Un sărat bătrân, într-o zi, venea de la mare, şi el a aflat un scriitor mergând la mare. Şi bătrânul sărat a spus către scriitor, a spus, "Unde te duci, omul meu bun?"
A spus, "Jos la mare. O, eu vreau să miros apele ei sărate. Eu vreau să-i văd cerul albastru, norii albi, pescăruşii de mare."
El a spus, "Eu am fost născut pe ea, cincizeci de ani în urmă. Eu nu văd nimic aşa de atrăgător despre ea." Asta este. El a văzut aşa de mult din ea, până când a devenit obişnuită.
Aceea este ce se întâmplă cu noi oamenii. Noi am văzut aşa de mult din Dumnezeu! Această biserică care a fost chemată afară din grupurile denominaţionale în zilele din urmă, a văzut aşa de mult din El, până când El a devenit aşa de obişnuit. Voi doar Îl treceţi cu vederea.
Să nu laşi niciodată ca Cristos să devină obişnuit pentru tine, prietene. Niciodată să nu faci asta. Voi doar să credeţi cu toată inima voastră şi tot ce este în voi. Acum aveţi credinţă în Dumnezeu.

William Branham, predica «Semne Scripturale Ale Timpului»
https://ro.branham.ru/bss-mobile/64-0410