E-1 Bună seara, prieteni. Sînt fericit să fiu aici m seara aceasta şi-şi să am primirea aceea foarte frumoasă, fiecare dorea să-să vin înăuntru. Aceasta mă face să mă simt foarte bine.

E-2 Eu-eu nu am avut aşa mult ocazia să vorbesc, sau să studiez, sau nimic, deoarece toate serviciile mele s-au schimbat. Astfel, mie doar îmi place să vorbesc. Fiecare ştie asta. Eu presupun că eu... Mama a zis că eu am vorbit înainte să umblu. Voi ştiţi cum îi vechea zicală despre aceea. Astfel eu sînt foarte fericit să ştiu că Dumnezeu mi-a schimbat inima, că vorbirea este despre El. Vedeţi? Şi eu doar vreau să mor vorbind despre El, cîntînd laudele Lui şi să fac ceea ce cred eu că este drept.

E-3 Noi nu avem prea mult timp, deoarece noi avem serviciul de împărtăşire în seara aceasta. Miercuri seara va fi serviciul de învăţătură, unde noi vom învăţa, dacă Domnul va voi.

E-4 Acum, în seara aceasta, doar pentru un scurt timp, cîteva minute, cu voia Domnului, eu doresc să... Este cumva puţin neaşteptat, voi ştiţi, deoarece aceasta este întotdeauna... Eu cred că Biblia a zis, "Fii gata la timp şi ne la timp. Să vrei să dai, sau gata să dai, un răspuns pentru nădejdea care este în tine." Şi astfel dacă eu pot mărturisi spre speranţa care este în mine, păi, aceasta va fi o binecuvîntare pentru mine să vă spun, şi eu sper că aceasta va fi o binecuvîntare pentru voi să o primiţi, şi să ştiţi că prin credinţa voastră corespunde cu acelaşi lucru. Şi aceeaşi credinţă care este în mine stă în voi, şi noi sîntem împreună cetăţeni ai Impărţiei lui Dumnezeu.

E-5 Am fost bucuros să aud despre aceste treziri acum, la biserica Metodistă în New Albany. Eu nu am luat acea una despre Louisville, dar poate voi aţi luat, despre care Fratele Fleeman tocmai ne-a spus. Dacă voi sînteţi în preajma acelor treziri, participaţi la ele. Mergeţi afară şi să fiţi reprezentaţi cu copiii lui Dumnezeu, să arătaţi de care parte sînteţi. Noi sîntem de partea Domnului, şi noi vrem să fim reprezentaţi cu poporul Lui.

E-6 Acum, Miercuri seara, aşa cum Fratele Neville a spus, este serviciu de învăţătură. Eu cred că ei au un fel de clasă de învăţat, nu-i aşa, Frate N eville? [Fratele N eville zice, "Da." – Ed.] Aceea este foarte bine.

E-7 Învăţînd Cuvîntul întotdeauna ţine Biserica zidită. Noi trăim... "Omul nu va trăi numai cu pîine, ci prin fiecare Cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu." Şi azi dimineaţă noi am vorbit despre cît de infailibil era Cuvîntul acela, cum a trebuit ca El să se împlinească!

E-8 Şi după ce ei au cîntat, m-am gîndit, "Bine, despre ce voi vorbi?" Şi s-a întîmplat să mă gîndesc, "El a zis, 'Toţi sfinţii vor avea o Pecete pe fruntea lor."' Vedeţi? Cînd noi ajungem acolo, toţi sfinţii vor avea Pecetea în fruntea lor.

E-9 Şi m-am gîndit, în seara aceasta, ca eu să citesc o bucăţică mică de Scriptură din Biblie, aici pe undeva, şi acolo în Evanghelii. Şi Isus, după ce El şi-a sfîrşit vorbirea Lui, El a zis:
Astăzi, aceea, aceste cuvinte sînt împlinite ...

E-10 Acum, Cristos, în începutul Lui, începutul slujbei Lui; a fost născut, desigur, în lume, Fiul lui Dumnezeu. Şi El a fost născut, Isus Domnul. Şi apoi după opt zile, a tăierii Lui împrejur, I s-a dat... Acum, El a fost născut Cristos Domnul, mai degrabă, şi i-a fost dat Numele de Isus. Isus a fost Numele Lui dat. Cristos era titlul Lui despre ceea ce era El. El era Cristosul, unsul lui Dumnezeu, cînd El s-a născut.

E-11 Şi acum, ştiind că serviciul de împărtăşire durează de obicei cam multişor, şi eu nu vreau să vorbesc prea mult, ci doar suficient pentru una bună, cum noi simţim Duhul lui Dumnezeu că intră printre noi, astfel ca noi să putem avea serviciile.

E-12 Acum amintiţi-vă de toate celelalte servicii care au fost anunţate, trezirile peste tot, cei bolnavi şi nevoiaşi. El tocmai mi-a vorbit despre, faptul că el a vizitat o casă cu un timp în urmă, unde un băiat, posedat de demon, şi vrînd să fie eliberat. Acum, Biblia a spus ca noi să-să ne adunăm împreună şi să ne rugăm pentru aceşti oameni.

E-13 Voi ştiţi, atunci, acolo este o-o doamnă mică cu numele de Georgie Carter care a fost vindecată, printr-o viziune, oh, cu mulţi ani în urmă. Şi ea a fost luată de pe patul de suferinţă cu TBC; zăcînd acolo opt ani şi nouă luni, nici măcar nu s-a ridicat din pat. Şi eu am fost... m-am dus jos să mă rog pentru ea. Şi eu... Voi cunoaşteţi povestea, cum tatăl şi mama nu au crezut în vindecare Divină, şi eu nu am fost prea bine venit. Şi fata vroia să fie vindecată.

E-14 Apoi într-o zi, acolo la Fratele Wright, eu am fost acolo avînd un-un serviciu de botez, şi fata a vrut să fie botezată. Iar ea nu a putut să se scoale din pat, desigur. Ea nu a mai fost afară de opt sau nouă ani.

E-15 Şi eu mă rugam acolo în sălbăticiune, sau în pădure. Şi Sora Wright a sunat clopoţelul ca noi să venim la cină. Şi eu doar mă rugam aşa, şi Prezenţa Domnului nostru Isus era aşa de aproape, încît eu nu am luat seama că sună clopoţelul. Şi a început să se ajungă spre întuneric. Şi am văzut o Lumină strălucind în jos printr-un tufiş de corn, şi a zis, "Du-te pe calea spre ai lui Carter."

E-16 Frate Wright, tu ai fost cu mine. [Fratele George Wright zice, "Da, domnule." – Ed.] Şi cînd noi am ajuns acolo, întocmai exact în felul în care a spus viziunea, în felul acela s¬a întîmplat. Şi Georgie a fost vindecată instantaneu, de la a fi în suferinţă nouă ani şi opt luni, fără să se mişte din pat. Şi ea nu a mai fost înapoi în pat, din cîte ştiu eu, afară doar dacă ea a avut o răceală rea sau ceva, pînă acum.

E-17 Şi eu înţeleg că ea este bolnavă serios. Cînd am avut adunarea jos la Fratele Wright aici, înainte ca eu să plec peste ocean, fata a fost acolo sus. Şi am putut... Am spus Fratelui Wright, după ce a plecat ea, ceva în Duhul Domnului continua să mă preseze să mă duc la Georgie. Şi acum eu aud că ea este în ultimul stagiu de cancer la sîn. Şi ea a cedat, să moară, şi urma să meargă înainte şi să accepte moartea ei.

E-18 Şi a zis că ea a auzit că eu vin înapoi, şi, binecuvîntată-i fie inimioara ei, ea s-a ridicat din pat, şi a zis... a crezut că va fi vindecată acum. Astfel aceea este multă credinţă, eu... să crezi că Dumnezeu va auzi rugăciunea muritorilor. Astfel, eu¬eu-eu o iubesc pe Georgie, ca pe sora mea. Şi eu vreau ca voi să vă uniţi cu mine în rugăciune, ca Dumnezeu să-i cruţe viaţa. Eu... dacă El îmi va spune doar ce să spun acum cînd eu ajung acolo.

E-19 Aşa de mulţi alţii! Dl. Wiseheart, Fratele Jim Wiseheart care obişnuia să vină aici, băiatul fratelui său este acolo la spital. El tocmai a sunat, cu o boală a lui Hodgkin. Aceea este mai rea decît cancerul, voi ştiţi.

E-20 Şi noi am avut un caz din acela vindecat, chiar aici în tabernacol, recent. Vă amintiţi, fata tînără, doctorul i-a dat treizeci de zile de trăit; era o elevă de liceu aici. Şi mama ei a venit sus şi şi-a predat viaţa lui Cristos şi a fost botezată, şi fata, de-asemeni. Şi ei au zis, "Ţineţi aceasta de la ea, să nu-i spuneţi că moartea este asupra ei." Şi înainte de asta, venind în jos prin rînd aici, în dimineaţa aceea, Duhul Sfînt a prins-o, a ştiut ce a făcut ea, şi aşa mai departe. Şi ea a fost vindecată instantaneu, încît ei nu au putut măcar să găsească nici o pată din aceasta. Şi aceea a fost cam cu doi sau trei ani în urmă. Şi eu am întîlnit pe fată, cam cu un an în urmă. Eu cred că acum ea este măritată şi doar o duce bine, nu a mai văzut nimic din aceasta.

E-21 Acum, Dumnezeu poate să vindece boala lui Hodgkin. Nu face nici o deosebire. "Eu sînt Domnul care vindecă toate bolile tale." Astfel să vorbim cu El, un picuţ, pentru... în locul celor bolnavi, şi pentru mersul înainte al serviciului.

E-22 Acum, bunule Tată Ceresc, aşa cum ne-am adunat aici în acest locuşor drăgălaş, poate nu atît de mult pentru ochi, de privit, ci, Tată, noi ne simţim aşa ca acasă aici, doar ştiind că Tu ne-ai binecuvîntat de aşa multe ori. Simţim, pentru acest locaş mic, ca Iacob, în noaptea aceea, după ce a fugit de fratele său; a avut o viziune, văzînd Ingerii lui Dumnezeu urcînd şi coborînd pe o scară; a rostogolit pietrele laolaltă, şi a zis, "Aceasta este casa Domnului." Tată, mă rog ca Tu să binecuvîntezi pe aceştia care s-au adunat aici în casa Domnului, în seara aceasta, la Betel.

E-23 Ascultă rugăciunile noastre pentru aceştia care sînt bolnavi; tînărul acela posedat de demoni care vizitează pe fratele nostru.

E-24 Şi ne rugăm pentru micuţa Georgie, Doamne. Dumnezeule, nu lăsa ca moartea să o înghită. Tu ai cruţat-o, doisprezece, patrusprezece ani acum, şi mă rog ca Tu să continui. Tu Care ai putut să iei TBC-ul afară din ea, poţi să iei cancerul de la ea. Tu eşti Dumnezeu. Şi noi Te iubim, Tată, şi noi cerem aceasta cu credinţă neclintită.

E-25 Că acolo în spital, tînărul acela, soldat tînăr care zace acolo, pe moarte, toate speranţele sînt duse. Dar, Tată, aceasta a fost în felul acela al unui ceas, cînd Tu i-ai vorbit lui Pavel, zicînd, "Fii cu curaj bun, Pavele." Vorbeşte din nou, Doamne. Eu mă rog ca Tu să cruţi viaţa băiatului. Admite aceasta. Fie ca el să nu moară, Doamne. Fie ca el să trăiască, pentru ca Gloria lui Dumnezeu să poată fi adusă în viaţa lui.

E-26 Ajută-ne, în seara aceasta, acum în serviciu. Iartă-ne de păcatele noastre. Fără să ştim să spunem un cuvînt, noi Îţi predăm toate lucrurile, şi cerem ca gloria să fie a Ta, căci noi o cerem în Numele lui Isus, Fiul Tău. Amin.

E-27 Acum, mie doar îmi place să vorbesc despre Acela la care ne închinăm aici, Domnul Isus. El este aşa de bun cu noi, şi noi toţi Il iubim. Eu sînt sigur, în seara aceasta, că aceasta ar fi tocmai adîncul inimilor noastre, să ne dăm seama că El era în mijlocul nostru, dacă noi am putea numai să-L vedem. Dar El este aici, eu vă voi asigura de aceasta. Că Duhul Sfînt care umple pămîntul, marea, şi cerul, este în acest auditoriu aici cu noi în seara aceasta. Şi El-El, noi... Laudele noastre sînt acceptabile în ochii Lui, şi Lui îi place să fie venerat.

E-28 Acum pentru cîteva gînduri fundamentale, că de ce sîntem noi aici. Casa lui Dumnezeu este o casă de corectare. Legea porneşte de la casa lui Dumnezeu.

E-29 Şi eu cred, că la timpul în care trăim noi, şi în special în aceste ceasuri întunecate umbroase, după o călătorie şi urmărind toate naţiunile, există numai o singură speranţă pe care eu o pot vedea rămasă, şi aceea este a doua Venire a Domnului Isus. Şi El este doar tot atît de sigur că va veni, aşa cum a fost El aici de prima dată. Eu cred aceasta din toată inima mea, cu toată viaţa mea.

E-30 Căci, Cuvîntul Lui, aşa cum am văzut azi dimineaţă, trebuie să fie împlinit. El este gîndurile lui Dumnezeu manifestate prin Cuvîntul Lui, şi aduse la o realitate. Noi am avut subiectul azi dimineaţă, dacă unii dintre străini, "La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu." Acum, Cuvîntul era începutul. Dar înainte ca El să fie un Cuvînt; un-un Cuvînt este un gînd manifestat. Dumnezeu a trebuit să-L gîndească înainte ca El să-L poată face un Cuvînt. Atunci El a vorbit Cuvîntul, şi Acesta s-a materializat.

E-31 Acum, acelaşi Unul care a trimis pe Domnul Isus aici, prin Cuvîntul Lui vorbit, El s-a materializat şi a devenit Fiul lui Dumnezeu; a murit, ca un nevinovat pentru cei vinovaţi, să ne răscumpere înapoi la părtăşie cu Dumnezeu. Ca noi să putem, care eram odată înstrăinaţi de Dumnezeu, putem acum să fim aduşi aproape de Dumnezeu, prin jertfirea Sîngelui Fiului neprihănit al lui Dumnezeu. Tot aşa de sigur cum a venit Isus de prima dată, ca un Răscumpărător, El vine a doua oară ca un Mire. El-El-El vine.

E-32 Şi, deşi, de multe ori ne gîndim, "Păi,... Oh, a trecut mult timp. Şi noi ne-am gîndit la aceasta cu anii." Asta-i ce au gîndit ei înainte de prima Lui venire. Şi ei sînt gata să gîndească acelaşi lucru de a doua Venire. Deoarece, Biblia a spus că ei vor zice, "Nu există nici o diferenţă faţă de timpul în care au adormit părinţii noştri." Dar atunci în ceasul în care nu vă gîndiţi, se va întîmpla. Acum ni se cuvine...

E-33 În America, ca Creştini Americani, Dumnezeu o să ne ceară mult din mîinile noastre, deoarece noi avem adevărata Lumină a Evangheliei şi omitem să O folosim aşa cum ar trebui să o facem. Astfel, în seara aceasta, eu vreau să vorbesc către Creştini, privind felul cum puteţi să întristaţi timpul de pocăinţă pentru voi; şi cum că voi aţi putea fi absolut marcaţi afară, să nu aveţi parte cu Cristos, prin a face alegerea greşită.

E-34 Acum, aceste lucruri sînt puţin cam dure. Dar aceasta trebuie să devină dur, din cînd în cînd, să-să ne facă să apreciem pe Domnul Isus.

E-35 Un frate m-a întîmpinat, astăzi, aşa cum am ieşit, şi el a zis, "Frate Branham... " Necazuri financiare i-a împovărat inima. El a zis, "După ce am auzit despre oamenii săraci din India, şi aşa mai departe," a zis, "dar totuşi de fiecare dată... " A zis, "Eu am sănătate bună, şi, dar fiecare lucru întotdeauna mă izbeşte jos."

E-36 Am zis, "'Fiecare fiu care vine la Dumnezeu trebuie să fie pedepsit de Dumnezeu."'

E-37 Fiecare, noi doar trebuie să fim încercaţi; biciul lui Dumnezeu pus peste noi, se pare că sîntem inocenţi. Dumnezeu face aceasta să dovedească că noi sîntem fii. "Acei care nu pot suporta pedeapsa sînt copii nelegitimi," sau nu sînt fii adevăraţi ai lui Dumnezeu. Dar bărbatul acela sau femeia care poate suporta şi îşi iau bătaia lor, şi fiecare lucru care merge rău, încă privesc în sus şi zic, "Doamne, eu Te iubesc," acela este. Acela este, "Cel-cel care îndură pînă la sf'îrşit, acela va fi salvat." Acum, mie îmi place asta, vouă nu? [Adunarea, "Amin." – Ed.]

E-38 "Şi ştiind aceasta, că necazul lucrează răbdare; răbdarea lucrează nădejde; nădejdea nu ne face de ruşine." Ia te uită. Vedeţi? "Necazurile lucrează răbdare." Fiţi răbdători. "Şi nădejdeanu ne face de ruşine." Şi noi avem nădejdea, în seara aceasta. In toate necazurile noastre, totuşi, aceasta lucrează. Necazurile ne fac răbdători, aşteptînd după Venirea Domnului.

E-39 "Cînd El va fi descoperit din Cer a doua oară, în slavă şi măreţie, marea îşi va da morţii ei. Trupurile putrezibile ale celor adormiţi, în El, vor fi schimbate şi făcute asemănător Propriului Său trup glorios, prin care El este în stare să-şi supună toate lucrurile pentru Sine." Şi ce sîntem noi, în seara aceasta, decît să fim fericiţi, Creştini veseli, aşteptînd după ziua aceea mare a Venirii Domnului.
Isus, aici, vorbind din nou asupra Cuvîntului.

E-40 Cu un timp în urmă, acolo era un frate drăgălaş care a venit să mă viziteze cîteva momente. El poate să fie în clădire acum. Eu nu-l văd. Dar el a zis, "Frate Branham, eu apreciez Cuvîntul." Acesta este, Cuvîntul! Cuvîntul este stabilit. Acesta este lucrul care... Voi nu puteţi avea credinţă doar pe ceva ce a spus cineva. Aceasta trebuie să aibe o temelie. Şi ce altă temelie ar fi mai mare decît Cuvîntul lui Dumnezeu? Cînd, toate Cerurile şi pămîntul vor trece, dar Cuvîntul Lui este tot aşa de nesfîrşit cum este Eternitatea. El se va mişca înainte şi înainte şi înainte, pentru totdeauna El va fi acelaşi. Observaţi, Isus...

E-41 Aşa cum noi o să trebuiască să ne grăbim chiar drept la text acum, din cauza serviciului de împărtăşire. Şi aceea este partea noastră. Fiecare om acum, şi femeie, băiat sau fată, care cheamă Numele lui Isus, fixaţi-vă inimile acum, pentru pregătire pentru cina Domnului. Oh, acesta este un lucru minunat. Dumnezeu a zis, Isus Cristos a zis, "Dacă voi... Cel ce mănîncă trupul Meu, bea Sîngele Meu, are Viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. Şi cel ce nu mănîncă, nu are parte cu Mine. Şi cel ce mănîncă şi bea nevrednic, mănîncă şi bea osînda pentru el însuşi." Ce timp! Acum să ne pregătim pentru acest mare eveniment glorios în cîteva momente. Unul dintre cele mai mari care, eu cred, că noi avem în tabernacol, este seara împărtăşirii.

E-42 Acum, în zilele timpurii ale slujbei Domnului nostru aici, El a venit în Capernaum, eu cred, din nou. "Şi S-a aşezat jos, la Sabat, în templu. Şi slujitorul templului I-a înmînat sulul să citească."

E-43 Aţi observat, că noi avem unele din aceleaşi obiceiuri? Isus, El citea Scripturile, apoi îşi baza învăţătura Lui pe Scriptură. Aceasta era contrar uneori cu ceea ce credea poporul Iudeu că era, dar, totuşi, cine putea-cine Îl putea acuza? El era Domnul Slavei.

E-44 Şi El a citit Acolo unde Isaia a spus:
El m-a uns să predic anul de îndurare al Domnului.

E-45 Şi atunci cînd El a făcut asta, El a închis, şi a rulat sulul, şi l-a aşezat jos; s-a întors către oameni, şi a zis:
În această zi a fost împlinit acest cuvînt înaintea voastră.

E-46 Acum, Isaia, cu multe sute de ani, probabil că între cinci şi opt sute de ani înainte de aceasta, a profeţit sub inspiraţie, căci Cristos, cînd vine El, El va fi uns "să predice anul de îndurare al Domnului." Atunci aceasta trebuia să devină întocmai exact în acel fel, căci, Dumnezeu, deşi profetul Lui, a vorbit Cuvîntul Lui, şi Cuvîntul Lui trebuie să se împlinească.

E-47 Aşa cum am avut azi dimineaţă, despre Isaia, că poporul ... Deşi Isus a făcut multe lucrări puternice înaintea lor, totuşi, ei nu au putut să creadă, deoarece Isaia a zis, "Cine a crezut mărturia noastră? Cui i s-a descoperit braţul Domnului." El a zis, "Ei au urechi dar ei nu pot auzi, şi ei au ochi dar ei nu pot vedea. Şi ca ei să poată fi convertiţi." Deoarece Isaia a zis că, atunci oamenii nu au putut înţelege minunile şi lucrurile pe care Isus le făcea înaintea lor. Voi ştiţi, că aceeaşi profeţie...

E-48 Observaţi, profeţia se repetă. Aţi ştiut voi căci Cuvintele lui Dumnezeu se repetă, merg în cicluri? Spre exemplu, odată în Scriptură, eu am citit acolo, încercam să duc o citire de trimitere, în jos de tot prin Biblie, unde ea spune, "Şi eu..." În Matei, capitolul al 2-lea, unde... sau 1-ul capitol, eu cred. A zis, unde a fost împlinit de Domnul, prin profet, "Am chemat pe Fiul Meu din Egipt," vorbind despre Isus fiind chemat afară din Egipt. S-a referit din nou la aceasta, cînd Dumnezeu l-a chemat pe Israel afară, căci Israel era Fiul Lui. Şi Scriptura la care ei... la care se referea Matei, era tocmai Scriptura prin care El l-a chemat pe fiul Său, Israel, afară din Egipt, El de asemeni şi-a chemat Fiul Său, Isus, afară din Egipt. Vedeţi?

E-49 Şi aceste Scripturi, în seara aceasta, pe care noi le citim Aici, sînt împlinite din nou în zilele Neamurilor. "Ei au ochi dar ei nu pot vedea. Ei au urechi dar ei nu pot auzi." Şi Dumnezeu face miracole şi semne şi minuni, şi oamenii doar simplu îşi închid ochii la aceasta, pentru că profeţia a spus că va fi în felul acesta.

E-50 Acum, Isus a fost profeţit, prin Isaia, "să predice anul de îndurare." De asta vrem noi să ne ocupăm, în seara aceasta, acum. Acum, "anul de îndurare," era acesta, că, de-a lungul timpului, între un anumit număr de ani. "Anul de îndurare" este anul numit, în Scrierile Vechi, "anul de jubileu." Ei vin de fiecare... Eu cred că a fost sau... La fiecare şapte ani era un an jubiliar.

E-51 Şi la fiecare şapte ani ei lăsau pămîntul să se odihnească. Ei nu au crescut roade pe el, sau nu... nu plantau recolte. Ei lăsau recoltele lor, în cîrnp, să se odihnească, la fiecare şapte ani, şi la timpul acela era un jubileu.

E-52 Şi de fiecare dată cînd era un sclav care a fost vîndut, sau un Evreu, un om şi-a vîndut copiii pentru sclavie...

E-53 Acum, aceea sună ca un lucru îngrozitor, dar eu am stat cu cîteva seri în urmă şi am urmărit acelaşi lucru avînd loc. Cînd, oamenii îşi aduceau fetele lor, femei tinere, şi le puneau în piaţa de sclavi, şi le dezbrăcau, şi le vindeau acolo ca sclave. Unul din oameni care era înăuntru, nu în grupul nostru, dar s¬a unit cu noi acolo, a cumpărat o doamnă tînără drăgălaşă, pentru suma de treizeci şi cinci de dolari, şi a primit o-o scriere în lege întocmai cum voi obţineţi un certificat de maşină. Unele s-au vîndut pentru zece dolari. Unele au fost doar dăruite. Şi cum că, în orice loc unde Numele Domnului Isus Cristos nu este respectat, fiinţa umană şi femeile devin nimic mai mult decît animalele.

E-54 Şi cum ar trebui ca noi să lăudăm pe Dumnezeu pentru ţara în care trăim, pentru moraluri şi alte lucruri. Este o ruşine cum tratăm noi lucrurile aşa cum le tratăm, ca libertăţi de la Dumnezeu.

E-55 Acum, ei vindeau un sclav. Apoi această-această fată de aici, acum, ea poate merge afară şi să fie o soţie, sau ea poate fi o servitoare. Ei o vînd; se uită la dinţii ei, o vede cît de tare este ea, dacă ea poate să lucreze sau nu, sau dacă ea este o fecioară sau nu, şi aşa mai departe. Şi voi le puteţi cumpăra, luaţi atît de multe cîte vreţi, atît de multe cîte puteţi să le îngrijiţi, pentru cît de multe puteţi plăti.

E-56 Şi, acum, acelaşi lucru a fost în zilele legii, cînd ei au luat un sclav şi l-au vîndut. Apoi, la fiecare şapte ani acolo era un an jubiliar care venea. Acum, acesta era un timp măreţ, şi el are o mare însemnătate pentru oamenii de astăzi. Timp măreţ!

E-57 Acum, sclavii ar fi fost în cîrnp, sau oriunde erau ei, la lucru, şi apoi poate aplecaţi sub povara supraveghetorului de sarcini, proprietarul. Şi el era domn şi stăpîn deplin peste ei, deoarece el avea o hîrtie legală care arăta că acest sclav 11 aparţinea lui. El îl trata ca pe un cal, sau orice vroia el. El era sclavul lui.

E-58 Dar, atunci, la fiecare şapte ani, aceasta era legea lui Dumnezeu, că era un an jubiliar. Şi cînd venea acest an jubiliar, atunci preotul străbătea ţara, sunînd din trîmbiţă, şi fiecare sclav care a fost cumpărat cu un preţ, şi a devenit un slujitor, i se dădea privilegiul să fie făcut liber, şi să meargă înapoi acasă din nou, înapoi la cei dragi ai lui. El era răscumpărat înapoi, prin har. El nu trebuia să plătească nimic. Cei dragi ai lui nu trebuiau să plătească nimic. Acesta era un act al lui Dumnezeu. Ce frumoasă ilustrare!

E-59 Astăzi, acei bărbaţi şi femei, în ţara noastră şi peste tot în altă parte, s-au vîndut pe ei înşişi la păcat, bînd, jocuri de noroc, chefuind, făcînd lucruri pe care ei nu ar trebui să le facă, şi devin sclavi la diavolul. Unii...

E-60 Am întîlnit o doamnă tînără, aici nu de mult. Ea a zis, "Frate Branham, eu aş da orice dacă aş putea numai să rup această bandă de whiskey." Ea a zis, "Eu am început cînd eu eram o fetiţă, am mers cu un băiat care a băut. Noi am început să amestecăm băuturile, şi eu am devenit o sclavă perfectă la aceasta. Dacă eu nu îl am," a zis ea, "eu doar înnebunesc. Dacă aş putea numai să scap de aceasta!"

E-61 Eu am zis, "Tu nu o poţi face tu însăţi, dar eu cunosc pe Cineva Care poate să-l rupă pentru tine. Domnul Isus Cristos a venit să te facă liberă."

E-62 Acum, dacă voi veţi observa, în simbol, acel an jubiliar se repetă acum din nou. La fiecare anumit interval există o trezire care loveşte pămîntul. Doar o mare trezire Galeză, ea s¬a încheiat nu demult. Oamenii... noi am putea merge şi să avem Billy Graham şi Oral Roberts peste tot în ţară, pretutindeni. Şi nu contează cît de mult încercăm noi, cît de măreţ încercăm să-i organizăm pe oamenii noştri împreună, şi să-i grupăm, este nevoie de Dumnezeu să aducă o trezire. Nu contează...

E-63 Noi încercăm să avem o organizaţie a Oamenilor de Afaceri Creştini. Aceea este bună. Acum ei încearcă să aibe o-o asociaţie a predicatorilor interdenominaţionali. Toate acelea sînt bune. Dar, frate, atît timp cît este doar omul, nu se va alege nimic de ea. Dar este nevoie de Duhul lui Dumnezeu să intre printre oameni!

E-64 Acum în această mare trezire Galeză care a început, acela a fost un timp jubiliar pentru poporul Galez. Acolo au început, doar o grămadă de oameni analfabeţi, doar predicînd Evanghelia. Şi Puterea şi slava lui Dumnezeu a început să cadă, încît oamenii de afaceri mergeau la lucru şi şedeau la birourile lor, şi plîngeau ca bebeluşii, şi închideau întîlnirile lor, prăvăliile lor. Fermierii în cîmp şedeau la plugurile lor, arînd. Ei îşi opreau echipele lor şi ieşeau afară în cîrnp, păcătoşi de rînd, şi îşi ridicau mîinile sus către Dumnezeu, şi strigau după milă. Oamenii umblînd pe drumuri, şi peste tot. Fluierele au început să sufle, şi toate celelalte. Acolo era o trezire în toi.

E-65 Aceea este ce are nevoie America în seara aceasta. Ea nu are nevoie de un Billy Graham, nici nu are ea nevoie de un Oral Roberts. Ceea ce are ea nevoie, în seara aceasta, este Duhul Sfînt mişcîndu-se printre oameni, pretinzînd anul de libertate. Asta-i adevărat. Nu are nevoie de o nouă organizaţie. Nu are nevoie de o nouă aşezare. Singurul lucru de care ea are nevoie este Duhul Sfînt să vină în Putere de convingere. Voi aţi putea predica Evanghelia pînă încărunţiţi; voi aţi putea lucra semne şi minuni pînă cînd încărunţiţi; numai dacă Dumnezeu iese afară între oameni şi merge să se mişte.

E-66 Păi, cînd a început trezirea aceea, un predicator a mers jos într-un loc unde era un podeţ tubular care traversa drumul. Şi el a ajuns... şi-a oprit calul, şi s-a urcat pe acest podeţ, şi a zis, "Dumnezeule Atotputernic, acest oraş este tot poluat aici jos." A zis, "Determină pe fiecare bărbat, femeie, băiat sau fată, care trece peste acest podeţ, să cadă sub căinţă prin Duhul Tău." El a mers şi a luat un bun, războinic credincios, l-a băgat sub locul acela, să se roage. A stat acolo, zi şi noapte, postind, şi rugîndu-se.

E-67 El a mers înainte în oraş, şi a cerut permisiunea să ceară binecuvîntarea la masă, înainte de servirea mesei. A zis, "In regulă."

E-68 Şi el s-a ridicat şi a zis, "Doamne Dumnezeule, determină pe fiecare bărbat şi pe fiecare femeie care şade la această masă, să vină sub căinţă."

E-69 Şi s-a spus, şi s-a scris prin ziare, că, "Oamenii treceau peste podeţul acela, şi îşi opreau caii pe drum, şi au început să plîngă şi să strige." "Bărbaţi şi femei veneau la masă şi şedeau jos şi-şi luau mîncarea, şi o împingeau înapoi, şi plîngeau şi strigau şi se pocăiau."

E-70 Acela-i felul de trezire de care avem noi nevoie în seara aceasta, unde Dumnezeu intră între oameni.

E-71 Noi putem începe o adunare, să lucrăm semne şi minuni. Eu am observat-o aici. Eu merg afară, şi uneori, în adunare, orbii văd, surzii aud, oamenii vin în jur şi privesc, zicînd, "Asta este minunat." Cînd trezirea s-a dus, voi nu mai auziţi de ei. Ei sînt drept înapoi afară, "Păi, da, eu cred în aceea."

E-72 Ce aceasta are nevoie, nu este un predicator nou. Ce ea are nevoie este Duhul Sfînt, să meargă afară între oameni, să meargă să-i agite, să flămînzească şi să înseteze pentru cauza neprihănirii. "Binecuvîntaţi sînt ei cînd ei flămînzesc şi însetează după neprihănire, căci ei vor fi umpluţi." Oriunde este aceasta, este nevoie de Duhul Sfînt să o facă.

E-73 Acum, în aceste zile cînd aceşti preoţi... Ei luau omul acolo afară, şi poate săpau în lanul de porumb; stăpînul mergea jos, bătîndu-1 cu biciul, "Grăbeşte-te acolo! Trebuie să vă grăbiţi cu aceasta!"

E-74 Dar îndată ce a sunat trîmbiţa aceea, omul acela putea să arunce sapa aceea jos, zicînd, "Eu nu voi mai săpa cu ea." Şi acel supraveghetor, acelui mînător de sclavi, i-a fost interzis să se mai atingă de el, deoarece el era liber. De ce? El a auzit vestea bună. Jubileul era în toi. Ispăşirea a fost făcută, şi toţi sclavii puteau merge liberi.

E-75 Îmi amintesc de mine, oh, doamne, cînd am auzit vestea bună că a venit la inima mea. Ca un băiat micuţ păcătos întins pe patul de spital, doctorul a zis, "Tu mai ai încă trei minute să trăieşti." Am auzit un sunet din Cer, care mi-a spus că anul jubiliar era în toi.

E-76 Eu l-am acceptat pe Domnul Isus, am dezlegat toate cătuşele păcatului, şi am zis către Diavolul, "Tu nu mă mai poţi vătăma, deoarece eu mi-am dat viaţa lui Cristos Isus, şi tu nu mă mai poţi biciui." De atunci, el m-a speriat, de multe ori. Dar el nu a fost în stare să mă atingă de atunci, deoarece el este doar un înşelător. Eu îi pot auzi biciul pleznind şi pocnind, şi aşa mai departe, dar acesta nu-i ajută la nimic. Deoarece, el nu mă poate prinde, deoarece eu aparţin Domnului acum. Asta-i adevărat.

E-77 Acum noi observăm pe acest om, după ce el era liber să plece, el trebuie să meargă înapoi la casa lui, să meargă la cei dragi ai lui, să meargă înapoi la soţia şi copiii lui. El era liber. El nu mai trebuia să fie un sclav.

E-78 Dar aici este tragedia. Dacă omul acela nu dorea să meargă înapoi, şi el a vrut să rămînă acolo, atunci acest stăpîn a păşit la el, zicînd, "Tu doreşti ca să fii încă sclavul meu?" "Da." Atunci ei îl duceau jos la templu, şi au spus-o în faţa oamenilor, ca o mărturie publică, şi-i puneau urechea la stîlp, şi puneau o sulă, şi-l marcau în ureche. Atunci el niciodată nu putea să fie liber. El trebuia să fie un slujitor atît timp cît trăia el. El trebuie să continue să-l slujească pe acest mînător de sclavi, atît timp cît trăia el, dacă el de bună voie a respins chemarea lui şi ocazia de a fi liber.

E-79 Acum stabiliţi-vă, doar un moment. Pentru ultimii patruzeci de ani, în Statele Unite ale Americii, a fost în mod constant vuietul Duhului Sfînt, lucrînd printre oameni şi indivizi, dînd semne şi minuni, şi tot felul de miracole. Oameni care au fost crescuţi, din prostituate, din oameni nelegitimi, şi aşa mai departe, şi făcuţi gentlemeni şi Creştini. Acolo erau acei care erau orbi, care şi-au primit vederea. Urechi surde au fost deschise. Marele timp de jubileu pentru cei bolnavi şi cei suferinzi, acei care au fost legaţi de Diavolul! In orice privinţă, dacă el era bolnav, dacă el era orb, dacă el era olog, au existat mii de mii de minuni lucrate printre oameni. A existat o trezire constantă care a mers, în biserici, pentru ultimii patruzeci de ani, a botezului Duhului Sfînt. Şi a venit la timpul, ca o naţiune, şi în întregime, şi ca un individ, şi ca grup de biserică, noi L-am refuzat. Noi am plecat la o parte şi L-am respins.

E-80 Acum partea rea din aceasta este, prieteni, dacă voi întristaţi pe Duhul Sfînt odată prea des, atunci voi aţi trecut linia de separare. Voi veniţi la un punct unde nu mai există pocăinţă rămasă pentru voi, şi veţi fi pecetluiţi în împărăţia întunericului, unde niciodată nu veţi mai vedea pe Domnul Isus. Voi nu veţi mai vedea niciodată speranţa Vieţii, şi veţi fi însemnaţi afară definitiv şi pentru totdeauna. Ce avertizare solemnă! Oh, eu sper că Duhul Sfînt adînceşte aceasta în inima voastră.

E-81 Voi care staţi la linia de margine. Voi care aţi gîndit, de multe ori, "Mi-ar place să fiu un Creştin pe deplin predat, dacă eu pot măcar să mă hotărăsc cînd să o fac." Oh, fratele meu, soră, îţi dai seama că aceasta poate fi ultima ocazie cînd tu să devii vreodată aceea? Aceasta ar putea fi ultima seară în care tu să ai ocazia să devii un Creştin credincios. Aceasta poate fi, din seara aceasta înainte, în care tu ai respins Mesajul lui Dumnezeu pentru ultima dată. Atunci tu vei fi, în privirea lui Dumnezeu, marcat în lepădare.

E-82 Acolo urmează să fie numai două clase de oameni în ziua din urmă. Amîndouă urmează să poarte un semn.

E-83 Semnul lui Dumnezeu este botezul Duhului Sfînt, fără o umbră de îndoială. Eu am predicat aceasta nu de mult, chiar aici. Prin ajutorul Duhului Sfînt, şi Cuvîntul lui Dumnezeu, am dovedit-o, că sigiliul lui Dumnezeu este botezul Duhului Sfînt. Efeseni 4:30 zice, "Să nu întristaţi pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, prin care voi sînteţi pecetluiţi pînă în ziua răscumpărării voastre." Fără Duhul Sfînt, voi nu sînteţi pecetluiţi. Dar Duhul Sfînt este pecetea lui Dumnezeu.

E-84 Şi atunci, că, toţi care nu au fost pecetluiţi prin Duhul Sfînt, au luat semnul fiarei. Şi semnul fiarei este un semn al lepădării, care este, a respinge Duhul Sfînt. Vedeţi ce vreau să spun? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-85 Atunci cînd anul de jubileu, sau sunetul venea, oamenii primesc Duhul Sfînt; iar dacă voi intenţionat, cu voia Il respingeţi, Dumnezeu nu mai are, sau, nu mai este sub nici o obligaţie să vă mai vorbească vreodată. Atunci voi veţi fi însemnaţi, toate modelele vechi din Vechiul Testament, modelează numai şi vestesc despre cel Nou. Şi să respingi pe Cristos, şi să-L refuzi, cînd El a bătut la uşa ta, tu eşti pe o linie de pericol de a fi perforat în ureche. "Credinţa vine prin auzire, auzirea Cuvîntului lui Dumnezeu." Şi Dumnezeu va pune un blindaj peste urechile tale, ca să nu mai fi în stare să mai auzi niciodată. Şi tu nu vei face nimic mai mult decît să critici Evanghelia atît timp cît trăieşti; şi mori, şi vei fi pierdut pentru totdeauna. Ce timp, pînă cînd este timp jubiliar, pînă cînd uşile sînt deschise! V-aţi dat voi seama că acelaşi botez al Duhului Sfînt... [Fratele Branham bate pe amvon de cîteva ori – Ed.]

E-86 Eu am studiat istoria pentru ultimii patru, cinci, şase ani, despre Duhul Sfînt, ştiind că acest timp care vine acum la mine, venea; că eu voi pune la o parte serviciile de vindecare ca fiind primele, pentru o vreme, şi să predic Evanghelia. Corect. Primul lucru care eu trebuia să-l fac...

E-87 Oamenii au zis, "De ce nu faci tu aceasta? De ce nu faci aceea?"

E-88 Primul lucru care l-am avut de făcut cu darul acela Divin, era să cîştig inimile oamenilor. Dacă eu nu aş fi avut inimile lor, ei nu ar fi ascultat. Acum Dumnezeu l-a confirmat, şi acum ei mă cred. Ei au văzut că lucrurile care au fost spuse s-au împlinit, cuvînt cu cuvînt. Ei au văzut Puterea lui Dumnezeu mişcîndu-se şi făcînd întocmai exact. Acum ceea ce spui, ei vor crede. Acum primul lucru pe care eu trebuia să-l aflu, era despre ce am vorbit, căci Dumnezeu mă va ţine răspunzător pentru aceasta în Ziua Judecăţii. Aceasta-i adevărat.

E-89 Botezul Duhului Sfînt a căzut, prima dată de la Cincizecime, în Rusia, cu o sută de ani în urmă. Asta-i adevărat. Aceea este istoria. Şi ei au avut botezul Duhului Sfînt, şi au lucrat semne şi minuni, cu o sută de ani în urmă; şi L-au respins, ca o naţiune, şi L-au refuzat. Şi cînd ei au făcut¬o, ei s-au întors acum la anti-Dumnezeu, anti-religie, şi au devenit comunişti, reci, cu inima brutală. Dacă voi nu ascultaţi de Dumnezeu, El vă va preda la un duh care vă va condamna, veţi fi predaţi spre o minte desfrînată, să credeţi o minciună, şi să fiţi condamnaţi prin ea. Acolo este unde Rusia stă în seara aceasta, condamnată în privirea lui Dumnezeu, deoarece ea a omis să primească mesajul jubiliar al botezului Duhului Sfînt. [Fratele Branham bate pe amvon de cinci ori – Ed.] Ei au fost predaţi la o minte desfrînată. Ei cred o minciună, şi sînt condamnaţi prin ea, în privirea lui Dumnezeu.

E-90 Următorul loc unde a căzut El a fost în Turcia, şi Turcii L¬au respins. Şi au răstignit, şi au aruncat în cisterne, şi aşa mai departe, cu săbii scoase în afară în felul acesta, pe acei oameni Armenieni, şi aşa mai departe, şi i-a ucis cu sutele. Şi priviţi unde este Turcia în seara aceasta. A trecut de ea!

E-91 Acum, fratele meu, America a avut patruzeci de ani de predicare apostolică de modă veche, anul jubiliar. Şi dacă ei nu-L vor primi ca o naţiune, şi mă tem că ei nu o vor face, atunci ei vor fi pecetluiţi în afară, în întuneric, apostazie deplină. Toate dintre denominaţiunile noastre, ele sînt bune, dar, frate, Dumnezeu nu se uită la denominaţiuni. El se uită la indivizi. Creştinismul nu este o denominaţiune. Creştinismul este o viaţă pe care o trăieşte o persoană. Amin.

E-92 Într-o zi, AŞA VORBEŞTE DUHUL SFÎNT din Cuvîntul lui Dumnezeu, că, "America; acolo a fost o întreagă, respingere a lui Dumnezeu, şi va primi semnul fiarei conform cu Apocalipsa capitolul al 13-lea." [Fratele Branham bate pe amvon de trei ori – Ed.] Şi noi ne mişcăm spre ea. Dumnezeu nu poate lăsa vreo naţiune ...

E-93 Dumnezeu nu este cu deosebire de naţiuni. El nu caută la faţa omului. El vrea pe oricine vrea. Şi dacă o naţiune va înflori şi va face toate acestea şi va rămîne, acel imperiu va dura pentru totdeauna.

E-94 Dar fiecare imperiu al lumii va fi sfărîmat la venirea Stîncii despicate din munte, fără mîini, care va sfărîma toate împărăţiile lumii în bucăţi. Şi Cristos va domni şi va stăpîni şi domnia Lui nu se va sfîrşi. "Numele Lui va fi chemat Sfetnic, Prinţ al Păcii, Dumnezeu puternic, Părintele veşnic. Şi guvernarea va fi pe ymerii lui, şi Impărăţia de acolo nu se va sfîrşi." Aceea este Impărăţia lui Dumnezeu care va veni cu Putere şi demonstrare, dar tot restul lumii va fi ruptă şi fărîmiţatăIn bucăţi. Ei Il vorYespinge. Naţiunile Il resping, bisericile Il resping, indivizii Il resping; astfel că Dumnezeu poate judeca naţiunile, El poate judeca bisericile, El poate judeca indivizii. Căci, un om care vine la Adevăr, şi omite să umble în Adevăr, atunci el, conform cu Scriptura, el a hulit, sau respins, Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, şi a trecut de Ziua Răscumpărării.

E-95 Prieteni, cînd voi umblaţi pe aici, şi lucrurile pe care le obţineţi... Noi purtăm haine bune, cele mai bune haine. Cei mai bine îmbrăcaţi oameni din lume sînt Americanii. Cei mai bine hrăniţi oameni din lume sînt Americanii. Ei conduc cele mai bune automobile din lume. Ei au cei mai mulţi bani decît oricine din lume. Asta-i adevărat. Noi avem cel mai bun din fiecare lucru în lume. Noi avem unele din cele mai bune biserici din lume. Noi avem unii din cei mai buni oameni din lume. Şi totuşi, în toate acestea, o naţiune în întregime, ne întoarcem treptat de la Dumnezeu; deoarece noi am aşezat-o pe indivizi, noi am pus-o pe denominaţiuni, noi am pus-o pe naţiuni.

E-96 Aici nu de mult, am întrebat pe un om, am zis, "Tu eşti un Creştin?"

E-97 El a zis, "Eu îţi voi da să înţelegi că eu sînt un American. Eu aparţin la o naţiune Creştină." Păi, aceea nu înseamnă mai mult decît nimic.
O fată, eu am zis, "Eşti tu o Creştină?"

E-98 Ea a zis, "Eu îţi dau să înţelegi, tinere, că eu ard o lumînare în fiecare seară."

E-99 Ce contează cît de multe lumînări arzi tu? Ce contează cît de mult trăieşti tu în această naţiune? Ce contează la ce biserică aparţii tu? "Dacă un om nu este născut din nou din Duhul lui Dumnezeu, el nu va vedea Împărăţia lui Dumnezeu." Acela era subiectul de avertizare al Domnului nostru Isus Cristos.

E-100 Prietenii mei, voi nu ştiţi cît vă iubesc eu. Nu vă daţi seama că atunci cînd eu sînt... că eu nu încerc să vă mustru doar pentru că eu stau în amvon; eu aş profita de voi.

E-101 Dar ceea ce eu vă spun, în seara aceasta, să fiţi avertizaţi de Evanghelie! Fugiţi, în Cristos! Lăsaţi la o parte totul! Nu aşteptaţi după Miss Jones. Nu aşteptaţi ca ea să pornească la biserică. Porniţi înăuntru voi înşivă, chiar acum. Căci timpul ar putea să vină cînd Dumnezeu vă va arăta de a fi un sclav pentru tot restul vieţii voastre, la un păcat de care tu ai fost legat aşa de mult. Nu contează care este preţul!

E-102 Cineva a zis, nu de mult, a zis, "Dar, Frate Branham!" Această persoană era foarte sinceră, cum trăia persoana, trăia în păcat. "Oh," a zis, "Eu sînt sincer. Eu cred în Domnul Isus Cristos."

E-103 Eu am zis, "Dacă tu eşti sincer, atunci dovedeşte că eşti sincer. Renunţă la păcatul în care trăieşti."
"Oh," a zis, "vedeţi, aşa de mult este implicat."
Eu am zis, "Am crezut că eşti sincer."
El a zis, "Eu am asta de făcut. Eu am aceea de făcut."

E-104 Cel mai vital lucru pe care tu îl poţi face este să vii la Isus Cristos, indiferent de ceea ce ai de făcut. Ce este mai important decît-decît să fii născut din nou?

E-105 Fiecare din voi ştie că într-o zi voi veţi fi un craniu şi o grămadă de oase zăcînd dedesupt în ceva din acest lut de aici. Tot aşa de sigur cum staţi voi aici în seara aceasta, voi sînteţi îndreptaţi înspre aceea. Asta-i adevărat. Cît de sincer ar trebui să fiţi atunci? Voi pricepeţi ce vreau să spun? Poate voi aţi putea începe într-o oră de acum. Anul viitor pe vremea aceasta, acolo poate să nu mai existe nici o bucată de carne pe oasele voastre, în următoarele douăsprezece luni. Acolo poate să nu mai fie nici o urmă de viaţă în trupul tău, în următoarele douăzeci şi cinci de minute. Şi atunci din timpul acela, pînă cînd veacurile nesfîrşite încetează să mai fie, nu va mai fi niciodată. Starea în care intri tu, aceea este starea în care tu vei fi pentru totdeauna.

E-106 Astfel dacă tu eşti căldicel, frate, acela este un loc periculos unde ai putea sta, este o stare căldicică. Isus a zis, "Sau eşti în clocot sau rece. Sau eşti pentru Mine, cu toată inima ta, sau eşti împotriva Mea." Dacă tu trăieşti doar o viaţă destul de bună, aceea nu se va socoti. Zdrenţele tale de neprihănire de sine niciodată nu vor rămîne în Ziua Judecăţii. Asta-i adevărat.

E-107 Ziceţi, "Păi, eu aparţin la biserică." Aceea nu are nimic de a face cu Aceasta. Eu cred că tu trebuie să aparţii la biserică, aceea este în ordine, dar aceea nu are nimic de a face cu salvarea.

E-108 Întocmai cum am spus azi dimineaţă, omul a mers peste tot, încercînd să-L afle pe Isus Cristos; El era deja în inima lui. Lucrurile acelea pe care le-a făcut el, strigarea şi vorbirea în limbi, şi aşa mai departe, lucrurile acelea sînt în ordine, dar acelea sînt atributele lui Cristos să fie acolo înăuntru mai întîi. Vedeţi? Voi trebuie să-l primiţi pe Cristos aici mai întîi, apoi lucrurile acelea vor avea loc. Dar voi puteţi face aceea, fără să aveţi pe Cristos, atunci în ce fel de impas sînteţi?

E-109 Acum, eu am văzut păgîni strigînd. Asta-i adevărat. Eu am văzut oameni mergînd în jur şi efectuînd lucruri cu arătare aşa de ciudată, încît voi aţi, voi puteţi crede orice. Goleşte o funie afară dintr-un sac, uite aşa, face ceva hocus-pocus peste ea, şi frînghia stă chiar drept în sus în aer. Ia un cobra mare, şi el atacînd, fie că el are colţi sau nu; aruncă o zdreanţă acolo, şi priviţi colţii lui agăţîndu-se în zdrenţe. Merge acolo în jur, şi cîntă puţină muzică peste el, şi cîntă, şi îl înfăşoară în jurul gîtului. Şi cobra aceea doar se uită la el, acţionează de parcă ar vrea să lovească, şi el se ţine înapoi. Nu se apropie de el; el te¬ar omorî.

E-110 Şi eu i-am văzut stînd acolo afară şi umblau prin paturi de foc, cînd cărbunii erau arşi. Se descălţau de ceea ce ei aveau pe ei, umblau drept în jos prin focurile acelea de cărbuni fără să le facă ceva, nici o vătămare deloc. Mergeau într-o groapă adîncă, bătută, plină de sticlă, şi ieşită în afară în acest fel; alergau şi făceau o săritură mare în ea, se întindeau jos şi se rostogoleau iarăşi şi iarăşi şi iarăşi. Şi se ridicau sus, cu nici o tăietură pe ei, săreau înapoi afară. Aceea este credinţă, dar, frate, aceea nu este salvarea. Nu, domnule. Oh, aşa, căile viclene ale Diavolului trebuie să înşele pe oameni!

E-111 Salvarea este o afacere individuală cu Dumnezeul Atotputernic, prin Isus Cristos Domnul.

E-112 Oh, ceea ce avem noi nevoie în seara aceasta, prieteni, este una din adunările de modă veche pe care le aveam cu ani în urmă, să cutreiere toată naţiunea. Unde, oamenii au mers acasă, ei şi-au îndreptat casa lor, ei au luat-relele afară din casa lor, ei au oprit toate lucrurile lipsite de sens în jurul casei. Orice şi fiecare casă, ei au avut-o drept pe linie. Şi ei au încetat răutatea lor. Ei au încetat înşelăciunea lor. Ei au încetat minciuna lor. Ei au trăit cinstit şi cumpătat unul cu altul; au trăit aşa cum se cuvenea Creştinilor. Acela este felul de religie!

E-113 Şi, astăzi,... acelaşi fel de religie pe care noi o avem, s-a ramificat şi s-a ramificat pînă cînd ea, a devenit aşa de şablonizată încît este un spectacol de Hollywood, aproape. Acum, voi ştiţi că acesta este adevărul. Şi noi mergem într-un loc, aşezăm o mare orchestră de muzică, şi cîntă muzică, şi se agită, şi procedează ca şi cum, pretind că sînt Creştini. Dar mergeţi la ei şi înfruntaţi pe unul odată, şi vedeţi ce obţineţi. Vedeţi?

E-114 Creştinismul este îndelung răbdător, bunătate, smerenie, blîndeţe, răbdare. Este adevărat? "Cristos, cînd El a fost ocărît, El nu a ocărît înapoi." Este adevărat? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Creştinismul este viaţa pe care o trăieşte un om. Aceasta este o experienţă personală. Nu...

E-115 Dar unii zic, "Astfel acest om, eu ştiu că acest om face aceasta. Eu ştiu că el poate-el se poate ruga pentru bolnavi şi ei se vor face bine." Aceea nu înseamnă că el este un Creştin. Credinţa va face orice.

E-116 Dacă voi aţi ajunge numai la locul, de Creştini!

E-117 Grupul nostru mic de aici la tabernacol, voi toţi, dacă voi aţi vedea numai cum vrăjitorii aceia şi vracii lucrează miracole! Sigur, ei fac. Şi ei au toate demonstraţiile pe care le produce Creştinismul, dar ei nu pot fi Creştini. Urmăriţi vieţile lor, ce fac ei.

E-118 Oamenii chiar acolo iau chiar trăirea cu alte femei, adulterul, ca o religie, şi aceiaşi oameni fac semne şi minuni. Nu în...

E-119 Există un lucru pe care ei nu-l pot face. Există doar un singur lucru pe care eu nu am fost în stare niciodată să-l văd ca vreun doctor vrăjitor sau altcineva să-l facă. Ei pot înfăptui miracole, ca să facă această frînghie să stea în sus. Ei pot să alerge prin foc, să vrăjească focul. Şi ei pot face lucruri ca acelea. Dar ei nu pot să vindece pe oameni. Aceea este ciudat. Ei pot pune blesteme peste oameni, şi bolile vor veni peste oameni. Dar ei nu pot să ia blestemul, şi să-i vindece.

E-120 Aceasta a fost în felul acela prin timpul Bibliei. Cînd Iane şi Iarnbre s-au împotrivit lui Moise, ei puteau aduce răni şi buboaie, dar ei nu puteau să le ia jos. Ei puteau aduce muşte şi păduchi, dar ei nu le puteau lua la o parte. Căci, Domnul este Acela Care vindecă pe bolnavi. Ei pot să danseze în duhul. Eu i-am văzut de multe ori. Ei pot avea tot felul de manevre, dar ei nu pot să vindece pe bolnavi, sau ei nu pot să trăiască o viaţă Creştină. Acela este un lucru pe care ei nu-l pot face.

E-121 Şi astfel aceasta devine o afacere individuală, cu fiecare bărbat şi fiecare femeie. Şi să vezi toate aceste lucruri false! Şi Biblia a zis, că, "Cele două duhuri vor fi aşa de apropiate, în zilele din urmă, încît acesta va înşela chiar pe cei Aleşi dacă era cu putinţă." Asta-i adevărat. "Cristoşi falşi, duh fals ridicîndu-se, arătînd semne, înşelînd pe mulţi." Asta-i adevărat. Dar, "Oile mele cunosc Glasul Meu. Ele nu vor urma un străin." Oh, în ce zi trăim noi! Şi timpul jubileului este aproape încheiat.

E-122 Ascultă, prietene, în se~ra aceasta, dacă tu eşti aici fără Cristos, şi tu nu-L cunoşti. Intr-adevăr sigur în inima ta, sigur de aceasta, fără o umbră de îndoială căci Cristos este în inima ta, în regulă. Dar dacă tu zici, "Bine, Frate Branham, eu am fost copleşit şi am plîns odată cînd am fost la altar." Să nu iei aceea. Voi ziceţi, "Bine, eu îţi spun, Frate Branham, eu-eu m¬am simţit bine, odată. Am dansat în Duhul, prin tot locul." Să nu luaţi aceea. Vedeţi? Voi ziceţi, "Păi, m-am rugat pentru un om, odată, el s-a făcut bine." Să nu luaţi aceea.

E-123 Lucrul pentru tine de luat, este să ştii că atunci cînd Cristos este în inima ta, cînd marile încercări şi necazuri vin înainte, El încă este dulce cu tine. Tu să umbli întocmai la fel. Dacă totul merge greşit, şi fiecare este împotriva ta, şi fiecare lucru merge încoace, tu încă eşti blînd şi iubitor. Aceasta este în ordine. Mişcîndu-te drept înainte. "Şi voi, duhul vostru, poartă mărturie cu Duhul Lui, că voi sînteţi fii şi fiice ai lui Dumnezeu." Dacă aceea nu face ecou în sufletul vostru, în seara aceasta, prietene, să nu fii marcat în afara Împărăţiei lui Dumnezeu. Să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu.

E-124 Şi cînd un om este odată marcat în Împărăţia lui Dumnezeu, el este pecetluit pînă la sfîrşitul călătoriei lui. "Să nu întristaţi pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, cu care voi sînteţi pecetluiţi pînă în Ziua Răscumpărării voastre."

E-125 Acum, noi avem un obicei de chemare la altar de modă veche, aducînd pe oameni sus la altar. Dumnezeu să fie lăudat pentru aceea! Acela este un lucru bun de modă veche pe care biserica Metodistă l-a început cu ani în urmă. Şi ea avea o... Aceasta a fost bine, şi încă este bine astăzi.

E-126 Dar aceasta nu este necesar ca voi să veniţi la altar să deveniţi un Creştin. Ei nu au avut aceasta în zilele Bibliei. Ei doar i-a socotit ca credincioşi. Ei niciodată nu au făcut o chemare la altar, în tot timpul, în epoca apostolică. Acolo nu erau chemări la altar. Ei au zis, "Cît de mulţi au crezut au fost botezaţi." Este asta adevărat? Ei au devenit credincioşi.

E-127 Cînd tu eşti temeinic convins că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, şi în inima ta... Acum, nu în imaginaţia ta, ci, în inima ta, ceva face ecou acolo jos, şi zice, "Acum eu sînt salvat." Asta este tot ce aveţi nevoie, chiar acolo, frate. Mărturiseşte-o afară, şi lasă să iese afară cuvintele tale. Şi atunci urmăreşte, urmăreşte viaţa ta de atunci înainte. Nici mai mult de cum un porumb nu poate să rodească scăieţi, nici acel om nu ar putea să rodească fructe rele. El va trebui să rodească fructe bune.

E-128 Isus a zis, "Cel ce aude Cuvintele Mele, şi crede în Cel ce M-a trimis, are Viaţă veşnică, şi nu va veni la condamnare ci a trecut de la moarte la Viaţă." Aceea este pentru că aţi crezut. Nu vă imaginaţi; ci voi Îl credeţi. El a devenit un gînd în inima voastră. Următorul lucru, voi L-aţi exprimat ca o mărturisire. "Cel ce Mă va mărturisi înaintea oamenilor, pe acela Eu îl voi mărturisi înaintea Tatălui Meu şi a sfinţilor Îngeri." Atunci ceva se ancorează. Aceea este realitatea.

E-129 Dar ceea ce am fost noi învăţaţi, prietene, ne-a aruncat jos de pe linie. Noi am fost învăţaţi, oamenii Metodişti au învăţat, la început, ei au zis, "Frate, cînd ei ajung într-un loc ca ei să poată striga, ei au sanctificarea, ei au avut toate acestea făcute." Dar, voi veniţi să aflaţi, că aceasta nu a mers prea bine. Asta-i adevărat.

E-130 Cînd Nazarinenii au putut striga, şi şi-au ridicat mîinile sus, şi alergau în sus şi-n jos pe culoar, ei au zis, "Acesta-i El." Şi mulţi dintre ei au strigat şi au alergat în sus şi-n jos pe interval, şi au ieşit afară şi au trăit orice fel de viaţă, astfel că ei au ştiut că acela nu era El.

E-131 Penticostalii au venit înainte, cînd Dumnezeu a început să reaşeze înapoi darurile, la biserică, au început să vorbească în limbi. Ei au zis, "Acesta este El. Acesta Il are acum. Noi toţi sîntem aşezaţi." Dar ei au aflat că ei nu L-au avut. Aceasta-i adevărat. Oamenii vorbesc în limbi şi trăiesc orice fel de viaţă.

E-132 Frate, ce este aceasta, să fii sigur! Acum, strigatul este în ordine. Eu cred în sanctificare; da, domnule, nu a mea, ci a Lui. Vedeţi? Asta-i adevărat. Nu sfinţenia mea, ci a Lui. Cînd El, Duhul Sfînt, îşi pune sfinţenia Lui aici înăuntru, ea este sfinţenia Lui, nu a mea. Eu sînt un păcătos, dar El este Domnul.

E-133 Acum, eu cred în sfinţire, cred în strigare, cred că un om care este născut din nou va da un fel de demonstraţie. Asta-i adevărat. Eu cred în vorbirea în limbi. Eu cred în tălmăcirea limbilor. Eu cred în vindecarea bolnavilor. Eu cred în profeţii. Eu cred în lucrarea minunilor. Dar toate lucrurile acelea sînt ceva care urmează după ce voi aţi primit pe Domnul Isus Cristos.

E-134 Ceea ce noi am încercat să spunem, "Cînd el strigă, el Îl are. Cînd el profeţeşte, el Îl are." Dar aceea nu este ceea ce el are. Să iei un măr dintr-un pom, nu înseamnă că tu ai pomul. Vedeţi? Tu ai un atribut al pomului. Şi aceea este ceea ce a cauzat necazul. Dar cînd Cristos este odată asezonat în inimă, toate celelalte lucruri doar automat au loc.

E-135 Chiar acum vine timpul iernii. Toţi pomii îşi vor pierde frunzele cu excepţia stejarului. El îşi va ţine frunzele. Cînd vine timpul primăverii, ele sînt frunze vechi moarte. Voi nu trebuie să mergeţi să rupeţi frunzele jos, astfel ca cele noi să poată veni. Doar lăsaţi ca viaţa nouă să vină, iar cele vechi vor cădea jos şi cele noi vor veni înainte.
Acela este felul cum este cu Creştinismul.

E-136 Să primiţi pe Isus Cristos, nu face... Am auzit pe oameni zicînd, "Păi, glorie lui Dumnezeu, eu am blestemat odată. Eu puteam să înjur de să-i zboare şapca de pe capul omului. Şi m¬am lăsat de înjurături, eu ştiu că sînt un Creştin." Nu, tu nu eşti, prin aceea. Nu, domnule. "Eu odată am băut, şi m-am lăsat de băut." Acela este un lucru bun. Dar acela este lucrul moral, că te-ai oprit.

E-137 Dar să primeşti pe Isus Cristos este să primeşti Persoana Lui în inima ta. Aceasta te face să mori faţă de lucrurile lumii, şi Cristos trăieşte în tine. Vedeţi? Voi puteţi absolut să încetaţi de a bea şi totuşi să nu fiţi un Creştin. Voi aţi putea ţine toate cele zece porunci şi totuşi să nu fiţi un Creştin. Căci, dacă cele zece porunci v-ar fi salvat, atunci Isus nu ar fi trebuit să moară. Dar Isus a murit ca El să vă poată da Viaţă veşnică. Şi aceea este ceea ce este, acesta este Duhul Sfînt care locuieşte în voi; nu ţinerea de legi sau făcînd lucruri, sau ceva de felul acela. Acelea sînt fapte. "Nu prin fapte sînteţi mîntuiţi; ci prin har sînteţi mîntuiţi, prin credinţă."

E-138 Apoi dacă, în inima voastră, voi aţi primit pe Domnul Isus, voi sînteţi în pace cu El. Priviţi în urmă, viaţa voastră. Eu vă spun felul de Creştin care îmi place să-l văd. Cînd voi mergeţi în jos pe stradă, ziceţi, "Acum, priveşte, vezi omul acela mergînd acolo? Acum, el este un Creştin. Eu nu aparţin la biserica lui, dar, frate, el este un Creştin. Eu vă voi spune, eu 1- am văzut la înghesuială. Vezi femeia aceea de acolo? Da, domnule. Păi, ea ar putea să nu arate prea populară printre femei, dar ea este o Creştină. Eu vă spun, că ea este o Creştină." Tot oraşul să zică, "Acolo este un Creştin." Ei îl vor cunoaşte. Biblia spune că tu eşti pecetluit.

E-139 Aţi pus voi vreodată o pecete pe ceva? Ei o iau sus în felul acesta şi pun o pecete pe ea. Ei o presează. Aceasta este pe ambele părţi.

E-140 Ei te văd venind, şi te văd mergînd. Este asta adevărat? Tu eşti un Creştin, cu desăvîrşire, pecetluit de Duhul lui Dumnezeu. Ei ştiu ce ai fost tu. Asta-i adevărat. Aceasta este o presare, o marcare, o pecetluire. Acela este exact adevărul. Acum, aceea este cînd tu eşti pecetluit în Împărăţia lui Dumnezeu.

E-141 Dacă hîrtia aceea este pecetluită odată legal, printr-un notar public, şi numele lui este semnat pe ea, ea este legală atît timp cît ea este o hîrtie, frate. Asta-i corect. Este asta adevărat?

E-142 Şi dacă un om este vreodată născut din Duhul lui Dumnezeu, nu credincios prefăcut ci într-adevăr umplut cu Duhul lui Dumnezeu, El l-a pecetluit acolo pînă în Ziua Răscumpărării lui. El va fi asemenea lui Cristos, astăzi. El va fi asemenea lui Cristos, mîine. El va fi asemenea lui Cristos, în ziua următoare. În încercări, el este asemenea lui Cristos. În necazuri, el este asemenea lui Cristos. În foamete, el este asemenea lui Cristos. În bucurie, el este asemenea lui Cristos. Peste tot unde îl vezi sau o vezi, ei sînt asemenea lui Cristos, pentru că ei sînt pecetluiţi prin Duhul Sfînt. Vedeţi ce vreau să spun? Acela nu este duhul vostru.

E-143 Frate, soră, nu te juca în jur cu Dumnezeu prea mult, căci ar putea să vină timpul cînd timpul jubileului trece de uşa ta. Atunci tu eşti dus la stîlpul Diavolului, atunci tu eşti perforat prin ureche şi tu nu mai poţi să mai auzi Evanghelia glorioasă. "Ce vrei să spui?" Tu nu vei mai avea nici un folos de Ea. Voi ştiţi ce este hula Duhului Sfînt? Este să respingi Aceasta. Asta¬i adevărat.

E-144 Cînd ei au hulit pe Duhul Sfînt, cînd ei au respins pe Isus Cristos. Ei L-au numit Beelzebub. Şi tocmai lucrările pe care El le făcea, ei au zis, "Tu le faci prin Beelzebub." Isus le-a spus atunci, aceea, ce au făcut ei. Ei nu L-au crezut.

E-145 Şi dacă un om refuză să creadă Adevărul cînd Adevărul îi este prezentat, şi el refuză să-L creadă, atunci aceea o sfîrşeşte. Aceea este sigur.

E-146 Astfel dacă voi nu cunoaşteţi pe Domnul în seara aceasta, nimic mai mult decît o mică experienţă pe care ai avut-o. Dacă tu nu cunoşti pe Domnul ca dragul, bunul, Salvator iubitor; nu ai vrea tu, în seara aceasta, chiar acum? Tu nu este nevoie să vii la altar; tu poţi dacă vrei. Dar dacă tu nu-L cunoşti...

E-147 Ascultaţi la mine doar un minut. Dacă eu am găsit har în ochii voştri, ca fratele vostru. Dacă voi mă credeţi de a fi slujitorul Lui. Acum eu pun aceasta puţin personal. Dar eu o fac pentru o cauză. Dacă voi credeţi că eu am fost în legătură cu Dumnezeul Atotputernic, dacă voi credeţi asta, ascultaţi la mine acum. Să nu lăsaţi ca soarele să răsară peste voi pînă cînd ceva este ancorat în inima voastră, că voi sînteţi un Creştin, că voi sînteţi în pace cu duşmanul vostru, voi sînteţi în pace cu Dumnezeu.

E-148 "De aceea fiind justificaţi prin credinţă, noi avem pace cu Dumnezeu prin Domnul Isus Cristos." Romani 5:1, "De aceea fiind justificaţi prin credinţă, noi avem pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos."

E-149 Dacă voi aveţi vrăjmăşie împotriva vreunui vecin, împotriva altcuiva care va făcut rău, şi persoana aceea va făcut rău; dacă voi, în inima voastră, nu puteţi iubi persoana aceea, să nu luaţi experienţa aceea. Voi trebuie să-i iubiţi pe aceia care nu vă iubesc. Dacă voi iubiţi pe cei care vă iubesc, păcătoşii fac la fel. Dar voi trebuie ca acum, nu să acţionaţi doar ca şi cum este un act religios, ci voi trebuie s-o faceţi din inima voastră.

E-150 Păi, eu v-am cerut să vă rugaţi pentru mine, zilele trecute, sau azi dimineaţă, pentru mine. Eu am ajuns aşa încît am criticat oamenii, felul în care se îmbracă femeile, şi lucruri ca acelea. Eu nu vreau să fiu aşa. Aceea este greşit. Acum eu o mărturisesc, chiar aici, că eu sînt greşit. Şi eu am văzut predicatori mergînd afară şi fac lucruri care nu sînt Scripturale, şi eu zic, "Acum aceea este greşit." Cine sînt eu să¬i judec? Dumnezeu este judecătorul lor. Dumnezeu să ia duhul acela la o parte de la mine. Lăsaţi-mă să fiu ca Domnul Isus. Aceea...

E-151 Şi aceasta este adevărat, fratele meu. Ascultaţi, într-o zi, într-o zi, voi nu veţi mai avea o ocazie să mai fiţi în biserică.

E-152 Cînd eu plec departe şi vin înapoi, soţia mea îmi spune, "Tu ştii Aşa-şi-aşa?"
"Da."

"Ai ştiut tu că ei au murit zilele trecute?"

E-153 Aici un vechi prieten de-al meu, cu care m-am jucat, ca băiat, Will Edgar King. El era ortacul meu, de cînd eram un băieţaş pînă acum. Noi am fost împreună. Noi am dormit împreună. Noi am locuit, am pescuit împreună, ca băieţei, şi am crescut. Şi în timp ce eu eram peste oceane... Un tînăr, un tînăr robust care a fost vindecat odată, vindecare Divină, a mers înainte şi a murit instantaneu de atac de inimă. Cine s-ar fi gîndit vreodată, că Will Edgar King, cam cu opt sau zece ani mai tînăr decît mine. Voinic, om tînăr, cam de o sută şi optzeci de livre, mergînd înainte, tocmai tabloul sănătăţii. Un om tînăr cu o soţioară minunată, trei sau patru copilaşi, şi doar s-a prăbuşit. El a fost şeful cumpărător pentru toate supermarketurile din sud. Poziţie bună, casă drăgălaşă, familie drăgălaşă, [Fratele Branham pocneşte degetele o dată. – Ed.] dar a fost luat uite aşa. Frate, Dumnezeu... Sufletul lui este în mîinile unui Dumnezeu drept care-i va da felul corect de judecată.

E-154 Noi şedem aici, în seara aceasta. Dumnezeu ştie numai unde vom fi noi pînă dimineaţă. Acum, dacă voi nu sînteţi în ordine cu Dumnezeu... În timp ce ne rugăm, chiar în inima voastră acum; nu pentru mine, nu pentru oameni, ci în inima voastră, înaintea lui Dumnezeu, ziceţi, "Doamne Isuse, eu doar m-am jucat în jur. Dar, în seara aceasta, eu simt în inima mea că acesta este timpul cînd eu vreau să Te accept pe deplin ca Salvatorul meu. Şi de acum înainte, prin harul Tău, eu voi privi drept la Calvar, şi voi umbla o viaţă Creştină dreaptă."
Să ne rugăm.

E-155 Tată Ceresc, în Care noi iubim şi ne încredem, ştiind aceasta... Ca un predicator, preot, slujind lucruri spirituale la oameni, stînd aici în seara aceasta între cei vii şi cei morţi, ştiind aceasta, că într-o zi, fără o umbră de îndoială, eu va trebui să răspund pentru fiecare cuvînt, la Scaunul de Judecată al lui Cristos. Văzînd bărbaţi şi femei înăuntru aici, oameni drăgălaşi, făcînd orice le cer să facă, Tată. [Porţiune goală pe bandă – Ed.]... văd pe cineva în nevoie, şi cu inima bună. Acum, Doamne, este greu, ca o fiinţă umană, cu ei, să aduc cuvintele acelea tăioase, că, ei trebuie să primească pe Cristos sau să fie respinşi.

E-156 Tată, aceea ne aduce să cunoaştem că eu am o dragoste pură, Divină pentru ei, nu ceva care să-i rănească, ci ceva care¬i iubeşte, Etern. Şi eu le-am oferit pe Fiul Tău, Domnul Isus, Care va sta în locul lor la Ziua Judecăţii.

E-157 Tată, eu mă rog ca Tu să-i primeşti pe fiecare. Eu nu le-am cerut să ridice mîinile sus. Eu nu am simţit să fac aceasta. Dar am simţit că există mulţi aici, Tată, care vor să umble aproape de Tine. Ei vor să se predea. Şi ei o fac chiar acum. Prin credinţă, eu o cred, Doamne, că ei pun acum deoparte fiecare povară mică, şi-şi zic, "Din seara aceasta înainte, văzînd că viaţa este aşa de fragilă, oricum, nu există mult de ea, eu vreau să folosesc tot ce am pentru Domnul Isus." Şi, Dumnezeule, admite aceea, ca din această seară, ei să umble aşa.

E-158 Şi apoi, Tată, fie ca aceiaşi oameni care umblă aici şi iau împărtăşirea în seara aceasta, acum, trupul frînt al Domnului Isus Cristos. Şi apoi noi... Dacă ei fac aceasta cu o inimă sinceră, Tu ai spus că Tu îi vei învia în Ziua de apoi şi le vei da Viaţă veşnică. Admite aceste lucruri, bunule Tată, căci noi le cerem în Numele lui Isus, Fiul Tău. Amin.

E-159 Eu nu o să vă întreb cîţi aţi făcut consacrarea, dar eu cred că mulţi dintre voi aţi făcut-o. Şi, eu însumi, am făcut-o în inima mea. "Doamne, ia duhul acela critic de la mine."

E-160 Acum, eu nu critic pe oameni, afară în faţa lor, dar în inima mea eu o fac. Eu văd o doamnă umblînd în jos pe stradă, mai ales aceea, şi văd că ea nu este îmbrăcată corespunzător. Eu spun, "Nu este aceea îngrozitor?" In inima mea; eu nu o spun la nimeni altul. Pînă la urmă, aceea este treaba ei. Ea este un agent moral de liberă alegere. Ea nu are nici un drept să facă aceasta; Cristos i-a cumpărat viaţa ei; dar poate că ea nu înţelege.

E-161 Astfel aceasta nu este ca eu să critic. Las ca Dumnezeu să o facă. Eu sînt în amvon, eu voi predica Evanghelia cum ştiu eu mai bine, iar restul îi voi preda lui Dumnezeu. Domnul să vă binecuvînteze, prieteni.

E-162 Acum noi vom avea serviciul de împărtăşire, doar în cîteva minute. Cît de mulţi credeţi în împărtăşire? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Vă mulţumesc. Aceea este ce ne-a cerut Isus Cristos să facem, a zis, să luăm părţile frînte din trupul Lui, şi să o facem pînă cînd El se întoarce din nou. Şi dacă voi care credeţi că acesta este Adevărul, şi v-ar place să aveţi acest timp de părtăşie cu noi, în jurul Cuvîntului lui Dumnezeu aici, noi am fi fericiţi ca voi să staţi cu noi şi-şi să avem acest timp. Dacă nu, noi urmează să eliberăm, doar în cîteva momente. Ne-ar place ca voi să staţi cu ceilalţi, oricum, astfel ca voi să fiţi în stare să vedeţi felul cum luăm noi împărtăşirea. Aceasta nu este numai...

E-163 Aceasta este pentru, de-asemeni, pentru vindecare Divină. Voi ştiţi asta? Cînd Israel a mîncat simbolul, mielul, paştele, ei au călătorit patruzeci de ani în pustie, şi au ieşit afară fără nici o persoană slabă în mijlocul lor. Gîndiţi-vă la aceasta, nici o persoană slabă, patruzeci de ani. Împărtăşirea, un semn al credincioşilor.

E-164 Acum, în Întîi Corinteni capitolul al 11-lea, începînd cu versetul al 23-lea, eu am să citesc aceasta pentru binele bisericii. Pavel vorbeşte.
Căci am primit de la Domnul ... ceea ce eu de asemenea v-am dat vouă, ... Domnul Isus în aceeaşi noapte ... cînd a fost vîndut a luat pîine:
Şi-şi cînd a dat mulţumiri, el a frînt-o, şi a zis, Luaţi, şi mîncaţi: acesta este trupul meu, care este frînt pentru voi: faceţi aceasta în amintirea mea.
Tot în acelaşi fel ... el a luat paharul, cînd el a cinat, zicînd, Acesta este paharul din noul testament în sîngele meu: voi să faceţi aceasta, ori de cîte ori voi îl beţi, în amintirea mea.
Căci ori de cîte ori voi o faceţi, voi mîncaţi pîinea aceasta, şi beţi acest pahar, ... voi arătaţi înainte moartea Domnului pînă va veni el.

E-165 Nu este asta minunat? "Arătaţi moartea Lui pînă cînd va veni El."
De aceea oricine va mînca pîinea aceasta, şi va bea acest pahar al Domnului, nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sîngele Domnului.

E-166 "Ce înseamnă aceasta, Frate Branham?" Ea înseamnă aceasta. Dacă voi veniţi şi luaţi împărtăşire, şi mergeţi afară şi trăiţi un fel de viaţă diferită decît cum ar trebui să trăiască un Creştin, voi aduceţi ocară şi dizgraţie la cauza Domnului Isus Cristos. Voi înţelegeţi aceasta? Dacă tu eşti un Creştin, vino. Dacă tu nu eşti, să nu o faci. Priveşte.
Dar un om să se cerceteze pe sine, şi aşa să mănînce pîinea, şi să bea ... paharul

E-167 În regulă, al 29-lea verset.
Căci cel ce mănîncă şi bea nevrednic, îşi mănîncă şi bea osînda lui însăşi, ne deosebind trupul Domnului.
Din această cauză mulţi sînt bolnavi şi slabi printre voi,... mulţi dorm.
Căci... dacă ne-am judeca singuri, noi nu am fi judecaţi.
Dar cînd noi sîntem judecaţi, noi sîntem pedepsiţi de Domnul, ca noi să nu fim condamnaţi cu lumea.

E-168 Cînd noi mîncăm această pîine şi bem acest pahar, să ne examinăm pe noi înşine, şi să spunem, "Acum, umblu eu vrednic?" Păi, eu nu umblu vrednic, nu. Dar Cristos, în mine, mă face să umblu vrednic. Eu Îl iubesc. Eu mărturisesc despre El. Eu nu sînt perfect; niciodată nu voi fi, în această lume. Voi nu sînteţi perfecţi, niciodată nu veţi fi. Dar iubirea mea pentru El, şi El mă lasă să trăiesc pentru El, şi mie îmi place să o fac şi să mărturisesc despre El. Eu nu merg afară şi să chefuiesc, şi să fac lucruri rele, care aduc reproş Numelui Său.

E-169 Dar dacă eu aflu că fac ceva, atunci eu sînt pedepsit de Domnul. De ce face Dumnezeu aceasta? "Ca noi să nu fim condamnaţi odată cu lumea."

E-170 Acum, există o mare diferenţă între credincios şi necredincios. Dumnezeu face o deosebire.

E-171 Amintiţi-vă, credincioşii în Egipt erau toţi în interior, (sub ce?) sub sînge. Mielul a fost omorît. Şi sîngele lui, cu isop, era stropit pe uşă. Priviţi unde a fost pus acesta. "Pe pragul de sus al uşii," acela este tocul uşii, prin care trebuie să treci. "Pragul de sus al uşii, şi pe uşiorul uşii." Vedeţi ce este acesta? Crucea, cu sute de ani înainte ca Mielul lui Dumnezeu să vină şi să fie omorît. Dar simbolul Mielului, el era pus pe uşior şi pe uşă. Şi fiecare Israelit, venind sub acel sînge, era interzis să mai iese afară. Ia te uită, interzis să iese afară. Ei erau sub sînge. Ei nu puteau să meargă pînă cînd veneau poruncile să mărşăluiască, poruncile să meargă înainte. Simbolul lui Cristos.

E-172 "Odată, căci printr-o singură jertfă, El a făcut perfecţi, pentru totdeauna, pe acei care sînt sfinţiţi în Cristos Isus; odată, pentru totdeauna." Nu mai este întoarcere înapoi. Nu mai să meargă aceasta, nu mai să facă aceea. Oh, tu vei aluneca, vei face lucruri care sînt greşite, dar tu te pocăieşti şi vii înainte. Vedeţi? Dar odată ce Cristos sfinţeşte un suflet uman, prin a-l umple cu Duhul Sfînt, el este protejat pentru totdeauna. Ia te uită, nu mai aveţi dorinţă să faceţi răul, "Căci închinătorul, odată curăţit nu A mai are conştiinţă," sau "dorinţă," în traducerea corectă. "Inchinătorul, odată curăţit!" Oh, eu doresc să fi putut doar să adîncesc aceasta adînc. "Închinătorul," credinciosul, "odată curăţit, nu mai are dorinţă de păcat, niciodată." Stabilit pentru totdeauna! "Căci El ne-a desăvîrşit, printr-o singură Jertfă, pentru totdeauna, pe cei care sînt în Cristos Isus." Lumea devine moartă. Vouă nu vă mai pasă de ea. Afecţiunile voastre sînt fixate pe lucrurile de Sus.

E-173 Acum, dacă voi ziceţi că sînteţi un Creştin, şi încă trăiţi vîeţi lumeşti, atunci voi sînteţi pedepsiţi de Domnul, pentru ca voi să nu fiţi condamnaţi cu lumea. "De aceea, cînd voi veniţi împreună ... "
De aceea, fraţii mei, cînd voi veniţi împreună să mîncaţi, zăboviţi unul după celălalt. (Priviţi.)
Dacă vreun om este flămînd, el să mănînce acasă; ca voi să nu veniţi împreună spre condamnare. Iar restul eu le voi pune în ordine cînd voi veni.

E-174 Voi observaţi aici pe Pavel. Acei Corinteni, ei nu au înţeles¬a. Ei au mers acolo sus, şi chiar s-au îmbătat la masa Domnului. Şi ei au mîncat şi au băut, şi au făcut totul greşit. Pavel a zis, "Cînd voi veniţi împreună, dacă un om este flămînd, el să mănînce acasă. Dar cînd voi veniţi împreună, zăboviţi unul după altul." Cu alte cuvinte, "Aşteptaţi-vă unul pe altul." El a zis, "Acum, aici este un frate care eu nu cred că el ar trebui să ia împărtăşirea, dar să nu alergaţi acolo şi să-l trageţi afară. Aveţi răbdare cu el. După ce se termină serviciul, şi un timp cînd el... veniţi acolo la casa lui într-o seară şi staţi jos, zicînd, "Frate, eu... Iartă-mă dacă sînt greşit. Dar eu te¬am văzut aici jos, zilele trecute, pe stradă, beat," orice făcea el, "afară cu vreo altă doamnă care nu era nevasta ta, iar tu iei împărtăşirea. Eu te iubesc, frate. Hai-hai să ne rugăm tu şi cu mine peste acest lucru şi să-l îndreptăm." Vedeţi? Aşteptaţi-vă unul pe altul. Faceţi serviciu unul pentru altul. Nu fiţi mai mari decît altcineva. Încercaţi şi vedeţi cît de mici puteţi fi.

E-175 Eu adesea am auzit, zicînd, "Să nu fii niciodată mare în proprii tăi ochi." Dacă tu eşti mare, aceasta să fie în privirea lui Dumnezeu. Fii mic în privirea ta proprie. Fiecare om care se smereşte, Dumnezeu îl va înălţa. Dar acei care se înalţă, Dumnezeu îi va înjosi. Vedeţi? Fiţi mici.

E-176 Aici este un om, zice, "Păi, el a zis, 'Eu ştiu că...' " Acum, vedeţi, el este fratele meu. Mi-ar place să fiu slujitorul lui, voi vedeţi. Fiţi slujitori unii altora. Iubiţi-vă unul pe altul, în aşa fel încît, oh, doamne, şi voi veţi-voi veţi...

E-177 Noi obişnuiam să cîntărn un cîntecel. Eu nu ştiu dacă vi-l amintiţi acum. Noi cîntam:
Binecuvîntată să fie legătura care leagă
Inimile noastre în iubire Creştină;
Părtăşia de aceeaşi gîndire
Este ca cea de Sus.
Cînd ne despărţim unul de altul,
Aceasta ne dă durere lăuntrică;
Dar noi încă vom fi uniţi în inimă,
Şi sperăm să ne întîlnim din nou.

E-178 Cînd am stat acolo în catacombele Saint Angelo, şi părea că zăceau acolo, peste tot, pentru o milă sau mai mult, pe pămînt, morminte, unde ei trebuiau să îngroape pe cei morţi. Şi chiar în colţ erau nişte morminte mititele, aceia erau copiii, unde ei au pus copiii în colţ. Şi acolo era o bisericuţă acolo, unde ei trebuiau să se ascundă.

E-179 Am mers jos în vechea catedrală Romană unde ei îi ardeau pe rug, îi dădeau hrană leilor. Am păşit acolo afară în mijlocul acelui loc, şi am stat acolo. M-am uitat în jur. Eu nu l-am văzut încă. Toate cărămizile cădeau acolo înăuntru, la locurile mari de unde ieşeau leii. Eu am mers drept cam unde m-am gîndit că poate era groapa leilor, unde au murit Creştinii. Mi-am ridicat mîinile; am stat acolo. Am zis, "O Isuse, eu sînt o creatură aşa de nevrednică, să mă gîndesc că fraţii mei şi-au pecetluit mărturia lor acolo, prin gura leilor, şi aşa mai departe, pentru cauza lui Isus Cristos."
180 S-a întîmplat să stau, să mă uit în spatele meu, acolo era cineva care a ridicat sus vechea cruce zgronţuroasă, stînd sus acolo. Eu am început să fredonez în inima mea, "Pe un deal departe de tot a stat o cruce veche zgronţuroasă, emblema suferinţei şi ruşinii."

E-181 Mă uit, la oameni prin veacuri; toată lumea este udată cu sîngele martirilor Domnului Isus Cristos. M-am gîndit, "Ce lucruşor, micuţ vechi sîntem noi." Gîndindu-mă la a lua o mică călătorie misionară, poate că trebuie să suportăm puţină persecuţie, cineva rîde de voi. Eu devin un footbal, pe care¬care oamenii mă loveşte în jur de multe ori. Aceea nu contează nimic. Ei au lovit pe oameni în jur înaintea mea. Ei au făcut lucruri ca acestea, şi au numit aceasta, aceea, sau cealaltă. Eu am o Evanghelie de predicat, a Domnului nostru pe care eu îl iubesc. Eu am un ţel de făcut. Şi cînd eu ajung la capătul drumului, eu vreau să vin, cu fiecare din voi, zicînd aceasta, "M-am luptat lupta cea bună." Unii din voi, în seara aceasta...

E-182 Fără îndoială, eu voi sta la amvon, cînd faţa mea se va face palidă, buzele mele se vor pecetlui, şi eu voi... Eu întotdeauna am vrut să mă duc peste amvon uite aşa, acasă în Glorie. Intr¬una din aceste zile, eu voi predica ultima mea predică. Eu voi face ultima mea chemare la altar. Eu mă voi ruga pentru ultima persoană bolnavă. Eu vreau să mor cu o Biblie în mîna mea, chemînd după Numele Domnului Isus Cristos. Să mă lupt o luptă bună; să sfîrşesc alergarea!

E-183 Preaiubiţii mei fraţi şi surori, orice există, dacă există ceva în viaţa voastră, contrar lui Cristos, să o mărturisim, veniţi aici sus acum şi luaţi cina Domnului; unindu-ne inimile noastre împreună ca o unitate de credinţă Creştină, să lăsăm pe Domnul nostru Isus să ştie că noi Il iubim cu toată inima noastră. Şi voi să o faceţi acum în timp ce ne rugăm. Şi, Teddy, dacă tu vrei...

E-184 Eu cred că ei vin pe secţiuni. Este asta corect, frate? [Fratele Neville zice, "Da." – Ed.] Acum dacă bătrînii vor veni în faţă acum să ne ajute, şi să stea aici. Şi de unde începi tu, din care parte, Frate Neville, partea aceasta? [Fratele Neville răspunde.] În regulă. Aceşti fraţi acum ei au un sistem aici, astfel că ei nu trebuie să vină toţi odată.

E-185 Şi acum veniţi şi luaţi împărtăşirea cu noi. Noi vom fi fericiţi ca voi să mîncaţi această cină cu noi. [Fratele Branham oficiază aşa cum pîinea şi vinul de împărtăşire se serveşte. Porţiune goală pe bandă – Ed.]

E-186 Eu sînt sigur că noi toţi putem spune, în seara aceasta, că noi sîntem fericiţi că sîntem Creştini. [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Actul pe care voi tocmai l-aţi făcut, este vechi de aproape două mii de ani. Inainte de plecarea Domnului nostru Isus, El ne-a poruncit să facem aceasta, şi s-o facem pînă cînd El se întoarce din nou. Şi El ne-a dat asigurarea Cuvîntului Său Propriu, care nu poate da greş, niciodată nu poate da greş. El a zis, "Cel ce mănîncă trupul Meu şi bea Sîngele Meu are Viaţă veşnică, iar Eu îl voi învia în Ziua de apoi," Sfîntul Ioan capitolul al 6-lea.

E-187 Aceea îmi dă o astfel de speranţă, după ce am văzut religiile false ale lumii; închinarea la soare, închinarea la idoli, şi toată concepţia lor despre o fiinţă supranaturală. Dar, totuşi, văd acest Cuvînt, cît de infailibil este El! Şi Acela Care a dovedit că El este infailibil, ne-a dat această promisiune Divină a Lui, că El ne va învia în Ziua de apoi.

E-188 Acum, către străinii din porţile noastre, există doar puţin mai mult din aceasta decît ceea ce noi tocmai am făcut. Eu o voi citi, mai întîi, pentru voi, din Biblie, în Sfîntul Ioan capitolul al 13-lea, cu versetul al 2-lea, începînd.
Şi cina fiind terminată, diavolul a... pus în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, să-l vîndă;
Isus ştiind... Tatăl i-a dat toate lucrurile în mîinile lui,... căci el a venit de la Dumnezeu, şi a mers la Dumnezeu;
El s-a ridicat de la cină,... şi-a pus hainele la o parte; şi a luat un ştergar, şi s-a încins.
După aceea el a turnat apă într-un lighean, şi a început să spele picioarele ucenicilor, şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
Apoi el a venit la Simon Petru:... Petru a zis către el, Doamne, tu să-mi speli picioarele?
Isus a răspuns şi a zis către el, Ce fac Eu acum tu nu ştii...; dar tu vei ştii după aceea.
Petru a zis către el, Tu niciodată nu-mi vei spăla picioarele. Isus i-a răspuns, Dacă Eu nu te spăl, tu nu ai parte cu mine.
Simon Petru a zis către el, Doamne, nu numai picioarele mele, ci... mîinile mele şi... capul.
Isus a zis către el, Cel ce este spălat, nu este nevoie să spele... să nu spele decît picioarele, dar este curat în fiecare fel:... voi sînteţi curaţi, dar nu toţi.
Căci el ştia cine o să-l vîndă; de aceea el a zis, Voi nu sînteţi toţi curaţi.
Astfel după ce el le-a spălat picioarele, şi şi-a luat haina, şi... s-a aşezat jos din nou, el a zis către ei, Ştiţi voi ce am făcut Eu pentru voi?
Voi mă numiţi Stăpîn şi Domn; şi voi spuneţi bine; căci aşa sînt Eu.
Dacă Eu atunci, Domnul şi Stăpînul vostru, v-am spălat picioarele; voi ... trebuie să vă spălaţi picioarele unii altora.
Căci Eu v-am dat un exemplu, ca voi să faceţi aşa cum Eu am făcut pentru voi.
Ferice de voi dacă voi ştiţi aceste lucruri şi le faceţi.

E-189 Aceasta a fost o rînduială a tabernacolului aici, cu anii, timpul a douăzeci şi ceva de ani de existenţă, cînd noi întotdeauna am făcut o practică a spălării picioarelor. Oamenii Baptişti au dus-o înainte de penticostali; penticostalii au preluat-o în ziua lor; şi aceasta este dusă înainte. Astfel noi sîntem, în seara aceasta, ca întotdeauna, am ţinut această rînduială.

E-190 Noi mergem într-o cameră, aici, numită camera de rugăciune. Doamnele merg în aceea...?...

E-191 Iar bărbaţii merg într-o cameră, să pr-... la acest birou aici, biroul diaconilor. Şi noi ţinem spălarea picioarelor.

E-192 Iar voi, străinii, cu noi în seara aceasta, nu un străin, ci un împreună cetăţean al Împărăţiei, dacă voi nu aţi mai făcut aceasta, fie un bărbat sau o femeie, noi vă cerem prin urmare şi vă invităm să veniţi şi să vă uniţi cu noi în această partăşie. Şi dacă voi nu aţi mai făcut-o înainte, noi vom fi bucuroşi să avem părtăşia voastră în seara aceasta pentru prima dată cu noi. Oricum, dacă voi nu simţiţi că voi doriţi să o faceţi, ceva vă urgentează să mergeţi acasă imediat, sau ceva, noi vrem să spunem că noi sîntem fericiţi că voi aţi fost cu noi aici în această seară.

E-193 Eu cumva îmi cer scuze că mi-am întrerupt predica, şi alte lucruri, în felul în care am făcut-o, eu nu sînt prea mult un predicator, de la început, şi apoi am venit cumva cam pe neaşteptate, aceasta o face cumva cam greu pentru mine. Puţin mai tîrziu, poate, Domnul mă va ajuta în aceste chestiuni.

E-194 Şi poate că după întoarcerea înapoi din vest... Eu sper că Domnul îmi dă o odihnă bună acolo, astfel ca să mă pot întoarce înapoi, şi poate că Fratele Neville şi eu să ţinem o bună trezire de modă veche aici pentru cîteva seri, în predicarea Cuvîntului.

E-195 Şi cineva tocmai m-a întîlnit astăzi, care vrea să fie botezat jos în rîu. Eu aş fi bucuros să botez pe oricine, în orice loc. Aceasta este în regulă.

E-196 Acum, voi, voi sînteţi întotdeauna bine veniţi la Tabernacolul Branham. Noi nu sîntem nici o denominaţiune. Noi nu sîntem împotriva denominaţiunilor, dar noi doar nu sîntem denominaţionali. Astfel, voi sînteţi întotdeauna bine veniţi. Noi nu avem ceva membri aici. Noi doar avem părtăşie unul cu altul. "Acum, Sîngele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, ne curăţeşte de toată fărădelegea."

E-197 Şi pînă ne întîlnim din nou, fie ca pacea lui Dumnezeu şi harul să fie cu fiecare din voi. Mă rog ca Dumnezeu să ia boala din mijlocul vostru, şi să vă dea o călătorie bună, sigură în seara aceasta spre casă, sănătate bună şi tărie, sperînd să vă întîlnesc aici Miercuri seara.

E-198 Pînă atunci, fie ca harul Lui să fie cu voi, în timp ce ne ridicăm dacă vreţi. Vă mulţumesc. Doar... Pastorul de aici, Fratele Neville, va elibera într-un cuvînt de rugăciune.

E-199 [Fratele Neville se roagă. Serviciul continuă în camere separate, pentru spălarea picioarelor – Ed.]