E-1 Frate Graham îţi mulţumesc. Bună dimineaţa, la fiecare, şi un Crăciun fericit la toţi. Noi suntem aşa fericiţi să fim iarăşi înapoi în această dimineaţă, aici la Tabernacol, să fim cu acest mic grup drăgălaş.

E-2 Eu şi Fratele Graham tocmai discutam acolo înăuntru, chestiunea. El a spus, “Frate Bill, ai tu ceva pe inimă în această dimineaţă?”

E-3 Eu am spus, “Doar pe Cristos.” Amin. Aceea este totul. Noi întotdeauna avem aceea. Şi deci aceea este în comun pentru noi, că noi Îl avem.

E-4 Am ajuns înăuntru târziu ieri, de la Dallas, unde noi am avut o... una dintre cele mai glorioase adunări. Şi lucrul pentru care ne-am rugat, acum urmează să se împlinească. Este deja în sesiune chiar acum, acela este, pentru o trezire în toată naţiunea. Toţi lucrătorii, ieri, cei... sau în ultimele câteva zile, care a avut toate mărimile sau calibrele de lucrători sau servicii, ne-am întâlnit împreună la – la Dallas pentru această convenţie. Şi acolo erau vreo cinsprezece, optsprezece lucrători acolo care – care au o lucrare care poartă pe undeva între trei şi cinsprezece mii, poate douăzeci de mii de oameni. Raymond T. Richey, de exemplu, şi Bosworth, şi – şi Oral Roberts, şi Jackson, şi toţi oamenii aceia de acolo.

E-5 Fratele Jackson, seara trecută, în adunarea lui, a avut cinci sute care au primit Duhul Sfânt deodată, deci aceea este chiar minunat.

E-6 Şi noi toţi ne-am întâlnit ieri, ziua trecută, la o înţelegere de lucru pentru anul acesta, căci noi credem că Dumnezeu este aici să facă o lucrare şi o mişcare, ce lumea nu a mai văzut înainte. Eu cred, prieteni, că noi – noi chiar intrăm în ceva minunat. Şi aceşti lucrători care probabil vor avea fiecare seară în vara aceasta următoare, dacă Domnul ne permite, fiecare seară va fi cel puţin pe undeva de la... vor fi cinsprezece sau şaisprezece, poate mai mult decât atât, corturi mari aşezate, care cuprind până la opt şi zece mii de oameni, în jurul Statelor Unite, în acelaşi timp.

E-7 Oh, noi doar trebuie să avem trezire acum. Este deja în sesiune, sute şi sute primesc botezul Duhului Sfânt, venind în Împărăţia lui Dumnezeu acum. Nu este ceva după care noi tocmai am aşteptat, puţin mai târziu, dar aceasta – aceasta – aceasta este deja acum. Dumnezeu o face chiar acum.

E-8 [Fratele Graham Snelling îl întreabă pe Fratele Branham despre microfon – Ed.] Da, domnule, eu... Da, Frate Graham. Acesta este lucrul pe care eu întotdeauna... Bine. Păi, voi ştiţi, eu şi Fratele Graham lucrăm împreună aşa de bine; el este aşa de înalt iar eu sunt aşa de scund. Deci eu... [Fratele Snelling spune, “El culege fructele de jos, şi eu iau toate fructele de sus.” Fratele Branham şi adunarea râd – Ed.] Uneori eu trebuie să-l am ca el să scuture câteva jos. [Porţiune goală pe bandă. – Ed.] Îţi mulţumesc, Frate Graham. Eu încă nu am socotit aceea, focul. Noi îl vrem pe altar, nu-i aşa? Amin. Păi, voi...

E-9 Seara trecută unde şedeam noi, cu miile adânc înăuntru acolo, şi ei toţi băteau din palme şi-l lăudau pe Dumnezeu, noi doar am avut un astfel de timp glorios, noi am avut Foc chiar pe altar atunci.

E-10 Şi noi suntem foarte fericiţi să anunţăm vara aceasta ce vine pentru trezire. Acum eu sunt la...

E-11 Eu voi fi cu Biserica aici, cu Fratele Graham şi voi toţi, pentru următoarele opt sau zece zile, eu presupun, din câte ştiu eu, şi eu vreau să fiu în fiecare serviciu pe cât pot eu. Apoi eu sunt...

E-12 Noi plecăm de acolo, la Houston, Texas, la coliseum. Avem acolo o clădire mare frumoasă în care încap şaptesprezece mii de oameni, şi noi doar aşteptăm un timp măreţ.

E-13 Am încercat să avem o... noi cu toţii să avem un rând de rugăciune jos acolo, însă noi doar nu am putut să o facem; un lucrător într-un loc, şi unul în altul, în rândul de rugăciune. Dar, Doamne, aceasta doar nu merge în felul acela, şi doar Fratele Jaggers a trebuit să meargă înainte.

E-14 Şi, spun, un alt lucru eu vreau să anunţ. Fratele Jaggers a stat şi a luat poziţie precum noi am făcut la Calgary. El... Baptiştii Misionari şi Baptiştii Voinţei Libere, şi toţi, (voi ştiţi, Texasul este plin de Baptişti), ei au stat pentru el, dar Baptiştii fundamentali s-au ridicat înpotriva – programului. Şi, oh, cum l-au scris pe el în ziar şi fiecare lucru. Păi, el, ei i-au scris întrebări din Biblie, astfel el a răspuns înapoi. Şi ei au avut o... după ce ei au avut propria lor dovadă, apoi ceva grup de poziţie politică, păi, ei nu au vrut să pună aceasta în ziar. Deci Fratele Jaggers, noi am chemat o adunare acolo, şi şaptezeci şi cinci de lucrători colaboratori din oraş au venit înăuntru împreună, noi am luat o copie fotostatică a acesteia, şi am spus, ‘‘Este aceasta libertatea cuvântului? Este aceasta libertatea presei?” În felul acela, şi am trimis-o afară. Şi ziarul a pierdut zece mii de abonaţi în dimineaţa următoare.

E-15 Şi ei au venit, plângând, pe genunchii lor, spuneau, “Noi vom publica în ziar, chiar gratis, voi nu trebuie să ne plătiţi un bănuţ.”

E-16 Oh, frate, ascultă, tu biserică. Odată noi am locuit jos lângă linia de cale ferată; noi nu mai locuim. Noi locuim pe Bulevardul Aleluia acum. Da, domnule. Noi ne numărăm cu milioanele. Noi obişnuiam să fim, că eram numai câteva sute de noi, dar noi mergem în milioane, milioane acum. Şi uniţi împreună, noi suntem cea mai puternică biserică, numeric, ce este în Statele Unite; asta-i adevărat, oh, eu presupun, în lume. Anul trecut, numai, noi am avut un milion cinci sute de mii de convertiri. Gândiţi-vă la aceea, un milion cinci sute de mii de convertiri, în oamenii Evangheliei depline, aceea este, cu ordinele generale anul trecut. Oh, noi venim sus acum.

E-17 Şi aceste mici ziare şi lucruri care au fost... ei nu ar vorbi despre oamenii Catolici, ei s-au temut de ei. Vedeţi, ei s-au temut să o facă. Dar noi ne numărăm chiar acolo sus acum. Noi avem drepturi. Să ne pretindem dreptul nostru dat de Dumnezeu. Asta-i adevărat. Deci noi mergem înainte anul acesta, cu Dumnezeu să fie ajutorul nostru şi scutul nostru, să cauzăm o... să încercăm cât ştim mai bine să avem o trezire. Acum eu...

E-18 [Cineva vorbeşte Fratelui Branham – Ed.] Oh, sus aici? Voi toţi va trebui să-mi spuneţi când să mă opresc. Sus acolo, chiar sus acolo. În regulă. Eu pot păşi sus aici şi să privesc înapoi.

E-19 Şi aşa, bine, câţi vă simţiţi bine de Crăciun? Spuneţi, ‘‘Amin”. [Adunarea spune, ‘‘Amin” – Ed.] Oh, Doamne, Doamne! Priviţi! Acesta este un timp de bucurie, timpul când noi toţi putem veni împreună şi să ne închinăm lui Cristos.

E-20 Şi eu – eu nu, nu am un mesaj, nici un lucru. Eu doar am deschis Biblia aici când el vorbea acolo. Eu am întors aici, am zis, ‘‘Unde este naşterea lui Cristos?” Aproape fiecare vorbeşte despre aceea acum. Şi deci eu va trebui doar să citesc pentru puţin timp şi apoi să găsesc ceva, şi doar să continui şovăind înainte până când Duhul Domnului alege ceva.

E-21 Acum, să pornim, să începem la Luca, capitolul 1 din Luca. Acela este începutul – naşterii lui Cristos. Şi noi vom citi ceva aici înăuntru, sau vom învăţa doar ceva asupra Cuvântului dacă noi putem. Noi nu ştim ce va face Domnul pentru noi, dar noi doar nădăjduim că El ne va da o mare binecuvântare.

E-22 Zic, eu am auzit emisiunea ta. A fost bună. Doar continuă să mergi, continuă să mergi, predică Cuvântul.

E-23 Doar spuneam Fratelui Graham, înăuntru acolo, ‘‘Dacă a existat vreodată un timp când Creştinii au nevoie unul de altul, este chiar acum, chiar acum.” Orice aţi face, lăsaţi de-o parte totul; căci eu cred, prin harul lui Dumnezeu... Eu voi vorbi doar despre aceea, un pic, în câteva minute, cum că noi – noi avem nevoie unul de celălalt chiar acum.

E-24 Marea... Eu cred că noi întâmpinăm... Ascultaţi voi la mine? [Adunarea spune, ‘‘Amin.” – Ed.] În ordine. Noi întâmpinăm, acum, privind la cea mai mare dramă care a fost vreodată aşezată în toată istoria omenirii, lucrând aici înaintea noastră. Marele câmp al lumii aici, şi o dramă pe care Dumnezeu o va juca, chiar acum. Căci, este uluitor, să priveşti în lume şi să vezi cum se mişcă lucrul împreună. Oh, este ceva ce urmează să se întâmple, prietene. Aceasta este despre ce am vorbit şi despre ce am spus, este chiar acum aici. Vedeţi? Aceasta deja începe, pretutindeni, izbucneşte.

E-25 Există un mare tablou ce eu aş dori să vi-l înfăţişez în această dimineaţă. Văd un miel afară în câmp, hrănindu-se. Micuţul devine agitat şi el doar... el se miră. Priveşte acolo în trestii înapoia lui, eu văd un leu furişându-se sus, foarte uşor. Vedeţi? Bătându-şi coada de pământ, pregătindu-şi picioarele gata pentru o săritură.

E-26 Aceea este biserica acolo afară în câmp. Întunericul comunismului împingând în toată lumea, apropiindu-se ca o mare umbră.

E-27 Şi aceasta este legea contrastului. Luaţi cum este înainte de ziuă, întotdeauna este cel mai întuneric înainte de ziuă pentru că se crapă de ziuă, împingând întunericul. Şi este legea contrastului, voi vedeţi, o face cel mai întuneric înainte de a se crăpa de ziuă.

E-28 Şi noi suntem în acelaşi lucru acum. Este doar cel mai întuneric înainte de ziuă. Marile umbre ale întunericului se împing înăuntru, pentru a împlini omul păcatului. Aţi observat, chiar în acest timp de Crăciun, toate ţările comuniste sunt, în loc de a trimite pe Cristos în iesle, ei trimit afară cărţi mici despre Stalin, punând fotografia lui Stalin pe ele; omul care se opune, el însuşi deasupra la tot ce se cheamă Dumnezeu, şi aşa mai departe, luând o mare parte din lume în ghearele lui. Şi apoi un alt lucru, că, toate acestea, aceea este ca să împlinească Scriptura.

E-29 Şi apoi, din nou, eu vreau ca voi să observaţi un alt lucru, una dintre împliniri. Aceşti oameni care sunt formali în aceste biserici formale, se ridică împotriva Mişcării. Iar Biblia a spus, “Ei vor avea o formă de evlavie, dar vor tăgădui Puterea din ea; de la aşa ceva depărtează-te.” Şi ei îşi iau poziţia lor.

E-30 Comunismul îşi ia poziţia lui.

E-31 Lăudat fie Dumnezeu, Duhul Sfânt îşi ia poziţia Lui. Da. “Când vrăjmaşul vine înăuntru ca un potop, atunci Eu voi înălţa un steag împotriva lui.” Asta-i adevărat. Şi Biserica şi-a luat poziţia ei, eu vreau să spun Biserica Duhului Sfânt.

E-32 Acum aceasta este tot în ce sunt eu interesat, prieteni, şi eu sunt aici. Acolo afară, eu mă voi ruga pentru bolnavi. Dar aici înăuntru eu sunt interesat într-un lucru, şi aceea este Biserica născută din nou a lui Dumnezeu. Asta-i adevărat. Aceea este cea în care sunt eu interesat, oricum. Eu nu sunt înteresat în hotărâri locale, şi diaconi, şi aşa mai departe, ca acelea, sau rânduieli ale bisericilor. Eu sunt interesat în botezul Duhului Sfânt peste Biserică, pentru această zi în care trăim noi. Aceea este partea fundamentală, şi aceea este ceea ce noi căutăm.
Doar un cuvânt de rugăciune acum.

E-33 Tată Ceresc, coboară jos, în această dimineaţă, în mijlocul nostru. Acordă-ne aceasta, Doamne, şi fie ca Duhul lui Dumnezeu să preia serviciul. Binecuvântează lucrarea aici, Doamne. Binecuvântează pe fratele nostru, Fratele Graham. Dumnezeule, dă-i cuvinte de înţelepciune deseară, la emisiunea radio, fie ca el să fie în stare să – să zguduie pe oameni cu... prin predicarea Cuvântului. Acordă aceasta, Doamne. Fie ca păcătoşii să plângă, să îngenuncheze în camera lor şi să-şi dea inimile lui Cristos. Dacă există ceva necredincioşi aici în această dimineaţă, sau careva care nu a acceptat pe Cristos, fie ca ei să vină, de asemeni.

E-34 Şi acum începe o trezire în inimile oamenilor, în această dimineaţă, Doamne. Fie ca acesta să fie un timp de reînnoire, un timp când Duhul va fi reînnoit. Şi, O Tată, noi ne-am ruga în felul acesta. Vino ia-ne de mână, pe fiecare dintre noi, du-ne pe această cărare aici. Arată-ne acest măreţ tablou care este aşezat în ordine aici, descoperind tainele Tale inimilor sfinţilor în această dimineaţă, ca noi să putem vedea ce este aici afară chiar înaintea noastră. Şi aşa cum mergem jos atunci, Doamne, în armura lui Dumnezeu, fie ca noi să mergem ca soldaţi bravi, să înfruntăm inamicul. Dar cum putem noi să-l înfruntăm fără ca noi să-i cunoaştem tehnica? Şi ajută-ne în această dimineaţă să înţelegem, şi arată-ne... avanscena lui acolo, astfel ca noi să ştim unde să-l întâlnim. Pentru că noi cerem aceasta în Numele lui Isus. Amin.

E-35 Haideţi, al 2-lea capitol, hai să citim aceasta.
Şi s-a împlinit că în acele zile, că acolo a ieçit un decret de la Cezar August, la întrega lume, ca lor să li se ia impozit.
(Şi acest impozit a fost prima oară făcut... de guvernatorul Siriei.)
Şi toţi au mers să fie taxaţi, fiecare la propria lui cetate.
Şi Iosif a mers de asemeni sus de la Galileea, în cetatea Nazaret, în Iuda, la cetatea lui David, care se numeçte Betlehem; (pentru că el era din casa çi neamul lui David:)
Ca să fie taxat cu Maria soţia lui, care era însărcinată.
Şi astfel a fost, că, în timp ce erau ei acolo, zilele
împlinirii ei ca ea să nască.
Şi ea a născut pe întâiul ei fiu născut, çi l-a înfăçat în scutece, çi l-a culcat în iesle; pentru că nu era loc pentru el în han.

E-36 Acum doar ca o bază, să... până când vom ajunge sus la partea din aceasta pe care aş folosi-o în această dimineaţă. Şi voi toţi lăsaţi-vă doar pe voi înşivă să fiţi în Duhul Domnului.

E-37 Noi suntem, azi, peste tot în lume, este celebrată naşterea lui Isus, care acum este doar tradiţională. Isus nu a fost născut în nici un decembrie cinci sau nimic ca... sau 25 decembrie. Noi ştim că aceea este imposibil. Dealurile Iudeii erau pline de zăpadă la acel timp, deci cum putea fi aşa? Isus în mod obişnuit, prin astrologie, şi aşa mai departe, şi prin toate acestea a fost născut, la întâi, în jur de întâi aprilie, deci când era Primăvară. Dar aceasta este o zi, care este în ordine, doar stabilită pentru închinăciune, în amintirea venirii Lui pe lume.

E-38 Unul dintre cele mai mari daruri pe care Dumnezeu le-a dat vreodată lumii era Isus Cristos. Că, noi ştim aceea. Şi acum eu vreau să vorbesc, în această dimineaţă, asupra Dumnezeirii Lui, Cine este El. Atât de mulţi Îl au un mic bebeluş întins acolo afară în leagăn, şi aşa mai departe. Dar acela – acela a fost doar unul din tablouri, doar unul din expunerile dramei, să-l aducă în evidenţă la ceea ce într-adevăr este El, Dumnezeirea Lui.

E-39 Şi El a spus, în Scripturi despre venirea Lui, despre El se vorbea încă din zilele lui – lui Ioan. Drept în urmă chiar în Geneza, era profeţit, că, “Sămânţa femeii va zdrobi capul şarpelui,” promiţând acest Copil – Copil, Cristos Isus. Şi El a fost în jos, în toţi profeţii; aproape fiecare profet care a fost scris vreodată în Biblie, a vorbit despre prima şi a doua Lui venire, când El ar veni la lume.

E-40 Isus vine de trei ori. El a venit, prima oară, să răscumpere Biserica Lui. El vine, a doua oară, să-şi primească Biserica Lui. El vine, a treia oară, cu Biserica Lui. Totul în Biblie străbate în trinităţi, treiuri, dar toate într-un Cristos. El, amintiţi-vă, prima dată, să răscumpere Biserica Lui; a doua oară, să-şi primească Biserica Lui; a treia oară, cu Biserica Lui, ca Rege şi Regină.

E-41 Acum, însă asupra primei Lui veniri, noi vom vorbi despre aceasta doar puţintel, şi apoi despre fiinţa Lui aici; şi apoi despre a doua Lui venire, aceasta, despre aceasta; şi apoi despre a treia oară; dacă Domnul va voi.

E-42 Acum în aceste zile, acolo a fost o mare persecuţie împotriva bisericii. Cezar August a făcut un mare plan, că el va taxa toţi oamenii. Şi aceea s-a făcut numai cu un scop, ca marea profeţie a lui Dumnezeu să fie împlinită.

E-43 Singurul lucru pe care îl aveţi de făcut, când voi vedeţi ceva în Biblie, care sună doar puţin mistic şi puţin superstiţios pentru voi, doar daţi lui Dumnezeu puţin timp. Dumnezeu nu este grăbit. Noi suntem cei ce intrăm în grabă. Doar daţi lui Dumnezeu doar puţin timp, şi veţi vedea vechile roţi profetice, dinţate, funcţionând direct sus în tablou. Se va developa, chiar la aducerea sus a unei fotografii.

E-44 Aşa cum cineva vorbea ziua trecută, el a spus, “Dumnezeu, ce era El?” Când El era acolo în urmă, cu milioane şi milioane de ani în urmă, când El nu era... întocmai ca acest spaţiu aici; apoi El s-a adunat sus în Logos; şi apoi El a venit din Logos, jos în Cristos. Vedeţi, este doar Dumnezeu venind jos astfel, la pământ, apoi mergând drept înapoi în Dumnezeu din nou. Nu vedeţi ce vreau eu să spun? Doar rotindu-se, venind jos din spaţiu, din Eternitate; rotindu-se laolaltă, venind jos în Logos; din Logos, acolo în Om, apoi întorcându-se drept înapoi din nou. Pentru un scop, să răscumpere acel om care a căzut.

E-45 Acum, aceea este pentru ce a venit El, să fie un Răscumpărător. Şi înainte ca Dumnezeu să poată fi un Răscumpărător, El trebuia să fie, conform legii, un Răscumpărător rudenie. El trebuia să fie rudenie cu noi.

E-46 Şi Dumnezeu la început, a făcut primul Lui om, El l-a făcut din duh. Şi duhul este partea nevăzută a omului, pe care voi nu o vedeţi. Acum Dumnezeu a făcut omul în Propriul Lui chip. Ascultaţi voi la mine? [Adunarea spune, “Amin.” – Ed.] În ordine. Dumnezeu a făcut om după chipul Lui Propriu. “Şi Dumnezeu este un Duh,” a spus Biblia. Şi primul om care a fost făcut a avut stăpânire peste toată creaţiunea, întocmai cum Duhul Sfânt are stăpânire peste Biserică astăzi. El a condus creaţiunea. El a condus animalele.

E-47 Dar acolo nu era nimeni să lucreze pământul, aşa că Dumnezeu a făcut om din pulberea pământului. Şi acel om, El i-ar fi putut da mâini ca unei maimuţe, El ar fi putut să-i dea picioare ca un urs. Orice a făcut El, El doar le-a aruncat laolaltă şi a făcut un om. Dar acest om, El a pus acest duh nemuritor care nu moare niciodată, în acest om, şi el a devenit mai mult decât un animal; el a devenit un om.

E-48 Apoi acest om aici, aceea este ceea ce eu cred că ateii şi unii din ei stau în jur, certându-se. Dar a venit ceasul când Dumnezeu şi-a revărsat Lumina Lui, există un ceas aici acela când Dumnezeu face lucruri. Asta-i adevărat. Şi astfel acum când ei se ceartă, “Păi, picioarele lui arată ca a unui urs, şi mâinile lui arată ca ale unei – unei maimuţe, sau o – o maimuţă, sau aşa mai departe,” şi ei încearcă să spună că originea lui vine din aceea. Aceea nu are nimic de-a face cu aceasta.

E-49 Acesta este trupul de carne în care El doar locuieşte, ca o casă, acesta se duce înapoi în pulberea pământului. Doar duhul este nemuritor; el vine de la Dumnezeu. Acela este chipul lui Dumnezeu. Dumnezeu este un Duh.

E-50 Acel om şi-a pierdut originea în Grădina Edenului. Relaţia lui, părtăşia cu Dumnezeu a fost întreruptă acolo, din cauza păcatului şi necredinţei. Necredinţă în ce? În Cuvântul lui Dumnezeu. Un tablou i-a fost pictat odată Evei, şi i s-a spus cu cât mai luminată va fi ea dacă ea doar – doar ar renunţa la Cuvântul lui Dumnezeu, “să privească aici să raţioneze.” Voi nu puteţi. Dumnezeu...

E-51 Există o diferenţă între raţiune şi Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat; raţiunea este falsă. Voi nu puteţi raţiona nimic. Asta-i adevărat. Mintea noastră nu este, vedeţi, nu este îndeajuns de bună sau niciodată nu va fi, ca să pătrundă înţelepciunea Eternă a lui Dumnezeu. Şi, de aceea, voi nu O puteţi raţiona; voi doar trebuie să O credeţi.

E-52 Şi deci atunci tabloul a fost pictat, în urmă acolo prin primul nostru tată şi mamă, şi ei au căzut. Şi aceea a rupt relaţia cu Dumnezeu, şi au fost scoşi din Grădina Edenului. Din ceasul acela, Dumnezeu a început să strige în sus şi-n jos în grădini căutând după copilul Lui – Lui pierdut.

E-53 Şi apoi singura cale pe care Dumnezeu putea atunci să-l răscumpere vreodată, ar fi fost să fie să facă... să coboare şi să-l răscumpere, El însuşi; nu un altul, nu să trimită pe altcineva. El nu putea trimite un Înger; aceea nu ar fi fost drept. Dar singura cale prin care Dumnezeu putea răscumpăra omul, era să vină jos El însuşi să-l răscumpere.

E-54 Dacă cineva păcătuieşte aici, şi, vai, eu eram judecătorul la aceasta, al acestui grup de oameni, şi eu aveam jurisdicţia peste voi toţi, şi dacă eu... Dacă cineva a păcătuit, şi eu am spus, “Acum, eu... Frate Graham, eu vreau ca tu să plăteşti preţul.” Aceea nu ar fi drept. Dacă am zis ca propriul meu băiat să plătească preţul, aceea încă nu ar fi... ?... drept. Singura cale pe care eu aş putea fi drept, este ca eu însumi să iau locul lui. Şi ce? Eu eram cel ce am dat judecata, şi apoi dacă eu vreau să răscumpăr omul, eu trebuie să iau locul lui, eu însumi. Încă mai ascultaţi la mine? [Adunarea, “Amin” – Ed.]

E-55 Acum, priviţi, eu vreau ca voi să observaţi ceva. Apoi când aceasta, singura cale ca Dumnezeu Însuşi să poată vreodată să răscumpere acest om, era de a veni jos şi să-i ia locul. Şi aceea era o lege care a fost dată prin Moise, de răscumpărare, că aceasta trebuia să fie printr-un răscumpărător rudenie; un om în primul rând care era vrednic, un om care merita preţul, un om atunci care şi-ar face mărturia lui publică şi ar răscumpăra starea pierdută a cuiva care a căzut. Şi, apoi, Dumnezeu era vrednic. El a coborât cam cu o mie nouă sute de ani în urmă, în forma unui prunc, născut într-o iesle, preaumbrit de Duhul Sfânt, nu născut prin dorinţă sexuală. El era Dumnezeu. Sângele lui Dumnezeu era în El.

E-56 Pruncul este totdeauna sângele tatălui său, niciodată a mamei lui. Noi toţi ştim aceea. Fără... Eu am învăţat aceea înainte, aici, în alte dăţi, şi voi ştiţi că pruncul nu are nici o picătură din sângele mamei lui în el, nici un pic.

E-57 Nu, nu are nimic. Este totdeauna sângele bărbatului. O găină poate oua un ou, dar dacă nu este fertil, niciodată nu va scoate. Nu contează cât de frumos este oul, şi cât de bine îl încălzeşte ea, el totdeauna va fi nefertil. El va sta chiar acolo şi va putrezi, aceea este adevărat, dacă pasărea mascul nu a fost cu pasărea femelă, şi germenele de viaţă vine de la mascul.

E-58 De aceea, când Maria, “necunoscând un bărbat,” ea era cu Bărbatul, Dumnezeu, Atotputernicul Iehova, şi El a preaumbrit-o, şi Dumnezeu este Creatorul care a creat o celulă de Sânge în pântecele Mariei, “necunoscând nici un bărbat deloc.” Şi aceea a rodit tocmai Sângele creativ al lui Dumnezeu, ca să ne răscumpere din viaţa noastră venind aici fiind născuţi din dorinţă sexuală.

E-59 Şi apoi acel Sânge a fost tras afară din venele lui Emanuel, pe crucea Calvarului, şi azi are aceeaşi putere de salvare, răscumpărare, sfântă pe care a avut-o în ziua când transfuzia a fost făcută la Calvar. O credeţi voi? [Adunarea spune, “Amin.”
– Ed.] Amin! Acum, aceea este adevărat, noi suntem răscumpăraţi de Sângele lui Dumnezeu. Biblia spune, “Noi suntem cumpăraţi prin Sânge, şi răscumpăraţi prin Sânge, Sângele Propriu al lui Dumnezeu.”

E-60 Cum era acesta Sângele lui Dumnezeu? Dumnezeu nu are sânge. Cum putea fi aceasta? Pentru că acesta era Sângele creativ al lui Dumnezeu, pe care El l-a creat, ca să ne răscumpere, şi a venit şi a locuit în acelaşi trup pe care El l-a creat. De aceea El nu a putut... Dumnezeu a trebuit să îndure ispită; El nu a putut îndura ispita. El trebuia să îndure ispita sexuală. El a trebuit să îndure tot felul de ispite, să fie ispitit de diavolul, în bogăţii şi puteri şi – şi stăpâniri, şi aşa mai departe. El a trebuit să îndure toate acelea. Pentru ca să facă aceasta, El nu putea fi ca Dumnezeu în Duh; El trebuia să fie Dumnezeu în carne.

E-61 Acum eu vorbesc în această dimineaţă despre Dumnezeirea lui Cristos, astfel ca voi să ştiţi Cine este El cel căruia noi ne închinăm azi. Nu un prunc într-o iesle, sau nu Moş Crăciun, ci noi ne închinăm Atotputernicului Dumnezeu, în Dumnezeirea Fiului Său.

E-62 Şi observaţi apoi, acel Sânge a coborât şi a fost... şi a fost Cristos Isus. Şi Dumnezeu Însuşi, ieşind afară din Duhul, a intrat în Isus Cristos. Şi Biblia a spus, că, “Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu Sine.” Este adevărat? [Adunarea spune, “Este adevărat.” – Ed.] Dumnezeu Însuşi, Iehova, a locuit în Cristos şi a fost făcut o Rudenie pentru noi, pentru că El a fost născut în trup uman aşa cum suntem noi. Este adevărat? [”Amin.”] Celulele de Sânge erau dezvoltate de Dumnezeu, şi – celulele de carne au fost dezvoltate în pântecele Mariei, care a născut Copilul. Şi Dumnezeu a venit jos şi a locuit în trup uman, şi a fost ispitit în tot felul întocmai cum suntem noi. Credeţi voi aceasta? [“Amin,”] În ordine.

E-63 Acum, deci, când El a făcut aceea, El de bună voie şi-a dat Sângele Său. El nu trebuia să o facă. El a făcut acea jertfă. El putea merge drept sus în Slavă. El putea fi transfigurat precum a fost El pe Muntele Transfigurării, să meargă sus în Cer şi niciodată să nu moară pentru noi. Dar ca să vrea să moară pentru noi, El şi-a dat de bunăvoie Sângele Lui la Calvar. Asta-i adevărat. Şi El a ales... El era un Om al tristeţii, obişnuit cu durerea, şi El a făcut o mărturie publică.

E-64 În Ru-... Cartea lui Rut, este un foarte frumos tablou acolo, cum acel Boaz, modelul lui Cristos, cum că Rut s-a dus dincolo într-o ţară străină, ca o apostazie, a ieşit afară din acea ţară, şi a adus înapoi cu ea... eu vreau să zic Naomi, şi a adus înapoi pe Rut. Şi când Rut a venit înapoi, ea era o... şi din ţara Moabului. Şi când ea a venit înapoi, ea era o Moabită; absolut un tablou al Miresei dintre Neamuri, al Bisericii.

E-65 Şi când ea a mers să o părăsească pe Naomi, Naomi i-a spus, a zis, a sărutat-o şi i-a spus să meargă înapoi la poporul ei. Ea a spus, “Eu voi merge cu tine la poporul tău. Poporul tău să fie poporul meu, şi locuinţa ta să fie locuinţa mea, Dumnezeul tău să fie Dumnezeul meu, şi nimic decât moartea ne va despărţi. Unde mori tu, mor eu. Unde eşti tu îngropată, eu voi fi îngropată.”

E-66 Acum acolo este un tablou al Bisericii Neamurilor venind în Cristos. Pentru că, noi eram odată străini departe de Dumnezeu, numai Iudeii erau – erau cei ce urmau să fie mântuiţi. Dar noi, fiind morţi în Cristos, luăm Sămânţa lui Abraham şi suntem moştenitori conform făgăduinţei, şi Cristos şi-a luat o Mireasă dintre Neamuri. Aceea este exact corect.

E-67 Acum pentru ca să răscumpere, Boaz să răscumpere starea pierdută a lui Naomi; aceea era starea căzută a Israelului. Atunci Moab – Moab trebuia să iese afară, şi când el a ieşit... Boaz, mai degrabă, şi când el a ieşit, el trebuia să-şi scoată încălţămintea înaintea porţilor, înaintea bătrânilor, să facă o mărturie publică că el a răscumpărat pe acea femeie pierdută în starea ei. Şi în a face aceasta, atunci el a cumpărat înapoi, de asemenea, el a avut înăuntru acolo mireasa lui, femeia pe care el – el o căuta. El trebuia să răscumpere femeia mai întâi, pentru ca să obţină mireasa. Nu vedeţi voi?

E-68 Şi acela este acelaşi lucru pe care Cristos l-a făcut. El a făcut o mărturie publică la porţile Ierusalimului, când El a fost bătut, lovit, chinuit, şi a fost condus sus la Calvar, la Cal-... dealul Golgotei. Şi a scăldat dealul cu Sângele Lui Propriu, ca o mărturie publică că El a răscumpărat toată starea căzută de acolo din urmă la început, şi a răscumpărat poporul Său din blestemul păcatului şi din ghearele Iadului.

E-69 Şi ştiind că ea va avea nevoie de ceva mai mult în ultimele zile, decât ceea ce are ea acum, El a spus, “Eu nu te voi lăsa nemângâiată. Eu voi ruga pe Tatăl şi El îţi va da un alt mângâietor, care este Duhul Sfânt. El va rămâne cu tine în veci. Încă puţină vreme şi lumea nu Mă mai vede; dar Eu mă duc sus la Cer şi voi aranja acest lucru, şi Eu voi veni înapoi şi voi fi cu tine, chiar în tine, până la sfârşitul veacului.” Aceea este despre ceea ce vorbesc eu. Voi mă auziţi încă? Spuneţi, “Amin.” [Adunarea spune, “Amin.” – Ed.] Asta-i adevărat. Despre aceea vorbesc eu acum, este El venind din nou în puterea Lui.

E-70 Veacurile s-au scurs înainte, “Oh, Cine este El?” Doamne, în această dimineaţă, ei se gândesc la ceva obiect mic de închinare, vreo mică iesle acolo afară, ceva mic... Aceea, eu nu mă gândesc la aceea.

E-71 Eu mă gândesc la Cristos, nădejdea Slavei, în inimile noastre în această dimineaţă, prin Duhul Sfânt. Asta-i adevărat.

E-72 Oh, osândit de lume! Dumnezeu mereu a venit în lume; când El a venit, lumea L-a urât. “Cum era în zilele lui Noe, aşa va fi la venirea Fiului lui Dumnezeu.” Noi suntem în ziua aceea, prieteni.

E-73 Şi acum observaţi, “Puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea; totuşi voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, chiar până la sfârşitul lumii.” Asta-i adevărat. El este aici acum. Şi în zilele, cum marea Lui fotografie întotdeauna s-a rotit sus şi a făcut acelaşi lucru să se împlinească pe care îl vedem noi acum. Marea dramă este aşezată, şi noi suntem gata acum să vedem mari lucruri întâmplându-se.

E-74 Biserica a fost adusă de la leagăn. Asta-i adevărat. Penticostalii au legănat-o jos acolo, cu câţiva ani în urmă, acolo în urmă în timp ce oamenii au aruncat cu pietre şi făceau haz, şi râdeau la aceea, dar ea a crescut la maturitate acum. Aceea este exact corect. Ceasul este aici. Aleluia! Asta-i adevărat. În aceea sunt eu interesat, să văd Biserica lui Dumnezeu venind laolaltă acum. Noi am fost bătuţi afară aici, şi bătuţi afară acolo, dar ceasul vine când Dumnezeu aruncă pătura în jurul nostru al tuturor, să ne tragă înăuntru, căci duşmanul este la poartă. Aleluia! Da, domnule. El a spus, şi acum despre poporul Lui, Daniel a spus, “Marile lucruri ale zilelor de pe urmă, când aceste lucruri se împlinesc, Doamne, mari isprăvi vor face oamenii atunci, oamenii credinţei le vor face, în acea zi.”

E-75 Şi ceasul a venit acum că atunci când marea dramă, tabloul lui Dumnezeu aşezat înainte, al ploii târzii. Ioel a spus, “În zilele din urmă, se va împlini că Eu voi turna Duhul Meu peste toată făptura; şi fiii voştri şi fiicele voastre vor profeţi. Peste slujitorii şi slujitoarele mele voi turna Eu din Duhul Meu. Şi Eu voi arăta semne deasupra în cer, şi semne pe pământ dedesupt, şi stâlpi de foc, şi vapori de fum. Se va împlini, înainte de marea şi înfricoşătoarea zi a Domnului să vină, că oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.”

E-76 Isus a spus înăuntru acolo, “Aceste lucruri pe care le fac Eu, le veţi face şi voi, şi mai mari decât acestea, căci Eu mă duc la Tatăl Meu.” Aleluia! Aleluia! Aici este ceea ce El a spus înăuntru acolo, în – în – Cuvânt în urmă acolo, a spus, “Dacă voi rămâneţi în Mine, şi Cuvântul Meu rămâne în voi, cereţi ceea ce voiţi şi vă va fi dat.”

E-77 Cu câţiva ani în urmă, oamenii din împrejurimi aici spuneau, “Voi oamenii sus acolo la acel Tabernacol sunteţi holy-rollers. Voi toţi sunteţi aceasta, aceea şi cealaltă. Şi voi sunteţi trăzniţi!”

E-78 Dar, oh, Doamne, noi am stat pe acea Stâncă, care este Adevărată, înspre botezul Duhului Sfânt, şi acum puterea Atotputernicului Dumnezeu este formată în biserică, venind înainte. Aleluia! Eu aştept pentru când Dumnezeu va zgudui întregul lucru, pretutindeni. Frate, aceasta este deja în sesiune chiar acum. Aceasta se desfăşoară. Asta-i adevărat.

E-79 Dumnezeirea Lui. Cine este El? Unii dintre ei Îl fac un mic bebeluş înapoi acolo. El este Acela care a stat pe platforma, oh, Doamne, invizibilă, şi-a întins mâinile Lui, şi a vorbit şi a spus, “Să fie lumină,” şi a fost lumină. Acela era Isus Cristos. “Căci El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, şi lumea nu L-a recunoscut.” El era... El este Divinitatea lui Dumnezeu. Priviţi ce a făcut El înapoi acolo. Vorbind despre minunea din urmă de acolo; voi vorbiţi despre strigăt? Când El a făcut lucrurile miraculoase, să facă lucrurile care sunt acum, din lucruri care nu erau, El a vorbit şi aşa a fost.

E-80 Şi aceeaşi Putere, acelaşi Cristos! Aleluia! Lăsaţi fundamentaliştii, lăsaţi pe acei oameni care neagă Puterea lui Dumnezeu, să spună că Acesta este greşit, dar aceeaşi Putere care a vorbit lumea în existenţă este în acei oameni care au Duhul Sfânt. Asta-i adevărat. Bărbaţi şi femei, este timpul ca noi să aflăm cine sunteţi voi. Diavolul încearcă să vă ascundă în urmă, vă spune că sunteţi nişte mici fricoşi ceva. Voi nu sunteţi. Voi sunteţi fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Dumnezeirea nu este în Cer; este în voi. Aleluia! Eu ştiu că voi credeţi că eu sunt trăznit, dar lasă-mă să-ţi spun ceva, frate. [Fratele Branham bate pe amvon de trei ori – Ed.] Când voi vă daţi seama că Atotputernicul Dumnezeu locuieşte în voi; Viaţă nemuritoare, “Viaţa Mea Eu o dau, Zoe.” Viaţa lui Dumnezeu este în fiinţă umană.

E-81 El a stat înapoi acolo, El este Creatorul tuturor lucrurilor. El a făcut viaţa; broaşte, oh, albine, raţe, pui, animale, a creat totul. “Şi nimic nu a fost făcut decât ceea ce a fost făcut de El.” Cine? Cristos, Dumnezeirea! “El a adus jos plăgi, şi fiecare lucru în zilele Egiptului.” Cine? Cristos! “El a oprit – gurile leilor. El a potolit violenţa focului. Ei au scăpat de ascuţişul săbiei. Ei au înviat morţii din mormânt.” Cine? Cristos! Oh, Doamne, ce va fi aceasta? Cine este El? Cristos, Dumnezeirea!

E-82 Şi, frate, soră, acea Dumnezeire este în voi. “Puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea. Totuşi voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul veacului.” Cristos în iesle? Nu. Cristos în voi! Aleluia! Noi nu ne închinăm lui Cristos în iesle, ci Cristos în voi, Duhul Sfânt, nădejdea Vieţii, aleluia, Creatorul, Dumnezeu Însuşi locuind în fiinţa umană. “Încă nu se arată ceea ce vom fi noi, dar noi Îl vom vedea aşa cum este El.” Căci noi vom fi făcuţi ca El, Duhul în fiinţa umană.

E-83 Nu este loc pentru El. Oamenii în jur aici spunând că ei – ei sunt ai lui Cristos, biserica lor este a lui Cristos, ei merg la o... Şi ce s-a întâmplat seara trecută? Şi-au deschis darurile lor de Crăciun. Haideţi să vedem despre tăticul; acolo înăuntru era o... era sub pomul de Crăciun, al multor oameni, seara trecută, aşezată o mare cutie cu bere pe undeva. Nu este loc pentru Isus; totul pentru bere. S-a deschis cadoul mamei, o pereche de cărţi de joc. Nu este loc pentru Cristos; cărţile. Asta-i adevărat. În loc de o mică Biblie sau ceva pentru copii, este o carte despre omul – G, sau ceva mic ca acela. Nu este loc pentru Isus. În loc de a merge la biserică, ei merg la un spectacol, dansuri, de toate, şi se numesc Creştini.

E-84 Frate, când Dumnezeirea lui Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, vine în inima umană, Acesta cheamă afară tot ce nu a creat Cristos. Voi ştiţi că acela-i Adevărul.

E-85 Dumnezeu, Cristos, nădejdea Slavei, în voi! Nu în leagăn; în voi! Aceea a fost odată, Dumnezeu a fost în urmă la început, apoi El vine în Moise, El vine în copiii lui Israel, El vine în leagăn. Dar acum ei I se închină în urmă de tot ca ceva lucru preistoric; când, Cristos este în voi! Aici este El, astăzi, Fiul lui Dumnezeu mişcându-se în sus, marea Lui Biserică se mişcă.

E-86 Azi biserica are cină de supă, cină de plăcintă, să vadă cine se poate îmbrăca cel mai bine, merg în biserică cu pompă, slavă, cine are cea mai bună biserică, cele mai bune scaune, cine poate cânta aceasta, cine poate face aceea. Şi nu este loc; toate timpurile ei au altceva de făcut afară de rugăciune. Ei nu se mai pot ruga. Ei au altceva de făcut; ei nu se mai pot ruga. Ei doar nu pot să iubească, să-l slujească pe Dumnezeu aşa cum obişnuiau. “Nu-i loc pentru El în han.” Şi aceasta este în timpul sfârşitului, prieteni. “Nu-i loc pentru El în han.” Desigur, eu ştiu ce a însemnat hanul acela, dar eu mă refer la acest sfârşit.

E-87 Dar Biblia a spus, “În acea zi, când migdalul va înflori, dorinţa omului va cădea; deoarece el se va duce la casa lui cea veşnică, şi bocitorii merg pe uliţe; sau funia de argint să fie ruptă, sau ulciorul sfărâmat în fântână.” Oh, milă, prietenul meu!

E-88 Dar profetul de asemeni a spus, “Va fi Lumină în timpul de seară.” Asta-i adevărat. Cărarea Slavei cu siguranţă o veţi găsi. Asta-i adevărat. Timpul de seară a venit. Biserica acum, care a fost odată îmbrăcată precum acea mică experienţă de iesle prin care noi am fost, a ajuns la un loc acum că oamenii îşi dau seama că Dumnezeirea şi Puterea Atotputernicului Dumnezeu locuieşte în fiinţa umană.

E-89 Oh, frate, soră, lăsaţi-mă să vă vorbesc, în Numele lui Isus, în această dimineaţă. Voi încă mă auziţi? [Adunarea spune, “Amin.” – Ed.] Oh, Doamne, lăsaţi-mă să vă spun ceva!

E-90 Vine timpul când femeile şi bărbaţii sunt cam la fel. Ei se îmbracă aşa de mult la fel, tu nu poţi să-i deosebeşti pe unul de celălalt. Asta-i adevărat. Toate acele lucruri în Biblie, spuse că se vor împlini, sunt aici. Asta-i adevărat. Voi ştiţi că acela este Adevărul. Este acesta Adevărul? [Adunarea “Amin” – Ed.] Este acesta Adevărul? [“Amin.”] Şi acesta este, acesta este Adevărul. Ei acţionează la fel, arată la fel, înjură la fel, vorbesc la fel. Biblia a spus că va fi în felul acela. [Fratele Branham bate în amvon de trei ori.] El a spus, “În zilele de pe urmă, că vor veni timpuri periculoase. Oamenii vor fi iubitori de sine, mai mult decât iubitori de Dumnezeu; călcători de cuvânt, acuzatori falşi.” Este aceasta aici? [“Amin”] Asta-i adevărat.

E-91 Oh, slavă lui Dumnezeu! Eu simt ceva învârtindu-se în sufletul meu! Doamne, oh, când mă uit aici afară! “Precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi la venirea Fiului omului.” Noe avea nişte credincioşi în acea zi. Dumnezeu are câţiva credincioşi azi. [Fratele Branham bate în amvon de trei ori – Ed.] Ceasul vine, această mare dramă se aşează.

E-92 Bărbaţi şi femei, dacă Duhul Sfânt locuieşte în voi, Cristosul care a fost născut cu o mie nouă sute de ani în urmă a venit la omenire. El niciodată nu a rămas în leagăn.

E-93 Şi azi, acea amintire a naşterii Lui, ce fac ei? Ei iau ceva pom, îl taie jos, fac un pom de Crăciun pentru copilaşi. Dar ei gândesc... Aceea este în ordine; eu nu lovesc împotriva aceluia. Dar treaba despre aceasta este, că ei pun mai mult pe pomul de Crăciun decât fac pentru Cristos.

E-94 Kris Kringle este peste tot prin ţară. Cine a fost el? Un german, un sfânt Catolic cu ani în urmă, un om bătrân a mers în jur să facă bine. Şi azi aceasta a devenit aproape o închinare. Asta-i adevărat. Este în ordine să spui copiilor, sau orice vreţi voi să faceţi, atât cât mă priveşte pe mine. Dar treaba cu aceasta este că, este aşa de uşor să cazi pe făgaşul acela pe partea cealaltă, şi să împingi afară pe Cristos, adevăratele fundamente ale lui Cristos, de Crăciun. Şi omul ia pe Kris Kringle în locul adevăratului Crăciun, asta-i adevărat, “Nu-i loc pentru El în han.”

E-95 Este totul desenat jos, dacă am fi avut timp. Eu ştiu că se face târziu, şi se face târziu.

E-96 Dar priviţi, prieteni, ceasul a venit, şi este acum, acela când marea dramă a lui Dumnezeu este aşezată aici înaintea noastră. Fiul lui Dumnezeu, care a fost în leagăn, este în inimă acum. El este Divinitatea lui Dumnezeu. El este Dumnezeu, Creatorul. El a spus, “Toate lucrurile... El era în lume, şi lumea a fost făcută de El, şi lumea nu L-a cunoscut.”

E-97 Şi, azi, aceea este treaba cu biserica. Nădejdea Slavei, botezul Duhului Sfânt, a venit în inimile oamenilor, şi ei nu recunosc ce este Acesta. Ei gândesc că este o mică aderare la biserică, sau ceva ca aceea.

E-98 Dar acela este Dumnezeul, Creatorul, locuind în voi, şi dându-vă toate Puterile. Şi voi sunteţi în posesia a tot ce a avut El. Aşa este Acesta în voi să vă abţineţi de la rău, să faceţi bine, să ocoliţi răul şi să alergaţi spre neprihănire, să vă îndepărtaţi de la ispită. Toată răutatea, ura, cearta, invidia, şi aşa mai departe, îndepărtaţi-vă de la aceasta, pentru că acelea îl vor lua pe El din inima voastră. Dacă voi Îl veţi primi, îmbrăţişaţi-L şi iubiţi-L, şi ţineţi-L în inima voastră şi iubiţi- L! Eu vă pot spune, biserica laolaltă în acel fel de Putere, are Puterea de a lega cerurile, să vindece bolnavi, să deschidă ochii orbilor, aleluia, surzii vorbesc... muţii vorbesc, şi surzii aud, ologii umblă, orbii văd. De ce? Este recunoaşterea Puterii Atotputernicului Dumnezeu în inima voastră. Acolo este El, Dumnezeirea.

E-99 Voi Îl iubiţi? [Adunarea zice, “Amin.” – Ed.] Nu-i de mirare că poetul a spus:
Har uimitor! ce dulce-i sunetul,
Care a mântuit un ticălos ca mine!
Eu odată eram pierdut, dar acum sunt găsit,
Am fost orb, dar acum eu văd.

E-100 Dragă frate, soră, dacă voi nu aveţi botezul Duhului Sfânt, în această dimineaţă, alergaţi în Împărăţia lui Dumnezeu cât de repede puteţi. Timpul pecetluirii se desfăşoară. Duşmanul a venit înăuntru ca un potop; El ridică un steag împotriva acestuia. Drama este aşezată. Biserica se duce acasă tot atât de
sigur ca orice. Voi nu aveţi totdeauna să aşteptaţi, prieteni. Voi nu aveţi tot timpul să aşteptaţi. Voi mai bine veniţi acum. Mai bine faceţi-o azi, asta-i adevărat, “câtă vreme azi este azi.” Faceţi-o acum.

E-101 Amintiţi-vă, prieteni, aceasta poate să pară ciudat. Lumea niciodată... Religia lui Cristos niciodată n-a fost populară. Ea întotdeauna a fost nepopulară, căile lui Dumnezeu, pentru că diavolul este “prinţul puterii văzduhului.” El are toate guvernele. Fiecare guvern este controlat de diavolul, conform Bibliei. Diavolul a spus că era. Asta-i adevărat. El controlează toate guvernele.

E-102 Şi apoi Biblia a spus, “Bucuraţi-vă, voi toţi sfinţi Îngeri, şi voi sfinţi de pe pământ; căci împărăţiile acestei lumi au devenit Împărăţiile Dumnezeului nostru, şi ale Cristosului Său, şi ei... El va domni.” [Fratele Branham bate în amvon de trei ori – Ed.]

E-103 Satan a luat pe Isus sus pe vârful muntelui, i-a arătat toate împărăţiile lumii, a spus, “Acestea toate sunt ale mele, şi eu ţi le voi da Ţie.”

E-104 Şi Isus a spus, “Du-te înapoia Mea, Satan.” Asta-i adevărat. Lui nu-i păsa...

E-105 El a spus, “Dacă împărăţia Mea, era din această lume, Eu aş putea chema orice legiuni de Îngeri, dar Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta, ci Împărăţia Mea este în Cer.”

E-106 Şi El a spus, “Împărăţia lui Dumnezeu va fi în voi.” Deci de aceea legiunile şi puterile, şi sprijinul Sfinţilor Îngeri (aleluia) este în voi, în această dimineaţă, prin Dumnezeirea lui Cristos, prin botezul cu Duhul Sfânt. Da, domnule.

E-107 Cine sunteţi voi, în această dimineaţă? [Fratele Branham îşi bate palmele laolaltă de două ori – Ed.] Cine este Cristos Isus? El este în voi atât de mult cât Îl veţi lăsa să fie. El presează, încercând să pătrundă în voi, să se mute în voi azi. Şi voi staţi de-oparte şi vă întrebaţi, şi priviţi şi vă uitaţi ţintă, şi vă ţineţi înapoi puţină vreme. Să nu faceţi aceea. Mutaţi-vă chiar drept în sânul lui Dumnezeu. Ceasul este aici. Aleluia!

E-108 Oh, cum Îl iubesc eu! El vine într-una din aceste zile. Eu vreau să-L văd. Voi nu? [Adunarea, “Amin.” – Ed.] Eu vreau să- L văd. Eu cred că noi Îl vom vedea. Voi nu? [“Amin.”] El este aici acum. Puterea Lui se mişcă.

E-109 Ce-i face pe oameni să plângă şi să strige, să continue? Care este situaţia? Este Duhul Sfânt mişcându-se în ei. Dacă ei măcar şi-ar putea da seama şi – şi să-L îmbrăţişeze! Îmbrăţişaţi Duhul Sfânt, credeţi-L, strângeţi-L la sânul vostru. Trăiţi drept, nu faceţi nimic care L-ar stingheri. Spuneţi, “O Doamne Isuse, eu Te vreau. Eu vreau ca Tu să stai lângă mine. Eu voi sta lângă Tine, Tată.” Şi aşa cum voi o faceţi, El doar presează să intre în voi. El vrea acolo înăuntru. El vă curtează pentru El, tot timpul.

E-110 Acum, prieteni, eu ştiu că acela este Adevărul. Eu ştiu că oamenii nu-şi dau seama cine sunteţi voi? Fiecare persoană de aici poate trăi deasupra păcatului, poate trăi fără păcat, să trăiască în Dumnezeu. Voi veţi face greşeli, dar Sângele lui Cristos vă va ierta. “Tată, iartă-i, căci ei nu ştiu ce fac.” Este adevărat? [Adunarea, “Amin” – Ed.] Aceeaşi Putere a lui Cristos care a fost atârnat pe crucea Calvarului, acelaşi Dumnezeu care L-a înviat în ziua învierii, este în voi acum, voi care aveţi Duhul Sfânt. [Fratele Branham bate în amvon de trei ori.] Oh, nu-L iubiţi voi? Oh, Doamne! Ascultaţi Glasul Lui chemând astăzi.

E-111 Mutaţi-L sus aproape de sânul vostru, şi spuneţi, sau aproape în sânul vostru, şi spuneţi, “Acum, Doamne Isuse, eu am fost puţin diferit, din această zi de Crăciun eu îmi dau seama Cine eşti Tu acum. Odată eu m-am închinat Ţie ca unui copil mic într-o iesle. Eu Te-am văzut înapoi acolo ca un mic copilaş, cu o mie nouă sute de ani în urmă, şi m-am gândit, “Oh, dacă aş fi putut să mă fi dus sus la Ierusalim!”

E-112 Astăzi, ei îşi iau paşapoarte şi fiecare lucru, să meargă sus la – la leagăn, sus la locul unde El s-a născut, aceeaşi iesle. Dar, prieteni, aceasta nu este acolo sus unde El s-a născut; este chiar aici unde El s-a născut. Dumnezeu L-a adus jos la fiecare din noi, şi Fiinţa Lui vie locuieşte în noi. Oh, Creatorul, lucrul care a creat lumea, şi a creat cerurile, a creat pământul, a creat omul, este chiar în fiecare persoană care are botezul Duhului Sfânt astăzi. [Fratele Branham a bătut în amvon de trei ori – Ed.] Acela este lucrul, acela este secretul, primiţi Duhul Sfânt. El este în voi. El este nădejdea Slavei.

E-113 Şi priviţi aici, în Vechiul Testament, aşa cum m-am referit la aceasta de multe ori, când contractul a fost făcut, acesta a fost rupt în bucăţi, peste trupul mort al unui animal. Şi acele două contracte trebuiau să fie aduse laolaltă, acel contract trebuia să se potrivească unul cu celălalt.

E-114 Şi, astăzi, Dumnezeu a făcut un contract. Nu pentru că voi eraţi buni, nu pentru că voi aţi aderat la biserică, nu pentru că voi aţi fost un grad bun în societate. Voi puteţi fi veşnic atât de buni, voi puteţi trăi o viaţă curată, voi puteţi merge la biserică în fiecare zi, voi puteţi jertfi în fiecare zi, voi puteţi da o parte din banii voştri, voi puteţi renunţa la toate păcatele lumii, şi totul, şi să trăiţi tot atât de drept şi credincioşi cât puteţi, şi voi veţi pierde Cerul tot atât de departe cum este Răsăritul de Apus. Asta-i adevărat. Aceasta nu este prin bunătate că noi suntem mântuiţi, ci este prin mila Lui că noi suntem cumpăraţi, că Dumnezeu a vrut să facă fii şi fiice. Bunătatea nicicând nu-i face. Duhul lui Dumnezeu îi face. Dacă nu era aşa, El nu ar fi trebuit să trimită Duhul Sfânt.

E-115 Cum putea Duhul Sfânt să fie complet ne-... sau cum putea – contractul sa fie complet? Isus a spus, “Eu voi pleca, totuşi Eu voi veni din nou; şi voi fi cu voi, chiar în voi. Rugaţi pe Tatăl, şi El vă va da Duhul Sfânt. El va rămâne, pe veci.”

E-116 Iar oamenii îşi pun numele pe cărţi bisericeşti, încearcă să întoarcă o nouă pagină de ziua de Crăciun, încearcă să păşească acolo jos la biserică şi să plătească câteva tributuri ieslei înapoi acolo. Când, Duhul Sfânt împinge înăuntru pretutindeni, încercând să găsească... Şi lumea i-a orbit într- atât încât ei să păşească sus acolo şi să spună, “Păi, acela este un grup de holy-rollers.” Întocmai cum a fost în zilele lui Noe, aşa este acum.

E-117 Venirea Fiului lui Dumnezeu se apropie! Asta-i adevărat. Şi numai aceia care sunt încărcaţi de Duhul Sfânt, care au Viaţă nemuritoare trăind în ei, Duhul Sfânt, acela este felul care va fi tras de aici, tot atât de sigur ca orice.

E-118 Acolo era un fel sau altul despre acea mică veche corabie, în zilele lui Noe, care a plutit pe vârful apei. Aceasta era o putere de tragere de Sus. Acolo era o mică lumină în vârf, că Slava lui Dumnezeu strălucea din Cer, jos pe acea cameră de sus.

E-119 Şi eu îţi spun, azi, prietene, ascultă cuvântul meu. Există o Putere ce trage, nu de la biserică, nu de la păstor, ci din Slavă, botezul Duhului Sfânt mişcându-se în jos în acel canal corect, să tragă sus o Biserică! Ce este aceasta? Puterea lui Dumnezeu, accesul la Viaţa Lui, Zoe.

E-120 “Aceste lucrări pe care Eu le fac le veţi face şi voi; mai mari decât acestea veţi face voi.” El a fost persecutat, luat în râs, batjocorit, şi a murit, şi a intrat în mormânt. Dar El era devotat, El avea Duhul lui Dumnezeu în El, şi Dumnezeu L-a înviat. Dacă noi mergem pe aceeaşi cale, noi de asemeni vom ieşi afară. Oh, aleluia! Eu Îl iubesc!

E-121 Încă mă auziţi? [Adunarea spune, “Amin.” – Ed.] Voi Îl iubiţi? [“Amin.”] Voi Îl iubiţi cu toată inima voastră? [“Amin.”] Nu este El minunat? [“Amin.”] Oh, Doamne!
Ochiul a văzut, urechea a auzit, ce este
înregistrat în Cuvântul lui Dumnezeu;
Nu este El minunat, minunat!
Să ne aplecăm capetele.

E-122 Tată Ceresc, O Isuse, eu privesc înainte spre un ceas măreţ. Eu îl văd venind. Eu văd că nu există speranţe nicăieri altundeva. Eu văd veacul mişcându-se sus. Eu văd marile lumini roşii, ale comunismului, dominând în jur peste pământ. Eu văd bisericile formale luându-şi drapelul ei împotriva Bisericii Tale, încercând să-i condamne, spunând, “Vindecarea divină este greşită. Este o grămadă de fanatism.” O lege în propria noastră Casă Albă, ca să O închidă.

E-123 Oh, însă, Dumnezeule, ziua trecută, stând acolo şi văzând pe acei oameni sfinţi, toţi luminaţi cu Puterea lui Dumnezeu, privind pe feţele lor şi văzând slava lui Dumnezeu! Ei pot fi precum copiii Evrei la cuptorul încins. [Fratele Branham bate în amvon de câteva ori – Ed.] “Noi nu ne vom pleca nicicând. Nu. Dumnezeul nostru este în stare să ne izbăvească. Tu vei veni repede, Doamne Isuse.”

E-124 Şi eu văd că ceasul se stabileşte înăuntru, când, “Forma de evlavie pe care oamenii o au, dar tăgăduiesc Puterea de acolo; de la aşa ceva depărtează-te,” Tu ai spus, Duhul vorbeşte pentru ultimele zile. Şi aici suntem noi în acea zi, astăzi.

E-125 Aici este mica noastră biserică şezând aici, Doamne, bărbaţi şi femei care eu cred că Te iubesc. Şi mă rog, Dumnezeule, ca Duhul care a umplut multe din inimile lor, în zilele ce au trecut, să vină acum mai adânc, în mai mulţi. Fie ca ei să lase la o parte orice răutate, orice luptă, tot ce nu este asemănător Ţie, şi să se mute sus astăzi. Nu la iesle, ci la Calvar. Nu ca întru totul la Calvar, ci la Cristos, nădejdea Slavei, Divinitatea lui Dumnezeu, măreţia lui Dumnezeu, Puterea lui Dumnezeu care este acum în inima noastră, încercând să ne tragă afară din lucrurile lumii, ca El să ne poată lua afară de pe acest pământ într-o zi, într-o Ţară mai bună. Dumnezeule, acordă aceasta azi. Ascultă rugăciunea slujitorului Tău, şi vorbeşte poporului.

E-126 Dacă există vreun pierdut, aici înăuntru, vreunul fără Duhul Sfânt, fie ca ei să primească din Tine, în această dimineaţă. Acordă aceasta, scumpe Dumnezeule, căci noi o cerem în Numele scumpului Tău Fiu preaiubit, Isus; Care cu o mie nouă sute de ani în urmă a fost născut într-o iesle, Care a suferit treizeci şi trei de ani mai târziu la Calvar, pentru păcatele noastre, Care s-a înălţat Sus, câteva zile după aceea, patruzeci de zile mai târziu. El a fost primit sus în Slavă, apoi zece zile mai târziu a venit din nou în Puterea Duhului Sfânt, şi acum trăieşte în Biserică. Şi curând, cu aceeaşi Putere care L-a înviat, Duhul Sfânt în Biserică, să o ia afară. O Dumnezeule, vino, vrei Tu, şi mântuieşte Biserica? Căci noi o cerem în Numele Lui.

E-127 În timp ce vă aveţi capetele aplecate, noi vom cânta, Cheamă Azi. Dacă există vreunul aici fără Cristos, fără Dumnezeu, fără nădejde, veţi veni voi acum?
Cheamă azi!
Cheamă azi!
Isus cheamă,
El duios cheamă azi.
Isus duios cheamă azi,
Cheamă azi!

E-128 Eşti tu fără Dumnezeu, fără nădejde, fără Cristos? Îţi dai tu seama căci... ?... căci tu nu ai întreaga viaţă a Cuvântului lui Dumnezeu? Nu vei veni tu?
... mai departe,
Cheamă, El cheamă azi! Cheamă azi!
Isus cheamă azi,
El duios cheamă azi.

E-129 Ascultaţi, Tatăl este aici şi El – El vrea să vă mântuiască, dacă sunteţi nemântuiţi. Eu nu vă cunosc. Dar, ascultaţi, prieteni, eu vreau să fac ceva pentru voi în această dimineaţă, în timp ce voi staţi aici. Eu vreau doar ca voi să aveţi ochii închişi. Eu vreau să trag jos o cortină aici şi să vă las să priviţi dincolo pe undeva. Noi vom lua o mică vizită, în această dimineaţă, acum în timp ce ea dă tonul la acea cântare. Eu voi trage jos cortina, doar pentru acei ce stau în acest Tabernacol, tineri şi bătrâni, şi toţi.

E-130 Mă voi uita dincolo la porţile Iadului, pentru o vreme, în această dimineaţă. Ei ştiu acolo jos că este timpul Crăciunului aici sus. Ei ştiu ce au făcut ei în timpul Crăciunului. Unii dintre ei au băut, unii din ei au alergat prin jur, unii au fost în biserică, unii şi-au bătut joc, unii au făcut haz. Ce ar fi dacă acest schelet târâtor, osos ar putea să se întoarcă la această uşă a bisericii în această dimineaţă? Voi ştiţi, Crăciunul următor voi aţi putea fi acolo. Voi aţi putea fi acolo într-un an, la Crăciunul următor. Dar, amintiţi-vă, voi aveţi de-a face cu suflete umane; voi aveţi de-a face cu lucruri duhovniceşti, şi fiecare din voi trebuie să răspundă la Ziua Judecăţii. Eu pot numai să fiu cinstit. Eu pot numai să spun, dacă voi nu aţi primit încă pe Cristos în această dimineaţă, El stă la uşa deschisă! ... ?... şi să-L trataţi rău?

E-131 Şi voi care aveţi Duhul Sfânt, amintiţi-vă, voi veţi fi judecaţi pentru ceea ce aţi făcut cu Acesta. Voi poate că aţi primit pe Cristos, prin Duhul Sfânt, dar voi veţi fi osândiţi; fiecare om este judecat conform lucrărilor ce le-a făcut în trupul lui. După ce voi aţi primit Duhul Sfânt, ce aţi făcut voi cu Acesta? Aţi vorbit despre aproapele vostru? Aţi făcut lucruri rele? Dacă aţi făcut, amintiţi-vă, eu aş începe viaţa din nou chiar acum. Spuneţi, “Doamne Isuse, azi, de acum înainte, eu voi fi ceea ce Tu vrei ca eu să fiu. Eu îmi dau seama că este partea nemuritoare din Dumnezeu, şi Duhul lui Dumnezeu locuieşte în trupul meu. Şi dacă eu – dacă eu am fost greşit, Tu iartă-mă acum. Eu – eu vreau să vin acasă. Eu – eu vreau să fiu mai bun.”

E-132 Dovediţi-L acolo înăuntru, în această dimineaţă, doar uite aşa. Doar ţine-ţi mâna sus, pentru mine, înapoi acolo. Spuneţi, “Eu vreau să încep din nou azi, Frate Branham.” Eu îmi ridic mâna, de asemeni; eu voi începe din nou. Eu vreau să fac mai mult pentru El decât am făcut vreodată. Sunteţi voi... ?...

E-133 Una dintre cele mai triste povestiri pe care am auzit-o vreodată, o dată. O tânără doamnă, ea este o foarte neruşinată tânără femeie. Ea era într-o casă bună; i-am vorbit despre Cristos. Tatăl ei – ei a spus, “Eu o instruiesc, reverend, pentru societate.” Ea va întâlni acea clasă de oameni pentru că ea... Acum, amintiţi-vă, ca societate, tu te poţi schimba la lucrul numit poligamie. Dar ea a primit cea mai bună educaţie. Când ea se pregăteşte să pătrundă, merge la societate, şi merge cu diferite clase bune de oameni. Moartea a lovit-o brusc. Ea s-a dus cu un atac de inimă. Toată instruirea ei nu i-a făcut nici un bine ea s-a dus altundeva.

E-134 Pe ce cale mergeţi voi în această dimineaţă? După ce visaţi voi? Mie nu-mi pasă care fel de grup este asemănător, fiecare dintre voi, voi veţi merge în Eternitate într-una din aceste zile. Şi fără Cristos, fără Duhul Sfânt, sufletul vostru este pierdut. Amintiţi-vă aceea.

E-135 Voi nu puteţi întâlni aceea decât numai prin a accepta pe Cristos, prin Duhul Sfânt. Dacă El este în voi, El este Puterea lui Dumnezeu. Trăiţi prin Aceasta. El este Dumnezeu în voi, Biblia a spus, “Voi deveniţi dumnezei.”
Asta-i adevărat. “Nu sunteţi voi toţi dumnezeu?” Şi Isus a zis către...
Fariseii acolo, au spus, “Tu te faci Dumnezeu.”
A spus, “Nu este scris în legea voastră, că, ‘voi sunteţi dumnezei’?”
El l-a făcut pe Moise un dumnezeu pentru Faraon.

E-136 Şi El va făcut pe voi un dumnezeu pentru oameni. Asta-i adevărat. Şi voi, în această dimineaţă, sunteţi epistole scrise ale lui Dumnezeu. Vieţile voastre – voastre sunt de la Dumnezeu, şi chiar poartă acel Duh Sfânt.

E-137 Priviţi aici, prieteni, nu lăsaţi aceasta să treacă de voi. Nu lăsaţi aceasta să meargă pe lângă doar ca ceva lucru mic mitologic!... ?...

E-138 Tată, noi venim în această dimineaţă, ca ai Tăi copii umili. Eu îmi dau seama căci – căci noi trăim în ultimul ceas, timpul de încheiere, ceva se poate întâmpla în orice timp. Bărbaţi, femei, băieţi, sau fete, aici, sunt fără Dumnezeu. Şi eu Te rog, Tată, fii milostiv. Eu Te rog, fii milostiv faţă de cei ce au primit, şi nu-şi dau seama că Tu eşti aproape, în inima lor. Şi îmi dau seama că mici lucruri ale lumii, prin griji, sunt o moarte. Mă rog, Dumnezeule, ca fiecare de aici în această dimineaţă va fi cu adevărat consacrat Ţie, pentru zilele care urmează să vină, şi îndiferent cât de mult vom aştepta înainte de Venirea Ta. Noi credem că este chiar aproape acum.

E-139 Şi după o vreme, oamenii vor încerca să fie mântuiţi; nu o pot face. Eu mă gândesc la acei oameni tineri în seara aceea, jos acolo la altar, încercând să fie mântuiţi, dar au traversat linia. Nici o răscumpărare pentru ei; ei erau duşi, nu au putut fi mântuiţi.

E-140 Tată, eu doar – eu doar mă rog ca Tu să-i binecuvântezi, pe fiecare, câtă vreme mai este timp pentru noi, Tată, ca ei să o primească azi. Căci noi o cerem în Isus Cristos. Amin.

E-141 Să ne ridicăm. Câţi Îl iubiţi cu toată inima voastră? [Adunarea spune, “Amin.” – Ed.] Nu vreţi voi să veniţi doar un pic mai aproape de El, să-L iubiţi doar un pic mai mult? Haideţi să cântăm Eu – Eu Predau Totul, aşa cum ne ridicăm mâinile spre El, în această dimineaţă... ?... Veţi face voi aceasta. Dă-ne tonul pentru aceasta, soră.
Eu predau, eu predau totul, (toate obiceiurile
voastre, toate căile voastre)
Predau, eu predau totul,
Totul Ţie, binecuvântatul meu Mântuitor,
Eu predau totul.
Cu adevărat voi spuneţi aceea?
Eu predau, eu predau totul,
Eu predau, eu predau totul,
Totul Ţie, binecuvântatul meu Mântuitor
Eu predau totul.

E-142 O Tată, ai milă. Noi Te iubim, aşa de mult, Doamne. Într- una din aceste zile trâmbiţa va răsuna. Eu aş putea fi afară pe câmp undeva. Doamne, eu mă voi gândi la biserică atunci. Când vânturile încep să vuiască, lumea începe să se clatine. Unii spun, “Ce se întâmplă?” Cerurile se schimbă în roşu, ceasul judecăţii este aproape. Eu mă voi gândi, “Oh, unde este Fratele Graham? Unde este... Oh, ei sunt acasă.” Dar, Tată, atunci, după un timp, noi vom auzi un sunet ca niciodată înainte, Trâmbiţa; Îngerul sună Trâmbiţa. O Dumnezeule, aceia care au intrat în camera morţii, vor învia. Cum strigătele vor ieşi, “Ce se petrece cu lumea? Noi nu putem sta liniştiţi. Şi ea se clatină.” Şi apoi noi vom fi apucaţi sus împreună să-L întâlnim în văzduh.

E-143 O Tată, dacă moartea va veni la noi înainte de acel timp, eu vreau să spun moartea naturală a acestei separări pământeşti aici, fie ca noi să intrăm în camere, cu o credinţă distinsă, înfăşurând roba lui Cristos în jurul nostru, Duhul Sfânt. Într-o zi noi trebuie să venim jos acolo, Tată. Şi eu îmi dau seama că eu trebuie să merg peste linia aceea, de asemeni. Este drept afară acolo înaintea mea pe undeva, acel ceas în care eu intru în acea cameră a morţii. Când îmi aud sentinţa mea citită, eu nu vreau să merg ca un laş. Eu vreau să merg aşa cum Tu ai mers, Doamne. Nu să încerc să-mi înfăşor propria mea robă împrejur; ci să înfăşor roba lui Cristos, Duhul Sfânt, în jurul meu, cum a făcut Pavel, şi a spus, “Moarte, unde îţi este boldul? Mormântule, unde îţi este biruinţa?” Intru în acea cameră întunecoasă printre cei ce sunt morţi; ascultând apoi după glasul Lui, al Arhanghelului care va suna, iar noi vom fi chemaţi afară dintre cei morţi, să-i întâlnim pe cei dragi ai noştri din nou.

E-144 O Doamne, dacă noi pierdem aceea în viaţă, viaţa nu a fost nimic pentru noi; noi am eşuat. Dar dacă noi îl găsim pe Cel Care este preţios în inima noastră, atunci noi am găsit tot scopul lui Dumnezeu.

E-145 Oh, cum Îl iubim noi, în această dimineaţă! Fie ca fiecare Creştin, în această dimineaţă, să vadă viziunea repede, Doamne. Ceasul devine târziu acum, şi eu mă rog ca Tu să ne laşi să vedem viziunea şi să apucăm Viaţa, azi, şi să trăim pe veci, căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-146 Voi vă iubiţi unul pe altul? [Adunarea spune, “Amin.”
– Ed.] Întoarceţi-vă în jur şi strângeţi mâna unii cu alţii, spuneţi, “Dumnezeu să te binecuvânteze. Cristos să fie cu tine.” În loc de “Crăciun fericit,” spuneţi, “Cristos să fie cu tine,” aşa cum vă întoarceţi în jur. Acum nu plecaţi încă, doar întoarceţi-vă în jur şi spuneţi, “Cristos să fie cu tine.” [Fratele Branham se întoarce şi spune, “Cristos să fie cu tine,” către cineva.] “Toţi...” Acum doar un moment.
Totul Ţie, binecuvântatul meu Mântuitor,
Eu predau totul.

E-147 Păi, m-am gândit că era trecut de doisprezece. Este trecut de unsprezece, şi eu am crezut că era doisprezece şi douăzeci de minute. Doar... [O soră spune, “Hai să mai stăm încă o oră.”] Ce spui? Amin.

E-148 Fiecare iubeşte pe Domnul? Spuneţi, “Laudă Domnului!” [Adunarea spune, “Amin! Laudă Domnului!” – Ed.] Haideţi să avem doar o – o mică... doar o... doar acum doar cam trei sau patru cuvinte de mărturie, precum, “Eu iubesc pe Isus.” Doar spuneţi... nu mai mult de atât. [Cineva spune, “Eu iubesc pe Isus.”] Asta-i adevărat. Altcineva. [Mulţi oameni spun, “Eu iubesc pe Isus!”] Eu Îl iubesc! Eu Îl iubesc! O Isuse!
Isus, Mântuitorule, pilotează-mă
Pe marea vijelioasă a vieţii!
Valuri necunoscute se rostogolesc înaintea mea,
Călăuzeşte-mă printre stânci, şi mântuieşte
sufletul,
Hartă şi busolă vino...