Cele Şapte Epoci Ale Bisericii
The Seven Church Ages
E-1 ... binecuvîntatul Domnul Isus. Şi este cu mari anticipaţii că eu aştept după aceste seri de slujbe, cu încredere căci cumva, în vreun fel, că Tatăl nostru Ceresc îşi va zîmbi binecuvîntarea Lui către noi. Şi din cînd în cînd eu obţin o oportunitate să vin înăuntru aici să am aceste slujbe în-în biserică, cu grupul, voi grupul micuţ care sînt membrii aici în biserică, şi vizitatorii, desigur.
E-2 Şi aceasta nu a fost anunţată. Ea era doar o seară obişnuită de adunare de rugăciune Miercuri seara. Şi am zis, "Poate deseară noi vom afla dacă venim înapoi." Şi m-am gîndit că noi o vom prelua, poate, şi o vom anunţa pentru săptămîna viitoare, păi, aceas3 Şi aceste feluri de servicii, dacă va voi Dumnezeu, nu sînt îndreptate spre ... Acesta este îndreptat spre Biserică, pentru beneficiul bisericii, unde noi simţim că aceasta este aşa de mult necesar la acest timp, pretutindeni, este, de asemeni, pentru edificarea Trupului lui Cristos. Şi, acum aceasta, în învăţătură. Eu am avut servicii de vindecare timp de opt ani, de-a dreptul; şi atunci, învăţînd, aceasta o să fie cumva ceva nou.
ta ar ... Noi nu putem aşeza prea mulţi oameni aici.
E-4 Şi eu mă gîndeam, în această după-masă, cînd am deschis Biblia, după ce am fost foarte ocupat în decursul zilei. M-am gîndit, "Păi, eu le-am spus oamenilor că voi învăţa despre Cele Şapte Epoci Ale Bisericii, poate, dacă Domnul va voi." M-am apucat să citesc, şi doar am prins aceea, foarte fericit, cînd am început să o citesc. Şi m-am gîndit, "Păi, eu o pot lua toată aceea într-o seară, într-o oră."
E-5 Astfel, eu nu am ştiut ce vroia Duhul Sfînt ca noi să facem. Noi, noi nu încercăm să stabilim nimic. Aceasta este doar, "Dacă va fi voia Ta, Doamne," vedeţi. Aşa este cel mai bine. Şi apoi, dacă va fi voia Domnului, mi-ar place să învăţ în seara aceasta despre epocile bisericilor, şi mîine seară despre Semnul Fiarei, şi seara următoare despre Pecetea lui Dumnezeu, şi aceea.
E-6 Şi, apoi, Sîmbătă. Fratele meu, îngrijitor, tocmai mi-a spus, astăzi; el a zis, "Dacă ei îl aveau Sîmbătă seara şi Duminică dimineaţa, de obicei, cînd străinii vin în mijlocul nostru, păi, biserica o să fie foarte murdară, şi aşa mai departe."
E-7 Astfel ei au sugerat să o avem doar Miercuri, Joi, şi Vineri, şi Duminică dimineaţa, şi Duminică seara. Şi eu am zis, "Păi, aceea ar fi perfect în ordine, atît cît mă priveşte pe mine."
E-8 Astfel atunci noi vom încerca, dacă va voi Domnul, să o avem Miercuri, Joi, şi Vineri, Duminică dimineaţa, şi Duminică seara. Şi, poate, Duminică seara noi putem avea un serviciu de botez, după cum oamenii deja au întrebat despre a fi botezaţi. Şi astfel acum ...
E-9 Şi noi vom încerca, în fiecare seară, şi începem chiar la timp, la şapte treizeci. Şi eu vin la platformă pe la ora opt, noi s-ar cuveni să fim evacuaţi din tabernacol pe la nouă-treizeci, cu voia Domnului. Astfel ca voi ... Eu ştiu că voi lucraţi, şi noi avem respect pentru aceea.
E-10 Şi acum aceste mici Mesaje din Cartea Apocalipsa sînt îndreptate către Biserică. Şi eu doresc ca fiecare să poarte aceasta în minte, că ele nu sînt îndreptate către religia cuiva, sau vreun alt motiv; numai doar, după cea mai bună cunoştinţă a mea, la citirea şi explicarea Cuvîntului lui Dumnezeu. Vedeţi? Aceasta nu este prin vreun motiv egoist, sau aceasta nu este îndreptat către nimeni, vreun individ, sau biserica cuiva, religia cuiva.
E-11 Şi motivul că mie îmi place să învăţ asupra acestei descoperiri aici la tabernacol, fiind propria mea biserică, păi, eu doar mă simt de parcă sînt acasă. Şi-şi eu doar, voi ştiţi, cumva le dau oilor mele felul de dietă care eu cred că ele au nevoie, voi ştiţi. Ceva far- ...
E-12 Oamenii uneori trebuie să pună puţină sare înăuntru cîndlucerna este puţin mucegăită, voi ştiţi. Aceasta ar putea să le strice la oi dacă nu o faceţi. Astfel, din cînd în cînd, cînd poate lucerna devine puţin mucegăită în jurul bisericii, şi-şi mici diferenţe se ridică, astfel eu cred că puţină sare, cumva, este o savoare. Voi nu credeţi aşa? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Aceasta cumva îi ţine de la îmbolnăvire.
E-13 Astfel acum noi ne rugăm ca-ca Dumnezeu să ne binecuvînteze în aceste eforturi. Şi cîţi doar simţiţi, doar ca bărbaţi şi femei, aşa cum sîntem, mi-ar place să mă uit în aceea, mîine seară, despre, "Care este semnul fiarei?" Există aşa de mult despre acesta în Biblie. "Cine-l are? Şi cine-l va avea?"
E-14 Şi atunci, următorul, acolo va veni un timp cînd aceea urmează să fie. Şi eu nu ştiu, aceasta poate fi acum. Noi vom privi şi vom vedea. Căci, vor exista numai două clase de oameni pe pămînt, şi una o să fie însemnată cu Diavolul, iar cealaltă semnul lui Dumnezeu. Şi mă gîndesc, că dacă noi ne apropiem de timpul acela, noi mai bine să mergem cumva să ne uităm în jur, să aflăm ce este lucrul acela, deoarece acesta cu siguranţă că nu o să vină înăuntru numai ca ceva lucru mare măreţ. Biblia a spus că se va strecura înăuntru aşa de uşor, încît, "Acesta ar înşela chiar pe cei aleşi dacă era posibil." Astfel noi vom încerca, dacă va voi Dumnezeu, să privim prin aceasta, mîine seară. Acum aceea este doar din cîte ştiu eu ...
E-15 Acum, aduceţi-vă Bibliile voastre cu voi, şi creionul şi hîrtia voastră, şi voi vreţi să notaţi Scripturile. Şi, dacă voi doar nu gîndiţi că aceea este întocmai exact corect, scrieţi-mi un bileţel şi puneţi-l pentru seara următoare.
E-16 Eu îmi amintesc că am stat un an şi şase luni în această Carte a Apocalipsei, în-în tabernacol aici. Aceasta-i ce-mi place, în-în învăţătură. Mie îmi place să învăţ. Oh, doamne! Eu-eu-eu cred că este minunat. Aceasta dă bazele, şi stabileşte biserica.
E-17 Şi-şi, predicarea, acum, există unii oameni care sînt predicatori. Ei pot să ia Cuvîntul, cu inspiraţie, şi să-L poarte acolo prin multe locuri. Aceea este udarea Seminţelor pe care învăţătorul le-a învăţat. Vedeţi? Acum, voi trebuie să puneţi ceva Sămînţă înăuntru, întîi, şi apoi să O udaţi. Iar udarea vine de la predicarea Cuvîntului.
E-18 Există o diferenţă mare, vastă între un învăţător şi un predicator. Vedeţi? Acestea sînt două daruri diferite ale Duhului, întru totul, două daruri diferite. Şi eu spun aceasta cu umilinţă, dar, eu nu am un dar de nici care.
E-19 Dar al meu, ca de obicei, este rugăciunea pentru bolnavi. Aceea este ceea ce m-a chemat Domnul să fac. Şi atunci, în timpul acesta, acesta dă o relaxare a minţii mele, să studiez asupra unui lucru diferit, ne avînd servicii de vindecare Divină; doar-doar să învăţ Cuvîntul. Şi, oh, noi ne înţelegem destul de bine aici. Noi ... eu îmi amintesc, voi m-aţi suferit pentru multă vreme, cam doisprezece ani pe aici, asupra acesteia.
E-20 Şi eu obişnuiam să zic, dar nu intenţionînd aceasta ca o glumă, dar, învăţătura este aşa de dură, am zis, "Aceasta este întocmai ca şi un om care merge la masă şi mănîncă pîine de mălai şi fasole." Acum, aceasta este bună pentru voi, dar tu ajungi puţin să te saturi de ea, din cînd în cînd. Dar voi aţi putea avea ceva pe lîngă, ceva îngheţată şi prăjitură, din cînd în cînd, dar aceasta cumva echilibrează dieta. Dar substanţa bună de modă veche va ţine cu voi destul de bine, şi, cel puţin, vă dă ceva de început.
E-21 Acum, în aceasta, este după credinţa mea umilă că noi trăim în zilele de încheiere a istoriei lumii. Eu vreau să fac asta foarte clar. Acum eu aş putea figreşit. Eu nu ştiu. Nimeni altul nu ştie; Isus a zis, "Nici măcar Ingerii din Cer nu ştiu." El nu a ştiut, Insuşi. El a zis, "Aceea este numai prin Tatăl, este Singurul Care ştie." Dar aceasta este sigur şi autentic că El se reîntoarce. Şi eu doar nu pot să văd nimic altceva care a rămas decît Venirea Domnului.
E-22 Cînd, mă uit şi văd, naţiunea este ruptă. Eu văd politica ruptă. Eu văd căminele rupte. Eu văd biserica ruptă. Acum, nu există doar nimic care poate să o repare, decît Dumnezeu, asta-i tot, din cauză că ei nu au nimic altceva. Moravurile naţiunii sînt rupte. Şi partidele politice sînt rupte. Păi, noi ne-am încrezut aşa de mult în politicile noastre; ele sînt rupte.
E-23 Şi ceva om mare în Anglia, nu de mult, a zis, "Păi, democraţia a fost-a fost numai toată navigare şi fără ancoră." Acela a zis, "Va veni un timp că ei vor fi cu cutiile de săpun, electorînd." Păi, asta-i adevărat. Dar el nu s-a gîndit la preaiubitele lui Case ale Lorzilor, cum erau acestea cu o mulţime de navigare şi fără ancoră, de asemeni. Ea a zburat departe, de asemeni.
E-24 Şi fiecare împărăţie din această lume va fi ruptă în bucăţi. Isus Cristos va stăpîni şi domni. Asta-i adevărat. Astfel există ...
Speranţele mele sînt zidite pe nimic altceva
Decît Sîngele lui Isus şi neprihănire;
Totul în jurul sufletului meu face loc,
El este toată speranţa mea şi statornicia.
Pe Cristos, Stînca solidă, eu stau,
Alte terenuri toate sînt nisipuri mişcătoare.
E-25 Şi, oh, cum aş fi dorit acum să începem un serviciu de învăţătură cam de trei luni, astfel ca voi să puteţi ajunge în Cartea despre Apocalipsa şi să o legăm înăuntru cu Daniel, marea vedenie.
E-26 Cîţi au mai rămas, în turma mică de aici, care îşi aminteau de atunci cînd aveam schiţa aceea veche aici? Eu ştiu că Fratele Head a fost, şi noi am avut pe cîţiva din voi aici cînd ei aveau vechea schiţă.
E-27 Acum, Cartea Apocalipsei, cum este Ea făcută. Şi Daniel se leagă cu Ea. Isaia se leagă cu Ea. Tot Vechiul Testament se leagă cu Ea. Şi Aceasta este Cartea Descoperirii lui Isus Cristos. Vedeţi? Cartea Descoperirii lui Isus Cristos.
E-28 Şi atunci, înăuntru acolo, există Şapte Biserici, Şapte Plăgi, Şapte Peceţi, Şapte Trîmbiţe. Acum, o trîmbiţă reprezintă război; o pecete, o taină desfăşurîndu-se; iar o plagă este ceea ce urmează fiecare război.
E-29 Şi cu ajutorul lui Dumnezeu, şi cu cartea de istorie, eu vă pot dovedi că noi trăim la Trîmbiţa a Şaptea, pentru Plaga a Şaptea, şi Pecetea a Şaptea să fie deschisă, şi Potirul al Şaptelea să fie turnat afară.
3° Cînd a sunat a şasea; noi vom ajunge la aceea poate în seara aceasta, un fel, pe Vineri seara. Cînd era Primul Război Mondial, păi, a ... acea Trîmbiţă a Şasea a sunat conform, exact conform, cu timpul cînd Dumnezeu a vorbit despre ea. Exact, geografic, urmînd pecetea înainte de aceea. Şi cînd taina a fost descoperită acolo, pentru botezul Duhului Sfînt; şi-şi oamenii atunci, cum biserica nu s-a mişcat sus; şi acei care se mişcau au refuzat să umble în Lumină, şi au mers înapoi. Şi plaga era deschisă la timpul acela, şi s-a turnat pe pămînt, care era gripa, care a omorît toţi oamenii cum a făcut-o, mii de mii.
E-31 Şi apoi venind în jos în această ultimă epocă, unde sîntem noi aici. Şi doar veniţi şi să ascultaţi ce are Domnul să spună despre aceasta, în Cuvîntul Lui. Acum, aceea nu este alcătuirea mea. Eu o voi citi doar ca pe un ziar, drept afară din Cuvîntul Lui Dumnezeu. Astfel, Aceasta este descoperirea Lui directă către Biserică, către Biserică; Descoperirea lui Isus Cristos, către Biserică.
E-32 Acum înainte ca noi să vorbim către El, sau să vorbim despre scrierea Lui, să ne plecăm capetele şi să-I vorbim doar un moment într-un cuvînt de rugăciune.
E-33 Bunul nostru Tată Ceresc, aşa cum ne plecăm solemn capetele noastre către ţărînă, de unde am fost luaţi şi ne vom întoarce într-o zi, dacă Tu întîrzii. Ne aplecăm în umilinţă, săŢi cerem să fii lîngă noi, în seara aceasta, să ne binecuvîntezi. Eu pot răsfoi paginile acestei Biblii, dar nu există nimeni care este în stare să deschidă Cartea sau să dezlege Peceţile de acolo. Şi este scris înăuntru Aici, "Cel ce scoate din Aceasta, i se va scoate afară, partea lui, din Cartea Vieţii; şi cine adaugă la Ea, plăgile lui Dumnezeu vor fi turnate peste el."
E-34 Tată, dîndu-ne seama, ca oameni muritori şi femei care şedem aici în seara aceasta, ştiind că noi sîntem un popor destinaţi Eternităţii. Dumnezeule, fie ca Duhul Sfînt să vină, scriitorul acestei Biblii, şi să ne deschidă aceste pagini. Şi fie ca al Tău umil, slujitor inutil să predice ca un om muritor la oameni muritori, de parcă acesta ar fi ultimul serviciu pe care eu l-aş avea de această parte a Eternităţii, ultima seară în care noi ne-am aduna împreună. Şi fie ca fiecare din laici să acţioneze în seara aceasta de parcă aceasta ar fi ultima lor predică pe care ar auzi-o vreodată. Dumnezeule, îndepărtează toată nesăbuinţa. Şi fă-ne sinceri, ştiind că noi trebuie să răspundem la Judecata lui Dumnezeu, într-o zi. Şi atitudinea noastră către El şi Cuvîntul Lui, acum, va determina destinaţia noastră Eternă.
E-35 Astfel, Tată, cu inimi tremurînde, noi venim la Tine, şi cerem. Lasă ca Domnul Isus, în forma Duhului Sfînt, să ia Cuvîntul lui Dumnezeu, în seara aceasta, şi să-L dea fiecărei inimi, aşa cum avem nevoie. Căci noi o cerem în Numele Lui. Amin.
E-36 Aceasta poate doar să-mi pară puţin ciudat, pentru cîteva momente acum, în a încerca să încep să deschid un subiect să-l învăţ. Deoarece, acesta a fost întotdeauna asupra vindecării Divine pentru ultimii cîţiva ani, şi atunci-atunci nu asupra profeţiei, în nici un fel, şi atunci-şi atunci să mergi drept întrun rînd de rugăciune.
E-37 Dar acum, în seara aceasta, noi vrem să luăm cadrul Cărţii pe care noi cerem lui Dumnezeu să o deschidă pentru noi, aceea este Cartea Descoperirii lui Isus Cristos.
E-38 Această Carte a fost scrisă cam la 96 A.D., conform cu scriitorii, şi acesta era Ioan preaiubitul.
E-39 Şi el a avut această viziune pe insula Patmos, o insulă în Marea Asiei, cam cincisprezece mile, sau ceva, în jurul acesteia, în circumferinţă, un loc foarte stîncos plin de şerpi, şi aşa mai departe. Unde, naţiunea Romană l-a folosit ca un Alcatraz, [o mare închisoare renumită în America – Trans.] cum l-am avea noi astăzi, un loc de exiliu al criminalilor pe care guvernul nu-i putea controla.
E-40 Şi această Carte a fost scrisă de ultimul dintre apostolii Domnului nostru Isus Cristos, care se crede de a fi cel preaiubit care s-a rezemat pe pieptul Lui după înviere; iar El a zis, "Ce îţi pasă ţie dacă el rămîne pînă voi veni eu?" Ioan a murit, un om bătrîn. Fiecare din martiri şi-au pecetluit mărturia lor cu propriul lor sînge.
E-41 Ioan, destinul lui a fost împlinit în felul acesta. El a fost prins, şi fiert într-un cazan cu untură pentru douăzeci şi patru de ore, cu untură fierbinte care fierbea, şi fără să-l poată vătăma. Şi ei l-au pus pe insulă, aşa cum obişnuit s-a crezut, ca un vrăjitor, "El a vrăjit untura aşa ca ea să nu-l ardă," ziceau ei. Desigur, a fost Puterea lui Dumnezeu, aceea. Voi nu puteţi fierbe Duhul Sfînt afară dintr-un om. De ce! Astfel ei au încercat să-L fiarbă afară din el, dar Dumnezeu nu a permis aceasta. Şi El avea o lucrare pentru el să facă. Şi pînă cînd Dumnezeu nu a terminat cu omul Lui, nu există nimic în lume care-l poate deranja. Asta-i tot.
E-42 Acum, Ioan fiind bătrîn, el. .. li s-a spus de către istorici, că el a fost adus la-la biserică, să predice. Şi el era aşa de bătrîn, singurul lucru pe care-l spunea el, era, "Copilaşilor, iubiţi-vă unii pe alţii."
E-43 Eu vă spun, acela este un lucru foarte bun asupra căruia să predici. "Copilaşilor, iubiţi-vă unii pe alţii." Aşa cum eu îmbătrînesc, în slujbă acum, şi ai mei ... cam în al douăzeci şi unulea an al meu. Mă gîndesc, tot timpul aşa cum merg înainte, că această ... Cu cît mă gîndesc mai mult la Domnul Isus, tot mai mult încep eu să aflu că dragostea este aceea care acoperă întregul lucru. "Dragostea lui Dumnezeu, revărsată pretutindeni în inima noastră prin Duhul Sfînt."
E-44 Acum noi citim doar cîteva versete aici, ca să începem, şi apoi noi vom merge drept în învăţătura bisericii. Şi apoi încercăm să o aducem la un loc, dacă va voi Dumnezeu, în acest timp pe care eu îl am, să-l trecem dincolo unde noi putem ajunge înăuntru unde să putem lua, Semnul Fiarei, pentru mîine seară.
E-45 Acum aceasta este către biserică. Acum eu am să încerc să iau, cel puţin, biserica din Efes, prima biserică, şi ultima biserică în care noi trăim acum, biserica din Laodicea acum.
Descoperirea lui Isus Cristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu, ca să arate slujitorilor lui lucruri care trebuie să se împlinească în scurtă vreme; şi el a trimis pe îngerul lui şi a făcut-o cunoscut ... a trimis şi a făcut-o cunoscut prin îngerul lui la robul său Ioan:
E-46 Acum, Scriptura ne dă un început aici. Acesta este, "Descoperirea ... " Sau, cuvîntul descoperire înseamnă "ceva care este descoperit." "Descoperirea lui Isus Cristos," dată lui Ioan. Şi un înger a fost trimis să poarte mărturie, sau să o facă cunoscut.
Şi el a mărturisit despre Cuvîntul lui Dumnezeu, şi despre mărturia lui Isus Cristos, şi despre lucrurile pe care el le-a văzut.
Binecuvîntat este cel ce citeşte, ...
E-47 Cîţi v-ar place să aveţi o binecuvîntare? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Atunci, citiţi-O! Vedeţi, "cel ce citeşte."
Binecuvîntat este cel ce citeşte, şi cei care aud cuvintele profeţiei, şi ţine lucrurile acelea care sînt scrise în ea: căci timpul este aproape.
E-48 Cu alte cuvinte, nu timpul aproape atunci, ci, "Timpul este aproape, cînd ei văd acest Cuvînt fiind completat, cînd este Descoperirea completă."
E-49 Cînd Dumnezeu a început, ca un artist care desenează un tablou despre ceva, El începe să umple înăuntru părţile Lui. Voi puteţi să începeţi să vedeţi cum se formează. Şi aşa cum începeţi la începutul Cărţii Apocalipsa, voi vedeţi pe Isus Cristos cum începe să vină în tablou. Şi la sfîrşitul Ei, voi Il vedeţi complet, aşezat cu Biserica Lui, glorificată; toate zilele de păcat şi necaz şi ispite s-au sf'îrşit, şi Cristos este aşezat cu Biserica Lui, în Cerurile măreţe deasupra.
E-50 În regulă, al 4-lea verset. Ascultaţi. "Ioan către bisericile ... " Acum acesta este Ioan care vorbeşte. Întîi, Dumnezeu a introdus Descoperirea lui Isus Cristos. Al doilea:
Ioan către ... bisericile care sînt în Asia: Harul să fie cu voi, şi pace, de la cel ce este, şi care era, şi care urmează să vină; şi de la cele şapte Duhuri care sînt înaintea lui Dumnezeu;
E-51 Oh, dacă noi aveam doar o tablă aici acum, să luăm desenul, puţin, vedeţi, "cele şapte Duhuri care sînt înaintea lui Dumnezeu."
E-52 Acum ca să economisim puţin timp, şi crezînd că eu ... ştiind că eu nu voi cita ceva greşit, pentru nimic în lume. Şi dacă voi aveţi puţină îndoială privitor la aceasta, însemnaţi-o jos şi apoi întrebaţi-mă, iar eu vă voi da Scriptura pentru aceasta. Şi acum aşa cum noi trebuie să ne grăbim să ajungem în aceasta, să presăm pentru timp.
E-53 Acum, "cele şapte Duhuri care sînt înaintea lui Dumnezeu." Aceste şapte Duhuri au fost reprezentate ca cele şapte Duhuri care ar fi trimise înainte pentru cele Şapte Epoci ale Bisericii, "şapte Duhuri înaintea lui Dumnezeu." Noi putem lua din Vechiul Testament, şi să o luăm acolo, dacă am avea doar timp.
Şi de la Isus Cristos, care este martorul credincios, şi cel dintîi născut dintre cei morţi, şi prinţul împăraţilor pămîntului. Celui care ne-a iubit, şi ne-a spălat …
E-54 Doamne, doar priviţi la Ioan ajuns tot încordat acolo, cînd el a privit. El doar începe să vorbească. El a zis:
… La acel care ne-a iubit, şi ne-a spălat de păcatele noastre în propriul lui sînge,
Şi ne-a făcut regi şi preoţi pentru Dumnezeu ...
Tatăl lui; a lui să fie slava şi stăpînirea pentru veci de veci. Amin.
E-55 "Ne-a făcut preoţi şi regi pentru Dumnezeu." "Pe noi" este plural. Nu "m-a făcut pe mine preot şi un rege; ci, "ne-a făcut," Biserica.
E-56 Acum el se adresează la aceste şapte biserici, căci acestea sînt Şapte Epoci ale Bisericii.
E-57 Acum el a zis, "Stăpînirea şi gloria, şi vor fi a Lui în veci de veci."
E-58 "Ne-a făcut preoţi." Aţi ştiut voi vreodată ce este un preot, ce este slujba lui? Un preot este să facă jertfă, să facă mijlocire. Şi acolo în Evrei ... Acesta a zis că noi, Biserica, este preoţia roială, "O preoţie roială, o naţiune sf'întă, un popor deosebit." Vedeţi? "O naţiune sf'întă, un popor deosebit, preoţie roială." "Oferind," aici este aceasta acum, "oferind jertfe spirituale," fiecare bărbat şi femeie care vine la Dumnezeu intră în perdea.
E-59 În Vechiul Testament, acolo era numai ... Acolo era o perdea care atîrna între locul sfînt şi locul Preasfînt. Numai Aaron, singur, era să intre acolo, o dată pe an. Dar fiecare om care a devenit un preot, putea să aibe o bucăţică, sau o gustare din mana originală pe care Moise şi Aaron a cules-o în prima zi cînd a început mana să cadă din Cer. Cînd ei au trecut rîul Iordan ...
E-60 Duşmanii erau omorîţi, în urma lor. Iar în ziua următoare ei au ieşit afară, şi peste tot pămîntul, erau azime micuţe. Dumnezeu a plouat aceasta din Cer. Ei au numit-o "mana," avea gust de miere. Şi oamenii trebuiau doar să adune suficient să le ajungă pentru ziua aceea. Dacă ei o păstrau acolo, ea se contamina.
E-61 Şi Dumnezeu i-a spus lui Moise şi Aaron să meargă afară şi să ia cîteva omere din ea, coşuri mari, şi să o ia în ... lîngă chivot, în Locul Sfînt.
E-62 Şi acolo, aceea, de fiecare dată după acea generaţie, care ... Fiecare generaţie urmînd după aceea, atît timp cît acea preoţie Levitică a ţinut, presupun eu. Şi fiecare om care era potrivit să devină un preot, cînd el era ordinat un preot, el avea dreptul perfect să primească o gură din mana originală. Gîndiţi-vă la aceasta. Ce privilegiu se gîndeau oamenii aceia că ei aveau, cînd un om ştia că el venea în preoţie! El urma să primească o-o gură de copt supranatural, amestecată supranatural, hrană supranaturală care a venit de la Dumnezeu din cer, care a fost păstrată supranatural.
E-63 Întreaga slujbă este supranaturalul. Cum pot oamenii să spună vreodată că ei sînt Creştini, şi să nege supranaturalul? Eu nu ştiu cum o fac ei, eu însumi. Priviţi ce supranatural! El a primit o înghiţitură de supranatural, îndată ce el devenea un preot.
E-64 Ce model frumos de acum, că fiecare persoană ... Zilele acelea, ei trebuiau să fie născuţi într-o anumită obîrşie, un Levit, înainte să devină un preot, dar acum este "oricine vrea, el să vină." Vedeţi? Şi îndată ce ei vin, deşi, ei trebuie ... o Naştere este considerată în aceasta, de asemeni. "Voi trebuie să fiţi născuţi din nou." Şi orice bărbat sau o femeie care este născut din nou, din Duhul lui Dumnezeu, are un drept (în această zi) la mană. Această mană este Duhul Sfînt.
E-65 Cînd Petru ... după ce ei au ieşit afară din marea confuzie, şi laşitatea s-a îndepărtat de la ei, şi Domnul îi binecuvînta, şi Duhul Sfînt a căzut la Ziua Cincizecimii. Ei au ieşit afară pe străzi şi au început să ţipe, şi să acţioneze ca oameni nebuni, într-atît încît oamenii toţi credeau că ei erau beţi. "Spune, mă întreb ce vom face noi privitor la asta?" Fiecare per- ... Chiar şi lumea religioasă, atunci, se gîndeau că oamenii aceia erau beţi.
E-66 Şi ascultă, prietenul meu Catolic, binecuvîntata fecioară Maria a fost cu ei. Şi dacă ea nu putea să ajungă în Cer pînă cînd ea nu s-a dus acolo şi a gustat din Ceva care a făcut-o să acţioneze ca o femeie beată, cum o să ajungeţi voi acolo cu ceva mai puţin decît aceea? Vedeţi? Dar ea a primit Ceva. "O sută şi douăzeci, cu femeile, Maria Magdalena şi ceilalţi," şi au ieşit afară pe stradă, acţionînd ca oameni beţi, clătinîndu-se. Incît, cel real ...
E-67 Dacă voi veţi scuza expresia; biserica sofisticată din ziua aceea a zis, "Priviţi la ei! Aceea arată ce sînt ei. Ei sînt toţi plini de vin nou."
E-68 Aceea este ceea ce era Acela. Acum ascultaţi, Petru a zis ... Apoi ei au început să spună, ziceau, "Voi bărbaţi din Ierusalim, voi care locuiţi în Ieru- ... Iudeea, să vă fie aceasta cunoscut, şi ascultaţi cuvintele mele. Aceştia nu sînt beţi.': Acum eu spun despre biserica Efes aici acum. Vedeţi? Vedeţi? In regulă, prima epocă a bisericii. El a zis, "Aceştia nu sînt beţi, aşa cum presupuneţi voi. Acesta este ceasul al treilea din zi; cîrciumile nici măcar nu sînt deschise. Păi, acesta este ceasul al treilea din zi." El a zis, "Dar Aceasta este despre ceea ce s-a vorbit prin profetul Ioel. Aceasta este scris în propria voastră Biblie. In propria voastră Biblie, aceasta este scrisă, că acest lucru va avea loc. Păi," a zis, "voi trebuia să ştiţi aceasta, voi învăţătorilor."
E-69 Păi, putea fi aceasta, doar cum-cum biserica a fost adusă înăuntru sub demonstraţia aceea, şi aceeaşi demonstraţie promisă pentru ultimele zile, nu puteţi voi arăta în urmă şi să ziceţi, "Aceasta este despre care s-a vorbit?" [Adunarea, "Amin." – Ed.] Vedeţi? Ia te uită. Iar lumea din afară nu ştie nimic despre aceasta; Aceasta, Aceasta este o nebunie pentru ei. Acum ei zic ...
E-70 El a zis, "Priviţi aici." Şi ei au zis acum, cînd au auzit aceasta ... El le-a spus cum că ei au răstignit pe Isus. Şi de fiecare dată ...
E-71 Voi puteţi primi iertare pentru că aţi răstignit pe Isus. Voi puteţi primi iertare pentru că aţi luat Numele Lui în deşert. "Dar cine vorbeşte împotriva Duhului Sfînt niciodată nu i se va ierta, în lumea aceasta sau în lumea care vine." Noi sîntem în ziua din urmă, aşa că fiţi atenţi. Umblaţi smeriţi. Aveţi un duh pocăit, zdrobit; o inimă smerită, să vreţi să lăsaţi pe Duhul Sfînt să vă conducă. Amin. În regulă. Oh, doamne!
E-72 Aici sînt ei, ei sînt toţi acolo sus, doar oameni acţionînd ca ... Ei erau laşi, cu cîteva ore mai înainte; închişi în camera de sus. Dar cînd Duhul Sfînt a venit peste ei şi le-a umplut inimile, afară pe străzi! Eu nu-mi imaginez că ei erau ... Ei nu făceau lucruri care erau greşite. Ei erau afară acolo bucurînduse şi lăudînd pe Dumnezeu, şi-şi în aşa fel încît acolo era o manifestaţie. Ei nu erau acolo afară doar să se certe unul cu altul acum, dacă ei erau Metodişti sau Baptişti, ei erau ... dacă erau Farisei sau Saduchei. Ei erau acolo afară bucurîndu-se din cauză că ei au avut un gust din Cer în sufletul lor. Dumnezeu le-a dat mana spirituală.
E-73 Acum, aşa cum Dumnezeu a turnat acolo mana în natural, şi aceasta a durat atît timp cît ei erau în călătorie; un model frumos. Şi în ziua cînd ei au intrat în ţara promisă, mana a încetat.
Şi în Ziua Cincizecimii, acelaşi lucru ...
E-74 Priviţi la cincizecime, la Moise. Ei au privit în spate şi au văzut că duşmanul era mort. Miriam a apucat o tamburină, a început să bată în ea, şi să ţipe, şi să danseze, şi să alerge în jos pe mal. Femeile au urmat-o, făcînd acelaşi lucru. Şi Moise şi-a aruncat mîinile în sus, şi cînta în Duhul.
E-75 La Cincizecime, femeile au ieşit, clătinîndu-se, şi sărind, şi dansînd, şi agitîndu-se. Petru s-a ridicat în mijlocul lor, şi a zis, "Voi bărbaţi din Judeea, şi voi care locuiţi în Ierusalim, să vă fie aceasta cunoscut, şi ascultaţi de cuvintele mele. Căci aceştia nu sînt beţi, cum presupuneţi voi, văzînd că este al treilea ceas din zi. Aceasta este despre care s-a vorbit prin profetul Ioel, 'Se va întîmpla în zilele din urmă, zice Dumnezeu, că Eu voi turna Duhul Meu peste toată făptura, fiii voştri şi fiicele voastre vor profeţi; peste robii şi roabele Mele, voi turna Eu din Duhul Meu; şi ei vor profeţi. Şi Eu voi arăta minuni în ceruri sus, şi jos pe pămînt; stîlpi de foc, şi vapori, şi fum. Şi se va împlini, înainte ca ziua cea mare şi înfricoşată a Domnului să vină, că oricine va chema Numele Domnului va fi mîntuit."' Înainte şi înainte a mers el, predicînd.
E-76 Şi cînd ei au auzit aceasta, ei au ascultat. Au zis, "Priviţi la omul acela! De unde a obţinut el această educaţie?" Unii din ei au zis, "El nici măcar nu-şi poate scrie numele." Biblia a zis, "El era un om neştiutor şi neînvăţat. De la ce şcoală este el? Nici una. Păi, cum a venit aceasta vreodată? Cum s-a întîmplat aceasta vreodată?" Ei au luat aminte, zicînd, "Păi, spuneţi, omul acela într-adevăr citează Scriptura. Şi noi niciodată nu am auzit-O în felul acesta mai înainte." Vedeţi?
E-77 El a zis, "Pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor voastre, şi voi veţi primi Duhul Sfînt. Căci promisiunea este pentru voi, copiii voştri, pentru acei ce sînt departe acum, şi atît de mulţi cîţi va chema Domnul Dumnezeul nostru." Cu alte cuvinte, "Această binecuvîntare de mană care a căzut aici, aşa cum a căzut mana acolo în urmă, ea va fi pentru această generaţie, generaţia următoare, generaţia următoare, la Jeffersonville, Indiana, şi la cele mai îndepărtate părţi ale lumii."
E-78 Şi acelaşi Duh Sfînt care a căzut atunci, cade acum; aceleaşi rezultate, acelaşi lucru, acelaşi popor. Vedeţi ce vreau să spun? Doar perfect!
E-79 Observaţi, "Eu îi voi da lui; cel care biruieşte, Eu îi voi da Pîinea Vieţii." El a spus asta înaintea uneia dintre biserici. "Şi el nu va mai înseta, nici nu va mai flămînzi el. El nu va mai înseta niciodată." Dacă un om vreodată ... Aici este aceasta; strîngeţi-vă bine jacheta. Dacă un bărbat sau o femeie a primit într-adevăr vreodată Duhul Sfînt, voi niciodată nu veţi fi în stare să-l mai clintiţi. El ştie unde este. Voi puteţi veni cu ismuri şi fiecare lucru. El va păşi chiar drept prin ele. "El nu va mai înseta niciodată." El ştie întocmai exact Cine este Făcătorul lui; nu va fi confuz niciodată. Nu-l deranjează; el se mişcă drept înainte.
E-80 "Eu îi voi da din Pîinea Vieţii, şi el nu va mai flămînzi niciodată, nici nu va mai înseta el." Vedeţi? "Şi Pomul care este în mijlocul paradisului lui Dumnezeu, şi din care el va mînca, vedeţi, Pomul." Care, Pomul era Cristos Isus. Vedeţi? Şi Cristos Isus, fiind mort, El a venit înapoi în formă de Duhul Sfînt, astfel El este aici, şi mana care se mănîncă în Biserică.
Observaţi, iată, acel, al 6-lea verset.
Şi el ne-a făcut preoţi şi regi pentru Dumnezeu …
E-81 "Preoţie spirituală; naţiune roială; jertfă spirituală." Ce este aceasta acum? "Jertfe spirituale, aceea este," citînd Scriptura, "aceea este, roadele buzelor noastre, dînd laudă Numelui Lui." Acum ce fel al unei ce? "O jertfă spirituală."
E-82 Acum, noi am putea tot atît de bine să începem chiar aici, observaţi, un loc bun de unde să începem.
E-83 Cînd vine o mică confuzie în biserică, tu nu alergi acolo deoparte şi te bosumfli acum. Dacă tu eşti, tu sigur nu eşti un preot. Vezi, tu te rogi prin aceea. "Jertfă spirituală, roadele buzelor noastre dînd laudă Numelui Său." Vedeţi ce vreau să spun?
E-84 "Păi," voi ziceţi, "eu nu simt să merg la biserică." Dar tu eşti un preot. Este datoria ta. Tu trebuie să fii acolo.
E-85 "Păi, eu doar nu simt să iau parte în serviciu." Tu eşti un preot, "făcînd o jertfă, o jertfă spirituală." Nu să-i dai cuiva ceva dă-mă-mai-departe, cum o numesc ei astăzi; toată aceea este bine, eu nu am nimic împotriva ei. Nu să mergi să iei pe cineva să vină la biserică; toate acelea sînt bune, nu am nimic împotriva acesteia. Dar, acesta eşti tu, tu faci jertfa spirituală, "roada buzelor tale dînd laudă Numelui Său."
E-86 Cînd vedeţi timpul venind că fiecare huleşte şi zice aceste lucruri, şi fac lucruri greşite, ce faceţi voi, mergeţi mai departe? Voi ar trebui să staţi acolo cu o jertfă spirituală, zicînd, "'Sîngele lui Isus Cristos curăţeşte de toate păcatele,' mă face o creatură nouă în Cristos Isus."
"Tu eşti nebun, omule!"
E-87 "Conform cu ceea ce tu spui. Este în ordine. Dar, pentru mine, 'Aceasta este Puterea lui Dumnezeu spre mîntuire.' Eu O cred." Vedeţi?
E-88 Acum, voi ziceţi că voi credeţi în vindecare Divină? "Oh, uh, eu nu cred ... Mai bine să întrebi pe păstorul nostru."
E-89 Ce crezi tu despre aceasta? Tu eşti preotul acum. [Fratele Branham bate pe amvon de două ori – Ed.] Tu eşti omul. Zici, "Da, domnule! Eu O cred, deoarece Cuvîntul lui Dumnezeu zice că Aceasta este aşa!" Tu crezi în botezul Duhului Sfînt? "Da, domnule!" Cum ştii tu? "Eu L-am primit." Amin. O binecuvîntare spirituală! Duhul Sfînt care a căzut peste apostoli, acelaşi Duh Sfînt cade acum.
E-90 Voi ziceţi, "Doar pentru apostoli"? Noi vom stabili asta după puţină vreme, să vedem dacă a fost sau nu.
E-91 În regulă, "O preoţie spirituală, oferind jertfe spirituale."
Acum, acum al 8-lea verset din ... al 7-lea.
Iată, el vine cu nori; ...
E-92 Acum să mă opresc aici doar un moment. "Nori," nu înseamnă că El vine pe un nor mare de furtună.
E-93 Şi, mama, binecuvîntată-i fie inima, ea şade aici pe undeva. Cînd eu eram un băieţaş, ea şedea şi-mi spunea, zicea, "El vine pe un nor mare măreţ; se va ridica într-o zi, şi Dumnezeu o să vină.
E-94 Şi, acum, "norii" în care El vine. Dacă noi aveam măcar timpul să luăm toate acestea înapoi, şi să luăm cadrul real al întregii lucrări! Acum, "norul" în care El vine, nu este un nor ca un nor de furtună. Ci, acesta este "un nor de slavă," în care vîne EL Vedeţi? Vedeţi?
E-95 Acum, cînd Isus a fost preaumbrit de Dumnezeu, pe Muntele Transfigurării, "norii l-au preaumbrit pe El şi veşmîntul Lui." Vedeţi?
E-96 Şi cînd Ilie a coborît jos, un nor a venit jos şi l-a primit sus. Nu un-nu un Stîlp de Foc, nu ... eu vreau să spun, că nu un nor de furtună, ci, "un nor de slavă."
E-97 Marea Lui, Prezenţă glorioasă va lovi pămîntul. "El vine în nori." Oh, îmi place asta! "Nori," acolo va fi val după val, din slava Lui, va veni de-a lungul pămîntului, şi învierea sfinţilor va veni. Cînd acel Duh Sfînt binecuvîntat care a locuit în inimile lor, şi ei au murit, cu cadavrele lor zăcînd acolo, şi cu petele de lacrimi pe obrajii lor, şi lucruri ca acelea, şi ei sînt aşezaţi afară aici în cimitir. Un mare val din acelaşi Duh, şi un whoossh," val după val!
E-98 "Cel ce era ultimul va fi primul, şi cel care era primul va fi ultimul." Cum poate să fie în felul acela? Aceea este ordinea învierii. Eu nu o să cunosc pe nimeni în generaţia dinaintea mea, sau generaţia după mine. Eu îi voi cunoaşte pe aceia din această generaţie. Şi fiecare generaţie va veni, succesiv, întocmai cum a mers în jos. "Cei care au fost ultimii vor fi primii." Sigur, aceasta trebuie să fie. Vedeţi? Eu voi cunoaşte poporul meu. Insul următor, tatăl meu, va cunoaşte poporul lui; bunicul lui, poporul lui; înainte în jos în felul acesta.
E-99 Val după val, după val, după val, iar sfinţii înviind de pretutindeni! Nu va fi aceea minunat? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Amin. Asta îi face pe oamenii bătrîni să se simtă tineri din nou. Da. Acum observaţi cu atenţie. În regulă.
... vine în-în nori; şi fiecare ochi îl va vedea (nu contează cît de departe în urmă au murit ei; ei totuşi îl vor vedea), şi aceia de asemeni care L-au străpuns: şi toate neamurile pămîntului se vor boci din pricina lui. Chiar aşa, Amin.
E-100 Ioan doar trebuia să ţipe, "Amin!" Aceea este, "Aşa să fie! Să fie în felul acela!"
Eu sînt Alfa şi Omega, ...
E-101 Acum Alfa este "A" în alfabetul Grecesc. Omega este "Z" în alfabetul Grecesc. Acum, cu alte cuvinte, dacă se traducea astăzi, "Eu sînt A la Z." Acum cine altul este acesta? "Eu sînt Primul; Eu sînt Ultimul. Eu sînt de la A la Z."
E-102 Doresc să fim avut timp să intrăm asupra Divinităţii lui Cristos, chiar acum, care ar fi foarte potrivit la timpul acesta, Divinitatea.
E-103 Astfel, zilele în care aşa de mulţi oameni încearcă să-L facă doar un învăţător, doar un filozof, sau doar un profet. El era Dumnezeu. El era sau Dumnezeu sau cel mai mare înşelător pe care l-a avut lumea vreodată. Dacă El era un profet, sîngele Lui era un om. Dacă El era un-un învăţător, un educator, sîngele lui era un om.
E-104 El era Dumnezeu, şi Sîngele Lui era Divin. Dumnezeul Atotputernic a preaumbrit-o pe fecioara Maria şi a creat celula de Sînge în pîntecele ei care a născut pe Fiul, Cristos Isus. Şi Dumnezeu a binevoit şi a locuit în trupul acela, Dumnezeu (Emanuel), s-a făcut trup printre noi; să îndepărteze păcatele.
E-105 Cînd Dumnezeu a făcut primul Lui om, El l-a făcut în chipul Lui propriu, care era un om spirit, în Genesa 1:26. În regulă. Apoi acolo nu era nici un om să are pămîntul, după ce El a făcut deja omul, parte bărbătească şi femeiască. Noi vom intra în asta, după un timp, asupra acelor "şapte stele." Dar chiar ... Dar El l-a făcut amîndouă masculin şi feminin, în urmă acolo la început, asta-i adevărat, "în propria Lui imagine." Şi Dumnezeu este un Duh.
E-106 Şi atunci, Genesa 2, acolo nu era nici un om să are pămîntul, astfel Dumnezeu l-a pus în trup; a făcut om, nu în chipul Lui, ci din pulberea pămîntului, asta-i adevărat, i-a dat o mînă ca de o maimuţă, şi un picior ca de un urs, sau oricum; eu nu ştiu, dar El i-a dat cinci simţuri să contacteze casa lui pămîntească. Şi apoi omul acela a păcătuit.
E-107 Şi Dumnezeu a venit jos şi s-a făcut om, ca să îndepărteze păcatul omului, (amin) răscumpărînd!
Eu sînt Alfa şi Omega, ...
E-108 Eu m-am uitat la El aici în Apocalipsa capitolul al 4-lea. Cînd Ioan s-a întors să vadă Glasul acesta din nou, ce vorbea către el, "El şedea pe un Tron, şi un curcubeu era deasupra capului Lui." Şi curcubeul are şapte culori perfecte, şi aceste şapte acoperă ... culori perfecte au reprezentat Cele Şapte Epoci ale Bisericii. Asta-i adevărat, din nou. Şi ce era aceasta? Aici este ea. Frate, aceasta este proaspătă. Priviţi, şapte culori perfecte, şapte! Iar un curcubeu reprezintă un legămînt.
E-109 Dumnezeu i-a dat lui Noe curcubeul, mai întîi, ca un legămînt. Şi acele elemente încă sînt pe pămînt, ca promisiune a lui Dumnezeu înaintea lui; cînd plouă, el vede curcubeul. El a zis, "Eu nu-l voi mai nimici cu apă niciodată."
E-110 Şi atunci el a privit asupra lui Isus, şi avea şapte culori ale curcubeului deasupra Lui; El era în acesta, care era legămîntul lui Dumnezeu. Şi El stătea în mijlocul a Şapte Sfeşnice de Aur. "Şi El arăta ca piatra de iaspis şi de sardiu." Iaspisul era Ruben, iar piatra de sardiu era Beniamin; aceia er~u primul şi ultimul dintre patriarhi. Acel "Alfa şi Omega; Inceputul şi Sfîrşitul," şi cele şapte culori ale curcubeului, Şapte Epoci ale Bisericii, legămîntul cu El, în cele Şapte Sfeşnice de Aur, cu cele şapte stele. Oh, ce tablou, dacă noi ajungem la aceasta după o vreme, poate, cu voia Domnului. In regulă.
... Alfa şi Omega, începutul şi sfîrşitul, zice Domnul, care este, ... care era, şi care urmează să vină, cel Atotputernic.
E-111 Ooh! Cine este El? Despre ce este această descoperire? Isus Cristos. Şi, aici, El nu este un profet. Aici, El este cel Atotputernic, Dumnezeu manifestat; Alfa, Omega. "Eu sînt de la A la Z. Eu sînt Acel Care Era, Care Este, şi Va Veni. Eu sînt cel Atotputernic." Destul de clar, nu-i aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Nici o şansă de controversă aici. "Domnul, Care Era, Care Este, şi Va Veni, cel Atotputernic."
E-112 Acum Ioan vorbeşte. Ascultaţi.
Eu Ioan, care sînt de asemenea fratele vostru, şi simţitor în necaz, şi în Împărăţia şi răbdarea lui Isus Cristos, eram în Insula care se cheamă Patmos, pentru cuvîntul lui Dumnezeu, ...
E-113 Ziceţi, v-aţi putea imagina un om să fie pus într-un loc ca acela, pentru Cuvîntul lui Dumnezeu? Da.
... pentru cuvîntul lui Dumnezeu, şi ... mărturia lui Isus Cristos.
E-114 El a fost exilat acolo afară pentru predicarea Cuvîntului la un popor religios. Aceea este ce spune Cuvîntul. Nu-i aşa? El era acolo afară pentru predicare; exilat, excomunicat din biserică, din societate, din toată lumea. Amin. Dar el nu a fost excomunicat de la Acela Care l-a iubit şi l-a spălat în Sîngele Său Propriu. El era cu Prezenţa Lui, în insula numită Patmos, "din cauza Cuvîntului lui Dumnezeu."
E-115 Mă întreb cîţi predicatori de astăzi ar merge? Ajunge jos pînă cînd merge, face ceva puţin, se supără de ceva mărunt, noi devenim aşa de tulburaţi privitor la aceasta. Şi aici omul acesta a fost fiert în ulei pentru douăzeci şi patru de ore, şi aruncat afară pe insula Patmos, şi Domnul încă era cu el.
E-116 Îmi place doar cîntarea aceea veche pe care ei o cîntau, "Dacă Isus merge cu mine, eu voi merge oriunde." Noi o cîntăm, dar mă întreb dacă noi într-adevăr o intenţionăm. După părerea mea cinstită, nu va fi prea mult pînă cînd vi se va da o şansă să o dovediţi, astfel voi mai bine să fiţi întradevăr siguri. Cercetaţi-vă, faceţi inventarul, vedeţi dacă fiecare lucru este chiar în regulă.
E-117 Acum, doar cum, doar trebuie să ajungem să începem aici acum. Ioan răspunde, şi el a zis că el era "în insula Patmos, pentru Cuvîntul lui Dumnezeu, şi mărturia."
Eu eram în Duhul … (Îmi place asta.) Eu eram în Duhul în ziua Domnului ...
E-118 Vorbind despre o altă zi, acum; către prietenii mei Adventişti, în care sîntem siguri să intrăm în aceasta, după un timp. In regulă.
... în Duhul în ziua Domnului, a ajuns în Duhul, şi am auzit în spatele meu un glas măreţ, … al unei trîmbiţe,
E-119 Să nu părăsim aceste simboluri acum. Noi punem baza acum, astfel noi ştim despre ceea ce vorbim cînd eu ajung aici. Vedeţi despre ce urmează să vorbim noi, "Cine este Acesta? Ce este acest Om? Ce este Descoperirea lui Isus Cristos? Cine este El, oricum? Cum a venit El? Ce înseamnă Acesta pentru mine?" Vedeţi dacă El înseamnă ceva pentru voi, vedeţi. "Să văd ce are loc acolo, pentru mine." Observaţi.
Eu eram în Duhul ...
E-120 Nu contează cît de sfînt eşti, cît de evlavios eşti, cît de mult predicator sau membru laic, sau orice eşti tu, tu nu vei fi în stare să ajungi nicăieri cu Dumnezeu pînă cînd tu ajungi în Duhul. Asta-i adevărat. Eu nu vreau să spun să ajungi în emoţii. Eu vreau să spun să ajungi în Duhul. Vedeţi? Vedeţi? Vedeţi, voi ajungeţi în emoţii, faceţi orice. Dar cînd tu ajungi în Duhul, tu vezi lucruri. Asta-i adevărat.
E-121 Pot să-mi imaginez pe bătrînul Ilie, bătrînul profet, jos acolo în ziua aceea cînd-cînd un ... cînd fiul lui Ahab, aceia, au făcut o alianţă cu ceva necredincioşi, şi-şi Iosafat s-a unit cu ei. Şi ei au mers afară în pustie pentru şapte zile, şi nu au adus vreo busolă. Doar pentru şapte zile, suficient să poată avea grijă de ei pentru şapte zile; nu au consultat pe Domnul; doar au mers înainte afară, oricum.
E-122 Nu este asta întocmai ca oamenii? "Oh, eu îţi spun, aceea este un lucru mai bun. Eu voi termina cu biserica aceasta şi voi merge acolo la aceea." Acum voi mai bine să consultaţi pe Domnul referitor la aceea, să aflaţi ce este aceasta.
E-123 Au mers acolo afară şi au aflat că au dat de necazuri. Rezerva de apă s-a terminat. Asta este treaba cu bisericile de astăzi, mergeţi în jur şi faceţi o mulţime de lucruri şi nu vă consultaţi cu Domnul despre aceasta, şi rezerva voastră se întrerupe. Voi vă întrebaţi de ce nu primiţi binecuvîntările pe care obişnuiaţi să le primiţi, şi Puterea lui Dumnezeu să lucreze printre voi, poate că linia de alimentare a fost tăiată. Voi ştiţi, cînd ieşiţi afară, apa ...
E-124 Eu ajung în deşert uneori, acolo afară în Arizona. Şi eu observ că fiecare tufiş micuţ bătrîn în deşertul acela este vătămător; el te va împunge. De fiecare dată cînd vii împotriva lui, el te va împunge. Din cauză că nu are suficientă apă care să-i poarte de grijă, spinii ies afară ca o apărare.
E-125 Voi veniţi înapoi aici sus, sau în Oregon sau pe undeva unde plouă tot timpul, şi fiecare din ele de acelaşi fel de tufiş nu au un spin pe ele. Vedeţi, apa le păstrează moi.
E-126 Şi asta este treaba şi cu biserica. Cînd voi ajungeţi cu totul uscaţi şi încătuşaţi, şi fiecare lucru, voi ajungeţi aşa de reci şi formali şi indiferenţi, voi nu obţineţi nici o binecuvîntare spirituală, atunci inima voastră ajunge toată plină şi umplută cu indignare şi mînie, şi, fiecare, "Oh, eu mă voi revanşa cu el. Eu mă voi revanşa cu ea. Eu voi părăsi biserica." Doar o grămadă de spini care trăiesc în deşert. Asta-i adevărat. Ceea ce voi aveţi nevoie este ceva Apă bună a Duhului Sfînt de modă veche să ploaie peste voi, să înmoaie acea inimă veche de carton. Amin.
E-127 Eu nu-eu nu încerc să fac pe clovnul. Încerc să aduc aceasta la voi. Frate, tu o să afli, dacă tu iei semnul fiarei, unde urmează să stai. Şi tu eşti absolut fără ajutor şi fără speranţă cînd tu faci aceasta. Acolo nu mai este iertare pentru aceasta. Tu nu poţi ieşi niciodată din aceasta. Asta-i adevărat. Tu o poţi face printr-o clipire a ochiului tău, A aproape, vedeţi, aşa că fiţi atenţi. Acum aici este aceasta. Ii va da lui ... Observaţi, deşertul ...
E-128 Eu am zis, apele, cum că apele i-au ţinut moi. Asta este ceea ce facem noi astăzi, ajungem în Duhul. Ioan a zis, "Eu am fost în Duhul."
E-129 Cînd Ilie acolo afară în deşert, ei au venit jos. Iosafat a zis, "Să mergem jos şi să consultăm profetul." Ei au mers jos înaintea profetului.
E-130 Păi, acum, el şi-a ridicat indignarea lui neprihănită. El se uită acolo la omul acela, şi a zis, "De ce nu te duci la dumnezeul mamei tale? De ce nu te duci înapoi la ai tăi, biserica veche, rece, formală? De ce ai venit tu la mine, cînd ai ajuns în necaz?" Acela nu era un lucru prea bun de spus, dar acela era tot atît de mult cuvînt ca să însemne asta. "De ce ai venit tu jos la mine? De ce nu te duci la dumnezeul mamei tale? Voi toţi aveţi bisericile acelea mari frumoase, şi toţi preoţii aceia bine hrăniţi, şi aşa mai departe, înapoi acolo. Du-te înapoi şi întreabă-i pe ei despre aceasta. De ce vii tu aici jos la mine?" Iuh! Doamne! El cumva a devenit tot înţepat, destul de sigur, nu-i aşa? El a zis, "Dacă nu era că eu am respectat prezenţa acelui om evlavios, Iosafat; eu nici măcar nu m-aş uita la tine." Oh, doamne, în ce situaţie a intrat profetul acela! Acum el era cu totul în felul acela de impas.
E-131 El a zis, "Păi, aduceţi-mi un cîntăreţ." Unii oameni nu cred în muzica din biserică. Dar el a zis, "Aduceţi-mi un cîntăreţ." Şi cînd cîntăreţul a început să cînte ceva imn vechi bun, Mai Aproape, Dumnezeul Meu, De Tine; oricum vreţi să-l numiţi, eu nu ştiu. Cînd cîntăreţul a început, să se roage, Duhul lui Dumnezeu a venit peste profet. Şi cînd Duhul a venit peste el, el a ajuns într-o vedenie; el a început să vadă lucruri.
E-132 Voi trebuie să obţineţi Duhul lui Dumnezeu. Sau, voi ziceţi, "Eu nu pot înţelege cum oamenii pot spune, 'Amin."' Intră odată în Duhul. Asta-i adevărat.
E-133 Eu nu pot înţelege cum stau ei la jocul de baseball şi se bate unul pe altul pe spate, şi ţipă şi chiuie, şi-şi trag pălăriile jos şi se agită. Arată ca nebuni, pentru mine. "Păi," voi ziceţi, "tu nu eşti un pasionat prea bun al baseballului." Eu sînt tot aşa de mult. ..
E-134 Cum este cu voi, ca un Creştin? În regulă. Asta-i adevărat. Voi trebuie să ajungeţi în Duhul acestuia.
E-135 În felul acesta este cînd voi mergeaţi la dans. Eu nu cred că voi aţi merge acum. Cu siguranţă nu. Dar dacă voi-voi obişnuiaţi să mergeţi, ei trebuiau să pună muzica de chiuit, şi să bată orchestrele şi să bată tobele, şi să facă fiecare fel de lucru care era privitor la acesta; şi femeile alergau acolo afară, pe jumătate goale şi toate celelalte, şi dansau pe duşumele, şi alte lucruri; vă aduce în duhul să dansaţi. Păi, asta-i adevărat, voi intraţi în duhul acestuia. Acesta este duhul Diavolului. [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Mă bucur că aţi zis, "Amin," deoarece acesta este adevărul. Eu o voi dovedi cu Biblia. Asta-i adevărat. În regulă.
E-136 Ziceţi, "Păi, eu nu cred asta, frate." Păi, tu, aceasta nu este ce spui tu, sau ce gîndesc eu.
E-137 Aceasta este ce spune Cuvîntul lui Dumnezeu. Aceea este ceea ce o stabileşte. Acela este Cuvîntul final. Da, domnule. El a zis, "Dacă voi iubiţi lumea, sau lucrurile din lume, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu este în voi." Asta-i adevărat. Şi vă amintiţi de acea micuţă, femeie bătrînă care a învăţat fiica ei să danseze step, şi lucruri ca acelea, şi a mers jos acolo şi a dansat înaintea regelui, şi a cerut capul lui Ioan Botezătorul; şaptezeci din copiii ei au murit ca prostituate şi pe spînzurători. Voi puteţi vedea ce o face în felul acesta.
E-138 Mama lui Moise a stat acasă, şi l-a ţinut, şi l-a învăţat Cuvîntul Domnului, voi vedeţi ce i s-a întîmplat lui şi la ai lui. Prin el a ieşit ... Abraham, şi aşa mai departe, şi înainte în jos.
E-139 În regulă, doar depinde de ceea ce vrei tu să faci. Tu, tu eşti un agent de liberă alegere. Tu acţionezi după cum tu doreşti să acţionezi. Corect. Dumnezeu a pus înaintea omului, ca în grădina Edenului, Pomul Vieţii sau pomul morţii. Tu îţi faci alegerea. Vedeţi? Pentru orice este încîntat sufletul tău, aceea este ceea ce vei mînca. Observaţi acum. Şi ei erau ...
E-140 Eu vreau să o citesc din nou acum. El era în Duhul. Duhul a venit peste el. El a început să vadă lucruri. Acum priviţi.
Eu am fost în Duhul în ziua Domnului, şi am auzit ...
Am ajuns în Duhul în ziua Domnului, şi am auzit în spatele meu un glas măreţ, … al unei trîmbiţe,
E-141 "Trîmbiţă." Trîmbiţa este un "anunţ." Gabriel, la Venirea Domnului, va suna trîmbiţa lui Dumnezeu. Aceasta era trîmbiţa lui Dumnezeu care suna. Cu alte cuvinte, El se pregăteşte să anunţe destinaţia Eternă a lumii. O trîmbiţă! Ce este ea? "Pregătiţi-vă. Eu am să-ţi dau descoperirea lui Isus Cristos, să o dai la biserică. Eu am să-ţi vorbesc, care va fi destinaţia lumii, pentru acei care primesc şi acei care resping."
E-142 O trîmbiţă a lui Dumnezeu. "Atenţie!" Fiecare om, cînd suflă trîrnbiţa, el îşi apucă sabia şi stă la un loc, atenţie. Trîmbiţa!
E-143 Pavel a zis, "Dacă trîmbiţa dă sunetul nesigur, cine se va pregăti pentru război?"
E-144 În felul acela este astăzi. Oh, frate, cînd eu privesc în jur şi văd toate aceste biserici reci, formale, indiferente, şi lucruri ca acestea, "avînd o formă de evlavie, şi tăgăduind Puterea din ea," cum poate un om să se pregătească? Dînd un sunet nesigur!
E-145 Ziceţi, "Păi, acum, eu voi adera la biserici. Eu voi merge acolo şi încerc pe Metodişti, sau pe Baptişti, sau pe Luterani, sau pe Penticostali. Eu voi face ceva. Eu voi face un fel de mişcare." Oh, aceea nu este.
E-146 "Dacă un om nu se naşte din nou." Mie nu-mi pasă dacă el este Metodist, Baptist, Penticostal, sau orice este el, tu trebuie să te naşti din nou; tu nu vei intra în Împărăţie. Amin.
E-147 Priviţi, "Glasul unei trîmbiţe, zicînd către mine, 'Eu sînt Alfa şi Omega."'
E-148 Primul lucru acum, El se prezintă aici, "Acel Eu sînt, Primul şi Ultimul." Primul lucru, cînd trîmbiţa lui Dumnezeu a sunat, el s-a întors. Şi El a zis, "Eu sînt Alfa şi Omega. Eu sînt de la A la Z. Eu sînt totul din acesta acum. Stai şi ascultă la Mine, o vreme." In regulă.
… primul şi ultimul: … Ce tu vezi, scrie într-o carte, … (aceea este Cartea aceasta pe care o citim noi) şi trimite-o către …
E-149 Unde? Adresată specific. Pe unde, înapoi la epocă? Nu. "La biserică." La biserică! Observaţi.
Ce tu vezi, scrie într-o carte, şi trimite-o la cele şapte biserici care sînt în Asia; ...
15° Care, era un model al bisericii. Acum noi vom ajunge în aceea, în cîteva minute, arătînd cum Vechiul Testament s-a tipizat în şapte epoci. Şapte epoci aşezate, sau şapte biserici aşezate aici în Asia, care Biblia învaţă clar, care era o umbră, sau un model al celor Şapte Epoci ale Bisericii care veneau. Şi prin ajutorul lui Dumnezeu, şi cu Biblia, putem dovedi că fiecare epocă a bisericii s-a aşezat întocmai exact unde a spus El că ea va fi, întocmai exact unde a spus Biblia că va fi. Iar noi sîntem la sfîrşitul ultimei epoci a bisericii .
E-151 Şi mergem înapoi în Vechiul Testament, şi luăm visul lui Daniel, şi i-a arătat vedenia despre împărăţia Neamurilor, cum că el a văzut un chip stînd în picioare; cu un cap de aur, piept de argint, şi coapse de bronz, şi labele picioarelor şi picioarele din fier şi lut. Şi a arătat cum fiecare din împărăţiile acelea sau succedat una pe alta, întocmai exact în felul cum a spus Biblia. Şi, priviţi, capul de aur, Babilon; Mezii şi Persia, Grecii; şi imperiul Roman; iar imperiul Roman s-a rupt în zece împărăţii, Roma de est şi de vest, şi aşa mai departe. Şi înăuntru acolo, acolo era fier şi lut, şi ele nu se amestecau împreună; Protestanţi şi Catolicism sub aceeaşi stăpînire a Neamurilor. Şi el a zis că chiar să încerce să rupă puterea una la cealaltă, ele se vor căsători una cu alta, întocmai exact ceea ce ele fac astăzi, exact.
E-152 Şi împărăţia aceea în zilele acelor împăraţi. Dumnezeul Cerului a tăiat o piatră din munte, fără mîini, care a lovit acest chip la picioare şi a zdrobit toate împărăţiile Neamurilor. Şi Impărăţia lui Cristos a stăpînit şi domnit, şi a crescut, şi a acoperit pămîntul şi marea şi cerul. Impărăţiile Neamurilor sau şters ca treieratul, ca pleava pe o arie de treierat în timpul verii. Ce tablou în care trăim noi! Aceasta-i adevărat.
E-153 Şi astăzi, voi vedeţi Catolicii şi Protestanţii se căsătoresc unii cu alţii, încercînd să-şi frîngă puterea; creşteţi copiii voştri, trebuie să promiteţi că îi creşteţi în acest fel sau acel fel. Noi vom ajunge la aceasta, după puţin, în cîteva seri. Observaţi cum este aceasta, şi cum (cealaltă) tăria fierului a dominat peste cealaltă, a sfărîmat-o în bucăţi şi a spulberat-o departe.
E-154 Dar Mielul a venit şi a stat! Şi oamenii sfinţi în ziua aceea ...
E-155 Şi cum că puterea Romană a mers prin fiecare naţiune. Nu există o altă putere în lume, şi numai o singură cale prin care poate trece, este prin Catolicism, biserica Catolică, în toată lumea, rupîndu-se acolo afară. Acesta este un tablou uimitor, mare aici.
E-156 Acum către voi Protestanţii, doar ţineţi-vă încălţămintea, deoarece, frate, tu eşti chiar cu acesta. Şi eu o pot dovedi prin Cuvîntul lui Dumnezeu, că tu eşti chiar în acesta tot atît de mare ca-ca restul dintre ei.
E-157 Acum, priviţi acum, "Primul şi Ultimul. Ce tu vezi, scrie într-o Carte." Acum El a zis către el:
... scrie aceasta într-o carte, şi trimite-o la ... bisericile, care sînt în-în Asia; la Efes, şi la Sardis, şi … Pergam, … şi aşa mai departe, şi Filadelfia, şi … Laodicea.
E-158 Acum ne vom opri aici, doar un moment sau două, doar să vedem cît timp mai am, deoarece eu vreau să ajung la această idee fundamentală aici, despre Efes, şi să o trag dincoace la Laodicea, şi să vedem dacă noi nu sîntem modelaţi în aceeaşi biserică, vedeţi, să vedem dacă noi nu trăim în această zi.
E-159 Oh, Biserică a viului Dumnezeu, ridică-te şi străluceşte. Priviţi. Voi nu vă daţi seama. Eu doresc să fi avut un fel de şoc pe care aş putea să vi-l dau, în vreun fel. Eu doresc ca Duhul Sfînt să vină în marea Lui putere şi să vă mute la un loc încît voi să apucaţi această Biblie şi să ziceţi, "Lasă-mă să mă uit în Aceasta!" Cînd voi vedeţi:
Neamurile se sfărîmă, Israel se trezeşte,
Semnele care Biblia le-a prezis;
Zilele Neamurilor numărate, cu chinuri împovărate;
"Întoarceţi-vă, O risipiţilor, la ai voştri," Asta-i adevărat.
Ziua răscumpărării este aproape,
Inimile oamenilor slăbesc de frică;
Fiţi plini cu Duhul lui Dumnezeu,
Lămpile voastre curăţite şi clare,
Priviţi sus, răscumpărarea voastră este aproape!
E-160 Asta-i adevărat. Oh, ce zi! "Seri-o, şi trimite-o la biserici." 161 Acum, întocmai cum Israel a intrat în frumuseţea lui, în urmă la început sub Abraham, a venit înainte în jos prin patriarhi. Şi în ziua lui Ahab el a mers în epocile întunecoase, cea mai întunecoasă epocă pe care a văzut-o biserica. A mers afară de acolo ... Şi în timpul acela, cum că Ahab s-a căsătorit cu Izabela, a adus idolatria în biserica ortodoxă.
E-162 Acelaşi lucru, că, Protestantismul s-a căsătorit cu Romanismul în cei o mie cinci sute de ani de epoci întunecoase, în biserica Pergam, şi a ieşit cu idolatrie, sub formă de Creştinism, mergînd înainte afară în epoca căldicică care vine înaintea noastră. Şi noi sîntem în ea chiar acum. Noi sîntem în epoca căldicică.
E-163 Voi nu o credeţi? Acum eu am să şed jos asupra ... voi oamenii de afară din celelalte biserici. Voi sînteţi într-o epocă căldicică. Şi evangheliştii voştri traversează pămîntul, în jurul pămîntului, predicînd lucruri ca acestea; voi nu ajungeţi nicăieri. Voi strigaţi ... Voi Baptiştii strigaţi, "Cu un milion mai mulţi în '44." Ce aţi obţinut voi cînd i-aţi avut? Doar aţi avut o grămadă de păcătoşi să vină înăuntru, cu numele lor în registru, asta-i adevărat, să zică că ei aparţin la biserica Baptistă. Nu numai atît, dar, voi aveţi pe Metodişti, Campbellişti, şi întregul grup, tot aşa de formali şi indiferenţi. Billy Graham a avut asta, "Treizeci de mii de convertiţi," el a zis, "şi şase săptămîni ... " Şi şase săptămîni mai tîrziu el nu a mai putut să găsească treizeci. De ce? De ce? Ei nu au obţinut nimic, de la început. Doar o grămadă de păcătoşi, cînd ei şi-au pus numele în carte, sub farmecul unei treziri.
E-164 El a zis, "Împărăţia Cerului este ca unul care aruncă năvodul în mare. Cînd el a scos-o, el avea de toate." El avea broaşte ţestoase. El avea raci. El avea broaşte ţestoase de apă dulce. El avea păianjeni. El avea gongi de apă. El avea şerpi. Asta-i adevărat. Dar înăuntru acolo, el avea ceva peşti, de asemeni.
E-165 Şi cînd un om predică o trezire sub puterea şi demonstrarea Duhului Sfînt, năvodul este tras în jurul oamenilor. Asta-i adevărat. Şi, dar, dacă el este o goangă de la început, el este o goangă la sfîrşitul trezirii.
E-166 Dacă el este un păianjen de apă, primul lucru care-l ştiţi, el va merge să privească în jur, zicînd, "eu nu cred în treaba asta veche oricum," şi ţopăie înapoi către apă.
E-167 Dacă el este un şarpe, el va zice, "Eu v-am spus despre aceasta," şi el va pleca. El era un şarpe, de la început. Natura lui era. Şi el nu va fi nimic altceva pînă cînd natura aceea este schimbată.
E-168 Un om nu poate adera la biserică, sau să fie cu totul prelucrat emoţional, sau orice altceva, şi să devină un Creştin. Aceasta trebuie să fie o Naştere solidă a Duhului; o murire sinceră, strigînd, să zacă acolo pînă cînd el moare de două ori. Amintiţi-vă, viaţa poate să vină numai din moarte.
E-169 Un bob de grîu, dacă el rămîne, el rămîne singur, el nu va însemna nimic mai mult decît acel singur bob de grîu. "Dacă un bob de grîu nu cade în pămînt, el rămîne singur." Dar cînd el cade acolo, el putrezeşte, se contaminează, şi din mijlocul acelei putreziri vine germenele de viaţă care îi dă viaţă şi produce mai mult.
E-170 Dacă biserica nu este născută din nou, să moară faţă de crezurile şi teologiile ei, şi aşa mai departe, şi să fie născută din nou din Duhul lui Dumnezeu, ea va fi una veche, rece, formală, ne evlavioasă, indiferentă. Amin. Asta-i adevărat. Aceea este de modă veche, predicare cu savoare, dar ea te va salva, frate. Asta-i adevărat. Ea te va ţine cînd furtunile suflă tare. Ajungeţi înrădăcinaţi şi prinşi în pămînt. Radeţi jos toată murdăria înainte să vă turnaţi betonul vostru; observaţi, asta-i adevărat, şi barele de ancorat bine în jos şi strînse. Oh, frate, ce zi în care trăim noi; epocă a bisericii, formală indiferentă! Da, domnule.
"Către cele şapte biserici," a zis, "trimite acest mesaj."
E-171 Acum, în epoca aceea a bisericii, ei au început să vină înăuntru; ei s-au cununat în idolatrie. Ei fac acelaşi lucru acum; ei au venit înăuntru, făcînd acelaşi lucru. Şi din aceea, au venit în Creştinism formal, au început să se vestejească pînă cînd ei ajung jos la ultima epocă a bisericii.
E-172 Acum, biserica modernă, pe care noi o numim "denominaţiunea." Noi oamenii sfinţeniei, voi ştiţi, noi îi numim, "cei moderni," şi ei se duc acolo afară şi încep în trezirea lor, de asemeni. Voi ziceţi, "Ei nu ajung nicăieri."
E-173 Dar acum aşteptaţi doar un minut. Ce avem noi? Nu avem nimic, nimic mai mult decît au ei. Aceasta este exact corect. Atît timp cît noi ne certăm şi fierbem şi ne agităm unii cu alţii, noi încă umblăm ca oameni; pînă cînd un om poate veni jos la altar şi să se pună în ordine cu Dumnezeu, pînă cînd el poate să treacă cu vederea lucruri mărunte şi să se mişte înainte cum i se cuvine unui Creştin. Oala nu poate să numească ibricul negru. Corect. Şi să nu strigaţi la ei. Să ne curăţim propriile noastre trepte mai întîi.
E-174 Scuzaţi-ne, străinilor, eu îi dau bisericii puţină bătaie a Evangheliei acum. Observaţi, asta-i adevărat. Aceasta este exact ceea ce aveţi nevoie.
E-175 "Oh," voi ziceţi, "noi Îl avem." Şi mergeţi sus acolo şi bateţi pianul cît de tare poate să meargă, şi o grămadă de tobe, şi alergaţi în sus şi-n jos pe duşumea, şi mergeţi afară şi vă certaţi cu vecinul vostru. Aveţi voi ceva? Aha. Nu, domnule. Singurul lucru pe care îl avem este un căldicel. Atît timp cît muzica funcţionează, noi funcţionăm. Cînd muzica se opreşte, noi ne oprim. Frate, să nu numeşti pe celălalt om ceva; să te uiţi în jurul propriei tale uşi, mai întîi. Amin.
E-176 Eu vă spun, noi avem nevoie de o trezire de modă veche aşa cum noi aveam jos în ţară, cînd ei stăteau pe feţele lor toată noaptea. Nu să ne agităm, ci cînd este întristare reală evlavioasă; şi nu să meargă înapoi la altar şi să stea, ci să meargă afară şi să se pună în ordine cu vecinii cu care ei au făcut greşit, şi să se îndrepte. Voi ştiţi că asta-i adevărat. Dureros, dar, frate, aceasta vă va ajuta. Asta-i adevărat. Voi trebuie să ştiţi asta, prietenul meu. Da, domnule.
E-177 Căldicei, asta este o condiţie oribilă în care să fie biserica. Dacă voi nu vegheaţi, Branham Tabernacle a ajuns în aceeaşi înclinare. Ascultaţi, voi ştiţi aceste lucruri. Aceasta s-a învăţat, an după an, după an, după an, la această platformă, avertizîndu-vă de aceste lucruri care vin. Cînd, Biblia a spus că va fi un timp cînd ei vor merge de la est la vest, şi de la nord la sud, încercînd să găsească adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu, şi nu-L vor găsi. Voi mai bine să vă ancoraţi, unde voi ştiţi unde staţi.
E-178 Dar cînd un om odată este născut din nou; nu prelucrat emoţional, nu ceva entuziasm, nu prin a-şi pune numele lui pe cartea unei biserici, nu prin a adera la cea mai mare biserică din oraş. Ci cînd el de fapt a plîns, şi a implorat, cu lacrimi în ochii lui, pînă cînd Dumnezeu i-a iertat păcatele, i-a curăţit sufletul de la o viaţă de păcat, şi l-a umplut cu Duhul Sfînt; cu o astfel de dragoste, şi evlavie, pînă cînd el ia sculele acelea vechi de roată înapoi, pe care el le-a furat de la vecini, şi merge şi repară lucrurile acestea, şi trăieşte evlavios înaintea oamenilor. Noi niciodată nu vom avea o trezire în această ţară pînă cînd avem aceea. [Fratele Branham a bătut pe amvon de patru ori – Ed.]
E-179 Judecata începe la casa lui Dumnezeu, prin Cuvîntul lui Dumnezeu. Amin. Nu o carte de texte, ci Biblia. Nu ce învaţă vreo biserică în teologia lor, ci ceea ce zice Dumnezeu. Atunci voi veţi avea o trezire unde puteri mari, şi minuni, şi semne, şi miracole, şi toate celelalte, vor avea loc.
E-180 Noi sîntem căldicei. Din cauză că noi sîntem căldicei în această epocă, Dumnezeu a zis, "Eu vă voi vărsa din gura Mea." Această epocă a bisericii va fi respinsă. Acolo va fi o rămăşiţă din ea, care va fi salvată. Astfel mai bine însemnaţivă, chiar bine, să aflaţi dacă voi sînteţi în rămăşiţa aceea acum. Noi vom intra în aceasta într-un minut, dacă va voi Dumnezeu. Doar observaţi acum.
Şi m-am întors să văd glasul care a vorbit către mine.
Şi fiind întors, iată, am văzut şapte sfeşnice de aur;
E-181 Sau, "lampadare," spun Grecii. Acum, aceea este prima traducere, pentru că ei nu au avut lumînările şi ... Ei aveau lampadarele micuţe. Acum, cele Şapte Sfeşnice de Aur, cum le numim noi.
E-182 Acum, în locul sfînt, unde erau pîinile depuse; şi mulţi dintre voi clericii înţelegeţi, şi aceea. Şi voi oamenii de aici de la tabernacol, fiind învăţaţi cu un învăţător bun aici, voi-voi ştiţi aceste lucruri.
E-183 Cele Şapte Sfeşnice de Aur, ele erau ... aveau lămpi micuţe în vîrful lor, care ardeau ulei. Acolo în Zaharia, unde el a văzut vedenia, eu cred că era aceasta, şi el a văzut măslinul sălbatic şi măslinul domestic; Iudeii şi Neamurile, cu mult înainte de perioada Neamurilor. Ei aveau o cădelniţă de aur, şi amîndouă din aceste cădelniţe de aur mergeau în acest sfeşnic de aici care a furnizat ulei pentru toate lămpile. Şi el nu putea înţelege cum erau aceste lucruri; măslinul sălbatic şi măslinul domestic. Iar măslinul domestic, desigur, a fost rupt, şi măslinul sălbatic a fost altoit în el.
E-184 Şi uleiul acela la lampă, uleiul reprezintă "Duhul Sfînt," întotdeauna. Noi vom ajunge în aceea, la semnul oamenilor, Vineri seara. Observaţi, dar acest ulei reprezintă Duhul Sfînt. De aceea ungem noi pe bolnavi cu ulei, din cauză că el reprezintă Duhul Sfînt.
E-185 Biblia a spus, în Apocalipsa capitolul al 6-lea, cînd a trecut plaga, el a zis, "O măsură de grîu pentru un ban, şi două măsuri de orz pentru un ban; dar să nu vatămi vinul Meu şi uleiul Meu." Aş fi dorit să o luăm înainte prin Apocalipsa, pentru cîteva săptămîni, şi să intrăm în aceea, cine este acel vin şi ulei. "Vezi ca tu să nu vatămi vinul Meu şi uleiul Meu! Să nu te apropii de el." Amin.
E-186 Acum observaţi aceste sfeşnice de aur. Acest ulei a curs în aceste sfeşnice. Acum, uleiul era ceea ce a fost pus în lampă, să ardă. Acum Aaron era ... Aceasta era datoria lui să aprindă aceste lămpi. Şi aceste lămpi trebuiau să fie aprinse. Staţi înainte acum. Priviţi. Rămîneţi reverenţi, şi ascultaţi. Aceste lămpi trebuiau să fie aprinse de către focul pe care Dumnezeu l-a aprins. Fiii lui Aaron au mers înăuntru cu ceva foc străin, şi Dumnezeu i-a omorît la uşă; asta-i adevărat, foc străin. Focul care l-a început Dumnezeu!
E-187 Şi priviţi, acum, sfeşnicele merg într-un arc. Aici era un sfeşnic, două, trei, patru (sus de tot), cinci, şase, şapte, în felul acesta. Acum, acele sfeşnice de aur aici ... aşa cum zice el în cîteva minute.
E-188 Să citim puţin mai departe, poate noi o vom lua. Şi ascultaţi ce spune el acum. In regulă. "Şi capul Lui ... " Cred că am ajuns înainte de versetul al 12-lea acolo, "Şapte Sfeşnice de Aur." Al 13-lea verset:
Şi în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur unul ca ...
Fiul omului, îmbrăcat cu o haină pînă jos la picioare, şi încins pe la piepţi cu un brîu de aur.
Capul Lui era ca-ca ... părul lui era aşa alb ca
lîna, ... alb ca zăpada; şi ochii lui erau ... flăcări de foc;
E-189 Acum să ne oprim aici doar un minut, deoarece noi nu putem lăsa acel tablou acolo doar în felul acesta. Priviţi la aceste sfeşnice stînd aici acum. Acum, acele sfeşnice, aşa cum noi vom afla puţin mai tîrziu, reprezintă cele Şapte Epoci ale Bisericii. Ele reprezintă Efes, Pergam, şi înainte în jos la Filadelfia, şi toate pînă la Laodicea; Şapte Epoci ale Bisericii.
E-190 Şi fiecare din aceste sfeşnice micuţe aveau un ulcioraş cu ulei aşezat acolo, şi acest ulei ardea pe această candelă. Acum cînd o candelă era aprinsă de focul lui Dumnezeu, ei au luat candela aceea şi au aprins-o pe cealaltă, apoi o aşezau jos; şi o aprindeau pe cealaltă; şi una o aprindea pe cealaltă, de pe cealaltă, de pe cealaltă, pînă la ultima candelă. Observaţi, acelaşi ulei!
E-191 Acum aceste Şapte Epoci ale Bisericii, încep cu Efes, şi 'Tira, Pergam, şi în continuare. Şi Duhul Sfînt, care este uleiul lui Dumnezeu, a căzut asupra bisericii la început, în Efes, Biserica Efesiană, care era biserica harului. Voi Baptiştii ar trebui să strigaţi "amin" acolo. Şi apoi asupra bisericii harului, care era în Efes, şi epistola Efesiană ne stabileşte, cine eram noi înainte de întemeierea lumii. El a căzut acolo, şi ei au primit Duhul Sfînt.
E-192 Dar aşteaptă un minut, fratele meu Baptist, cum L-au primit ei? Cum L-au primit ei? [Fratele Branham bate pe amvon o dată – Ed.] Prin aderarea la biserică? Niciodată. Ei Lau primit prin botezul Duhului Sfînt. Voi ziceţi, "Da, Frate Branham, asta-i adevărat." Ce vi s-a întîmplat vouă cînd El a căzut peste voi?
E-193 Observaţi, acelaşi Foc care a ars uleiul acolo, în Efes, l-a ars în 'Tira; acelaşi Foc a ars acolo, a ars în Pergam; a ars în continuare, pînă la Epoca Bisericii Laodicea. Acelaşi Duh Sfînt, aprins de acelaşi Dumnezeu, prin acelaşi Foc. Iar Focul care a căzut la Cincizecime a aprins candela, Biserica, prin fiecare epocă, drept înainte în jos acum.
E-194 Dar necazul cu aceasta este, că noi Baptiştii, noi Metodiştii, noi sîntem înapoi de tot aici, încercînd să luaţi ceva lucru istoric, şi aici merge Biserica în jos aici. Asta-i adevărat. Acolo este unde noi am rămas în urmă. Fiecare biserică, cînd ea a început, acolo nu era ...
E-195 Priviţi la Luther, în prima reformare. Ce trezire, Luther! Priviţi, eu am cartea lui de texte acasă. Cum că omul acela s-a cutremurat sub Puterea lui Dumnezeu! Cum a crezut el în vindecarea Divină, a acceptat-O el însuşi; a crezut în Puterea lui Dumnezeu, într-atît de mult, încît el a vorbit în limbi, Martin Luther. Aceea este exact corect. Martin Luther a vorbit în limbi.
E-196 Şi apoi a venit epoca următoare, John Wesley. John Wesley a făcut acelaşi lucru. Cînd el predica, el a zis, "Ce sînt aceste cuvinte pe care eu le bolborosesc, necunoscute pentru mine?" Asta-i adevărat, vorbea în limbi; a crezut în vindecarea Divină. Şi cînd el a venit în America, bisericile de aici l-au tratat aşa cum ei o fac cu holy rolleri, astăzi, ei l-au dat afară, din biserici. Şi ei au predicat Evanghelia acolo afară, şi au căzut sub Puterea lui Dumnezeu, pînă cînd ei zăceau pe duşumea, toată noaptea cîteodată.
E-197 Şi propria carte de texte a lui John Wesley, pe care o am acasă acum, unde el călărea un cal într-o zi, să se roage pentru o femeie care era bolnavă, şi calul a căzut şi şi-a rupt piciorul. Şi el s-a dat jos de pe cal, şi a luat un vas cu ulei şi a uns calul cu ulei, şi a urcat pe el şi a plecat călare. Acelaşi Foc ardea acolo!
E-198 Dar voi l-aţi adus jos la o formă rituală de ceva, şi Duhul Sfînt se mişcă înainte. Adevărat. Asta-i adevărat.
E-199 Şi în biserica Metodistă, "Ei au ceva greşit cu ei," prin- ... cartea lor a zis, "ei au zvîcnirea." Şi ei începeau să umble, şi ei se zvîcneau şi săreau, şi acţionau în felul acela, în adunările lor în cort şi alte lucruri, Metodiştii. Păi, frate, dacă John Wesley ar putea să învie pe scenă, lui i-ar fi aşa ruşine de voi, că el var nega; afară doar dacă el v-ar da o bătaie bună de Evanghelie cu Evanghelia pe care a predicat-o el.
E-200 Eu am stat nu de mult, lîngă mormînt, unde ei au dezlegat cîinii aceia de vînătoare, în ziua aceea cînd el a predicat noua Naştere, şi aşa mai departe, şi aceea. Şi biserica înaltă din Anglia a dat drumul la cîinii aceia peste el. Şi el a zis, "Soarele nu va cădea peste capul vostru de trei ori, pînă cînd el mă va chema să mă rog pentru el." Şi el a făcut-o; şi a murit. Asta-i adevărat. Sigur.
E-201 De aceea avem noi nevoie astăzi. Noi avem nevoie de acel fel de Metodişti. Noi avem nevoie de un alt Baptist ca John Smith, care a stat în cameră şi s-a agonizat cu Dumnezeu, şi sa rugat toată noaptea, în aşa fel, încît ochii lui au fost aşa de rău umflaţi, dimineaţa, încît soţia lui l-a condus la masă, să mănînce.
E-202 Oh, ce facem noi astăzi? Stăm afară la colţ, cu o ţigară în gură; şi un diacon în biserică, şi merge jos şi acţionează; la cinematograf, şi vizionăm televizorul toată noaptea; şi stăm departe de biserică; fumăm, bem, jocuri de noroc, şi mergem la curse de cai, şi ne numim Baptişti. Toate prostiile!
E-203 Ceea ce avem noi nevoie astăzi este o altă trezire de modă veche, trimisă de Dumnezeu, trezire a Duhului Sfînt. Amin. Nu vreau să spun ... Eu nu încerc să vă fac să deveniţi emoţionaţi. Eu ştiu că nu sînteţi emoţionaţi, dar, frate, acela este adevărul. Incercăm să vă aducem înţelesul. Acesta este adevărul. Aceasta este ceea ce avem nevoie. In regulă.
E-204 Acum, asta este Biblia. Asta este ce a spus Duhul, vedeţi. "Sfeşnicele." In regulă. Acum versetul al 13-lea .
Şi în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur una ca ... Fiul omului, ...
E-205 Ce? Una ca EL Cine era aceasta? Mireasa Lui. Una ca EL Priviţi cum era ea. [În limba Engleză "one" înseamnă "unul" sau "una", este la fel pentru genul masculin şi feminin – Trans.]
... îmbrăcată cu o haină pînă jos la picioare, ...
E-206 Sfinţenia lui Isus Cristos acoperind-o pe Ea. "Ne-a spălat de păcatele noastre, cu Sîngele Lui Propriu." În ordine.
... încinsă pe la piepţi (nu un om; o femeie) cu un brîu de aur. (Evanghelia care a ţinut Puterea şi slava lui Dumnezeu peste Trupul lui Cristos!)
E-207 Oh, ce tablou frumos avem noi aici în considerare! Priviţi aici.
... jos pînă la picioare, şi încinsă pe la piepţi cu un brîu de aur.
Capul lui şi părul lui era alb ca lîna, ... alb ca zăpada (neprihănire, sfinţenie; despre care vorbeşte albul); şi ochii lui ... ca flăcări de foc; (Priveşte chiar prin aceasta!)
E-208 Nu încercaţi să vă ascundeţi de EL El ştie cine sînteţi voi, unde sînteţi voi, şi ce aţi făcut. Da, domnule. El vede totul. Oh, Dumnezeule ...
E-209 Noi mai avem doar cîteva minute, să ajungem la cealaltă epocă a bisericii, dacă noi putem. Observaţi.
Şi picioarele lui erau ca alama fină, ...
E-210 Alama întotdeauna este "judecată," ştiţi voi; altarul de alamă, şi şarpele de alamă, şi aşa mai departe. Alama vorbeşte de judecată. Picioarele Lui, atunci, Biserica lui Isus Cristos este aşezată pe judecată Divină. Cristos murind în locul nostru, Cel Drept plătind judecata noastră acolo sus, la ... înaintea lui Dumnezeu, şi a murit acolo ca un păcătos pe cruce, şi sufletul Lui a ajuns în iad. Şi Dumnezeu, nu a suferit ca Cel sfînt al Lui să vadă putrezirea, L-a înviat în a treia zi, pentru justificarea noastră; Care şade la dreapta Lui acum, un Mare Preot care poate fi atins de simţul infirmităţilor noastre; care se va întoarce în acelaşi fel cum a mers El în Cer, să primească o Biserică slăvită care S-a pregătit, spălată în Sînge şi născută a doua oară. Ce-ce viziune! Amin. In ordine. "Ca alama fină," sau, acum priviţi, "şi a Lui ... şi "
Şi picioarele lui erau ca ... alama fină, ca şi cum ar fi fost arse într-un cuptor (aceea este, toată zgura scoasă afară); şi glasul lui ... glasul multor ape.
E-211 Priviţi, aceasta este Biserica vorbind cu El acum, "apele." Apocalipsa 17:15, zice, "Apele înseamnă densitate şi mulţimi de oameni." Acum, "glasul Lui," sau Fiinţa aceasta care stătea acolo arătînd ca acesta, Cristos în Biserica Lui, ca Mireasa şi Cristos fiind unul, aşa cum soţul şi soţia sînt unul; Biserica şi Cristos fiind modelaţi împreună cu o Persoană, acelaşi Duh Sfînt.
E-212 Şi lucrările pe care le-a făcut Cristos, le face şi Biserica. Voi o vedeţi? Biserica aceea frumoasă acolo în sfinţenie, în Putere, în măreţie, cu a vedea viziuni, semne, minuni. Fiecare lucru întocmai cum a făcut El, aici este aceasta pe pămînt; dînd toată lauda lui Dumnezeu, zicînd, "Eu nu pot face nimic dacă nu-Mi arată Tatăl; dar El Mi-a arătat, şi aici este aceasta." Şi ei vin să vadă că aceste lucruri merg să se împlinească.
E-213 Acum, Cristos, s-a modelat într-unul, "Şi glasul multor ape, mulţi oameni." Nu numai unul; aceasta era întreaga Biserică, cele Şapte Biserici modelate împreună într-un mare Trup răscumpărat al Domnului. Metodiştii, Baptiştii, Prezbiterienii, toţi acei care sînt născuţi din nou cu Duhul Sfînt, vorbind cu Puterea lui Dumnezeu, acela este Trupul. Acela este Trupul.
Şi el avea în dreapta lui ...
E-214 "Dreapta." Fiecare lucru din Biblie are o însemnătate, vedeţi.
... în mîna lui dreaptă avea şapte stele (acum El-El este un Rege): şi din gura lui iese o sabie ascuţită cu două tăişuri: şi înfăţişarea lui era ca a soarelui strălucind în tăria lui.
E-215 Acum, "Din gura Lui merge o sabie ascuţită cu două tăişuri," din gura Acestuia care stătea acolo, Cristos şi Biserica ca unul.
E-216 "În mîna Lui El ţinea şapte stele." Şi voi veţi vedea în cîteva minute; eu vreau să ajung la aceasta, să las Biblia să vorbească ce era aceasta. Aceştia erau cei şapte slujitori, un slujitor la fiecare epocă din aceste Şapte Epoci ale Bisericii, vin acum, îi ţine în mîna Lui dreaptă. Amin. Acolo este EL Acolo erau şapte îngeri, şapte mesageri, cîte unul la fiecare biserică. O pricepeţi?
E-217 Acolo, El stă acolo, "Şi din gura Lui merge o Sabie ascuţită cu două tăişuri." Ce este o sabie cu două tăişuri? Evrei capitolul al 4-lea, zice, "Cuvîntul lui Dumnezeu este mai ascuţit, mai puternic decît o sabie cu două tăişuri, mergînd chiar pînă la măduva osului, şi un discernător al gîndurilor minţii." In regulă.
Şi cînd l-am văzut, eu am căzut pe a mea ... am căzut la picioarele lui ca mort. Şi el şi-a pus mîna lui dreaptă peste mine, zicînd ... Nu te teme: Eu sînt primul şi ultimul:
Eu sînt cel care trăieşte, şi am fost mort; şi, iată, Eu sînt viu pentru totdeauna, Amin; şi Eu am cheile iadului şi ... morţii. (Acela este Isus. Acum priviţi.)
Scrie aceste lucruri pe care tu le-ai văzut, şi lucrurile care sînt, şi aceste lucruri care vor fi de acum înainte; (în regulă)
Şi taina celor şapte stele pe care tu le-ai văzut în mîna mea dreaptă, sînt ... mînă, ... şi cele şapte sfeşnice de aur. Cele şapte stele sînt şapte îngeri ai celor şapte biserici: ...
E-218 Ooh! Ţineţi asta. "Şapte îngeri sînt şapte slujitori ai celor şapte biserici." Acolo era o biserică a conducătorului din Efes. Acum dacă Dumnezeu va permite, şi noi vom continua înainte cu aceasta, şi nu vom lua Semnul Fiarei, eu vă pot arăta pe fiecare din ei, drept în jos pînă la această ultimă epocă, care-care erau ei; vă arăt Biserica Filadelfia, care erau Metodiştii, John Wesley; vă arăt-Biserica Tiatira, imediat după Pergam; care era Martin Luther, şi mergem drept înainte în josul epocii, şi vă arăt pe fiecare din ei care au venit şi au adus mesajul, au stabilit mesajul pe pămînt.
E-219 Şi drept în jos pînă la ultimul Mesaj, astăzi, asta-i adevărat, unde Dumnezeu a trimis un înger din Cer, şi a adeverit pe slujitorul Lui, şi a trimis un Mesaj înainte la fiecare. Aceasta nu va fi o biserică. Ea nu va fi o organizaţie în aceste zile din urmă. Deoarece, Dumnezeu a aşezat organizaţia pe raft, şi voi toţi sînteţi conştienţi de aceasta. Şi aşteptaţi pînă cînd noi trecem mîine seară, despre Semnul Fiarei, şi vedeţi unde este biserica voastră, vedeţi, şi organizaţia voastră.
Acum urmăriţi bisericile.
... şi cele şapte sfeşnice pe care tu le-ai văzut sînt
cele şapte biserici. (Ele sînt biserici.)
E-220 Şi "stelele," pe care, El ţine fiecare stea. Acum priviţi. Am putea să ne oprim doar un minut? Eu ştiu că mai am vreo doisprezece minute să merg aici şi vreau să ajung la acest capitol chiar aici, şi să-l citesc tot, dacă nimic altceva. Eu vreau să vă aduc asta vouă. O stea era un slujitor, şi un slujitor uns cu un Duh de Sus.
E-221 Vă daţi voi seama că voi reprezentaţi o stea în Cer, şi fiecare stea în Cer vă reprezintă pe voi? Aţi ştiut voi că Dumnezeu i-a spus lui Abraham că sămînţa lui va fi ca stelele Cerului? Mai întîi ei erau pulberea pămîntului, şi apoi în înviere ei erau stelele Cerului, de nenumărat. V-aţi dat voi seama de aceasta?
E-222 Aţi ştiut voi că Isus era Luceafărul Strălucitor de Dimineaţă, cea mai măreaţă Stea dintre toate stelele Cerului? Oh, aleluia! Cînd mă gîndesc la aceasta, sufletul meu saltă de bucurie. Acolo este El! Acolo în asemănarea Lui, în Prezenţa Lui, noi vom fi aşezaţi într-o zi, aleluia, cînd lucrurile de pe acest pămînt au trecut.
E-223 Dar, ascultaţi, o altă Scriptură îmi vine. Daniel a zis ... Cînd El a zis, "Închide ... "
E-224 "Cînd el a văzut Îngerul acesta venind în jos, cu un curcubeu deasupra capului Lui; a pus un picior pe pămînt, şi unul pe mare; şi Işi ţinea mîinile sus, şi a jurat pe Cel care trăieşte din veşnicie în veşnicie. Cînd cele şapte glasuri şi-au emis a lor ... Cele Şapte Tunete şi-au emis glasurile lor." El a zis, "Pecetluieşte aceasta; nu sînt cunoscute pînă în ultima zi. El a zis, "Dar la timpul cînd această taină a lui Dumnezeu se va sfîrşi, cînd acestea vor fi descoperite Bisericii; şi a jurat pe Cel ce trăieşte în veci de veci, nu va mai fi timp."
E-225 Ascultaţi ce a spus El acolo atunci. El a zis, "Du-te pe drumul tău, Daniel, închide Cartea." Vedeţi? "Căci tu te vei odihni, şi te vei ridica în zilele din urmă, în partea ta. Dar mulţi din acei ce vor întoarce pe mulţi la neprihănire vor străluci mai tare ca stelele, pentru veci de veci."
E-226 Ia te uită, "stele," cei şapte slujitori. Şapte slujitori, prin Şapte Epoci ale Bisericii, care constă din două mii de ani.
E-227 De la primii două mii de ani, distrugerea antediluviană; ai doilea două mii de ani, prima venire a lui Cristos; ai treilea două mii de ani, a şasea, este a doua Venire a lui Cristos; şi Mileniul, şi sfîrşitul, odihna de ziua a şaptea.
E-228 "Către biserică ... " Oh, vreţi să înduraţi cu mine doar pentru încă cîteva minute? [Adunarea zice, "Da." -Ed.] Şi eu nu vreau să vă obosesc, dar eu voi citi foarte repede acum. "Către îngerul. .. " Acum priviţi, El adresează aceasta direct acum. Şi noi vom merge acolo la Pergam şi vom lua pe ultima din aceasta atunci ... eu vreau să spun, la Laodicea, şi apoi noi vom încheia. Mîine seară vom relua de aici, despre Semnul Fiarei.
Către îngerul bisericii din Efes ... (primul)
E-229 Acum priviţi, cînd Isus stătea cu mîinile Lui întinse. Aici este un lucru mic pe care nu vreau să-l las afară, pentru voi. Ascultaţi-l. Priviţi-l. El stă în mijloc, acela este mijlocul, celor Şapte Sfeşnice de Aur.
E-230 Acum, dacă eu stăteam aici, şi Sfeşnicele se arcuiau în jur, aici la o mînă a mea este unde eu o am afară, şi aici este o alta, în semnul unei cruci, deoarece aceasta este prin cruce care a adus Biserica.
E-231 Aici stă El; şi un curcubeu deasupra capului Lui, ca un legămînt. "Eu am făcut legămîntul Meu cu Biserica, prin Abraham, prin Sămînţa lui, toţi care sînt chemaţi."
E-232 Fratele meu, seara trecută, primind pe Cristos, el a zis, "Să nu mă împingi niciodată, Bill." A zis, "Cînd Dumnezeu îmi vorbeşte ... "
Am zis, "Tu nu poţi veni pînă nu te cheamă EL"
E-233 "Nici un om nu poate veni la Mine dacă nu-l cheamă Tatăl Meu." Cineva face altceva, vă trage sus, acela este altcineva. Dar cînd Dumnezeu vorbeşte, voi veţi veni, vedeţi. Asta-i adevărat. Stînd acolo ... "Nici un om nu poate veni dacă nu-l atrage Tatăl Meu."
E-234 Acolo stă El acolo, "arătînd ca o piatră de iaspis şi sardiu, primul şi ultimul," Beniamin şi Ruben, toţi cei doisprezece patriarhi. Şi cum, Biblia, fiecare bucăţică se potriveşte întocmai drept împreună în felul acesta, fiecare lucru perfect! Observaţi cum stă El acolo, să îl priveşti acum, urmăriţi ce are loc. El a zis că El era, "Alfa şi Omega," El era "Inceputul şi Sfîrşitul. Cel care Era, şi care Este, şi Va Veni." El avea în mîna Lui dreaptă, acum, cele şapte stele.
E-235 Acum aici a început El la Efes, şi El începe să aprindă sfeşnicul. El l-a aprins acolo. Apoi epoca următoare, noi aflăm, în următoarea epocă a bisericii, ea începe să se întunece; următoarea epocă a bisericii se întunecă puţin mai tare; pînă la a patra epocă a bisericii, cei o mie cinci sute de ani de epoci întunecoase. Şi pe la 500, 1500, pe acolo, ea începe să devină aşa de întunecoasă încît ei erau sus de tot, şi ea aproape s-a stins.
E-236 Şi, observaţi, fiecare dintre acele epoci ale bisericii, El a zis, "Tu nu ai negat Numele Meu. Tu nu ai negat Numele Meu. Tu nu ai negat Numele Meu." Dar cînd El vine afară în cealaltă parte a epocilor întunecoase, zice, "Tu ai un nume, zici că tu 'trăieşti,' şi eşti mort." Ea s-a organizat. Ea şi-a luat un alt nume, fals.
E-237 Priviţi, mîine seară, ce este anticristul. El are un botez fals, făcîndu-vă să credeţi că acesta este botezul Duhului Sfînt. El are un botez în apă fals, da, domnule, care nici măcar nu este Scriptural. El are toate lucrurile acelea, doar suficient să imite, să fie viclean şi şiret.
E-238 Priviţi de unde iese afară. Chiar acolo este unde a început, chiar acolo; vine afară pe partea astalaltă de aici.
Apoi El a zis, "Tu ai doar puţină lumină," Luther.
E-239 Apoi vine înainte Wesley, şi cum era aceasta în epoca lui. Ea a început să se lumineze.
E-240 Apoi, între epoca aceea şi ultima epocă, El a aşezat o uşă deschisă. El a aşezat o uşă deschisă pentru aceia care vor veni înăuntru. Apoi El a zis, "Ea a deviat într-o stare căldicică." Şi El a vărsat-o din gura Lui. A luat rămăşiţa, şi a venit învierea, şi El a plecat cu ea. Asta-i adevărat.
E-241 Acolo este El, stînd în cele Şapte Sfeşnice de Aur. Acum:
Către ... biserica din Efes scrie; Aceste lucruri scrie, aceste lucruri pe care le spune cel ce ţine cele şapte stele în mîna lui dreaptă, care umblă în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur;
E-242 "Eu ştiu faptele tale." Ţineţi minte, ele nu sînt uitate.
Eu ştiu faptele tale, şi truda ta, şi răbdarea ta, şi ...
tu nu-i poţi suferi pe cei ce sînt răi: ...
E-243 Şi noi doar am suportat orice care este rău, şi o numim religie. "Oh, păi, ei merg ... Noi mergem la biserică. Noi sîntem tot atît de buni ca restul oamenilor." Merg drept acasă, stau acasă Miercuri seara şi privesc televizorul, chiar adîncurile iadului. Asta-i adevărat. Şi merg drept afară şi ascultă la filme, unde stai în maşină. Este prea cald să mergi la spectacol, chiar ... la biserică; şi chiar şi predicatorul închide, în mijlocul verii. Voi ziceţi, "Este prea cald să mergem la biserică." Aceasta nu ar fi prea rău, să mergi în iad, frate. Tu vei merge, într-una din aceste zile, unde este mai cald decît aceea. Tu mai bine să asculţi.
E-244 Cum poţi tu? Frate, tu nu ai putea face un porumbel să mănînce un cal mort, nici dacă ai vrea. El nu ar putea să o facă. Natura lui este diferită. Un porumbel nu are nici o fiere. El nu o poate digera.
E-245 Şi un om care este născut din nou, din Duhul lui Dumnezeu, nu poate mînca lucrurile acelea. El nu le poate tolera. Ele sînt în afara gîndirii lui. El nu o poate face. El nu poate.
E-246 Voi o ştiţi. Păsări cu aceleaşi pene se adună împreună. Şi, astăzi, lumea şi biserica se aseamănă aşa de mult, voi ... Ei vorbesc la fel, ei beau la fel, ei fumează la fel, ei înjură la fel, ei se îmbracă la fel, ei se comportă la fel. Şi ei, tu nu-i poţi deosebi unul de altul, şi încă voi sînteţi presupuşi să fiţi sigilaţi cu Duhul Sfînt.
E-247 Aceea este îngrozitor de tare, frate, dar, eu îţi spun, aceasta îţi va da Viaţă.
E-248 Acolo era un om, odată, a mers sus la o grămadă de predicatori, unde ei aveau un seminar, numit şcoala profeţilor. Şi unul din ei a zis, "Pune sus oala mare acum. Noi vom avea ceva prînz." A zis, "Ilie a venit sus, un om care într-adevăr a avut o porţie dublă."
E-249 Astfel unul dintre oameni a mers afară să culeagă cevaceva mazăre, şi el a adunat o poală de curcubete verde şi le-a pus în oală, şi a început să le fiarbă. Păi, ei au început să mănînce. Ei au zis, "Acolo este moartea în oală." Aceea este întocmai cum unele din aceste seminarii gătesc, de asemeni. Asta-i adevărat. A zis, "Acolo este moartea în oală."
E-250 Ilie a zis, "Aşteptaţi un minut, noi putem să îngrijim de aceea." El merge şi ia o mînă plină de făină, şi o aruncă înăuntru, astfel aceea a schimbat lucrurile. Făină, jertfa de făină, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci," măcinată cu piatra de moară la fel, pentru jertfa de făină, şi aceasta a făcut deosebirea.
... nu poţi suferi pe cei care sînt răi: şi tu i-ai încercat pe acei ce zic că ei sînt predicatori, sau apostoli, şi ei nu sînt, şi i-ai găsit să fie mincinoşi:
E-251 Asta este ceea ce a zis El; nu eu am spus-o. Eu doar îl citez pe EL Dar voi ştiţi ce cere Dumnezeu? Dumnezeu cere botezul Duhului Sfînt, sau voi sînteţi pierduţi.
E-252 Şi un om deviat aici cu două D.D.D.-uri, şi L.D.-uri, şi Ph.D.-uri, şi Diplomă de Licenţiat, şi toate celelalte în spatele acesteia, şi uneori nu ştiu nimic mai mult despre Dumnezeu decît nimic. Asta-i adevărat. Frate, aceea nu înseamnă nimic. Dar o lume întreagă zice, "Dar, predicatorul nostru este un Doctor al Divinităţii." Oh, milă! Aceea nu are nimic mai mult de a face cu Dumnezeu decît-decît a lua un pahar de apă; nici atît de mult. Asta-i adevărat. Lui Dumnezeu nu-i pasă cîte Ph.D.-uri, sau D.D.-uri. Şi-şi voi ştiţi ce numeşte Biblia ... Acum, aceasta nu este glumă, deoarece eu nu cred în a spune aceasta. Dar Biblia numeşte D.D., "dead dog." [cîine mortTrans.] Aceea este exact ce a spus Biblia că era, "cîine mort." In regulă, zice, "Ei nu pot lătra." Astfel, atunci, în regulă.
Şi ai îndurat, şi ai răbdare, şi din pricina numelui meu ...
E-253 Oh, eu vreau să macin aceea înăuntru, astfel voi urmează să obţineţi asta în cîteva seri, cu voia lui Dumnezeu.
... ai trudit, şi nu ai slăbit.
E-254 "Tu ai stat drept cu EL" În ordine. Observaţi.
Cu toate acestea eu am cîteva lucruri împotriva ta, ...
E-255 Acum aici este unde eu trebuie să las la o parte acum, pentru puţin timp, pînă eu aduc aceasta chiar aici sus astfel ca noi să o putem prinde mîine seară .
... am cîteva lucruri împotriva ta, căci ţi-ai părăsit dragostea dintîi.
E-256 Care este treaba la tabernacol? Un om ar trebui să fie în stare să spună, cînd tu întîlneşti un om, este ... Experienţele tale Creştine, cînd ţi-a fost aceasta cea mai scumpă? Voi ar trebui să fiţi în stare să spuneţi, "Chiar acum!"
E-257 "Păi, cea mai bună experienţă a mea a fost în urmă cînd întîi am primit botezul Duhului Sfînt, cînd am venit."
E-258 Doar spuneţi, "Oh, frate, tu ai căzut din har." Asta-i adevărat. Uite, "Ţi-ai părăsit dragostea dintîi," arătînd că ei au avut ceva la început, şi au părăsit-o.
E-259 "Nu cel care începe; ci cel care îndură pînă la sf'îrşit, acela va fi mîntuit." "Nu toţi care zic, 'Doamne, Doamne,' ci acela care face voia Tatălui Meu." Oh, lăsaţi-mă doar să las ca aceea să se îmbibe doar cîteva minute. Eu am vorbit repede în seara aceasta, oricum, astfel să lăsăm ca aceea să se îmbibe doar cîteva minute, vedeţi. "Acela care face voia Tatălui Meu." "Acela care îndură pînă la capăt. Cel care îndură!"
E-260 Dacă zice cineva, "Eu cred că el, omul acela, este un făţarnic vechi."
E-261 "Păi, dacă tu crezi asta despre mine, eu voi părăsi biserica. Eu nu voi mai avea nimic de a face cu ea." În regulă, ia te uită. Vedeţi? Arată din ce sînteţi făcuţi. Dar dacă el era un grîu de la început, el va fi un grîu la sfîrşit. Tu doar nu ai stat suficient de mult aici jos. Tu niciodată nu faci lucrul în ordine. Asta-i adevărat.
Aminteşte-ţi de aceea de unde ai căzut, ...
E-262 Du-te înapoi şi aminteşte-ţi cînd aveai experienţa unde tu nu ai fi vorbit despre nimeni. Ceva a mers rău în biserică, tu nu ai şezut pe scările vecinului şi să vorbeşti despre biserică, şi să vorbeşti de fiecare altcineva, să iei razna şi să aderi la altă biserică. Nu, tu ai stat chiar acolo, te-ai rugat răbdător, şi Dumnezeu a trecut-o dincolo, vedeţi .
Aminteşte-ţi ... de unde ai căzut tu, şi pocăieştete, ...
E-263 Voi ştiţi ce înseamnă "pocăinţă" nu-i aşa?
... şi fă faptele tale dintîi; ...
E-264 Du-te înapoi şi ia-ţi prima experienţă. Fă lucrurile pe care le-ai făcut la început. "Du-te sus la altar şi fă-o în ordine cu Dumnezeu," cu alte cuvinte. Asta-i adevărat.
... fă faptele tale dintîi; sau altfel Eu voi veni repede la tine, şi Eu voi muta sfeşnicul tău din locul lui, dacă nu te pocăieşti.
E-265 Aha, "Dacă nu, tu vei avea o biserică dezbinată, şi dusă în bucăţi, dacă nu te pocăieşti."
E-266 "Dar aceasta tu ... " Oh, acum aici venim noi. Ţineţi strîns. Ascultaţi cu atenţie. Ţineţi-vă vesta bisericească pe voi acum, şi luaţi-vă umbrela jos. Ascultaţi. Căci ...
Dar asta ai tu, că tu urăşti faptele Nicolaiţilor, pe care le urăsc şi Eu.
E-267 "Tu urăşti faptele Nicolaiţilor." Acum urmăriţi. Ce erau "fapte" în Efes, în următoarea epocă a bisericii era o "doctrină." Noi urmează să reluăm aceea, mîine seară, "Nicolai ţii."
Şi cel ce are o ureche, el să audă ce zice Duhul către biserici; Celui ce va birui Eu îi voi da să mănînce din pomul vieţii, care este în mijlocul paradisului lui Dumnezeu.
E-268 Acum, următorul, versetul următor începe cu Biserica Smirna.
E-269 Acum, "Nicolaiţii," de acolo noi o să începem, mîine seară, luat din Apocalipsa 13. Preoţia Nicolaită, cum a început ea chiar acolo în Efes. Şi acolo este unde aceş. epocă a bisericii a eşuat, în trei sute de ani de existenţă a ei. Inainte ca ea să iese din existenţă, Nicolaiţii au început să pornească o învăţătură, o preoţie de fraţi.
E-270 Şi apoi, prima, ea a venit de la Nicolas, care era unul dinapo- ... unul din cei ... şi el ... În Fapte capitolul al 6-lea, cred eu, şi versetul al 5-lea, unde el a mers şi a ales diaconii. Şi ei 1-au luat pe acesta, care era Nicolas acolo, şi a început de acolo şi a numit-o Nicolaiţi, şi a început să organizeze o preoţie. Şi de acolo aceasta a devenit "fapte," ceea ce făceau ei, spunînd aceste lucruri la mărturisiri, şi aşa mai departe. Şi apoi ea a devenit o "doctrină" aici, şi a mers în Babilon. Şi a sfîrşit-o aici jos, la timpul din urmă, cu toată Creştinătatea înfăşurată în jurul ei; doar o mică rămăşiţă să fie salvată din ea. Urmăriţi şi vedeţi ce este aceasta, mîine seară, dacă va voi Dumnezeu.
E-271 Oh, fratele meu scump, sora mea scumpă! Către Acela care este în stare să vă ţină de la cădere, către Acela care este în stare să vă ţină inima în har, fie ca El să-şi reverse binecuvîntările Lui peste voi. Fie ca voi niciodată să nu uitaţi că noi trăim în zilele din urmă ale ultimei epoci a bisericii, unde este prezis să fie o epocă a bisericii căldicele, doar cu inima pe jumătate privitor la Acesta. Şi încetaţi să fiţi cu inima pe jumătate! Într-adevăr să veniţi la Cristos, cu toată inima voastră.
E-272 Eu nu vă spun la ce biserică să aderaţi. Aceea nu are ... Dumnezeu niciodată nu vă va întreba aceea la Judecată. Nu, domnule. Lui nu-i pasă la ce biserică aparţineţi voi.
E-273 El te vrea pe tine; acesta este un individual. Şi tu trebuie să fii născut din nou şi să primeşti botezul Duhului Sfînt, sau tu eşti dus. Vedeţi? Voi doar vă jucaţi de-a biserica, voi doar imitaţi, pînă cînd voi de fapt aveţi o experienţă de a fi născut din nou.
E-274 Şi, acum, Cel care a stat acolo, şi Cele Şapte Sfeşnice de Aur, prin Cele Şapte Epoci ale Bisericii; şi acelaşi Duh Sfînt care a aprins Biserica acolo, O aprinde aici.
E-275 Acum, au existat imitatori acolo în biserica aceea, şi aceşti Nicolaiţi acolo, şi în jos de tot prin fiecare epocă a bisericii, imitatori, pînă cînd ajunge aici jos pînă cînd ea doar are o mare conglomeraţie de organizaţie. Şi Dumnezeu aruncă toată lucrarea afară, şi ia o rămăşiţă de oameni în Slavă.
E-276 Fie ca Domnul să vă binecuvînteze. Aceasta este cam dur, prieteni, dar aceasta este bună. Aceasta vă va ajuta şi vă va ţine de la cădere. Acum, nu mergeţi în jur, zicînd, "Fratele Branham s-a aruncat asupra bisericii mele." Aceasta nu a fost intenţionată pentru nici o biserică. Aceasta a fost intenţionată numai la tine, ca un individual. Eu nu ...
E-277 Dacă voi aparţineţi la biserica Baptistă, atunci tu să fii un Baptist adevărat umplut cu Duhul Sfînt. Dacă tu aparţii la biserica Metodistă, fii un Metodist adevărat umplut cu Duhul Sfînt, orice este aceasta. Şi tu nu vei fi un îndatorat; tu vei fi un credit la orice biserică, sau orice vecinătate, pentru Gloria lui Dumnezeu.
Fie ca Domnul să vă binecuvînteze acum, în timp ce ne ridicăm, dacă voi vreţi.
E-278 Scumpe Stăpîn al Vieţii, după ce am citit Cuvîntul Tău, noi stăm în veneraţie. Dîndu-ne seama că într-o zi citirea din seara aceasta va fi ... Noi O vom auzi pe înregistrarea pe bandă, aşa cum era, la Ziua Judecăţii. Ce vom face noi privitor la ea? Văzînd că noi trăim în această ultimă epocă, întunecime pretutindeni, ce timp! Vedem Venirea Domnului, semnele apar, "mari valuri mugesc; inimile oamenilor se înspăimîntă; frică, nedumeriţi de timp; nenorocire între naţiuni."
E-279 Mulţi zic, "Oh, eu am auzit asta cu anii." Dar nu a spus Scriptura că ei vor zice că, "Nu există nici o deosebire în timp decît atunci cînd părinţii noştri au adormit"? Ne ştiind că noi sîntem chiar pe prag. El poate veni înaintea dimineţii.
E-280 Şi, Tată, ce zi sau ce oră, noi ştim, că aceste fire fragile de viaţă pe care noi umblăm se vor rupe de sub noi. Sufletele noastre sărmane vor atîrna acolo în balanţă, pe Cuvîntul lui Dumnezeu, şi atitudinile noastre despre ceea ce am auzit şi am citit.
E-281 Ni se cade, Doamne, să ne oprim acum şi să ne cercetăm. Şi în timp ce bărbaţi şi femei, băieţi şi fete, stînd aici în această audienţă mică, în seara aceasta, lucizi şi sănătoşi, fie ca ei să se gîndească adînc chiar acum. Şi dacă ei nu au fost încă născuţi din nou, fie ca ei să hotărască în inima lor chiar acum, "Eu nu voi mînca sau bea pînă cînd Tu mă vei umple cu aceeaşi mană cu care Tu i-ai umplut pe aceia în Ziua Cincizecimii. Pînă cînd lumea devine moartă, şi fiecare lucru este secundar afară de Tine, Domnul Meu, şi dragostea pentru orice altceva se va şterge. Dar ia toată dragostea lumii de la mine, şi lasă-mă ca din această zi să fiu în întregime al Tău." Admite aceasta, Doamne.
E-282 Fii cu oamenii aşa cum ei se duc spre casele lor. Aminteştei pe cei în nevoie, O Dumnezeule, pe săracii din ţara noastră, cei săraci în duhul, cei care flămînzesc.
E-283 Dumnezeule, ridică slujitori, pretutindeni. Umple-i cu Duhul Sfînt, şi trimite-i înainte, să predice, Doamne, ca tăciunii. Noi nu ştim în ce ceas ... Noi trecem pe aici numai o dată. Noi sîntem muritori numai o dată, şi mulţumiri fie lui Dumnezeu pentru aceasta. Dar, viaţa următoare, noi nu vom predica Evanghelia în viaţa următoare care vine; ci ne vom bucura în Evanghelie, cu acei din epocile care au acceptat-O; cu Căpitanul Şef, Domnul nostru Isus Care este cu totul vrednic, şi toată lauda să fie a Lui în veci de veci. Amin.
E-284 Dumnezeu să vă binecuvînteze. Întoarceţi-vă şi daţi mîinile unul cu altul, în timp ce noi cîntărn Binecuvîntată Să Fie Legătura Care Leagă. Dacă voi ...
Binecuvîntată să fie legătura care leagă
Inimile noastre în iubire Creştină;
Părtăşia de aceeaşi gîndire
Este ca aceea de Sus.
În faţa Tronului Tatălui nostru,
E-285 Acum daţi mîinile unul cu altul. Este doar zece minute, timpul, căci luminile sînt acum pe releu. Voi toţi daţi mîinile, mergeţi acasă, bucurîndu-vă, şi veniţi înapoi mîine seară. La şapte treizeci, exact, noi vom începe serviciul, cu voia lui Dumnezeu. Ce minunat!