E-1 Bună dimineaţa, prieteni. Este plăcut să fim din nou afară în această dimineaţă mixtă, dimineaţă ploioasă, cu zăpadă.
Ştiu că mulţi dintre voi aţi avut un timp cam greu de condus, venind de la distanţă. Şi noi avem câţiva... aceşti prieteni preţioşi care vin din Chicago şi Alabama şi Georgia şi Tennessee şi Illinois şi de peste tot din jur, în aceste zile, aşa că suntem... ne încredinţăm că Dumnezeu vă va da siguranţa Lui în timp ce călătoriţi. Şi este rugăciunea noastră ca El să vă protejeze de-a lungul drumurilor, pe aceste şosele periculoase aşa cum ele devin alunecoase în timpul iernii. Şi acesta este un ţinut urât în timp de iarnă. Este ţinutul cel mai frumos ce există primăvara sau toamna, dar pe timp de iarnă şi pe timp de vară este foarte rău.

E-2 Acum, eu nu presupun că ei înregistrează încă înăuntru acolo. Şi mi-ar place doar să fac o specificare cu privire la Duminica trecută, în mesaj. Motivul că eu-eu am oprit banda şi nu i-am lăsat să vândă banda, să o scoată, ei bine, a fost pentru că eu trebuie să mă uit peste aceasta mai întâi. Pentru că de multe ori, în acel fel, eu aş spune lucruri în biserică aici pe care nu le-aş pune înaintea la restul de public afară în felul acela, pentru că uneori provoacă pietre de poticnire. Şi uneori aceasta provoacă probleme chiar şi printre oamenii de aici de la tabernacol. Şi este...

E-3 Eu nu spun aceasta... spun acele lucruri pentru a fi nepăsător, dar uneori sub ungere şti lucruri pe care nu le¬ai... tu nu ai îndrăzni să le spui oamenilor. Atunci uneori sub ungere ceva îţi va scăpa, vedeţi, şi nu o vei observa. Şi unul dintre lucrurile care cred că a fost spus (acea Duminică trecută) care s-ar putea să-l facă pe cineva... când am menţionat că eu niciodată nu am crezut în chemările la altar. Vedeţi?

E-4 Vreau să spun aceea şi să clarific aceea aşa încât voi să înţelegeţi. Nu a existat niciodată o chemare la altar făcută în toată Biblia. Nu există un astfel de lucru în Scriptură. Niciunde în jos de-a lungul epocilor nu a fost făcut acest lucru până la epoca Metodistă, cam cu două sute de ani în urmă, vedeţi.

E-5 Chemările la altar sunt când oamenii vin sus şi încearcă să convingă şi să tragă oamenii, "Vino, John. Tu şti, ei... Mama ta a murit, rugându-se pentru tine. Haide, John." Aceea nu este convingere, prieteni. Nu. Acele-acele feluri, eu... foarte rar auziţi vreodată unul care să meargă foarte departe. Şi, în aceea, tu obţi de toate. Acela este motivul că biserica este toată încurcată în felul cum este astăzi, este din cauza la astfel de lucruri.

E-6 Convingere, tu nu trebuie să spui nici un lucru, frate, Dumnezeu este acolo şi deja a făcut toată lucrarea. "Pe când rostea Petru Cuvintele acestea, s-a coborât Duhul Sfânt peste cei care au auzit Cuvântul." Vedeţi? Vedeţi? Vedeţi? Acolo nu este nici o chemare la altar, vedeţi, nici un astfel de lucru.

E-7 Acum, altarul este locul de rugăciune unde fiecare persoană care vine la biserică ar trebui să meargă mai întâi, să îngenuncheze la altar, în linişte să se roage lui Dumnezeu şi să ofere petiţia lor de rugăciune şi-şi pentru cei dragi ai lor, şi mulţumind lui Dumnezeu pentru ceea ce a fost făcut pentru ei, şi apoi să se întoarcă la locul lor.

E-8 Şi atunci biserica este locul unde Cuvântul lui Dumnezeu... "Şi judecata începe de la Casa lui Dumnezeu," de unde judecata Cuvântului merge înainte. Atunci... Dar astăzi, noi¬noi schimbăm aceea în jur atât de mult.

E-9 Acum, eu nu am nimic împotriva nimănui care face chemări la altar, vedeţi. Aceea este... Şi eu am făcut multe eu însumi, şi probabil că voi face şi mai multe dacă voi continua să merg. Dar doar pentru mine însumi... Vedeţi, voi-voi-voi acumulaţi prea mult. Şi nu este nimic împotriva acestui lucru, nici un rău în aceasta. Este totul în regulă. Vedeţi?

E-10 Pentru că, ascultaţi, Isus a spus, "Nimeni nu poate veni la Mine fără ca mai întâi să-l atragă Tatăl Meu. Şi toţi pe care Tatăl Mi i-a dat vor veni la Mine." Aşa este. Deci atunci, vedeţi, ei sunt... Aceea aruncă chemarea voastră la altar complet afară cu totul. Vedeţi? Vedeţi aceea? "Toţi ce Tatăl..." Voi...

E-11 A noastră-responsabilitatea noastră este să "predicăm Cuvântul." Biblia a spus, "Câţi au crezut au fost botezaţi." "Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos spre iertarea, iertarea păcatelor." Ce? "Fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor, vedeţi, şi apoi veţi primi darul Duhului Sfânt."

E-12 Dar când convingeţi şi trageţi şi speriaţi oamenii, şi îi lămuriţi pe oameni în... Oamenii trebuie să vină conştienţi, sobri, sub condamnare, şi să-l primească pe Cristos. Atunci primul lucru pe care îl fac de îndată ce îl primesc pe Cristos şezând în scaunele lor, următorul lucru este să fie botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea acelor păcate de care s-au convis că sunt greşiţi. Aşa este cum sunt ei iertaţi de păcatele lor, vedeţi. Pentru că ei s-au pocăit; au fost botezaţi ca o mărturie înaintea oamenilor, că, "Eu l-am primit pe Cristos ca Mântuitorul meu personal"; atunci eşti un candidat pentru Duhul Sfânt.

E-13 Şi, acum, mulţi oameni continuă înainte, convingând şi chemând la altar, şi aşa mai departe în felul acela, ceea ce este în regulă. Voi merge cu aceea, aceea este perfect în regulă atât cât mă priveşte pe mine, oricine care vrea să facă lucrul acesta. Dar, pentru mine, nu este Scriptural, vedeţi, şi astfel mie-mie doar îmi place să stau cu Scriptura.

E-14 Şi astfel motivul că am oprit acea bandă a fost că dacă i-am fi dat drumul afară am fi avut cinci sute de scrisori pe săptămână la care să răspundem. Fiecare... Doar să calci peste o mică tradiţie pe care o are cineva, şi asta e tot ce trebuie să faci, atunci totul o ia de la capăt.

E-15 Şi mă gândesc, de multe ori, că sunt puţin prea critic asupra a diverse lucruri ca acelea. Şi nu intenţionez să fiu în felul acela, dar uneori slujbele te trag în direcţia aceea, vedeţi, ele-ele te fac să înclini în direcţia aceea. Şi astfel sunt sigur că oamenii înţeleg asta.

E-16 Acum, suntem foarte recunoscători că noi încă avem un Tată Ceresc bun Care-Care priveşte asupra greşelilor noastre şi nu ni le socoteşte.

E-17 Eu citeam în Cartea despre-despre Romani, al 4-lea capitol, unde Pavel a scris comentariul Divin despre viaţa lui Abraham. Acum, noi ştim că Abraham de multe ori a fost cumva frustrat ca şi noi. Dar când... acest comentariu a fost scris, acolo nu a fost menţionată nici una din frustrările lui, vedeţi, nu le-a menţionat niciodată deloc. A spus:
Abraham nu s-a clătinat la făgăduinţa lui Dumnezeu prin necredinţă; ci a fost tare... dând laudă lui Dumnezeu.

E-18 Vedeţi, şi aşa este felul cum sper că va fi scris al meu Acolo sus, nu sunt greşelile mele şi de toate, ci doar ce eu încerc să fac, intenţia inimii mele să fac pentru poporul lui Dumnezeu.

E-19 Şi acum noi am venit în această dimineaţă să-să încercăm să aducem un mic mesaj aici pe care poate Domnul l-a aşezat peste noi ca să-l dăm oamenilor. Şi cu speranţa că acesta vă va face bine şi îmi va face mie bine, pentru că noi suntem împreună şi trăim într-un timp îngrozitor, şi în zilele de pe urmă. Astfel chiar înainte să avem rugăciunea, aş vrea să citesc în două locuri în Cuvânt; unul înainte de rugăciune, şi unul după rugăciune. Şi întâi, să deschidem serviciul nostru cu această parte din Acesta, doresc să citesc din Cartea Evreilor. Capitolul al 11-lea din Evrei, şi al treizeci-... 32-lea verset, începând, vorbind despre credinţă.
Acum ce voi mai zice? sau nu mi-ar ajunge vremea să spun despre Ghedeon, ... despre Barac, ... Samson, ... Ieftaie; ... David ... Samuel, şi despre profeţi:
Care prin credinţă au cucerit împărăţii, au făcut dreptate, au căpătat făgăduinţă, au astupat gura leilor,
Au stins violenţa focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, şi din slăbiciune... s-au făcut tari, au fost viteji în luptă, au pus pe fugă pe străini, oştirile străinilor.
Femeile şi-au primit pe morţii lor înviaţi spre viaţă... şi alţii au fost schingiuiţi, neacceptând izbăvirea; ca ei să poată dobândi o înviere mai bună:
Şi alţii au avut încercări... batjocuri crunte... biciuiri, da, pe lângă lanţuri... închisori:
Au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferăstrăul, ei au fost ispitiţi, ... ucişi cu sabia: ... au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, fiind lipsiţi... şi chinuiţi;

E-20 Urmăriţi această paranteză:
(De care lumea nu era vrednică:) au rătăcit prin pustiuri, şi prin munţi, şi în peşteri şi prin crăpăturile pământului.
... toţi aceştia, măcar că au fost lăudaţi pentru credinţa lor, nu au primit făgăduinţa:
Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n-ajungă ei la desăvârşire fără noi.

E-21 Când citesc acele istorisiri despre acei oşteni valoroşi, mă întreb unde va sta mărturia noastră mică cu acei oameni în acea Zi.

E-22 Chiar înainte de rugăciune, ar vrea cineva să fie amintit lui Dumnezeu? Doar ridicaţi-vă mâna, şi indiferent de ce aveţi nevoie fie ca El să vadă şi să audă şi să vă acorde aceasta acum aşa cum ne aplecăm capetele.

E-23 Graţiosul nostru Tată iubitor, ne apropiem smeriţi de Tronul Tău în această dimineaţă în Numele lui Isus, Fiul Tău, pentru a oferi rugăciune pentru noi înşine şi pentru alţii. Ca Tu mai întâi, Doamne, să ne ierţi de toate fărădelegile noastre şi nelegiuirea noastră. Şi atunci ne vom ruga pentru alţii, Doamne, ca şi ei să fie iertaţi.

E-24 Şi Biserica Ta să fie trasă mai aproape de Tine. Căci cu adevărat, Doamne, în inima noastră noi credem că Tu eşti gata să faci o lucrare cu Biserica Ta, gata să O iei afară din lume şi să fie înălţată în Împărăţia lui Dumnezeu. Dar, Doamne, ajută¬ne să ne pregătim pentru acea oră. Fie ca în această dimineaţă să fie timpul, Doamne, ca de la unul până la toţi să "lăsăm la o parte orice greutate şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, ca să putem alerga cu răbdare în alergarea care ne stă înainte."

E-25 Şi mă rog, Tată Ceresc, astăzi, ca Tu să vindeci bolnavii şi suferinzii. Mulţi suferă de-a lungul naţiunii, şi plăgi, şi "viruşi" după cum le clasifică doctorii. Mă rog ca virtuţiile Tale de vindecare, Doamne, să fie la acele persoane.

E-26 Apoi ca să vină jos la adunarea noastră mică aici în această dimineaţă. Mulţi au condus mii de mile, pornind târziu seara trecută şi prin timpul nopţii şi până dimineaţă, astăzi, şi conducând greu să-şi facă drumul la tabernacol. Şi ninge şi de-a lungul drumului. Dumnezeule, ne rugăm ca Tu să-i binecuvântezi în mod special. Fără îndoială mulţi au fost nevoiţi să dea o parte mare din mâncarea lor pentru săptămâna viitoare, sau orice ar fi, sau lucruri pentru care ei ar fi putut să fie înstare să cheltuie banii lor, pentru benzină şi lucruri, ca să vină.

E-27 Dumnezeule, cel care vine la Tine gol se va duce plin. Tu ai promis aceasta. Şi mă rog ca Tu să le umpli inimile lor şi coşurile lor (ale sufletelor lor) aşa de plini de lucruri bune ale lui Dumnezeu încât ei să plece chiar clocotind de "nespusă bucurie şi plini de Slavă." Doar fie ca cupele acestor oameni preţioşi să dea peste, de lucruri bune şi spirituale de la Dumnezeu.

E-28 Binecuvântează fiecare mână, Tu cunoşti nevoia care a fost în spatele acelei mâini, Doamne. Cer ca Tu să-i binecuvântezi în mod special. Noi Te-am văzut în această săptămână ce a trecut cum Tu în mod aşa de miraculos ai răspuns rugăciunii în câteva clipe, vremuri de urgenţă şi de boli şi necazuri. Tu eşti Dumnezeu, omniprezent, stai alături de slujitorii Săi. Mă rog, Dumnezeule, ca Tu să stai alături de aceştia în această dimineaţă. Dă-le dorinţa lor, Doamne, a inimii lor. Eu nu cred că a fost pentru vreun lucru egoist, vreun-vreun motiv rău în spatele acesteia. Mă rog ca Tu să-i binecuvântezi.

E-29 Şi acum, Tată, aminteşte-ţi de mine, de noi, astăzi, şi fie ca eu să fiu în stare să mă dau aşa la o parte din cale... Noi toţi, de la păstor până jos la copii, fie ca noi să fim în stare să ne dăm la o parte pe altarul lui Dumnezeu şi să ne deschidem inimile şi să ascultăm la Duhul Sfânt aşa cum El ne va vorbi. Întoarce vasele noastre de a Ta binecuv-... ca să primim binecuvântările Tale, cu partea corectă în sus. Atunci toarnă puterea Untdelemnului de ungere în ele. Şi dă-ne din puterea, Doamne, de care avem nevoie pentru zilele care ne stau înainte. Acordă această binecuvântare. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-30 [Fratele Branham răspunde la cineva care a vorbit cu el despre un apel telefonic – Ed.] Hmm, nu ştiu. Tu doar ia numărul lui de telefon şi spune-i că îl voi suna înapoi după biserică. Nu ştiu.

E-31 Rugaţi-vă pentru mine. Fratele Jack Moore la telefon, şi încă să mă convingă să fiu acolo săptămâna aceasta. Vedeţi? Eu doar nu simt... chiar gata pentru aceasta, vedeţi, şi astfel nu ştiu ce să fac. Îl iubesc pe Fratele Jack. Şi acea convenţie mare care urmează jos acolo şi a refuzat bărbaţi acolo, ca Booth-Clibborn şi ei, venind. Astfel încă aşteptând, a pus anunţul său afară şi totul în felul acela, aşteptând după mine să vin. Astfel mie-mie îmi place să mă simt într-adevăr presat ca să merg, vedeţi. Şi eu...

E-32 Şi, acum, aşa cum întoarcem acum din nou la Doi Corinteni, şi vom începe cu al 12-lea verset din Doi Corinteni, şi citim un verset din Scriptură pentru text, dacă Dumnezeu va voii aşa. Întâi Corinteni, ... Sau Doi Corinteni, mai degrabă, al 12-lea capitol şi versetul al 9-lea. Vreau să citesc prima frază... Sau a doua frază din versetul al 9-lea, o porţiune din acesta:
Şi el mi-a zis, harul Meu îţi este de-ajuns: căci tăria Mea este făcută desăvârşită în slăbiciune...

E-33 Daţi-mi voie să citesc Aceasta din nou acum astfel să fiţi siguri că înţelegeţi textul:
Şi el mi-a zis, (acesta este Dumnezeu vorbind lui Pavel), harul Meu îţi este de-ajuns: căci tăria Mea este făcută desăvârşită în slăbiciune...

E-34 Atunci dacă l-aş numi un text, mi-ar place să folosesc aceasta, tărie... Tărie Perfectă Prin Slăbiciune Perfectă. Dacă noi avem slăbiciune noi avem tărie. Este un text neobşnuit pe... într-o adunare Penticostală, a face... a lua un text despre slăbiciune, pentru că noi mărturisim întotdeauna că "noi suntem aşa de tari."

E-35 Şi am spus înainte, că, eu doar încerc să mă rog în timpul săptămânii şi să aflu ce ar fi bine ca eu să aduc înaintea adunării. Dacă era să vin aici doar ca să fiu auzit, mai degrabă aş prefera să ascult pe oricare altul care stă aici în această dimineaţă.

E-36 Sincer, până cu două zile în urmă, eu eram jos în Kentucky cu oamenii Fratelui Gabehart acolo. Când am lăsat locul lor, pe acest frate preţios şi soţia şi familia şi ceilalţi, până ce am dat de acest gând.
37 M-am dus într-o casă doar puţin înainte de aceea. Eu stăteam afară, şi doamna a spus, "Aş vrea să vorbesc cu acel slujitor." Şi m-am dus în căsuţa lor. Şi acolo era... Ea a spus, "Tu eşti Fratele Branham?"
Şi am spus, "Da doamnă."

E-38 A spus, "Îmi este atât de ruşine de cum arată casa mea," şi a spus, "ca să te invit să intri." A început să plângă. A spus, "Dar eu-eu am aşa o nevoie şi am cu adevărat încredere în tine."

E-39 Şi am aflat că era unde Surioara noastră Cox cu care stăm puţin jos-jos acolo, o-o bunicuţă cu un casetofon mergând prin vecini punând benzile. Asta e! Asta e ideea! Vedeţi?

E-40 Am privit în jur în această casă, o căsuţă umilă, cam ca aceea în care am crescut eu, dar peretele plin de tablouri cu Cristos. Acolo era aşezată o Biblie pe masă. Am spus, "Nu voi avea niciodată mai multă onoare în viaţa mea, aceasta este tipul de casă în care îmi place să intru." Ea a avut o cerere pentru cineva. Şi la cinci ore de la timpul în care ne-am rugat împreună, eu şi cu această bunicuţă ne-am rugat împreună, Dumnezeu a răspuns.

E-41 Astfel noi ne-am rugat din nou, şi Mama Cox şi cu mine şi ceilalţi în jurul mesei în acea dimineaţă, ne-am aplecat şi i-am cerut lui Dumnezeu să ne dea o oportunitate să facem ceva prin eforturile pe care le-a făcut ea. Şi, prin a cere aceea, Dumnezeu a deschis o cale. Vedeţi voi? El este Dumnezeu!

E-42 Noi încercăm să facem din slăbiciunile noastre scuze. Noi vrem să spunem cât de mari suntem noi, cât de importanţi suntem. Cred că acela este unul din lucrurile pe care eu... pentru care Dumnezeu mi-a dat textul, era ca să scoatem aceea afară din mintea noastră. Vedeţi?

E-43 Există lucruri mici pe care noi le facem. Şi asta-i pentru ce venim noi la biserică, este ca să aflăm unde sunt greşelile noastre, şi lucrurile prin care putem să devenim mai buni. Dacă noi venim la biserică pentru oricare alt-oricare alt obiectiv decât acesta, mă tem că nu vom obţine prea mult din venitul la biserică. Noi trebuie să venim ca să aflăm slăbiciunile noastre, să aflăm punctele noastre rele şi ale noastre... cum... să vedem cât de neînsemnaţi suntem, şi să ne punem încrederea în Cineva care este tare. Dar când noi avem slăbiciuni...

E-44 Sunt aşa mulţi dintre noi la care le place să mărturisească sau la care le place să gândească că noi suntem neputincioşi si, deci, facem din aceea o scuză, "Eu nu am nici o educaţie, nu am nici o abilitate, nu sunt în stare să fac acest lucru." Şi dacă tu susţii aceea şi o faci în felul acela, continui să mergi aşa, atunci nu puteţi ajunge la nimic. Dar chiar lucrul că noi facem pretexte, din slăbiciunile noastre, Dumnezeu foloseşte chiar acel lucru cu ce să abordeze slujba. Vedeţi? El aşteaptă ca noi să ajungem în acea condiţie astfel ca El să ne poată folosi. Noi¬noi luăm pretextele şi spunem, "Ei bine, eu-eu-eu-eu sunt... nu pot să fac acest lucru, eu sunt însuficient. Eu-eu nu o pot face." Şi Dumnezeu ia chiar acel lucru cu care să facă lucrarea. Este adevărat.

E-45 Acela este motivul de ce El-El ne alege pe noi, pentru că noi suntem în acea condiţie. Acum, asta sună ciudat, dar doar în câteva minute vom ajunge la raţiunea acestui lucru, dacă este voia lui Dumnezeu.

E-46 Noi-noi aflăm, întocmai după cum am citit, că slăbiciunile şi respingerile... şi aflăm că acei oameni care sunt cei mai slabi şi cei respinşi de lumea de afară, sunt eroii lui Dumnezeu, care biruiesc sus în prima linie, este nevoie de cei care sunt-sunt... se simt nevrednici.

E-47 A fost un frate Metodist, trei din ei care vin la această biserică de sus din Ohio, sau nordul Indianei. Ei mi-au spus nu de mult, au spus, "Frate Branham," au spus, "noi tocmai ce am primit Duhul Sfânt, trebuie acum să căutăm după daruri pentru slujba noastră?"
Am spus, "Nu faceţi lucrul acesta! Lăsaţi-o în pace."

E-48 Şi s-a întors şi s-a uitat la mine, a spus, "Eu tocmai ce am citit cartea unui anume frate care ne-a spus că după ce am primit Duhul Sfânt noi ,ar trebui să căutăm daruri,' ca acestea să folosească acest Duh Sfânt."
Am spus, "Şi pentru a deveni un îngâmfat!" Vedeţi?

E-49 Dacă observaţi în Biblie, sunt întotdeauna aceia care încearcă să scape de aceasta, pe care Dumnezeu îi foloseşte. Atâta timp cât un om este... vrea să facă ceva şi se gândeşte că are destulă abilitate ca el să-şi asume lucrarea, Dumnezeu nu poate folosi niciodată acel om. Priviţi la Moise, fugind; priviţi la Pavel, fugind; şi restul din ei, încercând să scape de la aceasta.

E-50 Am spus, "Nu căutaţi nimic. Dacă Dumnezeu are ceva pentru voi, El o să vi-l dea." Vedeţi? "Şi doar lăsaţi-L pe El-lăsaţi-1 pe El să se ocupe de aceasta." Am spus, "Atunci apucaţi ceva din aceste vremuri cum avem noi, avem astăzi, că fiecare vrea să facă aceasta şi să facă aceea şi să devină vreo persoană importantă. Priviţi în ce ne-am băgat cu lucrul acesta, vedeţi."

E-51 În loc de a încerca să fim importanţi noi ar trebui să încercăm-să încercăm să aflăm cât de neînsemnaţi putem ajunge. Vedeţi? Atunci Dumnezeu ne poate folosi. Am câteva Scripturi scrise aici la care ar trebui să mă refer, eu presupun, dar eu... noi... eu probabil că nu voi avea timp să facem acest lucru. Dar noi suntem...

E-52 Observaţi că este nevoie de cel mai slab şi cel respins, şi practic fiecare erou pe care l-a avut Dumnezeu vreodată în linia frontului a fost acel tip de persoană. O persoană care a fost respinsă, o persoană care s-a gândit că era insuficientă, o persoană care nu avea nici o abilitate deloc, atunci acea persoană este chiar în formă bună încât Dumnezeu poate începe să-l folosească. Aşa este. Este atunci când ei simt că ei nu pot, că nu au nimic, aceea este când Dumnezeu poate lua control asupra lor şi să facă ceva cu ei. Vedeţi? Când... Dar când noi ne gândim că suntem în stare să o facem, atunci Dumnezeu nu ne poate folosi pentru că noi vrem să o facem noi înşine.

E-53 Şi, atunci, de cealaltă parte, noi avem aceste sentimente şi ne gândim atunci că suntem insuficienţi, şi nu vrem să facem aceasta; dar atunci dacă noi doar ascultăm chemarea lui Dumnezeu, acela-i chiar lucrul în care Dumnezeu vrea ca noi să intrăm, acel tip de stare, astfel El poate.

E-54 Când noi suntem insuficienţi, noi înşine, atunci suntem dispuşi să ne supunem Duhului lui Dumnezeu. Atât timp cât noi credem că noi putem face acest lucru, atunci nu îl putem face. Dar când ajungem la un punct unde noi ştim că nu îl putem face, atunci ne supunem lui Dumnezeu şi El îl face. Astfel atunci dacă suntem noi încercând să îl facem atunci vom eşua, dar dacă doar ne vom supune lui Dumnezeu atunci Dumnezeu nu poate eşua. Este numai un singur lucru pe care Dumnezeu nu îl poate face, şi, acela este să eşueze. Dar El nu poate eşua.

E-55 Astfel atâta timp cât noi încercăm de la noi înşine şi să depindem de abilităţile proprii, şi aşa mai departe, ei bine, nu vom face nimic. Dar când noi ajungem la un punct unde noi ştim că suntem nimic, atunci Dumnezeu ne poate folosi.

E-56 Lucrul important, unul din lucrurile importante pe care noi trebuie să le stăpânim... Acum reţineţi aceasta, şi în mod special voi predicatorii tineri, şi membri laici deopotrivă. Este un lucru pe care noi trebuie să-l stăpânim dacă ne aşteptăm să îndeplinim dorinţa lui Dumnezeu în viaţa noastră, acela este, că noi trebuie să stăpânim gândul abilităţii umane. Dacă noi vreodată ajungem la un punct unde noi ne gândim că noi o putem face cu inteligenţa noastră proprie şi abilităţile noastre proprii, noi trebuie să stăpânim aceea în aşa fel încât să putem scăpa de acest lucru şi să-l lăsăm deoparte astfel încât Dumnezeu să ne poată folosi. Aşa este.

E-57 Şi să facem o predare completă! Nu putem folosi o abilitate. Noi trebuie să facem o predare completă! Şi, pentru a veni la Dumnezeu, trebuie să-i predaţi Lui şi sufletul, trupul, şi duhul. Tot ceea ce sunteţi trebuie să fie predat lui Dumnezeu, pentru ca El să poată lucra voia Sa în tine şi în mine.

E-58 Acum, aceea este greu, eu ştiu, pentru că noi întotdeauna vrem să punem partea noastră înăuntru, ceva ce ştim noi, noi ştim că noi vrem să facem lucrul acesta. Noi spunem, "Bine, eu¬eu doar ştiu că ar trebui să fie făcut în felul acesta." Dar atâta timp cât tu îl faci în acel fel va fi greşit, şi Dumnezeu niciodată nu va folosi acel efort. Poate (cu ajutorul Domnului) noi vom intra în aceea în câteva minute, şi doar să vă arăt cum Dumnezeu nu poate să folosească abilitatea voastră.

E-59 Şi aceea-i ce se petrece cu lumea astăzi: sunt prea multe experienţe de seminar, prea mult pus pe educaţie, prea mult pus pe relaţie sau părtăşii în denominaţiune, ne sprijinim unul pe celălalt, ne sprijinim pe oameni cu abilitate.

E-60 Biblia a spus, "Cum puteţi avea credinţă când voi-când voi sunteţi..." Să vedem, cum este acea Scriptură? "Cum puteţi avea credinţă când voi vă daţi întâietate unul celuilalt?"

E-61 Când noi ne aşteptăm, spunând, "Acest tip, el este o persoană importantă. Acesta este o persoană importantă, eu chiar mă voi bizui pe el," aceea nemulţumeşte pe Dumnezeu când faceţi lucrul acela. Noi trebuie să ne bizuim pe Dumnezeu şi numai pe Dumnezeu! Nu trebuie să ne încredem în abilitatea noastră sau a vreunui om.Noi trebuie să ne supunem complet lui Dumnezeu.

E-62 Nici o abilitate, nu-mi pasă a cui este, nu va fi niciodată folositoare în privirea lui Dumnezeu. Dumnezeu trebuie să scoată toate abilităţile noastre afară din noi înainte ca El să poată atinge scopul Său. Dacă El are ceva pentru noi de făcut, şi atâta timp cât noi simţim că noi facem o treabă destul de bună din aceasta, atunci nu vom fi niciodată în stare să fim folosiţi de Dumnezeu.

E-63 Acum, voi spuneţi, "Tu faci o afirmaţie îngrozitor de vastă acolo, Frate Branham." Şi aceea-aceea este una vastă, dar doar priviţi în jur şi aflaţi dacă este drept sau nu.

E-64 Uitaţi-vă în jur astăzi la toată realizarea noastră importantă care credem noi că am făcut, şi unde se află Creştinătatea în Statele Unite? Priviţi la toate bisericile şi denominaţiunile noastre, şi evangheliştii noştri şi campaniile de vindecare, şi toate celelalte care le-am avut, şi ce este? Mai rău decât a fost vreodată la început! Este mai rău astăzi decât a fost vreodată, din cauză că noi am încercat să o facem în abilitate umană.

E-65 Ei se adună împreună şi fac rugăciuni lungi şi ies afară aici. Şi au avut zilele trecute unde au avut aşa de mulţi, o sută cincizeci de mii, sau ceva de genul ăsta, adunaţi laolaltă, ambii Protestantă şi Catolică; spun câteva rugăciuni, şi se roagă câteva rugăciuni, şi fac câteva rugăciuni, şi aşa mai departe. Ar fi putut tot atât de bine să nu se adune, nu valorează nimic în privirea lui Dumnezeu.

E-66 Acum, dacă devin critic, iertaţi-mă. Vedeţi? Dar eu-eu am... Tu trebuie să baţi lucrul în jos. Vedeţi? Trebuie să-l faci să lovească cuiul.

E-67 Şi la ce a ajutat aceasta? Nimic. Şi niciodată nu va ajuta până când fiecare persoană care declară a fi un Creştin îşi va uita abilitatea proprie şi se supune lui Dumnezeu.

E-68 Atunci Dumnezeu poate atinge scopul Său prin a trimite... nu o trezire, dar, frate, ceea ce este nevoie ca El să facă mai întâi este să trimită o ucidere, aşa este, astfel noi să putem reînvia. Tu trebuie să mori înainte să fi născut din nou, şi tu trebuie să... El are nevoie de o ucidere a noastră. Acest tabernacol are nevoie de o ucidere, şi eu cu acesta. Noi toţi, noi avem nevoie de o-o ucidere astfel încât noi să putem fi reînviaţi într-o viaţă nouă, o nouă prindere, o nădejde nouă, o experienţă nouă! Avem nevoie mai întâi de o zi de jale.

E-69 Avem nevoie de un loc de predare la Duhul Sfânt în loc la aşa de mult depins de şcolarizare şi de programele noastre, şi noi... campaniile noastre şi tot ce avem noi. Noi-noi-noi ne bazăm pe cooperarea cu aşa de mulţi slujitori diferiţi ca să coopereze. Noi permitem aşa de multe... "Dacă nu putem obţine atât de mulţi, păi, nu o vom face. Nu ne vom duce în oraşe fără aceea." Şi atunci, când noi facem aceea, noi o facem într-o maşină foarte mare care este gripată de la cărbune, vedeţi.

E-70 Astfel noi-noi trebuie să fugim de aceea, acea abilitate umană. Trebuie să ajungem la un punct unde să ne putem preda sufletele şi vieţile noastre, chiar şi până la o casnică, până la un fermier, la mecanic, sau oricine am fi, noi trebuie să ne predăm complet lui Dumnezeu şi să ştim că "suntem nimic." Atunci lăsaţi-l pe Dumnezeu să înceapă de acolo. Atunci El începe să se mişte, lucrând. Şi aceea ne include pe noi toţi, fiecare. Acesta este-lucrul care trebuie să-l facem

E-71 Istoria dovedeşte, o face acum, dovedeşte (istoria o face) că Dumnezeu întotdeauna i-a ales pe cei neînsemnaţi ca să devină ai Săi cineva. Dumnezeu ia persoana care este nimic.

E-72 Astăzi, cu excepţia că tu ai o origine bună teologică, tu mai bine nici măcar să nu încerci să te apropii de oraş, tu mai bine nici măcar să nu te apropii de o adunare. Dar dacă tu ai origini mari, cu instruiri grozave şi lucruri în spatele tău, tu poţi merge în orice oraş şi să obţi o colaborare, să ai o adunare mare. Ei bine, nu este o adunare... Este o adunare, chiar ca orice altceva, dar la ce foloseşte aceasta? Vedeţi, tu-tu încă... Ai aceste fete mici şi băieţi care vin, mestecând-gumă de mestecat şi se duc sus la altar, şi femei şi bărbaţi mergând sus acolo doar ca să spună că ei "au mers sus la altar," merg în cameră pentru instruiri şi vin înapoi afară şi să fie stropiţi sau scufundaţi, sau orice ar fi ei, şi un-la un an de la aceea...

E-73 Unul dintre cei mai mari evanghelişti ai noştri a spus, dacă ar putea şti că el ar putea să salveze zece la sută din convertirile lui dintr-un an, el ar fi fericit. Când, atunci, când el dacă a avut o mie de convertiri, următorul an ar trebui, unde ar trebui să fie zece mii de ei. Vedeţi, noi ratăm ţelul, noi ratăm scopul.

E-74 Unii dintre noi construim aceasta pe concepţie intelectuală, "Oh," aceea, "acest ştie-tot, acest om este şcolat instruit. Noi ar trebui să ne instruim oamenii noştri şi să-i şcolarizăm."

E-75 Celălalt o bazează pe vreo senzaţie de-de mişcare, tremur, plânset, strigare, dansare în Duhul, sau ceva, vreo lucrare de emoţie exterioară. Şi aceea este tot atât de rea ca şi educaţia! Dacă diavolul nu vă poate prinde de partea aceasta, el vă va împinge de cealaltă parte.

E-76 Dar treaba despre aceasta este, este de a nu avea nimic cu care să depinzi de tine însuţi sau orice poţi face tu, doar o completă, predare totală a slăbiciunilor tale la Dumnezeu, şi să spui, "Iată-mă." A nu avea nimic, nici o abilitate în care să poţi avea încredere!

E-77 Cercetaţi în trecut prin Scriptură şi aflaţi, aşa cum am eu Scripturile scrise aici la care mă refer. Puţin în trecut în Scriptură, noi aflăm, că Dumnezeu întotdeauna i-a folosit pe nimeni să devină ai Săi cineva. El întotdeauna i-a luat pe aceia pe care lumea i-a respins, epoca modernă i-a respins, şi acela este felul care El i-a luat ca să-i folosească.

E-78 Luaţi în considerare apostolii. Gândiţi-vă la Petru, pescarul, fără suficientă şcoală ca să-şi scrie propriul nume. Ioan, neştiutorul şi neînvăţatul. Acei oameni! El a ocolit nobilii şi preotul educat şi celebrităţile din zilele acelea, şcolaţii, membri bisericii, şi a luat totuşi... acei oameni care credeau că ei sunt cineva, şi i-a luat pe acei care erau nimeni şi i-a folosit pe ei.

E-79 Acum, un cineva poate deveni unul din oamenii Lui, Dumnezeu îi poate folosi dacă ei sunt gata să uite că ei sunt un cineva. Dacă tu eşti gata să uiţi că tu eşti un cineva şi să devii un nimeni, atunci Dumnezeu te poate folosi şi să facă un cineva din tine. Vedeţi? Dar tu trebuie să uiţi că tu eşti aşa de important.

E-80 Sunt mulţi dintre noi, mulţi dintre noi fac asta în-în vieţile noastre. De îndată ce... Unii oameni, de îndată ce ei devin Creştini, ei devind aroganţi, nepăsători, aşa este, când ei doar iau cărarea invers. Ei merg înapoi în loc de înainte. Când... Cu cât te poţi descotorosi mai mult de tine însuţi, cu atât ai mai mult spaţiu pentru Duhul Sfânt ca să intre.

E-81 Cum le-a spus Elisei lui Iosafat şi ceilalţi, a spus, "Săpaţi locul acesta plin de şanţuri. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atâta veţi avea mai mult spaţiu pentru apă." Şi cu cât mai mult din noi înşine, din gunoiul abilităţilor noastre proprii care îl putem arunca afară din noi, cu atât vom avea mai mult spaţiu să fie umplut cu Duhul lui Dumnezeu: atât timp cât noi putem face asta.

E-82 Pavel, cel despre care tocmai am citit aici în-în Corinteni, în Doi Corinteni, noi aflăm că acest om era un om mare. El a fost un învăţat, un om mare. Dar el a trebuit să uite tot ce a ştiut el vreodată, ca să îl cunoască pe Cristos.

E-83 Eu am să las... citesc una din aceste Scripturi aici, astfel ca voi-voi vreţi să o citiţi cu mine. Să întoarcem la Întâi Corinteni, al 2-lea capitol şi 1-ul verset, doar un minut. Şi să citim aici doar un minut ce a spus Pavel, acest om mare studios, ce a spus el despre el însuşi, cAe a trebuit el să facă. Întâi Corinteni, al¬al 2-lea capitol din Întâi Corinteni, şi începând cu 1-ul verset. Ascultaţi la acest învăţat.

E-84 Acest om a fost instruit. El putea să vorbească aproape orice limbă care exista în lume. El a trebuit să se fălească cu privire la acest lucru. El a fost crescut sub secta strictă a Fariseilor, şi tatăl lui era un Fariseu. Mai târziu el a fost "un Fariseu al Fariseilor," şi aceea înseamnă că el era-el era absolut cel mai strict dintre Farisei. El era un om mare. Şi avea autoritate, şi el era deştept.

E-85 Tatăl lui i-a dat o educaţie sub cel mai bun învăţător care era în toată ţara, Gamaliel, la acel timp cel mai remarcabil învăţător din oricare dintre şcoli. Pavel a devenit acel tip de om. El a învăţat fiecare limbă. A învăţat psihologie. A învăţat toate lucrurile diferite care există în-în... pentru a fi învăţat în felul acela. Şi el s-a bizuit tare pe-pe cortul al-al preoţilor şi cu cel¬omul important. Şi el umbla de colo-colo devastând Biserica.

E-86 Ascultaţi la acest om, cu toată această educaţie, după ce l-a primit pe Cristos. Ascultaţi la ce a spus el. Cât de tare şi important a fost, el a trebuit să uite lucrul acesta. A trebuit să realizeze că el nu putea să depindă pe sine însuşi. El a trebuit să realizeze că educaţia lui era nimic. El a trebuit să realizeze, că toată instruirea pe care a avut-o el vreodată, el va trebui să uite tot pentru ce a fost vreodată instruit. Ascultaţi la el acum.
... eu, fraţilor, când am venit la voi, ... nu cu o vorbire strălucită... de înţelepciune, vedeţi, vestindu¬vă mărturia lui Dumnezeu.
"Eu niciodată nu am venit la voi să vă spun, 'Acum eu sunt Doctor Saul de la Şcoala Cutare-şi-cutare. Eu sunt... din secta importantă a acestei denominaţiuni.' Eu niciodată nu am venit la voi în felul acela."
Căci eu sunt hotărât să nu ştiu între voi altceva decât pe Isus Cristos, şi pe El răstignit.

E-87 Iată, ascultaţi la mărturia unui om ca acela.
"Eu sunt hotărât să nu ştiu nimic despre abilităţile voastre.
Ştiu că nu este nimic în voi şi sunt doar hotărât să ştiu un singur lucru care îl văd în voi, acela este Isus Cristos şi pe El răstignit. Mântuitorul răstignit în mijlocul vostru, asta este tot ce voi recunoaşte."

E-88 Ascultaţi-l.
Şi eram cu voi în... (măreţie? În ce?) ... slăbiciune, şi în teamă, şi... plin de cutremur.

E-89 Vă puteţi imagina un om, un Fariseu al Fariseilor, un învăţător al învăţătorilor, un om care a fost instruit din copilărie (pentru lucrare) să fie un om elocvent care era deştept şi strălucitor, să vină înaintea unei clase de oameni ca şi Corintenii şi să spună, "Am fost cu voi în slăbiciune, şi în frică, şi plin de cutremur"? Un om care a dat lumea peste cap, cel mai mare misionar care a fost cunoscut vreodată, a mărturisit că el "a venit în slăbiciune," nu ca un învăţat instruit, dar, "în slăbiciune, în frică," ca nu cumva să iasă de pe Cale pe undeva. "În mult cutremur," pentru că el nu se putea încrede în abilitatea lui proprie.

E-90 Motivul că lui îi era "frică," nu pentru că se speria de ceva, dar îi era frică că îl va nemulţumi pe Dumnezeu în vreun fel, că va amesteca abilitatea lui în Aceasta; ceva ce a învăţat el, ce el a... El le spunea lor că, "Nu am venit la voi cu această strălucire a vorbirii (Am venit la voi în frică că voi veni în acel fel), dar am venit la voi neştiind nimic altceva decât Cristos, şi pe El răstignit."
Am venit la voi în frică, şi slăbiciune, şi plin de cutremur.
Şi vorbirea şi propovăduirea mea nu a fost cu vorbe înduplecătoare ale înţelepciunii omului, ci în dovadă dată de Duhul şi... putere:

E-91 Ascultaţi la acest om care a fost un războinic care s-a dezbrăcat. Amin! Dacă există ceva de care au nevoie şcolile noastre astăzi, dacă este ceva de care au nevoie bisericile noastre astăzi, este o dezbrăcare de ei înşişi, de gândurile voastre proprii şi abilităţile voastre proprii. Dezbrăcaţi-vă înaintea lui Dumnezeu ca să nu încercaţi să faceţi ceva prin voi înşivă.

E-92 Sper că voi... că aceea pătrunde adânc în noi, atât aici cât şi în lumea benzii, deopotrivă, ca să realizaţi că trebuie să deveniţi nimic. Nu un ştie-tot, nu un cineva important, ci un nimeni. Să fiţi... trebuie să deveniţi pulbere. Voi trebuie să ajungeţi la un punct unde să ştiţi că sunteţi nimic. Şi nu vă ridicaţi niciodată deasupra acesteia, căci de îndată ce vă ridicaţi deasupra acestui lucru voi vă ridicaţi deasupra lui Dumnezeu. Voi trebuie să vă ţineţi în pulbere şi pe drumul Damascului. Voi trebuie să vă ţineţi jos de pe caii voştri mari. Şi asta este pentru peste tot, aici şi în lumea benzii.

E-93 "Vorbirea mea," a spus, "nu... în cuvinte înduplecătoare ale omului şi înţelepciunea omului, ci în demonstrarea puterii Duhului."

E-94 Acum priviţi! "Pentru ce, Pavel? De ce ai făcut tu acest lucru?"
Putere! Ca credinţa voastră să nu stea în înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu.

E-95 Oh, ce predicator! Acest om important care... L-a căutat pe Dumnezeu, şi a spus, "Dumnezeule, eu sunt slab şi eu-eu nu ştiu ce să fac. Eu doar te rog pe Tine, Dumnezeule, să mă întăreşti şi să îndepărtezi neputinţele mele de la mine, şi aceste lucruri, încât să pot fi mai tare."

E-96 Dumnezeu i-a vorbit înapoi, a spus, "Pavel, tăria Mea este desăvârşită în slăbiciunea ta."

E-97 Atunci Pavel a spus, "Când sunt slab atunci sunt tare. Da!" A spus, "Atunci voi... mă voi lăuda în infirmităţile slăbiciunilor mele şi aşa mai departe. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am scos afară totul din mine. Şi când am totul afară din mine, atunci Dumnezeu poate veni înăuntru. Dar atâta timp cât eu am ceva din mine însumi acolo, atunci Dumnezeu nu poate intra."

E-98 Acolo, iată, noi-noi Îl sufocăm. Noi Îl îndepărtăm cu a noastră... De la cel mai sărac dintre noi la cel mai bogat dintre noi, de la cel mai neînsemnat la cel mai important, noi îl ţinem pe Dumnezeu afară din vieţile noastre din pricina a noi înşine.

E-99 Deseori am spus, "Cel mai mare inamic pe care îl am este William Branham." El este acela care se pune în calea lui Dumnezeu. El este acela care devine leneş. El este acela care ajunge la un punct uneori unde se gândeşte că el poate face ceva cu privire la aceasta, şi, când el o face, aceea îl îmbrânceşte pe Dumnezeu drept afară din tablou. Dar când pot să mă descotorosesc de acel tip, când pot ajunge la un punct unde el este afară din cale, atunci Dumnezeu poate să vină acolo şi să facă lucruri despre care William Branham nu ştie nimic.

E-100 Atunci este când Dumnezeu vă poate folosi. Atunci este când El vă poate folosi pe oricare dintre voi. El poate folosi pe oricine când noi ne dăm la o parte din cale. Dar atâta timp cât ne avem pe noi înşine în cale, atunci noi nu putem. Bine.

E-101 Acum noi aflăm, acest om important, Pavel, el era un¬el era un prinţ printre predicatori. El era respectat de toate denominaţiunile. Acel om putea merge într-un oraş să aibă o adunare oriunde. Din ce cauză? El avea scrisori de acreditare. Păi, el era aşa de important, şi aşa de hotărât să zdrobească pe toţi oamenii care erau slabi, încât el a fost împuternicit de marele preot, de cea mai înaltă autoritate, să lege pe fiecare din acei Creştini. Putere politică de la biserica lui, să-i lege pe toţi! Oh, el era tare! El a putut lega Creştinii şi să-i azvârle în temniţă pentru că ei nu ar fi fost de acord cu el în legătură cu doctrinele lui teologice, cu doctrinele Fariseilor şi Saducheilor. El îi lega pe Creştini.

E-102 Dar, observaţi, el a trebuit să devină legat, el însuşi, aşa ca el să poată pierde aceasta, să poată pierde puterea şi autoritatea lui. El a ajuns să fie legat, el însuşi, pentru a pierde cu ce a avut el putere să lege. El a trebuit să piardă ce a fost, ca să poată fi legat.

E-103 Dumnezeu ocoleşte nobilii! El a ocolit preoţii. El a ocolit pe aceia care erau aroganţi. Şi El l-a ales pe Pavel, acest om mare, şi l-a făcut să cadă în pulberea pământului şi să facă lucruri pe care el... cum făceau ceilalţi. El i-a făcut să acţioneze în... l-a făcut să acţioneze la fel ca aceia pe care îi aresta. El l-a legat pe Pavel prin Duhul Sfânt, ca să-l dezlege de puterea care o avea el să-i lege pe Creştini. Îmi spuneţi că Dumnezeu nu ştie ce face? El i-a luat puterea ca să-l dezlege de-controlul lui.

E-104 Câţi slujitori ar putea folosi Dumnezeu în această dimineaţă dacă ei doar l-ar lăsa pe Dumnezeu să-i lege cu Cuvântul Său şi cu puterea Sa, şi să-i dezlege de puterea acelor denominaţiuni şi organizaţii! Pe câţi oameni sinceri din acest oraş, în această dimineaţă, care merg la aceste biserici mari de organizaţie, pe câţi ar putea umple El cu Duhul Sfânt, şi să înflăcăreze această ţară cu Evanghelia şi putere, dacă ei doar s-ar lua şi s-ar dezlega pe ei înşişi de puterea pe care o au ei şi să fie legaţi de Duhul Sfânt, să fie cum a fost Pavel, un rob al dragostei lui Dumnezeu!

E-105 Dumnezeu l-a luat pe Pavel şi a făcut un rob din el, l-a legat de El şi l-a trimis la Neamuri pe care el îi ura. Dar, vedeţi voi, el a trebuit să fie dezlegat de puterea lui ecleziastică, ca să fie legat de puterea lui Dumnezeu. El a trebuit să piardă puterea lui şi să devină slab şi nimic, ca să primească puterea lui Dumnezeu, să fie legat de Dumnezeu, ca să facă ce-i va spune Dumnezeu să facă.

E-106 Asta este ce trebuie să facem noi astăzi. Asta este ce am eu nevoie. Asta este ce fiecare om are nevoie, este o pierdere de sine, pierdere a abilităţii sale, pierdere de ceea ce este el, ca să poată avea o cedare totală Duhului Sfânt. Casnica are nevoie de aceea. Şcolarul are nevoie de aceea. Noi luăm... chiar şi copiii noştri mici.

E-107 Un băieţel anume la care mă gândesc, ieri dupămasă sau alaltăieri, sau într-o zi, el a intrat şi a pus-o pe sora lui mai mare să-i scrie lecţia lui chiar repede, şi a ieşit şi le-a spus băieţeilor, a spus, "Pfiu! Problemele acelea au fost uşoare." Vedeţi, ei sunt învăţaţi, aproape, ca să trişeze.

E-108 Cu cât ar fi mai bine... Şi acei oameni sunt stâlpi într¬o biserică. Cu cât ar fi mai bine pentru Tata, de dimineaţă la micul dejun, să spună, "John va avea examenul lui astăzi. O Dumnzeule, fi cu John! Ajută-l pe John! El mi-a cerut în dormitor în această dimineaţă, a spus, 'Tata, roagă-te pentru mine astăzi, eu trebuie să-mi dau examenul. Roagă-te pentru mine."'

E-109 Aş prefera mai degrabă ca băiatul meu să ia un-un bun, "Insuficient" decent în carnetul lui, să pice, decât să ştiu că a luat un "Zece" rotund şi a trişat pentru acesta. Da, domnule! Ceea ce avem noi nevoie este să ne abandonăm pe noi înşine, să depindem în întregime de puterea lui Dumnezeu.

E-110 Acum, "legat." Dumnezeu ocoleşte nobilii şi îi ia pe cei slabi. Dumnezeu îi ocoleşte pe aceia care cred că ei sunt ceva, pentru a lua pe cineva care nu ştie nimic pentru a-şi lucra scopul Lui în vieţile lor. Asta-i ce obţinem.

E-111 Dumnezeu a spus lui Pavel, "Puterea Mea este desăvârşită în slăbiciunea ta. A Mea-puterea Mea devine mai desăvârşită pe măsură ce tu devi mai slab. Cu cât te poţi ceda Mie mai mult cu atât mai bine Eu te pot folosi. Cu cât poţi uita mai mult de educaţia ta, cu cât mai mult poţi uita de denominaţiunea ta, cu cât mai mult poţi uita de lucrurile tale şi te supui Mie, cu atât mai mult te pot Eu folosi. Pentru că tu devi slab, Eu voi-Eu voi face Propriul Meu scop puternic."

E-112 Dumnezeu poate face tărie din slăbiciune! Acela este motivul că El întotdeauna o face. Când El i-a ales pe ucenicii Săi, cine s¬ar fi gândit...

E-113 Umilinţa Fiului Său Propriu când El a fost născut într-o iesle, într-un şopru cu gunoi, în grajdul de vaci, şi a fost înfăşat în scutece! Vedeţi, El ar fi putut să vină printr-un palat. El ar !i putut coborî pe coridoarele Cerului, şi toate... un salut plin Îngeresc. Dar El a ales să-l facă pe Cristos Exemplul nostru, pentru noi, şi El L-a adus în umilinţă.

E-114 El nu L-a instruit niciodată în şcolile acestei lumi, ci El L¬a instruit prin puterea Sa Proprie, să... astfel El a putut să Se supună complet, nu gândurilor oamenilor sau puterii lumii, dar să Se supună puterii lui Dumnezeu.

E-115 Şi aceea este ce suntem astăzi, noi ne supunem astăzi în marile noastre denominaţiuni şi domenii. Noi ne supunem la denominaţiune, la ce are de spus aceasta, ce spun ei cu privire la aceasta. Dar aceea este contrar cu voia lui Dumnezeu. Noi trebuie să ne supunem Duhului lui Dumnezeu şi să mergem unde Duhul spune ca să mergem. Aşa este.

E-116 Evreii lui Dumnezeu care noi... ostaşii lui Dumnezeu, mai degrabă, "eroii." Noi tocmai ce am citit în Cartea Evreilor, al 11- lea capitol şi al 34-lea verset.
... din slăbiciuni au fost făcuţi tari, ...

E-117 Ei au trebuit să devină slabi înainte ca ei să poată deveni tari. Din slăbiciunile lor ei au fost făcuţi tari. Voi care notaţi Scripturile, acolo afară, Evrei 11:34. În regulă.

E-118 Iată ceva care să ne consoleze. Iată ceva care încurajează. Din slăbiciune şi umilinţă alege Dumnezeu oamenii din care să zidească Împărăţia Lui. Dacă noi ajungem vreodată în Cer, dacă stăm vreodată în Prezenţa lui Dumnezeu cu Biserica Lui, vom sta într-o grămadă de oameni care au fost slabi şi respinşi şi aruncaţi afară de către lume, şi de ştiutori-de-nimic .

E-119 Nu este ciudat că Dumnezeu ne-a asemănat cu oile? O oaie este lucrul cel mai neajutorat care există. Nu există nimic mai neputincios să se apere decât oaia. Un iepure poate fugi; o veveriţă poate urca într-un pom; un câine poate muşca, un leu poate sfâşia; un cal poate lovi cu copita; o pasăre poate zbura; dar o oaie stă neajutorată.

E-120 Şi acela este felul cum ne vrea Dumnezeu. Să realizăm că suntem total neputincioşi, atunci Dumnezeu ia acea persoană şi începe să se modeleze pe Sine în acea persoană; face ca mâinele lui să facă ce ar vrea Dumnezeu ca mâinile să facă, face ca buzele lui să vorbească ce ar vorbi buzele lui Dumnezeu, pentru că ele nu sunt a lui, ele sunt a lui Dumnezeu. El începe să zidească un caracter, începe să ia această slăbiciune şi să se facă pe Sine Însuşi.

E-121 El ne aduce aici pe pământ, ca apoi... Noi suntem educaţi, suntem deştepţi. Aţi observat vreodată liniile, descendenţele? Când noi luăm, de exemplu, ca în Abel, din Abel a venit Set, descendenţa lui Set vine drept în jos, înainte în jos la timpul lui Noe, ei toţi au fost doar fermieri umili. Dar copiii lui Cain au devenit deştepţi, ageri, educaţi, oameni mari, constructori, oameni profesionişti.

E-122 Dar din partea lui Dumnezeu au fost slabi şi umili. Aşa este cum i-a folosit Dumnezeu. Aceea era oportunitatea lui Dumnezeu. Aceea este calea lui Dumnezeu de a ajunge la noi, este când noi suntem slabi. Noi dobândim ceva atunci. Aceasta încurajează, desigur, pentru că întreaga Împărăţie a lui Dumnezeu este zidită cu acest fel de oameni. Atunci când ajungeţi la acel fel de cale atunci voi-voi puteţi... sunteţi în Împărăţia Lui.

E-123 Cazul este, cu noi, că... nu că noi suntem prea slabi, cazul este că suntem prea tari. Noi suntem-noi suntem-noi suntem doar prea tari. Asta e tot. Chestiunea acesteia este că noi suntem prea îndărătnici. Aşa este, suntem prea tari în capul nostru. Ştim prea mult. Dumnezeu vrea să scoată afară aceea din noi. Aşa este. Suntem prea tari, suntem prea tari ca să ne supunem Lui. Noi avem... Noi-noi ne supunem nouă înşine. Trebuie să ne gândim, "Bine, acum, aici, eu-eu am destulă înţelepciune ca să ştiu!"

E-124 Am fost uimit cu câteva seri în urmă când mama era bolnavă, afară în spital. M-am dus la... Acolo era o doamnă mică la următoarea uşă... Dacă acea doamnă mică se află aici, să mă ierţi, soră. Ea este o fată mică din Kentucky de jos acolo, şi noi am fost... şi aceea era soacra ei. Şi am vorbit cu ea în acea seară, soţia şi cu mine, acolo până pe la ora unu dimineaţa. Şi soţul ei s-a întins jos pe podea şi a adormit; ea a spus, "Ieşi de aici! Tu nu-i eşti de ajutor mămicii tale, oricum." Şi l-a izgonit afară, pe soţul ei, afară din cameră, pentru că el era întins chiar drept în faţa uşii pe unde asistentele, nimeni nu putea intra; doar sforăia, pe podea. Astfel ea l-a sculat şi l-a dat afară.

E-125 Şi ea a început să vorbească acolo. Am început să-i vorbesc despre Domnul, şi aşa mai departe. Şi ea a spus, "Bine," a spus, "tot ce am ştiut vreodată a fost o sapă în forma unui gât de gâscă într-o parcelă de tutun, dimineaţa devreme, tăind buruienile şi sugând tutun, şi aşa mai departe în felul acela." A spus, "Dar, eu îţi spun," a spus, "tati ne-a trimis, pe fiecare, la şcoală." Şi a spus, "Noi încă nu avem nici o înţelegere."
M-am gândit, "Ei bine, poate acela este motivul."

E-126 Vedeţi, voi-voi trebuie să ţineţi lucrurile lumii departe de voi. Acum, eu nu sprijin ignoranţa, nu-nu aceea, dar încerc să mă gândesc când voi ajungeţi la un punct unde credeţi că voi chiar-voi chiar ştiţi aşa de mult încât nimeni altcineva nu ştie nimic despre aceasta. Cunoştinţa voastră este în regulă atât timp cât aceasta nu-cât aceasta nu amestecă cu făgăduinţele lui Dumnezeu.

E-127 Noi suntem controlaţi de cinci simţuri, şi acele cinci simţuri (văz, gust, pipăit, miros, şi auz) sunt foarte bune până când ele întrerup simţul de Credinţă. Atunci când ele vin împotriva Credinţei... Şi cum ştiţi care este bun? Pentru că Credinţa va fi întotdeauna în acord cu Cuvântul. Şi atunci dacă-dacă credinţa voastră este contrară Cuvântului, sau vă gândiţi că este, atunci voi nu aveţi Credinţă. Voi aveţi o credinţă-prefăcută. Voi aveţi o laudă în simţurile voastre, de vreo învăţătură despre care aţi învăţat voi, sau ceva. Dar când vă îndepărtaţi de la aceea şi depindeţi în întregime de Credinţă, şi Credinţa poate fi clădită numai pe Cuvântul lui Dumnezeu (Credinţa corectă).

E-128 Un doctor odată mi-a spus, a spus, "Eu cred, Billy, dacă acei oameni... dacă le-ai spune să meargă acolo afară şi să atingă acel stâlp, acel pom, şi au crezut că se vor face bine, ei se vor face bine chiar la fel."

E-129 Am spus, "Nu, domnule. Aceasta nu poate, doctore, din cauza acestui singur lucru, vezi, acei oameni ştiu că acela este doar un stâlp. Ei ştiu că acolo nu este nici virtute nici tărie în acel stâlp."

E-130 Dar orice om care este echilibrat mintal ar şti că acela este Cuvântul Dumnezeului viu, că eu îmi pot baza credinţa mea pe acela şi ştiu că Acesta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Şi dacă ceva este contrar cu Acela, atunci eu nu cred în simţurile mele. Nu, domnule, doar le las în pace. Mergeţi prin celălalt simţ al vostru, simţul de Credinţă.

E-131 În regulă, Dumnezeu ia acei oameni să facă... Când ei sunt nimeni, ei se vor supune Lui.
132 D. L. Moody din Chicago, el era din Boston, el era un pantofar; un mic, ins mititel, neputincios, nu a depins de el însuşi. Acum, voi luaţi aceste şcoli mari pe care ei le au, Şcoala Moody sus acolo, dacă Dwight Moody ar putea să învie din nou şi să vadă acea şcoală, primul lucru pe care Dwight Moody ar face este să scape de acea şcoală.

E-133 Dacă Martin Luther ar putea să învie, primul lucru pe care l-ar face este să scape de organizaţia Luterană. John Wesley ar face la fel. Acei oameni niciodată nu au fondat acele organizaţii, au fost oamenii care i-au urmat pe ei, care au făcut aceasta.

E-134 Pavel niciodată nu a organizat nici o biserică, pentru că el a spus, el însuşi, "După plecarea mea, mulţi din propriile voastre mulţimi se vor ridica printre voi, vorbind lucruri perverse." A fost după moartea lui Pavel, şi o sută (sau două) de ani după aceea, că ei au format biserica Catolică, prima organizaţie.
135 S-au ridicat oameni! A fost după moartea lui Moody că ei au avut Şcoala Moody; după moartea lui Wesley că ei au format biserica Wesley; după moartea lui Luther că ei au format biserica Luther. Dumnezeu trimite eroi; şi ei zidesc...

E-136 Nu-i de mirare că Isus a spus, "Voi-voi pereţi văruiţi!" A spus, "Voi-voi împodobiţi mormintele prorocilor, şi voi sunteţi cei care i-aţi pus acolo!" Aşa este.

E-137 Aceşti oameni mari se ridică; apoi ei construiesc un monument pentru ei. Mă gândesc, întocmai ca David, "A slujit pe Dumnezeu bine în generaţia lui proprie." Astfel acela-i felul de a face aceasta. Lăsaţi organizaţiile şi lucrurile acolo, care să stea departe de voi.

E-138 Moody, micul pantofar bătrân, el era slab. El a fost un exemplu de slăbiciune. Primul lucru care se spune că Moody a făcut... El nu avea nici o educaţie deloc, şi gramatica lui a fost aşa de săracă era groaznică. Un om a venit la el o dată şi a spus, "D-le Moody," a spus, "gramatica ta este cea mai săracă pe care am auzit-o vreodată în viaţa mea."

E-139 El a spus, "Eu câştig suflete cu ignoranţa mea, ce faci tu cu educaţia ta?" Eu cred că acela a fost un răspuns bun. Sigur a fost!

E-140 Şi acum, tu devi un membru al acelei Şcoli, tu cu siguranţă va trebui să fi un învăţat lustruit. Aşa este. [Un frate spune, "Pur şi simplu a inversat aceasta!" – Ed.] Acum, da, ei "au inversat-o" este drept, merg direct înapoi pe partea opusă.

E-141 Asta-i ce fac oamenii. Când am spus la începutul mesajului meu... În loc de Creştini care să se smerească şi să se golească pentru a găsi mai mult spaţiu al lui Dumnezeu, ei încearcă să se clădească pe ei înşişi într-o cunoştinţă făcută acasă, sau vreo cunoştinţă de şcoală tehnică, sau ceva, care îi conduce mai departe de Dumnezeu decât erau ei când au început.

E-142 Asta-i ce gândesc eu despre aceste chemări artificiale la altar. Tu îl aduci înăuntru, şi data viitoare este de zece ori mai greu să-l aduci din nou înapoi. Lăsaţi-l să şadă şi să asculte până când Dumnezeu face ceva pentru el! Şi atunci lăsaţi-l să vină şi să o mărturisească, şi să se ridice, chemând după Numele Domnului. Aşa este.

E-143 Observaţi Moody, slab în educaţie, slab în vorbire, îşi trăgea nasul. Eu citeam istoria lui zilele trecute, "Gemea prin nasul lui, condiţie a nasului." Fizic mic, ins chel, barba atârnându-i pe a lui... ? ... ; un mic, mititel, ins scund. Fizic, el a fost o epavă fizică. Astfel el nu a avut nimic decât continuă slăbiciune. Dar Dumnezeu l-a folosit ca să zguduie lumea în ziua lui!

E-144 O dată a fost un reporter care s-a dus la adunarea lui (eu am citit), şi reporteri, pentru a face un reportaj despre ce fel de om era acest (un om mare, un ins mare).

E-145 Unde se află acel mic întrerupător cu care opriţi benzile? Acesta? Eu doar va trebui să opresc acela acolo.

E-146 Un-un om mare, Moody a fost. El a fost un om bun. Şi astfel el a putut să atragă atenţia oamenilor, îi ţinea captivaţi. Aşadar acolo a fost un reporter la D-l Moody şi a spus... a mers la adunare ca să facă un reportaj despre ce fel de creştere mare...

E-147 Cum reporterul a mers şi a raportat despre un alt mare evanghelist, recent, a spus, "Acel om este elocvent. El este un Doctor în Divinitate. El foloseşte cea mai bună gramatică pe care am auzit-o vreodată. El îi ţine pe oameni în psihologia lui. El îi poate ţine pe oameni captivaţi."

E-148 "Dwight Moody," când a mers reporterul, a spus, ,,Eu nu văd ce este în el care să fie atractiv pentru oricine." A spus, "Primul lucru, el este urât cât poate fi. Următorul lucru, el este fizic o epavă. Următorul lucru" a spus "el este, el nu are educaţie. Gramatica lui este cea mai săracă pe care am auzit-o vreodată!" Şi a spus, "El are un geamăt şi un hârâit când predică." Şi a spus, "Eu nu văd nimic în Dwight Moody care ar atrage atenţia cuiva."
149 I-a fost adus articolul la D-l Moody. El l-a citit, cumva a chicotit în sine, a spus, "Cu certitudine nu; este Dumnezeu. Sigur! Oamenii nu vin să-l vadă pe Dwight Moody, ei vin să-l vadă pe Dumnezeu."

E-150 Oamenilor nu le pasă cât de mult tu mărturiseşti, ei vor vreo realitate acolo în viaţa ta care dovedeşte că Dumnezeu te-a apucat. Fie că eşti Metodist, Baptist, Penticostal, orice ai putea fi, ei vor să-l vadă pe Dumnezeu. Aşa este, oameni de... oameni mari, oameni care sunt slabi şi realizează slăbiciunea lor.

E-151 Priviţi la Moise, tânărul intelectual. Oh, el a fost un învăţat. A fost atât de instruit în toată înţelepciunea Egiptenilor încât el putea să-i înveţe pe Evrei. El putea să-i înveţe pe Egipteni. El putea să înveţe pe oricine, pentru că Moise a fost un om mare, ins deştept. Oh, el a fost om puternic.

E-152 În concepţia lui Cecil DeMille despre aceasta, când-când el a avut Cele Zece Porunci pus în scenă, şi l-a avut pe acest om să vină care era... Am uitat numele bărbatului care a jucat partea lui Moise acolo, ceva actor, dar un bărbat mare important cu braţe mari şi tărie. Şi Moise a fost poate acel tip de bărbat.

E-153 Noi ştim că el a fost puternic şi bine instruit, astfel el şi-a asumat responsabilitatea, văzând nevoia zilei. (Oh, fie ca Dumnezeu să pătrundă aceasta adânc!) Văzând nevoia zilei, Moise cu puterile lui intelectuale şi abilitatea lui pe care le avea el cu care să o facă... El a fost un om deştept. El a fost următorul Faraon. El avea psihologie. El avea-el avea putere. Avea tărie fizică. El avea-el avea totul. Astfel a spus, "Eu sunt bine echipat. Ştiu totul despre aceasta. Şi dacă există un om în ţară care este în stare să o facă, eu sunt. Astfel, eu sunt omul orei astfel voi ieşi afară." Şi a mers afară să îndeplinească o lucrare care era dreaptă şi în voia lui Dumnezeu, şi el a oferit abilităţile lui naturale. Şi Dumnezeu a refuzat aceasta! El nu a putut folosi nici un lucru din ce avea Moise.

E-154 El nu le-a putut folosi atunci, nici El... nici nu le poate El folosi acum. Dumnezeu nu poate folosi abilităţile noastre naturale. Noi trebuie să ne dăm pe noi înşine şi abilităţile noastre la o parte din cale, şi să ne predăm voii şi puterii lui Dumnezeu.

E-155 Spuneţi, "Bine, frate, eu pot predica." El nu poate folosi aceea atâta timp cât tu poţi predica. "Asta-i în regulă, eu pot face aceasta, eu pot face aceea." Tu nu poţi face nimic. Ei bine, atunci Dumnezeu nu poate folosi aceasta. Dar dacă tu te vei supune lui Dumnezeu şi să-l laşi pe El să o facă!

E-156 Voi spuneţi, "Bine, Frate Branham, eu ştiu. Eu sunt un învăţător." Ei bine, atâta timp cât tu eşti învăţătorul, păi, El nu va ajunge prea departe. Dar Duhul Sfânt este Învăţătorul nostru. Sigur, Acesta este! Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt pentru a fi Tutor peste Biserică.

E-157 Unii oameni merg la şcoală ani şi ani şi ani. Ce fac ei? Citesc articole din Camera de Sus, şi aşa (oh, aceea e bine) voi luaţi lecţia de şcoală Naţională Duminicală. Nu am nimic împotriva aceleia. Acelea sunt Cuvintele lui Dumnezeu, şi lucruri, dar sunt puse împreună cu intelectuali! Aceasta trebuie să vină prin puterea şi învierea lui Cristos, şi voi nu puteţi depinde de abilităţile voastre naturale.

E-158 Astfel, Moise, acest tânăr, uriaş bun puternic, om intelectual, el a intenţionat să facă un lucru bun; dar Dumnezeu pur şi simplu, absolut nu a putut folosi aceasta. El nu a putut folosi abilităţile lui naturale.

E-159 Şi noi nu putem... Nu este astăzi, că noi nu putem... Dumnezeu nu poate folosi abilităţile noastre naturale.

E-160 Dar este un lucru pe care l-a avut Moise care eu îl admir, el a avut destulă înţelepciune să ştie că el era bătut. Noi nu. Asta e tot. "Noi vom face o nouă denominaţiune. Vom lua pe altcineva cu un dar de vindecare, sau ceva," Penticostalii, voi vedeţi. Vedeţi? Noi-noi doar nu ştim suficient ca să realizăm că suntem bătuţi. Biserica Penticostală, Adunările lui Dumnezeu, cei Uniţi, restul din ele, se pare că ei nu au abilitatea să ştie că sunt bătuţi. Aleluia! Oh, eu doresc să fi putut să fac ca aceasta să se prindă. Ei sunt bătuţi. Organizaţia bisericii este bătută! Este tot la fel cum aceste State Unite sunt bătute, tremurând şi temându-se, şi bombe atârnate acolo pentru ei, ei ştiu că au dansat liberi şi şi-au închis viaţa lor în iad. Şi ei sunt bătuţi, Duhul a mers afară din ei. Voi ar trebui să căutaţi prin copaci ca să găsiţi oameni tineri pentru armată; ei au văzut ce s-a întâmplat în celălalt. Noi suntem bătuţi! Biserica este bătută. Ei ştiu asta.

E-161 Moise a realizat aceasta, atunci el a ştiut suficient atunci... Dumnezeu l-a luat înapoi în spate, în pustie, ca să-l înveţe câteva slăbiciuni omeneşti. L-a luat în spate să-l înveţe despre ce era vorba. A învăţat aşa de bine! Oh, vai, a primit el vreodată o lecţie! Dumnezeu trebuie că a avut un timp cu el acolo în spate! Voi ştiţi, Moise a avut un temperament; şi Dumnezeu i-a dat nevasta cu numele de Sefora, ea avea unul, de asemenea. Astfel îmi închipui că nu era totul aşa de plăcut acolo în partea din spate a deşertului pentru o vreme, când ambele lor temperamente porneau fără control în acelaşi timp.

E-162 Eu presupun că concepţia lui intelectuală despre cum că psihologia ar trebui să controleze o persoană nu a ajutat prea mult, deoarece, când el se afla pe drumul lui în jos către Egipt, văd că Sefora încă avea un temperament. Ea a tăiat prepuţul fiului ei şi l-a aruncat înaintea lui Moise, a spus, "Tu eşti un soţ sângeros pentru mine."

E-163 Şi Dumnezeu a fost atât de mâniat cu el El... l-a căutat în han, dacă El l-ar fi putut găsi El l-ar fi omorât. Eu presupun că au fost câteva lucruri pe care Dumnezeu a trebuit să-l înveţe în spate acolo, vedeţi, că el era un om. Toată înţelepciunea lui din Egipt şi toate puterile lui ale intelectului, Dumnezeu nu a putut folosi nici una din ele.

E-164 Voi veniţi, spuneţi, "Acum, Doamne, am fost educat timp de patruzeci de ani acum, eu sunt-eu sunt un student intelectual. Pot cita acea Biblie cu ochii mei închişi." Dumnezeu nu poate folosi nici un pic din aceea. Vedeţi? Nu.

E-165 "Oh, eu aparţin la cea mai mare biserică care există în ţară. Eu-eu sunt... Eu sunt aceasta, Doamne. Oh, eu sunt un Penticostal. Eu... Slavă lui Dumnezeu! Eu tocmai ce am primit Duhul Sfânt seara trecută. Aleluia! Tu mă vei face să fac cutare¬şi-cutare." Dumnezeu nu poate folosi nici un pic din aceea. Nu!

E-166 Oricând ajungi să fi bătut şi realizezi că eşti bătut, şi apoi vino înapoi şi smereşte-te. Să devi slab, să afli că eşti uman. Şi nu există nici unul din intelectele tale care poate să facă să... Slăbiciunile umane nu vor fi folosite niciodată de Dumnezeu; Dumnezeu prin slăbiciunile umane se toarnă pe Sine în tine, atunci Se foloseşte pe Sine. Tu devi doar un instrument. Cu certitudine! Tu trebuie să te dai la o parte din cale.

E-167 Moise, oh, el a învăţat, el a învăţat slăbiciunile umane foarte bine. El a învăţat aceasta atât de bine, încât, când Dumnezeul¬a chemat, el avea şapte slăbiciuni cu care putea să argumenteze împotriva chemării lui Dumnezeu. Aţi studiat vreodată în prima parte a Exodului, cele şapte slăbiciuni? Eu-eu le am scrise aici. Vreau ca voi să le ascultaţi. Prima slăbiciune care o avea el a fost o lipsă a unui mesaj. A doua slăbiciune care o avea a fost o lipsă de autoritate. A treia slăbiciune care o avea a fost o lipsă de elocvenţă. A patra a fost adaptare. A cincea a fost succesul. Şi a şasea a fost acceptarea.

E-168 Acum, comparaţi-le pe ale voastre cu ale lui şi vedeţi dacă vă puteţi pune cu aceea, vedeţi dacă puteţi ajunge atât de slabi cum era el. "Doamne, eu-eu nu sunt bun. Eu nu pot vorbi. Eu-eu¬eu am ucis un Egiptean. Eu nu mă pot duce înapoi. Oh, totul! Ei nu mă vor primi. Eu nu am nici un mesaj. Eu am... Eu nu pot vorbi. Şi eu sunt-eu sunt încet în vorbire." Şi vedeţi cum era el? El nu era nimic! Frate, el a fost lecuit. Da, Dumnezeu l-a putut folosi atunci după ce el a fost lecuit. Vedeţi? Da.

E-169 Da, El ne poate folosi după ce suntem lecuiţi, să aflăm că "Ph.D. al meu şi LL.D. şi dublu L.D.," sau orice ar putea fi aceasta, "toate titlurile mele sunt nimic." Dumnezeu nu le poate folosi!

E-110 "Bine, eu sunt Adunarea lui Dumnezeu. Eu sunt un Unitarian. Eu sunt un Baptist. Eu sunt un Presbiterian." Dumnezeu nu poate folosi nici un pic din aceasta! Cu cât te îndepărtezi mai repede de aceasta, ei bine, tu atât mai bine tu¬tu vei-te vei supune lui Dumnezeu.

E-171 Cum a fost profetul, a spus, "Eu sunt un om cu buze necurate, şi în mijlocul unui popor necurat." Şi Îngerul s-a dus şi a luat un¬un cleşte, şi a mers sus la altar şi a luat un cărbune aprins şi i-a atins buzele. Atunci el a strigat, "Doamne, iată-mă; trimite-mă pe mine." Da, după ce el a realizat că el... Deşi fiind un profet, el avea buze necurate.

E-172 De îndată ce putem realiza că noi nu suntem-noi nu suntem nimic, că nu sunteţi nimic, voi sunteţi pulberea pământului... Dumnezeu nu vă poate folosi... Da, a voastră experi-... Toate slăbiciunile voastre nu se vor potrivi cu ale lui Moise. El a avut şase slăbiciuni diferite aici, şi el a învăţat slăbiciunea umană.

E-173 Acum priviţi la diferenţa dintre acel Moise întâlnindu-l pe Dumnezeu, şi Moise privind peste... ? ... ca astăzi. A spus, "Spun, noi avem nevoie de cutare-şi-cutare! Avem nevoie de o trezire în ţară. Îţi voi spune eu ce am să fac, mă voi duce înapoi şi voi studia până obţin Licenţa mea în Arte. Aha! Mă duc înapoi şi studiez până când pot să devin ordinat ca un LL.D. Mă duc să studiez literatură. Mă duc să fac toată aceasta, apoi mă voi duce afară şi voi fi ,omul orei.' Îi voi sufoca pe toţi aceşti indivizi care s-au pornit afară aici." (Oh, frate!) "Îmi voi lua o clădire de trei milioane de dolari. Îmi voi lua o duzină de cadilacuri. Şi..." Oh, frate! Tu ai putea-tu ai putea tot atât de bine să nu începi, pentru că tu eşti bătut de la început, vedeţi. Dar problema cu aceasta este că ei nu o ştiu!

E-174 Ei cred că tu trebuie să ai păr creţ şi să porţi costume smoching şi să spui "ah-min" aşa de frumos, şi tot în felul acesta, şi să fi un prinţ. Acela este marioneta unei femei!
Dumnezeu vrea bărbaţi, bărbaţi evlavioşi, bărbaţi care pot zgudui!

E-175 Dar astăzi noi vrem Hollywood. Vrem ceva care-care este de dorit pentru ochi. Vrem ceva care poate vorbi aşa de intelectual care să ne lase să dormim cinci minute în timp ce el... Duminica dimineaţa.

E-176 Dumnezeu vrea separatori care să o trimită înainte ca o strălucire de fulger, să condamne păcatul până la rădăcini, (aşa este) să-l scoată la suprafaţă.

E-177 Dar noi suntem... Noi îi vrem pe păstorii noştri intelectuali. Cei mai mulţi oameni vor un păstor care şopteşte, cineva să spună, "Da, scumpilor."
Dumnzeu vrea fulgere! Da, domnule.

E-178 Le bate pe spate, şi ele cu părul scurt şi cu machiaj, şi toate celelalte, şi purtând haine în care au fost turnate, şi totul în felul acela, şi nu spun un cuvânt cu privire la aceasta.

E-179 Un om mare m-a chemat în biroul lui aici, (nu biroul lui) biroul lui de teren, aici cu puţin nu cu mult timp în urmă, a spus, "Vreau să pun mâinile peste tine ca să încetezi aceea!"
Am spus, "Să nu o faci. Să nu o faci. Nu, domnule."

E-18

E-182 Dar noi aflăm, dacă voi o notaţi, Exodul 4:14, "Mânia lui Dumnezeu s-a aprins împotriva lui." Lui Dumnezeu nu i-a părut rău de el pentru că el era slab.

E-183 Voi spuneţi, "O Doamne, eu doar mă simt aşa de rău, eu nu cred că aş putea face aceasta." Lui Dumnezeu nu-i pare rău de voi; simte ca să vă azvârle în jur un pic. Vedeţi? Vedeţi? Sigur. Lui Dumnezeu nu-i pare rău de voi; El-El devine mânios pe voi. Voi doar atunci ajungeţi în starea în care El poate să vă folosească. Da.

E-184 Moise ajunge să fie lecuit, Dumnezeu îl poate folosi. El a avut leacul, a fost departe de abilităţile omeneşti atunci. El nu a avut nimic pe ce să poată să se bizuiască atunci, pentru că el-el a fost gata atunci pentru slujbă.

E-185 Dumnezeu a spus, "Patruzeci de ani afară aici Eu v-am avut pe tine şi Sefora fâţâindu-vă şi umblând în jur aici în această pustie, fie că ai reuşit să afli că există slăbiciuni omeneşti sau nu, unde stăteai tu acolo sus ca un mare prinţ, 'Hello, Doctor Moise. Bună dimineaţa, Reverend, Domnule. Da, domnule. Moise, tu eşti vii torul prinţ. Toţi... Noi toţi ne gândim la tine.' Acum tu eşti aici afară în pustie cu o grămadă de oi şi cu o nevastă cu temperament mare." Vedeţi? Aceea l-a aranjat. Da, domnule. Moise într-o stare îngrozitoare, dar El a spus, "Acum Eu te pot folosi, când tu realizezi că nu eşti nimic. Acum vino sus aici lângă acest rug aprins, Eu vreau să te trimit acolo jos." Oh, vai!

E-186 Dumnezeule, dă-ne ceva mai mult din felul acela, dă¬ne mai mulţi slăbănogi. Iată de ce avem noi nevoie, câţiva slăbănogi. Sigur!

E-187 A fost Iacob, ştiţi. Iacob s-a gândit că el era un tip grozav odată, voi ştiţi, el putea doar să înşele şi să-i meargă cu orice. S¬a dus şi a pus nişte nuiele de plop înăuntru unde erau oile şi vitele socrului lui când erau gestante, şi le-a schimbat în miei pestriţi, şi arunca înainte aşa când ele mergeau la apă să bea. Şi, primul lucru pe care îl ştiţi, Iacob a devenit un om mare. Sigur. El era un... "El într-adevăr a fost numit Iacob, nu degeaba," Esau a spus, "el a fost 'înşelător' foarte bine." Deci el a fost un trişor. El venea înainte bine, câştigând, avea turme mari şi neveste şi oi şi vite şi boi, şi-şi de toate, el avea de toate.

E-188 Dar într-o noapte ( oh, vai!) când el a ajuns jos la un pârâiaş odată, urma să-l traverseze, a ajuns la un loc unde un Înger l¬a apucat. Frate, bătrânul Iacob s-a ţinut tare toată noaptea. El sigur s-a ţinut un timp îndelungat. Dar când el s-a predat, când a slăbit şi nu s-a mai putut ţine...

E-189 O Dumnezeule, lasă ca biserica să ajungă aşa, să ajungă la... biserica să ajungă la un punct unde nu se mai poate prinde cu abilităţile ei naturale, ci să trebuiască să se predea lui Dumnezeu. Fă ca Metodiştii să se ruşineze de ei înşişi că sunt Metodişti. Fă ca Baptiştii şi fă ca Penticostalii să se ruşineze de ei înşişi, şi să înceteze să se mai ţină, şi să se supună Duhului.

E-190 A fost atunci că Iacob a devenit "un prinţ al lui Dumnezeu." Biblia a spus că el a devenit „un prinţ," şi numele lui a fost schimbat. Vedeţi? Şi-şi, amintiţi-vă, el a fost un om mare puternic pe această parte, puternic intelectual; dar de cealaltă parte el a fost un prinţ şchiopătând, slab şi tăbărât, dar avea putere înaintea lui Dumnezeu.

E-191 Da, voi s-ar putea... Organizaţia voastră s-ar putea să fie spartă drept în bucăţi. Prestigiul vostru în cartier, tu s-ar putea să fi "un corb de modă veche" de atunci încolo, în cartier. Aceea s-ar putea să fie aşa. Dar eu îţi spun, tu vei avea putere cu Dumnezeu. Eu mai degrabă aş fi aşa. Eu voi lua acea cale oricând.

E-192 Ucenicii s-au întors înapoi şi s-au bucurat pentru că au fost fericiţi că au fost consideraţi vrednici să sufere ocara Cauzei şi a lui Isus. Sigur! Ei vă vor numi "holy-roller."

E-193 Ieşiţi din acel loc o dată, lăsaţi ca aceasta să se rupă. Dezlegaţi-vă de la a voastră, "Bine, să zicem, sunt un Metodist," sau "Presbiterian" sau "sunt Adunarian," "sunt Unitarian, sunt tot atât de bun ca şi voi." Bine. Doar ieşi afară o singură dată din aceea, renunţă. Ia toată...

E-194 Lăsaţi ca îngerul să vă apuce o singură dată, îngerul Domnului care vă va aduce Adevărul Mesajului. Lăsaţi ca el să vă apuce o dată, voi vă veţi smeri drept în jos la botezul în Numele lui Isus, te vei smeri drept în jos la tot restul din Aceasta. Da, tu o vei face, tu cu siguranţă o vei face. Da, tu vei-tu chiar vei uita de toţi aceşti intelectuali.

E-195 Acum câteva zile, una dintre cele mai scumpe prietene pe care o am eu, o persoană bună, mi-a spus, ieşind din cameră după ce am fost la un interviu, am ieşit din cameră, a spus, "Frate Branham..." Şi această persoană a fost una dintre susţinătoarele mele financiare în adunarea de acolo. Am ajuns la un punct unde nu ştiam cum aş fi făcut ca lucrul să continue, doar încrezându-mă în Dumnezeu; această persoană a achitat. Da, chiar o persoană bună! Şi această persoană a făcut o călătorie şi a venit dintr-un oraş mare, aici acum câteva seri, şi a stat în cameră şi mi-a spus într-una din seri, a spus, "Frate Branham," a spus, "Eu doar vreau să spun un singur lucru." A spus, "Nu există o persoană care să nu te iubească despre care eu să ştiu."
Am spus, "Sunt aşa de fericit pentru lucrul acela."

E-196 A spus, "Frate Branham, este doar un singur lucru, un singur lucru greşit."
Am spus, "Care este acela, soră?"

E-197 A spus, "Ei bine, unicul lucru este acesta, Frate Branham, că dacă tu ai compromite doar pe puţin din acea Doctrină pe care o ai tu," a spus, "fiecare organizaţie te-ar primi."

E-198 Am văzut chiar atunci, m-am gândit... am spus, "Ce Doctrină, soră?"
Şi a spus, "Oh, acel botez în Numele lui Isus."

E-199 "Oh!" Am spus, ,,Dar, soră, tu nu te-ai putea aştepta ca eu să compromit asupra Cuvântului lui Dumnezeu şi încă să fiu un slujitor al lui Dumnezeu."

E-200 Şi a spus, "Ei bine, aici, există un grup de slujitori pe care sunt aici să-i reprezint din acest oraş mare." A spus, "Dacă tu le vei spune că Îngerul Domnului care îţi dă ţie aceste vedenii ţi-a spus să botezi în Numele lui Isus, atunci ei sunt dispuşi să accepte Aceasta."

E-201 "Bine," am spus, "experienţa lor este mai slabă decât spălătura de vase!" Am spus, "Mie nu-mi pasă ce ar spune orice înger, dacă nu este conform cu Cuvântul eu nu o cred!" Am spus, "Dacă acel înger mi-ar fi spus ceva diferit de Aceea, eu nu aş crede îngerul." Exact! Cuvântul lui Dumnezeu este primul, mai presus de orice înger şi orice altceva! Un Înger adevărat... am spus, "Dacă el nu mi-ar fi spus Aceea, eu nu l-aş fi ascultat." Da.

E-202 Doamna nu ştia ce să facă. A spus, "Nu am auzit niciodată aşa ceva. Nu am ştiut niciodată despre Aceasta." Vedeţi, iată-vă. Astfel i-am dat micuţei doamne ceva Scriptură. Şi ea a spus, "Mă voi duce chiar direct înapoi acasă şi voi studia Noul Testament. Eu niciodată nu L-am studiat." Vedeţi, iată-vă. Oh, vai! Oh, vai! Acolo este unde ajungeţi. Oh, vai!

E-203 Încetaţi să vă ţineţi. Dezlegaţi-vă! Aceea este ce vreţi voi să faceţi: să vă dezlegaţi. Iacob, când el s-a dezlegat el a fost bine, a devenit un prinţ şi a avut putere cu Dumnezeu.

E-204 El era micul David cu haina lui eclesiastică a lui Saul pe el, care a mers afară să-să-să se lupte cu Goliat. Şi când a pornit David acolo să lupte cu Goliat cu toată această armură mare pe el, a privit în jur, a privit înapoi, el a arătat ca restul din ei, astfel a spus, "Ceva este în neregulă aici."

E-205 Atâta timp cât voi sunteţi ca lumea şi compromiteţi cu lumea, şi faceţi acelaşi lucru care este lumea, acolo este ceva în neregulă.

E-206 David a spus, "Acesta arată prea fortificat. Eu am o Diplomă de Doctorat, eu am un Ph.D. Vedeţi, eu aparţin la o mare organizaţie, cum aş putea vreodată să mă duc să lupt cu tot lucrul acesta? Eu nu ştiu nimic despre aceasta. Eu nu ştiu nimic despre aceasta!" David a spus, "Dă jos chestia asta de pe mine." Aşa este. "Dacă mă duc să lupt pentru Dumnezeu eu nu vreau să arăt ca şi grămada asta de laşi care stau aici, tot armaţi şi echipaţi cu suliţe. Eu nu pot avea o adunare..."

E-207 Multe adunări, mulţi oameni, mulţi slujitori care vin la mine şi mărturisesc că ei cred că a fi botezat în Numele lui Isus Cristos este corect, dar spun, "Organizaţia noastră ne-ar da afară." Tu pateticule! Ia jos armura lui Saul!

E-208 Daţi-mi puterea şi tăria Duhului Sfânt! Dumnezeule, trimite-mă cu o praştie, nu contează ce este aceasta (cât de mică), doboară jos inamicul. Asta-i adevărat. Trimite-mă, dar nu mă lăsa să mă îmbrac ca restul din ei cu L.L., Ph.D., Doctori, tot felul acela de lucruri.

E-209 David a spus, "Lucrul nu arată bine." A spus, ,,Eu nu ştiu nimic despre aceea." A spus, "Singurul lucru pe care îl ştiu, care îl am care eu ... Înapoi în partea din spate a pustiului eu îngrijeam oile tatălui meu." Şi a spus, "A venit un leu şi a apucat micuţul miel şi a fugit afară cu acesta, şi eu ştiam că era mielul tatălui meu, şi, oh, eu-eu-eu sunt... eu nu eram echipat, dar eu doar am luat praştia mea şi m-am dus după el." A spus, "l-am ucis şi am adus mielul înapoi." Oh, vai! Aceia care stăteau acolo, o suliţă în mâna lor, nu ar fi putut face lucrul acesta.

E-210 Asta este problema astăzi. Dumnezeu are multe oi care s¬au rătăcit, organizaţiile şi lucruri le-au furat afară, le-au dus afară în psihologie. Dumnezeu să ne dea Davizi cu Cuvântul lui Dumnezeu şi puterea lui Dumnezeu, să îndrume aceasta când mergem să-i întâlnim pe aceşti uriaşi intelectuali (gândiţi-vă, cu toate Ph., LL.D.-uri, Q.U.S.T.-uri, sau orice ar putea fi). Daţi¬mi Cuvântul lui Dumnezeu şi puterea Duhului Sfânt şi, eu vă spun, noi putem omorî fiecare uriaş de pe câmp. Exact! Noi avem nevoie de bărbaţi care pot...

E-211 Păi, David a fost cel mai inferior individ care se afla pe câmp, să meargă să se lupte cu uriaşul. El, păi, nu era nimic mai mult decât un băiat. Şi Biblia a spus că el era "roşcat," un ins mic cu arătare sfrijită, probabil umerii lăsaţi, o bucată de piele de oaie înfăşurată în jurul lui. El nu a avut niciuna din aceste diplome mari intelectuale şi bine instruit. El nu ştia nimic despre o sabie. El nu ştia nimic despre toată această instruire pe care Saul...

E-212 Saul era cel mai bun pe care îl puteau ei avea, Episcopul Saul. Desigur, el era cu capul şi umerii deasupra la restul oştirii. Păi, el era-el era acela care trebuia să meargă şi să lupte cu el, dar el era speriat.

E-213 Şi astăzi noi ştim că avem nevoie de o trezire. Noi ştim că avem nevoie de o stârnire printre oameni. Nu va fi nevoie de un Doctor în Divinitate. Va fi nevoie de un slăbănog (Aleluia) care va lua Cuvântul lui Dumnezeu în puterea învierii lui Cristos şi să ucidă acest lucru. Acesta îl va aduce pe Cristos în ţară în... îi va lăsa să vadă că El încă poate deschide ochii orbilor, să vindece bolnavii, să învie morţii, şi că El este Dumnezeu, Învingător! Amin. Noi avem nevoie de un David, neinstruit în şcolile teologice, noi avem nevoie de un om care nu ştie nimic despre aceea, vreun mic plugar sau ceva, vreun băieţaş cu umerii lui aplecaţi, nu prea mult de privit, va veni umblând în jos pe drum cu puterea lui Dumnezeu.

E-214 Mama era pe moarte, ea a spus, "Billy, am avut încredere şi te-am crezut. Tu ai fost tăria mea spirituală, tu m-ai călăuzit la Dumnezeu."

E-215 Am spus, "Mama, când eu eram un băiat... Obârşia noastră, desigur, Irlandeză, ar înclina cumva un pic către cea Catolică." Şi am spus, "Biserica a spus că-că ei-ei erau o organizaţie de oameni, ei o aveau total, tot ce au făcut ei era bine. Eu nu am putut să cred aceea, pentru că Luteranii au spus, 'Noi suntem o organizaţie de oameni, noi o avem pe deplin.' Baptiştii au spus, 'Noi suntem organizaţia, noi o avem pe deplin.' Există prea multe, există cam nouă sute de organizaţii diferite." Am spus, "Mama, eu nu am putut să pun nici o încredere în aceea, care din ei au dreptate?"

E-216 Am ajuns să aflu, spun aceasta în smerenie şi blândeţe, dar eu cred că nici una din ele nu au dreptate. Aşa este. Eu mă duc înapoi la Cuvântul lui Dumnezeu, am văzut ce a făcut Acesta în urmă acolo. (Şi atunci, Dumnezeule, fă ca noi toţi să ne întoarcem acolo.) Şi cu slăbiciunea, şi fără sprijin de organizaţie, fără sprijin de la denominaţiuni, fără sprijin de la structura ecleziastică, ci în simplitatea şi puterea Duhului Sfânt care a căzut la Cincizecime, cu acelaşi mesaj pe care l-a avut Petru în Ziua Cincizecimii, "Pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi să fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre."

E-217 Voi nu o să fiţi înhămaţi ca un grup din aceşti teologi, cu gulerul întors în jur şi o diplomă de Licenţiat în Arte. Dar, frate, tu vei avea ceva în mână, şi atâta timp cât Duhul lui Dumnezeu va pătrunde în acel Cuvânt Acesta va învinge şi le va aduce înapoi pe acele oi pierdute care s-au dus pe căi greşite. Amin! Mărturisim slăbiciunile noastre! Aruncaţi la o parte Doctrina voastră de Divinitate! Aruncaţi la o parte al vostru ştiu-tot, apartenenţa voastră! Dezbrăcaţi-vă înaintea lui Dumnezeu, spiritual vorbind, şi numiţi-vă "nevrednici!" Atunci Dumnezeu poate începe să vă folosească. Să nu o spuneţi doar cu gura, aduceţi-o din inima voastră.

E-218 Iacob, David, ei au trebuit să se dezbrace. El a fost cel mai slab printre toată mulţimea.

E-219 Gândiţi-vă la, poate, zece mii sau o sută de mii de oşteni pe deal. Ei toţi instruiţi, fiecare din ei cu un Ph.D., fiecare din ei cu suliţe, ei erau oşteni. Fiecare din ei erau Caporal Cutare¬şi-cutare, Soldat Cutare-şi-cutare (chiar şi la Soldaţi), General Cutare-şi-cutare, Locotenent Cutare-şi-cutare. "Marele General Saul cu patru stele, Episcop, da, Onoarea voastră, Domnule!" Fiecare din ei stând acolo, oameni instruiţi.

E-220 Şi inamicul stând pe deal, au spus, "Voi grămadă de laşi." Oh!

E-221 Şi sus în tabără a venit un micuţ, aplecat de umeri, (O Dumnezeule!), un băieţaş cu arătare roşcată, cu o praştie mică pe spatele lui, cu o plăcintă cu stafide în mână pentru fratele lui. Şi acel uriaş a ieşit şi a făcut un urlet odată prea mult. A spus, "Vreţi să-mi spuneţi că voi grămadă de învăţaţi instruiţi aici veţi sta acolo şi îl veţi lăsa pe acel Filistean netăiat împrejur să sfideze Cuvântul Dumnezeului viu?" Amin! A spus, "Vă este teamă de el?"

E-222 Saula spus, ,,Dacă tu vrei să mergi, vino aici. Eu voi-eu voi¬eu te voi trimite la şcoală timp de douăzeci de ani acum, şi îţi voi obţine un-un Ph.D. Îţi spun eu ce voi face, eu chiar îţi voi da diploma mea."

E-223 El a spus, "Ia la o parte lucrul ăsta." Oh, vai! "Nu vreau să am nimic de-a face cu asta." El a vrut să se încreadă în Dumnezeu. A spus, "Eu ştiu ce a făcut Dumnezeu pentru mine cu aceasta, şi sunt gata să mă încred în Dumnezeu în faţa la orice cu aceasta." Amin! Aceea este experienţa Creştinului.

E-224 Chiar Saul, când el a trebuit să se descotorosească de armura lui, şi-a dat jos armura ecleziastică, el a făcut ca şi David. Dar când Saula ajuns la capătul drumului, el a spus, "M-am luptat o luptă bună." Acela a fost ultimul duşman de învins. "M-am luptat o luptă bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit Credinţa. De acum mă aşteaptă o coroană, pe care Domnul, Judecătorul cel drept, mi-o va da în ziua aceea." A spus, "Nu numai mie, ci şi tuturor celor care iubesc arătarea Lui."

E-225 Oh, moartea a spus, "Dar eu te voi lua în câteva minute." Şi mormântul a spus, "Eu te voi putrezii acolo afară."

E-226 El a spus, "O moarte, unde îţi este boldul? Mormântule, unde îţi este biruinţa? Ştiu că zac aici în această temniţă Romană, legat în lanţuri, încheieturile şi mâinile mele, şi eu-eu am primit treizeci şi nouă de bice de-a lungul spinării mele. Mă aflu aici cu lacrimi arzând ochii mei încât eu nu mai pot vedea. Eu nu pot vedea cu ochiul meu natural, dar pot vedea o coroană a neprihănirii aşezată acolo. Gleznele mele sunt distruse. Sunt slăbit atât de mult de la pâinea veche mucegăită pe care mi-au aruncat-o aici, şi şobolanii au năpustit asuprea mea, şi păianjeni şi lucruri, încât sunt slăbit." Dar el a putut sta în faţa morţii şi să spună, ,,Unde îţi este boldul? Mormântule, unde îţi este biruinţa?" cu lanţuri scuturând pe mâinile lui. Aleluia! (Asta-i ce avem noi nevoie.) "Mormântule, unde îţi este biruinţa?"
Mormântul a spus, "Eu te voi putrezi, Pavel."

E-227 El a spus, "Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, eu deja am biruinţa prin Domnul nostru Isus Cristos."

E-228 Când el era slab, al lui-ecleziastica lui, a lui... tot ritualul lui a fost dizolvat de la el. Toate hârtiile lui de ordinare au fost luate de la el. El nu a mai aparţinut la Adunarieni, sau... la niciuna din ele. Vedeţi, el nu a mai aparţinut la nici una din ele. El a vorbit aşa de mult împotriva lor până când episcopii aceia au fost... au spus, "Vrei să-mi spui tu un om care ai executat douăzeci de ani în închisoarea Romană acolo şi ne poţi spune nouă că femeile noastre nu pot să predice? Hah! Nu ne spune nouă asta," a spus, "noi ştim mai bine. Cine este acel ins sus acolo, oricum, să ne spună să facem aceasta, aceea sau cealaltă?" A spus, "Noi ştim ce facem."

E-229 "Da," Pavel a spus, "sunt oameni care se ridică chiar printre voi, vor începe o organizaţie destul de curând, se vor ridica şi vor trage departe de la Credinţă în felul acela, neavând Duhul lui Dumnezeu." A spus, "Ei au ieşit deja din mijlocul nostru pentru că nu erau de-ai noştri."

E-230 Şi, ce, s-a întărnplat aceasta? Au venit direct în biserica Catolică; de la Catolică la cea Luterană; şi înainte în jos pâna la ultima, Adunările lui Dumnezeu, acelaşi lucru, făcând acelaşi lucru.
Pe tot parcursul, acelaşi lucru!

E-231 Dar, oh, pentru un bărbat sau femeie care este suficient de slab, care realizaţi slăbiciunea voastră, care îl va lăsa pe Dumnezeu să vă folosească! Eu doar continui să vorbesc, eu presupun că vorbesc prea mult timp.

E-232 Acum, ce a fost aceasta? Acum, el era... David era cel mai neînvăţat din grămadă. Nu avea nici o şcoală de luptă, nu ştia nimic despre aceasta. Astfel el nu avea nici o şcoală pentru nici una din aceste lupte care îi stăteau înaintea lui, dar el a recunoscut că exista un Dumnezeu. Şi el a luat lucrul cel mai slab; ei aveau suliţe, armuri, arcuri, şi toate celelalte, şi David avea o praştie mică cu o piatră în aceasta. Dar, vedeţi, el ştia în ce se putea încrede. El a mărturisit slăbiciunea lui, dar credinţa lui în Dumnezeu.

E-233 A spus, "Nu vreau nici un scut pe mine să nu dobor nimic. Nu vreau să vin acolo sus, să spun, ,Acum, veţi coopera voi fraţilor cu mine? Eu aparţin la Adunarieni, aparţin la cea Prezbiteriană, eu sunt un Metodist, eu sunt un Baptist, veţi coopera voi fraţilor cu mine?' Nu vreau să ştiu nimic din lucrul acela. 'Iată, vă voi arăta în buzunarul meu, eu am licenţa mea. Eu tocmai am obţinut Licenţa mea în Arte. Eu sunt de la Universitatea Cutare¬şi cutare, eu-eu am fost şcolarizat sus acolo. O am aşa. Oh, eu pot vorbi! Eu sunt aceasta, aceea, sau cealaltă."' El nu a vrut nimic din lucrul acela!

E-234 Tot ceea ce vroia el, a spus, "Eu am încrederea mea în Dumnezeu şi mă duc!" Asta e. Şi uriaşul s-a prăbuşit. Aşa este.

E-235 Asta-i ce avem noi nevoie astăzi, frate. Noi avem nevoie, astăzi, de bărbaţi ca David, nu experienţe universitare.

E-236 A fost micuţul Mica, micuţul Mica, fiul lui Imla, sărac, respins, aruncat afară din toate denominaţiunile din cauza poziţiei lui adevărate pentru Dumnezeu. Dar acolo a venit un om al lui Dumnezeu o dată, jos, cu numele de Iosafat, şi a spus acolo, "Vreau să cunosc adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu."

E-237 Saul a spus "Eu am patru sute dintre cei mai buni pe care i-ai ştiut vreodată." A spus, "Ei toţi au licenţele lor, ei toţi au fost instruiţi aici în şcoală." A spus, "Păi, ei sunt cei mai buni predicatori pe care i-ai auzit vreodată." A spus, "am să-i aduc chiar aici afară şi îl vom consulta pe Domnul pentru tine."

E-238 Dar atunci el a ieşit afară acolo şi a privit în jur, Iosafat a spus, "Da, îl aud pe acesta spune aşa, şi îl aud pe acela că o spune, dar," a spus, "îl ai tu pe altul? Oare nu ai tu pe un altul?"

E-239 Dumnezeu urma să-i dea un mesaj acestei inimi sincere. Era doar unul din ei care stătea acolo, dar Dumnezeu are un om pentru acel unul. Amin. Dacă este doar o singură inimă loială pe undeva Dumnezeu are un om pentru el. Iosafat a fost un om adevărat, un rege cu frică de Dumnezeu, şi el avut suficientă înţelepciune să ştie că mesajele lor erau greşite. El a ştiut că aceasta era contrar cu Cuvântul, amin (Oh, Frate Neville!), Iosafat ştia asta.

E-240 El a spus, "Ei bine, eu-eu am parcurs întreaga evidenţă, graficul aici din acest seminar, îi am pe fiecare din ei aici." A spus, "Ei bine, uite aici, acesta unul are... ei bine, uită-te la licenţele care le are el. Uite la acesta aici," spune, "uită-te-uită¬te la licenţele care le are acela. Uite la Zedechia aici, el este capul la tot. Păi, el este un episcop, el este peste noi toţi. Cu siguranţă tu îi vei lua cuvântul lui!"
Iosafat a spus "Da," a spus, "Eu-eu-eu..."

E-241 "Ei bine, uite, uite, toţi ceilalţi sunt de acord cu el. Ei toţi sunt o mare unitate! Şi nu poţi spune că ei nu sunt Evrei. Nu poţi spune că ei nu sunt proroci, iată diploma dovedeşte că ei sunt."

E-242 Iosafat a spus, "Da, eu-eu-eu ştiu, Ahab." A spus, "Asta¬asta este în regulă, dar..."

E-243 A spus, "Ce tu... Cum o să îmi ceri tu ceva mai mult? Acolo este toată şcoala mea! Acolo sunt toate organizaţiile împreună."

E-244 "Dar nu ai tu unul care nu aparţine la grupul acela? Nu este unul, pe undeva?"

E-245 "Ei bine, ce ar fi el? El ar fi un analfabet needucat! Ei bine, ce ai vrea tu de la un tip ca acela?"

E-246 "Dar-dar eu doar te întreb, nu ai tu unul, pe undeva?"

E-247 "Oh," a spus el, "da, există unul aşa." (Acolo, oh, mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta!) "Există unul aşa, dar," a spus, "Eu îl urăsc. Şi toţi ceilalţi îl urăsc, de asemenea." A spus, "Noi 1-am dat, şi ei l-au dat afară din acea organizaţie, fiecare din ei." A spus, "A venit aici ca să aibă o adunare, noi îl izgonim afară din oraş. Da, domnule. Nu vrem să avem nimic de-a face cu el. Bine," a spus, "el este un slăbănog, şi provine dintr-o familie foarte săracă. Gramatica lui este îngrozitoare." (Aha, ca şi Moody, şti tu.) "Da, gramatica lui este îngrozitoare." Şi a spus, "Într-adevăr, ca un teolog, este cel mai slab din câţi am auzit vreodată. Eu niciodată nu am auzit ceva ca el. Oh, el pur şi simplu demolează ritualul lor. Păi, Crezul lor Apostolic este rupt în bucăţi de el. Eu niciodată nu am auzit un astfel de lucru! Oh, el doar îl sfâşie, şi ei îl urăsc şi eu îl urăsc, toţi îl urăsc."

E-248 "Oh," Iosafat a spus, "să nu spună împăratul aşa, dar mi-ar place să-l aud." El ştie ce ar spune Elisei! El ştia ce.

E-249 Dumnezeu a ocolit toţi predicatorii intelectuali, mari, puternici, şi a pus Mesajul Lui întru-un ins mic care a pretins că nu ştia nimic. Dar ce a făcut el?

E-250 Ei i-au dat un test, şi au spus, "Acum, tu să spui acelaşi lucru pe care l-au spus ei."
El a spus, "Eu voi spune ceea ce Dumnezeu îmi pune în gură, asta-i tot."

E-251 El a spus, "Dacă tu vrei să devii tare acum, ţine minte tu eşti doar... tu eşti-tu eşti cumva în afara ordinii aici, băiete.
Aminteşte-ţi, tu eşti dat afară din acea organizaţie. Ei s-ar putea să reconsidere părtăşia ta dacă tu doar cazi de acord cu ei în acest timp de criză ca acesta. Noi toţi plănuim să avem o campanie mare," a spus, "dacă tu doar vei cădea de acord cu mine."

E-252 A spus, "Nu voi spune nimic decât ce Dumnezeu a spus!" Să compromită, v-aţi putea aştepta ca un om al lui Dumnezeu să compromită asupra Cuvântului lui Dumnezeu? Nu, domnule, nu le stă în fire.

E-253 A spus, "Dar tu eşti un slăbănog. Tu vi dintr-o familie săracă. Păi, tu şti ce, ei s-ar putea..."
"Mie nu-mi pasă ce fac ei."

E-254 "Ei bine, ei te vor duce de la o ţară la alta într-un avion. Ei vor face orice, vezi, dacă tu-dacă tu doar..."

E-255 "Nu, nu. Eu voi spune numai ce Dumnezeu îmi pune în gură." Dumnezeu a ocolit tot grupul acela, (da, domnule, poziţia lui fermă a făcut lucrul acesta) a ocolit pe acei patru sute şi i-a dat lui AŞA VORBEŞTE DOMNUL!

E-256 Atunci L-au crezut ei? Nu, domnule! Au spus, "Aceea nu este AŞA VORBEŞTE DOMNUL, seminarul nostru nu învaţă astfel de lucruri ca acela. Bine, aici este episcopul nostru, a spus deja cuvântul, a scris ritualul. Noi toţi ne-am adunat împreună, am făcut şcolile noastre. Dumnezeu este cu noi! Pe unde a mers Dumnezeu de la noi când El a mers la tine?"
El a spus, "Veţi vedea voi, cândva." Aha, aşa este.

E-257 Ce a fost el? El era slab, dar el a fost cel mai tare dintre ei. De ce? Pentru că el avea Cuvântul Domnului. Oh, frate, ce contează cu privire la... orice altceva atâta timp cât tu ai AŞA VORBEŞTE DOMNUL?

E-258 "Spune, Frate Branham, dacă tu vei compromite asupra Numelui lui Isus pentru botez, ei bine, noi vom avea o adunare mare în Chicago sau în aceste locuri ca acesta." Ha! Vă gândiţi să faceţi asta? Mie nu-mi pasă unde vă adunaţi împreună, ce faceţi, frate, stai cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-259 Eu vreau careva din ei să vină să-mi spună unde este Aceea greşit. Arătaţi-mi în Cuvântul lui Dumnezeu unde este Aceea greşit. Da. Ei nu vor aborda aceea. Nu, domnule. Dar Aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Staţi cu Aceasta, dacă fiecare din ei vă aruncă. Nu-mi pasă cât de slabi deveniţi, "Atunci eu devin tare." Când ei mă aruncă afară, Dumnezeu mă va lua înăuntru. Aha, da. Dumnezeu... Ei vă aruncă afară, Dumnezeu vă va lua înăuntru.

E-260 Reţineţi, este de la rebuturi de unde culege Dumnezeu întotdeauna, nulităţile. Atunci El îi face să fie cineva pentru El. S-ar putea să nu o şti în viaţa aceasta, dar aceasta va fi în cea care vine; vedeţi, aceea este.

E-261 Şi i-a dat lui AŞA VORBEŞTE DOMNUL, din ce cauză? El a stat cu Cuvântul. El a avut Mesajul corect. Dumnezeu i-a dat o vedenie. Ceilalţi nu au avut nici o vedenie. Vedeţi? El a avut o vedenie. De ce? Pentru că el a stat cu Cuvântul. Acolo este unde am văzut noi semne şi minuni. Pentru că... Ceilalţi se prefac ca Acesta, dar el a stat cu Cuvântul. Acum să ne grăbim.

E-262 Ilie, este când biserica lui l-a dat afară şi l-a părăsit pentru lumea modernă. Îmi închipui că Ilie chiar că i-a trecut peste cărbuni. Nu vă imaginaţi aşa? Voi ştiţi ce a fost Ilie. Îmi închipui, în slujba lui de la început, el s-a ridicat acolo şi a spus, "De ce, voi femeilor încercaţi să fiţi ca Prima Doamnă," acele bonete pe ele, voi ştiţi, "Miss Izabela! Voi femeile moderne, fiind ca Prima Doamnă a ţării, îmbrăcându-vă ca ea, acţionând ca şi ea. Voi predicatorilor!" Oh, vai, cum i-a greblat el pe ei! Şi ei au continuat să cadă până nu a mai rămas nimeni.

E-263 El a trebuit să ajungă la capătul drumului său. Nimeni nu a mai vrut să coopereze cu el. Nici una din biserici nu mai cooperau cu el. Toată biserica lui l-a părăsit, au mers înapoi în lume (la fel cum este acum), aşa este, au mers înapoi în lume. Doar foarte puţini s-au ţinut, unul aici şi unul acolo, veneau de departe de prin toată ţara unde trebuia să mergi ca să-l vezi, şi aşa mai departe. El era într-o stare destul de rea, el a ajuns la capătul cunoştinţelor sale.

E-264 El a spus, "Doamne, am stat pe Cuvântul Tău, am spus Adevărul. Şi ei toţi au plecat, nu a mai rămas nimeni aici. Eu nu am, nici măcar nu am cui să-i predic." Amin. "Da, am stat pe Cuvântul Tău, Doamne, şi acum priveşte unde mă aflu acum, nici unul din ei nu mă vor primi. Merg în oraş, ei spun, 'Iată că vine acel maniac bătrân. Da, da, iată-l pe acel maniac bătrân venind în oraş, acum el va începe să aiurească-aiurească cu privire la această viaţă modernă aici şi de toate."'

E-265 "Să nu-l primiţi! Păstorule, să nu cooperezi cu acel ins! Nu, domnule!"

E-266 Păstorule, "Acum acel fanatic bătrân este din nou în oraş. Vedeţi, acel Ilie afară acolo, bătrânul chel. Să nu-i daţi nici o atenţie la acel ins bătrân. Priviţi-l, el nici măcar nu se îmbracă ca un cleric cu hainele lui preoţeşti ca ale mele (pălăria lui, ştiţi voi; şi să stea sus în faţă, şi gulerul în jur, voi ştiţi)." A spus, "El nu..." A spus, "El-el-el-el este un fel diferit de... El-el este un tip de om ciudat."

E-267 Şi îmi închipui careva dintre inşii importanţi au spus, "Voi ştiţi ce? El-el este un nevrotic. Aha, da, el-el este un nevrotic, locuieşte acolo afară în pustie, stă în păduri majoritatea timpului lui, vine înăuntru cu o bucată de piele de oaie înfăşurată în jurul lui. Oh, vai! Şi apoi condamnă acele femei! Eu nu am mai văzut un astfel de lucru. Să nu... să nu-să nu-să nu aveţi nimic de-a face cu el, deloc! Să nu cooperaţi!"

E-268 Ei bine, asociaţia slujitorilor s-a adunat împreună, voi ştiţi, au spus, "Voi toţi să nu-să nu aveţi nimic cu... Daţi-i pace, el în cele din urmă... va ajunge la capătul minţii lui. Lăsaţi-1-lăsaţi¬l să-şi zbiere creierii afară. Asta-i tot, lăsaţi-l în pace."

E-269 Dar bătrânul Ilie, umbla chiar sincer cu Dumnezeu, (Vai, vai.) a stat chiar cu Cuvântul. Ei au avut o adunare mică jos acolo, şi el se uita peste audienţă, a spus, "Voi toate Izabelelor!"

E-210 "Oh, chiar îndrăzneala! Eu niciodată nu voi mai merge să-l ascult pe acel om din nou! Nu, domnule, nu voi avea nimic!"

E-271 Aceea nu l-a oprit pe el, el a stat chiar acolo doar la fel. Când el a priedut biserica lui, când el a pierdut a lui... toate denominaţiunile s-au întors împotriva lui, a fost atunci (când el a ajuns slab) a spus, "Eu sunt singurul rămas, şi ei caută să mă ucidă." A spus, "Ei m-ar împuşca dacă ar scăpa cu aceasta." Aha. Vedeţi? "Dar eu... Ei vor viaţa mea. Şi eu sunt singurul rămas, Doamne, ce pot face eu?"

E-272 A fost atunci, când el a slăbit (totuşi rămânând credincios, mărturisind slăbiciunea lui şi totul), că Dumnezeu a spus, ,,Suie¬te pe munte, Eu îţi voi da un mesaj nou. Eu îţi voi trimite un mesaj nou acum. Eu ţi-am spus deja, 'Du-te condamnă aceste lucruri,' acum Eu te voi trimite înapoi cu ceva care să dovedească că Acesta a fost drept." A spus, "Ai făcut o treabă bună, Ilie. Le¬ai spus despre Prima Doamnă, şi toată aceea, şi cum au făcut ei. Tu l-ai condamnat pe Ahab şi toate lucrurile lui moderne şi toate bisericile moderne, şi le-am spus acelor predicatori unde aparţineau ei. Tu ai fost un exemplu. Ai stat acolo fără nici un ajutor, nici o organizaţie, nimic în spatele tău, dar tu ai stat cu Cuvântul Meu. Acum Eu îţi voi da ceva. Du-te jos acolo şi spune¬i acelui făţarnic, 'AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Nici măcar roua nu va cădea din Cer până nu o chem eu."' Vai! Vai! L-a dus sus pe vârful muntelui pentru a-i arăta ceva!

E-273 Oh, îl pot vedea în acea dimineaţă, venind, mergând în jos pe acel drum Samaritean. El nu prea avea ceva la care să priveşti, cu siguranţă, acea chelie lucind în soare, peri gri şi barba atârnând în jurul feţei lui, o bucată de piele de oaie. Biblia a spus că el era "păros," păr peste tot pe el, îmi închipui că era un dezordonat să-l priveşti; acel vechi toiag mic în mâna lui, cu acei ochi mici bătrâni privind drept către cer, mergând în jos pe drum. Şi tu... el ... Mă gândesc că el s-a comportat ca unul de şaisprezece ani când el avea cam optzeci. Aici venea el, mergând în jos pe drum, chiar drept către Samaria. Frate, el deja a fost întărit atunci în slăbiciunea lui, "Tăria Mea este suficientă. Nu te îngrijora de organzaţii, Ilie. Nu te îngrijora cu privire la ele, tăria Mea este tot ce ai nevoie."

E-274 Îmi amintesc stând lângă un templu mare o dată, şi am spus, "Doamne, aş detesta ca ei să vină la al meu-biroul meu."
El a spus, "Eu sunt Partea ta." Vedeţi? "Eu sunt Partea ta."

E-275 "În-în slăbiciune atunci eu-eu sunt... Tăria mea este puternică. Voia Mea perfectă se poate face (Pavel, sau Ilie, oricare sunteţi) când vă daţi la o parte din cale." Vedeţi? "În slăbiciunea ta, atunci Eu sunt făcut tare. Eu sunt Acela! Eu sunt Cel Tare care vine înăuntru şi umple."

E-276 Îl pot vedea mergând drept în jos pe acel drum Samaritean, acei ochi mici privind aşa, băiete, un fel de zâmbet pe jumătate pe faţa lui. Frate, el s-a dus direct sus în prezenţa lui Ahab. El niciodată nu s-a gângăvit, niciodată nu s-a bâlbâit. Nu, nu! Bătând sub acel piept bătrân slab era o inimă cu Duhul Sfânt locuind înăuntru acolo. Da, într-adevăr! A venit mergând în jos pe acel drum, a păşit drept sus înaintea lui Ahab, şi a spus, "Nici măcar roua nu va cădea până nu o chem eu."

E-277 A bătut din picioare, s-a întors în jur, şi s-a dus înapoi în pustie. A spus, "Aceea a fost o treabă bună Ilie. Vino aici sus, am poruncit la toţi corbii să te hrănească acum, şi... şi şezi aici sus o vreme." Oh, vai!

E-278 Când el a fost slab, atunci el a devenit tare. Da, domnule. El a închis cerurile ca să nu plouă. Atunci când a devenit el tare, când a pierdut biserica lui, a pierdut tot ce avea, toate celelalte. Dar el a stat cu Cuvântul lui Dumnezeu, atunci a avut putere să închidă cerurile.

E-279 Când Iacob a pierdut toată tăria lui, atunci Dumnezeu i-a dat putere să devină un prinţ. Vedeţi?

E-28

E-281 Când Moise a pierdut toată abilitatea lui şi a devenit slab, Dumnezeu l-a făcut puternic şi l-a trimis în Egipt în puterea Duhului, la vârsta de optzeci de ani; barba atârnând în jos, nevasta lui pe un catâr şi un micuţ şezând pe şoldul ei, şi un toiag în mâna lui, a coborât şi a cucerit Egiptul. Da. Vedeţi? Nu cu o armată în spatele lui, cum a vrut el să meargă, ci în puterea Duhului. Amin!
Când tu eşti slab atunci eşti tare.

E-282 Chiar mergând în jos pe acel drum, el nu s-a bâlbâit, nu s¬a poticnit, el nu a făcut nimic, a mers direct sus în prezenţa lui Ahab, şi a spus, ,,Eu am Cuvântul Domnului."
A spus, "Tu eşti acela care necăjeşte Israelul."

E-283 A spus, "Tu eşti acela care necăjeşte Israelul." Da, domnule. Oh, frate! Da, domnule. "Adu-i afară pe acei preoţi intelectuali pe care îi ai aici sus, şi să vedem cine este Dumnezeu." Iată-vă. "Suie-te pe Muntele Carmel, lasă ca Dumnezeul care a răspuns la Cincizecime să răspundă înapoi din nou. Să vedem dacă Dumnezeu este încă acelaşi Dumnezeu, dacă Isus este acelaşi ieri, azi, şi în veci." El a coborât de pe munte, el avea un Mesaj. Da. El a ajuns foarte slab înainte, totuşi, el a pierdut totul înainte să facă acest lucru. El a trebuit să devină slab înainte ca să poată deveni puternic.

E-284 Este simplitatea Evangheliei care-i clatină pe oameni. Ei încearcă să O facă ceva mare intelectual sau ceva, pe când este simplitatea. Dar Dumnezeu ia tocmai unealta smereniei şi a slăbiciunii şi a simplităţii, cu care să facă lucrările Lui. Aceea este numai o unealtă în mâna lui Dumnezeu.

E-285 Ioan Boteză torul, Mesajul lui, premergătorul lui Cristos, atât de simplu că Acesta a trecut pe deasupra capetelor la oameni. Ascultaţi doar un minut. (Eu sper că nu vă ţin prea mult, voi care staţi în jurul pereţilor, vedeţi.) Priviţi! Ioan, când... Toţi profeţii au dat mărturie despre venirea lui Mesia. Unul dintre ei a spus că "Munţii vor sălta ca berbecuţii." Alţii au spus, "Frunzele vor bate din palme." Unul a spus, ,,Toate locurile de jos vor fi înălţate, şi locurile înalte vor fi aplecate." Oh, vai! Ce zi!
286 V-aţi imaginat Şcoala Prorocilor şi concepţia intelectuală despre aceea? Oh, vai, ei au avut totul atât de clasic! Dar când aceasta s-a întâmplat, din pustie a venit un predicator bătrân care niciodată nu a avut o zi de şcolarizare în viaţa lui, probabil că gramatica lui a fost atât de slabă. Tatăl lui a fost un preot, dar Dumnezeu l-a luat departe de la aceea. (Noi am avut aceasta în lecţia de Duminica trecută.) Nu l-ar fi lăsat să se amestece cu acele denominaţiuni, şi l-a dus afară în pustie ca să-l instruiască El Însuşi. Acela este felul-acela este felul care va sta cu Cuvântul lui Dumnezeu.

E-287 A ieşit din pustie, cam pe la vârsta de treizeci de ani; îmi închipui o barbă neagră atârnând în jurul feţei lui, zbârlită; o bucată mare de piele de oaie veche înfăşurată în jurul lui; stătea în nămol, până sus la genunchi; a spus, "Eu sunt acela despre care a vorbit profetul Isaia." Şi unele dintre denominaţiuni au ieşit afară; el a spus, "Să nu vă gândiţi să spuneţi în sinea voastră, 'Noi avem aceasta şi aceea,' Dumnezeu este în stare din pietrele acestea să ridice copii lui Abraham!" Oh, vai! De ce? El avea AŞA VORBEŞTE DOMNUL! El avea Mesajul. Dumnezeu a prezis că el va veni. Şi motivul... El a venit în aşa simplitate, Aceasta a trecut pe deasupra capetelor lor.

E-288 Când a venit Isus, El a spus, "Ce aţi ieşit să vedeţi, un vorbitor intelectual care poate fi schimbat din Metodist în Baptist, şi din Baptist în Prezbiterian, din Prezbiterian în Penticostal, şi un Penticostal în altceva? Aţi ieşit să vedeţi atunci o trestie clătinată de orice vânt? Nu Ioan!" A spus, "Aţi ieşit să vedeţi un om care-i îmbrăcat în haine moi?" A spus, "Ei sunt în palatele împăratului, acel fel de slujitor." A spus, "Ce aţi ieşit să vedeţi, un profet?" A spus, "Mai mult decât un profet!"

E-289 Ioan a fost mai mult decât un profet. Şi, priviţi, el a venit cel mai smerit dintre ei toţi. Dar el a fost mai mult decât un profet. Voi ştiţi ce a fost Ioan? El a fost un mesager al legământului.
Sigur, el a fost. El a mers dincolo de un profet. Un profet este un văzător care vede lucruri. Ioan a văzut, de asemenea, dar el a fost dincolo de aceea. El a fost un mesager al legământului. A spus, "Da, acesta este cel despre care s-a spus, 'Îl voi trimite pe mesagerul Meu înaintea feţei Tale."' Acela-i cine a fost el, el a fost un mesager al legământului. Sigur. În felul lui simplu de a veni, aceasta doar i-a orbit pe intelectuali.

E-290 Acum noi trebuie să încheiem destul de curând, cam încă câteva minute, am câteva lucruri aici pe care vreau să le spun, câteva Scripturi şi câteva notiţe.

E-291 Ce ziceţi de văduva cu o mână de făină? Ea a ajuns la slăbiciunea ei, ea probabil că era moartă de foame. Ea nu avea făină. Nu putea merge nicăieri altundeva ca să împrumute ceva făină, nimeni altcineva nu avea. Dar ea a ajuns la un punct, o mare credincioasă, bărbatul ei era un om bun al lui Dumnezeu. Şi ea era o văduvă, cu un copil. Şi ea avea doar o mână de făină, dar era suficient, era tot ce avea ea nevoie; consacrată în mâna lui Dumnezeu, ea a trăit din aceasta timp de trei ani şi şase luni, cu o mână de făină. Ea a ajuns slăbită.

E-292 A ieşit afară în acea dimineaţă să strângă două vreascuri, şi să le rupă şi să le pună împreună. Vedeţi, cele două vreascuri sunt Crucea. Vedeţi? Rupe... Ea a spus, "Mă voi duce să iau două vreascuri." Ea nu a spus niciodată, "Iau un braţ plin," acum, doar două vreascuri. Asta-i tot. Vedeţi simbolul?

E-293 Şi, da, modul vechi antic... Modul de a aprinde un foc acum, este de a lua buşteni şi a-i încrucişa, a-i arde chiar în mijloc. Când mă duc în camping, eu... în munţi pe timp de noapte, mă păzesc de îngheţ, aşez un buştean în acest fel şi un buştean în acest fel, şi în timpul nopţii doar continui să împing capetele în sus, şi îi arde aşa chiar până sus în timp ce tu vi în sus, vedeţi, chiar prin cruce.

E-294 "Eu am luat două vreascuri. Mă voi duce să fac pâine, să pregătesc această făină, acest pumn mic de făină, şi să fac o turtă pentru mine şi fiul meu. O vom mânca şi vom muri." Ea se afla cu adevărat în slăbiciune, nu-i aşa? A spus... Şi ea s-a întors în jur şi a pornit să meargă înapoi. Oh, acea dimineaţă fierbinte! Oh, a trecut aşa de mult atunci fără nimic. Totul... Fără apă, şi oameni strigând, oameni murind, peste tot; niciunde să împrumuţi, nimic de făcut. Ea era la capătul drumului. Ea era în slăbiciunea ei. A spus, "Mă duc să o pregătesc pentru mine şi fiul meu, şi apoi vom mânca şi vom muri." Astfel ea s-a întors în jur şi a spus...

E-295 "Doar un minut!" A privit înapoi. Şi acea faţă zbârlită lipită de poartă jos acolo, a spus, "Du-te şi fă o turtă mică pentru mine mai întâi, şi să mi-o aduci." Oh! "Adu-mi un pic de apă în mâna ta, şi o bucată de pâine, căci, AŞA VORBEŞTE DOMNUL!" Oh, vai, aceea a făcut-o. Oh, vai! Acel puţin care îl avea ea, vedeţi, ea l-a consacrat lui Dumnezeu. Aceea a fost suficient să o hrănească pentru restul timpului. Da. Vedeţi, când ea era slabă atunci a fost ea tare.

E-296 Una avea doar un vas cu puţin untdelemn în acesta. Şi ea nu avea nimic, cei doi fii ai ei urmau să fie vânduţi ca robi. Ea nu avea nimic altceva ce putea să facă cu acest vas mic cu unteldemn. Nu era prea mult, ea era la capăt.
Ilie i-a spus ei, a spus, "Ce ai tu în casa ta?" A spus, "Doar puţin untdelemn într-un vas."
A spus, "Du-te la vecinii tăi, împrumută multe din acestea."

E-297 Acolo, priviţi, a te pregăti înainte chiar să se întâmple. Hmm? Pregăteşte-te! David a auzit acel sunet în tufişul de dud. Elisei a văzut un nor doar de mărimea unei mâini, a spus, "Eu aud vuietul de ploaie abundentă." Dacă Dumnezeu poate numai lua câteva vase goale! Aşa este.
El a spus, "Umple casa cu ele." Amin!

E-298 Vedeţi ce vrea Dumnezeu? Dumnezeu trebuie să aibă vase goale. Ascultaţi! Noi am avut aşa de multă doctrină, aşa de multă absurditate ecleziastică, încât noi suntem la fundul butoiului. Există numai un singur lucru rămas, să ne întoarcem la Dumnezeu şi Cuvântul Său. Şi dacă veţi face aceea, luaţi câteva vase goale. Scoateţi tot Metodismul afară din ele, tot Penticostalismul afară din ele, şi tot Baptismul afară din ele, şi doar lăsaţi-le să fie vase, şi aşezaţi-le sus în casă. Şi apoi luaţi din acest Vas şi începeţi să turnaţi, amin, doar începeţi să turnaţi.

E-299 Ea a avut suficient să se îngrijească de ea şi copiii ei, şi toate celelalte, şi să achite toate datoriile. De ce? De ce? Chiar puţinul pe care îl avea ea, l-a consacrat lui Dumnezeu, şi urmând cuvântul acestui profet, ea a ieşit cu bine.

E-300 Dumnezeule, trimite-ne un profet care va lua Cuvântul lui Dumnezeu, care nu va lua ceva ceva-altceva, ci doar să ia vase goale. Dacă Dumnezeu poate lua doar vase goale, şi apoi să ia Cuvântul lui Dumnezeu şi să Îl toarne în persoană.

E-301 Nu cum spun unii, ,,Oh, am tremurat când L-am primit. Am vorbit în limbi când L-am primit. Am dansat în Duhul." Uitaţi lucrul acesta; vedeţi, uitaţi-l!

E-302 Doar staţi acolo până când Acesta vine, asta e tot, până când vasul este plin. Asta-i tot. Acela-i felul cum se face. Da, domnule, simplitatea Acestuia! ,,Vasele au fost umplute," cum am putea sta pe asta!

E-303 Au fost ucenicii, toţi tulburaţi într-o zi, Isus le-a spus, a spus, "Sunt cinci mii de oameni aici," şi a spus, "ei leşină, ei sunt flămânzi." Oh, aş putea sta pe aceea încă o oră. "Cinci mii, flămânzi," sunt o sută de miliarde flămânzi!
A spus, "Trimite-i să plece."
A spus, "Nu este nevoie să faceţi lucrul acesta." A spus, "Daţi-le de mâncare."

E-304 Oh, vai! Îmi pot închipui adunând tot ce au putut găsi, şi ştiţi voi când au avut tot (totul) adunat care... Scuzaţi expresia, "adunat." Dar ei au luat totul, au spus, "Acum, iată, noi am mers prin toată tabăra. Noi nu avem nici un cent de bani, astfel nu putem avea campania." Vedeţi? "Astfel noi avem totul aici, dar singurul lucru pe care îl putem găsi sunt doar cinci pâini mici şi doi peştişori mici de la un băieţel" ca David, venit de acolo din pustie. "Asta e tot ce avem. Asta e tot ce putem obţine. Suntem la capătul puterii noastre. Nu putem face nimic altceva, Ioan." Petru a spus, "Asta-i tot ce putem face. Asta-i tot ce putem face. Suntem la capătul puterilor noastre. Acela este unicul lucru ce avem ca sursă de mâncare."

E-305 Bine, eu pot doar să iau o Scriptură mică, Fapte 2:38, şi asta e tot ce avem nevoie, doar să ne supunem la Aceea. Voi nu trebuie să învăţaţi seminarii, totul despre aceasta, aceea, cealaltă, doar luaţi Aceea. Da, doar-doar luaţi Aceea, asta-i tot ce aveţi nevoie, "Pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi să fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi fi umpluţi cu Untdelemnul." Vedeţi? Doar goliţi-vă, pregătiţi-vă pentru Acela, asta-i tot ce aveţi nevoie. Doar puneţi un strop în acesta, priviţi cum se umple.

E-306 Voi ştiţi, în acel vas aproape că nu era suficient să facă câte o picătură în fiecare. Poate şi-a luat degetul, aşa, doar l-a picurat jos aşa în fiecare; a privit înapoi şi acesta era plin. Doar l-a picurat jos, vedeţi, asta e tot de ce avea nevoie, pentru că era untdelemn binecuvântat.

E-307 Nu luaţi vreo experienţă de seminar. Luaţi Cuvântul lui Dumnezeu şi picuraţi-L înăuntru acolo, vedeţi cum se va umple.

E-308 El a spus, "Ei bine, ce fel de picătură trebuie să facem? Poate putem lua ceva din Psalmi."

E-309 Luaţi ce v-am spus eu, "Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, şi veţi fi umpluţi de la acea Picătură." Doar picuraţi aceea acolo înăuntru, şi veţi fi umpluţi de la acea Picătură. Aceea era Picătura pe care a folosit-o Petru în Ziua Cincizecimii. Aceea era Picătura pe care a folosit-o Pavel. Aceea era Picătura pe care toţi ucenicii au folosit-o. Restul va fi adăugat, voi doar luaţi acea Picătură şi urmaţi aceea până la capăt, şi restul din aceasta va fi în regulă.

E-310 Deveniţi slabi! Goliţi-vă! Goliţi-vă în întregime, şi de atunci înainte va continua să picure, şi Dumnezeu va face restul picurării. Voi doar faceţi asta. Puneţi-vă pe genunchi şi primiţi aceea cu toată inima voastră. Picuraţi în inima voastră chiar acum şi spuneţi, "Dumnezeule, eu cred Aceasta, cu toată inima mea!" Dumnezeu va purta de grijă de restul picăturilor, aceasta va fi umplută, "Voi veţi fi re-... umpluţi cu Duhul Sfânt."

E-311 Acum ei aveau cinci pâini mici şi doi peşti. Astfel ce urmau ei să facă? Astfel ei au venit şi au spus, "Asta e tot ce putem strânge. Suntem la capătul puterilor noastre. Nu putem găsi o altă bucată de pâine nicăieri, nu este nimeni. Şi acest băieţaş, probabil înfăţişând... făcând pe chiulangiul, a mers la şcoală în dimineaţa aceasta, şi a lipsit de la şcoală şi s-a dus la pescuit aici jos. Şi noi l-am luat, de acolo de la pârâu, el a venit să asculte. Şi, acolo, el are cinci." Mulţumire lui Dumnezeu pentru acel băieţaş! Da, domnule. A spus, "Noi... unicul lucru pe care îl avem ca sursă de trai este această picătură foarte mică aici." A spus...

E-312 Isus a spus, "Asta ajunge. Adu-i aici." Vedeţi? "Adu-l aici, dămi-1 Mie. Să am Eu acea picătură mică, Eu voi avea grijă de restul. Acum, voi doar continuaţi să împărţiţi aşa cum Eu vă dau din această picătură."

E-313 Şi fiecare din voi să luaţi picătura din Fapte 2:38 în această dimineaţă, în inima voastră, şi doar luaţi de acolo şi priviţi¬L cum începe să vă frângă Pâinea Vieţii vouă. Voi pocăiţi-vă, fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor voastre, şi apoi vedeţi dacă Duhul Sfânt nu picură înăuntru, nu continuă să picure pe aceasta, şi să picure pe aceea, să picure aici şi să picure acolo, şi să picure acolo, şi acolo va fi o umplere a Duhului Sfânt! Corect!

E-314 Voi nu trebuie să mergeţi la seminarii. Nu trebuie să fiţi deştepţi. Singurul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să recunoaşteţi că nu ştiţi nimic. Lăsaţi ca Dumnezeu să vă apuce, El se va îngriji de restul.

E-315 Bine, atunci Glasul a spus, "Adu-i aici." Asta-i ce vrea Dumnezeu în această dimineaţă, să-i aducem Lui o grămadă de vase goale. El se va îngriji de restul. Da, domnule.

E-316 Orbul Bartimeu şezând la poartă, zdrenţăros, înfrigurat, oh, cel mai slab moment al lui, când el a auzit un Glas, a spus, "Aduceţi-l aici." Aşa este, uneori este momentul vostru cel mai slab.

E-317 Acolo a fost Maria la mormânt, cu inima zdrobită, Copilul ei, Băiatul ei a fost omorât, totul, toate speranţele au fost duse. Şi ea s-a dus să-L îmbălsămeze, şi nici măcar trupul Lui nu se afla acolo. Şi a auzit un Glas spunând, "Pentru ce plângi, femeie?"

E-318 Ea a spus, "Ei l-au luat pe Domnul meu. Şi eu..." Micuţa sărmană, era Copilul ei care a fost pus în dizgraţie; L-au dezbrăcat complet gol, şi l-au atârnat acolo sus pe o Cruce, şi L-au răstignit şi l-au pironit sus acolo, după ce El a pretins a fi Mesia, după ce ea a ştiut că Duhul Sfânt a preaumbrit-o şi a adus acest Copil. A fost Copilul lui Dumnezeu. Ea a văzut lucrările Lui, şi totul, şi a văzut chiar la momentul cel mai slab...

E-319 Şi acolo Isus a stat împotriva răului, a stat împotriva acelor organizaţii, a stat împotriva acelor Farisei; şi a devenit slab şi S-a supus morţii, şi a murit ca un păcătos pe Cruce, purtând păcatele noastre. Chiar Psalmii, chiar profeţii în care au crezut ei, au citat (cu sute de ani înainte) chiar Cuvintele pe care El le-a spus la Calvar, şi ei nu au reuşit să o vadă. Ai lor mari ecle-...

E-320 "Dumnezeul meu," a spus David, "Dumnezeul meu, de ce m¬ai părăsit Tu?" Psalmi 22, "Toate oasele mele, ele privesc la mine, nici unul din ele nu este rupt. Ei dau din cap şi spun, 'El s-a încrezut în alţii... El-El i-a salvat pe alţii, pe Sine El nu se poate salva."' Şi toate lucrurile care le-au spus profeţii, au fost chiar acolo! Şi Isus, murind, ţinând acel Cuvânt, s-a supus pe Sine. Dumnezeu, Emanuel, a devenit aşa de slab că El S-a supus pe Sine morţii, şi mormântului, şi sufletul Lui la iad. Slăbiciune! Dar din acea predare completă... a ieşit în acea dimineaţă de Paşte, făcându-Şi calea de la cel mai de jos.

E-321 El a fost cel mai Înalt, şi a devenit cel mai de jos. El a venit la oamenii cei mai de jos, s-a dus la cetatea cea mai de jos. Şi cel mai micuţ om din cetate a trebuit să se uite în jos la El. A mers de acolo la moarte, şi de la moarte la mormânt, şi din mormânt în iad; la cel mai de jos care putea exista, la cel mai de jos iad care poate fi conceput, El a mers la acesta.

E-322 Dar atunci, de acolo, Dumnezeu a început să-L ridice sus. Prin Paradis, de acolo la-la mormânt, şi de la mormânt în Slavă, şi aşa de Sus că El trebuie să privească în jos ca să vadă Cerul. A înălţat tronurile Lui în Cer!

E-323 Acea micuţă mamă cu inima zdrobită, neştiind aceasta, stând acolo, "Ei l-au luat pe Domnul meu, şi nu ştiu unde." Ea era... ceasul ei cel mai slab pe care l-a avut ea vreodată. Al ei-Domnul ei era dus. Ei L-au răstignit, totuşi El a lăsat aceasta... L¬au răstignit în ruşinea de a-L atârna acolo gol înaintea acelor oameni; şi L-au străpuns în coastă, şi sângerând, şi L-au văzut plângând pe Cruce, şi au văzut pământul cutremurând, şi toată întinderea cerurilor a recunoscut că El era mort. L-au dat jos, înţepenit şi rece, şi L-au aşezat în mormânt. Ea s-a gândit, "Ultimele omagii care pot să le fac Copilului meu drag este să vin şi să-L îmbălsămez, şi acum ei L-au dus." Şi ea stătea acolo plângând, acea mamă micuţă stând acolo plângând, în hohote. Oh, momentul cel mai slab!
"Pentru ce plângi, femeie?" a fost Glasul în spatele ei.

E-324 Ea a crezut că era îngrijitorul cimitirului, a spus, "Oh, ei au luat..." Ea nici măcar nu s-a putut întoarce în jur, ea era aşa de slăbită. A spus, "Am fost trează acum toate aceste trei zile şi nopţi. Am stat şi am privit răstignirea, l-am privit pe Dragul meu care ştiu că a fost Fiul lui Dumnezeu. Eu ştiu că El a fost! Şi totuşi ei..." (Privind în cealaltă parte, şi El în spate.) "Şi ei L-au luat şi L-au răstignit. L-am văzut înviind morţii din mormânt. Eu L-am văzut făcând miracole după miracole. Şi ştiu că Duhul Sfânt... Dumnezeu îmi cunoaşte inima, am fost inocentă de orice, şi Duhul Sfânt mi-a dat acel Copil fără să cunosc un bărbat. Cum ştiu eu că aceasta a fost adevărat! Şi L¬am văzut dezonorat şi... să-I smulgă hainele de pe El, şi să-L atârne sus acolo şi să-L dezbrace. El a murit de moartea cea mai îngrozitoare. Eu Îl iubesc, nu-mi pasă ce I-au făcut. Eu totuşi vreau să-L îngrop, eu vreau-eu vreau să-I ofer felul cuvenit de îngropare, şi ei L-au luat. Am fost zile în şir, inima îmi este zdrobită. Eu chiar stau în această stare. Nu ştiu ce au făcut ei cu Domnul meu."

E-325 El a spus, "Maria." Şi atunci ea a fost tare. Amin! "Du-te spune ucenicilor Mei că Eu îi voi întâlni în Galilea." Oh, vai!

E-326 În slăbiciune atunci suntem făcuţi tari. Când sunteţi slabi, atunci este când deveni ţi tari.

E-327 Petru, după ce a fost acolo afară la pescuit, a fost... ocupaţia lui era pescuitul. Mie cumva îmi place ocupaţia lui. Şi astfel, el se afla acolo pescuind, tot descurajat, ştiind că s-a lepădat de Cristos. Oh, vai! L-a auzit pe acel profet stând acolo şi spunându-i, "Petru, spui tu că Mă iubeşti?"

E-328 El a spus, "O Doamne, Tu şti că eu Te iubesc." El a spus, "Eu Te iubesc. Sunt gata să mor pentru Tine."

E-329 El a spus, "Petru, tu crezi că eşti sincer, dar tu te vei lepăda de Mine de trei ori... Te vei lepăda de Mine înainte ca cocoşul să cânte a treia oară. Vezi, tu te vei lepăda de Mine de trei ori înainte ca cocoşul să cânte."

E-330 Şi apoi văzând aceea împlinindu-se, când a stat acolo şi a spus "Eu nu Îl cunosc. Nu, eu nu ştiu nimic despre acei Penticostali de acolo."

E-331 Nu este timpul ca eu să mă opresc din predicare, este doar ceasul meu care are un răstimp. [Alarma de la ceasul Fratelui Branham a sunat – Ed.] Vedeţi? V-am spus că... Eu-eu-eu ştiu eu-eu ar trebui să mă opresc acum, dar eu-eu nu mă pot opri chiar la timpul acesta, vedeţi, aşa că eu trebuie să termin aceasta aici doar într-un minut.

E-332 A spus, "Eu-eu-eu-eu ştiu că m-am lepădat de El. M¬am lepădat de El în prezenţa lui Filat. M-am lepădat de El în prezenţa acelei femei mici când a venit aproape de mine, spunând, 'Nu eşti tu unul din ei?' 'Nu!' Şi m-am şi blestemat!" Oh, el se afla într-o stare groaznică. A spus, "Eu-eu-eu..." Ea s-a lepădat... El s-a lepădat de EL Şi l-a văzut pe Isus stând şi privind acolo, atunci a fost când a cântat cocoşul, a privit acolo spre Petru. A ieşit afară. Oh, el a fost descurajat în sine, a spus, "De ce mai trăiesc eu oare?"

E-333 Şi apoi, pe lângă asta, a spus, "Cred că mă voi duce înapoi şi voi merge să pescuiesc din nou. Eu nu mai pot predica, aşa că eu doar mă voi duce înapoi şi încep să pescuiesc." A aruncat năvoadele lui şi le-a aruncat toată noaptea, nu a avut nici un peşte. Şi el era la un punct slab, el nu avea nimic, descurajat în sine, a ajuns la capătul abilităţilor lui.

E-334 Ei bine, el s-a gândit că era un om mare, a tăiat urechea fiului marelui preot aşa. Ei bine, s-a gândit că era un tip grozav, ştiţi voi, el a învăţat ceva. Dar el nu a ştiut nimic! A trebuit să uite totul despre aceasta.

E-335 Şi acolo era el afară acolo, a spus, "Ei bine, eu ştiu un singur lucru, eu sunt un pescar. Eu încă pot să-mi câştig traiul, pescuind." El a aruncat toată noaptea şi nu a prins nimic. Oh, ce descurajare! De fiecare dată când o trăgea sus, o plasă goală. Şi el era aşa de descurajat! Se afla la punctul cel mai slab, a spus, "Eu chiar aş putea tot atât de bine să mă arunc din această barcă. Eu nu mai valorez nimic, oricum."
El a spus, "Aţi prins ceva peşte, copii?"

E-336 A privit afară pe mal, şi acolo stătea un Om. A spus, "Nu, noi am trudit toată noaptea şi nu am prins nimic. Mă gândeam că eram un pescar."
"Eşti tu, Simon?"

E-337 "Da. Ei bine, am trudit toată noaptea şi nu am prins nimic. Oh, eu-eu... Noi nu avem nici un peşte aici."
El a spus, "Bine, aruncă mrejele pe partea cealaltă."

E-338 "Noi am făcut... Ce?" Atunci el a în-... A spus, "Pe partea cealaltă? Noi am făcut asta!"
"Arunc-o pe partea cealaltă."

E-339 El şi-a aruncat mrejele, şi a tras. A spus... Atunci el a devenit tare. Oh, vai! A apucat haina lui veche de pescuit şi şi-a pus-o în jurul lui, a spus, "Fraţilor, asta-i Cine este El!" Şi el i-a întrecut pe ceilalţi la mal înainte ca ei să poată, vâslind corăbiile acelea cât de repede puteau. El i-a întrecut înotând, cu o haină de pescar pe el, a ajuns la mal. De ce? Când el era tare. Când el a fost tare nu a putut face nimic, dar când a ajuns slab atunci a devenit tare. Da, domnule.

E-340 Oh, strategia lui Dumnezeu este să ia vase umane goale şi să zguduie lumea cu ei. (Acum, doar foarte puţin şi vom merge.) Ca la Cincizecime, la Cincizecime, ce a făcut El? Le-a luat lor zece zile ca să se golească de tot. Dar ei stăteau toţi acolo cu vasele lor întoarse în sus, şi Dumnezeu s-a luat pe Sine şi i-a umplut. Asta e tot! Ei au zguduit lumea; s-a revărsat pe Sine în ei.

E-341 Aceasta este nevoia de astăzi. Asta-i de ce avem nevoie astăzi, sunt vasele goale, da, domnule, aşa ca Dumnezeu să poată să le umple. Şi nu le puteţi lua... Eu trebuie să trec peste mult aici. Dumnezeu nu le poate folosi atâta timp cât ele sunt deja pline. Dacă sunteţi plini de instruire teologică, Dumnezeu nu vă poate folosi. Dumnezeu trebuie să aibă vase goale aşa ca El să le poată umple.

E-342 Acum, Ilie nu a spus, "Du-te şi ia nişte vase şi împrumută mult ulei, şi vom vedea dacă nu putem să obţinem un preţ bun redus pe acesta, şi tu iei puţin mai mult şi poţi să plăteşti înapoi vecina în felul acela." El a spus, "Doar ia vasele goale. Asta-i tot ce ai nevoie."

E-343 Asta-i ce a fost la Cincizecime, ei aveau vase goale astfel Dumnezeu a putut să le umple. Frate, această zi cere asta. Această zi; trebuie să avem aceea. Noi vom avea aceea sau vom pieri. Voi încheia acum, ascultaţi. Noi trebuie să avem aceea sau vom pieri. Da, domnule.

E-344 Marile maşini ecleziastice pe care le avem, marile maşini bisericeşti sunt gripate, acestea au o bătaie spirituală în ele. (Fratele Collins se află aici pe undeva, şi Fratele Hickerson.) Eu cred că arborele motorului este stricat. Ceva a mers prost. Ei folosesc felul greşit de benzină, este toată gripată. Ei au folosit experienţă de seminar în loc de Duhul Sfânt.

E-345 Trezirile noastre mari din ţară, oamenii noştri mari, campaniile noastre de vindecare, au eşuat toate. Noi ştim că au eşuat. Priviţi la evanghelistul nostru nobil, Billy Graham, a traversat naţiunea înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi. La ce a ajutat? Oral Roberts, campanii de vindecare peste tot, şi aceasta devine mai slabă tot timpul.

E-346 Pentru că este tot Baptist, Prezbiterian, Adunările lui Dumnezeu, toate aceste alte organizaţii diferite, le pune pe toate împreună, ce este aceasta? O maşină mare ecleziastică, şi Dumnezeu a umplut-o plină cu cărbune pentru voi. Acum doar pufăie, "puf," pum, pum, pum, "puf," pum, pum, pum, un pic aici şi acolo. Ea este gata! Ea este terminată! Benzina s-a terminat, aţi turnat apă în aceasta. Totul este dus (da, domnule), pană la cauciucuri pe ambele părţi. Ne aflăm într-o stare groaznică. Maşina ecleziastică s-a oprit.

E-347 Şi, frate, capacul de la iad a sărit afară. Aşa este. Şi râuri de putere demonică curg de peste tot. A cucerit naţiunile. A cucerit politicile încât este putredă până la miez. A cucerit bisericile încât nu ştiu nimic decât denominaţiune.
Tu spui, "Eşti un Creştin?" "Sunt un Metodist."
"Eşti un Creştin?"
"Eu sunt-eu sunt un Penticostal."

E-348 Aceea nu înseamnă mai mult, cum am spus zilele trecute, decât a fi un purcel, sau un porc, sau un cal, sau ceva. Aceea nu are nimic de-a face cu Aceasta. Sunteţi un Creştin când sunteţi născuţi din nou şi umpluţi cu Duhul Sfânt, nu până atunci, şi eşti complet supus Duhului. Dacă nu eşti supus Duhului, atunci nu eşti născut din nou şi nu ai Duhul Sfânt. S-ar putea să vorbeşti în limbi şi să tremuri, şi să sari şi să alergi, şi să faci tot felul de...

E-349 Pavel a spus, "Eu pot să mut munţi cu credinţa, pot vindeca bolnavi, pot avea cunoştinţa Bibliei, pot să merg la un seminar şi să învăţ toate aceste lucruri, de toate," a spus, "Eu încă nu sunt nimic!" Aleluia!

E-350 Oh, vai, să vorbeşti despre capacul luat de pe cazan! Demoni umblând în jur, puteri ale diavolului, sub numele de Creştinism, "învăţând ca Doctrină poruncile oamenilor," doctrine de seminar teologic, lăsând Biblia în pace.

E-351 Aleluia! Cine este în stare să, cine e destul de tare, cine e destul de înţelept? Cine e destul de puternic să îmblânzească această legiune care dezbracă hainele de pe femeile noastre, în numele predicatorilor, Metodist, Baptist, şi chiar Penticostali? Vopsindu-şi feţele ca Izabela, şi scurtând-şi părul, şi purtând pantaloni exact ca bărbaţii. Predicatorii noştri, nu au destulă coloană vertebrală să le spună despre aceasta. Posedate de diavolul! A fost legiunea care a sfâşiat hainele de pe el. Cine este acest diavol care urlă?

E-352 Cine este destul de tare? Ce fel de-de denominaţiune este în stare să-l învingă umblând în sus şi în jos printre aceste pietre de mormânt de denominaţiuni, strigând, "Zilele miracolelor au trecut, şi noi nu avem nevoie de Duhul Sfânt"?

E-353 Şi cine poate îmblânzi acel diavol? Dumnezeu! Noi nu o putem face prin denominaţiune. Nu o putem face prin forţe ecleziastice. Dar acolo a fost un Glas o dată care a făcut aceasta, amin, care i-a îmblânzit pe acei diavoli, i-a pus în mintea lor normală şi au pus haine pe ei. Chiar acelaşi Glas ne dă nouă o făgăduinţă. "Lucrările pe care le fac Eu le veţi face şi voi." Voi nu o veţi face niciodată cu benzină ecleziastică într-o maşină lovită de carbon. Nu o veţi face niciodată într-o organizaţie. O veţi face când vă goliţi şi deveniţi slabi, vărsaţi afară tot eu-1 vostru, şi îl lăsaţi pe Duhul Sfânt să vină înăuntru să agite fiecare parte din voi, să satureze fiecare capac din trupul vostru. Aceea este singura... care o face.Noi nu avem nevoie de o nouă organizaţie.

E-354 Ceea ce avem nevoie, O Dumnezeule, eu Îl simt revărsându¬se în jur pe aici acum. Ceea ce avem nevoie este ca un profet al lui Dumnezeu să se ridice cu un trăsnet al lui Dumnezeu, un fulger spiritual care să zguduie această lume să se ruşineze! Aleluia! Vase goale este de ce are El nevoie, aşa este, o Biserică chemată afară, o mică minoritate care va primi puterea lui Dumnezeu şi binecuvântările şi Mesajul Lui. Aleluia! Asta-i ce avem nevoie.

E-355 Ajungeţi slabi ca să puteţi deveni tari. Acesta va învinge fiecare diavol. Îi va face de ruşine pe învăţaţi. Acesta îi va aduce pe bărbaţii şi femeile pe care Dumnezeu i-a chemat, şi numai aceia.

E-356 Amintiţi-vă, "Cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi la venirea Fiului omului, opt suflete au fost salvate." În zilele lui Ilie au fost doar şapte mii care L-au avut. Oh, doar gândiţi-vă unde trăim noi acum. Când Ioan a venit pe scenă, biserica mică a fost cu certitudine în minoritate, dar acolo au fost vase goale pentru a turna Untdelemnul înăuntru. Aleluia!
Dumnezeule, fă ca noi să ne golim.

E-357 Goliţi-vă, prieteni. Deveniţi slabi! Lepădaţi abilitatea voastră proprie! Şi voi de la radio... nu radio, dar afară în... care ascultaţi aceste benzi, oriunde ajung ele, goliţi-vă. Turnaţi¬vă afară pe altarul lui Dumnezeu ca o jertfă. Lăsaţi ca Îngerul să vină cu un cărbune de Foc, să umple acel vas cu puterea Atotputernicului Dumnezeu. Ajungeţi... Atunci El vă va face tari, El vă va da har să rezistaţi.
Să ne aplecăm capetele un minut.

E-358 O Doamne, o altă Duminică dimineaţă a trecut, şi noi am şezut în această adunare solemnă, unde bărbaţi şi femei care Te cunosc, unde Duhul Tău locuieşte în inimile lor, şi ei Te cred şi au acţionat asupra fiecărui Cuvânt pe care Tu-care Tu ne-ai însărcinat să facem. Şi noi Îţi mulţumim pentru aceşti oameni.

E-359 Şi s-ar putea să fie alţii afară în ţară unde vor merge aceste benzi, unde micuţe femei smerite şi bărbaţi le vor lua în cămine şi în triburi şi afară în alte ţări. Şi fie ca ei să audă, Doamne, şi să înţeleagă, să se golească astfel ca Duhul Sfânt să-i poată umple.
360 S-ar putea să fie chiar unii şi aici în această dimineaţă, Doamne, care să... s-au golit ei înşişi de când am început să vorbim, care au realizat că s-au încrezut prea mult în gândurile lor proprii, a lor proprii, ei... abilitatea proprie, încrezându-se în iscusinţa simplei lor minţi omeneşti, care nu este nimic decât murdărie înaintea lui Dumnezeu. O Dumnezeule, fie ca ei doar să se golească acum, smerit să se supună şi să vină pentru umplerea Duhului. Acordă aceasta, Doamne.
Este spus în Biblie, "Câţi au crezut au fost botezaţi."

E-361 În această dimineaţă şade în această clădire, Tată, o femeie micuţă, şade înapoi aici în spate, şi îmi amintesc de o Doamnă Hicks venind după mine într-o seară şi acolo zăcea ea doar nimic decât oase, tendoanele, pielea de pe tendoanele ei mici întinsă pe ea, cancerul a mâncat-o; soţul ei, nefiind un Creştin încă. Şi îmi amintesc rugăciunea care am făcut-o în acea seară; "Dumnezeule, Tu l-ai trimis pe micuţul David după un leu cu o simplă praştie mică, şi el a adus înapoi mielul." Am spus, "Acest cancer a prins-o pe sora mea; el este un drac. Eu ştiu că Tu eşti Dumnezeu. Eu Te-am văzut, Doamne, şi eu ştiu. Eu am vorbit cu Tine, şi Tu mi-ai vorbit înapoi." ,,Eu vin după oaia lui Dumnezeu; cancer, tu să-i dai drumul!" Apoi i-am poruncit ei în Numele lui Isus Cristos să "Meargă acasă." Şi soţul ei, care nu era predat încă, a crezut acel Cuvânt şi a dus-o pe soţia lui acasă. Aici este ea în această dimineaţă, o femeie grozavă tare sănătoasă, cancerul este dus, ea vine în această dimineaţă pentru a fi botezată în Numele lui Isus Cristos. O Dumnezeule, Îţi mulţumesc pentru acel vas gol gata să fie umplut. Dumnezeule, mă rog ca Tu să binecuvântezi acel suflet.

E-362 Doamne, acesta este doar un exemplu din multe altele. Mă rog ca binecuvântările Tale să rămână peste această audienţă, în mod solemn, Dumnezeule, în mod solemn. Dacă...

E-363 Există numai un singur lucru rămas, Tată, care eu îl pot vedea, acela este, că sau Te ridici pe undeva cu ceva vase goale şi faci această lume să se ruşineze de ea însăşi, sau îl trimiţi pe Isus chiar repede. Căci sfârşitul este aici, Doamne, sunt rămase doar două lucruri de făcut (şi noi trebuie să vedem lucrul acesta chiar acum) căci noi ştim că acesta este la sfârşit; fie că vom vedea ceva puternic ridicându-se imediat, sau noi vom vedea Venirea Domnului.

E-364 Toată profeţia este împlinită. Ultimul lucru înainte ca Biserica să fie înviată, înainte ca Ea să fie luată sus în Apocalipsa capitolul al 3-lea, a fost apariţia unui mesager la Epoca Bisericii Laodicea, care va "întoarce inimile oamenilor înapoi la părinţii timpurii," să-i ducă înapoi la Cincizecimea obişnuită, care ei pretind că o au. Acolo vor fi mii de mii, cum a fost în ziua lui Noe, Doamne, care vor fi pierduţi. Mulţi dintre ei vor fi pierduţi. Noi vedem aceea deja împlinit, Tată.

E-365 Vino, Doamne Isuse, ia Biserica Ta. Şi dacă este voia Ta, Doamne, doar înainte ca Biserica să fie răpită, fie să se ridice Putere. O Dumnezeule, umple aceste vase. Înviază-le, Doamne! Zguduie această lume încă o dată! Noi ştim că va fi timpul trecut, nu va mai fi pocăinţă atunci, va fi prea înaintat pentru ei atunci. Dar arată-Ţi Puterea, Doamne, umple acele vase şi zguduie această lume cum nu a mai fost zguduită înainte! Ia¬-Ţi Biserica atunci. Lasă lumea în haosul ei în care ea stă, O Dumnezeule, ei se zbat.

E-366 Atunci noi ştim că marele Duh Sfânt va veni la Iudei atunci. Când i-am văzut pe cei o sută patruzeci şi patru de mii stând pe Muntele Sinai, stând cu Mielul, dar Mireasa era deja în Cer. Ea era deja luată sus, şi Mielul a venit înapoi (Iosif) să se facă cunoscut pe Sine la poporul Său. Şi Biblia a spus că va fi o ruptură printre ei când vor privi şi Îl vor vedea stând acolo. Când El se face pe Sine cunoscut, ei vor spune, "De unde ai Tu acele cicatrici?"
El a spus, "În casa prietenilor Mei."
Atunci ei vor spune, "A fost El cel pe care L-am răstignit."

E-367 Şi El va spune cum a spus Iosif, "Nu vă îngrijoraţi, căci Dumnezeu a făcut aceasta pentru a salva viaţa Neamurilor. Nu a fost vina voastră." Apoi au spus că ei se vor separa, o familie de cealaltă, ei vor jeli ca şi cum ar fi fost luat unicul fiu de acasă.

E-368 O Tată, acea zi este aproape, acela este sfârşitul celor Şaptezeci de Săptămâni. Căci timpul este aproape, Doamne.

E-369 O Dumnezeule, fie ca glasul-glasul profeţilor adevăraţi ai lui Dumnezeu să strige împotriva acestei doamne moderne a zilei, această biserică modernă, această teologie modernă a bisericii.

E-370 Zguduie aceşti predicatori cărora le este teamă să spună Adevărul. O Dumnezeule, ia aceşti oameni şi zguduie-i ca niciodată înainte, fă-i să se ruşineze de ei înşişi.

E-371 Dar noi ştim acest singur lucru, şi ne putem odihni cu deplină încredere, că, "Nimeni nu va veni decât dacă Tatăl îl atrage. Şi toţi pe care Tatăl i-a dat vor veni." Ei vor ajunge exact atât de departe cât intenţionezi Tu să ajungă. Dar Tu ai spus, "Nu te teme, turmă mică, este voia bună a Tatălui să vă dea Împărăţia." Noi ştim că Asta este adevărat. Tu ne-ai avertizat tot timpul că vor fi doar foarte, foarte puţini care vor fi gata când vine acel timp. Atunci acolo va fi o mare înviere, şi toţi răscumpăraţii care au fost răscumpăraţi prin epoci vor învia. Dar în această ultimă zi, chiar la timpul sfârşitului, acolo Biserica va fi cu certitudine în minoritate.

E-372 Astfel noi vedem asta, Tată, noi vedem Mesajul zilei. Noi vedem respingerea Acestuia, noi vedem disocierile, vedem toate aceste lucruri.

E-373 Aflăm că poporul Tău mărturiseşte că ei nu sunt... că ei sunt "nimic." Ei vor doar să fie umpluţi cu Tine, Doamne. Acum, mă rog ca Tu să zgudui lumea cu ei, doar câteva zile înainte de Venirea Domnului.

E-374 Acum în mijlocul nostru este boală, sunt oameni care au nevoie de vindecare fizică. Noi nu-i vom lăsa pe din-afară, Doamne, pentru că este spus, "Nu uita toate binefacerile Lui:
Care îţi iartă toată fărădelegea ta; şi El vindecă toate bolile noastre." Noi ne rugăm ca puterea Lui mare de vindecare să fie peste fiecare care se află aici. Dacă Tu poţi salva un suflet acolo afară fără să faci o mişcare, numai inima lui întoarsă către Tine, cu cât mai mult poţi Tu vindeca un trup!

E-375 Aici sunt batiste aşezate aici. Le binecuvântez în Numele Domnului Isus, cum a făcut marele Apostol Pavel. Fie ca oricine poartă aceste batiste să fie vindecat. Fie ca şi căminele separate să fie restabilite. Fie ca şi copilaşii, fără un tată, fără o mamă, şi ei separaţi, fie ca acel cămin să fie unit din nou. Acordă aceasta, Doamne. Vindecă toţi bolnavii acum, şi suferinzii, ia slavă pentru Tine.

E-376 Şi, Doamne, noi cei care încercăm să ţinem vasele noastre sus, ochii noştri sus, inimile noastre în sus spre Tine, dezminţind chiar că suntem asociaţi cu această lume. Biblia a spus că "Abraham a ieşit din casa lui, a ieşit din cetatea lui, ca să sălăşluiască în ţara promisă, mărturisind că el nu era 'din această lume' ci el era 'un pelerin şi un străin."' Abraham şi Isaac şi Iacob, toţi care au această mărturie că ei "nu sunt din această lume," ei pur şi simplu declară că există o Cetate a Cărei Ziditor şi Făcător este Dumnezeu, şi ei se îndreaptă într-acolo.

E-377 Fie ca inimi să fie schimbate chiar acum în timp ce mă rog, Tată, şi fie ca atitudini să fie luate. Şi când soseşte serviciul de botez, fie ca acolo să fie aşa un freamăt printre oameni, fie ca acolo să fie oameni care nu s-au gândit niciodată la aceasta înainte, fie ca aceasta să fie descoperită. Şi Tu ai spus că toţi pe care Tu i-ai chemat, Tu-Tu îi vei trimite.

E-378 Acum, îţi încredinţez totul Ţie, Doamne, cu acest mic mesaj frânt de la un sărman vas cu nimic înăuntru, Doamne. Mă rog ca Tu doar să iei acele Cuvinte şi să le topeşti în inimile oamenilor, şi fie ca ei niciodată să nu fie în stare să se îndepărteze de la Acesta. Acordă aceasta, Doamne. Încredinţând aceasta Ţie acum, în Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-379 [Un frate dă un mesaj – Ed.] În timp ce voi vă luaţi decizia, voi decideţi. "De ce vă opriţi între două opinii?" Aţi auzit ce a spus El. Dacă Dumnezeu este Dumnezeu, slujiţi-i Lui; dacă lumea este dumnezeu, doar continuaţi înainte. Vedeţi? Dacă calea denominaţională este corectă, mergeţi înainte cu aceasta; dar dacă Biblia este corectă, atunci veniţi la Aceasta. Vedeţi? Alegeţi în acest ceas cui îi veţi sluji.

E-380 Haideţi doar, în Duhul, să cântăm un imn acum. Biblia a spus, "Au cântat un imn şi au ieşit afară." Să cântăm această cântare veche cunoscută, Eu Îl Iubesc, cu capetele şi inimile noastre aplecate căre El.
Eu Îl iubesc,
Acum decideţi ce veţi face.
Eu Îl iubesc
Pentru că întâi El m-a iubit
Şi a cumpărat salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-381 [Fratele Branham începe să fredoneze Eu Îl Iubesc – Ed.] Puteţi face decizia voastră pentru Cristos? Nu o decizie, mai exact, doar goliţi-vă, "Doamne, eu nu sunt bun. Nu este nimic bun în mine. Lasă-mă să uit tot ce am ştiut vreodată. Acum vino, Doamne Isuse, nu lăsa ca aceasta să treacă pe deasupra capului meu. Lasă ca eu să primesc Aceasta şi să fiu umplut cu Duhul Tău, Doamne. De azi înainte, lasă-mă să fiu cu totul al Tău." Doar rugaţi-vă acum, doar o rugăciune mică către Dumnezeu; simplă, această rugăciune, copii, toţi.
Tu Miel al Calvarului,
Mântuitor divin; (doar pocăiţi-vă în inma voastră)
... ascultă-mă în timp ce mă rog,
Ia la o parte toate păcatele mele,
O lasă-mă ca din această zi
Să fiu în întregime al Tău!
În timp ce păşesc prin labirintul vieţii,
Şi întristări în juru-mi se răspândesc,
Fi Tu Călăuza mea;
Porunceşte întunericului să fie zi,
Şterge tristeţile, şi temerile,
Nu mă lăsa să rătăcesc vreodată
Departe de Tine.

E-382 [Fratele Branham începe să fredoneze Credinţa Mea Priveşte în Sus La Tine – Ed.] Aceştia care au crezut, va-ţi golit înaintea lui Dumnezeu, şi sunteţi hotărâţi că nimic nu vă va mai împiedica, nu veţi mai mărturisi niciodată nici una din abilităţile voastre, şi voi doriţi să o faceţi clar, decizie curată adevărată cu Dumnezeu, bazinul are apă în el, pregătit pentru botez. Lăsaţi ca femeile să meargă la dreapta mea, şi bărbaţii la stânga mea. Serviciul de botez va avea loc doar într-un moment. Cei care sunt goliţi, voi sunteţi gata nu ca să credeţi ceea ce spun slujitorii, ce ecleziasticii spun, ce spun denominaţiunile, dar veţi lua calea Domnului, veţi crede AŞA VORBEŞTE DOMNUL, veniţi acum.
În timp ce păşesc prin labirintul vieţii,
Va fi că femeile vor fi aici, bărbaţii aici. Aceea este chemarea voastră la altar, "Cât de mulţi au crezut, au venit şi au fost botezaţi."
... Călăuza mea;
Porunceşte întunericului să fie zi,
Şterge lacrimile întristării,
Nici nu mă lăsa vreodată să rătăcesc
Departe de Tine.

E-383 Câte femei de aici în această dimineaţă... Spun aceasta în Numele Domnului Isus! Câte din voi vă ruşinaţi de acel păr scurt pe care îl purtaţi, vreţi ca Dumnezeu (prin harul Său) să îl lase să crească pentru voi? Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-384 Câţi bărbaţi sunt ruşinaţi că vă lăsaţi soţia voastră să fumeze ţigări, şi să poarte pantaloni care de fapt vă aparţin vouă?

E-385 Şi Biblia a spus, "Este o urâciune în privirea lui Dumnezeu." Ştiţi voi că Dumnezeu nu se poate schimba? El nu se poate schimba. El are o singură natură, aceea este sfinţenie. El nu se poate schimba. Dacă nu deveniţi ca şi El, voi nu Îl veţi vedea, "Fără sfinţenie nici un om nu îl va vedea pe Domnul." Şi dacă purtând pantaloni este... Îl îmbolnăveşte pe Dumnezeu de stomac şi varsă, El este scârbit, şi urâciune, "murdărie," cum sunteţi voi vreodată... aveţi un duh ca acela în voi şi să ajungeţi vreodată în Cer? Cum veţi ajunge în Cer cu păr scurt, când Dumnezeu a spus, "Este o ruşine ca o femeie să-şi taie părul"? Ea tăgăduieşte chiar principiile de a fi o-o soţie. Dumnezeu nu se schimbă. Acela este Cuvântul Său, prietene, tu mai bine să asculţi.

E-386 Şi voi bărbaţilor care veţi lăsa soţiile voastre să facă aceea, nu vă este ruşine de voi înşivă? Nu vă este ruşine?

E-387 Nu fiţi ca Prima Doamnă a ţării. Fiţi ca Dumnezeu! Vedeţi? Goliţi-vă de această tendinţă modernă a lumii, astfel ca Cristos să Se poată revărsa în voi şi voi să puteţi fi cu adevărat umpluţi cu Duhul Sfânt.

E-388 El nu poate face asta, El nu o poate face, este-este împotriva principiilor Sale; El ar trebui să meargă împotriva Cuvântului Său, şi aceea El nu va face; El nu o va face atâta timp cât-cât voi nu faceţi faţă cu Cuvântul Lui. Voi trebuie să veniţi... Noi trebuie să venim la Acesta înainte ca orice altceva să se poată face. Voi ştiţi asta, fiecare din voi sunteţi conştienţi de lucrul acesta. Câţi credeţi asta, ridicaţi-vă mâna. Sigur, voi o credeţi, acum să facem ceva cu privire la lucrul acesta.

E-389 Dumnezeule, fi milostiv cu noi! Cum avem noi nevoie de El! Iată-ne, noi toţi împreună acum. Amintiţi-vă acum, la Judecată, dacă eu... eu va trebui să stau (şi aceea poate fi înainte de înserare) şi să înfrunt fiecare Cuvânt pe care l-am spus. Vedeţi, eu va trebui să Îl înfrunt. Acum, reţineţi că nelegiuirea este jos de pe mâinile mele, este jos de pe conştiinţa mea, este jos de pe sufletul meu, este jos de pe Dumnezeu.

E-390 Dacă voi nu... Dacă voi staţi în acele condiţii şi încă nu vă simţiţi condamnaţi (pfiu!) ce-ce-ce veţi face voi? Atunci ştiţi că Dumnezeu nu se ocupă de voi, voi ştiţi că aţi trecut dincolo de Aceea. Vedeţi? Sunteţi trecuţi de Aceea. Voi s-ar putea să fiţi foarte religioşi, aţi putea aparţine la biserici şi aşa mai departe, dar voi aţi trecut de Aceea. Cuvântul lui Dumnezeu coboară înăuntru şi scoate afară o persoană. Acela este lucrul care-i aduce pe ei înapoi. Vedeţi? Deci acela este Cuvântul. Întreb orice slujitor, orice persoană, oriunde, să tăgăduiască Aceea împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Aşa este. Nu este aşa, vedeţi.

E-391 Astfel să fim Creştini adevăraţi. Chiar noi cei care încercăm, cei care încearcă, avem nevoie să fim tăiaţi jos şi fierţi iarăşi. Da, domnule, noi toţi avem nevoie de lucrul acesta.

E-392 Dumnezeule, ai milă de mine. Dumnezeule, ia-mă şi modelează-mă. Este intenţia mea, după această săptămână, să merg înaintea lui Dumnezeu, să aflu ce urmează să fac. Dumnezeule, ia-mă. Ce... Totul-totul ce este despre mine (şi este mult) ce nu este bine, Dumnezeule, taie jos, este rugăciunea mea în această dimineaţă. Circumcide inima mea, urechile, fiinţa mea. Fă-mă, Doamne, fă-mă ceva care... orice vrea El ca eu să fiu. Asta-i rugăciunea mea.

E-393 Orice am nevoie să fiu, taie jos, taie-mă jos, Doamne. Arată¬mi în Cuvânt, spune-mi, eu voi merge să o fac. Lasă ca Domnul să o spună, eu voi... sunt chiar acolo gata să înfrunt aceasta. Orice spune Cuvântul lui Dumnezeu, aceea este ceea ce vreau să fiu. Vreau să fiu un-un Creştin în Cuvântul lui Dumnezeu, "Lăsând cuvântul fiecărui om să fie o minciună, şi a lui Dumnezeu să fie adevărat." Nu ar fi aceea tendinţa timpului, nu ar fi aceasta? Acela este felul în care o credeţi?

E-394 Cauţi locul pentru serviciul de botez, fiule? Da, în spate aici, frate, să nu aştepţi. Bine, chiar pe aici.

E-395 Mulţi din voi ar trebui să vină, bărbaţi şi femei care sunt credincioşi, care sunt... mărturisind păcatele lor, pentru a fi botezaţi în Numele lui Isus Cristos. (Pe aici, frate.) "În Numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor lor, şi ei vor fi umpluţi cu Duhul Sfânt."

E-396 Acum, către voi oamenii Catolici de aici, asta-i ce este iertarea păcatelor. Voi spuneţi că biserica are putere să ierte păcate, cum a iertat biserica păcate? Dumnezeu... Isus a spus bisericii, "La oricine le iertaţi, la aceia le vor fi iertate. La oricine le reţineţi, la aceia le vor fi reţinute." Cum au iertat ei la început, păcatele în biserica timpurie? Ei i-au chemat la pocăinţă, şi i-au botezat în Numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor lor. Nu într-o cabină de confesiune; nu, într-adevăr. Dar ei s-au pocăit înaintea lui Dumnezeu, în inimile lor pe când stăteau ei acolo, şi au crezut. "Şi câţi au fost bot-... crezut au fost botezaţi în Numele lu! Isus Cristos, şi ei au fost umpluţi cu Duhul Sfânt." Amin. Voi Îl iubiţi?
Acum să ne ridicăm.

E-397 Acum, vor fi mulţi care vor vrea să aştepte pentru serviciul de botez. Mai este cineva care vrea să vină, mai este cineva care a crezut? Veniţi, de oricare parte; bărbaţii la stânga; la dreapta, femeile. Credeţi în Domnul Isus cu toată inima voastră, cu tot ce este în voi.

E-398 Acum să ne aplecăm capetele împreună, în timp ce repetăm acest model de rugăciune împreună, aşa cum în mod ciudat mă simt călăuzit să fac lucrul acesta chiar acum. Aşa cum ne aplecăm capetele, rugaţi-vă cu mine. [Fratele Branham şi adunarea se roagă în unison – Ed.]
... Tatăl nostru Care eşti în ceruri, Sfinţească-se numele Tău,
Vie împărăţia Ta. Facă-se voia Ta pe pământ, precum în cer.
Dă-ne nouă astăzi pâinea cea de toate zilele.
Şi ne iartă de greşelile noastre, precum şi noi iertăm celor care greşesc împotriva noastră.
Şi nu ne du în ispită, ci izbăveşte-ne de rău: Căci a Ta este împărăţia, şi puterea, şi slava, în veci. Amin.

E-399 Acum să rămânem cu capetele aplecate. Şi îi voi cere Fratelui Neville să vină şi să spună binecuvântarea, să spună ce este pe inima lui, şi apoi să anunţe cu privire la serviciul de botez care este pregătit acum.

E-400 Dumnezeu să vă binecuvânteze, este rugăciunea mea. Eu mă voi ruga pentru voi, voi rugaţi-vă pentru mine. Eu chiar am nevoie de rugăciunile voastre.