E-1 Îţi mulţumesc, Frate Neville. [Fratele Neville zice, "Te binecuvântez, frate!" – Ed.] Dumnezeu să te binecuvânteze, Frate Neville. Îţi mulţumesc, foarte mult.

E-2 Bună dimineaţa, prieteni. Este un privilegiu să fiu aici la tabernacol din nou, în această dimineaţă, să slujim Domnului, în felul de a predica Cuvântul şi rugăciunea pentru bolnavi. Şi eu sunt foarte recunoscător pentru această zi.

E-3 Şi am fost uimit, chiar cum am venit înăuntru. Un frate a păşit sus şi a spus, "Eu nu vreau să fiu ca leprosul nevrednic care a fost vindecat." Acesta este Fratele Wright. Eu m-am rugat pentru el, şi Domnul l-a vindecat complet. Şi el a venit sus, plângând, să dea mâna cu mine, şi să spună căci-căci el ar vrea să-i mulţumească Domnului pentru-pentru că a fost vindecat. El a vrut să se întoarcă şi să dea mulţumiri. Aceasta toată s-a dus. El este-el este perfect bine acum. Noi suntem recunoscători pentru acele mărturii.

E-4 Şi Charlie, tu şi Fratele Jeffries, dacă voi doriţi, veniţi aici sus şi luaţi aceste locuri sus aici. Şi voi sunteţi mai mult decât bine veniţi, aşa ca voi să nu trebuiască să staţi. Celălalt frate acolo, şi Fratele Wood, tocmai a venit aici sus. Voi sunteţi ... Aici este o mică, două locuri aici pe bancă, aşa ca voi să nu trebuiască să staţi sus. Eu cred, două locuri aici, şi, da, voi aţi putea fi mai mult decât bine veniţi să veniţi şi să luaţi aceste locuri.

E-5 Noi suntem bucuroşi să... Eu cred că s-a spus, o dată, "Am fost fericit când ei au spus către mine..." Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. [Un frate zice, "Întotdeauna îmi place să fiu aproape de predicator." – Ed.] Îţi mulţumesc. Mulţumesc, îţi mulţumesc. "Am fost fericit când ei au spus către mine, să mergem în casa Domnului." Acela este privilegiul şi bucuria Creştinului, să meargă la casa Domnului.

E-6 Privind în jur, văzând aşa de mulţi din prietenii mei înăuntru, această dimineaţă, eu sunt mult exaltat pentru aceasta. Eu sunt bucuros să văd pe Fratele şi Sora Dauch aici, din Ohio. Eu văd pe Fratele şi Sora Armstrong înapoi acolo, tot drumul din Ohio. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, de asemenea. Şi, o, doar privind în jur, tu vezi aşa de mulţi, ar fi cumva cam greu să iei toate numele lor. Sora Hoover, noi suntem bucuroşi să te vedem înăuntru, în această dimineaţă, de jos din Kentucky. Şi Charlie şi Nelie, Fratele Jeffries şi familia lui, şi doar aşa de mulţi înăuntru, din afara oraşului.

E-7 Astfel noi aşteptăm un timp măreţ în Domnul, în această dimineaţă, aşteptând ca Dumnezeu să ne întâlnească într-un fel să binecuvânteze sufletele noastre şi să ne servească lucrurile de care noi avem nevoie.

E-8 Şi aşa cum eu privesc asupra locului, dacă mă duc să chem pe toţi prietenii mei în jur aici, eu aş lua cea mai mare parte din dimineaţă, zicând pe cei diferiţi. Mă face să mă simt bine să ajung înapoi la biserică, să-i văd pe toţi oamenii înăuntru, ajung să-i întâlnesc.

E-9 Ce va fi când noi ajungem la Cer, şi ne întâlnim Acolo pentru acel timp măreţ de veşnicie, părtăşie Eternă împreună, în jurul Tronului lui Dumnezeu, şi chiar binecuvântările care noi toţi le-am îndrăgit? Noi, Acolo, vom fi făcuţi în asemănarea Lui, şi în chipul Lui, şi cu Duhul Lui asupra noastră, să ne închinăm şi să-i slujim Lui pentru toată Eternitatea, niciodată să nu obosim.

E-10 Doar gândiţi, nu există nimic la care să vă puteţi gândi, care vă place să faceţi, fără ca din când în când să te saturi să o faci. Charlie, eu presupun că tu şi eu am vânat veveriţe mai mult decât orice care ne place să facem, în felul acela, dar, tu ştii, tu te saturi să o faci.

E-11 Şi mie-mie îmi place să-să mă umblu să merg în munţi şi doar să umblu. Dar eu mă satur, uneori, tu vrei să faci altceva.

E-12 Şi îmi place să conduc. Uneori eu ajung să mă simt cumva obosit şi epuizat, şi cu nervii pe muchie. Eu doar sar în maşina mea şi o iau afară, şi ţin de volan, mergând în jos pe drum, cântând, "Eu sunt aşa de bucuros că pot spune că Eu sunt unul din ei," sau ceva. Doar strângând acel volan, şi cântând, şi bătând din picior, şi strigând. Şi, bine, după o vreme, eu obosesc, şi atunci mă întorc înapoi acasă şi încep altceva.

E-13 Dar când noi ajungem să ne închinăm lui Dumnezeu în acea Împărăţie nouă, acolo niciodată nu va fi un moment obositor, doar-doar va fi întotdeauna o binecuvântare, doar înainte şi înainte. Dar, desigur, noi vom fi schimbaţi atunci. Noi nu vom fi cum suntem noi acum. Noi vom fi diferiţi, creaturi diferite decât cum suntem la acest timp. Astfel, noi suntem fericiţi.

E-14 Eu tocmai mă gândeam. Eu nu ştiu dacă am făcut-o vreodată, am citat aceasta sau nu. Fratele Charlie, cândva în urmă, am fost jos în Kentucky cu el, şi el a spus, ,,Frate Branham, tu crezi, că în Mileniu, tu şi eu vom vâna veveriţe?"
Am spus, "Eu nu cred aşa, Charlie."

E-15 A spus, "Ei bine, ne-a plăcut aşa de bine," a spus, "tu-tu crezi că noi vom vâna când ajungem în Mileniu?"
Am spus, "Nu, nu va fi nimic ucis în Mileniu." Şi el a spus, "Ei bine, nouă doar ne-a plăcut."

E-16 Am spus, "Charlie, ce-i dacă eu te-aş putea convinge că tu odată ai fost un porc, şi tu te-ai ridicat la o fiinţă mai înaltă, la a fi o fiinţă umană? Te-ai duce tu vreodată, să vrei să te duci înapoi şi să savurezi plăcerile unui porc?"
A spus, "Nu."

E-17 Am spus, "Vezi, tu ai fi aşa de mult mai înalt decât porcul, acum, tu eşti un om, tu niciodată nu ai vrea să mai fi un porc." Am spus, "Acum înmulţeşte aceea cu zece mii, şi aceea este ce vei fi când tu eşti schimbat de aici în ceea ce vei fi. Tu niciodată nu vei vrea să mai fi din nou uman."

E-18 Aşa este. Aceasta va fi ceva diferit. Eu sunt aşa de bucuros doar pentru gândul despre aceasta, ştiind că într-o zi noi vom urca mai înalt.

E-19 Bine, acum, dacă Domnul voieşte, duminica următoare, care va fi cam ... Atunci eu o să plec, să merg afară în Wyoming, cu un prieten bun; sau afară în Idaho, cu un bun prieten de-al meu, Fratele Miner Arganbright, Fratele Clayt Sonmore, Oamenii de Afaceri Creştini.

E-20 Săptămâna viitoare, săptămâna după următoarea, este acum; pe 7, eu urmează să fiu în-în Dallas, Texas, la Convenţia Glasului de Vindecare. Şi seara mea de vorbire este pe 7. Şi atunci mă întorc înapoi, să merg acolo în Idaho cu Fratele Arganbright, şi Oamenii de Afaceri Creştini. Şi poate să avem o seară la Minneapolis, înainte să plecăm. Şi apoi un mic dejun al Oamenilor de Afaceri Creştini.

E-21 Cu voia Domnului, duminica viitoare dimineaţa eu vreau să fiu înapoi aici la tabernacol din nou, şi dacă aceea este permis şi va fi voia Domnului. Şi eu vreau să vorbesc asupra subiectului despre Vârtejul În Vânt, dacă Domnul voieşte. Acesta se părea să fie pe inima mea, toată săptămâna.

E-22 Şi cealaltă dimineaţă, foarte de vreme, cam pe la ora patru dimineaţa, m-am trezit şi am primit acest gând, "Acea zi pe Calvar." Şi eu vreau să vorbesc despre aceea, în această dimineaţă: Acea Zi Pe Calvar.

E-23 Şi acum pentru această citire, să deschidem acum în Bibliile noastre, în Scriptură, la Evanghelia Sfântului Matei, la al 27-lea ca pi tol. Şi noi vom începe cu versetul al 27-lea şi citim o porţiune din această Scriptură, să luăm baza noastră, apoi noi vom începe imediat. Şi după serviciul de predicare, atunci noi o să avem rugăciune pentru bolnavi.

E-24 Şi, o, de la ultima oară aici, doar aducând înapoi, şi modelând din felul meu nou de slujbă. Eu am avut mai multe mărturii să vină înapoi de la acea adunare decât cum am avut în careva pentru mult timp.

E-25 Există ceva pe acolo, că tu trebuie să contactezi persoana, indiferent de cât de mult supranatural se arată. Dar, vedeţi, vindecarea trebuie să stea pe credinţa persoanei. Acum, dacă persoana are credinţă...

E-26 Şi ei văd, cum, Duhul Sfânt merge peste audienţă şi zice, "Cutare-cutare lucruri s-au întâmplat. Şi, că, tu eşti aşa-şi-aşa un nume. Şi tu vii din aşa un loc. Şi un anumit lucru care tu l-ai făcut. Şi aceasta va fi în acest fel." Şi vezi toată aceasta să se întâmple chiar în felul acela!

E-27 Totuşi, persoana, şezând acolo, ar trebui să se uite în sus şi să spună, "Acela trebuie să fie Dumnezeu. Eu îmi accept vindecarea."

E-28 Dar, în loc de aceea, persoana zice, "Pune mâinile peste mine şi roagă-te pentru mine, aşa ca eu să fiu vindecat." Dar acela este felul cum suntem noi învăţaţi aici în America, şi, astfel, să credem aceea. Şi aceea este cu certitudine Scriptural.

E-29 Dar acum noi aflăm, în Africa şi în diferite locuri, doar să se întâmple aşa ceva, întreaga audienţă se întinde drept în sus deodată, acceptă vindecarea lor, pentru că ei nu au fost învăţaţi nimic. Vedeţi? Ei nici măcar nu au fost învăţaţi vindecare. Şi atunci când ei văd aceea, ei ştiu că există un Dumnezeu care trăieşte. "Şi dacă El trăieşte, El-El este suprem, şi El-El vindecă." Şi aceea-i tot, pentru că baza este deja aşezată, temeliile, că El este un vindecător, şi vindecă pe oameni. Apoi când ei văd Prezenţa Lui lucrând prin Biserica Lui, atunci ei spun, "Aceea o stabileşte. Aceea este tot ce avem nevoie."

E-30 Dar noi am fost învăţaţi, "punând mâinile peste bolnavi," şi lucruri ca acelea. Acela este motivul că aceasta nu merge aşa de bine în America.

E-31 Acum, reţineţi, duminica viitoare dimineaţa, cu voia Domnului, Fratele Neville o va anunţa, desigur. Şi acesta este Vârtejul În Vânt.

E-32 Acum, eu v-am dat puţin timp să deschideţi în Scripturile voastre, la Matei 27. Să începem să citim la al-al 27-lea verset, din Evanghelia Sfântului Matei. Acum să ascultăm atenţi la citire.
Şi ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu, şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor.
Şi ei l-au dezbrăcat, şi l-au îmbrăcat cu o haină stacojie.
Şi când ei au împletit o cunună de spini, ei au pus-o pe capul lui, şi o trestie în mâna... lui: şi şi-au plecat genunchiul înaintea lui, şi îşi băteau joc de el, zicând, Plecăciune, Împăratul Iudeilor!
Şi ei scuipau asupra lui, şi au luat trestia, şi-l băteau în cap.
... după aceea ei şi-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de haina lui, şi au pus propria lui înbrăcăminte pe el, şi l-au condus să-l răstignească .
Şi cum au ieşit afară, ei au găsit un om din Cirene, numit Simon: pe el l-au silit să-i ducă crucea.
Şi când ei s-au dus sus, s-au dus spre un loc numit Golgota, aceea este să se spună, un loc al unei căpăţâni,
Ei i-au dat să bea oţet amestecat cu fiere: ... când el a gustat din el, el nu a vrut să-l bea.
Şi ei l-au răstignit, şi au împărţit hainele lui, şi au tras la sorţi: ca să se poată împlini ce a fost vorbit prin profetul, Ei au împărţit hainele mele printre ei, şi pentru cămaşa mea ei au tras la sorţ.
. . . şezând jos ei l-au păzit acolo;
Şi au pus... deasupra capului lui o acuzaţie scrisă, ACESTA ESTE ISUS ÎMPARATUL IUDEILOR.
Atunci acolo erau doi tâlhari răstigniţi cu el, unul la dreapta, şi celălalt la stânga.
Şi cei-cei care au trecut pe acolo îl batjocoreau, dând din cap,
Şi ziceau, Tu care ai distrus templul, şi îl zideşti în trei zile, mântuieşte-te. Dacă tu eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce.
Şi de asemenea marii preoţi batjocorindu-l, cu cărturarii şi bătrânii, au zis,
El i-a mântuit pe alţii; pe sine nu se poate mântui.
Dacă el este Împăratul lui Israel, să vină el acum jos de pe cruce, şi noi îl vom crede.
El s-a încrezut în Dumnezeu; el să-l scape acum, dacă el îl va izbăvi: căci el a spus, Eu sunt Fiul lui Dumnezeu.
Tâlharii de asemenea, care au fost răstigniţi cu el, îi aruncau aceeaşi în dinţii lor, în dinţii lui.
Acum de la ceasul al şaselea acolo a fost un întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea.
Şi pe la ceasul al nouălea Isus a strigat cu un glas tare, zicând, Eli, Eli, lama sabactani? Care vrea să zică, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit tu?
Unii din ei care au stat acolo, când au auzit aceea, au zis, Acest om cheamă după Ilie.
Şi imediat unul... a alergat, şi a luat un burete, şi l-a umplut cu oţet, şi l-a pus pe o trestie, şi i-a dat să bea.
Restul au spus, Să fie, să vedem dacă Ilie va veni şi îl va salva.
Isus, când el a strigat din nou cu un glas tare, şi-a dat duhul.
Şi, iată, perdeaua templului s-a rupt în două de sus până jos; şi pământul s-a cutremurat, şi stâncile s-au despicat;
... mormintele s-au deschis; şi multe trupuri ale sfinţilor care au dormit au înviat,
Şi au ieşit din mormânt după învierea lui, şi au mers în cetatea sfântă, şi s-au arătat multora.
Acum când sutaşul, şi cei care erau cu el, păzind pe Isus, au văzut cutremurul, şi acele lucruri care s-au făcut, s-au temut în mare măsură, zicând, Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu.

E-33 Să ne aplecăm capetele doar un moment pentru rugăciune.

E-34 Doamne, noi ştim că Tu eşti Dumnezeu. Şi aceasta... După citirea acestui Cuvânt sacru şi sfânt, noi încă putem vedea că natura Ta nu s-a schimbat. Tu eşti întotdeauna Dumnezeu. Şi se părea de parcă Isus nu urma să aibă vreun ajutor, că El a fost luat de mâini rele şi a fost tăiat în bucăţi, şi scuipat, şi batjocorit, şi atârnând pe cruce, sângerând, murind. Şi se părea de parcă acolo nu era ajutor, nicăieri, încât chiar El a strigat, Însuşi, "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit Tu?"

E-35 Dar, Tu acţionezi în momentul când nimic altceva nu poate acţiona. Ni se dă să înţelegem, Doamne, că dacă noi avem ceva râuri care nu le putem traversa, dacă noi avem ceva munţi prin care nu putem trece, Dumnezeu se specializează în a face lucruri care alţii nu le pot face.

E-36 Tu eşti un specialist, la lucru, căci Tu ai ştiut motivul acelei zile pe Calvar. Tu, fiind Dumnezeu, Cel infinit, ai ştiut că această oră trebuie să vină. Dar când aceasta s-a împlinit, atunci Tu ai arătat că Tu erai Dumnezeu. Tu ai arătat cine a fost şef. Tu ai zguduit pământul, şi sfinţii care au dormit în pământ au venit afară. Tu ai întunecat soarele în noapte, ca întunericul nopţii, arătând că Tu erai Dumnezeu. Dar Tu se părea să fi tăcut aşa de mult.

E-37 Lasă-ne, ca din aceasta, să tragem această concluzie, că, atât timp cât noi umblăm în Duhul, călăuziţi de mâna lui Dumnezeu, nu contează ce pare să fie în neregulă, totuşi noi întâmpinăm Calvarul; Dumnezeu va vorbi în ora potrivită, la timpul potrivit.

E-38 Acum, Dumnezeule Tată, noi am cere iertare pentru păcatele noastre şi nelegiuirile noastre. Noi am cere după Duhul Tău să ne conducă. Condu-ne, cum Porumbelul l-a condus pe Miel. Lasă-ne să fim ascultători la orice poate să ni se întâmple, ştiind aceasta, că Dumnezeu lucrează toate lucrurile bine, şi ştim că aceasta va fi în regulă.

E-39 Fi cu noi astăzi în acest serviciu. Ne rugăm ca Tu să-i mântuieşti pe acei care sunt în starea ca să fie mântuiţi, şi caută după mântuire. Umple-i pe aceia cu Viaţă Eternă, care caută aşa ceva. Ne rugăm ca Tu să-i vindeci pe acei care sunt bolnavi şi suferinzi, care au venit, căutând vindecare. Şi noi Te vom lăuda pentru aceasta. Noi o cerem în Numele Fiului Tău, Mântuitorul nostru, Isus Cristos. Amin.

E-40 Acum, în vorbirea din această dimineaţă, noi dorim să vă atragem atenţia la textul care l-am ales din care să vorbesc: Acea Zi Pe Calvar.

E-41 Se pare de parcă aceasta ar fi puţin afară din sezon; aceasta ar trebui să fie în Vinerea Mare. Calvarul ar trebui să fie amintit în fiecare zi. Şi noi am auzit aşa de mult despre acesta. Predicatorii au predicat asupra acestuia, de la începutul timpului. Cântăreţii au cântat despre el, în decursul epocilor. Profeţii l-au prezis, patru mii de ani înainte ca aceasta să se întâmple vreodată. Şi profeţii din această zi arată înapoi spre când aceasta s-a întâmplat. Aceasta este o zi aşa de importantă! Aceasta este una din cele mai importante zile din toate zilele care Dumnezeu le-a lăsat vreodată să răsare pe pământ.

E-42 Şi dacă acesta este aşa de important pentru rasa umană, Calvarul, mă gândesc că este bine ca noi să mergem înapoi şi să-l examinăm, şi să vedem chiar ce înseamnă acesta pentru noi. Căci, eu sunt sigur, la această oră târzie în care noi trăim, noi căutăm fiecare importanţă a lui Dumnezeu care noi o putem ştii. Şi tot ce noi putem afla, noi suntem aici să învăţăm despre aceasta, să vedem ce este pentru noi, şi ce a făcut Dumnezeu pentru noi, şi să vedem ce a promis El să facă pentru noi. Şi aceea este pentru ce venim noi la biserică. Aceea este de ce predică predicatorul, aceea este de ce studiază şi meditează el în Scriptură, şi caută după inspiraţie, este din cauză că el este un slujitor public la poporul lui Dumnezeu. Şi el încearcă să găsească ceva care va... care Dumnezeu ar vrea să spună la poporul Lui, ceva care i-ar ajuta. Poate, ar putea să fie, să-i condamne în păcatele lor, dar să fie un ajutor să-i ridice sus, ca ei să-şi poată părăsi păcatele lor şi apoi să se ridice sus să slujească pe Domnul. Şi lucrătorii ar trebui să caute aceste lucruri.

E-43 Şi această zi, fiind aşa de importantă, una din cele mai măreţe zile, să ne uităm la trei lucruri diferite ce a însemnat acea zi pentru noi. Noi am putea lua sute. Dar, această dimineaţă, eu am ales doar trei lucruri diferite, vitale la care noi vrem să ne uităm, pentru următoarele câteva momente, ce a însemnat Calvarul pentru noi. Şi mă rog ca acela să condamne fiecare păcătos care este prezent; aceasta să-l facă pe fiecare sfânt să meargă pe genunchi; ca să facă pe fiecare persoană bolnavă să-şi ridice credinţa spre Dumnezeu, şi să plece, vindecat; fiecare păcătos, mântuit; fiecare căzut să vină înapoi, şi să-i fie ruşine de sine însuşi; şi fiecare sfânt, să se bucure, şi să ia control nou şi speranţă nouă.

E-44 Acel măreţ, lucru important care Calvarul înseamnă pentru noi şi lume, este, că acesta a rezolvat chestiunea păcatului, o dată pentru totdeauna. Omul a fost găsit vinovat de păcat. Şi păcatul a fost o pedeapsă care nici un om nu o putea plăti. Pedeapsa a fost aşa de mare încât acolo nu era nimeni care să poată plăti pedeapsa. Eu cu adevărat cred că Dumnezeu a rânduit-o în acel fel, ca pedeapsa să fie aşa de mare încât nici un om nu o putea plăti, aşa ca El să o poată face, El însuşi. Acum, pedeapsa păcatului a fost moartea. Şi noi am fost toţi născuţi în păcat, formaţi în fărădelege, am venit în lume, vorbind minciuni. De aceea, nu a existat nici unul din noi care era vrednic, sau, ei nu au putut găsi pe nimeni pe pământ care era vrednic.

E-45 Şi păcatul nu a început pe pământ. Păcatul a început în Cer. Lucifer a fost... Lucifer, diavolul, a fost o creatură condamnată, pentru nesupunerea lui, înainte ca el să atingă vreodată pământul. Păcatul a început în Cer, unde Dumnezeu i-a pus pe Îngeri, şi aşa mai departe, pe aceeaşi bază pe care El a pus fiinţele umane; cunoştinţa, pomul cunoştinţei, pomul Vieţii şi pomul cunoştinţei, unde omul putea să-şi ia alegerea. Şi când lui Lucifer i s-a dat preeminenţa, să-şi facă alegerea, el a vrut ceva mai bun decât a avut Dumnezeu. Aceea a început necazul.

E-46 Şi acolo era o cerinţă pentru păcat. Cerinţa a fost moartea. Moartea a fost pedeapsa. Şi, aceea este, noi am putea merge în mari amănunte despre aceasta, pentru că eu nu cred că există decât o singură moarte. Există o Viaţă. Şi eu cred că un om care are Viaţă Eternă niciodată nu poate muri. Şi eu cred că există o anihilare completă a acelui suflet care păcătuieşte, căci Biblia a spus, "Sufletul care păcătuieşte, el cu siguranţă va muri." Nu omul; "sufletul care păcătuieşte." Astfel, Satan trebuie sigur să moară, să fie complet nimicit. Cum sunt eu în dezacord cu universaliştii care zic că Satan va fi mântuit! El a păcătuit, şi el este iniţiatorul păcatului. Şi sufletul lui a păcătuit; şi el era un spirit. Acel spirit va fi total anihilat, să nu rămână nimic din el.

E-47 Şi când păcatul a lovit pământul, înapoi la început, ca un cearşaf de întunecime căzând din ceruri, el literar a paralizat pământul. El a aruncat fiecare creatură, pe pământ, şi toată creaţiunea lui Dumnezeu, în robie. Omul a fost sub robia morţii, bolii, necazului, întristărilor. Toată natura a căzut cu el. Păcatul a fost o anestezie care de fapt a paralizat pământul. Şi atunci noi am fost puşi aici, fără speranţă, căci fiecare creatură pe pământ a fost supus la acesta. Şi fiecare născut pe pământ a fost supus la acesta.

E-48 Astfel, a trebuit să vină din vreun Loc unde nu a existat păcat. Nu a putut să vină de pe pământ. Unul din noi nu putea să-l răscumpere pe celălalt. A trebuit să vină de la Altul.

E-49 De aceea, când omul a realizat că el a fost separat de la Dumnezeul lui, el a devenit un rătăcitor. Ei au plâns. Ei au strigat. Ei au muncit. Ei au rătăcit în jur, prin munţi şi prin deşerturi, căutând o Cetate a cărui ziditor şi făcător era Dumnezeu. Căci, el ştia că dacă el a ajuns vreodată înapoi în Prezenţa lui Dumnezeu, el o putea discuta cu El. Dar nu a existat cale înapoi. El a devenit pierdut. El nu a ştiut încotro să se întoarcă, astfel el doar a luat-o afară, rătăcind, încercând să găsească pe undeva ca el să poată găsi o cale înapoi la acel Loc. Ceva în interiorul lui i-a spus că el a venit dintr-un-un Loc care era perfect. Nu există o persoană în această audienţă vizibilă, în această dimineaţă, sau în audienţa benzii magnetice, unde acesta se va duce în jurul lumii, nu există nici unul aici, sau oriunde, fără să caute după acea perfecţiune.

E-50 Voi vă plătiţi datoriile, vă gândiţi, "Aceea o va stabili." Când vă aveţi datoriile plătite, atunci acolo este cineva bolnav în familia voastră. Când boala se face bine, atunci voi aveţi mai multe datorii de plătit. Primul lucru ce-l ştiţi, părul vi se încărunţeşte, şi atunci voi vreţi să fiţi înapoi tineri. Şi există ceva tot timpul, constant, şi din cauza acelui val de păcat. Dar în inima voastră, pentru că voi căutaţi după aceea, aceasta arată că există o Perfecţiune pe undeva. Undeva, există ceva.

E-51 Acela este motivul, de multe ori, astăzi, că un păcătos încă rătăceşte în jur. O fată, tânără frumoasă îşi va tăia jos buclele din părul ei, să fie populară; îşi vopseşte faţa, să o facă să arate drăguţă; se îmbracă cu haine să arate forma trupului fiinţei ei. Deoarece, acesta este singurul lucru care ea îl poate găsi, găsind pe undeva să încerce să găsească ceva să vină înapoi la ea, când ea îi poate face pe bărbaţi să fluiere către ea, să-i facă cu mâna, să cocheteze cu ea. Bărbaţii tineri vor face la fel către femei, încearcă să se facă atrăgători către ea. Vecinii vor zidi o casă, şi o aranjează într-un anumit fel, pentru că aceasta va arăta puţin mai bine decât locul vecinului său. Aceasta este tot timpul, noi căutăm după ceva, şi ceva continuă să meargă doar puţin deasupra acesteia. Domnişoara va afla că o altă domnişoară este mai populară decât ea. Vecinul va găsi o casă care arată mai bine decât a lui. Femeia va găsi o altă femeie îmbrăcată într-un anumit fel, care arată mai bine decât ea.

E-52 Există ceva în noi, care caută după ceva, şi aceasta arată că noi suntem pierduţi. Noi vrem să găsim acel ceva care ne va aduce la acea satisfacţie, care va umple locul acela de foame înăuntru acolo, dar se pare că noi nu-l putem afla. Fiinţele umane au încercat prin veacuri. Ei au plâns după aceasta. Au strigat. Ei au făcut tot ce au ştiut ei cum să facă, dar totuşi ei nu au găsit aceasta, rătăcind în jur prin lume.

E-53 În final, într-o zi, aceea este acea zi a Calvarului, acolo a fost Unul venit jos din Slavă. Unul, cu Numele de Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit din Slavă, şi Calvarul s-a format. Aceea a fost ziua când preţul s-a plătit, şi chestiunea păcatului a fost rezolvată pentru totdeauna. Şi a deschis calea spre lucrul după care noi flămânzim şi însetăm. Acesta a adus un loc de satisfacţie. Nu există nici un om care a vizitat vreodată Calvarul, şi l-a văzut în felul cum a fost, care poate să fie vreodată acelaşi. Tot după ce el a dorit şi tânjit vreodată, este îndeplinit, când el atinge acel loc.

E-54 A fost o zi aşa de importantă, şi un lucru aşa de important, că a zguduit lumea. A zguduit lumea, cum niciodată nu a fost zguduită înainte. Când Isus a murit la Calvar şi a plătit chestiunea păcatului, această lume păcătoasă a avut o întunecare. Soarele a mers jos în miezul zilei, el a avut o prosternare nervoasă. Şi s-au zguduit stâncile, munţii s-au despicat, şi trupurile moarte au izbucnit din mormânt.

E-55 Ce a făcut aceasta? Dumnezeu s-a concentrat, spre Calvar. El L-a rănit pe acel animal, numit Satan, pentru totdeauna. Acum el a fost mai violent de atunci, pentru că aceasta a adus Lumină la rasa umană. Şi oricine ştie că un animal rănit este cel mai violent, târându-se în jur cu spatele rupt. Acum, Satan a fost doborât, la Calvar. Pământul a dovedit că el a fost.

E-56 Cel mai mare preţ care s-a plătit vreodată, şi Singurul care a putut să-l plătească, a venit şi a făcut-o la Calvar. Acolo este unde s-a plătit marele preţ. Acela este unul din lucruri. Dumnezeu l-a cerut. Nimeni nu a fost vrednic. Nimeni nu a fost în stare. Nimeni nu o putea face. Şi Dumnezeu a venit, Însuşi, şi s-a făcut om, şi a trăit o viaţă umană, sub dorinţe umane, şi a fost răstignit la Calvar. Şi acolo, când Satan s-a gândit că El nu o să o facă, El nu o să treacă prin aceasta, El a mers prin Getsimani şi prin fiecare ispitire care a suportat-o vreodată un om. El a mers prin aceasta chiar ca toţi oamenii, dar El a plătit preţul.

E-57 Şi aceea a fost ce a întunecat pământul. A fost ca un anestezic, pentru o operaţie. Când un doctor îi dă unui om un anestezic, el mai întâi îl adoarme, înainte să o poată face. Şi când Dumnezeu a dat operaţia pentru Biserică, lumea a căpătat un anestezic, natura a avut o convulsie. Nu-i de mirare! Dumnezeu, în trup uman, trăgea să moară. Aceasta a fost ora după care lumea a aşteptat, deşi mulţi dintre ei nu au ştiut-o.

E-58 Aşa cum este astăzi, mulţi au aşteptat după aceste lucruri, şi totuşi ei nu le recunosc. Ei nu-şi dau seama de calea de ieşire. Ei încă încearcă să găsească plăceri şi lucrurile lumii, încercând să-şi găsească calea de ieşire.

E-59 Acolo a fost, erau multe indicatoare care au indicat spre acea zi, multe prevestiri mari. Aceasta a fost prevestit de către miel, de către taur, de către turturea, şi toate aceste lucruri, dar totuşi aceasta nu o putea rupe. Aceasta nu a putut să rupă acea ţinere a morţii, unde Satan a avut pământul.

E-60 Tocmai pietrele pe care el a umblat odată, în sus şi-n jos pe pământ, pucioasă arzătoare! Lucifer a fost fiul dimineţii, şi el a umblat pe pământ când acesta a fost un vulcan arzător. Aceleaşi pietre care s-au răcit, când Isus a murit la Calvar, au răbufnit afară din pământ.

E-61 Preţul care s-a plătit, şi robia lui Satan a fost ruptă. Dumnezeu a pus înapoi în mâinile omului, o cale înapoi spre ceea ce el a aşteptat. El nu mai trebuia să plângă. Lovit, când El i-a rupt şirea spinării lui Satan, acolo la Calvar, şirea spinării păcatului, a bolii! Şi aceasta aduce pe fiecare fiinţă muritoare, pe pământ, înapoi în Prezenţa lui Dumnezeu, cu păcatele iertate. Aleluia! Păcatele noastre sunt iertate. Satan nu ne mai poate întuneca de la Dumnezeu.

E-62 Există o şosea făcută. Există un telefon aşezat acolo. Există un fir spre Slavă, aduce pe fiecare persoană în apropiere de acel fir. Dacă un om este plin de păcat, acesta l-a conectat la centrală. El poate să fie iertat de acel păcat. Nu numai atât, dar acel păcat este plătit. O! Voi nu trebuie să spuneţi, "Eu nu sunt vrednic." Sigur, voi nu sunteţi, voi niciodată nu a-ţi putea fi. Dar Unul vrednic v-a luat locul. Voi sunteţi liberi. Voi nu mai trebuie să rătăciţi. Voi nu mai trebuie să fiţi un om căutător de plăceri aici afară pe pământ.
Căci există o fântână umplută cu Sânge, Tras din venele lui Emanuel,
Unde păcătoşi plonjaţi dedesubtul revărsării, Pierd toate petele lor de vină.

E-63 Voi nu trebuie să fiţi pierduţi. Acolo este o şosea, şi o Cale, şi este numită Calea sfinţeniei. Cel necurat nu trece peste ea. Căci, el vine prin fântână, întâi, şi atunci el intră pe şosea.

E-64 El a rupt puterile Satanei. El a deschis uşile închisorii iadului, pentru fiecare om care a fost închis, în acest pământ, în închisori, temându-se căci când el a murit, ce va fi moartea pentru el. Pe Calvar, El a deschis acele uşi de celulă, lăsând pe fiecare captiv să meargă liber. Voi nu mai trebuie să fiţi sfâşiaţi de păcat. Voi nu mai trebuie să vă cedaţi membrele la păcat, beţie, fumat, jocuri de noroc, spunând minciuni. Voi puteţi să fiţi sinceri, cinstiţi, şi drepţi. Şi Satan nu poate să facă nimic cu aceasta, pentru că voi v-aţi apucat de un fir, un fir al Vieţii care este ancorat în Stânca de Veacuri. Nimic nu vă pot scutura de la Aceasta. Nici vânturile nu vă pot scutura de la Ea. Nici nimic, nici chiar moartea însăşi, nu ne poate despărţi de la dragostea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus. Aceea este ce a însemnat Calvarul.

E-65 Oamenii care au fost în robie au fost puşi în libertate. Oamenii care erau o dată sub frica morţii nu se mai pot teme de moarte. Un om care tânjeşte după o Cetate, a cărei ziditor şi făcător, Dumnezeu, el poate păşi pe şosea, şi să-şi aşeze faţa spre Cer, pentru că el este liber. Aleluia! El este răscumpărat. El nu mai are nevoie să mai rătăcească, căci acolo este o cale de a ştii dacă tu eşti bine sau nu. Dumnezeu ne dă Viaţă. Păcatele noastre sunt duse. Acea Zi la Calvar a plătit preţul. Când noi vedem toată aceea, nu-i de mirare că poetul a scris:
Între stânci despicate şi ceruri întunecate Mântuitorul meu şi-a plecat capul Lui şi a murit.
Perdeaua deschisă a descoperit Calea Spre bucuriile Cerului şi ziua nesfârşită.

E-66 Abraham nu mai trebuie să rătăcească, de-a lungul ţării, căutând o cetate. Păcătosul nu trebuie să se mai întrebe, dacă el poate să fie mântuit sau nu. Omul bolnav nu trebuie să se întrebe dacă el poate să fie vindecat sau nu. Deschiderea perdelei, în acea zi la Calvar, a descoperit Calea spre victoria totală. Dumnezeu ne-a dat puterile Duhului Său, să trăim cu triumf asupra tuturor acestor lucruri; ne cere numai să o credem. Aceea s-a întâmplat în ziua aceea la Calvar. Niciodată nu a existat o zi ca aceea. Niciodată nu va exista una ca aceea. Aceasta nu mai este necesar. Preţul este plătit, şi noi suntem răscumpăraţi. Mulţumiri să-i fie lui Dumnezeu! Noi suntem răscumpăraţi. Nu mai există nimic despre ce să vă mai întrebaţi. Nu mai există nici o presupunere privitor la aceasta. Aceasta toată este luată la o parte. Perdeaua a tras înapoi cortina, şi noi suntem aşezaţi pe o şosea, ca să nu ne mai întrebăm, ci să credem şi doar să mergem drept înainte. Noi umblăm chiar drept în Prezenţa lui Dumnezeu.

E-67 Abraham a ştiut, şi alţii au ştiut, aceea în timp ce ei căutau Cetatea. Ei au ştiut că ei erau de Undeva. Ceva s-a întâmplat. Ei trăiau pe un pământ paralizat. Cutremure au venit. Furtuni au venit. Războaie şi ucideri! Lupul şi mielul se mâncau unul pe altul, sau lupul se hrănea din miel, şi leul îl mănâncă pe bou. Aceasta nu arată bine. Acolo este ceva în neregulă. El ştia că acolo era ceva în neregulă. Oameni şi frate ucide pe frate; tatăl ucide pe fiu, fiul ucide pe tatăl. Acolo este ceva greşit. El îmbătrâneşte. El moare. El se ofileşte. Boala este asupra lui. El este în robie. Pomii cresc, dar nu nemuritori. Ei mor. Munţii se schimbă. Mările seacă. Apele se usucă. Acolo este ceva greşit. Şi el a căutat un loc, o Cetate unde aceea nu se mai întâmplă. El a ştiut, dacă el putea să ajungă vreodată înapoi în Prezenţa Aceluia care a făcut-o bine, el o putea discuta cu El.

E-68 O, ce privilegiu, păcătosule, este acesta, în această dimineaţă, să ştii că tu ai Calea acum. Acea zi la Calvar a deschis calea. Căci după ceea ce toţi acei patriarhi au cercetat şi au căutat, Calvarul ţi l-a dat ţie, gratuit. Cum l-ai refuza tu? Cum l-ai refuza tu, ca să te uneşti de o denominaţiune? Cum l-ai refuza tu, să înlocuieşi ceva pentru acesta, plăcerile lumii? De ce să nu-l accepţi? Deschiderea perdelei îl aduce pe om drept înapoi în Prezenţa lui Dumnezeu, fără păcat asupra lui, de nici un fel. Şi pune un drum înaintea lui, spre lucrul pe care el îl caută: Cer, slavă, pace, Viaţă Eternă, totul chiar înaintea lui.

E-69 Acea zi a fost lovitura de moarte la puterea Satanei. Aceasta a încheiat totul.

E-70 Şi eu Îl pot vedea acolo; El a fost mielul Edenului, chiar de la prima umbră ce a venit din aceasta.

E-71 Când Abel, prin credinţă, a oferit lui Dumnezeu o jertfă mai excelentă decât Cain. El trebuie că a legat o-o viţă de vie în jurul gâtului la miel, l-a târât sus la stâncă. A luat o-o piatră în mâna lui, ca o lancie, şi i-a tras capul micuţ înapoi, şi l-a tăiat şi căsăpit până când el a murit. Şi lâna lui îmbăiată cu propriul lui sânge. El s-a tăvălit în sângele lui. Aceasta a fost o umbră.

E-72 Dar la acea zi la Calvar, acolo nu a fost un miel de pe acest pământ, ci acesta era Mielul lui Dumnezeu, care murea, tăvălindu-se în Propriul Lui Sânge. El a fost căsăpit, şi tăiat, şi bătut, şi scuipat, şi izbit, şi pleznit, şi de toate, de către lume, şi Sângele picurând de pe buclele Lui.

E-73 Când a murit mielul lui Abel, el a murit, vorbind într-o limbă care Abel nu o putea înţelege. Acesta a behăit.

E-74 Şi când Mielul lui Dumnezeu a murit în acea zi la Calvar, El a vorbit într-o limbă că nimeni nu L-a înţeles. "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit Tu?" El a fost Mielul lui Dumnezeu, căsăpit în bucăţi, tăiat.

E-75 El a fost chiar Mielul care l-a avut Abel în gând, când el a văzut Sămânţa promisă a femeii. El a fost Mielul care l-a văzut Daniel, care a fost cioplit dintr-un munte, fără mâini. El a fost Roata în mijlocul roţii, pentru profet. Tot ce ei au prevăzut a fost împlinit în acea zi, acea zi la Calvar. Acela a adus lucrul mare înăuntru. Acela i-a rupt spatele lui Satan.

E-76 Întâi, noi trebuie să căutăm ce a însemnat acea zi. Al doilea, noi trebuie să vedem ce a făcut acea zi pentru noi, acum, ce a făcut aceasta pentru noi. Acum, al treilea, să ne uităm la ce s-ar cuveni ca noi să facem pentru acea zi. Ce ar trebui noi să facem?

E-77 Întâi, noi ar trebui să ne uităm în aceasta, căci aceasta este o zi mare, cea mai mare din toate zilele. Preţul păcatului a fost rezolvat. Puterea lui Satan a fost ruptă.

E-78 Şi acum noi vrem să vedem ce trebuie să facem în schimb. Acum, în schimb, când Isus a murit la Calvar, pe Calvar în acea zi, El a plătit nu numai preţul pentru păcatele noastre, ci El a plătit şi preţul şi a făcut o cale ca noi să putem să-L urmăm; căci noi, ca Adami căzuţi care am fost răscumpăraţi. Cum Duhul l-a călăuzit pe Adam (primul Adam) de către Duhul, care avea control peste toată natura, atunci noi (al doilea Adam), sau oamenii de pe pământ care au fost răscumpăraţi de Cristos, de la ziua Calvarului, îl pot urma pe EL Acum, când El a murit la Calvar, El a făcut o cale. El şi-a dat Duhul, Duhul Sfânt, pe care L-a trimis înapoi pe pământ, prin care voi şi eu să trăim. Aceea este ce înseamnă Calvarul pentru noi, să-l urmăm pe El.

E-79 Întâi, să privim în aceasta, să vedem ce a făcut pentru noi. Şi acum ce trebuie să facem privitor la aceasta? Ce trebuie voi şi eu să facem?

E-80 Acum, noi zicem, "Ei bine, eu-eu apreciez aceea. Aceea este foarte bine." Dar noi trebuie să o acceptăm. Şi să o acceptăm, este să acceptăm Persoana Lui, Cristos în inima noastră.

E-81 Atunci, noi suntem eliberaţi de păcat, de aceea nu există cătuşe de păcat atârnând asupra noastră, de loc. Dumnezeu, întocmai cum noi niciodată nu am păcătuit, Jertfa desăvârşită ne-a făcut desăvârşiţi. Căci, Isus a spus, "Fiţi voi de aceea desăvârşiţi, chiar cum Tatăl vostru în Cer este desăvârşit." Atunci, nu mai există nimic de făcut, dar noi suntem desăvârşiţi în Prezenţa lui Dumnezeu.

E-82 Acum, acolo este unde ne pierdem poziţia. Dacă noi nu veghem, noi încercăm să privim în urmă la ce am fost. Şi atât timp cât noi privim în urmă la ce am fost, Jertfa nu înseamnă nimic pentru noi. O, nu puteţi vedea aceasta, biserică? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Eu nu aş... Eu nu aş încerca treaba. Eu nu pot, şi nici voi nu puteţi. Nu este nevoie de a încerca. Voi sunteţi pierduţi, în primul rând, atât timp cât priviţi la ce aţi făcut. Dar să nu priviţi la ce aţi făcut.

E-83 Priviţi la ce a făcut acea zi pe Calvar pentru voi. Aceasta a plătit preţul. Aceasta a rezolvat chestiunea. "Să fie păcatele voastre aşa stacojii; ele sunt aşa de albe ca zăpada. Roşii ca şi carminul; albe ca lâna." Atunci voi nu aveţi păcat. Voi sunteţi perfect fără păcat. Nu contează ce aţi făcut, sau ce faceţi, voi încă sunteţi fără păcat. Atât timp cât aţi acceptat pe Isus Cristos ca Salvatorul vostru, păcatele vă sunt iertate. Orice este iertat este "şters şi uitat."

E-84 Atunci ce face acesta? Acesta vă dă vouă, după acea stare, Duhul Lui, să-L urmaţi şi să faceţi cum a făcut El, pentru alţii care urmează înainte. El a fost doar un Om, Omul perfect. El şi-a dat viaţa Lui, şi El a făcut un exemplu pentru voi. Acum ce trebuie noi să facem?

E-85 Acum, primul lucru ce vreau să spun, este, Isus nu a trăit pentru Sine. Viaţa Lui a fost folosită pentru alţii. Aceea este, perfect, Viaţă Eternă. Când voi spuneţi că vă duceţi la biserică, şi voi faceţi lucruri bune, aceea este bine. Dar când vă trăiţi viaţa pentru voi înşivă, voi nu aveţi Viaţă Eternă. Viaţă Eternă, este să trăieşti pentru alţii. Aceasta a dovedit-o când Ea a venit în Mielul lui Dumnezeu. El a trăit, şi a avut Viaţă Eternă, pentru că El nu a trăit pentru Sine. El a trăit pentru alţii. Şi voi primiţi Viaţă Eternă, prin a primi acea zi, şi voi nu mai trăiţi pentru voi înşivă. Voi trăiţi pentru alţii.

E-86 Cineva a spus, "Cum poţi tu suporta, să laşi pe oricine să te cheme nume aşa de rele?" Voi nu trăiţi pentru voi înşivă. Voi trăiţi pentru alţii, ca voi să-l puteţi răscumpăra pe acel om. Voi deveniţi fii. Şi necazul privitor la aceasta este, că Biserica a uitat că ei sunt fii. Voi sunteţi un fiu. Voi luaţi locul lui Cristos. Voi sunteţi un fiu, aşa că să nu trăiţi pentru voi înşivă. Trăiţi pentru alţii.

E-87 "Bine, Frate Branham, eu pot trăi pentru acest frate, pentru că el sigur este un om plăcut." Acela nu este scopul.

E-88 Trăiţi pentru acel om care vă urăşte. Trăiţi pentru persoana care v-ar ucide dacă ar putea. Aceea a fost ce i-au făcut ei Lui. Ei L-au ucis, şi El a murit, ca El să-i poată mântui. Aceea este Viaţă Eternă. Când, voi, aceea este în sânul vostru, voi înfăţişaţi Cerul atunci. Dar voi sacrificaţi lucrurile voastre proprii, renunţaţi la ele, aşa cum oaia îşi dă lâna ei. Voi priviţi înainte, spre Calvar.

E-89 Eu sper că aceea vă ajută să ajungeţi într-un loc. Aceea este ce tabernacolul, aceea este ce toţi oamenii, trebuie să facă, este să aflaţi ce sunteţi, şi care este scopul. Biserică, nu este a merge la biserică doar să cânte muzica, să cânte cântări. Biserica este un loc unde este corectare. "Judecata începe la casa lui Dumnezeu."

E-90 „Noi trebuie să ne socotim morţi, şi vii la Cristos." Atunci, El a făcut calea ca noi să putem să ne sacrificăm la slujba Lui, să-l urmăm pe El. Dacă noi îl urmăm pe El, noi ducem viaţa care El a trăit. Aceea este minunat.

E-91 Isus a spus, şi a vorbit despre aceasta. Lăsaţi-mă să vă dau doar câteva citate despre aceasta. Ascultaţi atenţi. Să nu o pierdeţi. Isus a spus, în acea Zi El va despărţi oamenii, ca oile şi caprele. Şi El le va spune caprelor, "Staţi pe partea stângă." Şi către oi, "Staţi pe partea dreaptă."

E-92 Şi El a spus către capre, "Depărtaţi-vă de la Mine. Pentru că, Eu am fost flămând, şi voi nu M-aţi hrănit. Eu am fost în temniţă, şi voi nu M-aţi vizitat. Eu am fost gol, şi voi nu M-aţi îmbrăcat. Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat de băut. Am fost bolnav, şi voi nu M-aţi vizitat. Astfel, depărtaţi-vă de la Mine."

E-93 Şi către oi, El a spus, "Am fost flămând, şi voi M-aţi hrănit. Am fost gol, şi Mi-aţi dat îmbrăcăminte. Am fost bolnav, şi voi, M-aţi îngrijit."

E-94 Şi observaţi. Să nu omiteţi să primiţi aceasta, biserică. Păstraţi aceasta în inima voastră, pentru totdeauna. Aceasta s-a făcut aşa de inconştient! Oamenii nu o fac ca o linie de datorie. Un om care vă dă un lucru sau altul, pentru că el trebuie s-o facă, un om care vă hrăneşte pentru că el trebuie s-o facă, el are o idee egoistă. Aceasta ar trebui să fie chiar viaţa voastră, chiar acţiunea voastră.

E-95 A fost aşa de surprinzător pentru aceste oi, încât ele au spus, ,,Doamne, când ai fost Tu flămând? Şi noi nu Te-am hrăni... Când ai fost Tu flămând, şi noi Te-am hrănit? Când ai fost Tu gol, şi noi Ţi-am dat haine? Când Ţi-a fost sete, şi noi Ţi-am dat de băut? Când ai fost Tu bolnav, şi noi Te-am îngrijit?"

E-96 Aceasta a fost aşa de automat din dragoste, chiar Viaţa Ta a trăit în ei. Dumnezeule, lasă ca oamenii să vadă ce a făcut Calvarul pentru noi, aşa de automat.
"Când ai fost Tu, Doamne? Noi nu am ştiut aceea."

E-97 Priviţi ce s-a întors şi a spus Isus, "Într-atât cum le-aţi făcut la aceştia, voi aţi făcut-o pentru Mine."

E-98 Viaţă neegoistă; nu o răzgândire. Fără să gândească despre aceasta; ci voi sunteţi aşa de morţi faţă de lucrurile din această lume, şi aşa de vii în Cristos, şi aşa umblând pe şosea, încât aceste lucruri sunt doar un lucru automat. Voi doar o faceţi. Nu zicând, "Bine, acum, Domnul ar vrea, Domnul, vrea ca eu să fac aceea." Aceasta nu este aşa. Voi sunteţi doar parte din El. Duhul Lui este în voi, şi voi acţionaţi în felul cum El a acţionat. Ah! Pricepeţi aceasta.

E-99 "Există o cale care se pare dreaptă pentru un om, dar sfârşitul acesteia este calea morţii."

E-100 "Nu toţi care spun, 'Doamne, Doamne,' vor intra înăuntru, ci acei care fac voia Tatălui Meu," doar din inimile lor, doar cu lărgământ.

E-101 Acum, acea zi la Calvar a plătit acel preţ, aşa ca noi să putem fi în acel fel.

E-102 Nu să ziceţi, "Tu ştii, văduva Jones o dată a fost... Ea era fără cărbuni, şi am mers şi i-am cumpărat nişte cărbuni. Eu îţi spun, eu am văzut un frate care avea nevoie de un costum de haine, şi eu am mers şi i-am luat un costum de haine. Binecuvântat fie Dumnezeu! Eu sunt un Creştin." O, doamne! Tu egoistule, sărman, persoană mizerabilă. Tu eşti un ipocrit.

E-103 "Să nu lăsaţi ca mâna dreaptă să ştie ce face stânga, şi stânga să ştie ce face dreapta." Doar aşa de automat morţi în Cristos, încât voi o faceţi, oricum. Aceasta este natura voastră. Aceasta este alcătuirea voastră. Voi o faceţi, oricum. Aceasta este doar viaţa care trăieşte în voi. Voi sunteţi complet cedaţi la acel Duh, şi El doar se trăieşte pe Sine în voi. O, voi simţiţi acel Duh binecuvântat, acea Viaţă! "Nu sunt eu care trăiesc," a spus Pavel, "ci Cristos trăieşte în mine," doar aşa de automat.

E-104 "Bine, eu îţi spun, Frate Branham, noi suntem Creştini aici. Noi îi ajutăm pe aceşti oameni. Noi îi ajutăm pe acei oameni." O, doamne! Ruşine să vă fie. Aceea nu este Creştinătate.

E-105 Creştinătatea trebuie s-o facă doar automat. Aceasta este să se facă. Şi voi doar să uitaţi despre, totul despre, "eu nu o să." Mergi, fă aceasta.

E-106 Cristos doar şi-a predat viaţa Lui complet lui Dumnezeu. El s-a dat pe Sine, ca un slujitor public, la popor. El şi-a dat viaţa Lui, neconstrâns. El nu a trebuit s-o facă. El nu a făcut-o din pizmă. El nu a spus, "Acum, fraţilor, voi toţi s-ar cuveni să gândiţi mult despre Mine, pentru că Eu am venit să mor pentru voi." El nu a spus nici un cuvânt despre aceasta. El a murit, oricum, pentru că acesta a fost Dumnezeu în El.

E-107 Acesta este Dumnezeu în voi, acesta este Dumnezeu în mine, care ne face să privim la alţii. Oile, pe o parte.

E-108 Unul din ei va zice, "Bine, Doamne, eu am făcut aceasta. Şi, Doamne, eu am făcut aceea."

E-109 El a spus, "Depărtaţi-vă de la Mine, voi lucrători ai fărădelegii. Eu nici măcar nu v-am cunoscut."

E-110 Dacă biserica ar putea să vină vreodată la acele fapte fundamentale, că aceasta nu este ceva ce voi încercaţi să faceţi, voi vă prelucraţi să faceţi. Aceasta este ceva care este născut în voi.

E-111 Iartă-mă, prietenul meu Penticostal. Eu sunt penticostal. Dar prietenii mei Penticostali au ajuns la un punct, până unde trebuie să fie o-o mulţime de muzică rapidă, bătăi de ceva fanfare, sau bătând din palme, sau tamburine, să aducă sus un strigăt. Aceea este numai emoţie. Ei cântă în fanfare înainte să meargă la luptă. Ei pun poporul în emoţia de luptă. Eu cred în muzică. Eu cred în a bate din palme. Dar eu cred în aceste lucruri. Aceea este exact adevărat. Noi ar trebui să avem aceea.

E-112 Dar voi aţi lăsat lucrurile mari nefăcute, este acea viaţă de sacrificiu de sine că Dumnezeu locuieşte în voi, făcând automat ceea ce este drept pentru că este drept. Doar mergând înainte, nici măcar nu gândiţi nimic despre aceasta. Doar o trăiţi. Atunci urmăriţi, voi vedeţi ce se petrece. Voi doar... voi nu... Voi sunteţi pe şosea. Aceea este ce înseamnă Calvarul pentru voi, pe şosea, s-a deschis în acea zi pentru voi.

E-113 Acum, acum reţineţi, voi nu puteţi fi jumătate capră şi jumătate oaie. Ele nu se vor amesteca.

E-114 Acum, există mulţi oameni care spun, "Da, tu ştii ce? Noi avem o organizaţie în grupul nostru. Noi, noi îi ajutăm pe săraci. Noi facem aceasta." Aceea este în regulă, dar tu îţi trâmbiţezi cornul despre aceasta. Voi să nu faceţi aceea.

E-115 "Faceţi-vă milosteniile în secret," a spus Isus. Doar automat, ceva pentru voi, nu mai mult decât mergând, să luaţi o înghiţitură de apă. Vă este sete. Dacă la omul alăturat îi este sete, voi vă gândiţi la el, de asemenea. Omul următor este în nevoie, voi vă gândiţi la el în acelaşi fel cum v-aţi gândi la nevoia voastră. Şi nu daţi nici o atenţie la aceasta. Doar trăiţi înainte.
Acum, voi nu puteţi fi jumătate oaie şi jumătate capră.

E-116 Astfel dacă voi ziceţi, "Bine, biserica noastră are o organizaţie. Noi dăm la săraci, şi noi facem aceasta, şi facem aceea, şi facem alta."

E-117 Dacă voi aveţi aceea fără acea cealaltă, Viaţa lui Cristos în voi, voi doar o faceţi absolut în zadar. Isus... Pavel a spus, Întâi Corinteni 13, "Chiar dacă îmi dau toate bunurile să hrănesc pe săraci, şi să am trupul ars ca o jertfă, aceasta nu-mi foloseşte la nimic."

E-118 Acum, aceasta este tare, dar este Adevărul. Voi trebuie să ajungeţi la acel fapt, să recunoaşteţi ce a făcut Calvarul pentru voi. Noi privim la el, şi zicem, "O, da, aceea este bine." Nu-i acela scopul. Dacă acel Fiul al lui Dumnezeu a trebuit să meargă la Calvar, pentru răstignire, fiecare fiu care vine trebuie să meargă la un Calvar. Şi el trebuie să aibă un Calvar. Voi trebuie să aveţi acea zi de Calvar. Eu trebuie să am acea zi de Calvar. Aceea rezolvă chestiunea păcatului. Nu să dai mâinile cu predicatorul; nu să fi scuturat în biserică; nu să vii înăuntru prin scrisoare; nu să vii înăuntru prin profesiune. Ci să vii înăuntru printr-o Naştere. El niciodată nu a dat o scrisoare. El niciodată nu a dat o profesiune. El a dat o Naştere. Aceea este cum venim noi înăuntru. Atunci, de la aceea, automat noi trăim vieţi Creştine.

E-119 Acum, o altă remarcă. Jumătate capră, jumătate oaie, ei nu au un astfel de lucru. Voi sau sunteţi capră sau oaie. Voi nu sunteţi jumătate capră şi jumătate oaie. Voi sunteţi sau capră sau oaie.

E-120 Acum, dacă voi faceţi numai lucruri bune, şi vă gândiţi că puteţi intra, prin aceea, atunci acolo nu ar fi trebuit să fie o zi de Calvar. Legea a rânduit aceea. Dar, fiindcă s-a necesitat o zi de Calvar, a fost să aducă aceea înăuntru, ca noi să nu putem să fim numai membri de biserică, ci să fim fii şi fiice a lui Dumnezeu. Aceea este ce a fost ziua de Calvar. Aceea este ce a însemnat aceasta pentru voi, ca voi să puteţi face, şi urma, şi să acţionaţi ca Isus.

E-121 Acum, râul nu curge în sus şi-n jos, la acelaşi timp. Râul curge numai într-un sens. Şi Duhul lui Dumnezeu doar curge într-un sens. Acesta nu amestecă lucruri cu El. Curge în acelaşi sens.

E-122 Priviţi-l pe Isus, în încheiere. Isus a spus, "Lucrările care Eu le fac le veţi face şi voi, şi mai mari decât aceasta veţi face voi, căci Eu merg la Tatăl Meu."

E-123 Eu nu spun aceasta aşa de mult la această biserică de aici. Voi înţelegeţi. Dar aceste Mesaje sunt înregistrate. Zeci de mii le aud, în jurul lumii.

E-124 Eu am să răspund la acea întrebare pentru cel critic, chiar acum. Mie adesea mi s-a zis... spus. Ei spun, "Păi, tu crezi Biblia? Isus a spus, 'Aceste lucrări pe care Eu le fac le veţi face şi voi, şi mai mari decât aceasta veţi face voi, căci Eu Mă duc la Tatăl."'

E-125 Cât de rău poţi tu ajunge, domnule? Cât de departe poţi tu rătăci de la discernământ, cu teologiile tale intelectuale, cu concepţia ta mintală despre orice? Prietenul meu graţios şi pierdut, nu poţi tu să înţelgi că această Biblie este tălmăcită spiritual?

E-126 Isus a mulţumit Tatălui că El a ascuns Aceasta de la cei educaţi, şi iscuţiţi, şi înţelepţi, şi prudenţi, şi să descopere Aceasta la astfel de prunci care ar veni la Calvar.

E-127 Acum urmăriţi. Isus a spus. Urmăriţi cum a declarat-o El. "Lucrările care Eu le fac," El le face chiar acum. "Lucrările care Eu le fac acum, vindecând pe bolnavi, înviind pe morţi, deschizând ochii celor orbi, aceste lucrări le veţi face şi voi. Voi veţi face acestea dacă voi credeţi în Mine. Voi faceţi aceste lucrări. Şi atunci una mai mare decât aceasta veţi face, căci Eu mă duc la Tatăl Meu."

E-128 "Încă puţină vreme, şi lumea nu Mă va mai vedea, totuşi voi Mă veţi vedea. Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii. Eu nu vă voi lăsa fără mângâiere. Eu îl voi ruga pe Tatăl; El vă va trimite un alt Mângâietor, care este Duhul Sfânt, pe care lumea nu-l poate primi; totuşi, voi Îl puteţi primi."

E-129 Acum observaţi. Lucrările "mai mari", erau să aibă Puterea în Biserică, nu numai să-i vindece pe bolnavi prin rugăciune, să scoată draci prin rugăciune, ci să împartă Viaţă Eternă la credincioşi. Duhul Sfânt venea, şi a fost dat în mâinile Bisericii, să împartă Viaţă. O! Aceea este ce a însemnat Calvarul. A luat aplecaţi, bărbaţi şi femei degradaţi, şi i-a ridicat într-un loc, să fie fii şi fiice a lui Dumnezeu, să vindece pe bolnavi şi să împartă Viaţă Eternă; prin a da Duhul Sfânt la credincioşi ascultători, bărbaţi care au fost odată necredincioşi, să fie făcuţi credincioşi, şi să împartă Viaţă, spirituală Eternă. Cu cât mai măreţ este aceasta, să ziceţi...

E-130 Această femeie bolnavă zăcând aici, eu mă pot ruga o rugăciune de credinţă şi ea va fi vindecată. Acela este un lucru mare. Aceea a fost ce a făcut El atunci.

E-131 "Dar," a spus, "mai mari decât aceasta veţi face voi. Eu am să vă dau Putere, nu numai să-l ridicaţi pentru o vreme, ci să-i daţi Viaţă Eternă, care va fi Eternă, pentru totdeauna." Sărman, orb, popor nenorocit, cum pierdeţi voi aceea? Nu vedeţi voi ce este lucrul "mai mare"? Acela este lucrul cel mai mare care s-ar putea întâmpla vreodată, a fost să împartă Viaţă Eternă la oameni. Ce este Viaţă Eternă? Viaţa care El a trăit-o, Viaţa care era în El, împarte Aceea la alţii. Poate un om să facă aceea? Un fiu al lui Dumnezeu poate.

E-132 Isus a spus, "La oricine le iertaţi păcatele, pentru aceia ele sunt iertate; la oricine le reţineţi păcatele, pentru aceia ele sunt reţinute."

E-133 Acum aici este unde biserica Catolică şi multe altele au făcut greşeala lor mare. Ei merg afară şi zic, "Eu îţi iert păcatele." Nu a însemnat aceea.

E-134 Cum şi-au primit ei păcatele iertate, în Biblie? Petru a răspuns la acea întrebare, în Ziua Cincizecimii. Ei au spus, "Ce putem face să fim mântuiţi? Cum putem noi primi Aceasta ce voi toţi aveţi?" El a aşezat reţeta. El le-a spus ce să facă.

E-135 El a spus, "Pocăiţi-vă, fiecare din voi, către Dumnezeu, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos." Pentru ce? Iertarea păcatului vostru. Acolo sunt lucrările "mai mari."

E-136 Cât de mulţi, voi predicatorii în această dimineaţă, cât de mulţi, voi care ascultaţi la Cuvântul meu pe banda magnetică, voiţi să vă duceţi la Calvar în această dimineaţă? Şi să priviţi ce a făcut Dumnezeu pentru voi acolo. Şi să părăsiţi crezurile voastre denominaţionale, şi să predicaţi Evanghelia. Aleluia! Acesta este în poala voastră acum. Ce o să faceţi voi cu El?

E-137 "Căci pocăinţa şi iertarea păcatelor trebuie să fie predicate în Numele Lui, la toată lumea, începând la Ierusalim." Aleluia! Glorie! Acolo sunteţi.

E-138 Ce înseamnă Calvarul pentru voi? Ce a făcut acea zi pentru voi? V-a îndesat aceasta, cu ceva teologie? V-a făcut aceasta o cămaşă îndesată? Sau v-a făcut ea un Creştin, predat? Aleluia!

E-139 Păcatul, iertat! "Lucrări mai mari decât aceasta veţi face voi." Voi vedeţi cine sunt acei "voi," nu-i aşa? "Lucrări mai mari decât aceasta," iertând păcatele, în Numele lui Isus Cristos.

E-140 Dar prin crezuri şi denominaţiuni, şi aşa mai departe, aceasta v-a legat jos până la un punct, că voi încă slujiţi lumea. Spuneţi-mi orice bărbat, spuneţi-mi orice femeie, să poată veni la Calvar şi să încerce să fie un mare cineva pentru că cineva a spus ceva. Spuneţi-mi unde vă puteţi uita în faţa Calvarului, în lumina lui potrivită, acea zi în Calvar. Cum puteţi voi avea ziua voastră la Calvar, şi să ieşiţi o cămaşă îndesată? Cum puteţi ieşi un manechin pentru ceva organizaţie, şi să predicaţi ceva învăţături făcute de om? De ce nu vă smereşte aceasta la Cuvântul lui Dumnezeu? Dacă vă duceţi vreodată acolo, voi veţi ieşi umili. Cum puteţi să vreţi să fiţi ceva lucru mare în organizaţia voastră, cu o pană în pălăria voastră, când Isus Cristos Fiul lui Dumnezeu s-a umilit pe Sine până la un trup căsăpit, până la o faţă scuipată, până la ruşine şi dizgraţie? Şi ei i-au dezbrăcat jos hainele, şi L-au răstignit, în faţa lumii. "Nesocotind ruşinea." Cum vă puteţi duce la Calvar şi să veniţi ceva diferit decât ce a fost El, o dizgraţie, o ruşine?
"O," voi ziceţi, "ei mă vor da afară." Lăsaţi-i să vă dea.

E-141 Aveţi ziua voastră la Calvar, Dumnezeu va avea calea Lui cu voi. Lăsaţi-mă să citez aceea din nou. Aveţi ziua voastră la Calvar, Dumnezeu va avea calea Lui cu voi.
Să ne rugăm.

E-142 Doamne, O Dumnezeule, ia-ne pe toţi sus la Calvar chiar acum. Lasă-ne să ne îndepărtăm de la noi înşine, Doamne, frica de oameni, frica despre ce o să spună altcineva. Păi, lumea întreagă a râs de El, şi-au bătut joc de El. Dar El a fost ascultător, până la moarte. El a fost ascultător, la dizgraţie. El a fost ascultător, chiar sub guvernul federal.

E-143 Şi ne dăm seama căci când Satan a lovit acest pământ, el a devenit stăpânul şi autoritatea pe acest pământ. El a mărturisit la fel înaintea Domnului nostru, şi a spus, "Aceste împărăţii sunt ale mele. Eu voi face cu ele ce vreau eu." Şi noi realizăm că, din ziua aceea până la aceasta, această lume, sub blestem, a fost stăpânită de acela care a blestemat-o.
Dar, Dumnezeule, O Dumnezeule, noi slujim o împărăţie care este neblestemată.

E-144 Tată, Dumnezeule, cât de minunat este, că Tu ai făcut nişte lucruri mari în-în lumea filmului astăzi. Lăsând aceste filme mari, ca Zece Porunci, şi aşa mai departe, să vină afară, să laşi ca bărbaţi şi femei să vadă, care nici măcar nu ar întuneca uşa unei biserici, dar i-ai lăsat să vadă ce este aceasta. Calea lui Dumnezeu este o cale respinsă, de către lume. Pentru că noi suntem ca... Noi mergem în Rusia sub comunism.

E-145 Noi suntem în această lume, dar noi nu suntem din această lume. Noi am mers la Calvar. Noi ne-am răstignit pe noi înşine, pentru Împărăţia lui Dumnezeu, să fim unul din ai Lui. Nu contează ce zice lumea, noi luăm calea cu acei câţiva dispreţuiţi ai Domnului. Noi mergem înainte până la înviere, şi noi credem că aceea este curând la îndemână, Doamne, până când noi vom fi înviaţi într-o Împărăţie care va cuceri această lume. Aşa cum Daniel a prevăzut aceasta, şi aceasta a rupt toată lumea, în pleavă măruntă, şi vântul a suflat-o jos de pe ţarina treierişului de vară. Dar, muntele, Stânca a crescut într-un munte mare care a acoperit pământul. Acea Stâncă va veni. O Dumnezeule, noi vrem să fim o parte din aceasta. Lasă-ne să ne tăgăduim, să ne luăm sus crucea zilnic, să trăim pentru Cristos, să trăim pentru alţii. Admite aceasta, Doamne.

E-146 Să existe unii aici în această dimineaţă, şi care nu îl cunosc pe El ca Salvator, şi le-ar place să fie amintiţi în rugăciunea de încheiere, şi v-ar place ca aceasta să fie ziua voastră la Calvar, aţi vrea să vă ridicaţi mâinile, şi să ziceţi, "Roagă-te pentru mine, Frate Branham. Eu vreau să-L cunosc ca Salvatorul meu." Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Altcineva? Dumnezeu să te binecuvânteze, fratele meu înapoi acolo.

E-147 Ar fi acolo altcineva? Ziceţi, "Eu vreau să-L cunosc. Eu vreau ca aceasta să fie o zi la Calvar, pentru mine. Eu sunt scârbit şi sătul. La ce-mi foloseşte să fiu uşuratic pe aici în jur tocmai cu lucrul pentru care am fost născut să-l fac? Eu m-am născut, născut să fiu un fiu al lui Dumnezeu, şi iată-mă aici ţinându-mă de lucrurile lumii. Dumnezeule, lasă-mă să fiu răstignit astăzi. Să mă răstignesc, astăzi, pe mine şi ideile mele, ca eu să pot trăi cu Cristos, şi să trăiesc pentru alţii. Nu contează ce îmi fac ei, să-şi bată joc de mine, şi să mă persecute, şi să spună tot rău împotriva mea, şi lucruri, lasă-mă doar umil să umblu înainte, şi smerit, ca un miel, cum a făcut El. Şi într-o zi, El a promis să mă învieze din nou, la Ziua din urmă. Eu aştept după acea Zi." Ar mai fi acolo încă câteva mâini să se ridice? Dumnezeu să vă binecuvânteze înapoi acolo, şi pe tine. În regulă. Încă câteva doar... Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Încă câţiva, aceea înainte să ne rugăm.

E-148 Tatăl nostru Ceresc, a fost spus, când Petru a predicat în Ziua Cincizecimii, "Aşa de mulţi câţi au crezut au fost adăugaţi la Biserică." Ei într-adevăr au crezut cu toate inimile lor. Aceste persoane care doar şi-au ridicat mâna, eu cred că ei au crezut cu toată inima lor. Şi dacă ei au crezut, acolo este un bazin de apă aşteptând aici. Ei vor acele păcate iertate. Există cineva aici care îi poate boteza în acel Nume, şi singurul Nume care există sub Cer dat printre oameni, că noi trebuie să fim mântuiţi.

E-149 Căci, aşa cum am citat Scriptura câteva momente în urmă, că, "Pocăinţa şi iertarea păcatelor trebuie să fie predicate în Numele Lui, la toată lumea, începând la Ierusalim." Şi la Ierusalim, când pocăinţa şi iertarea păcatelor s-a predicat, apostolul le-a spus din Scripturi, şi a zis, "Ei trebuie să se pocăiască, întâi, şi apoi să fie botezaţi în Numele lui Isus Cristos." Aceea era treaba predicatorilor să facă. Ca ei să se pocăiască, şi el să-i boteze pentru iertarea păcatelor lor. "A căror păcate le iertaţi, la aceia sunt iertate; a căror păcate le reţineţi, la aceia ele sunt reţinute."

E-150 Tată, cum a deviat lumea vreodată într-un acces de furie aşa cum au făcut? De ce să nu creadă Evanghelia simplă? Şi ei chiar aduc înăuntru, pentru aceea, să substituie: nume false, botez fals, botezuri false a Duhului Sfânt, dând mâinile cu lucrătorii, folosind titluri de Tată, Fiu, Duh Sfânt, care niciodată nu sunt în Scripturi; un document făcut de oameni Romani, nici o învăţătură Creştină nicăieri în Biblie. Iertarea păcatelor nu pot fi iertate prin titluri, ci prin Numele lui Isus Cristos.

E-151 Acum, Tată, noi ştim că aceasta este foarte nepopular. Căile Tale întotdeauna au fost în felul acela. Dar lasă ca bărbaţi şi femei, în această dimineaţă, să vină la acea zi, acea zi la Calvar. Unde, Isus, nesocotind acea zi, acea ruşine, să fie dezbrăcat, să fie ciopârţit în bucăţi, să fie scuipat, şi batjocorit; de întreaga lume, de biserică, de oameni care ar fi trebuit să-L iubească. Şi, totuşi, în toată aceea, El nu şi-a deschis gura Lui, şi a mers şi a murit pentru acei oameni care îşi băteau joc de El.

E-152 Dumnezeule, du-ne la Calvar în această dimineaţă. Şi dacă ei spun că noi suntem nebuni, ei spun că noi avem Scripturile greşit, orice vor ei să spună, Dumnezeule, ei nu pot sta în Prezenţa lui Dumnezeu şi să spună că aceasta este greşit.
Ei nu îşi pot acoperi păcatele lor cu Biblia. Biblia descoperă păcatele lor: necredinţa lor; să fie populari; să facă ca restul mulţimii. Lasă-i să vină la Calvar în dimineaţa aceasta.

E-153 "Şi începe la Ierusalim; că pocăinţa şi iertarea păcatelor trebuie să fie predicate în Numele Lui la toate neamurile, începând la Ierusalim."
Lasă-i să ia acelaşi pas răstignit să fie ciopârţiţi; şi scuipaţi; şi batjocoriţi; şi să fie numiţi tot ce pot ei să fie numiţi în rândul renegaţilor religioşi; spărgători de biserici; tot ce vor ei să numească.
Fie ca noi, Doamne, în dimineaţa aceasta, să ne luăm calea cu cei câţiva dispreţuiţi ai Domnului. Fie ca noi să umblăm cum au umblat apostolii, nici să nu ne întoarcem la dreapta sau la stânga, şi din bunătatea inimii noastre să-l servim pe Dumnezeu. Admite aceasta, Tată.

E-154 Acum, vindecă-i pe cei bolnavi şi năpăstuiţi care vin în rândul de rugăciune. Fie ca aceştia care-şi ridică mâinile, în inimile lor, să se pocăiască, chiar acum. Fie ca acei care au stat înapoi aşa de mult, repede să se mişte spre apă şi să-şi aibă păcatele iertate asupra Numelui Jertfei, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Amin.
Jos la cruce unde a murit Mântuitorul meu,
Jos acolo am plâns pentru curăţirea de păcat;
Acolo la inima mea a fost Sângele aplicat;
Glorie la a Lui...
Glorie Numelui Lui!
O, glorie Numelui Lui!
O, acolo la inima mea a fost Sângele aplicat; Glorie Numelui Lui!
Eu sunt aşa de minunat salvat de păcat, (Cum?)
Isus aşa de dulce rămâne înlăuntru,
Acolo la cruce unde El... (Fiţi unul din ai Lui.) înăuntru;
O, glorie Numelui Lui!
Glorie Numelui Lui!
Glorie Numelui Lui! (Nume scump.)
O, acolo... inimă a fost Sângele aplicat;
Glorie la a Lui...

E-155 Nu face aceea doar ceva pentru voi? Doar vă curăţă afară. Pune o speranţă în voi: Viaţă,Viaţă Eternă.

E-156 Ce este "Răstignit cu Cristos"? Este să trăieşti pentru alţii. Ce fel de alţii? Aceia care vă urăsc, aceia la care nu le-ar place de voi, aceia care v-ar batjocori: trăiţi pentru ei; fiţi cu ei; iubiţi-i; "rugaţi-vă pentru acei care vă folosesc cu dispreţ, spun tot felul de rele pe nedrept, din pricina Numelui Meu. Ei i-au persecutat pe profeţi, care au fost înaintea voastră."
157 M-am gândit că mesajul probabil că va ajuta biserica în această dimineaţă, ca voi să vedeţi că noi avem nevoie de un Calvar, noi avem nevoie de o răstignire.

E-158 Acum ce a făcut tot acesta? Totul s-a plătit pentru aceasta. Sora în scaunul cu rotile, către persoanele de aici care sunt bolnave şi năpăstuite: Aceasta totul s-a plătit; singurul lucru ce-l aveţi de făcut este să credeţi că acesta este al vostru; acceptaţi-l în acelaşi fel, şi voi veţi fi vindecaţi.

E-159 Reţineţi: Acum ce este aceasta? Tu ai putea merge la lume, predici Evanghelia, vindeci pe bolnavi; şi împarţi Viaţă Eternă.
Cu cât mai măreţ ar fi aceasta: despre, aici este un om zăcând aici cu-cu tumoare, cancer, orice este acesta. (Noi l-am văzut pe El aşa de multe ori împărţind binecuvântările Lui şi să vindece pe bărbat, să vindece pe femeie; zeci de mii de mii de cazuri infailibile în jurul lumii, vedeţi, luându-i afară din paturi, tărgi; doar umbre de oameni mâncaţi cu cancer; astăzi, bine, persoane sănătoase.) Aceste lucrări care Eu le fac le veţi face şi voi; dar mai mari decât aceasta veţi face voi; "mai multe decât aceasta," este corect.
Ce? Eu le-am dat prelungire de viaţă, prin Numele lui Isus, să le prelungesc viaţa pentru câteva zile.
Dar, "Mai mult decât aceasta veţi face voi: voi le veţi da Viaţă Eternă prin Numele Meu." Iuh!

E-160 De ce să vă ruşinaţi de acel Nume scump? De ce să-l evite oamenii şi să se retragă de la el? Diavolul este acesta. Cu certitudine.

E-161 "Pocăinţa şi iertarea de păcat trebuie să fie predicate în Numele Lui la toată lumea, începând la Ierusalim." Acolo este unde a mers Mesajul afară mai întâi. Este aceea aşa? "Pocăinţa şi iertarea de păcat să fie predicate în Numele Lui, începând la Ierusalim."

E-162 Acum, întâi, noi vom face cum a făcut El: avem rugăciune să vindece pe bolnavi.

E-163 Apoi, noi vom avea marele dar: Apa este pregătită, înapoi aici, pentru oricine care vrea să fie botezat (acolo sunt haine înăuntru aici pentru femei, haine înăuntru aici pentru bărbaţi), stând gata pentru voi să vă aveţi păcatele iertate; pentru că reţineţi, că voi vă puteţi avea păcatele iertate numai în acord cu învăţătura Bibliei. Căci nu este un alt Nume sub Cer dat printre oameni, prin care trebuie să fiţi mântuiţi."

E-164 Pavel i-a întâlnit pe unii care au fost deja botezaţi. Şi ei strigau, aveau biruinţă. El a spus, "Spre ce aţi fost voi botezaţi?"
Ei au spus, "Spre Ioan."
El a spus, "Ioan a botezat spre pocăinţă." Acum, reţineţi aceasta: spre pocăinţă, nu pentru iertarea de păcat. Câţi înţeleg aceea? Nu pentru iertarea de păcat. Ei au fost botezaţi în regulă, spre pocăinţă. Ei s-au pocăit: "Da, domnule, eu m-am pocăit. Eu, crezând că El vine." Ei au fost botezaţi spre pocăinţă; aceea este să spună, "crezând pe Domnul Isus Cristos."

E-165 Atunci când ei au auzit aceasta (că Jertfa deja a venit), ei au fost botezaţi din nou, în Numele lui Isus Cristos. Şi atunci, le-a fost împărţit, când el şi-a pus mâinile peste ei, Duhul Sfânt; şi ei au vorbit în limbi şi au profeţit.

E-166 Acum, cum o să schimbaţi voi acea Scriptură? Voi puneţi-vă degetul pe un singur loc în Biblie unde careva a fost vreodată iertat de păcatele lor, în Noul Testament, şi a fost vreodată botezat în vreun alt fel decât în Numele lui Isus Cristos.

E-167 Arătaţi-mi un loc în Biblie unde vreo persoană a fost vreodată botezată în numele de Tată, Fiu, Duh Sfânt. Sau aduceţi la pupitrul meu o istorie, o istorie a bisericii care arată unde careva a fost vreodată botezat în numele de Tată, Fiu, şi Duh Sfânt, până la treisute şi câţiva ani după moartea ultimului apostol, când biserica Catolică a fost organizată.

E-168 Acum, eu am Părinţii Dinainte de Nicea, şi cei... toţi istoricii, şi totul, chiar în biroul meu: cea mai veche, istorie sacră din lume; singurele dovezi infailibile care noi le avem.

E-169 Citiţi Vizitatorul Nostru Duminical, sau catehismul bisericii Catolice, şi urmăriţi-i, ce spun ei: "Unii din Protestanţi poate că vor fi mântuiţi, din cauză că ei se închină la doctrina catolică: Căci Biblia lor spune, 'botezaţi în Numele lui Isus Cristos,' dar noi am luat solemnitatea jos de pe 'Numele lui Isus,' şi am pus-o pe 'Tată, Fiu, Duh Sfânt,' şi ei admit aceasta."
Acum, arătaţi-mi mie o Scriptură contrară la aceea.

E-170 Şi acolo sunteţi. Şi totuşi, lumea se închină chiar la aceasta. De ce? Ei nu au fost niciodată la Calvar. Asta este. Ei niciodată nu au văzut.

E-171 Ei îşi vor ba te j oe de voi şi vă vor numi... ei chiar vă vor numi, "Holy-roller," "Numai Isus," şi toate acele nume fanatice care ei pot. Ce contează ce vă numesc ei? Ce ei au... păsat Lui ce L-au numit ei? El a fost răstignit. El a trăit pentru Dumnezeu, şi numai pentru Dumnezeu. Şi dacă acelaşi Duh, care era în El, este în voi, vă va face să faceţi acelaşi lucru: purtând Numele Lui. "Orice faceţi voi" (zice Biblia) "în cuvânt sau în faptă, să o faceţi tot în Numele lui Isus, dând laudă lui Dumnezeu."

E-172 De unde luaţi acea triunitate, doctrină păgână? Dintr-un catehism, nu din Biblie. Cuvântul „trinitate" nici măcar nu este menţionat în toate Scripturile de la Genesa la Apocalipsa. Nu există un astfel de lucru. Nu există un astfel de lucru ca dumnezeu trinitarian. El este Dumnezeu, Dumnezeu singur, un Dumnezeu. Întotdeauna a fost un Dumnezeu. El a servit trei slujbe: El a servit una ca Tatăl, sub Moise. El a servit o dată în trup, ca un Fiu, Isus. El serveşte acum ca Duhul Sfânt. Dar acesta este un Dumnezeu. Un Dumnezeu, nu cu trei nume. Trei slujbe, trei titluri într-un singur Nume: Isus Cristos.

E-173 Orice diferit este păgân; şi eu cer ca cineva să arate aceea, dacă aceasta nu este. Aceea este corect. Eu am spus aceea de ani după ani după ani, şi nimeni nu a luat-o, încă (Vedeţi?), pentru că aceasta nu poate să fie. Eu am... aici este Biblia, întâi; şi acolo sunt istoriile antice să dovedească că aceasta este corect. Şi de ce face diavolul doar... ? Eu... Ei bine, Biblia a spus că ei vor fi în acel fel: "Cum pot ei să vină, fără ca Eu să-i atrag?" Aceea este chiar tot ce ştiu eu despre aceasta. Aceea este ce Isus a spus, astfel...

E-174 Eu nu spun aceea să fiu... Dacă am spus aceea, şi predicam o predică ca aceea, eu aş fi cel mai josnic făţarnic printre voi. Aşa este. Eu spun aceea deoarece Acesta este Adevăr şi Acesta este Viaţă. Atât de mulţi câţi s-au botezat în Cristos, se îmbracă cu Cristos. Ei au Viaţă, prin Numele Lui.

E-175 Ne rugăm în Numele Lui, căutăm în Numele Lui, predicăm în Numele Lui, botezăm în Numele Lui, trăim în Numele Lui, murim în Numele Lui, mergem la Cer în Numele Lui, înviem în Numele Lui. "Toată familia în Cer este numită Isus." Biblia a spus aşa: "Toată familia pe pământ este numită Isus." El a spus, "Eu am venit în al Meu..."
Voi ziceţi, "Păi, acesta este Numele Tatălui."
Tată nu este un nume, este un titlu. El a spus, "Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi voi nu M-aţi primit." Acum, în ce Nume a venit El? Aha. Cu certitudine, "...şi voi nu M-aţi primit."

E-176 Astfel acolo sunteţi, acesta-i doar, da, acesta este ascuns de ochii celor înţelepţi şi prudenţi. Cu siguranţă, acesta sigur este, aha.

E-177 Şi acolo în Apocalipsa, aşa cum noi am învăţat zilele trecute: acolo este bătrâna biserică prostituată, care este prima organizaţie; şi apoi ea avea o grămadă de fiice care s-au născut din ea. Ele fac acelaşi lucru, acelaşi obicei. Ea toată o sfârşeşte în Babilon, în acelaşi fel, cu o... cu biserica din Roma şi o confederaţie a bisericilor ale-ale naţiunilor; şi acolo este ea, toate înfăşurându-se sus, toate în acelaşi lucru, aceeaşi barcă.

E-178 Dar Biserica lui Dumnezeu (Aleluia!), ea este o Biserică chemată afară, separată. Cum este Biserica zidită? Cum veţi ştii voi aceasta? Cum puteţi voi ştii vreodată ca acesta să fie Adevărul? Când Dumnezeu îl descoperă vouă. Cum a-cum a ştiut Abel că acesta a fost un miel în loc de mere? Aceasta i s-a descoperit lui: "Prin credinţă Abel i-a oferit lui Dumnezeu o jertfă mai excelentă."

E-179 Venind jos de pe Muntele Transfigurării, Isus zice, "Cine zic oamenii că sunt Eu?"
Unii au spus, "Ilie," "Moise," şi aşa mai departe.
El a spus, "Dar Eu vă întreb pe voi, 'Cine ziceţi voi că Eu sunt?"'
Petru a spus, "Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului cel viu."

E-180 El a zis, "Tu nu ai învăţat aceasta..." În alte cuvinte (eu spun aceasta, nu să fiu mare, ci să scot ceva în evidenţă): "Tu nu ai învăţat aceasta în ceva seminar; nu te-a învăţat vreun om aceasta; ci Tatăl Meu, care este în Cer, ţi-a descoperit ţie aceasta: că EU SUNT (nu Tată, Fiu, şi Duh Sfânt, ci, Eu sunt Isus Cristos). Şi pe această piatră (Ce piatră? Aceeaşi la care Abel a mers; chiar pe aceeaşi piatră.), pe această piatră, Adevărul spiritual descoperit de Dumnezeu, Eu voi zidi Biserica Mea, şi porţile iadului niciodată nu pot birui împotriva ei." Aceea este corect. Ei încearcă, dar ei niciodată nu vor izbuti. Vedeţi?

E-181 Aşa că doar mergeţi la Calvar, să fiţi răstigniţi, veniţi înapoi, şi luaţi-vă calea cu cei câţiva dispreţuiţi ai Domnului, mişcaţi-vă înainte.

E-182 Acum, Doamne, noi îţi predăm toate lucrurile Ţie. Eu nu ştiu, din grupul acesta, ce este înăuntru aici. Eu nu am nici o idee de a ştii, Doamne, numai dacă Tu o vei descoperii. Şi acum, Dumnezeule Tată, eu nu Îţi cer să faci aceea. Eu doar am pus-o în poalele oamenilor. Acolo sunt ei. Fie ca acesta să fie un adevărat Calvar în această dimineaţă; fie ca aceasta să fie o adevărată răstignire pentru voinţa de sine, şi dorinţele eului, şi către lucrurile mari din viaţă.

E-183 Fie ca oamenii să devină umili, şi voitori să ia calea cu cei câţiva dispreţuiţi ai Domnului. Fie ca ei să umble umili. Fie ca ei să fie născuţi în această Împărăţie, această mare Împărăţie a lui Dumnezeu, care este un trup spiritual, trupul ceresc al lui Cristos pe pământ: "Printr-un singur Duh noi suntem toţi botezaţi într-un singur trup."

E-184 Admite aceasta, Doamne. Fie că ei sunt negrii, albi, galbeni, maro, orice sunt ei, bărbaţi sau femei, robi sau liberi: noi toţi am fost făcuţi să bem din acelaşi Duh însuşi.

E-185 Admite aceasta, Tată, şi fie ca aceasta să fie cu... printre mulţi, în această dimineaţă, ca ei să înţeleagă; fie ca Tu să le deschizi înţelegerea. Atunci, aceasta va fi ca o zi nouă pentru ei: soarele va străluci, şi lumina mohorâtă a teologiilor făcute de om vor devia departe, şi Lumina lui Dumnezeu va străluci pe cărarea lor, şi va erupe înainte voalul care învăluieşte înăuntru această Lumină frumoasă. Şi ei pot umbla pe şoseaua sfinţeniei, atunci, trăind pentru alţii, cum a trăit Cristos.

E-186 Acum aşa cum aducem rândul de rugăciune înăuntru, mă rog ca Tu să-i ungi pe slujitorii Tăi în această dimineaţă, pe noi toţi, aşa cum ne rugăm, unul pentru altul. Şi admite, astăzi, ca fiecare persoană bolnavă care vine prin acest rând de rugăciune să poată fi vindecată. Fie ca ei să se reîntoarcă, ca fetiţa cu ochii încrucişaţi, şi băieţelul, şi cei... şi acea doamnă în vârstă, şi-şi Fratele Wright, şi mulţi din aceia care au venit pe aici, Doamne, cu întristări şi boli şi ceva care doctorii nu puteau lecui; şi aici sunt ei astăzi (doar cam o săptămână în urmă), şi iată-i aici, bine, astăzi.

E-187 Dumnezeule, fie ca bărbaţi şi femei să treacă pe aici cu aceeaşi credinţă, ştiind că ei se duc la Calvar să fie răstigniţi faţă de gândurile lor şi ideile lor că ei sunt „trecuţi de vindecare." Fie ca puterea care l-a înviat pe Isus din mormânt să le dea viaţă, viaţă mare de credinţă.

E-188 Şi atunci, imediat după aceasta, fie ca mulţi să vină la bazin pentru botez. Noi cerem, în Numele lui Isus. Amin.

E-189 Acum, noi avem doar douăzeci de minute să ţinem rândul de rugăciune şi serviciul de botez. Acum noi nu avem cartonaşe de rugăciune. Noi am luat de la aceea, şi noi vom încerca să îl lucrăm în adunările mele mai mari oricând începem. Eu v-am spus la toţi, noi am explicat-o, noi o avem pe bandă, şi oriunde mă duc, acele benzi vor fi trimise înainte.

E-190 Semnul arată numai spre binecuvântare. Ideea a fost, "Dacă te vei ruga pentru bolnavi, fă-i pe oameni să te creadă."
Am spus, "Ei nu o să mă creadă."
El a spus, "Ţi se vor da aceste semne, şi prin aceasta ei vor crede." Semnele s-au mişcat iarăşi şi iarăşi, pentru zece ani în jurul lumii, fără ca să dea greş o dată. Fără greşeală, deloc, în aceasta. Câţi ştiu ca aceea să fie adevărat?

E-191 Ei bine, dacă voi puteţi crede semnul, atunci credeţi Mesajul. Aşa este. Acesta îl arată. Şi ar pune Dumnezeu în mine un Mesaj (Şi să-l lase să fie aşa de perfect ca acela, decât ce...) şi eu să vă spun ceva care să fie fals? Dumnezeu nu m-ar lăsa să fac aceea. Nu, nu. Nu, domnule. Eu vă spun Adevărul.

E-192 Acum, voi toţi pentru care vreţi să se facă rugăciune, cumva, pe acest rând aici, veniţi dincoace pe partea aceasta, dacă voi vreţi, pe acolo, aliniaţi-vă la dreapta. Şi atunci aceea îi va lăsa pe oameni să vină pe aici aşa cum ne rugăm. Apoi noi îi vom lua pe-pe băieţi, uşierii şi ceilalţi vor păzi; şi aşa cum ei vin pe aici, apoi dincoace pe această parte, noi îi vom aduce roata prin spate, şi îi aducem prin acesta. Pentru fiecare se va face rugăciune.

E-193 [Cineva îi vorbeşte Fratelui Branham – Ed.] O, nu, nu, eu nu. Ei bine, ori când vrei tu. Nu contează. Tu o poţi aduce afară, sau tu... Eu pot... adu-o afară acolo acum, sau puţin după, ori când vrea ea, nu contează.

E-194 Acum, să devenim aşa de tăcuţi cât putem, pentru aceste câteva minute următoare. Eu vreau ca voi toţi să vă gândiţi acum: Acum, ce a-ce a spus Biblia? "Rugăciunea de credinţă va salva pe cel bolnav." Câţi ştiu că aceea este corect? Câţi ştiu că Biblia a spus, "Aceste semne îi vor urma pe cei ce cred. Lucrările care eu le fac le veţi face şi voi"? Şi ce erau lucrările? El a spus, "Eu pot dacă voi credeţi că Eu sunt în stare să fac aceasta." Este aceea corect?
Ce a fost întrebarea mea? "Ei nu mă vor crede." El a spus, "Aceste semne îi va face să creadă."

E-195 Acum, dacă voi credeţi, pregătiţi-vă. Aceasta este ora voastră de izbăvire. Chiar la fel cum ar fi de la păcat, aceasta este aceeaşi promisiune de la acelaşi Dumnezeu.

E-196 Acum, noi avem o micuţă, femeie bolnavă aici, care are boală de stomac, de jos din New Albany. Noi o să ne rugăm pentru ea, întâi, aşa ca ea să poată să-şi ia-să-şi ia locul ei. Acum, în linişte, şi fiecare, acum. Eu vreau ca fraţii să mă ajute, aici. Şi să ne aplecăm capetele un moment, acum, pentru rugăciune.

E-197 Acum, Tată Ceresc, acesta a fost Cuvântul Tău. Eu nu sunt răspunzător pentru acţiunea care se va lua asupra acestuia, dar eu sunt răspunzător să-l predic. Şi ştiind aceasta (şi ştiind că eu sunt un om de vârstă mijlocie acum, şi într-o zi trebuie să stau în faţa Ta): Eu am predicat Adevărul din inima mea. Tu ştii aceasta. Nu să fiu cu prejudecată, dacă aceea a fost aşa, Doamne, atunci eu am nevoie de pocăinţă.

E-198 Şi Tată, mă rog ca Tu să mă ajuţi, acum, aşa cum ne ducem să ne rugăm pentru bolnavi, fie ca rugăciunile mele să fie cu răspuns, nu numai rugăciunile mele, Doamne, ci rugăciunile acestei biserici, aşa cum aceste persoane sărmane... ce ar fi dacă aceasta era soţia mea stând aici? Ce-i dacă aceasta era ea, şezând în scaunul cu rotile? Sau sora mea? Mama mea? O, Dumnezeule, vindecă acest popor. Vrei Tu, Doamne?

E-199 Priviţi, stând în rândul de rugăciune: boală de inimă, cancer, tumoare, tot felul de boli şi suferinţe. Mulţi din ei vin (sute din ei sunt eliberaţi, chiar de aici, Doamne), şi ei văd aceasta, şi ei o cred, şi ei vin în rândul de rugăciune să accepte pe a lor. Ei vin la o Piatră vie acum, nu la slujitorul Tău, ci la Fiul Tău, Isus, care este Conducătorul Bisericii, Persoana spirituală, tainică printre noi. Şi aşa cum mergem, oferind Numele Lui (Tu ai spus, "În Numele Meu ei vor scoate draci."), eu mă rog ca Tu să răspunzi rugăciunilor noastre, în Numele lui Isus. Amin.

E-200 Acum, fiţi toţi în rugăciune. Acum, aceasta este din partea voastră, de asemenea. Aceasta este rugăciunea voastră.
Acum această femeie micuţă trebuie să moară, dacă Ceva nu o ajută.

E-201 Câţi îl cunosc pe Fratele Stadsklev? Fratele şi Sora Stadsklev? Eu am fost chemat din Germania de trei ori noaptea trecută; bebeluşul lor era mort. Ei au cerut, "Frate Branham, noi te-am văzut, prin Duhul lui Dumnezeu, să înviezi pe morţi," (Ei au stat prezenţi şi au privit aceasta. Vedeţi?) ,,şi noi ştim că tu eşti un profet al Domnului. Doar spune Cuvântul."
Am spus, "Eu nu îl pot spune, fără să fie pus în gura mea." "Vino în Germania." M-am sculat foarte repede. Şi ei au telefonat înăuntru: "Avem un avion cu reacţie care te poate aduce în Germania în şase ore." Un avion militar care m-ar zbura în Germania să înviez un prunc mort. Un avion militar m-ar duce acolo în şase ore, de la Louisville la Munchen, Germania.

E-202 Am mers înăuntru acolo, şi m-am pus pe genunchi, şi am spus, "Tată, ce trebuie să spun? Vorbeşte în gura mea." El nu mi-a răspuns. Am mers afară în pădure, am spus, "Tată, ce trebuie să spun? Pune cuvintele în gura mea. Eu mă voi duce în zadar, dacă nu." Am mers înapoi, El nu mi-a răspuns. Am venit înăuntru. În decursul nopţii m-am rugat, "Doamne, pune cuvintele în gura mea." Nimic nu a răspuns.

E-203 Dimineaţa următoare soţia mea s-a sculat. Imediat ce ea a plecat, Cuvântul (m-am ridicat sus), El a spus, "Să nu mustri aceasta. Aceasta este mâna Domnului." Aha.
Atunci repede la telefon: "Eu nu pot să vin. Nu, Aceasta este mâna Domnului. Eu o să fiu oprit." Voi vedeţi ce putere este în acea mustrare? Când Dumnezeu a spus, "Să nu faci tu aceea, căci este mâna Domnului."

E-204 Acum, Moise, o dată, i s-a spus să nu facă ceva, a mers şi a făcut-o oricum. Vă amintiţi? Astfel eu-eu nu m-am dus.

E-205 Şi eu v-aş putea aduce declaraţii să vă arăt despre patru persoane diferite, care, pronunţaţi morţi de către doctori, după rugăciune şi mustrare a morţii. Vedeţi? Noi stăm înăuntru acolo să mustrăm lucrul acela. Şi dacă Dumnezeu v-a dat putere să faceţi ceva, voi mai bine să fiţi atenţi ce faceţi. Înţelegeţi? Voi mai bine să fiţi a ten-... El a spus, "Să nu..."

E-206 Acum, reţineţi, aceea s-ar putea să nu se registreze cu voi în aşa măsură, dar pentru mine, aceasta a însemnat ceva. Vedeţi?
"Să nu mustri aceasta." Foarte dulce, voce plăcută (pe la şase jumate, eu cred că a fost, şase jumate în acea dimineaţă) a spus, "Să nu mustri aceasta. Aceasta este mâna Domnului."
Am spus, Îţi mulţumesc, Tată. Îţi mulţumesc, Doamne. Eu nu o voi face."

E-207 Dacă El ar fi spus, "Mustră aceasta. Acesta este vrăjmaşul care s-a strecurat înăuntru."
Eu aş spune, "Să mergem." Şi aceasta s-ar fi făcut.

E-208 Când acel băieţel acolo în Finlanda era întins acolo, mort, zdrobit, nici măcar un os sănătos în trupul lui, Domnul a spus, "Aceea a fost mâna lui Satan," a spus, "mustr-o."

E-209 Şi am spus, "Moarte, tu nu îl poţi ţine. Să-l aduci înapoi, să-i dai drumul." Acolo, el a sărit în picioare, bine, nici măcar un os rupt în trupul lui. Acela este Cuvântul Domnului. Eu nu pot folosi Cuvântul Domnului până nu vine Cuvântul Domnului la mine.

E-210 Dar în Scriptură, Cuvântul Domnului mi-a dat însărcinare să mă rog pentru aceste persoane bolnave; vă dă însărcinare să vă rugaţi pentru ei. Acum, "rugăciunea de credinţă va salva pe cel bolnav;" să ne rugăm, voi aplecaţi-vă capetele; noi vom vedea ce va spune El, aşa cum mergeţi pe aici.

E-211 Tu eşti o Creştină, nu-i aşa? Tu crezi cu toată inima ta că Isus o să te facă bine? Ai puţină boală de stomac; ai suferit cu aceasta cu anii, soră. Acum, tu o să te faci bine, dacă tu vei crede.

E-212 Acum, Doamne Dumnezeule, această femeie tânără trebuie să moară fără ca Tu s-o ajuţi. Acum mă rog, aşa cum mă uit la ea, eu nu văd nici un motiv ca ea să moară.
Şi eu simt în duhul meu, Doamne, că este voia Ta permisă, acum, ca eu să mustru aceasta: Satan, să-i dai drumul!
În Numele lui Isus Cristos, fie ca ea să se facă bine, să vină la această biserică, şi să dea mărturie spre slava lui Dumnezeu. Amin.

E-213 Acum, atât de simplu cum este aceea, doamnă, tu o să te faci bine. Crezi tu aceea frate?
[Fratele Branham păşeşte la o parte de microfon – Ed.] Credeţi voi jos aici, că voi o să fiţi bine?
Mergi acum, începe să mănânci orice tu... tu vei fi atunci, în regulă.
Acum, te aştepţi să-i dai lumii un atac, şi s-o paralizezi; aceasta ţi-a dat ţie un atac, şi te-a paralizat. Acum, Dumnezeul din Cer care ia atacul Lui jos de pe lume să dea iertare de păcat, prin acelaşi Nume, îţi poate da ţie iertare de păcat, să ia jos atacul de pe tine, şi să te facă bine.
Crezi că El poate să facă acea inimă să bată bine? Tu să faci aceea, tu vei fi bine... ? ...

E-214 Doamne Isuse, această sărmană femeie trebuie să zacă în acest scaun în restul vieţii ei şi atunci, să fie luată la o parte. Dar noi cerem ca această putere a lui Satan să fie luată de la ea. Fie ca ea să trăiască şi să umble şi să fie aşa de normală cum a fost ea întotdeauna. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-215 Tu crezi? Aceasta este o lucrare terminată, este sfârşită. Ce se petrece? Cu nici o frică, cu nici... Nu a fost... ? Tu ai fost vindecată de cancer odată... ? ... Desprinde-te, dă-i totul lui Isus.

E-216 Doamne Isuse, eu îmi pun mâinile peste această femeie şi mustru boala ei. Eu ştiu că ea este o Creştină, născută din Duhul. Eu o iau jos de pe ea, în minunatul Nume al Numelui lui Isus Cristos. Amin.

E-217 Doamne Dumnezeule, pentru scumpul ei frate, eu cer pentru mântuirea lui în Numele lui Isus. Stai pe aceea. Amin. Se va face.

E-218 Eşti tu gata să-ţi primeşti vindecarea, fiule? Bine, aceasta s-a dus la mâna Lui.

E-219 Doamne Isuse, asupra acestui om tânăr, care a spus, de la Tine, el se roagă să-şi primească vindecarea. Ca slujitor al Tău, eu îmi pun mâinile peste el în Numele lui Isus Cristos... ? ... Amin.
Acum, doar orice...?... acum, tu doar să chemi Numele Lui. Acum, nu-nu la mine?...

E-220 Dumnezeule Tată, cum numai un fiu care odată s-a rezemat de sânul unei mame, ea l-a mângâiat şi-şi s-a rugat cu el şi a ţinut mâna lui micuţă când el a fost un prunc gungurind. Acum, Satan a pus-o într-o instituţie mintală. Dumnezeule, el a venit la sfânta Biserică a viului Dumnezeu, o Biserică care este născută din Duhul lui Dumnezeu, o Biserică în care locuieşte Duhul lui Dumnezeu, şi se face pe Sine cunoscut. Şi astăzi, prin rugăciune, noi eliberăm acea femeie de la acea instituţie. În Numele lui Isus Cristos, ne rugăm. Amin.
Du-te acasă, tu eşti bine.
Îţi mulţumesc că ai venit, cerând pentru mama ta; acela este un fiu adevărat.

E-221 Aceasta este ziua izbăvirii tale. Doamne Isuse, pentru această femeie tânără, pentru mântuirea soţului ei şi izbăvirea gâtului ei, fie ca ea să primească aceasta în Numele lui Isus Cristos, Care zice să "veniţi, credeţi aceasta acum," şi acesta este un produs terminat.

E-222 Doamne, doctorii au declarat, Doamne, aceasta este în trupul ei, venind în ochiul ei. Ea a venit să fie izbăvită, sus peste acest altar, aşa cum această Biserică sfântă se roagă, eu cer izbăvirea ei în Numele lui Isus Cristos, această nenorocire să părăsească trupul ei. Aceasta este o lucrare terminată.
Pentru fiul ei, eu binecuvântez această batistă. Fie ca auzul şi starea potrivită să vină înapoi la urechea lui... ? ...

E-223 Acum Biserica vorbeşte; acum Biserica este Trupul tainic al lui Cristos. Noi toţi ne rugăm pentru voi. Înţelegeţi? Noi nu-noi nu profesăm să mai fim în lume. Noi nu vorbim despre a ne întreba unde ne ducem. Noi am găsit Calea. Noi am fost născuţi în acea Cale. Noi suntem Biserica Dumnezeului cel Viu (parte din ea); desigur, ea este răspândită prin toată lumea. Dar aceasta este grup din ei. Astăzi, împreună noi venim în Numele Lui. Noi venim să facem ce a spus El, să facem. Ce nu poate El descoperi când venim împreună. Ne rugăm pentru bolnavi, punem mâinile peste ei, "rugăciunea de credinţă va salva pe cel bolnav."

E-224 Fie ca boala ta de inimă să te părăsească. În Numele lui Isus Cristos, eu ascult însărcinarea care Dumnezeu mi-a dat-o... ?...