Melhisedec, Marele Print Şi Împărat

Melchisedec, The Great Prince And King
Data: 55-0109M | Durată: 1 oră 21 minute | Traducere: VGR
Jeffersonville, Indiana, U.S.A.
E-1 Dimineaţa, prieteni. Fericit desigur să fim aici în această dimineaţă, în această dimineaţă frumoasă de iarnă; soarele străluceşte luminos; inimile noastre sînt fericite. Aşa cum şedeam acolo cu Rev. Dl. Beeler, în timp ce el făcea înregistrările, Duhului Sfînt care cădea peste clădire, şi oamenii se bucurau, copiii fericiţi. Noi sîntem mulţumitori să fim în viaţă şi printre aceia care pot veni afară astăzi la servicii. Acum, noi sîntem recunoscători pentru fiecare dintre voi în parte.
E-1 Morning, friend. Certainly happy to be here this morning, on this beautiful winter morning; the sun shining bright; our hearts happy. As I was sitting in there with Rev. Mr. Beeler, while he was making recordings, of the Holy Spirit falling over the building, and the people rejoicing, children happy. We are thankful to be alive and among those who can come out today in the services. Now, we are grateful for each and every one of you.
E-2 Şi aşa cum uşierii acolo în spate, cînd cineva intră, ei au cîteva scaune pe aici, ei pot şedea în spatele altarului, şi de cealaltă parte a băncii de aici, în faţă, de asemeni, dacă-dacă oamenii vin înăuntru puţin mai tîrziu.
E-2 And as the ushers back there, when someone come in, they got some seats around here, they can sit backward on the altar, and another part of a bench here, in the front, too, if—if people come in a little later.
E-3 Acum, această săptărnînă viitoare noi începem turul anului acum, un alt tur mondial. Incepînd următorul, pe-pe 12, aceea este această Miercure care vine, în Chicago, la biserica Filadelfiană şi în campanie. Şi apoi eu presupun, de acolo, noi, în această dimineaţă, începînd cu 3 Februarie, noi începem atunci la Lubbock, Texas, în-Cotton Bowl Auditorium acolo în Lubbock, Texas. Apoi, de acolo, la Phoenix. Apoi la expoziţia de vite între Los Angeles şi South Gate, în California. Şi apoi, dacă va voi Domnul, noi vrem să mergem la Honolulu, de acolo.
E-3 Now, this next week we start for the year’s tour now, another world tour. Beginning next, the—the 12th, that’s this coming Wednesday, in Chicago, at the Philadelphian church and in campaign. And then I suppose, from there, we, this morning, from…Beginning on the 3rd of February, we begin then at Lubbock, Texas, in the—the Cotton Bowl Auditorium there in Lubbock, Texas. Then, from there, to Phoenix. And then to the stock exhibit between Los Angeles and South Gate, in California. And then, if the Lord willing, we are wanting to go to Honolulu, from there.
E-4 Acum, eu desigur apreciez pe toţi oamenii care se roagă. Dacă ei doar vor cere Domnului, în fiecare zi, puţină rugăciune pentru sănătatea mea-mea. Eu... Voi de a bea veţi cunoaşte vreodată, pe această parte a Eternităţii, cît de mult depind de voi să vă rugaţi pentru mine cînd eu sînt plecat.
E-4 Now, I certainly appreciate all the people that prays. If they would just ask the Lord, each day, a little prayer for my—my health. I…You hardly will ever know, this side of Eternity, how much I depend on you a praying for me when I’m gone.
E-5 Eu am fost mulţumitor să-l aud pe Fratele Tommy, în această dimineaţă, în mărturisirea lui, despre cum că Dumnezeu, avîndu-Şi braţele deschise, întotdeauna voind să vă primească. Nu contează ce ai făcut, El este încă cu braţele Lui întinse să primească pe fiecare suflet pocăit care va veni la El, indiferent de ce aţi făcut sau cît de mare este păcatul. El întotdeauna vrea să ierte. Dumnezeu să te binecuvînteze, fratele meu tînăr.
E-5 I was thankful to hear Brother Tommy, this morning, in his testimony, of how that God, having His arms open, always willing to receive you. No matter what you’ve done, He is still with His arms out to receive every repentanted soul that will come to Him, regardless of what you’ve done or how great the sin is. He is always willing to forgive. God bless you, my young brother.
E-6 Acum, eu am observat rezultatele de la adunarea din ultima Duminică, oamenii pentru care s-au făcut rugăciuni. Noi avem mici interviuri, în particular, să aducem oamenii...
E-6 Now, I was noticing the results from last Sunday’s meeting, the people that was prayed for. We have a little interviews, privately, to get the people…
E-7 Eu vă spun, vedeţi voi, prieteni, motivul că noi nu avem servicii de vindecare aici, voi înţelegeţi, noi nu avem spaţiu adecvat să avem grijă de oameni. Acesta-i felul cum este.
Acesta niciodată nu este anunţat, servicii de vindecări la tabernacol aici, deşi ne rugăm pentru bolnavi de fiecare dată cînd sînt eu aici.
E-7 I tell you, you see, friends, the reason we don’t have healing services here, you understand, we don’t have any adequate room to take care of the people. That’s the way it is. It’s never announced, healing services at the tabernacle here, although we pray for the sick each time that I’m here.
E-8 Şi auditorii sînt greu de găsit, şi aşa mai departe. Şi voi străinii care sînteţi din diferite părţi ale ţării, venind înăuntru, nu sînt prea mulţi oameni la Evanghelia deplină chiar în comunitate sau, oricum, sau în vecinătăţi aici. Dar ei... Nu toţi care sponsorează adunările, sau cooperează în adunări, mai degrabă, sînt oameni ai Evangheliei depline, deoarece sînt mulţi dintre ei care sînt din diferite biserici. Noi nu încercăm să reprezentăm vreo anumită organizaţie de biserică. Numai, noi încercăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să reprezentăm pe Domnul Isus Cristos, şi-şi fără plată la toţi, fiecare.
E-8 And auditoriums are hard to find, and so forth. And you strangers that’s at different parts of the country, coming in, there is not too many full Gospel people right in the community or, however, or in the vicinities here. But they…Not all that sponsor the meetings, or cooperate in the meetings, rather, are full Gospel people, because there’s many of them which are different churches. We do not try to represent any certain church organization. Only, we try, by God’s help, to represent the Lord Jesus Christ, and—and free to all, everybody.
E-9 Eu doar, pentru unul, am observat, ultima Duminică în cameră, acolo era un-un frate de culoare care a fost salvat doar recent, cu cîteva luni în urmă, şi soţia lui preaiubită. Şi ea era o oloagă, pe un suport. Şi el era cu hernie hidoasă. Şi în timp ce vorbeam cu el în termeni particulari, în biroul diaconilor, cu un interviu particular, aşa cum el a sunat înainte şi a făcut aranjamentele. Fiecare Duminică, noi avem un anumit număr pe care-i putem lua în fiecare Duminică. Eu simţeam, în timp ce şedeam acolo, şi inspiraţia Duhului Sfînt, păi,...
E-9 I just, for one, noticing, at last Sunday in the room, there was a—a colored brother who had just recently been saved, a few months ago, and his beloved wife. And she was a cripple, on a support. And he was hideously ruptured. And while speaking with him in private terms, in the deacons office, with a private interview, as he had called ahead and got the arrangements made. Each Sunday, we have so many we can get each Sunday. I feeling, while sitting there, and the inspiration of the Holy Spirit, why,…
E-10 O doamnă tocmai a plecat acolo afară, ea era pe cîrje, care a lăsat... a plecat afară, umblînd fără ele.
E-10 A lady had just went out there, she was on crutches, that had let…went out, walking without them.
E-11 Şi acest om, foarte hotărît a crezut pe Domnul Isus, păi, s-a făcut rugăciune pentru el, cu o hernie mare hidoasă. Şi i-am spus, am zis, "Acum, hernia aceea va începe, chiar din acest moment, să meargă înapoi la locul ei." Am zis, "Acum aşa cum ea-aşa cum ea merge înapoi, atunci tu să o urmăreşti aşa cum merge înapoi, care îţi va da mai multă credinţă."
E-11 And this man, very definitely believing the Lord Jesus, why, was prayed for, with a great hideous rupture. And I told him, I said, “Now, that rupture will start, from this very moment, going back to its place.” I said, “Now as it—as it goes back, then you watch it as it moves back, which will give you more faith.”
E-12 Vedeţi, credinţa trebuie să fie bazată pe ceva, nu doar un gînd mitic. Ea trebuie să aibe ceva, de bază, pe care să stea; credinţa. Şi acela este motivul că noi credem căci Cuvîntul lui Dumnezeu învaţă vindecarea Divină, eliberarea sufletului, eliberarea trupului. Şi noi o bazăm pe Cuvîntul Etern al lui Dumnezeu.
E-12 See, faith has got to be based upon something, not just mythical thought. It’s got to have something, basically, to stand on; faith does. And that’s the reason we believe that the Word of God teaches Divine healing, deliverance of the soul, deliverance of the body. And we base it upon God’s Eternal Word.
E-13 Am spus fratelui, "Acum, ca tu să poţi şti că eu ţi-am spus Adevărul." Căci, văzîndu-1 în faţa mea în viziune, am zis, "Să iei, cînd tu mergi acasă, şi să strîngi în jurul acelei hernii, o sfoară, şi să o măsori. Şi apoi să tai sfoara aceea jos, şi să nu o mai atingi pînă Duminica viitoare. Şi înainte de a veni sus, să iei aceea, să iei o altă sfoară şi înfăşoară-o în jurul ei, şi să-mi aduci diferenţa care s-a contractat între sfori."
El a zis, "Eu o voi face."
E-13 And I said to the brother, “Now, that you might know that I have told you the Truth.” For, seeing him before me in the vision, I said, “You take, when you go home, and tighten around that rupture, a string, and measure it. And then cut that string off, and don’t touch it anymore till next Sunday. And before you come up, take that, take another string and wrap around that, and bring me the difference that shrunk in the strings.”
He said, “I’ll do it.”
E-14 Păi, aici este sfoara, cam un ţol şi jumătate tăiată din ea, uite aşa. Aici şade omul, omul, doar aşa ca voi să puteţi vedea ceea ce s-a întîmplat.
E-14 Well, here is the string, about an inch and a half cut off of it, like that. Here sits the man, the man, just so that you could see that what has happened.
E-15 Acum, ceva a avut loc. Eu niciodată, în viaţa mea, nu am văzut în orice timp cînd Dumnezeu a spus vreodată ceva, sau a spus-o printr-o viziune sau o descoperire, decît ceea ce a fost exact felul cum Dumnezeu a zis că va fi, vedeţi, doar exact.
E-15 Now, something has taken place. I have never, in my life, seen any time that God ever said anything, or told it by a vision or a revelation, but what it was exactly the way God said it would be, see, just exact.
E-16 Soţia lui, Duminica trecută, venind, umbla pe sprijinul unei cîrje, sau băţ, baston. Şi am observat-o astăzi. Ea, înăuntru acolo, ea nu putea umbla, cu greu. Ea, eu i-am spus că Domnul o va face bine. Ea avea un-un mădular care era înţepenit. Şi am văzut-o păşind în sus, ea şi-a luat bastonul pe umărul ei înăuntru acolo. Şi aici este ea astăzi.
E-16 His wife, last Sunday, coming, was walking on support of a crutch, or stick, cane. And I noticed her today. She, in there, she couldn’t walk, hardly. She, I told her that the Lord would make her well. She had a—a limb that was stiffened. And I seen her walking up, she had took her cane to her shoulder in there. And here she is today.
E-17 [O soră zice, "Slavă Domnului. Eu sînt doamna." – Ed.] Acolo, acolo este o altă doamnă, o alta dintre ele de jos... Cine? Aceea era... Ea era într-un astfel de impas, cu aşa de multe boli, Duminica trecută, şi oloagă. Şi ea locuieşte jos de tot pe undeva prin jurul Georgetown, nu-i aşa, doamnă, sau pe undeva jos acolo? ["Georgetown, Indiana."] Georgetown, Indiana.
Ea a zis, "Dar, Frate Branham, eu sînt bătrînă."
E-17 [A sister says, “Praise the Lord. I’m the lady.”—Ed.] There, there is another lady, another one of them from down…Who? That was…She was in such a fix, with so many diseases, last Sunday, and crippled up. And she lives way down somewhere around Georgetown, isn’t it, lady, or somewhere down in there? [“Georgetown, Indiana.”] Georgetown, Indiana.
She said, “But, Brother Branham, I’m old.”
E-18 Am zis, "Dar Abraham a fost, la fel, mult mai bătrîn decît tine, cînd lui i s-a cerut să creadă ceva care era imposibil." Şi ea a acceptat-o, şi acolo este ea.
E-18 I said, “But Abraham was, too, a lot older than you, when he was asked to believe something that was impossible.” And she accepted it, and there she is.
E-19 Şi aici este cealaltă doamnă şezînd chiar în spatele doamnei despre care am vorbit, chiar în spatele soţului ei aici. Doamna de culoare, şezînd chiar aici; şi cealaltă doamnă, acolo în spate.
E-19 And here is the other lady sitting right behind the lady I was talking about, right behind her husband here. The colored lady, sitting right here; and the other lady, back there.
E-20 Sforile, pentru dovezi. Cîrja este dusă, pentru dovezi. Isus Cristos trăieşte şi domneşte, pentru dovada supremă că El a înviat din morţi şi este cu noi în această zi. Cum îi mulţumim noi Lui din adîncurile inimii noastre, că El încă trăieşte. El nu este mort. El a înviat din morţi, şi trăieşte printre muritori astăzi, întotdeauna voitor, în stare să facă nespus de mult, din abundenţă deasupra a tot ceea ce putem face sau gîndi. Noi Îl lăudăm cu toată inima noastră, pentru bunătatea Lui loială faţă de noi.
E-20 The strings, for evidences. The crutch is gone, for evidences. Jesus Christ lives and reigns, for the supreme evidence that He arose from the dead and is with us this day. How we thank Him from the depths of our heart, that He still lives. He is not dead. He rose from the dead, and living amongst mortals today, ever willing, able to do the exceedingly, abundantly above all that we could do or think. We praise Him with all of our heart, for His loyal goodness to us.
E-21 Acum vedeţi dacă acolo... Există mai multe bănci acolo înăuntru? [Fratele Neville zice, "Acolo sînt cîteva mai mari acolo în spate."] Bine. Ei mai au cîteva, pe care le-am putea aduce aici afară şi să le aşezăm pe platformă, dacă voi doriţi.
E-21 Now see if there…Is there more benches in there? [Brother Neville says, “There’s some large ones back there.”] All right. They got some more, that we could just bring them out here and sit them on the platform, if you wish to.
E-22 Acum, pentru lecţia de şcoală Duminicală, noi vom... A fost partea mea, învăţătura, doar puţin în lecţiile de şcoală Duminicală. Şi noi urmează să, dacă va voi Dumnezeu, să terminăm un subiect pe care l-am început cu cîteva zile în urmă, aici în-biserică, cu cîteva Duminici în urmă.
E-22 Now, for the Sunday school lesson, we’ll…It’s been my lot, teaching, just a little on the Sunday school lessons. And we’re going to, if God willing, to try to finish up a subject that we started a few days ago, here in the—the church, a few Sundays ago.
E-23 Şi acum, Fratele Junior, poate, poate ei vor aduce... Mă întreb dacă tu mai bine ai sta aici pe platformă, şi doar să laşi pe unele dintre doamne... Tu poţi să-l aduci chiar aici în spate, poate, şi îl faci un-un mai bun decît cum ar fi, să-l aduci sus în faţă. Şi îndată ce clasa de şcoală Duminicală este eliberată în camera aceea, vor exista mai multe locuri, mai multe locuri pregătite.
E-23 And now, Brother Junior, perhaps, maybe they would bring…Wonder if you’d rather sit up here on the platform, and just let some of the ladies…You can bring it right back here, perhaps, and make it a—a better than what it would be, take it up in the front. And as soon as the Sunday school class is relieved in that room, there’ll be some more seats, more seats ready.
E-24 Acum, dacă cineva care este... poate cineva afiliat cu biserica de aici. Aceasta este puţin, poate, jenant sau ceva pentru străini să vină sus. Dar dacă cineva este afiliat cu biserica, să vină şi să ia scaunele acelea, care probabil va da la altcineva un loc aşa cum ei vin înăuntru.
E-24 Now, if someone that’s…maybe someone affiliated with the church here. It’s a little, maybe, embarrassing or something for strangers to come up. But if someone is affiliated with the church, would come and get those seats, which will probably give someone else a seat as they come in.
E-25 Acum, astăzi, noi studiem în Cuvîntul binecuvîntat al lui Dumnezeu. Dacă vă amintiţi ultimul Mesaj, era în Cartea Evreilor.
E-25 Now, today, we are studying in God’s blessed Word. If you remember the last Message, was in the Book of Hebrews.
E-26 Minunat, să studiezi Cuvîntul lui Dumnezeu! El ne dă Viaţă Eternă. Isus a zis, "Cercetaţi Scripturile, căci în Ele voi credeţi că aveţi Viaţă Eternă. Şi Ele sînt Acelea care mărturisesc despre Mine." Şi cît de plăcut este să ştii că El ne¬a binecuvîntat, să ne dea Cuvîntul viu. Dumnezeu este în Cuvîntul Său.
E-26 Marvelous, to study the Word of God! It gives us Eternal Life. Jesus said, “Search the Scriptures, for in Them you think you have Eternal Life. And They are They which testify of Me.” And how lovely to know that He has blessed us, to give us the living Word. God is in His Word.
E-27 Acum, voi toţi deschideţi în Bibliile voastre, la Evrei capitolul al 7-lea.
E-27 Now, all of you turn in your Bibles, to Hebrews the 7th chapter.
E-28 Şi noi vom încerca să nu luăm prea mult timp în această dimineaţă, ci doar puţină înălţare a lui Cristos, prin Cuvînt, ca noi să vă putem lăsa să vedeţi ce este El şi de ce sîntem noi aici astăzi, de ce este Creştinismul ceea ce este, prin vorbirea Cuvîntului. "Şi credinţa vine prin auzire, auzind prin Cuvîntul lui Dumnezeu." Cuvîntul!
E-28 And we’ll try not to take too much time this morning, but just a little exaltation of Christ, by the Word, that we might let you see what He is and why we’re here today, why Christianity is what it is, by speaking of the Word. “And faith cometh by hearing, hearing by the Word of God.” The Word!
E-29 Acum, noi sîntem în stare să luăm paginile şi să le întoarcem înapoi în felul acesta. Dar există numai Unul care este în stare să deschidă Cuvîntul, acela-i Cristos. Căci, ei L-au văzut în viziune, ca, "Mielul ucis de la întemeierea lumii," cînd Ioan a privit. Şi nu exista nimeni în Cer vrednic să deschidă Cartea, sau să poată, sau să rupă Peceţile de acolo. Şi el a văzut un Miel, de parcă El era ucis de la întemeierea lumii, Care a venit şi a luat Cartea din mîna dreaptă a Aceluia care şedea pe Tron, şi a deschis Cartea şi i-a dezlegat Peceţile.
E-29 Now, we are able to take the pages and turn them back like this. But there is only One that’s able to open the Word, that’s Christ. For, they seen Him in the vision, as, “The Lamb slain from the foundation of the world,” when John looked. And there was no one in Heaven was worthy to open the Book, or could, or to loose the Seals thereof. And he seen a Lamb, as though It had been slain from the foundation of the world, Who came and taken the Book out of the right hand of Him that sat upon the Throne, and opened the Book and loosed the Seals.
E-30 Acum, El este Autorul Cărţii. Să vorbim cu El doar un moment înainte să ne întoarcem în Carte.
E-30 Now, He is the Author of the Book. Shall we speak to Him just a moment before we turn into the Book.
E-31 Bunul nostru Tată Ceresc, cu inimi mari de dragoste adîncă noi venim astăzi să ne oferim tributul nostru de laudă şi mulţumire Numelui Tău glorios. Fiind aşa de grijuliu faţă de noi, "Pe cînd noi încă eram doar păcătoşi, Cristos a murit în locul nostru, cel nevinovat pentru cei vinovaţi. Purtînd asupra Lui păcatele noastre ale tuturor, luîndu-le la o parte," şi a plătit preţul suprem; la satisfăcut pe Dumnezeu. "Şi a înviat din nou pentru justificarea noastră, şezînd la dreapta Lui astăzi, veşnic viu să facă mijlociri pe mărturisirea noastră." O cum Iţi mulţumim pentru această speranţă solidă pe care o avem! Cînd totul în jurul nostru trădează, chiar şi viaţa muritoare însăşi, inimile noastre sînt aşezate pe acea Eternă, speranţă binecuvîntată.
E-31 Our kind Heavenly Father, with great hearts of deep love we come today to offer our tribute of praise and thanksgiving unto Thy glorious Name. Being so mindful of us, “As while we were yet sinners, Christ died in our stead, the innocent for the guilty. Bearing upon Himself the sins of us all, taking them away,” and paid the supreme price; satisfied God. “And rose again for our justification, sitting at His right hand today, ever living to make intercessions upon our confession.” O how we thank Thee for this solid hope that we have! When all around us is giving away, even mortal life itself, our hearts are set on that Eternal, blessful hope.
E-32 Mulţi de aici sînt în nevoie, în această dimineaţă, Tată, din cauza duhului lor, pentru sufletul lor. Noi Te rugăm să salvezi pe cei nemîntuiţi. Admite aceasta, Doamne. Dă o umblare mai apropiată pentru acei care sînt indiferenţi faţă de Tine. Şi ne rugăm ca Tu să vindeci pe toţi care sînt bolnavi, ca să poată să fie împlinit ceea ce a fost vorbit de către Domnul nostru Însuşi, "Aceste lucruri pe care le fac Eu le veţi face şi voi." Şi că El a zis că noi trebuie să "Mergem în toată lumea şi să predicăm Evanghelia; să punem mîinile peste bolnavi, şi ei se vor însănătoşi."
E-32 Many here are needy, this morning, Father, for their spirit’s sake, for their soul. We pray that You will save the unsaved. Grant it, Lord. Give a closer walk for those who are indifferent towards Thee. And we pray that You will heal all that’s sick, that it might be fulfilled which was spoken by our Lord Himself, “These things that I do shall you also.” And that He said that we must “Go into all the world and preach the Gospel; lay hands on the sick, and they shall recover.”
E-33 Şi să vedem aici în această mică clădire, în această dimineaţă, mulţi oameni care erau în cîrje cu cîteva zile în urmă, umblînd astăzi fără ele, normal. Ridicaţi sus şi ţinuţi prin întărirea braţelor veşnice ale Domnului nostru Isus Cristos, umblînd!Acei care erau pe moarte cu cancer, sînt aici, sănătoşi. Slujitorii Tăi, doctorii, dînd declaraţie, că ei nu-l mai pot afla. Acesta s-a dus. Noi Iţi mulţumim pentru aceste lucruri.
E-33 And to see here in this little building, this morning, many peoples who were on crutches a few days ago, walking today without them, normally. Lifted up and held up by the undergirding of the everlasting arms of our Lord Jesus Christ, walking! Those who were dying with cancer, are here, well. Your servants, the doctors, giving statement, they can’t find it no more. It’s gone. We thank Thee for these things.
E-34 Iartă-ne pentru lipsurile noastre, şi umple-ne inimile cu dragoste. Vorbeşte-ne prin Cuvîntul Tău acum, căci noi o cerem în Numele Lui. Amin.
E-34 Forgive us of our shortcomings, and fill our hearts with love. Speak to us through Thy Word now, for we ask it in His Name. Amen.
E-35 Doar o mică privire, să luăm sentimentele lecţiei Scripturii noastre din această dimineaţă. Ea este, noi am vorbit despre asigurarea speranţei care este în noi, foarte frumos dată aici în scrisoarea Evreilor. După ce am citit cum Dumnezeu a lucrat cu poporul Său, Israel, în zilele care au trecut, apoi noi vedem că promisiunea a fost extinsă la noi, ea ne dă o mare asigurare aşa cum vedem că toate lucrurile acelea care s-au întîmplat în urmă în zilele acelea au fost exemple despre ceea ce face Dumnezeu astăzi pentru noi, pentru copiii Lui credincioşi.
E-35 Just a little preview, to get the sentiments of our Scripture lesson this morning. It’s, we been talking about the assurance of the hope that’s in us, very beautifully given here in the Hebrew letter. After reading how God dealt with His people, Israel, in the days gone by, then we see that the promise was extended to us, it gives us a great assurance as we see that all those things that happened back in those days were examples of what God is doing for us today, to His believing children.
E-36 Şi acum doar o mică revedere a lecţiilor Duminicale anterioare, din capitolul al 6-lea din Evrei. Noi vom începe cam la al 12-lea sau al 13-lea verset aici.
Căci cînd Dumnezeu i-a făcut promisiunea lui Abraham, deoarece el nu putea să jure pe cineva mai mare, el a jurat pe el însuşi,
E-36 And now just a little preview of the previous Sunday’s lesson, of the 6th chapter of Hebrews. We’ll begin about the 12th, or 13th verse here.
For when God made promise to Abraham, because he could swear by no greater, he sware by himself,
E-37 Eu sînt sigur căci clasa îşi poate aminti despre cum că noi am luat aceea înăuntru, să vedem ce a făcut Dumnezeu, cum i¬a promis El lui Abraham că El îi va da acest legămînt, şi-l va face cu el şi Sămînţa lui, veşnic după aceea.
E-37 I’m sure the class can remember of how that we taken that in, to see what God had done, how He had promised Abraham that He would give him this covenant, and make it with him and his Seed, forever after.
E-38 Şi Dumnezeu a jurat printr-un jurămînt. Şi oncme care jură printr-un jurămînt, jură prin cineva mai mare decît sînt ei. Astfel, Dumnezeu nu a avut pe nimeni mai mare decît El, Însuşi, prin care să jure, astfel El a jurat prin El însuşi, că El îşi va ţine legămîntul acesta cu Abraham. Atunci, ce temelie fermă, voi sfinţi ai Domnului!
E-38 And God swore by an oath. And anyone swearing by an oath, swears by someone greater than they are. So, God had no one greater than Him, Himself, to sware by, so He swore by Himself, that He would keep this covenant with Abraham. Then, how firm a foundation, ye saints of the Lord!
E-39 Dacă ne vom apropia de acest subiect astăzi, foarte sensibil, calmi, să nu fim agitaţi. Credinţa niciodată nu se agită. Credinţa niciodată nu se pripeşte. Credinţa ştie despre ceea ce vorbeşte.
E-39 If we’ll approach this subject today, real sensibly, calmly, never be excited. Faith never gets excited. Faith never rushes itself. Faith knows what it’s talking about.
E-40 Voi nu l-aţi văzut niciodată pe Stăpînul nostru agitat despre ceva. Stînd lîngă mormîntul unui om mort, El a fost tot aşa de calm cum era El cînd El a şezut pe munte şi a privit peste Ierusalim.
E-40 You never seen our Master excited about anything. Standing by the grave of a dead man, He was just as calm as He was when He sit on the mount and looked over Jerusalem.
E-41 Stînd asupra necazului, pe o corabie în marea zbuciumată, şi valurile se izbeau pe acolo, El era aşa de complet odihnit în Dumnezeu, încît nici măcar nu i-a acordat suficientă atenţie să se trezească. Întotdeauna neconturbată, este credinţa.
E-41 Standing on the trouble, on a ship in the troubled seas, and the waves tossed about, He was so completely rested in God, until it never even paid any attention to it enough to wake up. Always undisturbed, faith is.
E-42 Acum, noi aflăm aici că motivul că noi putem fi neconturbaţi, este pentru că aceasta i-a fost dată părintelui nostru Abraham şi copiilor lui. Şi Dumnezeu, Care a dat promisiunea, a jurat printr-un jurămînt că El o va confirma şi o va ţine. Şi aceea a făcut El.
E-42 Now, we find here that the reason that we can be undisturbed, because it was given to our father Abraham and to his children. And God, Who gave the promise, swore by an oath that He would confirm it and keep it. And that He has done.
E-43 Şi noi aflăm, căci copiii lui Abraham nu sînt Iudei pe din afară, care era seminţia lui... din linia lui Abraham. Dar, prin Abraham a venit Isaac; prin Isaac a venit Cristos; prin Cristos, a binecuvîntat lumea. Căci el a zis, "Lui Abraham şi Seminţei Lui, care era Cristos." Şi pe acolo, aceea, toate seminţiile pămîntului trebuiau să fie aduse în acest legămînt.
E-43 And we find, the children of Abraham are not Jews outwardly, which was the tribe of…out of the lineage of Abraham. But, through Abraham come Isaac; through Isaac come Christ; through Christ, blessed the world. For it said, “Unto Abraham and to His Seed, which was Christ.” And through there, that, all the tribes of the earth was to be brought into this covenant.
E-44 Şi legămîntul i-a fost dat lui Abraham necondiţionat. Nu, "Abraham, dacă tu vei face ceva, Eu voi face aceasta." Dar, "Eu deja am făcut-o." Vedeţi?
E-44 And the covenant was given to Abraham unconditionally. Not, “Abraham, if you will do something, I’ll do this.” But, “I have already done it.” See?
E-45 Aceasta nu este ceea ce facem noi; aceasta este ceea ce El a făcut pentru noi. Nimic ce noi puteam face să merităm ceva. Cum am putea noi, cei nedrepţi, să facem vreodată ceva să merităm ceva înaintea marelui Dumnezeu Iehova, şi marea Lui sfinţenie supremă? Vedeţi? Noi, singurul lucru pe care noi îl putem face este să acceptăm şi să fim recunoscători pentru ceea ce El a făcut deja pentru noi. Oh, aceasta este aşa de simplu. Nu-i aşa?
E-45 It isn’t what we do; it’s what He has done for us. Nothing that we could do to merit anything. Who could we, the unrighteous ones, ever do anything to merit something before the great Jehovah God, and His great supreme holiness? See? We, only thing we can do is accept and be grateful for what He has already done for us. Oh, it’s so simple. Isn’t it?
E-46 Şi eu sînt sigur că de multe ori, în gîndirea oamenilor, că ei încearcă să facă vindecarea Divină, şi aşa mai departe, ceva mare extins, ceva foarte departe, "Dacă eu aş putea numai să o ajung!"
E-46 And I’m positive that many times, in people’s thinking, that they try to make Divine healing, and so forth, some great outreaching, something way away, “If I could only reach it!”
E-47 V-aţi putea imagina Isus să zică, "Acum să-Mi verific credinţa Mea şi să văd dacă Eu am suficientă credinţă să fac aceasta. Să văd dacă Eu trebuie să postesc un timp, să văd dacă Eu voi avea suficientă credinţă să fac aceasta"? El era perfect inconştient de credinţa pe care El o avea. El doar a vorbit-o, şi ştia că va fi aşa.
E-47 Could you imagine Jesus saying, “Now let Me check My faith and see if I’ve got enough faith to do this. See if I’ll have to fast a while, to see if I’ll have enough faith to do this”? He was perfectly unconscious of the faith that He had. He just spoke it, and knew that it would be so.
E-48 Întocmai cum voi sînteţi veniţi de la casele voastre astăzi. Voi probabil că vreţi să vă întoarceţi la casele voastre. Aţi spus soţiei voastre, sau celor dragi ai voştri, "Eu voi veni înapoi, cîndva chiar după-masă." Cum ştiţi voi că veniţi? Voi nu încercaţi să vă întrebaţi, "Am eu suficientă credinţă să merg acasă? Am eu suficientă credinţă să conduc maşina mea?" Voi doar inconştienţi vă învîrtiţi cheia, şi conduceţi înainte, şi mergeţi acasă. Vedeţi? Aceasta este credinţa inconştientă care o face.
E-48 Just like you are come from your homes today. You probably want to return to your homes. Told your wife, or your loved ones, “I’ll be back, some time right after noon.” How do you know you are? You don’t try to wonder, “Have I got faith enough to go home? Have I got faith enough to drive my car?” You just unconsciously turn your key on, drive on away, and go home. See? It’s the unconscious faith that does it.
E-49 Acesta este felul cum este în Cristos. Noi doar inconştienţi doar zicem, "Acela-i Cuvîntul Lui. Aceladoar o stabileşte. Nu mai este nimic de spus," şi mergi înainte. In acest fel primesc ei ajutor.
Acum, "Dumnezeu jurînd pe El însuşi, nu mai mare."
E-49 That’s the way it is in Christ. We just unconsciously just say, “That’s His Word. That just settles it. There is no more to it,” and go on. That’s how they get help.
Now, “God swearing by Himself, no greater.”
E-50 Noi ne vom grăbi şi ajungem jos, pentru că subiectul nostru de astăzi este despre Melhisedec: Melhisedec, Marele Prinţ Şi Împărat.
E-50 We’ll hurry up and get down, for our subject today is on Melchisedec: Melchisedec, The Great Prince And King.
E-51 Acum al 14-lea verset zice:
Zicînd, Cu siguranţă cu binecuvîntări Eu te voi binecuvînta, şi înmulţind Eu te voi înmulţi.
E-51 Now the 14th verse says:
Saying, Surely blessings I will bless thee, and multiplying I will multiply thee.
E-52 Deoarece, El trebuia să fie înmulţit la fiecare naţiune. Şi Evanghelia, prin Cristos ... Acum, aceasta nu o putea face sub vremea legii, deoarece ea nu ajungea afară aşa departe; numai la cei tăiaţi împrejur, şi aceia erau Iudeii. Dar în tărîmul Duhului Sfînt, El a tăiat împrejur fiecare inimă, vedeţi, toate naţiunile. El îl va înmulţi pe Abraham la toate naţiunile.
Şi astfel, după ce el a îndurat cu răbdare, el a obţinut promisiunea.
E-52 Cause, He was to be multiplied to every nation. And the Gospel, through Christ…Now, it could not do it under the dispensation of the law, because it didn’t reach out that far; only to the circumcised, and that was the Jew. But in the Holy Spirit realm, He has circumcised every heart, see, all nations. He would multiply Abraham to all nations.
And so, after he had patiently endured, he obtained the promise.
E-53 Cum amzăbovit noi pe aceea, cum, "Abraham, cu răbdare a îndurat." Indurînd, este să vadă (ce?) pe Dumnezeul invizibil de parcă El era vizibil, stînd înaintea lui. "Şi după răbdarea lui, după ce el a îndurat lupta cea grea, el a moştenit promisiunea."
E-53 How we dwelt on that, how, “Abraham, patiently enduring.” Enduring, is seeing (what?) the invisible God as though He were visible, standing before him. “And after his endurance, after he had endured the hard fight, he inherited the promise.”
E-54 Acum nu este aceasta ciudat? Se pare că Dumnezeu ar fi putut doar să se întindă în jos şi să-i dea promisiunea chiar atunci, şi să facă lucrarea chiar atunci. El ar fi putut să o facă.
E-54 Now isn’t it strange? Look like God could have just reached down and give him the promise right then, and done the work right then. He could have done it.
E-55 Ana, cînd ea era la templu, şi ea se ruga. Şi Eli a ieşit, şi se gîndea că ea era beată. Şi ea a zis, "Eu nu sînt beată, dar eu mă rog ca Dumnezeu să-mi îndepărteze ocara mea."
El a zis, "Domnul Dumnezeu să-ţi acorde a ta-a ta cerere."
E-55 Hannah, when she was at the temple, and she was praying. And Eli came out, and thought she was drunk. And she said, “I am not drunk, but I am praying that God will take away my reproach.”
He said, “The Lord God grant unto thee thy—thy request.”
E-56 Acum, Dumnezeu ar fi putut să-l pună pe micuţul Samuel chiar în braţele Anei. Noi toţi ştim aceasta. El este un Creator al tuturor lucrurilor, doar le vorbeşte în existenţă. El ar fi putut să-l pună chiar în braţul Anei. Dar, în loc să facă aşa, a fost procedura obişnuită de nouă luni înainte de a veni micuţul bebeluş. El ar fi putut să o facă instantaneu, dar El nu a făcut¬o instantaneu. El doar i-a dat promisiunea. Şi ea a moştenit promisiunea.
E-56 Now, God could have placed little Samuel right in Hannah’s arms. All of us knows that. He is a Creator of all things, just speaks it into existence. He could have put it right in Hannah’s arm. But, instead of doing that, it was the regular procedure of nine months before the little baby come along. He could have done it instantly, but He didn’t do it instantly. He just give her the promise. And she inherited the promise.
E-57 Cînd Dumnezeu i-a spus lui Moise, cînd el a pornit afară, să meargă în ţara promisă, "Toată promisiunea aceea," a zis El, "Eu i-am dat-o lui Abraham cu ani în urmă, este toată întărită cu Filisteni şi tot felul de oameni mari acolo, războinici." El a zis, "Acum este toată a voastră." Acolo erau Amoriţii, Heviţii, şi Fereziţii, şi toţi aceia acolo, şi Heviţii, Jubiniţii, Filistenii, fiecare lucru în Palestina. Acum Dumnezeu a zis, "Eu v-am dat-o vouă. Ea este a voastră. Acum mergeţi şi stăpîniţi-o."
E-57 When God told Moses, when he started out, to go into the promised land, “All that promise,” He said, “I give Abraham years ago, it’s all walled up with Philistines and all kinds of great people over there, warriors.” He said, “Now it’s all yours.” There was the Amorites, the Hivites, and the Perizzites, and all those over there, and Hivites, Jubinites, Philistines, everything in Palestine. Now God said, “I have give it to you. It’s yours. Now go and possess it.”
E-58 Oh, eu sper că o vedeţi, oamenilor. Aceasta este ceva care vreau să o aduc la voi, să vă puneţi credinţa unde aparţine ea. Mulţi oameni, aşa cum aflu, pot... Ei au credinţă, dacă ei ar fi ştiut numai cum să o pună la lucru.
E-58 Oh, I hope you see it, people. It’s something that I want to get to you, to put your faith where it belongs. Many people, as I find, can…They’ve got faith, if they only knowed how to put it to work.
E-59 Cînd Benjamin Franklin mai întîi a descoperit electricitatea, el a zis, "Eu o am. Eu o am." Dar el nu ştia ce avea el.
E-59 When Benjamin Franklin first found electricity, he said, “I got it. I got it.” But he didn’t know what he had.
E-60 Apoi a venit Thomas Edison, şi a zis, "Aceasta va lucra pentru noi." Şi lui nu i-a păsat cît de mult a durat; el a încercat zece mii de sîrme. Dar, totuşi, el a găsit în sfîrşit o sîrmă care va duce electronica, sau electricitatea, în sîrmă. El ştia că aceasta era o putere, şi puterea aceea va lucra pentru beneficiul nostru.
E-60 Along come Thomas Edison, and said, “It’ll work for us.” And he didn’t care how long it took; he tried ten thousand wires. But, yet, he found a wire that would finally carry the electronic, or the electricity, into the wire. He knowed it was a power, and that power would work in our benefit.
E-61 Şi acum noi am aflat mîntuirea, care ne va salva din păcat; care va lua pe cea mai josnică femeie sau bărbat, beţivan, prostituată, şi-i va face un copil al lui Dumnezeu. Păi, aceeaşi credinţă... Aceeaşi putere care va ridica un om căzut sau o femeie din aceea, va lucra pentru noi în multe căi felurite. Ea va vindeca trupurile noastre, dacă voi puteţi doar să aflaţi apropierea corectă. Voi trebuie să aflaţi cum să o faceţi.
E-61 And now we found salvation, that will save us from sin; that will take the vilest woman or man, drunkard, prostitute, and make them a child of God. Well, that same faith…That same power that will lift up a fallen man or woman of that, it’ll work for us in many different ways. It’ll heal our bodies, if you can just find the right approach. You’ve got to find how to do it.
E-62 Cum, dacă eu aş avea o-o fermă acolo pe acest deal, plină cu porumb bun, şi este cam aproape mort din cauza apei. Şi eu am o fîntînă arteziană pe partea aceasta a dealului. Păi, eu nu pot să fac fîntîna aceea arteziană să arunce apa jos aici, şi sus pe partea aceasta a dealului, să-l ude. Dar eu trebuie să măsor pămîntul acela şi să aflu cum îşi va lua apa aceea propriul ei curent şi curs, şi să vină în jur şi să ude recolta aceea. Ea o va face dacă eu o voi lăsa doar să curgă în propriul ei canal.
E-62 Like, if I had a—a farm over on this hill, full of good corn, and it’s just about dead on account of water. And I got an artisan well on this side of the hill. Well, I can’t make that artisan well throw the water down here, and up this side of the hill, to water it. But I’ve got to survey that land and find out how that water will take its own current and course, and come around and water that crop. It’ll do it if I’ll just let it run in its own channel.
E-63 Şi acesta este acelaşi lucru cum este Duhul Sfînt, şi promisiunea lui Dumnezeu. Dacă noi Il vom lăsa doar să meargă în felul Lui; şi să nu ne punem în cale, să nu ne aruncăm îndoielile noastre acolo, deoarece acesta nu a făcut şi acela nu a făcut. Doar să lăsaţi Duhul Sfînt al lui Dumnezeu să lucreze, şi voi să vă odihniţi pe promisiune, El va face întocmai exact ceea ce Dumnezeu a spus că El va face.
E-63 And that’s the same thing the Holy Spirit is, and God’s promise. If we’ll just let It run Its way; and not us get in the way, not us throw our doubts there, ’cause this didn’t and that didn’t. Just let God’s Holy Spirit working, and you rest upon the promise, It’ll do just exactly what God said It would.
E-64 Abraham era un om bătrîn, în vîrstă de o sută de ani, cînd Dumnezeu i s-a arătat în numele Dumnezeului Atotputernic. Cel "Atotputernic," acolo, vine din cuvîntul Ebraic de El Shaddai, care înseamnă "sînul, sau pieptul unei femei." Acum el era bătrîn. Tăria lui era dusă. Dar El Shaddai este cel Atotputernic, "dătătorul de tărie." Şi tot ceea ce avea Abraham de făcut să obţină această promisiune, era să se pună chiar pe promisiunea aceea. Cu alte cuvinte, ca şi pruncul la mama lui; şi să sugă de la mama, tărie pentru prunc.
E-64 Abraham was an old man, a hundred years old, when God appeared to him in the name of Almighty God. The “Almighty,” there, comes from the Hebrew word of the El Shaddai, which means “the bosom, or breast of a woman.” Now he was old. His strength was gone. But El Shaddai is the Almighty, “the strength-giver.” And all Abraham had to do to obtain this promise, was lay right on that promise. Other words, like the baby to its mother; and nurse from the mother, strength for the baby.
E-65 Şi noi facem acelaşi lucru cînd noi venim la Dumnezeu şi vedem promisiunea Lui. Noi doar ne punem chiar la El şi tragem din Cuvîntul Lui, tăria lui Dumnezeu, dată în cursul Ei, nu luînd propria noastră gîndire; doar să O credem.
E-65 And we do the same thing when we come to God and see His promise. We just lay right to Him and draw from His Word, the strength of God, given in Its course, not taking our own mind; just believing It.
E-66 "După ce a îndurat, el a obţinut promisiunea." Oh, eu doar iubesc aceea! Acum, acelaşi lucru care lucrează pentru mîntuire, acelaşi lucrează pentru vindecare Divină. Cum Dumnezeu, în marea Lui iubire şi milă infinită, ne-a dat-o nouă! Acum:
Zicînd, Cu sigurantă... Eu te voi binecuvînta, şi ... te voi înmulţi.
Şi astfel, după ce el a îndurat cu răbdare, el a îndurat promisiunea.
E-66 “After he had endured, he obtained the promise.” Oh, I just love that! Now, the same thing works for salvation, same does it work for Divine healing. How God, in His great love and infinite mercy, give it to us! Now:
Saying, Surely…I will bless thee, and…will multiply thee.
And so, after he had patiently endured, he endured the promise.
E-67 Al 16-lea verset:
Căci oamenii într-adevăr jură pe unul mai mare: şi jurămîntul este confirmarea, confirmat, este pentru ei un sfîrşit al tuturor neînţelegerilor.
E-67 16th verse:
For men verily swear by a greater: and the oath is confirmation, confirmed, is to them an end of all strife.
E-68 Cu alte cuvinte, dacă jurămîntul este jurat, atunci acela este sfîrşitul tuturor lucrurilor. Dacă voi veniţi şi spuneţi, "Frate Branham, eu, ca un Creştin, îmi pun mîna pe Biblie şi jur solemn că voi face un lucru anumit. Dacă Dumnezeu mă lasă să trăiesc să o fac, eu o voi face." În regulă. Atunci, pentru mine, acela este sfîrşitul tuturor îndoielilor. Vedeţi? Voi mi-aţi jurat că o veţi face.
E-68 In other words, if the oath is sworn, then that’s the end of all things. If you come and say, “Brother Branham, I, as a Christian, put my hand upon the Bible and solemnly swear that I’ll do a certain thing. If God let me live to do it, I’ll do it.” All right. Then, to me, that’s the end of all doubting. See? You have swore to me that you would do it.
E-69 Şi Dumnezeu i-a jurat lui Abraham că El îşi va ţine legămîntul acesta cu el şi cu Sămînţa lui pentru vecie. Dumnezeu a jurat pe Sine, că El o va face. Şi făcînd astfel...
E-69 And God swore to Abraham that He would keep this covenant with him and of his Seed forever. God swore by Himself, that He would do it. And in doing so…
E-70 Sub legea veche, cînd voi aţi făcut un jurămînt sub legea veche, voi junghiaţi un animal, l-aţi tăiat în două. Şi atunci cei doi oameni prin care a fost luat jurămîntul, au stat între animal, şi ei au scris pe o bucată de hîrtie un anumit contract. Şi bucata aceea de hîrtie era ruptă în două, şi dată la unul şi la celălalt om. Şi ei au luat un jurămînt peste acest animal mort, că, dacă ei au rupt acel legămînt între ei, ei să fie ca acest animal mort.
E-70 Under the old law, when you made an oath under the old law, you killed an animal, cut it in two. And then the two men on which the oath was taken by, stood between the animal, and they wrote out on a piece of paper a certain contract. And that piece of paper was torn apart, and given to one and the other man. And they took an oath over this dead animal, that, if they broke that covenant between them, let them be as this dead animal.
E-71 Astfel, Dumnezeu, ne avînd pe altul prin care să jure, El a jurat prin Sine, şi El a luat jurămîntul peste trupul Domnului Isus Cristos, prevăzînd aceasta într-o umbră. Şi în legămînt, cînd El l-a dus pe Cristos la Calvar, El I-a sfişiat trupul şi sufletul aparte. Şi El I-a înălţat trupul, să şadă la dreapta Lui; şi a trimis înapoi pe Duhul Sfînt, să fie în Creştin, să facă acelaşi lucru aici în Biserică pe care El l-a făcut în Cristos cînd El era aici pe pămînt. Şi dovedind, prin aceea, că El ne va învia în zilele din urmă, să şedem cu El şi să fim cu El în Împărăţia Lui.
E-71 So, God, having no other to sware by, He swore by Himself, and He took the oath over the body of the Lord Jesus Christ, foreseeing it in a shadow. And in the covenant, when He took Christ to Calvary, He tore His body and soul apart. And He lifted up His body, to sit on His right hand; and sent back the Holy Spirit, to be in the Christian, to do the same thing here in the Church that He did in Christ when He was here on earth. And proving, by that, that He’ll raise us up in the last days, to sit with Him and be with Him in His Kingdom.
E-72 Şi, astăzi, să vedem acelaşi Duh Sfînt, care era peste Isus Cristos, lucrînd în Biserică, confirmînd tot ce a spus Dumnezeu! Ce speranţă minunată zideşte aceasta în noi, să ne gîndim că noi sîntem copiii Lui, şi binecuvîntaţi de Prezenţa Lui! Şi acum El este aici cu noi, ca dovadă infailibilă că El este Domnul Dumnezeu Care a făcut promisiunea lui Abraham.
E-72 And, today, to see the same Holy Spirit, that was upon Jesus Christ, working in the Church, confirming everything that God said! What a marvelous hope it builds up in us, to think that we are His children, and blessed of His Presence! And now He is here with us, as the infallible proof that He is the Lord God Who made the promise to Abraham.
E-73 Acum ascultaţi, al 17-lea verset.
În care Dumnezeu, fiindcă vroia să arate mai din abundenţă la moştenitorii promisiunii nestrămutarea hotărîrii lui, l-a confirmat printr-un jurămînt:
Ca prin lucrurile nestrămutate,... care este imposibil ca Dumnezeu să mintă, noi putem avea o consolare puternică, care am fugit pentru adăpost să apucăm nădejdea pusă înaintea noastră:
E-73 Now listen, the 17th verse.
Wherein God, willing more abundantly to shew unto the heirs of promise the immutability of his counsel, confirmed it by an oath:
That by the immutable things,…which is impossible for God to lie, we might have a strong consolation, who have fled for refuge to lay hold upon the hope set before us:
E-74 Ce promisiune minunată, "Două lucruri nestrămutate!" Dumnezeu nu poate să mintă, şi să fie Dumnezeu. Acum, dacă Dumnezeu a făcut o promisiune în Biblia Lui aici, noi credem Biblia de a fi Cuvîntul infailibil al lui Dumnezeu. Şi dacă Dumnezeu a făcut o promisiune în această Biblie, noi avem această consolare şi ştim că este imposibil ca Dumnezeu să mintă. De aceea, cînd noi vedem că El a promis-o în Biblie, noi o credem, suflet, trup, şi duh. Este imposibil ca El să mintă. Acum dacă există vreo greşeală, ea este în noi, nu în Dumnezeu. Căci, Dumnezeu este obligat faţă de Cuvîntul Său, căci El a jurat prin Cuvîntul Lui. Oh, doamne!
E-74 What a marvelous promise, “Two immutable things!” God cannot lie, and be God. Now, if God has made a promise in His Bible here, we believe the Bible to be the infallible Word of God. And if God has made a promise in this Bible, we have this consolation and know that it’s impossible for God to lie. Therefore, when we see He promised it in the Bible, we believe it, soul, body, and spirit. It’s impossible for Him to lie. Now if there’s any fault, it’s in us, not in God. For, God is obligated to His Word, for He has sworn by His Word. Oh, my!
E-75 Eu sînt sigur, cînd noi ajungem să o vedem în lumina aceea, lucrurile încep să se contureze şi se acumulează deosebit decît cum obişnuiau să fie. Vindecarea trupului nu devine o ficţiune. Ea devine o realitate. Botezul Duhului Sfînt nu devine o emoţie, o substanţă prelucrată. El devine o realitate, a locuirii lăuntrice a Prezenţei Domnului Isus Cristos, să schimbe viaţa.
E-75 I’m sure, when we get to seeing it in that light, things begin to shape up and heap up different than what they used to be. Healing of the body doesn’t become a fiction. It becomes a reality. The baptism of the Holy Spirit doesn’t become an emotional, worked-up substance. It becomes a reality, of the indwelling Presence of the Lord Jesus Christ, to change the life.
E-76 Cu cîteva seri în urmă, într-o adunare de rugăciune, un om mi-a zis, "Duhul Sfînt nu a fost dat... Numai la cei zece, sau cei doisprezece, în Ziua Cincizecimii."
E-76 A few nights ago, in a prayer meeting, a man said to me, “The Holy Ghost wasn’t given…Only to the ten, or the twelve, on the Day of Pentecost.”
E-77 Am zis, "Păi, atunci, cum este cu cei o sută şi douăzeci care au fost acolo în acelaşi timp, care L-au primit? Cum este cu cei de jos la casa lui Corneliu, cînd Neamurile L-au primit? Cu treizeci şi trei de ani mai tîrziu, cînd Pavel a întrebat pe-pe Baptişti dacă ei au primit Duhul Sfînt de cînd ei au crezut; şi el şi-a pus mîinile peste ei, şi ei au primit Duhul Sfînt. Aşezînd biserica din Corint în ordine, 'El de asemenea a pus în Biserică, apostoli, profeţi, învăţători, evanghelişti, daruri de vindecare,' şi toate darurile acelea minunate, ani şi ani după Cincizecime."
E-77 I said, “Well, then, what about the hundred and twenty was there at the same time, that received It? How about on down at the house of Cornelius, when the Gentiles received It? Thirty-three years later, when Paul asked the—the Baptists if they had received the Holy Ghost since they believed; and he laid his hands upon them, and they received the Holy Ghost. Setting the church of Corinth in order, ‘He also set in the Church, apostles, prophets, teachers, evangelists, gifts of healing,’ and all those marvelous gifts, years and years beyond Pentecost.”
E-78 Apoi, El este astăzi, la fiecare credincios. "Mergeţi în toată lumea, şi predicaţi Evanghelia la fiecare făptură." Pînă unde? "In toată lumea." Cît de mulţi? "Toţi oamenii." "Cel ce crede şi este botezat va fi mîntuit. Cel ce nu crede va fi condamnat. Şi aceste semne îi vor urma pe cei ce vor crede: în Numele Meu ei vor scoate draci, şi vor vindeca bolnavii, şi aşa mai departe."
E-78 Then, It’s today, to every believer. “Go into all the world, and preach the Gospel to every creature.” How far? “All the world.” How many? “All the people.” “He that believeth and is baptized shall be saved. He that believeth not shall be damned. And these signs shall follow them that believe: in My Name they shall cast out devils, and heal the sick, and so forth.”
E-79 Ia te uită. Aceasta este promisiunea lui Dumnezeu, că El a jurat că El o va face. Nu contează cîţi se ridică să încerce să falsifice sau să O imite, cîte lucruri se ridică să încerce să O contrazică sau să O ia jos, Aceasta va merge înainte şi înainte şi înainte, în veci, pentru că Dumnezeu a jurat pe El însuşi că El o va ţine. Dacă eu omit să O predic, şi sînt delăsător, Dumnezeu va ridica pe cineva în locul meu să meargă înainte cu Ea. Dacă voi omiteţi să O credeţi, acolo va fi cineva care va păşi în locul vostru, să O creadă, în locul vostru, căci Dumnezeu a jurat că El o va face. Oh, ce consolare ne dă aceasta!
E-79 There you are. It’s God’s promise, that He swore He would do it. No matter how much rises up to try to counterfeit or impersonate It, how many things raise up to try to contradict It or take It down, It’ll go on and on and on, forever, for God has swore by Himself that He would keep it. If I fail to preach It, and let down, God will raise somebody in my place to go on with It. If you fail to believe It, they’ll be somebody stepping in your place, to believe It, instead of you, for God has sworn He would do it. Oh, what a consolation that gives us!
E-80 Şi partea frumoasă despre aceasta, prietenul meu Creştin, este să gîndim, că acum noi avem dovada despre Aceasta. Noi O avem aici în binecuvîntare. Noi O avem în putere. Noi O avem în minuni. Noi O avem în semne. Noi O avem într-o fotografie. Noi O avem în fiecare fel pe care Dumnezeu a promis-o, chiar mai mult decît a promis El că ne-o va da. Şi acesta este infailibil, Adevărul. Adevărul, nu de la om, nu adevărul vreunui învăţător sau filozof, ci acesta este Adevărul Atotputernicului Dumnezeu. Şi ce speranţă ne dă El nouă! Nu¬i de mirare că putem cînta:
Speranţa mea nu-i zidită pe nimic mai puţin
Decît Sîngele lui Isus, cu neprihănire;
Cînd tot în jurul sufletului meu cedează,
Atunci El este toată speranţa mea şi rămîne.
Căci, pe Cristos, Stînca solidă, noi stăm;
Toate celelalte terenuri sînt nisipuri mişcătoare.
E-80 And the beauty part about it, my Christian friend, is to think, that now we have the evidence of It. We have It here in blessing. We have It in power. We have It in miracles. We have It in signs. We have It in a picture. We have It in every way that God has promised It, even more than He promised to give it to us. And it’s infallible, the Truth. The truth, not of man, not the truth of some teacher or philosopher, but it’s the Truth of Almighty God. And what a hope It gives us! No wonder we can sing:
My hope is built on nothing lesS
Than Jesus’ Blood, with righteousness;
When all around my soul gives way,
Then He is all my hope and stay.
For, on Christ, the solid Rock, we stand;
All other grounds is sinking sand.
E-81 Dacă aceasta este popularitate, dacă ea este biserica noastră, dacă sînt prietenii noştri, asociaţii noştri, oricine ar putea fi; dacă este doctorul nostru, dacă este preotul nostru, dacă este predicatorul nostru; toate celelalte terenuri sînt nisipuri mişcătoare. Cristos, singur! Şi fiecare om care vreodată a ajuns la ceva în acest mare cîmp de bătălie al străduinţei, au fost oameni şi femei care au stat singuri pe convingerile acelea. Cînd toate celelalte au eşuat şi căzut în jurul lor, ei încă au stat.
E-81 Whether it’s popularity, whether it’s our church, whether it’s our friends, our associates, whoever it may be; whether it’s our doctor, whether it’s our priest, whether it’s our preacher; all other grounds is sinking sands. Christ, alone! And every man that’s ever amounted to anything in this great battlefield of strife, has been men and women who stood alone on them convictions. When everything else failed and fell around them, they still stood.
E-82 Abraham Lincoln, din vechime, era convins că el avea dreptate. El a stat singur, pe convingerile lui, dar el a dovedit¬o şi a pecetluit mărturia lui cu propriul lui sînge.
E-82 Abraham Lincoln, of old, was convinced that he was right. He stood alone, on his convictions, but he proved it and sealed his testimony with his own blood.
E-83 Isus Cristos a stat singur, în ziua Lui, ca un exemplu ca fiecare om, pe convingerile lui a Adevărului Etern al lui Dumnezeu, care va lua starea lui poziţional, şi stă, va sta singur. Dar, nu singur; cu Dumnezeu! Insoţitorul invizibil Care ne urmează prin călătoria vieţii, jos prin umbrele, văilor umbrei morţii, şi în Eternitate. El încă va merge cu noi, şi să fie Dumnezeu.
E-83 Jesus Christ stood alone, in His day, as an example that every man, upon his convictions of God’s Eternal Truth, that will take his stand positionally, and stand, will stand alone. But, not alone; with God! The invisible companion Who follows us through life’s journey, down through the shadows, of the valleys of shadows of death, and into Eternity. He’ll still go with us, and be God.
E-84 Atunci pe ce sînt zidite speranţele noastre în această dimineaţă? Deoarece, Dumnezeu a jurat că El o va face pentru Abraham. A jurat nu numai lui Abraham, ci la fiecare din Sămînţa lui. Cine este Sămînţa? Este... Voi care aţi avut invitaţia să veniţi la Domnul Isus Cristos, Sămînţa lui Abraham. Desigur, există oameni care nu sînt chemaţi. Dar, la fiecare din voi de aici în această dimineaţă, care aţi avut chemarea.
E-84 Then what is our hopes built on this morning? Cause, God swore that He would do it to Abraham. Swore not only to Abraham, but every one of his Seed. Who is the Seed? Is the…You who have had the invitation to come to the Lord Jesus Christ, the Seed of Abraham. Certainly, there is people who isn’t called. But, to every one of you here this morning, that’s had the call.
E-85 De ce sînteţi voi aici la biserică în această dimineaţă? [Fratele Branham bate pe amvon de trei ori – Ed.] Ceva v-a spus să veniţi. Voi ştiţi că acela nu era duşmanul, să încerce să vă facă să faceţi rău; să încerce să vă facă să faceţi rău, să veniţi la biserică. Voi nu aţi putea face aceea. Cînd voi veniţi la biserică, voi faceţi bine.
E-85 Why are you here at church this morning? [Brother Branham knocks on the pulpit three times—Ed.] Something told you to come. You know it wasn’t the enemy, to try to get you to do wrong; try to get you to do wrong, to come to church. You couldn’t do that. When you come to church, you’re doing right.
E-86 Şi Isus a zis, în Propriile Lui Cuvinte, că, "Nimeni nu poate veni la Mine, numai dacă îl atrage Tatăl Meu. Şi toţi care vin, Eu le voi da Viaţă veşnică, şi-l voi învia în ziua de apoi." Gîndiţi-vă la aceasta, că fiecare persoană care vine la invitaţia Domnului Isus Cristos, îi este promisă Viaţa Eternă şi învierea în ultimele zile; de către Dumnezeu Iehova Care a jurat printr¬un jurămînt că El o va face, şi a trimis pe Fiul Său şi a confirmat Cuvîntul. Şi El a jurat că El o va face; a dat-o într¬un model, lui Abraham; a împlinit aceasta în Isus Cristos, că L¬a înviat!
Trăind, El m-a iubit; murind, El m-a salvat;
Îngropat, El mi-a dus păcatele departe;
Inviind, El m-a justificat fără plată în veci;
Într-o zi El va veni, O zi glorioasă!
E-86 And Jesus said, in His Own Words, that, “No man can come to Me, except My Father draws him. And all that comes, I’ll give them everlasting Life, and raise him up at the last days.” Think of it, that every person that comes on the invitation of the Lord Jesus Christ, is promised Eternal Life and the resurrection in the last days; by the Jehovah God Who swore by an oath that He would do it, and send His Son and confirmed the Word. And He swore He would do it; give it in a type, to Abraham; fulfilled it in Jesus Christ, raised Him up!
Living, He loved me; dying, He saved me;
Buried, He carried my sins far away;
Rising, He justified freely forever;
Someday He’s coming, O glorious day!
E-87 Ia te uită. Justificarea noastră! De fiecare dată cînd auziţi cum bulgării cad peste sicriu; zicînd, "Cenuşă la cenuşă, şi pulbere la pulbere, ţărînă la ţărînă," credinţa noastră priveşte departe într-o altă ţară dincolo, unde există un mormînt gol; că, într-o zi glorioasă, Acela Care a promis să vină, va veni. Şi tot atît de sigur cum a înviat Isus dintre cei morţi, noi vom învia cu El în înviere. Ce speranţă frumoasă avem noi!
E-87 There you are. Our justification! Every time you hear the clods drop upon the casket; saying, “Ashes to ashes, and dust to dust, earth to earth,” our faith looks away into another land yonder, to where there’s an empty tomb; that, some glorious day, He Who promised to come, will come. And as sure as Jesus rose from the dead, we’ll rise with Him in the resurrection. What a beautiful hope we have!
E-88 Acum, drept înainte în jos, repede. Timpul nostru se va duce de la noi înainte să o ştim. Acum, eu cred că acesta este al 19-lea verset.
Care sperăm că noi avem ca o ancoră a sufletului, şi sigură şi neclintită,... a intrat în aceea care este în perdea;
E-88 Now, right on down, quickly. Our time will get away from us before we know it. Now, I believe it’s the 19th verse.
Which hope we have as an anchor of the soul, both sure and stedfast,…entered into that which is in the veil;
E-89 Ancora sufletului nostru, care a mers în perdea, dincolo de perdea, şi s-a ancorat!
E-89 The anchor of our soul, that’s went into the veil, beyond the veil, and anchored!
E-90 Voi ştiţi, un vapor, uneori... Militarii şi aşa mai departe, o ştiu, şi voi care aţi fost pe mare. Cînd, într-adevăr, valurile ajung să năvălească prea tare spre vas, ei îl ancorează. Şi are o funie care se lasă în jos, care îl ţine. Şi aceasta îl poate întoarce în jur pe aici, şi în jur pe acolo, dar ancora aceea îl ţine. Ancora! Ei nu pot vedea pămînt, nicăieri. Dar ei coboară ancora dincolo de perdea, care este apa, şi ancora aceea merge jos în fundul mării, pe vîrful-vîrful unor munţi mari pe undeva. Şi se tîrăşte pînă cînd se prinde de acel munte, se ţine de crăpătura aceea acolo, şi toată marea nu-l mai poate mişca. El este ancorat, afară din vedere.
E-90 You know, a ship, sometimes…Servicemen and so forth, know it, and you who have been on the sea. When, really, the waves gets to dashing too hard for the boat, they anchor it. And it’s got a line that lets down, that holds it. And it may flip it around this way, and around that way, but that anchor holds it. The anchor! They cannot see land, anywhere. But they drop the anchor beyond the veil, which is the water, and that anchor goes down into the bottom of the sea, top—top of some big mountain somewhere. And drags till it catches on that mountain, holds into that crevice there, and all the sea can’t move it no more. It’s anchored, out of sight.
E-91 Şi fiecare persoană care a primit pe Isus Cristos ca Mîntuitor personal, a fost născut din nou din Duhul Sfînt, voi aţi coborît ancora. Dacă voi sînteţi bolnavi, şi speranţa voastră este zidită pe Cristos, voi aţi coborît ancora voastră. Doctorul poate să spună aceasta, aceea, sau cealaltă; dar, tot aşa de sigur cum credinţa voastră priveşte acolo! Valurile, perioade de boală, febra poate să crească, şi fiecare lucru ca acela, dar ancora voastră ţine în lăuntrul perdelei.
E-91 And every person that has received Jesus Christ as personal Saviour, been born again of the Holy Spirit, you’ve dropped anchor. If you are sick, and your hope is built on Christ, you’ve dropped your anchor. The doctor may say this, that, or the other; but, as sure as your faith looks yonder! The waves, sick spells, fever may rise, and everything like that, but your anchor holds within the veil.
E-92 Pe undeva acolo afară departe în ţara tainică, zice, "Pe ce aveţi voi zidite speranţele voastre? Doctorul a zis că s-a dus. Medicina zice că nu poate face nimic. Chirurgia a eşuat." Dar speranţele mele nu sînt zidite pe aceea.
E-92 Somewhere out yonder in the mystic land, say, “What have you got your hopes built on? The doctor said it’s gone. The medicine says it can’t do nothing. The surgery has failed.” But my hopes is not built in that.
E-93 Noi avem speranţa noastră în lăuntrul perdelei. Ce perdea? Prin vărsarea Sîngelui Său, care i-a sfîşiat Duhul Lui din trupul Lui. Şi, între perdeaua aceea acolo, ancora a apucat să se ţină de Ceva.
E-93 We have our hope within the veil. What veil? Through the shedding of His Blood, that tore His Spirit from His body. And, in between that veil there, the anchor has caught a hold of Something.
E-94 Am văzut un vapor, odată, cînd a fost aruncat afară acolo. Şi m-am gîndit, "Ce ţine vaporul acela în acelaşi punct?" Eu nu puteam înţelege. "Şezînd acolo afară în mare?" Şi am observat că valurile îl purtau pe aici, şi înapoi în jur pe aici, dar el nu s-a mişcat din locul acela. Eu nu puteam vedea nimic. Dar acolo era un cablu mic, o frînghie, care mergea în jos de la prova vaporului, la o ancoră care s-a prins de ceva dedesupt eu... unde eu nu puteam să văd, dincolo de ape. Şi el se ţinea de acolo. Şi am zis, "Laudă să-i fie lui Dumnezeu!"
E-94 I seen a ship, one time, when it was tossed out there. And I thought, “What’s holding that ship in that same spot?” I couldn’t understand. “Setting out there in the sea?” And I noticed the waves would carry it around this way, and back around this way, but it didn’t move from that place. I could not see nothing. But there was a little wire, a rope, that run down from the bow of that ship, onto an anchor that had caught unto something beneath my…where I could not see, beyond the waters. And it was a holding there. And I said, “Praise be to God!”
E-95 Da, într-o zi, eu am aflat o ancoră. Am citit aici jos, El zice, "Oricine vrea, el să vină." Eu am aruncat ancora aceea dincolo de ceva ce nu puteam să văd. Ceva a prins să apuce. Şi cînd bătălia mugeşte, Ancora ţine în lăuntrul perdelei. Cînd infidelii se ridică, şi necazurile răsar, şi totul în jurul meu cedează, ancora noastră ţine în lăuntrul perdelei. Unde este ea? Eu nu ştiu. Dar aceasta este dincolo de perdea, pe undeva acolo, ancorată în Stînca de Veacuri. "Ancora noastră este statornică, de neclintit. Ea ţine înăuntru, în lăuntrul perdelei."
Care speranţă noi o avem ca o ancoră a sufletului, şi sigură şi statornică,...
E-95 Yes, one day, I found an anchor. I read down here, It said, “Whosoever will, let him come.” I cast that anchor beyond something I couldn’t see. Something caught a hold. And when the battle is a raging, the Anchor holds within the veil. When infidels rise, and troubles arise, and all around me gives away, our anchor holds within the veil. Where is it at? I don’t know. But it’s beyond the veil, somewhere yonder, anchored into the Rock of Ages. “Our anchor is stedfast, unmovable. It holds in, within the veil.”
Which hope we have as an anchor of the soul, both sure and stedfast,…
E-96 "Sigură şi statornică." Oh, dacă am avea numai încă puţin timp, să luăm ce înseamnă asigurarea. "Sigur-anţă," ceva ce voi ştiţi, şi asigurarea voastră. Ce este asigurarea? "Dumnezeu a jurat printr-un jurămînt că El o va face." Aceea este asigurarea.
E-96 “Sure and stedfast.” Oh, if we only had a little more time, to get what assurance means. “Sure-ance,” something that you know, and your assurance. What’s assurance? “God swore by an oath He would do it.” That’s the assurance.
E-97 Aici cu un timp în urmă, un om a venit la mine, şi a zis, "Billy, eu vreau să-ţi vînd o poliţă de asigurare."
E-97 Here sometime ago, a man come to me, and he said, “Billy, I want to sell you an insurance policy.”
E-98 Acum, asigurarea este în ordine. Eu nu am nici una, eu însumi. Eu presupun că am mers la extreme cu aceasta. O-o companie l-a păcălit pe sărmanul meu tată, odată, cu foarte mult, pentru că el a fost prea analfabet să citească poliţa. Şi un avocat din Philadelphia nu a putut citi una drept, oricum. Astfel el a zis... El i-a vîndut această poliţă. Şi el a plătit pentru ea, pentru fratele meu şi pentru mine, pentru douăzeci de ani. A venit, şi a zis, "Ea va valora cinci sute de dolari la sfîrşitul timpului." Şi prin depresiune şi lucruri, sărmanul bătrînel a lucrat! La sfîrşitul ei, ei ne-au zis că ei au citit poliţa greşit. "Ea a valorat şapte dolari şi cincizeci de cenţi." Astfel, aceasta cumva m-a amărît. Acum, ei nu sînt toţi în felul acela. Există agenţi de asigurare care şed chiar aici acum.
E-98 Now, insurance is all right. I don’t have any, myself. I guess I went to extremes with it. A—a company had beat my poor old dad, one time, out of a lot, ’cause he was too illiterate to read the policy. And a Philadelphian lawyer couldn’t read one straight, anyhow. So he said…He sold him this policy. And he paid for it, for my brother and I, for twenty years. Come, said, “It’ll be worth five hundred dollars at the end of the time.” And through the depression and things, the poor old fellow working! At the end of it, they told us they had read the policy wrong. “It was worth seven dollars and fifty cents.” So, it kind of bittered me. Now, they’re not all like that. There is insurance agents sitting right here now.
E-99 De multe ori, oamenii au venit şi au zis, "Billy, eu vreau să¬ţi vînd asigurare." Acum, eu presupun că aceasta este perfect în ordine.
Am zis, "Uite, eu am asigurare."
E-99 Many times, people has come and said, “Billy, I want to sell you insurance.” Now, I guess it’s perfectly all right.
I said, “Look, I have insurance.”
E-100 Şi el a zis, "Ce fel de asigurare ai tu?" A zis, "Ce poliţă ţii tu?"
Am zis, "Viaţă Eternă."
El a zis, "Viaţă Eternă?"
Eu am zis, "Da, domnule."
A zis, "Cine vinde poliţele acelea?" Am zis, "Domnul Isus."
El a zis, "Şi tu ai asigurare?"
Eu am zis, "Da, domnule."
A zis, "Ce fel este ea, de fapt? Ce este ea, Billy?"
Am zis, "Ea este asigurare."
El a zis, "Ce?"
E-100 And he said, “What kind of insurance do you have?” Said, “What policy do you hold?”
I said, “Eternal Life.”
He said, “Eternal Life?” I said, “Yes, sir.”
Said, “Who sells them policies?” I said, “The Lord Jesus.”
He said, “And you have insurance?”
I said, “Yes, sir.”
Said, “What kind is it, really? What is it, Billy?”
I said, “It’s insurance.” He said, “What?”
E-101 Eu am zis, "Asigurare binecuvîntată, Isus este al meu! O ce gust anticipat al gloriei Divine!"
E-101 I said, “Blessed assurance, Jesus is mine! O what a foretaste of glory Divine!”
E-102 El şi-a pus braţele în jurul meu; un ortac din copilărie. Noi stăteam chiar vizavi de stradă aici. El a zis, "Billy, aceea nu te va pune în cimitir aici sus."
E-102 He put his arms around me; a boyhood chum. We was standing right across the street here. He said, “Billy, that will not put you in the grave yard up here.”
E-103 Am zis, "Eu ştiu. Dar Aceasta mă va scoate afară. Eu nu mă îngrijorez cum să ajung acolo. Dar Ea mă va scoate afară." Asta-i adevărat.
E-103 I said, “I know. But It’ll get me out. I’m not worried about getting in there. But It’ll take me out.” That’s right.
E-104 Eu m-am putut gîndi la poliţa mea de asigurare cînd am fost bolnav, dar nu mi-a făcut nici un bine. Dar, asigurarea mea, din Isus, eu am avut o ancoră, statornică," asigurarea că, "Dumnezeu a jurat prin El însuşi," că El va ţine fiecare Cuvînt pe care L-a promis.
E-104 I could think of my insurance policy when I was sick, but it did me no good. But, my insurance, of Jesus, I had an anchor, “stedfast,” the assurance that, “God swore by Himself,” He would keep every Word He promised.
E-105 Cînd Mayo a zis, "Nu există nici o speranţă pentru tine," nici o speranţă ca eu să trăiesc; eu aveam o clocotire care în final mă va omorî. Dar ancora mea ţinea înlăuntrul perdelei. "Păi, ce vezi tu?" Eu nu ştiu ce văd. Există ceva ce eu ştiu.
E-105 When Mayo said, “There’s not a hope for you,” not a hope for me to live; I had a gurgitation that would finally kill me. But my anchor held within the veil. “Well, what do you see?” I don’t know what I see. There is something that I know.
E-106 Aceea este ceea ce este. Voi o ştiţi. Aceasta nu este prin fapte. Aceasta este prin credinţă. Noi o credem.
E-106 That’s what it is. You know it. It’s not by works. It’s by faith. We believe it.
E-107 Ce fel de asigurare a avut Abraham de la doctor, de la asociaţia medicală din Ur-i, sau de altundeva? Cînd el era în vîrstă de o sută de ani, şi Sara nouăzeci, ei urmau să aibe un copil. Dar ancora lui ţinea în lăuntrul perdelei, căci Dumnezeu i-a dat promisiunea şi el s-a odihnit pe ea. "Şi a numit lucrurile care nu erau de parcă ele erau," deoarece ştia că Dumnezeu era în stare; iat-o aici, Dumnezeu era în stare să înfăptuiască ceea ce El a promis.
E-107 What kind of an assurance did Abraham have from the doctor, the medical association of Ur-i, or anywhere else? When he was a hundred years old, and Sarah ninety, they was going to have a baby. But his anchor held within the veil, for God give him the promise and he rested upon it. “And called things which was not as though they were,” because knowing that God was able; here it is, God was able to perform that what He had promised.
E-108 El a făcut lumea. El m-a făcut pe mine. El a făcut fiecare lucru. El v-a făcut pe voi. El a făcut totul, fiecare lucru, prin Cuvîntul Lui. Şi Cuvîntul Lui va face întocmai ce Acesta zice El, El va face.
E-108 He made the world. He made me. He made everything. He made you. He made all, everything, by His Word. And His Word will do just what It says He, It’ll do.
E-109 Acum, oh, cum, ce speranţă! "Speranţa care noi o avem, asigurarea speranţei, în lăuntrul perdelei."
E-109 Now, oh, how, what hope! “Which hope we have, assurance of the hope, within the veil.”
E-110 Noi va trebui să ne grăbim acum deoarece noi avem un mare rînd de rugăciune care urmează.
E-110 We’ll have to hurry now because we got a big prayer line coming.
E-111 Observaţi, "Unde..." Oh, doamne! În regulă, priviţi, fiecare acum. Al 20-lea verset, doar priviţi la acesta.
Unde premergătorul a intrat pentru noi înăuntru, a intrat, chiar Isus,...
E-111 Notice, “Whither…” Oh, my! All right, looky, everyone now. 20th verse, just look at this.
Whither the forerunner is for us entered in, entered, even Jesus,…
E-112 Premergătorul la ce? Premergătorul salvării noastre, fizice şi spirituale. "Căci El a fost rănit pentru fărădelegile noastre, învineţit pentru nelegiuirile noastre, pedeapsa care ne dă pacea era peste El, şi cu rănile Lui noi sîntem vindecaţi." Premergătorul salvării noastre a intrat deja înăuntru. "Asigurarea, deja a intrat, chiar Isus."
... a făcut un mare preot în veac după rînduiala lui Melhisedec.
E-112 The forerunner of what? The forerunner of our salvation, physically and spiritually. “For He was wounded for our transgressions, bruised for our iniquity, the chastisement of our peace upon Him, and with His stripes we were healed.” The forerunner of our salvation has already entered in. “The assurance, already entered, even Jesus.”
…made an high priest for ever after the order of Melchisedec.
E-113 Acum noi venim unde noi vrem să luăm acest text foarte repede acum şi să intrăm în el.
E-113 Now we’re coming to where we want to get this text right quick now and get into it.
E-114 Toate aceste mari promisiuni, noi le îngustăm în jos spre un lucru, că, "Isus premergătorul nostru, Care era Sămînţa lui Abraham," prin Duhul Sfînt ne-a chemat la această speranţă binecuvîntată pe care o avem acum, "o ancoră a sufletului, statornică şi sigură, ancorată în lăuntrul perdelei." Acest Isus, fiind făcut un premergător, care era în rînduiala lui Melhisedec.
E-114 All these great promises, we bottleneck it down to one thing, that, “Jesus, our forerunner, Who was the Seed of Abraham,” through the Holy Spirit has called us to this blessed hope that we now have, “an anchor of the soul, stedfast and sure, anchored within the veil.” This Jesus, being made a forerunner, who was in the order of Melchisedec.
E-115 Acum, acest Om mare, Melhisedec, noi vrem să vorbim despre El pentru următoarele cîteva minute. Grăbindu-ne, următoarele zece sau cincisprezece minute.
E-115 Now, this great Man, Melchisedec, we want to speak on Him for the next few minutes. Hurrying up, the next ten or fifteen minutes.
E-116 Şi atunci, pentru rîndul de rugăciune, zidiţi-vă credinţa acum. Nu lăsaţi ca diavolul să vă fure ceva. Voi sînteţi aici în această dimineaţă, în această mică clădire, unde Dumnezeul Atotputernic va veni în această locuinţă smerită de aici. Voi ziceţi, "Aceasta arată destul de rău." Dar El a venit la o iesle.
E-116 And then, for the prayer line, build your faith now. Don’t let the devil rob you of anything. You’re here this morning, in this little building, where Almighty God will come into this humble abode here. You say, “It looks pretty bad.” But He come to a manger.
E-117 El va veni la orice inimă smerită care se va deschide şi va zice, "Da, Doamne Isuse, eu O cred. Eu aş putea ca nici măcar să nu O înţeleg, dar eu O cred, oricum."
E-117 He’ll come to any humble heart that’ll open up and say, “Yes, Lord Jesus, I believe It. I might not even understand It, but I believe It, anyhow.”
E-118 Această binecuvîntată speranţă pe care o avem, "Cristos, premergătorul, a venit deja." Voi ştiţi ce este un premergător? Ceva ce aleargă înainte, sau merge dinainte. Cristos, fiind premergătorul, atunci, al mîntuirii noastre, a venit pe părnînt; şi să fie un exemplu al Bisericii, că Biserica trebuia să sfîrşească lucrările Lui, sau să continue lucrările Lui, după ce El şi-a completat jertfa Lui pe Calvar. Voi o vedeţi? Observaţi.
E-118 This blessed hope we have, “Christ, the forerunner, has already come.” You know what a forerunner is? Something that runs before, or goes ahead of. Christ, being the forerunner, then, of our salvation, came to the earth; and to be an example of the Church, that the Church was to finish His works, or continue His works, after He had completed His sacrifice on Calvary. You see it? Notice.
E-119 Atunci, El a fost născut în umilinţă, chiar într-o iesle. El a fost batjocorit; aşa cum veţi fi voi, sau oricare altul care Îl slujeşte. Dar în timp ce era pe părnînt, El "Care nu făcea deosebire între persoane," El i-a iubit pe toţi. El, El i-a vindecat pe toţi. El i-a binecuvîntat pe toţi. El a făcut bine oriunde a mers El. El şi-a dat viaţa Lui ca o jertfă; a murit, a fost îngropat. A înviat, s-a înălţat, ca premergător pentru noi.
E-119 Then, He was born in humility, right in a manger. He was made fun of; as you would be, or anyone else who serves Him. But while on earth, He, “Who had no respect of person,” He loved all. He, He healed all. He blessed all. He did good wherever He went. He gave His life as a sacrifice; died, buried. Rose, ascended up, as the forerunner to us.
E-120 Şi tocmai Duhul care era peste El a venit înapoi să fie cu Biserica, să călăuzească şi să O conducă. Vorbind, "Încă puţin şi lumea nu Mă va mai vedea. Totuşi, voi Mă veţi vedea, pentru că Eu..." "Eu" este un pronume personal. "Eu voi fi cu voi, chiar în voi, pînă la sfîrşitul lumii." Ca, îndreptînd gîndurile noastre spre marea Lui jertfă supremă, ca premergător al speranţei noastre binecuvîntate pe care o avem în lăuntrul perdelei acum.
E-120 And the very Spirit that was upon Him has come back to be with the Church, to lead and guide It. Speaking, “A little while and the world seeth Me no more. Yet, ye shall see Me, for I…” “I” is a personal pronoun. “I will be with you, even in you, to the end of the world.” As, directing our minds to His great supreme sacrifice, as the forerunner of our blessed hope we have within the veil now.
E-121 Apoi, prin credinţă noi O credem. Ancora noastră merge acolo afară, şi vîrfurile Ei, în Cuvîntul lui Dumnezeu, se înfig înlăuntrul perdelei. Şi, un rînd de rugăciune pe aici, ne ţine statornici la promisiune. "Nu şovăind în jur, aruncat în jur, cu orice vînt de învăţătură. Ci statornici, nemişcaţi, întotdeauna prisosind în harul Domnului, căci atît de mult cît voi ştiţi lucrările voastre nu sînt în zadar în Domnul." Ce speranţă!
E-121 Then, by faith we believe It. Our anchor goes out there, and the points of It, in the Word of God, sticks within the veil. And, a prayer line through here, holds us stedfast to the promise. “Not wavering about, tossed about, with every wind of doctrine. But stedfast, unmovable, always abounding in the grace of the Lord, for as much as you know your works are not in vain in the Lord.” What a hope!
E-122 Acum, acest Melhisedec, doar vorbim despre El aici, chiar din... Pavel vorbind către Evrei, din Vechiul Testament, într¬un simbol.
E-122 Now, this Melchisedec, just speaking of Him here, right out…Paul speaking to the Hebrews, of the Old Testament, of a type.
E-123 Să ne întoarcem înapoi la Genesa, al 14-lea capitol, şi să citim doar un pic înainte de a merge înainte, Cine era acest Melhisedec. Noi citim în capitolul al 14-lea din Genesa, şi cu versetul al 14-lea, începînd.
E-123 Let’s turn back to Genesis, the 14th chapter, and read just a little bit before we go on, Who this Melchisedec was. We read in the 14th chapter of Genesis, and the 14th verse, beginning.
E-124 Abraham, voi ştiţi, a fost chemat din Haldea, ţara lui-lui Ur... cetatea Ur, mai degrabă, ţara Haldea. Şi Dumnezeu i-a spus, "Separă-te de poporul tău, şi vino aparte." Lăsaţi-mă să accentuez aceasta.
Oh, dacă noi aveam mai mult timp la aceasta, astăzi!
Acesta este aşa de limitat.
E-124 Abraham, you know, had been called out of Chaldea, the land of—of Ur…the city of Ur, rather, the land of Chaldea. And God told him, “Separate yourself from your people, and come apart.” Let me put emphasis on that.
Oh, if we had more time on this, today! It’s so limited.
E-125 "Separă-te de poporul tău, şi vino aparte, şi Eu te voi binecuvînta." Vedeţi?
E-125 “Separate yourself from your people, and come apart, and I’ll bless you.” See?
E-126 Şi pentru ca să obţineţi aceeaşi promisiune pe care Abraham a avut-o, voi trebuie să vă separaţi de toate contactele lumeşti, toate lucrurile lumii. Dorinţele voastre păcătoase, poftele voastre, pasiunile lumii, şi toate lucrurile acestea, separează-te de acel lucru. Vino aparte, într-o ţară străină, o ţară în care tu nu ai fost niciodată înainte, să umbli nu prin vedere, ci prin credinţă.
E-126 And in order to obtain this same promise that Abraham has, you have to separate yourself from all worldly contacts, all the things of the world. Your sinful desires, your lusts, passions of the world, and all these things, separate yourself from the thing. Come apart, into a strange land, a land that you’ve never been in before, to walk not by sight, but by faith.
E-127 Căci, Abraham nu avea nimic. Şi, priviţi, el ... Nimeni nu a trecut acest rîu Eufrat şi să călătorească în ţara aceasta. "Dar Abraham, prin credinţă, i-a părăsit pe ai lui, şi a mers înainte, separîndu-se."
E-127 For, Abraham had nothing. And, look, he…No one had crossed this river Euphrates and sojourned into this land. “But Abraham, by faith, forsook his own, and went forward, separating himself.”
E-128 Aşa cum Sîngele lui Isus Cristos, astăzi, prin Duhul Sfînt, ne separă de lucrurile lumii, să umblăm într-o viaţă nouă; criticaţi, batjocoriţi, numiţi "holy-rollers," înţeleşi greşit, dar o ancoră ţine.
E-128 As the Blood of Jesus Christ, today, by the Holy Spirit, separates us from the things of the world, to walk in a new life; criticized, made fun of, called “holy-rollers,” misunderstood, but our anchor holds.
E-129 Evrei 11 zice, "Ei au pribegit în jur în piei de oi şi piei de capre, erau nevoiaşi, şi în diferite locuri, căci ei au crezut că ei căutau după o Cetate a Cărui Ziditor şi Făcător era Dumnezeu." Ceva în lăuntrul lor, le-a spus, "Există o Ţară, o Cetate, al Cărui Ziditor şi Făcător era Dumnezeu. Şi ei o căutau pe aceea, fără să ştie unde mergeau."
E-129 Hebrews 11 said, “They wandered about in sheep skin and goat skins, was destitute, and places, for they believed that they were seeking for a City Whose Builder and Maker was God.” Something within them, told them, “There was a Land, a City, Whose Builder and Maker was God. And they sought that, not knowing where they were going.”
E-130 Acela este felul cu fiecare pelerin de astăzi. El caută ceva pe care el nu poate să-şi pună mîinile, dar el vede dovada Acesteia venind peste tot în jurul lui." Ce m-a făcut să fac aceasta? Ce a făcut-o pe această femeie oloagă să umble? Ce a făcut-o pe femeia aceea oloagă să umble? Ce face ca această hernie să se ducă de pe omul acela? Ce l-a făcut pe cancerul acela să o părăsească pe femeia aceea? Ce a făcut ca urechile acelea surde să se deschidă seara trecută, aici, la vîrsta de optzeci şi doi de ani? Ce a făcut aceasta?" Acestea sînt atribute supranaturale, că ancora ... Acea Cetate al Cărei Ziditor şi Făcător este Dumnezeu, pe care noi o căutăm, deşi nu o putem vedea unde este Ea, dar există ceva care ancorează sus acolo. "Ancora în lăuntrul perdelei. Speranţele noastre sînt statornice, neclintite."
E-130 That’s the way with every pilgrim today. He is seeking something that he can’t put his hands on, but he sees the evidence of It coming all around him. “What made me do this? What made this crippled woman walk? What made that crippled woman walk? What makes this rupture go off the man? What made that cancer leave the woman? What made those deaf ears come open the other night, here, eighty-two years old? What did it?” It’s supernatural attributes, that the anchor…That City Whose Builder and Maker is God, that we look for, yet can’t see where It’s at, but there is something that anchors up yonder. “The anchor within the veil. Our hopes are stedfast, unmovable.”
E-131 Şi Abraham a părăsit ţara, călătorind, numindu-se un străin şi pelerin.
E-131 And Abraham left the land, sojourned, called himself a stranger and a pilgrim.
E-132 Şi, priviţi, Abraham, ca toţi muritorii; nu un om nemuritor, nu un om care nu poate face o greşeală, ci a făcut încontinuu greşeli. Dar nu contează cît de multe greşeli a făcut el, ancora lui încă ţinea, căci el avea promisiunea.
E-132 And, look, Abraham, as all mortals; not an immortal man, not a man that can’t make a mistake, but constantly made mistakes. But no matter how many mistakes he made, his anchor still held, for he had the promise.
E-133 Astfel, el a luat-o cu el, pe Sara. El l-a luat pe Lot. El l-a luat pe tatăl lui. Şi atît timp cît ei au fost cu el, Dumnezeu nu a putut să-l binecuvînteze. Bătrînul în sfîrşit a murit, şi ei l-au îngropat. El a mers înainte în sus puţin mai departe, iar Lot a dat înapoi. Şi voi ştiţi ce s-a întîmplat acolo. Şi atunci el s-a despărţit de el. Atunci Dumnezeu i s-a arătat din nou, zicînd, "Acum, Abraham, priveşte peste tot pămîntul. El este tot al tău." Cînd el a făcut alegerea corectă. Aceasta este. Separă-te de fiecare lucru.
E-133 So, he took with him, Sarah. He took Lot. He took his daddy. And as long as they was with him, God could not bless him. The old man finally died, and they buried him. He went on up a little farther, and Lot backslid. And you know what happened there. And then he separated himself from him. Then God appeared to him again, said, “Now, Abraham, look all over the ground. It’s all yours.” When he had made the right choice. That’s it. Separate yourself from everything.
E-134 Eu va trebui să spun aceasta. Priviţi. Eu sper că Aceasta îşi găseşte locul de odihnă, deoarece eu niciodată nu m-am gîndit la aceasta, premeditat.
E-134 I’ll have to say this. Look. I hope It finds its resting place, ’cause I never thought it, premeditation.
E-135 Poate că acela-i motivul că unii dintre noi nu se înţeleg aşa de bine. Noi ne ţinem de lucruri care ar trebui să le lăsăm să treacă, în separare. Puţină îndoială, o mică întrebare, puţin sceptic: "Mă întreb dacă Aceasta este corect. Poate Aceasta să fie? Poate Aceea să fie? Cum poate fi Aceasta?" Dezlegaţi-vă, în această dimineaţă!
E-135 Maybe that’s the reason some of us are not getting along so well. We’re holding onto things that we ought to let go, in the separation. A little doubt, a little wonder, a little skeptic: “Wonder if It’s right. Could This be? Could That be? How could It be?” Cut loose, this morning!
E-136 Evrei 12:1, zice, "Să lăsăm la o parte fiecare greutate, şi păcatul care ne împresoară aşa de lesne. "Păcatul," ce este acela? "Necredinţa" care ne împresoară aşa de lesne. "Şi să alergăm cu răbdare întrecerea care este aşezată înaintea noastră, privind la Cristos, autorul şi încheietorul credinţei noastre."
E-136 Hebrews 12:1, said, “Let us lay aside every weight, and the sin doth so easily beset us.” The “sin,” what is that? The “unbelief” that does so easily beset us. “And let us run with patience the race that’s set before us, looking to Christ the author and finisher of our faith.”
E-137 Observaţi pe Abraham aici. Apoi, el a ajuns în necaz, Lot a mers jos la Sodoma şi Gomora. Voi ştiţi povestea.
E-137 Notice Abraham here. Then, he got in trouble, Lot went down to Sodom and Gomorrah. You know the story.
E-138 Noi va trebui să ne grăbim, presaţi. Noi nu o putem lua. Versetul al 14-lea.
E-138 We’ll have to hurry, pressed. We can’t get to it. The 14th verse.
E-139 Şi primul lucru care-l ştiţi, toţi împăraţii Neamurilor au coborît acolo, au venit în Sodoma şi au declarat război, şi l-au luat pe Lot, şi nepotul lui Abraham, şi l-au luat înainte, nevasta lui Lot, şi copiii, şi pe toţi ceilalţi, şi au părăsit ţara.
E-139 And first thing you know, all the Gentile kings come down there, come into Sodom and declared war, and took Lot, and Abraham’s nephew, and took him on, Lot’s wife, and the children, and all the rest of them, and left the country.
E-140 Iar unul din împăraţii Sodomei, cînd el a început să fugă el a plecat în terenurile nămoloase acolo afară, şi a căzut mort. Nămolul este din ce au făcut ei cărămizile şi mortarul lor, şi din care şi-au zidit cetăţile.
E-140 And one of the kings of Sodom, when he started to run, he went into the slimeflats out there, and fell dead. Slime is what they made their bricks and mortar, and built their cities out of.
E-141 Doar pentru o mică pre-citire a acestuia. Voi o puteţi citi cînd ajungeţi acasă. Dar din cauză că timpul este limitat, noi va trebui să ne grăbim. Şi versetul al 14-lea:
Şi cînd Abram a auzit că fratele lui a fost luat captiv,...
E-141 Just for a little pre-reading of this. You can read it when you get home. But because of the time being limited, we’ll have to hurry. And the 14th verse:
And when Abram heard that his brother was taken captive,…
E-142 Frate, mie îmi place aceasta, "fratele lui," şi priviţi ce i-a făcut Lot! Dar, totuşi, acolo era un fel de legătură care leagă, dacă fratele a dat înapoi. Cum a zis tînărul acela cu un timp în urmă, tînărul predicator de aici, că el a dat înapoi şi s-a îndepărtat. Totuşi, cumva, Duhul Sfînt încă cheamă după persoana aceea. Cînd el este în necaz, El este chiar acolo cu el.
... Fratele lui Abraham a fost luat captiv, şi el şi-a înarmat slujitorii lui antrenaţi, şi i-a purtat pe ai lui... născuţi în casa lui proprie, trei sute şi optsprezece, şi i-a urmărit pînă la Dan.
Şi el s-a împărţit împotriva lor, şi el şi slujitorii lui, prin noapte,... i-a lovit, şi i-au urmărit pînă la Hoba, şi acolo la stînga... spre Damasc.
E-142 Brother, I like that, “his brother,” and look what Lot had done to him! But, yet, there was some kind of a tie that binds, if the brother has backslid. Like the young man said a while ago, the young minister here, that he had backslid and gone away. Yet, somehow, the Holy Spirit still calls for that person. When he’s in trouble, He is right there with him.
…Abraham’s brother was taken captive, and he armed his trained servants, and bore them on his…born in his own house, three hundred and eighteen, and pursued them unto Dan.
And he divided himself against them, and he and his servants, by night,…smote them, and pursued them to Hobah, and there on the left…to Damascus.
E-143 Abraham a luat pe toţi slujitorii lui şi oamenii înarmaţi. Doar gîndiţi-vă la omul care era un sărac cînd el a părăsit ţara jos acolo în Haldea, din Ur, avea trei sute şi optsprezece bărbaţi înarmaţi ca slujitori. Ziceţi că Dumnezeu nu vă binecuvîntează? "Trei sute şi optsprezece."
Voi ziceţi, "Păi, este asta adevărat?"
E-143 Abraham taken all of his servants and armed men. Just think of the man that had been a pauper when he left the land down there in Chaldea, of Ur, had three hundred and eighteen armed men as servants. Say God don’t bless you? “Three hundred and eighteen.”
You say, “Well, is that right?”
E-144 Aceea este ce a spus Scriptura. El avea suficienţi slujitori să se lupte cu o armată. Şi el a biruit! Observaţi, "Şi el a adus..." El i-a urmărit; le-a luat tot ce au avut.
Şi... au adus înapoi toate bunurile, şi de asemenea a adus iarăşi pe fratele său Lot, şi bunurile lui, şi femeile de asemeni, şi pe oameni.
Şi împăratul Sodomei a mers afară să-l întîmpine după ce el s-a întors de la măcel... şi împăraţii... din-din vale... şi valea împăratului.
Şi Melhisedec împărat al Salemului i-a adus pîine şi vin, şi i-a dat: şi el era preotul Dumnezeului cel prea înalt.
E-144 That’s what the Scripture said. He had enough servants to fight an army. And he overcome! Notice, “And he brought…” He pursued them; took everything they had.
And…brought back all the goods, and also brought again his brother Lot, and his goods, and the women also, and the people.
And the king of Sodom went out to meet him after he returned from the slaughter…and the kings…of—of the valley…and the king’s dale.
And Melchizedec king of Salem brought forth bread and wine, and gave him: and he was the priest of the most high God.
E-145 După ce toţi aceşti împăraţi ai Neamurilor au venit înăuntru şi l-au luat pe fratele lui, Abraham şi-a luat slujitorii lui, i-au urmărit şi a mers jos şi i-a prins; şi s-a întors cu ei (şi a măcelărit pe împăraţi), şi i-a adus înapoi.
E-145 After all these Gentile kings had come in and took away his brother, Abraham took his servants, pursued after them and went down and got them; and returned with them (and slaughtered the kings), and brought them back.
E-146 Şi, observaţi, împăratul Sodomei a venit afară. Împăratul Gomorei a fost ucis. Dar împăratul Sodomei a venit afară, şi 1- au adus înainte, şi a zis aici, "Toate bunurile pe care-pe care tu le-ai luat, pe care aceşti oameni le-au luat, eu ţi le voi da ţie."
E-146 And, notice, the king of Sodom come out. King of Gomorrah was killed. But the king of Sodom came out, and brought him forth, and said here, “All of the goods that—that you have taken, that these people took away, I’ll give them to you.”
E-147 Mai tîrziu, în acest capitol, noi îl aflăm că Abraham a zis, "Eu nu voi lua nici o aţă, pentru o curea la încălţăminte; ca tu să poţi spune că eu l-am făcut pe Abraham bogat."
E-147 Later on, in this chapter, we find Abraham said, “I won’t take no thread, to a shoelatchet; that you might say you made Abraham rich.”
E-148 Dar gîndul la care noi vrem să ajungem, este chiar aici.
Şi Melhisedec împărat al Salemului i-a adus pîine şi vin: şi el era preotul Dumnezeului celui prea înalt.
Şi el l-a binecuvîntat, şi i-a zis, Binecuvîntat să fie Abraham de Dumnezeul cel prea înalt, posesorul cerurilor şi pămîntului:
Şi el l-a binecuvîntat, iar el...
Şi binecuvîntat să fie Dumnezeul cel prea înalt, care ţi-a dat pe vrăjmaşii tăi în mîna ta. Iar el i-a dat o zeciuială din toate.
E-148 But the thought we want to get to, is right here.
And Melchizedec king of Salem brought forth bread and wine: and he was the priest of the most high God.
And he blessed him, and said, Blessed be Abraham of the most high God, possessor of heavens and earth:
And he blessed him, and he…
And blessed be the most high God, which has delivered thine enemies into thy hand. And he gave him a tithe of all.
E-149 Mie îmi place aceasta. Acum observaţi, după ce Abraham, tabloul spiritual de aici, Abraham; "fratele lui" care s-a dus în rătăcire. Un tablou al Bisericii adevărate, sau al credinciosului adevărat al lui Dumnezeu, care este binecuvîntat de Dumnezeu, şi are promisiunea lui Dumnezeu, are legămîntul lui Dumnezeu, şi are credinţă în legămînt.
E-149 I love it. Notice now, after Abraham, the spiritual picture here, Abraham; “his brother” that had gone astray. A picture of the true Church, or the true believer of God, that’s blessed of God, and has the promise of God, has the covenant of God, and has faith in the covenant.
E-150 Acum gîndiţi. Dacă voi veţi socoti aici, acolo erau în jur de zece sau cincisprezece împăraţi care au ieşit acolo afară, şi, probabil, cîţi slujitori au avut ei?
E-150 Now think. If you’ll count here, there was around ten or fifteen kings went out there, and, probably, how many servants did they have?
E-151 Dar Abraham a socotit că ce avea el aceia erau credincioşi, "născuţi în propria lui casă." Oh, doamne! Cei credincioşi, "născuţi în propria lui casă." Aceştia erau slujitorii lui pe care el i-a tăiat împrejur, care au fost incluşi în aceeaşi promisiune în care era el. Şi el s-a dus după fratele lui alunecat, şi i-a urmărit cu o mînă mică de oameni, de trei sute şi optsprezece oameni; după împăraţi, şi i-a biruit, şi i-a luat şi i-a ucis. Şi i-a adus înapoi pe toţi ce au fost pierduţi.
E-151 But Abraham counted what he had that was faithful, “born in his own house.” Oh, my! The faithful, “born in his own house.” It was his servants who he had circumcised, that was included in the same promise that he was. And he went after his backslidden brother, and pursued with a little handful of men, of three hundred and eighteen men; after the kings, and overcome them, and took them and slew them. And brought back all that was lost.
E-152 Tablou perfect al lui Cristos! Şi Biserica, Duhul Sfînt conduce pe cei credincioşi care sînt născuţi în aceeaşi casă a Duhului Sfînt unde a fost născut Cristos, urmărind după cei îndărătnici şi alunecaţi înapoi. Şi ucigînd fiecare lucru rău care i-a biruit. Amin! Biruind păcatul, aşezînd deoparte toate greutăţile. Vorbind către oameni despre poftele lor şi lucrurile pe care ei le fac; tăindu-le! Bolile lor şi toate; predicîndu-le Evanghelia, şi aducîndu-i înapoi în părtăşie deplină cu Dumnezeu.
E-152 Perfect picture of Christ! And the Church, the Holy Spirit leading the faithful that’s born in the same house of the Holy Ghost where Christ was born, pursuing after the wayward and backslidden. And slaying every evil thing that’s overcome them. Amen! Overcoming sin, laying aside all the weights. Speaking to the people about their lusts and the things they’re doing; cut it off! Their sicknesses and all; preaching to them the Gospel, and bringing them back into full fellowship with God.
E-153 Observaţi. Şi cînd el s-a întors, Melhisedec l-a întîmpinat. Cine a fost acest Melhisedec? Şi observaţi, primul lucru, acum. Melhisedec nu i-a oferit ceva bani. Melhisedec i-a oferit numai „pîine şi vin.” Melhisedec era un Preot al celui Prea Înalt; Impăratul Ierusalimului.
E-153 Notice. And when he returned, Melchisedec met him. Who was this Melchisedec? And notice, the first thing, now. Melchisedec did not offer him any money. Melchisedec only offered him “bread and wine.” Melchisedec was a Priest of the Most High; the King of Jerusalem.
E-154 Acesta era numit atunci Salem. Aici este a lui Cruden. [Concordanţa lui Cruden-Trans.] M-am gîndit, dacă aceasta s¬ar pune la îndoială după aceea, eu o pot dovedi, că Ierusalimul a fost întîi Salem. J-e-r-u-s--1-e-m, vedeţi, Salem, Jeru-salem. Vedeţi? Acesta a fost mai întîi numit H-i-r-u--a--m, Hieru¬salem, aceasta-i adevărat, care, cînd acesta a fost în posesia Neamurilor. Oh, eu sper că voi prindeţi aceasta acum. Ierusalimul a fost mai întîi în posesia Neamurilor.
E-154 It was then called Salem. Here is the Cruden’s. I thought, if it would be questioned afterwards, I can prove it, that Jerusalem was first Salem. J-e-r-u-s- -l-e-m, see, Salem, Jeru-salem. See? It was first called H-i- -r-u- -a- -m, Hieru-salem, that’s right, which, when it was in Gentile possession. Oh, I hope you get this now. Jerusalem was first in Gentile possession.
E-155 "Şi Împăratul Ierusalimului" sau Salemului, care avea înţelesul de Impărat al păcii, Impărat al neprihănirii, l-a întîmpinat pe Abraham aşa cum el s-a întors. Şi i-a dat," împărtăşirea, "pîine şi vin," cu mii de ani, sau sute de ani, înainte ca pîinea Aşi vinul să fi fost vreodată o poruncă în Biserică. Şi El era Impăratul Ierusalimului. Amin.
E-155 “And the King of Jerusalem, or Salem, which was meaning the King of peace, the King of righteousness, met Abraham as he returned. And give him,” the communion, “bread and wine,” thousands of years, or hundreds of years, before bread and wine was ever an ordinances in the Church. And He was the King of Jerusalem. Amen.
E-156 Cine a fost acest Om mare? Înapoi la textul nostru acum, al 7-lea verset... sau, al 7-lea capitol.
Căci acest Melhisedec, împăratul Salemului, preot al Dumnezeului cel prea înalt,...
E-156 Who was this great Man? Back to our text now, 7th verse…or, 7th chapter.
For this Melchisedec, king of Salem, priest of the most high God,…
E-157 El nu era numai un Împărat, ci el era un Preot.
... care l-a întîmpinat pe Abraham întorcîndu-se de la măcelul împăraţilor, şi l-a binecuvîntat;
E-157 He was not only a King, but he was a Priest.
…who met Abraham returning from the slaughter of the kings, and blessed him;
E-158 Binecuvîntările vin numai de la cineva mai mare. Priviţi. "La care de-..."
La care de asemeni Abraham i-a dat a zecea parte din toate; fiind întîi prin interpretare Împărat al neprihănirii,... după aceea... Împăratul Salemului, care este, Împăratul păcii;
E-158 Blessings only come from someone higher. Watch. “To whom al-…”
To whom also Abraham gave the tenth part of all; being first by interpretation King of righteousness,…after that…the King of Salem, which is, the King of peace;
E-159 Cine era acest Om mare, departe, cu mulţi ani în urmă? Cine era El? Ascultaţi. Să citim puţin mai mult despre EL
Fără tată, fără mamă, ... fără început de zile, sau fără sfîrşit al vieţii;...
E-159 Who was this great Man, way, many years ago? Who was He? Listen. Let’s read a little more of Him.
Without father, without mother,…without beginning of days, or without ending of life;…
E-160 Dacă El nu avea tată, El nu avea mamă, El nu avea început de zile sau sfîrşit de viaţă, Melhisedec încă există. Este asta adevărat? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] "Făcut în rînduiala... Ne avînd tată, nici mamă."
... dar a fost făcut asemănător cu Fiul lui Dumnezeu; rămîne un preot încontinuu.
E-160 If He had no father, He had no mother, He had no beginning of days or ending of life, Melchisedec still exists. Is that right? [The congregation says, “Amen.”—Ed.] “Made in order…Having no father, no mother.”
…but was made like unto the Son of God; abideth a priest continually.
E-161 El nu poate... El nu avea început. El nu are sfîrşit. El nu avea tată. El nu avea marnă. Totuşi, El era un Om, şi AEl a venit din Salem. Pace, El era Impăratul păcii. El era Impăratul neprihănirii.
E-161 He can’t…He had no beginning. He has no end. He had no father. He had no mother. Yet, He was a Man, and He came from Salem. Peace, He was the King of peace. He was the King of righteousness.
E-162 El nu era numai un Împărat, ci El era un Prinţ. Şi El este Prinţul Păcii. El este Trandafirul din Saron. El este Crinul din vale; Steaua Dimineţii; Alfa, Omega; Cel ce Era, Care Este, şi Va Veni; şi Rădăcina şi Vlăstarul lui David. El era înainte de David, în David, şi după David.
E-162 He was not only a King, but He was a Prince. And He is the Prince of Peace. He is the Rose of Sharon. He is the Lily of the Valley; the Morning Star; the Alpha, Omega; He that Was, Which Is, and Shall Come; both Root and Offspring of David. He was before David, in David, and after David.
E-163 Cine era acest Preot? Nimeni altul decît Domnul Isus Cristos cel încarnat, în Puterea Lui măreaţă. El era acelaşi Unul, puţin mai tîrziu, după ce El l-a întîmpinat pe Abraham. Şi i-a dat, ca fiind un popor al legămîntului, împărtăşirea. Apoi, acum, prin acelaşi legămînt, noi luăm... Şi El era într-o umbră. Acel Melhisedec, cînd El a devenit un Om de carne, să fie tăiat în bucăţi. Şi împărtăşirea va fi dată, mireasma trupului Său frînt, aşa cum noi luăm astăzi .
E-163 Who was this Priest? None other than the incarnated Lord Jesus Christ, in His magnificent power. He was the same One, a little later on, after He had met Abraham. And gave him, as being a covenant people, the communion. Then, now, through that same covenant, we take…And He was in a shadow. That Melchisedec, when He become a Man of flesh, would be cut into part. And the communion will be given, the fragrance of His broken body, as we take today.
E-164 Acolo acel Melhisedec l-a întîmpinat pe Abraham, şi Abraham I-a plătit zeciuieli. Amin. Abraham, cel mai mare om de pe faţa pămîntului, i-a plătit zeciuieli lui Melhisedec: Împăratul păcii, Împăratul Salemului, Împăratul neprihănirii.
E-164 There that Melchisedec met Abraham, and Abraham paid tithes to Him. Amen. Abraham, the greatest man on the face of the earth, paid tithes to Melchisedec: the King of peace, the King of Salem, the King of righteousness.
E-165 Şi el era un Prinţ. Şi el era-El era un Prinţ. El era un Împărat. Şi El era Slujitorul celui Prea Înalt, care era Isus.
E-165 And He was a Prince. And He was—He was a Prince. He was a King. And He was the Servant of the Most High, which Jesus was.
E-166 Şi cînd Abraham, cu cîţiva ani mai tîrziu, sau nu mult după aceea, cînd Lot a alunecat, şi Sodoma a fost arsă. Şi Abraham a fost lăsat singur, cu Sara, afară pe terenuri sterpe. Cînd acolo era... Animalele lor erau toate pe moarte, din cauza foametei. Şi se părea că Dumnezeu l-a părăsit. Dar el avea credinţă puternică, să creadă.
E-166 And when Abraham, few years later, or not long after that, when Lot had backslid, and Sodom had been burnt. And Abraham was left alone, with Sarah, out on the barren grounds. When there was…Their cattle was all dying, from starvation. And it looked like God had failed him. But he had strong faith, to believe.
E-167 Şi într-o zi el şedea în uşa cortului său, sub marele stejar. El încă mai stă ca memorial astăzi, aşa cum este carbonizat şi păstrat. Şi acolo, Abraham, şezînd în uşa cortului său, l-a văzut pe Melhisedec venind la el; trei Oameni umblînd.
E-167 And one day he was sitting in the door of his tent, under the big oak. It still stands in a memorial today, as it’s charred-over and held. And there, Abraham, sitting in the door of his tent, seen Melchisedec coming to him; three Men walking.
E-168 Şi eu doar mi-l imaginez pe Abraham zicînd, "Eu L-am văzut mai înainte." Şi El a venit sus. Şi el a zis, "Lasă-mă doar... Vino pe aici, Domnul meu, şi lasă-mă să aduc puţină apă pentru picioarele Tale." Cumva, jos de tot, acel om de legămînt, jos în inima lui, ştia că Acela era Cineva mai mult decît un om.
E-168 And I just imagine Abraham saying, “I’ve seen Him before.” And He comes up. And he said, “Let me just…Come by, my Lord, and let me fetch a little water for Your feet.” Somehow, way down, that covenant man, down in his heart, knew that That was Somebody more than a man.
E-169 El a zis, "Noi sîntem străini." A zis, "Noi am venit dintr-o ţară străină." Hainele lor erau prăfuite. Da, Ei erau, de departe de tot din Glorie. Şi astfel Ei au mers acolo sus, şi i-a zis lui Abraham... Ei i-au adus un vas mic, şi i-a spălat. Şi Abraham a început să se uite la ei.
E-169 He said, “We are strangers.” Said, “We’ve come from a foreign country.” Their clothes were dusty. Yes, They was, all the way from Glory. And so They walked up there, and said to Abraham…They brought them a little stuff, and washed. And Abraham begin to look at them.
E-170 El s-a strecurat înapoi în cort, şi a zis, "Sara, stai aici doar un minut." El a plecat afară prin turmă, şi a adus cel mai gras viţel pe care l-a putut afla. Şi el l-a ucis, şi l-a adus înapoi.
E-170 He slipped back in the tent, and said, “Sarah, stand here just a minute.” Out through the herd he went, and got the fattest calf he could find. And he killed it, and brought it back.
E-171 Şi i-a dat Omului acesta ceva carne, şi pîine, şi lapte, şi unt. [Porţiune goală pe bandă – Ed.]... să mănînce.
E-171 And gave this Man some meat, and bread, and milk, and butter. [Blank spot on tape—Ed.]…eat.
E-172 Acum, cînd Melhisedec, Împăratul Salemului, Preotul celui Prea Inalt, Impăratul păcii, care nu era nimeni altul decît partea anterioară a Domnului Isus Cristos. Şi cînd El l-a întîmpinat pe Abraham, El i-a dat lui Abraham să mănînce împărtăşirea, şi l-a binecuvîntat. Şi aici el, Abraham, Il întîmpină în călătoria Lui spre Sodoma, şi-I dă să mănînce carne şi pîine.
E-172 Now, when Melchisedec, the King of Salem, the Priest of the Most High, the King of peace, which was none other than the fore part of the Lord Jesus Christ. And when He met Abraham, He fed Abraham the communion, and blessed him. And here he, Abraham, meets Him on His journey to Sodom, and feeds Him meat and bread.
E-173 Oh, nu vedeţi voi legătura dintre oameni? El a promis. Pîinea şi apa noastră este asigurată. Şi Dumnezeu o va face, tot atît de sigur cum şedem noi aici. Şi fiecare promisiune Divină pe care a făcut-o El, El este obligat să o facă.
E-173 Oh, don’t you see the connection between the men? He promised. Our bread and water is sure. And God will do it, just as certain as we are setting here. And every Divine promise He has made, He is obligated to do it.
E-174 Şi cînd cei doi Îngeri au mers înainte spre Sodoma, Abraham a stat acolo. Şi el a privit în jur, cu acel Om. El a zis, "Dacă eu găsesc aşa de mulţi, şi aşa de mulţi," aşa cum a continuat să zică, jos pînă la zece. Şi cînd El a plecat; atunci Îngerul, sau Omul care stătea lîngă el, a dispărut şi s-a făcut nevăzut, prin jertfă. Şi Abraham a zis, "Eu am vorbit faţă-n faţă cu Dumnezeul Atotputernic." Melhisedec, şi, Cristos pe prim plan.
E-174 And when the two Angels went on towards Sodom, Abraham stood there. And he looked around, with the Man. He said, “If I find so many, and so many,” as he kept saying, down to ten. And when He left; then the Angel, or the Man who was standing by him, disappeared and vanished, by the sacrifice. And Abraham said, “I’ve talked face to face with Almighty God.” Melchisedec, and, Christ in the foregrounds.
E-175 Cum, prieteni, în această dimineaţă, dacă noi am putea lua acest văl de aici, care este în faţa ochilor noştri, aşa cum carnea ne-a orbit, şi am despica vălul acela înapoi în acest fel şi doar să ne uităm dincolo de perdeaua timpului, să ne întrebăm ce va fi aceasta. Eu obişnuiam să cînt o cîntare mică:
Eu sînt îndurerat şi abătut, şi eu vreau să-l văd pe Isus.
Eu vreau să aud sunetul dulce al clopotelor portului.
Da, dacă eu aş putea numai să-L văd, şi doar să privesc dincolo de perdeaua timpului,
Aceasta îmi va da... mie mai multă credinţă, şi va face totul, şi va face toată tăria mea,
Dacă eu aş putea numai să privesc dincolo de perdeaua timpului.
E-175 How, friends, this morning, if we could take this veil here, that’s before our eyes, as flesh has blinded us, and rip that veil back like this and just look beyond the curtain of time, to wonder what it would be. I used to sing a little song:
I’m heart-sick and blue, and I want to see Jesus.
I want to hear the sweet harbor bells chime.
Yes, if I could only see Him, and just look a-past the curtain of time,
It would give my…me more faith, and would do all, and do all my strength,
If I could only look a-past the curtain of time.
E-176 Cine a fost acela acolo, în acest Ierusalim pe pămînt chiar atunci, "Care nu avea nici început de zile, sau nici sfîrşit de ani," şi a venit afară şi a dat împărtăşirea lui Abraham care avea promisiunea? Şi promisiunea este extinsă la noi, în această dimineaţă. Ea este pentru fiecare din voi.
E-176 Who was that there, in this Jerusalem on earth right then, “That had no beginning of days, or no ending of years,” and come out and give the communion to Abraham who had the promise? And the promise is extended to us, this morning. It’s to every one of you.
E-177 Noi puteam să avem mai mult timp, eu doream să fi avut, asupra acestui mare subiect; poate într-o zi, după ce această călătorie se sfîrşeşte.
E-177 We could have had more time, I wish we did, on this great subject; maybe some day, after this journey is over.
E-178 Aşa cum eu merg prin naţiuni acum, în ţările străine şi în jur, predicînd Evanghelia, lăsaţi-mă să las acest gînd cu voi, copiii mei preaiubiţi, fraţii mei şi împreună lucrători în Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos. Nu fiţi istoviţi. Luaţi curaj nou în această dimineaţă. Ridicaţi-vă capetele. Ridicaţi¬vă genunchii slăbiţi şi mîinile care odată atîrnau în jos. Priviţi la autorul şi încheietorul credinţei noastre, Domnul Isus Cristos, Care ne-a dat aceste promisiuni. Acest lucru pe care am încercat să vi-l predic, prin descoperirea care mi-a fost dată de Domnul Isus Cristos, în timp ce eu încă sînt ignorant şi needucat, analfabet, totuşi Dumnezeul Atotputernic a aşezat Aceasta înaintea lumii, pentru că El este infailibil.
E-178 As I go across the nations now, to the foreign lands and around, preaching the Gospel, let me leave this thought with you, my beloved children, my brothers and co-workers in the Gospel of our Lord Jesus Christ. Be not weary. Take new courage this morning. Lift up your heads. Lift up the feeble knees and hands that once hung down. Look unto the author and finisher of our faith, the Lord Jesus Christ, Who has give us these promises. This thing that I have tried to preach to you, through revelation that was given to me by the Lord Jesus Christ, while I’m yet ignorant and uneducated, illiterate, yet Almighty God has placed It before the world, for It’s infallible.
E-179 Şezînd aici, în această dimineaţă, sînt acei care erau ologi şi împovăraţi, săptămîna trecută, iar săptămîna aceasta sînt normal şi bine. Acolo sînt acei care au fost surzi, stînd aici cu cîteva seri în urmă; stau aici acum, auzind tot aşa de bine ca restul din ei. Ce este aceasta? Acesta este legămîntul necondiţionat al lui Dumnezeu pe care El l-a făcut cu Abraham şi Sămînţa lui. El a promis că El o va face, astfel de aceea să-l credem în această dimineaţă cu toată inima noastră.
E-179 Sitting here, this morning, is those who were crippled and afflicted, last week, and this week are normal and well. There are those who were deaf, standing here a few nights ago; are standing here now, hearing just as good as the rest of them. What is it? It’s God’s unconditional covenant that He made with Abraham and his Seed. He promised He would do it, so therefore let us believe it this morning with all of our heart.
E-18
E-180 As a people, some of us sitting here, old, some of us getting gray. Some of us, before we meet again, there may be some of us pass beyond the veil. But whatever you do, whatever life produces, if it produces sickness, if it produces anything in the world, keep your anchor within the veil. Keep looking to the author and finisher yonder, the Lord Jesus Christ. Call those things, which seem to be, as through they were.
E-181 Există trei elemente pe care le urmează un om. Primul, este omenesc; al doilea, este descoperirea Divină; al treilea, este o viziune, aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. De multe ori, noi sîntem aici jos, şi niciodată nu urcăm în acesta. Dacă voi nu sînteţi acolo jos, aruncaţi speranţele voastre prin perdeaua aceea, sus aici la AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Deşi voi nu vedeţi viziunea; deşi revelaţia nu vine; deşi, cînd se face rugăciune pentru voi, voi spuneţi, "Eu doar doresc să fi putut crede." Aceea nu contează. Aruncaţi-vă ancora acolo jos, şi numiţi-o aşa, oricum.
Abraham nu putea să vadă. El a zis, "Cum poate să fie?"
E-181 There is three elements that a man follows. First, is humanistic; second, is Divine revelation; third, is a vision, it’s THUS SAITH THE LORD. Many times, we are down in here, and never climb into this. If you’re not down in there, cast your hopes through that veil, up here to THUS SAITH THE LORD. Though you don’t see the vision; though the revelation doesn’t come; though, when you’re prayed for, you say, “I just wish I could believe.” That doesn’t make any difference. Cast your anchor down there, and call it so, anyhow.
Abraham couldn’t see. He said, “How can it be?”
E-182 Maria nu a putut înţelege. Cum putea ea să aibă un bebeluş, "fără să cunoască bărbat"?
E-182 Mary couldn’t understand. How could she have a baby, “not knowing no man”?
E-183 El a zis, "Dar Duhul Sfînt te va preaumbri. El o va aduce la îndeplinire."
E-183 He said, “But the Holy Ghost will overshadow you. He’ll bring it to pass.”
E-184 Ea a zis, "Iată roaba Domnului. Facă-mi-se aşa." Cum urma să se facă aceasta? Ea nu ştia. Dar ea şi-a aruncat ancora ei dincolo de perdea, şi a mers înainte mărturisind că ea urma să aibă un bebeluş, înainte ca ea să simtă viaţă sau ceva. Ea a numit lucrurile acelea care nu erau, ca şi cum erau.
E-184 She said, “Behold the handsmaid of the Lord. Be it unto me.” How was it going to be done? She didn’t know. But she cast her anchor beyond the veil, and went forth testifying she was going to have a baby, before she felt life or anything. She called those things which were not, as though they were.
E-185 Abraham, cînd el a fost în vîrstă de şaptezeci şi cinci de ani, Dumnezeu i-a dat promisiunea. Şi Sara, în vîrstă de şaizeci şi cinci de ani, i-a dat promisiunea. Şi douăzeci şi cinci de ani s-au scurs înainte ca să se împlinească vreodată. "Dar Abraham nu s-a clătinat la promisiunea lui Dumnezeu prin necredinţă; ci a fost tare în credinţă, dînd laudă lui Dumnezeu. Şi numind simptomele acelea, şi lucrurile care erau, de parcă ele nu erau." Şi a mărturisit numai ceea ce i-a spus Dumnezeu că era adevărat, deoarece el avea promisiunea.
E-185 Abraham, when he was seventy-five years old, God give him the promise. And Sarah, sixty-five years old, gave the promise. And twenty-five years elapsed before it ever come to pass. “But Abraham staggered not at the promise of God through unbelief; but was strong in faith, giving praise unto God. And calling those symptoms, and things which was, as though they were not.” And testified only what God said was true, because he had the promise.
E-186 Dumnezeu să fie milostiv. Oh, doamne! Stă credinţa voastră liniştită în această dimineaţă? Cînd vînturile învolburate suflă, nopţile sînt întunecate, şi vînturile şi fulgerele strălucesc, ţine ancora voastră? Zidiţi-vă speranţele în această dimineaţă pe nimic mai puţin decît pe Sîngele lui Isus cu neprihănire. Eu ştiu că este greu. Se pare greu. Dar luaţi-l odată, şi luaţi pe Dumnezeu pe Cuvîntul Său, şi vedeţi ce speranţă binecuvîntată este doar să mărşăluieşti înainte în credinţă.
E-186 God be merciful. Oh, my! Does your faith set still this morning? When the troubled winds are blowing, the nights are dark, and the winds and lightnings are flashing, does your anchor hold? Build your hopes this morning on nothing less than Jesus’ Blood with righteousness. I know it’s a hard. It seems hard. But take it one time, and take God at His Word, and see what a blessed hope it is to just march forward in faith.
E-187 În această mare bătălie a credinţei, aşa cum am încercat să o lupt, eu am ajuns la nişte obstacole îngrozitoare, am fost pe nişte drumuri zgronţuroase. Aceasta se vede pe mine. Eu am. Dar acesta era cel mai binecuvîntat lucru. Eu nu aş schimba aceasta pentru nimic în lume.
E-187 In this great faith battle, as I’ve tried to fight it, I’ve come some awful obstacles, been over some rough roads. It shows on me. I have. But it’s been the most blessed thing. I wouldn’t trade it for nothing in the world.
E-188 Şi aici sînt cele mai mari victorii ale mele, cele mai mari plăceri pe care le am, este cînd eu vin împotriva la ceva. Eu nu pot vedea peste ea, în jurul ei, sau sub ea. Eu doar continui să păşesc spre ea, crezînd aceasta, că Dumnezeu va face o cale cînd eu ajung acolo. Eu nu am venit anul acesta, pînă aici, vreo... Şi toată distanţa aceasta eu am venit, eu m-am încrezut în EL El niciodată nu m-a lăsat.
El este harul care mi-a învăţat inima să se teamă,
El era harul care mi-a alinat temerile;
Cît de preţios a apărut acel har
În ceasul cînd am crezut mai întîi!
Şi prin multe pericole, trudiri şi curse,
Eu deja am venit;
El era harul care m-a adus în siguranţă pînă aici,
El este harul care mă va duce înainte.
Şi cînd noi vom fi Acolo zece mii de ani,
Strălucind luminos ca soarele;
Noi nu vom avea mai puţine zile să cîntărn laudele Lui
Decît atunci cînd am început.
E-188 And here is my greatest victories, the greatest pleasures I have, is when I come up against something. I can’t see over it, around it, or under it. I just keep walking towards it, believing this, that God will make a way when I get there. I’ve never come this year, this far, any…And all this distance I have come, I have trusted Him. He has never failed me.
It’s grace that taught my heart to fear,
It was grace my fears relieved;
How precious did that grace appear
The hour I first believed!
And through many dangers, toils and snares,
I have already come;
It was grace that’s brought me safe thus far,
It’s grace that’ll take me on.
And when we’ve been There ten thousand years,
Bright shining as the sun;
We’ll have no less days to sing His praise
Than when we first begun.
E-189 Cînd noi într-adevăr Acolo, cu Abraham, Isaac şi Iacob, acei care au fost moştenitori ai promisiunii, aşteptînd după noi să nu cădem, "căci fără noi ei nu pot să fie făcuţi desăvîrşiţi." Şi cum depind ei de noi, în această dimineaţă! Să nu cădem. Ţineţi-vă ancora în Cristos.
E-189 When we rally There, with Abraham, Isaac and Jacob, those who were heirs of the promise, looking forward to us not to fail, “for without us they cannot be made perfect.” And how they’re depending on us, this morning! Let’s not fail. Keep your anchor in Christ.
E-190 Dacă tu eşti un păcătos, tu nu trebuie să vii la altar. Se obişnuieşte să se facă aşa. Dar dacă voi nu vreţi să veniţi, şi nu este loc pentru voi să veniţi, ziceţi, "Doamne, eu arunc toate lucrurile lumeşti la o parte, chiar acum. Eu mă aşez înaintea Ta, gol şi dezbrăcat aşa cum sînt, şi eu sînt o ruşine şi dizgraţie. Dar eu îmi arunc ancora asupra Ta. Şi eu cred în Tine. Nimic nu pot eu face decît ceea ce ai făcut Tu pentru mine."
E-190 If you’re a sinner, you don’t have to come to the altar. It’s customary to do so. But if you don’t want to come, and not room for you to come, say, “Lord, I cast all the worldly things aside, right now. I lay myself before You, bare and naked as I am, and I’m a shame and disgrace. But I cast my anchor on You. And I believe in You. Nothing I can do but what You’ve done for me.”
E-191 Dacă tu eşti bolnav, doctorul zice că nu este nici o cale de loc ca tu să te faci vreodată bine, nu mai este nimic ce poate fi făcut. Doar priviţi în acest taber-... acest mic grup de oameni în această dimineaţă, cînd, aceasta este o-o mînă mică, nici măcar un punct din miile care au fost vindecaţi în ultimele cîteva săptămîni, în jurul lumii.
E-191 If you’re sick, the doctor says there’s no way at all for you to ever be well, there is nothing can be done. Just look in this taber-…this little group of people this morning, when, this is a—a little handful, not even a dot of the thousands that’s been healed in the last few weeks, around the world.
E-192 Campanii mari! Lumea este într-un muget, cu campanii de vindecări Divine; oameni ai credinţei merg afară, îndrăznind să-l ia pe Dumnezeu pe Cuvîntul Lui. Zilele Neamurilor se sfîrşesc. Acesta este un semn. Priviţi-l. Nu aşteptaţi prea mult.
E-192 Great campaigns! The world is in a roar, with Divine healing campaigns; men of faith going out, daring to take God at His Word. The Gentile days are ending. This is a sign. Look at it. Don’t wait too long.
E-193 Ei au aşteptat prea mult, să-l recunoască pe Ilie. Şi chiar ucenicii au zis, "De ce spun cărturarii, 'Ilie trebuie să vină mai întîi'?"
El a zis, "El deja a venit, şi voi nu l-aţi cunoscut."
A zis, "Cine era el?"
A zis, "Ioan Boteză torul."
"Bine," au zis ei, "sigur, acela a fost el."
E-193 They waited too long, to recognize Elijah. And the disciples even said, “Why do the scribes say, ‘Elijah must first come’?”
He said, “He has already come, and you didn’t know him.”
Said, “Who was he?”
Said, “John the Baptist.”
“Well,” they said, “sure, that was him.”
E-194 Isus a venit, şi ei nu au ştiut aceasta. După ce Romanii L¬au răstignit, cînd a fost prea tîrziu atunci să facă ceva, El a zis, "Într-adevăr acela a fost Fiul lui Dumnezeu." Deşi El a fost ca un rău făcător, deşi El era-El era scuipat, deşi El a fost batjocorit şi persecutat, totuşi Dumnezeu L-a adeverit cu semne şi minuni.
E-194 Jesus came, and they didn’t know it. After the Roman had crucified Him, when it was too late then to do anything, He said, “Truly that was the Son of God.” Though He was a malefactor, though He was—He was spit upon, though He was made fun of and persecuted, yet God a vindicated Him with signs and wonders.
E-195 Astăzi, să nu aşteptăm prea mult. Acesta este sfîrşitul perioadei Neamurilor. Noi o sfîrşim.
Naţiunile se rup, Israel se trezeşte,
Semnele pe care Biblia le-a prezis;
Zilele Neamurilor sînt numărate, cu dureri împovărate;
"Întoarceţi-vă, O risipiţilor la ai voştri."
Ziua răscumpărării este aproape,
Inimile oamenilor cedează de frică;
Fiţi plini cu Duhul, lămpile voastre curăţite şi clare,
Priviţi în sus, răscumpărarea voastră este aproape!
E-195 Today, let’s not wait too long. This is the ending of the Gentile dispensation. We’re ending.
Nations are breaking, Israel is awakening,
The signs that the Bible foretold;
The Gentile days numbered, with horrors encumbered;
“Return, O dispersed, to your own.”
The day of redemption is near,
Men’s hearts are failing for fear;
Be filled with the Spirit, your lamps trimmed and clear,
Look up, your redemption is near!
E-196 Tatăl nostru, noi Îţi mulţumim în această dimineaţă pentru această speranţă binecuvîntată. Oh, într-o zi glorioasă, cînd Tu stai pe pămînt din nou, se va zice, "Nu a fost scris în cîntări, 'Răscumpărarea voastră se apropie'?" Cînd Tu ai fost aici de prima dată, Tu ai zis, "Nu au fost scrise de David, în cîntări, aceste anumite lucruri?"
E-196 Our Father, we thank Thee this morning for this blessed hope. Oh, some glorious day, when You stand upon the earth again, it’ll be said, “Was not it written in the songs, ‘Your redemption draweth near’?” When You was here the first time, You said, “Wasn’t it written by David, in the songs, these certain things?”
E-197 Şi cînd ne gîndim la cîntarea aceea, "Acolo va fi o întîlnire în văzduh," căci toţi profeţii, şi cei răscumpăraţi, şi micuţul David, şi Moise, şi toţi patriarhii, vor fi prezenţi Acolo. Atunci noi vom zice, "Nu a fost scris în cîntare, că noi vom vedea aceasta?" Şi cei răscumpăraţi din epoci se vor bucura împreună.
E-197 And when we think of that song, “There is going to be a meeting in the air,” for all the prophets, and the redeemed, and little David, and Moses, and all the patriarchs, will be present There. Then we’ll say, “Wasn’t it written in the song, that we would see this?” And the redeemed of the ages shall rejoice together.
E-198 Tată, iartă pe fiecare bărbat sau femeie îndărătnici, băiat sau fată în această dimineaţă. Fie ca aceasta să fie o zi nouă în viaţa lor, timpul care, prin credinţă, ei să accepte pe Domnul Isus ca Mîntuitor personal şi să fie pecetluiţi în Împărăţia lui Dumnezeu, prin Duhul Sfînt.
E-198 Father, forgive ever wayward man or woman, boy or girl this morning. May this be a new day in their life, the time that, by faith, they accept the Lord Jesus as personal Saviour and be sealed in the Kingdom of God, by the Holy Spirit.
E-199 Ia aceste cîteva, cuvinte grăbite, Tată, şi adînceşte-le jos în inimile oamenilor, doar aşa cum au ei nevoie.
E-199 Take these few, hurried up words, Father, and sink them down in the hearts of the people, just as they have need.
E-200 Doar în cîteva momente acum, oamenii vor veni pe aici, să fie vindecaţi. Acolo vor fi din aceia aici, Doamne, care sînt orbi, suferinzi, şi ologi, şi bolnavi, şi tot felul de boli peste ei. Satan a făcut acest lucru rău, Tată. Oamenii aceia sărmani, Doamne, ei nu ar veni aici dacă ei nu ar crede că ei ar putea fi vindecaţi.
E-200 Just in a few moments now, the people will be coming by here, to be healed. There will be those here, Lord, who are blind, afflicted, and crippled, and sick, and all kinds of diseases upon them. Satan done this evil thing, Father. Them poor people, Lord, they won’t come here if they didn’t believe they could be healed.
E-201 Tu ai zis, "Noi biruim prin Sîngele Mielului şi mărturia noastră." Şi aici stau sfori pe platformă. Cîrje şi lucruri au fost îngrămădite, şi transportate de aici; şi cărucioare, şi, oh, şi tărgi cărate afară, şi paturi. Şi bărbaţi şi femei au plecat de aici, Doamne, din toate felurile de boli şi nenorociri pe care Satan le-a pus peste ei. Nu din cauză că acesta este locul, ci aceasta este din cauză că credinţa lor a îndeplinit cerinţa Ta chiar aici.
E-201 You said, “We overcome by the Blood of the Lamb and our testimony.” And here lays strings here on the platform. Crutches and things has been piled up, and hauled away from here; and wheel chairs, and, oh, cots packed out, and beds. And men and woman has walked from here, Lord, from all kinds of diseases and afflictions that Satan had put upon them. Not because it’s the place, but it’s because their faith met Your requirement right here.
E-202 Mă rog, Dumnezeule, ca fiecare persoană bolnavă de aici, ca credinţa lor să fie suficientă, în această dimineaţă, acum, să-şi amintească de acel mare Melhisedec acolo în urmă, Care nu avea început de zile. El nu a avut tată, nici mamă. El nu a avut niciodată sfîrşit de viaţă; că încă trăieşte astăzi. Apoi, a fost încarnat, numit Isus Cristos, a devenit trup; a murit, a plecat înapoi la acesta din nou. El încă este Împăratul păcii, Împăratul neprihănirii, promiţîndu-ne aceste lucruri mari Eterne. Care El... Aceasta i-a fost jurat de Dumnezeu, lui Abraham, că El va ţine legămîntul, promisiunea, prin El şi Sămînţa Lui, pentru totdeauna. Ajută-ne, astăzi, să păşim înainte la această platformă acum, cu credinţă nemuritoare.
E-202 I pray, God, that every sick person in here, that their faith will be sufficient, this morning, now, to remember that great Melchisedec back yonder, Who had no beginning of days. He never had a father, nor a mother. He never had an end of life; that still lives today. Then, was incarnated, called Jesus Christ, became flesh; died, went back to it again. He is still the King of peace, the King of righteousness, promising us these great Eternal things. Who He…It’s been swore by God, to Abraham, that He would keep the covenant, the promise, through Him and His Seed, forever. Help us, today, to walk forward to this platform now, with undying faith.
E-203 Unii din ei aici, Doamne, sînt legaţi cu obiceiuri necurate, obiceiuri murdare vechi ale firii. Dumnezeule, aşa cum a zis Biblia, "Să lăsăm la o parte fiecare greutate, şi păcatul care ne înconjoară aşa de lesne." Dumnezeule, fie ca ei să le arunce la o parte, în această dimineaţă, şi să privească la Isus Care ne curăţeşte de toată nelegiuirea. Admite aceasta, Tată.
E-203 Some of them here, Lord, are bound with unclean habits, old filthy habits of the flesh. God, as the Bible said, “Let us lay aside every weight, and the sin that does so easily beset us.” God, may they flash it aside, this morning, and look to Jesus Who cleanses us from all unrighteousness. Grant it, Father.
E-204 Şi cînd noi plecăm astăzi, fie ca noi să mergem cu o inimă plină de iubire, şi bucurîndu-ne. Binecuvîntează această bisericuţă. Binecuvîntează pe scumpul nostru Frate Neville, Doamne, aşa cum el păstoreşte, şi munceşte zilnic şi în fiecare seară aici, încercînd să facă un-un loc pentru oameni să vină şi să se închine, să vadă pe Domnul Isus în manifestarea Lui de dragoste şi putere.
E-204 And when we leave today, may we go with a heart full of love, and rejoicing. Bless this little church. Bless our dear Brother Neville, Lord, as he pastors, and labors daily and nightly here, trying to make a—a place for the people to come and worship, to see the Lord Jesus in His manifestation of love and power.
E-205 Binecuvîntează serviciul din seara aceasta, Doamne. Adu¬ne o mare binecuvîntare. Şi, Tată, ne rugăm acum ca Tu să primeşti slavă din toate lucrurile.
E-205 Bless tonight’s service, Lord. Bring a great blessing to us. And, Father, we pray now that You’ll get glory out of all things.
E-206 Şi într-o zi, cînd toată viaţa se sfîrşeşte, ultima predică s¬a predicat, Biblia s-a închis; semnalele au fost sunate, armele au fost stivuite, fumul bătăliei se împrăştie, soarele a apus; atunci, Tată, primeşte-ne în Impărăţia Ta. Fie ca noi să venim ca vechi veterani bătrîni răniţi de bătălie. Admite aceasta, Doamne, ca noi să putem primi un trup nou, unde noi nu vom mai fi niciodată bolnavi, nici nu vom avea o durere de inimă sau întristare.
E-206 And someday, when all of life is over, the last sermon has been preached, the Bible’s closed; the taps has been sounded, arms has been stacked, the battle smoke is drying away, the sun set; then, Father, receive us into Thy Kingdom. May we come like old battle-scarred veterans. Grant it, Lord, so we can receive a new body, where we’ll never be sick no more, nor have a heartache or sorrow.
E-207 Dar să fim credincioşi în toate lucrurile acestea, în timp ce sîntem aici pe pămînt acum, să credem, şi să numim lucrurile acelea care nu sînt, care sînt contrare la Cuvîntul lui Dumnezeu, de parcă ele erau. Căci noi cerem în Numele lui Isus Cristos. Amin.
E-207 But let us be faithful in all these things, while we’re here on earth now, to believe, and call those things which are not, that’s contrary to God’s Word, as though they were. For we ask in Jesus Christ’s Name. Amen.
E-208 Cineva de aici ar simţi de parcă, să zică, "Mi-ar place doar să accept pe Domnul Isus Cristos. Eu niciodată nu am făcut-o mai înainte. Eu doar vreauA să-mi ridic mîna." Ziceţi, "Eu, prin ridicarea mîinii mele, eu Il accept." Dumnezeu să te binecuvînteze, soră. Dumnezeu să te binecuvînteze, frate. Dumnezeu să te bînecuvînteze. Dumnezeu să te binecuvînteze. Aceea este... Dumnezeu să te binecuvînteze, frate. "Eu vreau să accept pe Domnul Isus Cristos." Dumnezeu să te binecuvînteze, soră. Dumnezeu să te binecuvînteze. Şi Dumnezeu să binecuvînteze. Dumnezeu să te binecuvînteze. Aceasta-i adevărat.
E-208 Anybody here would just feel like, say, “I’d just like to accept the Lord Jesus Christ. I’ve never done it before. I just want to raise my hand.” Say, “I, by raising my hand, I accept Him.” God bless you, sister. God bless you, brother. God bless you. God bless you. That’s…God bless you, brother. “I want to accept the Lord Jesus Christ.” God bless you, sister. God bless you. And God bless you. God bless you. That’s right.
E-209 Voi credeţi că El nu aude asta? El vă cunoaşte inima. El este Acela Care v-a spus să o faceţi. Altcineva zice, "Eu-eu acum vreau să cred. Eu-eu acum zic, 'Doamne, eu vreau să Te accept chiar acum. Eu îmi vreau ancora strînsă, acolo în perdea, astfel ca ea să nu se mişte niciodată. Eu Te accept ca Mîntuitorul meu."' Vrei să-ţi ridici mîna, altcineva? Dumnezeu să te binecuvînteze.
[Porţiune goală pe bandă – Ed.] Ce atunci?
Cînd marea Carte este deschisă, ce atunci?
Cînd acei care resping acest Mesaj astăzi,
Li se vor cere să dea un motiv-Ce Atunci?
E-209 You think He don’t hear that? He knows your heart. He is the One Who told you to do it. Someone else say, “I—I now want to believe. I—I now say, ‘Lord, I want to accept You right now. I want my anchor tight, yonder in the veil, so it’ll never move. I’m accepting You as my Saviour.’” Would you raise your hand, someone else? God bless you.
[Blank spot on tape—Ed.] What then?
When the great Book is opened, what then?
When the ones that rejecting this Message today,
Will be asked to give a reason-What Then?
E-210 Fie ca Domnul să vă binecuvînteze acum. Aşa cum urmează să aveţi... Cîţi de aici sînt pentru rugăciune, cu boli? Să vă văd mîinile, oriunde în clădire, care sînt bolnavi.
E-210 May the Lord bless you now. As you…we’re going to have…How many here is to be prayed for, with sick? Let’s see your hands, anywhere in the building, that’s sick.
Up