E-1 Iosua... Seara trecută în marele războinic David, poziţia sa în Cristos şi ce a făcut el în legătură cu ea, şi în seara aceasta, Iosua... Şi mâine seară, cu voia Domnului, vom lua un alt războinic măreţ, sau cineva despre care să vorbim.
Şi acum fiindcă nu sunt prea mulţi aici, şi majoritatea şi-au acceptat vindecarea şi aşa mai departe, acord foarte mult timp să aduc Cuvântul, să încurajeze şi să plaseze poziţional oamenii. Mă simt călăuzit de Duhul Sfânt să fac aceasta (Vedeţi?), să las oamenii, aceia care sunt aici… Spun aşa: Câţi creştini sunt aici în seara aceasta ridicaţi- vă mâinile? Să… Creştinii, indiferent la ce biserică aparţineţi… Aproximativ nouăzeci şi nouă de procente, poate nouăzeci şi nouă virgulă nouă procente (Vedeţi?), sunt Creştini. Poate sunt opt sau zece oameni aici (Vedeţi?), poate în seara aceasta, care nu sunt Creştini. Vedeţi? Păi acum, şi aceasta… Ce trebuie să le faceţi oamenilor? În regulă, trebuie poziţional să-i lăsaţi să ştie ce sunt (Vedeţi?), cine sunt şi cum să lupte cu cel rău. Apoi, aceste mii din Chicago în seara aceasta care nu sunt Creştini. Deci veţi fii războinici; sunteţi predicatori.

E-2 Cineva aşa cum vă spuneam… Nu am terminat-o, despre ceea ce mi-a scris cineva, un critic (Nu în adunare, acum, în altă adunare), a zis: „Reverand Branham, am avut foarte multă încredere în tine ca om al lui Dumnezeu până când te-am auzit spunând, sub inspiraţia ta, că eşti un profet.” Păi, am zis: „Nu o spui doar la acest timp.” Păi, acesta nu eram eu spunând-o; era El. Deci certaţi-vă cu El despre ea. El este acela. Şi după toate, prietenul meu scump, ştiţi ce este un profet, un profet al Noului Testament? Este un predicator, este exact. Un predicator este un profet. Cuvântul „profet” înseamnă
„să prezici sau să spui sub inspiraţie,” fie să predici sau să prezici. Şi acum, dacă nu puteţi crede dicţionarul ei, aici este ceea ce spune Biblia despre ea. Biblia a zis:
„Mărturia lui Isus este Duhul profeţiei.” Este aceasta corect? Deci, toţi sunteţi profeţi să mărturisiţi despre Isus Cristos. Vedeţi? Dacă Duhul profeţiei, mărturia lui Isus Cristos este Duhul profeţiei.

E-3 Deci acum, fie ca Domnul să ne binecuvânteze în timp ce citim Cuvântul Său. Cred că aţi dat la el până acum, Iosua 3, un mare războinic pe care l-am admirat întotdeauna aici în Scripturi.
DOMNUL a zis lui Iosua: „Astăzi voi începe să te înalţ înaintea întregului Israel, ca să ştie că voi fi cu tine cum am fost cu Moise.”
Şi acum acolo în capitolul 6, sau capitolul 5 din Iosua şi versetul 12, citim aceasta:
Mana a încetat a doua zi de Paşte, când au mâncat din grâul ţării. Copiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au mâncat din roadele ţării Canaanului în anul acela.
Pe când Iosua era lângă Ierihon, a ridicat ochii, şi s-a uitat. Şi iată că un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă din teacă în mână. Iosua s-a dus spre el, şi i-a zis: „Eşti dintre ai noştri sau dintre vrăjmaşii noştri?”
El a răspuns: „Nu, ci Eu sunt Căpetenia oştirii DOMNULUI, şi acum am venit.” Iosua s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a închinat, şi I-a zis: „Ce spune Domnul meu robului Său?”
Şi Căpetenia oştirii DOMNULUI a zis lui Iosua: „Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este sfânt.” Şi Iosua a făcut aşa.

E-4 Acum, un alt cuvânt de rugăciune. Tată, acestea sunt Cuvintele Tale, şi ne rugăm ca Tu să iei aceste cuvinte acum şi să le amplifici, pune-le înaintea fiecăruia dintre noi, încât să putem vedea adevăratul înţeles al acestor cuvinte şi ale măreţului Tău slujitor Iosua. Şi ne rugăm ca Tu să plantezi sămânţa în fiecare inimă; fie ca Duhul Sfânt să ia acest Cuvânt al lui Dumnezeu şi să-l plaseze în fiecare inimă. Şi în schimb, fie să aducă însutit ca roade. Pentru că o cerem în Numele lui Cristos. Amin.

E-5 Acum, pentru că am vorbit de acest mare războinic Iosua în seara aceasta, el a fost… Avea copiii lui Israel ieşiţi din Egipt, şi erau în ultima lor fază a călătoriei. Aceste trei faze ale călătoriei. Aşa cum au venit mai întâi, poziţional, în Egipt; al doilea, în pustie; a treia, în Palestina, ţara promisă.

E-6 Acum, mulţi oameni au uitat aceste tipologii, ca şi mine, au zis că erau reprezentate după călătoria pustiei, apoi mergând în glorie. Acum, acolo s-ar putea să fie cineva aici care o învaţă în acest fel în seara aceasta. Aceasta nu va face nici o diferenţă, fratele meu sau soră, oricine este. S-ar putea să fiu greşit în teoriile mele despre ea, dar niciodată nu pot asemăna ţara promisă ca fiind cerul deoarece ei au avut războaie în ţara promisă. Sunt un milenist. Cred că acolo va fi un mileniu, o mie de ani pe pământ în care omenirea se va întoarce la Dumnezeu doar aşa cum s-a îndepărtat de Dumnezeu. Şi cred că Ţara promisă reprezintă Mileniul, o mie de ani în Mileniu.

E-7 Dacă observaţi, imediat ce au traversat Iordanul, care înseamnă separare de această călătorie pământească în cealaltă ţară, mana, care era un lucru spiritual, a încetat, şi au mâncat din cerealele cele vechi. Ei au mâncat din roadele ţării din nou. Şi în Mileniu… Vedeţi, noi mâncăm mana spirituală acum, dar vom fi din nou, nu vom mai avea nevoie de mana spirituală în acel timp, vom mânca roadele viţei din nou, şi ale câmpului, cerealele. Şi Biblia a zis că vom construi case şi le vom locui, vom planta viţe şi vom mânca roadele lor. Când venim în Mileniu, acea mie de ani de odihnă, când acolo vor fi războaie şi necazurile şi bolile şi moartea vor dispărea după pământ, ne vom întoarce aici pe acest pământ şi vom fi cu Cristos o mie de ani, chiar aici înainte să mergem în glorie. Asta este învăţătura Scripturii.

E-8 Acum, vedeţi cât de minunat este modelat. Era un model al Egiptului, fiind aşezat în Egipt. Mulţi oameni au rămas în Egipt. Acum, din câte ştim, Iosif a fost scos, trupul său. Dar în Egipt, acolo trebuie să fie o înviere în Egipt, deoarece patriarhii, din câte ştim, sunt îngropaţi în Egipt. Mulţi credincioşi au fost îngropaţi în Egipt.
Şi în a doua fază a călătoriei în pustie, mulţi au murit, şi mulţi oameni neprihăniţi, Miriam, Aaron, şi mulţi dintre ei, au murit aici între timp, în călătorie, şi acolo va fi o înviere. Şi apoi de asemenea, acolo în ţara promisă va fi o înviere.
Dar acele trei lucruri modelează, epoca lui Luther, justificarea prin credinţă, Luther scoţând oamenii din Egipt, oalele de usturoi, carnea lumii; al doilea, John Wesley prin sfinţire; şi al treilea, botezul cu Duhul Sfânt, unde ei sunt liberi din nou.

E-9 Observaţi, Iosua acum, fiind mai întâi chemat, ales de Dumnezeu, când el a fost în pustie, când el a ieşit din Egipt cu Israeliţii… Şi ei au călătorit cinci zile pe lângă acele patruzeci sau cincizeci de mile acolo, acolo în ţara promisă. Şi când ei au ieşit, Dumnezeu îi conducea. Şi au mers înainte bine până când au început să murmure şi să se plângă. Dumnezeu va rândui, apoi ei au urcat la scaunul judecăţii, Cadeş-Barnea, şi au refuzat să accepte programul lui Dumnezeu, şi s-au întors, rătăcind timp de patruzeci de ani, deoarece nu l-au crezut pe Dumnezeu. Ei nu au vrut să-l accepte.
Un model aşa frumos al Bisericii astăzi, cum aceiaşi procedură, Dumnezeu doar repetând istoria într-o altă zi. Cum Biserica a fost chemată afară, acum în călătoria lor, şi puteau intra în promisiuni, dar au refuzat. Acum, ce imagine frumoasă este înaintea noastră.

E-10 Acum, ca Iosua, conducătorul mai întâi, în pustie unde erau mii de mii de oameni nobili, încă Iosua părea să realizeze că el era, poziţional el era ales de Dumnezeu. Şi când a traversat şi Moise a murit, atunci el a fost chemat de Dumnezeu. Dumnezeu l-a chemat afară şi i-a dat o viziune, şi a zis: „Acum, aşa cum am fost cu Moise, aşa voi fi şi cu tine. Şi nici un om nu va sta înaintea ta în toate zilele vieţii tale. Nu fi înspăimântat; nici descurajat, pentru că Domnul Dumnezeul tău este cu tine oriunde mergi.”

E-11 Şi după ce viziunea s-a terminat, atunci Iosua, fiind un războinic, ales de Dumnezeu, selectat de Dumnezeu… Acum, când el a întâlnit regii, sau acest Om mare stând la fântână lângă Ierihon, el era poziţional plasat atunci; era un războinic. Şi apoi el a văzut ce era lucrul real vizibil. Cine credeţi că era acest Om care stătea rezemat de zid? Acum, Iosua ştiind că el a avut o viziune, cum Domnul i-a vorbit, şi a ştiut că el era slujitorul lui Dumnezeu, şi lui nu-i era frică. Dar când a trecut în ţară, el a traversat, mana a încetat, şi atunci cerealele vechi, ei au început să le mănânce.
Şi într-o zi în timp ce cutreiera în pustie, venind de la Iordan către Ierhion, stâncos, deluros, deşert, ca o pustie, mergând acolo el a văzut un Om. Şi Omul stătea şi şi-a scos sabia, doar un Om, arăta ca un om. Şi Iosua, poate fiind războinicul şef, şi-a scos sabia de asemenea, a mers să-l întâmpine, a zis: „Cine eşti? Eşti de-ai noştri sau eşti duşman?”
Omul, îl pot vedea ridicând-şi sabia sus, a zis: „Nu, sunt Căpitanul oştilor Domnului - Dumnezeului lui Israel.”
Căpitanul oştilor, Cine era acest Căpitan al oştilor? Iosua s-a aplecat şi şi-a desfăcut încălţămintea, a căzut pe faţă înaintea Sa, şi a zis: „Ce vrea Domnul să fac?”

E-12 Vedeţi, după ce a fost... el era aşezat în poziţie atunci. El urma să fie cel mai mare militar care a fost pe faţa pământului. Acolo niciodată nu a fost un general ca Iosua, niciodată, în nici o epocă, nicăieri nu a fost cineva comparat cu Iosua. Cuvântul „Iosua” vine de la cuvântul „Isus,” înseamnă „Isus” sau „Salvator, eliberator.”
Şi aşa când el a văzut acest Om, ce era? Era Căpitanul, cu alte cuvinte, Conducătorul oştilor lui Israel. Şi acesta nu era altcineva decât Cristos Însuşi. Şi în ce a fost văzut prima oară? Un Stâlp de Foc. Şi acum Stâlpul de Foc a devenit un om. Sper că ştiţi despre ce vorbesc. El a devenit un om.
Iosua, singur singurel, a văzut doar ce era: încât acest Stâlp de Foc care i-a călăuzit ca un Înger, aici stătea şi s-a numit singur Căpitanul oştilor. El era Cel Nevăzut. Şi El încă este Căpitanul oştilor Domnului, Cel nevăzut, Cel invizibil, Cel omnipotent, aici în seara aceasta atât de real aşa cum stătea acolo rezemat de zidurile Ierihonului, acelaşi Domn Isus - un model simbolic desigur. El era Melchisedec care l-a întâlnit pe Avraam, cu multe, multe sute de ani înainte acolo - nu avea tată, nici mamă, fără început al zilelor sau sfârşit al anilor - Melchisedec.

E-13 Cine era acest Rege mare, nu avea început al zilelor, fără sfârşit al anilor, fără urmaşi, fără tată, fără mamă? Acolo sunteţi. Aici este El. El l-a întâlnit pe Avraam acolo sub stejar într-o zi. Şi El avea praf pe toate hainele Sale, şi a zis că era dintr-o ţară străină, şi El era în drum către Sodoma şi Gomora.
Şi Avraam a recunoscut că era ceva, a intrat şi a adus viţelul cel mai gras, şi l-a omorât, şi l-a adus, şi i-a dat lapte de la vacă, carne de viţel, turte din foc. Şi El a băut laptele, a mâncat carnea şi turtele. Şi când Avraam a făcut o jertfă, Omul a dispărut dinaintea lui. Avraam a zis: „Am vorbit faţă în faţă cu Dumnezeu.” Melchisedec, Gazda nevăzută, este doar la fel de real aici în seara aceasta aşa cum era acolo. El este pretutindeni încât oamenii Săi sunt adunaţi împreună, deoarece este trupul Său spiritual
- Cristos. Oh, sper că o prindeţi în seara aceasta şi o vedeţi foarte aproape.

E-14 Priviţi. Dacă duhul meu era ca umbra mea din material, aţi spune că umbra mea ar fi duhul materialului. Şi trupul, supranatural acum trupul Domnului Isus este o umbră, aşa cum era, din trupul fizic, natural al Domnului. Şi observaţi, dacă vindecări, dacă puteri, dacă viziuni, dacă lucrurile pe care Cristos le-a avut în El, s-au dus din umbra Sa, atunci Cristos este paralizat. Trupul său natural stă paralizat, deoarece dacă trupul Său fizic se mişcă, umbra Sa va trebui să se mişte cu ea. Şi dacă suntem în Cristos prin botezul cu Duhul Sfânt, şi felul în care trupul lui Cristos se mişcă, se va mişca la fel pe pământ, pentru că aceasta este o umbră a trupului Său. Amin. Întotdeauna am fost în modele simbolice, şi este în seara aceasta, trupul Domnului Isus Cristos.
Acum, vorbind din lucrurile lumii, predestinaţi prin Dumnezeu, chemaţi de Dumnezeu, aleşi de Dumnezeu, selectaţi de Dumnezeu, botezaţi în trupul lui Cristos prin Duhul Sfânt, şi făcuţi membri ai acestui trup: viu, pregătit, dornic. Umbra mea se va mişca de fiecare dată când se mişcă trupul meu. Şi Duhul Sfânt, trupul lui Cristos, se va mişca doar cum Cristos se mişcă. Şi dacă Cristos în cer, poate să-şi aducă trupul Său fizic sau trupul Său spiritual pe pământ mişcându-se aşa cum vrea să-l mişte, urmăriţi lucrurile să se întâmple.
A început să vină la viaţă. L-au paralizat destul timp, dar Duhul Sfânt aduce viaţă în el. Şi a început să se trezească şi să se mişte, deoarece îşi fixează poziţia.

E-15 Iosua, fiind conducătorul cu Moise… Prima dată când am auzit despre el, ţine mâinile lui Moise ridicate.
Acum ei au călătorit, frumos tablou ieşind din haosul Egiptului, afară din oalele de usturoi, afară din lume, traversând Marea Roşie, lăsând lucrurile în urmă, traversând fiecare ţărm, aşa cum l-am numi astăzi, venind să intre într-o ţară străină, printre oameni străini, slujindu-l pe Dumnezeu. Ce model al convertirii, părăsind Egiptul, nisipos, ţări neroditoare, să şadă în pustie printre oameni străini, dar o promisiune că Dumnezeu vă va purta.
Dumnezeu a promis-o în seara aceasta… Când ieşiţi din lume, vă separaţi de toate asocierile lumeşti, toate petrecerile vechi la care obişnuiaţi să mergeţi, distracţiile lumeşti, băuturile, fumatul, jocurile de noroc, toate aceste lucruri sunt separate. Şi umblaţi printre oameni deosebiţi pe care nu i-aţi cunoscut mai înainte, care spun
„Amin,” şi umpluţi cu Duhul, crezând în toate lucrurile, sperând toate lucrurile, aşteptând venirea Domnului, mărturisind a fi călători şi străini, nimic din această lume, nu o doriţi, îndepărtându-vă de lucrurile lumii. Vedeţi ce vreau să zic?
Egiptul, copiii lui Israel au părăsit medicii lăudăroşi ai Egiptului să fie cu marele Medic. Ei au părăsit oalele de usturoi din Egipt să mănânce mâncarea Îngerilor. Ei au părăsit apele mocirloase, nămoloase ale Egiptului să bea din Stânca spirituală. Amin. O pricepeţi? În călătorie, eliberaţi din Egipt, lăsaţi să plece.

E-16 Şi în timp ce au trecut prin apă au fost botezaţi spre Moise şi către Dumnezeu. Când au traversat Marea Roşie, ei au avut un mic interval de bucurie. Miriam a devenit aşa de emoţionată încât a apucat o tamburină şi a început să o bată şi să danseze. Şi fiicele lui Israel au devenit emoţionate de asemenea, vorbind în termenii de astăzi. Şi ei au început să bată tamburinele şi să danseze. De ce dansau? Ce era toată emoţia? Deoarece au privit şi au văzut toţi Egiptenii care odată îi conduceau, au fost morţi în marea Roşie să nu-i mai deranjeze deloc.
Vă spun, Miriam, nu-i de mirare că aveţi un sentiment ciudat în seara aceasta când lucrurile vechi care vă conduceau la jocurile de cărţi şi afacerile sociale al acestei lumi, când vedeţi că sunt moarte. Nu le mai vreţi deloc. Şi aţi trecut prin Marea Roşie, celula de sânge pulverizată peste voi, v-a vaccinat (Amin.), deshidrataţi şi voi, la acelaşi lucru. Amin. Asta este corect. Toată lumea scoasă afară, pulverizaţi, DT, DDT, cred că-l numesc. Acesta ia toţi gândacii afară. Şi când veniţi prin DDT-ul lui Dumnezeu, scoate toată lumea afară, omoară toţi paraziţii de acolo din spate.
Asta este problema cu biserica astăzi: ei nu vor să vină prin acea pulverizare. Vreţi să trageţi câteva lucruri cu voi. Eliberaţi; lăsaţi-le să se ducă. Mergeţi prin pulverizare în felul dur. Separaţi-vă, va netezi tot ce este în jurul vostru. Amin.

E-17 Aici, ei vine prin Marea Roşie. Apoi când au aflat că chiar erau prin ea, trecând prin acel DDT acolo, ieşind, am găsit paraziţii. Sper că arde adânc. Dar paraziţii, încercând să facă aşa, s-au înecat.
Şi aceşti oameni care încearcă să imite Creştinismul, trăind ca lumea, alergând în jur la fiecare loc drăguţ în care n-ar trebuie să fie, aparţinând bisericii şi numindu-se singuri Creştini, Dumnezeu pulverizând DDT-ul său astăzi, separând oamenii Săi, chemându-i afară, umplându-i cu Duhul Sfânt, izolându-i.
Ştiţi că lumea vrea să sepa... lumea vrea amestecători. Dumnezeu a zis: „Pune-ţi deoparte pe Pavel şi Barnaba.” Dumnezeu vrea separatori. Separaţi-vă de lucrurile lumii, apoi Cristos vă va primi.

E-18 Observaţi. Aici au ieşit, şi ei erau în călătoria lor. Moise a ajuns să se simtă foarte bine, şi Duhul a venit peste el, şi s-a ridicat şi a cântat un cântec în Duhul, cum Dumnezeu a doborât pe Faraon şi călărimea sa şi carele sale. Apoi ei erau pregătiţi pentru călătorie.
În acest fel este Biserica, când o dată aţi venit prin Sângele lui Isus Cristos, vă curăţă de toată răutatea, apoi sunteţi pregătiţi pentru călătorie. Sunteţi pe drumul vostru atunci; continuaţi să călătoriţi.
Înainte şi înainte au mers, model al Bisericii. Dar apoi, comparând aceasta cu epoca Lutherană, ei au ieşit la un loc atunci, ei nu aveau Evanghelia deplină încă, şi au ajuns la locul Cadeş-Barnea. Acum, Cadeş-Barnea era unde se afla un mare izvor şi o mulţime de izvoare mai mici în jurul lui, odată scaunul judecăţii lumii, un frumos model al judecăţii. Judecata începe la casa lui Dumnezeu cu adevărat. Şi acolo ei au poposit.

E-19 Şi acum, Dumnezeu i-a spus lui Iosua sau i-a spus lui Moise, mai degrabă: „Ieşi acum şi priveşte în jur, şi ia un om din fiecare trib, şi trimite-i în ţara promisă,” doar după câteva zile după ce au părăsit Egiptul. „Trimite-i acolo acum şi spionează ţara. Şi apoi întoarce-te şi dă-le raportul.”
Şi când ei au mers pe lângă râul Iordanului, au intrat în ţara promisă, şi au început să privească în jur să vadă dacă era uscată sau dacă era bună, sau dacă erau struguri sau dacă erau roade. Când s-au întors, s-au căţărat şi au tăiat un ciorchine de struguri pentru care au fost necesari doi oameni să-l care. Ce ciorchine de strugure. Cred că dacă o ţară cu un blestem asupra ei va produce ceva asemănător, ce va creşte când blestemul este luat de pe ea?

E-20 Aici s-au întors, dar când au privit în ţară şi au văzut toţi acei Filisteni, şi Amoriţii, şi Heviţii, şi Fereziţii, şi toţi acei inşi cu toţii fortificaţi şi stând în măreţele lor împărăţii şi aşa mai departe, ei au tremurat în cizmele lor. Ei s-au întors şi au zis: „Oh.” Când au chemat un consiliu, au scos toţii copiii Israelului afară, un model frumos acum. Şi s-au ridicat şi au zis: „Ţara este frumoasă. Este minunată. Ar fi bine dacă am avea o asemenea trezire. Dar nu o putem face. Asta este tot.” A zis: „Oh, suntem doar pradă pentru ei.” A zis: „Doamne,” a zis: „păi, sunt cu mult mai înalţi. De ce, sunt uriaşi şi aşa mai departe. Şi sunt fortificaţi. Şi este imposibil pentru noi să-i preluăm. Oh, de ce ne-ai adus din bisericile noaste în această ţară?”

E-21 Vreau să observaţi… Aceasta a venit în mintea mea apoi. Când Moise a trimis cei zece spioni acolo, era în sezonul culesului strugurilor: model perfect al Cincizecimii, primele roade. Cincizecimea a fost secerişul, primul cules. Şi când ei au fost la Cadeş- Barnea, la judecată, atunci a fost determinat dacă ei pot să meargă şi să primească Duhul Sfânt sau nu, în ţara promisă, unde li s-a promis. Spuneţi: „Este aceasta o promisiune?” Da, Petru a zis: „Pocăiţi-vă, fiţi botezaţi fiecare din voi în numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, veţi primi darul Duhului Sfânt. Pentru că promisiunea este pentru voi, şi copiii voştri, cei care sunt departe, chiar Chicago, atâţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”
Avem prea mulţi oameni astăzi zicând: „Este prea greu, nu o putem face.” Putem.
Timpul secerişului…
Acesta este motivul că ei au avut acest ciorchine mare de strugure şi l-au adus, ca dovadă. Îl pot vedea pe Caleb şi Iosua, cu acesta pe umeri, mărşăluind în jos pe acolo, doar cântând cântecul jubileului. Sigur, ei au avut dovada. Puteau dovedi că era o ţară bună. L-au adus înapoi şi au dat toţi copiilor un strugure dacă au dorit unul după un ciorchine. Doar priviţi ce ciorchine de struguri au avut.

E-22 Acum, Iosua şi Caleb, când ei au auzit toate aceste murmure, oamenii zicând: „Oh, nu poate fi făcut, nu poate fi făcut,” Caleb a păşit în mijlocul oamenilor şi i-a liniştit, zicând: „Da, putem.”
Iosua a stat lângă el, a zis: „Sigur, putem. Dumnezeu ne-a dat-o.” Amin. Îmi place asta. Da, domnule. Ce era? Ei erau născuţi poziţional în Cristos. Ei aveau cunoştinţa Cuvântului, şi Cuvântul a devenit manifestat. Amintiţi-vă, fiecare din acei Israieliţi au avut Cuvântul lui Dumnezeu predicat lor. Dar a avut efect numai asupra lui Caleb şi Iosua să realizeze despre ce era vorba.
Ei au zis: „Oh, nu o putem face.” Şi oamenii au început să plângă şi au început să se plângă atunci: „Oh, de ce ne-ai scos? Ar trebui să murim. Acum, micuţii noştri vor fi omorâţi şi aşa mai departe. Şi vom merge acolo, şi singurul lucru, vom fi ucişi acolo cu ei. Asta este tot ce va fi.”
În acest fel spun ei astăzi: „Oh, nu putem accepta acest mesaj al Evangheliei Depline; nu putem accepta vindecarea Divină.” Instituţii mari şi aşa mai departe, lăsaţi un membru de-al lor să creadă vindecarea Divină şi să fie vindecat, ei îl vor alunga. Nu- mi spuneţi, ştiu.

E-23 Cunosc o instituţie nu departe de aici, care ajuta o văduvă. Ea era o misionară la Iudei. Şi femeia avea o fiică. Şi fiica zăcea în spital pe patul morţii, inconştientă, otrăvită uremic, după naşterea copilului ei. Ea s-a măritat cu un Catolic. Şi băiatul credea în Domnul. Şi copilul său, unul din primii săi copiii a fost vindecat. Şi aşa, eram în oraş la acel timp. Când m-am întors, ei mi-au cerut dacă vreau să merg şi să mă rog pentru femeie. Păi, am mers acolo, acolo era preotul stând. Soacra avea preotul stând acolo. Şi aşa ei se certau: unul dintre ei Protestanţi, celălalt Catolic, şi agitându-se amândoi. Şi unul din ei a zis, „Păi…” Mama care avea preotul acolo a zis: „Păi, este nepotul meu, şi nu vreau ca bunica să meargă în iad.” A zis: „Vreau ca preotul să intre şi să o ungă pentru moarte.”

E-24 Păi, la acel timp, am intrat şi aici era doctorul. Şi aici mergeam să o ung pe ea pentru viaţă, el intrând să o ungă pentru moarte, şi doctorul stând acolo pregătit să ne biciuiască pe amândoi, cred. Ce tablou. Şi am zis: „Acum, dacă el intră să o ungă pentru moarte, care este rostul meu de a intra să o ung pentru viaţă? Devenim încurcaţi aici.”
„Păi,” a zis el: „bunica, cele două bunici se ceartă afară.”
Şi am zis: „Păi,… Ar trebui să laşi tatăl să ia decizia.” Şi tatăl a zis: „Păi…” El era un băiat Catolic. El a zis: „Priveşte. Reverand Branham s-a rugat pentru copilul meu.” Şi a zis: „Cred că dacă intră şi se roagă pentru ea… Spun, lăsaţi-l să intre.”
Deci cu toţii au păşit înapoi. Doctorul mi-a făcut spaţiu. Băiatul a intrat cu mine. Femeia era inconştientă. Am îngenuncheat să mă rog. Şi în timp ce stăteam acolo rugându-mă, doar aşa de smerit cala rugăciune, cineva a bătut la uşaşi băiatul a mers la uşă să iasă să vorbească cu ei; acolo altcineva urcase. Şi un alt doctor, ei doreau să ţină o consultaţie de ceva sau altceva. Ei renunţaseră la ea, deci doreau să facă ceva. Băiatul a ieşit.

E-25 Şi m-am rugat aproximativ zece minute. M-am ridicat şi am zis: „Doamne, nu lăsa o sărmană mamă micuţă să moară.” Păi, m-am ridicat de acolo, de pe podea unde mă rugam pentru ea. Şi m-am ridicat şi doar mi-am şters ochii (am plâns puţin.), m-am întors şi am privit, şi am văzut o femeie acasă privindu-şi copilul, mergând, „sh,” aşa. Şi ea pregătea lucrurile în jur aşa şi pregătind masa. Am privit la ea pentru puţin timp. Vai, ce simţământ.
Viziunea m-a părăsit. Am ieşit pe uşă zâmbind, pardesiul meu pe braţul meu. Acolo stătea tatăl şi toţi ceilalţi acolo, preotul, mai degrabă, şi doctorul, toţi ceilalţi stând acolo afară. Şi am ieşit, soţul a zis: „Reverand Branham,” a zis: „ai ceva ştiri?”
Am zis: „Da, domnule. Am ceva veşti bune pentru tine. AŞA VORBEŞTE DOMNUL: soţia ta va merge sănătoasă acasă.” Am zis: „Acolo acum, ea se va înrăutăţi,” am zis:
„înainte să se termine noaptea. Ei vor pune un aparat respirator pe ea, deoarece ea va fi aşa de rău.” Dar am zis: „După aceasta, ea va ieşi din ea. Şi la acest timp mâine seară, soţia ta va fi acasă, AŞA VORBEŞTE DOMNUL.”

E-26 Şi oamenii au început... el a început să se bucure. Şi preotul şi-a scuturat capul şi a privit la uşă, doctorul a privit şi şi-a scuturat capul, şi a păşit în jos, ca şi cum a înnebunit. Deci i-am privit până când au trecut pe lângă mine. Şi tatăl băiatului a mers sus şi a zis: „Priveşte, fiule, nu avem suficient din această nebunie?”
El a zis: „Priveşte, tati,” a zis, „am dus primul meu copil (şi ştii că este adevărul), la Fratele Branham, şi s-a rugat pentru el cel puţin de patru sau cinci ori. L-am dus acolo, şi niciodată nu s-a vindecat.” Avea un picior diform. Şi a zis: „Într-o zi eram acolo cu altcineva, şi în timp ce stăteam în cameră Fratele Branham mi-a spus că în douăzeci şi patru de ore piciorul copilului meu se va îndrepta.” A zis: „În dimineaţa următoare soţia şi cu mine am sărit sus în acelaşi timp şi am alergat la leagăn” şi a zis: „ambele picioare erau aşa de normale cât puteau fi.” Şi a zis: „Dacă Fratele Branham a zis ‚AŞA VORBEŞTE DOMNUL,' că soţia mea va merge acasă în douăzeci şi patru de ore, la revedere, voi merge acasă să aranjez casa să o aduc pe ea.” Asta este corect. Şi dus a fost, a aranjat casa; în douăzeci şi patru de ore ea era acasă, a fost acolo de atunci înainte. Asta a fost acum doi ani.

E-27 Şi această femeie, bunica lui… Păi, era bunica copilului, mama fetei, când a spus aceasta unei instituţii care îi trimitea aşa mulţi bani în fiecare lună să sprijine poporul Iudeu, când ea a acceptat vindecarea Divină şi a văzut aceasta, ei şi-au retras sprijinul, şi a zis: „Avem… Nu suntem în dezacord cu Fratele Branham; nu avem nimic împotriva omului, dar nu putem încurca vindecarea Divină în programul nostru.”
Păi atunci, sunteţi în afara programului lui Dumnezeu dacă aceasta…?... mai degrabă sunt un fanatic pentru lume şi să fiu corect înaintea lui Dumnezeu, decât orice altceva ceştiu. Da, domnule. Asta este corect. Când Dumnezeu dovedeşte faptele şi acţiunile Sale justificându-le prin semne şi minuni… El întotdeauna a făcut-o, şi întotdeauna o va face. Atât timp cât acolo este o lume acolo va fi un Dumnezeu supranatural să controleze lucrurile. Şi El întotdeauna va avea pe cineva pe care-şi poate pune mâinile.

E-28 El are o Biserică în seara aceasta, făcută peste tot în jurul lumii. El are o mulţime de lucruri despre care se fac ironii. Nu le pot ironiza, şi nu le-am putut ironiza. Nu ştiu cum să ironizez; nici un om nu poate. Dar asta este treaba lui Dumnezeu să fac aceasta.
El va avea grijă de aceasta. Nu este în mâinile oamenilor să o facă. Indiferent câte programe făcute de om realizăm, toate cad atât de sigur cum le-aţi ridicat.
Dar Dumnezeu Însuşi îşi va fixa programul. Şi programul Său este Isus Cristos. Din câte ştiu, este să fii botezat în Cristos şi să fii călăuzit prin Duhul Sfânt, liber de condamnare.

E-29 Iosua, după ce a văzut că Dumnezeu, a deschis Marea Roşie, el a zis: „Asta o fixează pentru mine. Dumnezeu a deschis Marea Roşie.” Înainte ca ei să părăsească Egiptul, Domnul sub forma măreţului Stâlp de Foc, care se rotea deasupra lui Moise şi ceilalţi stând acolo, El a zis: „Voi trimite Îngerul Meu înaintea ta să te ţină pe cale şi să te aducă în locul pe care l-am pregătit. Păzeşte-te de El, nu-l provoca; pentru că Numele Meu este în El.”
O puteţi vedea? Sigur, era Cristos, Cel Uns. „Numele Meu este în el.” Iosua l-a văzut acolo ca un Om cu sabia scoasă. Şi îl vedem astăzi ca o jertfă pentru păcat, şi apoi înviat, Emanuel, stând la mâna dreaptă a măreţiei Sale în înălţimi, mijlocind, şi împlinind tot ce mărturisim că El a făcut pentru noi. Aleluia.

E-30 Ştiu că sună grosolan, şi sună ca fanatism, dar aşa mulţi oameni sunt speriaţi de fanatism încât pierd lucrul principal. Aţi realizat că sperietorile sunt puse sus în jurul pomului bun de măr? Acolo nu sunt foarte multe sperietori… Ce este o sperietoare, este să vă sperie de la lucrul principal. Mişcaţi-vă dincolo de ele. Cu mult în spate acolo, acolo este un Duh Sfânt original, credincioşi umpluţi cu Duhul Sfânt. Semne şi minuni şi justificări ale Dumnezeului supranatural, un Rege în tabără, asta este ce a făcut diferenţa între Israel şi Moab. Asta era diferenţa.
Asta era diferenţa între Cain şi Abel. Cain era un om bun, aşa era şi Abel. Cain a fost un om care îl credea pe Dumnezeu, aşa era şi Abel. Dar Abel avea descoperirea spirituală căci ştia că a fost sângele, nu fructele. Şi el i-a oferit lui Dumnezeu o jertfă cu mult mai excelentă decât Cain, pe care Dumnezeu a primit-o.

E-31 Priviţi aici. Aici a venit Moab doar la fel de fundamental cât putea fi, frate. El avea fiecare doctrină fundamentală pe care a învăţat-o Scriptura. Şi el a construit şapte altare, şapte jertfe, şapte boi, şapte berbeci, aceiaşi jertfă ca acolo jos în Israel: Şapte altare, şapte boi, şapte berbeci, simbolic a venirii Domnului Isus, doar la fel de fundamental cum erau ei jos acolo.
Păi, dacă Dumnezeu numai se aşteaptă ca voi să fiţi fundamentali, atunci El nu putea condamna pe Moab şi să accepte pe Israel. Ar fi fost nedrept. Cain era doar la fel de fundamental cum era Abel. El era un credincios, a construit o biserică, şi s-a închinat, a oferit o jertfă, s-a smerit înaintea lui Dumnezeu. Dacă este nevoie numai să fii un credincios…
Spuneţi: „Păi, sunt un credincios.” Păi, dacă Dumnezeu niciodată nu v-a dat Duhul Sfânt, nu sunteţi un credincios încă. Asta este corect. Pentru că Dumnezeu este obligat să vă dea Duhul Sfânt.
Când El a zis: „Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, veţi primi darul Duhului Sfânt,” Dumnezeu este obligat să vi-L dea. Pentru cine este? Ucenicii? Nu, domnule. Petru a zis: „Este pentru voi şi copiii voştri, şi cei care sunt departe, atât de mulţi câţi va chema Domnul Dumnezeule nostru.” Indiferent cât de departe sunt, este pentru fiecare credincios, încolţeşte oriunde acum. Amin. Sunt aşa fericit pentru Domnul Isus şi pentru poporul Său.
Ce încerc să fac? Încerc să vă aduc să vedeţi unde sunteţi. Dacă numai aţi avea ochii deschişi, doar priviţi acolo, unde staţi, de ce, boala va dispărea de la voi ca un bulgăre de zăpadă pe o sobă fierbinte în timpul verii, bolile şi aşa mai departe, deoarece Cristos a promis-o. Este promisiunea Sa.

E-32 Acum, priviţi când acest Înger se rotea deasupra lor într-un semn al unui Stâlp de Foc. Acesta era în timpul nopţii. În timpul zilei arăta ca un nor alb învârtindu-se deasupra lor. Şi când ei erau sub acesta, El a zis: „Acum, îl voi trimite înaintea voastră.” El a zis: „Acum, vă dau Filistenii. Totul este al vostru; doar mergeţi şi posedaţi-o. Asta este tot ce aveţi de făcut.”
Păi, aici au început, Dumnezeu binecuvântându-i şi dându-le bucurii mari, şi treziri mari, şi aşa mai departe, aşa cum au mers. Şi ai au ajuns sus acolo, şi deoarece au văzut că era posedată peste tot cu o opoziţie puternică, erau speriaţi. Dumnezeu a zis: „Cât vă voi suferi?” El a zis: „Moise, dă-te la o parte, şi îi voi omorî pe toţi. Şi voi înfăptui această…”
Dacă acesta nu este un tablou al bisericii Penticostale astăzi, a zis: „Câte miracole am înfăptuit înaintea lor şi am arătat în faţa necredincioşilor că i-am chemat. Şi am înfăptuit aceste miracole, şi încă ei nu Mă vor crede.” Ce mustrare pentru Biserică. „Câte lucruri am făcut, am vindecat bolnavii; am făcut totul în jurul ţării, şi încă, nu Mă vor crede. Le-am dat Duhul Sfânt, i-am adus în legământ.” A făcut-o Israel? Sigur, chiar prin Marea Roşie, botezul, ieşind, le-a dat bucurie, fericire, a înfăptuit miracole şi i-a hrănit. Încă ei nu au crezut. Şi El a zis: „Acolo este ceva puţin mai departe.”
„Oh, suntem satisfăcuţi să aparţinem bisericii. Atât timp cât mergem la biserică, este în regulă, cred.”

E-33 Aici se întoarce Iosua, şi Caleb, şi a zis: „Ţara este reală. Aici este evidenţa.” Lăudat să fie Dumnezeu. „Aici este evidenţa că promisiunea lui Dumnezeu este adevărată. Avem evidenţa aici să o dovedească.”
Ei au zis: „Păi,” ceilalţi zic: „Nu o poţi face. Nu o poţi face. Ai prea mult fanatism amestecat în ea. Doar nu putem, acolo… Dacă o faci, doar vom distruge toate adunările noastre. Vom face această…”
Doamne, dacă acestea nu sunt aceleaşi vaiete astăzi. Asta este corect. „Oh, niciodată nu va funcţiona; vă spun; nu o poţi face să meargă.” Nu, nu o putem face să funcţioneze, dar El care a zis că o va face să meargă este capabil să o facă să meargă. Dacă El poate aduce oamenii suficient sub controlul Său, aşa supuşi sub controlul Său încât El o poate face, spun că Dumnezeu o va face. Avem evidenţa astăzi că Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a înviat din morţi, şi este acelaşi ieri, azi şi în veci. Şi suntem îndreptaţi către mileniu. Aleluia. Cum îl laud. Vom intra în una din aceste zile. Căpitanul oştilor Domnului vine. Domnul Isus Cristos ne va lua.

E-34 Iosua, salvatorul… Moise, un model al organizaţiei bisericii, care a adus legea şi aşa mai departe. De ce, cum a eşuat el? Glorificându-se singur în locul lui Dumnezeu. Este aceasta corect? Deci aşa este biserica astăzi, încercând să vadă cine poate construi biserica cea mai mare, care poate obţine mulţimea cea mai frumos îmbrăcată, care poate aduce primarul oraşului şi toate celebrităţile în biserică. Acesta este programul astăzi, cum au zis Baptiştii: „Un milion mai mult în '54.” Nu-mi pasă, ce milion mai mult? Asta este. Un milion mai mulţi aderanţi? Nu aveţi nimic încă. Mai degrabă aş avea unul umplut cu Duhul Sfânt, şi plin cu puterea lui Dumnezeu, decât o mie de aderanţi la biserică. Mai degrabă aş avea unul viu cu Dumnezeu care ar crede.
Nu este câţi putem aduce să se alăture bisericii; este câţi putem aduce în Isus Cristos, să creadă şi să se supună, să-şi găsească poziţia şi să stea ca Stânca Vecilor la postul lor de datorie, şi pregătiţi. Oh, sper că Dumnezeu va aşeza pe toţi aici în seara aceasta, şi doar să vă lase să ştiţi ce să faceţi. Această criză mare, suntem la Cadeş- Barnea. Vom…

E-35 Priviţi. Şi motivul că ei au refuzat-o… Ei au călătorit cu patruzeci de ani mai mult în pustie deoarece au refuzat-o. Ce a ţinut totul aşa mult… Cred că venirea Domnului… Este pe inima mea; pot la fel de bine să o zic. Venirea lui Cristos este de domeniul trecutului, domeniul trecutului. Spuneţi: „Predicatorule, despre ce vorbeşti?” Biblia: „Aşa cum era în zilele lui Noe, aşa va fi la venirea Fiului omului.”
În zilele lui Noe, Dumnezeu era îndelung răbdător, fără să vrea ca cineva să piară. Dumnezeu este îndelung răbdător. Venirea Sa este de domeniul trecutului. Am fi mers în mileniu acum patruzeci de ani dacă oamenii s-ar fi supus lui Dumnezeu. Dar în locul acesteia, s-au retras şi s-au organizat şi s-au încordat (chiar şi Penticostalii şi toţi ceilalţi) sub sistemul cel vechi: „Vom avea o biserică, vom adera la biserică. Şi vom vedea dacă nu putem obţine mai mulţi membri ca ceilalţi.” Şi unul se ridică în mulţime şi zice: „Ştiţi, cred că Isus nu vine pe un cal alb; El vine pe un nor alb.” El merge aici şi face o organizaţie, aduce câţiva în ea.
Unul zice: „Ştiţi, cred că ar trebui să fim botezaţi aşa.” Şi îşi face o organizaţie. Celălalt zice: „Cred că ar trebui să fim botezaţi înainte.” El îşi face o organizaţie,
acelaşi sistem vechi lumesc. Dar Dumnezeu în aceste ultime zile cheamă afară din haos,
afară din mijlocul tuturor acestora. Omul nu o poate face şi niciodată nu o va face. Dar Cristos Însuşi va veni şi va chema. Vom traversa Iordanul atunci. Vom traversa Iordanul.

E-36 Acum, priviţi la ei. Acolo erau, stând în pustie. Aici era evidenţa în urmă. De ce au crezut că o puteau face? De ce, Moise a zis… Vreau să zic, Dumnezeu a zis lui Moise acolo din Stâlpul de Foc, El a zis: „Acum, priveşte. Vă dau Filistenii. Sunt ai voştri. I-am dat tatălui vostru Avraam. Şi i-am spus că voi toţi veţi şedea jos acolo…”
Şi vreau să observaţi alt lucru, câte generaţii au fost necesare să o împlinească. Cinci - patruzeci, cincizeci de ani este o generaţie, considerată în Biblie. Patru sute de ani, care va însemna opt generaţii.
Observaţi, atunci ei… Primul lucru pe care-l ştiţi, ei… Moise a venit, şi ei au decăzut, au mers înapoi alţi patruzeci de ani. Ei au venit la Palestina, alţi patruzeci de ani: zece generaţii, însemnând zece seminţii, şi jumătatea seminţiilor, desigur, să împartă timpul, să o preia. Prefect, cum au avut toate cuvintele inspirate, nu un cuvânt, dar ce este inspirat în Biblie de la Geneza la Apocalipsa.

E-37 Apoi au venit la Cadeş, unde au putut fi judecaţi. Acum, biserica a venit la Cadeş, unde au putut fi judecaţi. Apoi toate bisericile au stat şi s-au consultat aici acum câţiva ani: „Putem crede acest botez al Duhului Sfânt? Putem Considera darurile Duhului întorcându-se la biserică? Vă spun ce va face; documentele noastre sunt strânse aşa. Nu ne putem mişca spre ea.”
Celălalt zice: „Nu o putem primi.” Celălalt zice: „Nu o putem primi.”
Dar acolo era ceva oameni zicând - au intrat în ţara promisă şi s-au întors cu evidenţa ei, că vindecarea era corectă, că Duhul Sfânt este corect, că puterile lui Dumnezeu sunt corecte. Şi chiar ţara promisă este corectă. Da, domnule.

E-38 Acum, când Iosua era acolo mergând după ce a traversat Iordanul, apoi a început să mănânce ceva din cerealele vechi… Mi-l pot imagina pe Iosua în acea dimineaţă, după ce a avut acea viziune mare a Domnului zicând: „Voi fi cu tine. Aşa cum am fost cu Moise, aşa voi fi cu tine.” L-a chemat într-o seară şi a zis: „Acum, priveşte, Iosua,” i-a dat o viziune, a zis: „Acum slujitorul Meu Moise este mort. Ridică-te şi traversează acest Iordan, tu şi toată oastea Israelului. Şi Domnul Dumnezeul tău va fi cu tine. Nici un om nu va sta înaintea ta toate zilele vieţii tale. Aşa cum am fost cu Moise, aşa voi fi cu tine. Numai fii curajos, şi nu fii descurajat; doar continuă să mergi înainte, voi fi cu tine. În fiecare loc în care îţi vei pune talpa piciorului tău va fi o posesie a ta.”
Urmele de paşi înseamnă posesie, frate. Ce are nevoie Biserica în seara aceasta sunt ceva mai multe urme de paşi aici în această ţară. Nu staţi pe lângă Iordan prea mult. Să ieşim de aici şi să vedem ce avem. În regulă.
De fiecare dată când a făcut o urmă de paşi, de fiecare dată când a lăsat o urmă de pas, era o posesie. Îl pot vedea pe Iosua, după ce a avut viziunea; el a zis, „Acum, a adunat tot Israelul şi a stat jos lângă Iordan. Sfinţiţi-vă, spălaţi-vă hainele, şi coborâţi la malurile lui dimineaţă, vă voi arăta ce este gloria lui Dumnezeu.” Amin. El a avut o viziune. Dumnezeu i-a spus în Cuvântul Său, Cuvântul a zis: „Vă voi da ţara. Este a voastră. Este posesia voastră.”

E-39 Acum, de ce a făcut el… De ce nu a mers acolo şi să scoată toţi Filistenii şi aşa mai departe? Şi vă spun: „Haideţi.” Aveţi ceva de făcut de asemenea. Dumnezeu doar nu vă înghionteşte lucrurile jos pe gâtul vostru. Trebuie să o credeţi; trebuie să luptaţi puţin.
Aşa cum a zis Peter Cartwright la acel beţiv în acea zi, mulţi dintre voi l-aţi citit, i-a spus, a zis: „Ce vei face aici?”
A zis: „Voi ţine o adunare.” A zis: „Cine ţi-a dat voie?” A zis: „Domnul.”
A zis: „Trebuie să mă treci de mine mai întâi.”
A zis: „Păi, dacă asta este următoarea mea treabă, în regulă.” Şi-a scos haina, l-a bătut, s-a urcat peste el, l-a bătut peste faţă, a zis: „Trebuie să lupt dacă voi domni, măreşte-mi curajul, Doamne.” A bătut insul. A zis: „Ai primit suficient?”
A zis: „Da.” I-a strâns mâna, s-a întors şi a fost salvat.
Asta este ce avem nevoie. Trebuie să vă luptaţi puţin, nu cu pumnii voştri, dar cu puterea lui Dumnezeu prin mărturia voastră. Aşa veţi birui, prin Sângele Mielului şi mărturia voastră. Spuneţi diavolului că nu vă are legat cu nici o sfoară. „Ai pus această boală peste mine, dar Isus Cristos m-a eliberat de ea. El mi-a promis-o.”

E-40 Acum, priviţi. El a zis: „Îţi voi trimite un semn. Acolo va fi un Stâlp de Foc care te va călăuzi tot drumul. Doar urmează-l; te va conduce.” Asta este corect. Şi ei s-au ridicat acolo, şi Stâlpul de Foc s-a transformat într-un Om. El a zis: „Sunt Căpitanul oştilor Domnului.” A zis: „Am ajuns aşa departe. Acum să continuăm.”
Acum, acolo era toată ţara înaintea lor, toţi soldaţii. Şi acum Căpitanul oştilor Domnului, El era un soldat de asemenea. Deci El a zis: „Acum, Iosua, nu te teme. Voi fi cu tine, şi nici un om nu poate sta înaintea ta în toate zilele vieţii tale.”
Oh, vai. Iosua a zis: „Acum, vom vedea cum arată ţara.” Deci el a trimis ceva spioni. Au mers, şi curva Rahav i-a ascuns peste noapte. Vreau să notaţi alt lucru. Urmăriţi ce a avut loc când ei erau sus acolo, casa curvei Rahav.
Curva Rahav, ea i-a ascuns sub această pânză de in pe acoperiş, a trimis oamenii pe porţi, şi s-a întors şi a zis: „Priviţi.” A zis… Acum, priviţi cum se mişcă Dumnezeu, să ducă această încurajare la Iosua. El a zis: „Toată această ţară este înspăimântată din cauza ta.” A zis: „Am auzit ce a făcut Domnul pentru voi.” Amin. Îmi place aceasta. Nu vă îngrijoraţi. Dumnezeu are un timp bun venind mai aproape şi mai aproape.
„Toată ţara se teme de voi. Când am auzit că Domnul a uscat Marea Roşie şi v-a lăsat să treceţi, a înecat armata Faraonului, v-a dat hrană prin mana în pustie, şi a ridicat un şarpe de aramă ca o ispăşire. El a făcut toate aceste lucruri pentru voi. Şi ştiu ce aţi făcut distrugându-l pe Og, şi ceilalţi regi. Am văzut ce ai făcut, distruşi total. Şi când am auzit aceasta şi te îndreptai spre noi, am leşinat. Acolo nu mai este curaj în nimeni.”

E-41 Când s-au întors şi au spus aceasta lui Iosua, îmi pot imagina răsucind acea sabie, spunând: „Glorie lui Dumnezeu, El este înaintea noastră.” Amin. Ce i-a făcut să leşine? Ce i-a făcut aşa leşinaţi când ei erau cu mult mai mari? „De ce,” ei au zis: „arătam ca lăcustele pe lângă ei.” Cum puteau leşina? Ei stăteau lângă ziduri mari cu praştii mari şi pietre şi altele, şi suliţe şi altele, depăşindu-i ca număr cu miile şi miile şi miile, ei îi depăşeau numeric. Cu siguranţă puteau. Erau cu toţii uniţi. „De ce, nu putem alunga acea grămadă, inşi micuţi neajutoraţi, oameni arătând uscaţiv, pitici cu vechile seceri şi lucruri cu care să lupte? Ei nici măcar nu sunt militari deloc, singurul lucru care sunt, păşind acolo sandalele vechi, nici măcar războinici, sunt drumeţi şi locuitori şi fanatici şi holy-rollers. Păi, de ce nu putem… Stând jos pe ţărmuri şi strigând şi ţipând, aducând ruşine… Păi, de ce nu ne putem înarma şi să mergem împotriva lor?”
Dar acolo nu era nimic în inimile lor. De ce? Dumnezeu a zis: „Voi trimite teama Mea înaintea voastră.” Amin. Acolo este. „Voi trimite teama Mea înaintea voastră, pentru că voi sunteţi poporul Meu, oamenii legământului Meu. V-am chemat prin alegere. V-am ales. V-am pus în trup şi v-am tăiat împrejur. Acum sunteţi credincioşi. Şi mergeţi, sunt cu voi. Este toată a voastră.”

E-42 Acum, să asemănăm aceasta astăzi; Palestina aparţine lui Israel. Acesta era locul lor de şezut. O vedeţi? Acesta era locul lor de şedere, ca Israel să locuiască în El. Acest trup este al vostru. Dumnezeu vi l-a dat. Este locul vostru de şedere. Dumnezeu a vrut să-l aveţi. Dar diavolul a intrat, cancer, tuberculoză, boli. Spuneţi: „Îl voi alunga. Voi face aceasta. Voi face aceea.” Dar ştiţi ce? Ceva s-a întâmplat. Acest Stâlp de Foc a venit printre noi, Căpitanul oştilor Domnului. Şi fiecare diavol care are oamenii legaţi astăzi este speriat de moarte. Cu siguranţă sunt. Ei leşină. De ce? Au auzit… De ce au leşinat aceşti Filisteni şi aşa mai departe? De ce a leşinat Ierihonul? Deoarece oamenii care aveau promisiunea era pe drum să intre. Amin.
Acela care are promisiunea, omul, omul legământului, oamenii promişi care sunt în Isus Cristos au o promisiune chiar la ultima zi, că Dumnezeu va învia acest trup şi îl va face perfect. Şi avem atributele lui acum. Deci ei sunt speriaţi. Tatăl lor, diavolul este învins la Calvar. Şi Căpitanul oştilor Domnului a intrat sub forma Duhului Sfânt.
Credinţa în Tatăl, credinţa în Fiul, Credinţa în Duhul Sfânt, trei în Unul;
Demonii vor tremura, şi păcătoşii se vor trezi;
Credinţa în Iehova va scutura totul.

E-43 Aleluia. Diavoli se mişcă, pentru că Isus Cristos Căpitanul Şef, a zis: „În Numele Meu vor scoate dracii.” Au eşuat să o ia acum patruzeci de ani, dar intrăm acum, posedând ţara. Acelaşi Stâlp de Foc, acelaşi Căpitan Şef conduce oştile Domnului. Este ţara voastră. Dumnezeu v-a promis să prosperaţi în sănătate. El v-a dat acest trup. Este al vostru prin posesie. Diavolul încearcă să-l preia. El nu are autoritate să o facă. El tremură în seara aceasta. Aleluia. Marele vârtej al puterii lui Dumnezeu se mişcă în clădire, Satan tremură. Oh, dacă ei numai ar avea credinţă. Inima sa este dusă; s-a topit în el. De ce? „Oh,” spuneţi: „păi, doctorul a zis că eu…” Da, dar ei au realizat că oastea Domnului intră acum. Asta este corect. Indiferent cât este fortificată. El poate a fortificat-o afară din privirea doctorului, dar nu a fortificat-o afară din partea lui Dumnezeu. Poate este o mare înşelare pentru ştiinţa medicală, dar nu este o mare înşelare pentru Dumnezeu. Aleluia.

E-44 Iosua, salvatorul. „Iosua” înseamnă „salvator.” El intră. Nu fiţi înspăimântaţi. Credeţi. Aici este în seara aceasta să preia. Amin. Cum îmi place aceasta. Cred că Stâlpul de Foc este cu noi în seara aceasta. Căpitanul oştilor Domnului este aici în seara aceasta. Sabia este scoasă. El poate să fie speriat de semnul medical; poate nu este speriat de el, mai degrabă. Deoarece niciodată nu au putut prin… Ei încearcă din greu, şi sper să o obţină, ceva să vindece cancerul, ceva cu care să facă aceste lucruri. Dar până acum diavolul crede că are înşelarea peste ei. Dar când sabia lui Cristos a coborât, el niciodată nu va susţine aceasta. El va tăia tot cancerul; va ridica orbii şi nevoiaşii. El o face pretutindeni.
Şi El este aici în seara aceasta, măreţul supranaturalul Domn Isus Cristos, marele EU SUNT, marele Alfa, Omega, Începutul şi Sfârşitul. De ce? Ţara ne aparţine nouă. „Toţi care vin la Mine le voi da Viaţă Eternă şi îi voi învia în ultimele zile.” Amin. Avem evidenţa ei aici. Oamenii care zăceau săptămâna trecută murind, unde Mayo şi aşa mai departe, i-a respins, niciodată nu puteau fii bine, nu ştiau ce să facă, şi în seara aceasta sunt perfect sănătoşi şi bine - evidenţa. Ţara este a noastră. Aleluia. Să o luăm. Amin. Să o preluăm. Dumnezeu ne-a promis-o. Ne aparţine; îmi aparţine. Este posesia voastră dacă vă scoateţi sabia. Asta este. Intraţi şi dărâmaţi zidurile. Aleluia.
Lupta a început, o soldaţi Creştini, Faţă în faţă în veşminte strălucitoare,
Cu armurile strălucind, şi culorile sclipind, Binele şi răul s-a întâlnit astăzi!
Lupta a început, dar nu fiţi obosiţi;
Fiţi puternici şi de tăria Sa prindeţi-vă repede;
Dacă Dumnezeu este pentru noi, gloria Sa peste noi, Vom cânta cântecul victoriei în sfârşit!
Trebuie. Suntem legaţi către ţara promisă. Înviatul Domn Isus este aici acum. O credeţi?

E-45 O Doamne Isuse, Fiule lui Dumnezeu, marele Iosua al bisericii Neamurilor să ne călăuzească din acest haos al pustiei, pentru că pelerinii micuţi rătăcind călătoresc prin pustie, Doamne, în sus şi-n jos, înainte şi înapoi, din cauza conducătorilor care au furat din pâinea copiilor. O Iosua, Iosua, Doamne Isuse, EU SUNT, intră în seara aceasta cu o credinţă predominantă. Preia controlul în seara aceasta asupra fiecărei persoane bolnave de aici. Dacă acolo este vreun păcătos, preia-L, scutură-L, lasă-l să cunoască că suntem la Iordan.
O Dumnezeule, în una din aceste zile toţi copiii Tăi, sfinţeşte-i prin Sângele Tău. Adu-i pe o parte a malului să vadă ţară, să fie schimbaţi într-un moment, la o clipeală de ochi, şi să traverseze Iordanul. Aşteptăm acea oră.
Tată, ne rugăm în seara aceasta ca Tu să-l trimiţi pe Isus, şi fie ca El să intre în acest public acum şi să facă ceea ce El a zis că va face, şi să vindece bolnavii şi nevoiaşii. Pentru că o cerem în Numele Său. Amin.

E-46 Aveţi credinţă în Dumnezeu. Îţi spun, fratele meu scump, sora mea, Domnul Isus Cristos, Fiul viului Dumnezeu niciodată nu greşeşte. El nu poate greşi. La ce avem să privim în seara aceasta? Avem un Conducător în seara aceasta. Este al doilea Iosua, nimeni altul decât Domnul Isus Însuşi, Căpitanul oştilor Domnului. El este cu poporul Său. El este aici în putere. Aduce evidenţă în biserică şi dovedind că El este vindecătorul. El dovedeşte evidenţa printre oamenii Săi. Le dă botezul cu Duhul Sfânt. El coboară şi lasă ca poza Sa să fie luată împreună cu noi.
El face tot ce poate face să vă arate să nu vă alăturaţi Metodiştilor, Baptiştilor, sau Penticostalilor, sau Tabernacolului Branham, dar să adere lui Isus Cristos, crezând în El. Totul, indiferent la ce biserică mergeţi, asta nu are nimic de-a face cu ea. Este inima voastră cu Dumnezeu, la ce priveşte Dumnezeu. Asta este corect. Credeţi în El ca supranaturalul Domn Isus înviat.

E-47 Este acolo un păcătos care se va ridica şi să zică: „În regulă, acum, vreau să mă alătur acestui rând însumi crezând în Domnul Isus Cristos.” Ridicaţi-vă în picioare, dacă acolo este un păcătos care vrea să se alăture Domnului Isus Cristos şi să fie un credincios, ridicaţi-vă în picioare. Vi se cere să o faceţi. Fie ca Domnul Isus… Acolo s-ar putea să nu fie nici un păcătos în adunare după câte ştiu. Asta nu ştiu. Dar Isus Cristos ştie.

E-48 Doamna stând acolo cu şalul alb, stând jos acolo, Dumnezeu te-a vindecat acum de artrita ta. Ridică-te în picioare. Este dusă, nu-i aşa? Dacă asta este corect, mişcă-ţi mâna. Durerile de artrită sunt duse. Este aceasta corect? Domnul Isus Cristos te-a vindecat. Eşti sănătoasă.

E-49 Acea doamnă stând chiar în spate acolo cu probleme feminine, privind peste umărul acelui bărbat, stând în spate acolo, doar de partea cealaltă a doamnei cu haina roşie, ai probleme feminine, tu doamnă, da, ridică-te în picioare. Doamna, chiar acolo, cu micuţa vestă maro. Ai avut probleme feminine nu-i aşa, doamnă? Nu ai avut nici un bilet de rugăciune, ai avut? Nu ai avut un bilet de rugăciune? Ai avut. În regulă, nu ai nevoie de el; vei merge acasă vindecată. Asta este corect. Dumnezeu să te binecuvânteze. Ai avut un deranj din cauza acelei probleme feminine, este aceasta corect? Este un abces, este ceea ce a fost. Ai avut dureri pe o parte, şi deranj de la ea. Nu-i aceasta corect? Mişcă-ţi mâna dacă este corect. Vedeţi? Nu o vei mai avea deloc acum; Isus Cristos te-a vindecat.

E-50 Această doamnă, văd acest Înger al lui Dumnezeu, stând acolo unde este ea. Este o doamnă mare. Ea are un pulover roşu. Ea suferea de la o problemă nervoasă. Stă acolo cerând să fie eliberată. Nu-i aceasta corect, doamnă? Dacă este, mişcă-ţi mâna. Eşti eliberată acum; poţi merge acasă. Isus Cristos te-a vindecat. Isus Cristos de ieri, este azi.

E-51 Tinere, stând chiar aici, pune-ţi mâna peste umărul acelui băiat stând acolo lângă tine. Spune-i să meargă şi să-şi mănânce cina. El a avut probleme la stomac. A fost vindecat acum. Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Mergi acasă acum, şi vei fii bine. Îl iubeşti pe Domnul Isus? Crezi că eşti vindecat? Eşti. Ridică-te în picioare doar un minut ca o mărturie. Acum, mergi acasă. Ai fost nervos şi speriat şi altele; vei merge acasă să fii vindecat. Dumnezeu să te binecuvânteze.

E-52 O doamnă a stat… Acest ins chiar acolo în spate a avut probleme cu sinuzita, chiar în spatele tău acolo. Crezi că Domnul Isus te vindecă? Crezi, domnule? Crezi că El te vindecă? Dumnezeu să te vindece. Credinţa ta te-a vindecat.
Pune-ţi mâna peste doamna de lângă tine acolo, deoarece ea suferă cu o ruptură. Ea vrea să fie vindecată de asemenea. Dumnezeu să te vindece, doamnă. Crezi că vei fii vindecată de asemenea? Dumnezeu să te binecuvânteze. Poţi să ai ce…
Micuţul de lângă tine are probleme de rinichi de asemenea. Vrei să fii vindecat, fiule? Ridică-te în picioare şi acceptă-l pe Domnul Isus Cristos. Crezi că eşti vindecat? Eşti. Dumnezeu să te binecuvânteze. S-a dus de la tine.

E-53 Iosua, Îngerul Domnului care a călăuzit pe Israel, este Domnul Isus Cristos. El este aici în puterea Sa şi înviere. Nu aveţi nevoie de o linie de rugăciune. Ce aveţi nevoie este credinţa. O credeţi? Dacă o credeţi, ridică-te în picioare chiar acum şi acceptaţi-vă vindecare şi merge-ţi acasă, fiecare din voi, în Numele Domnului Isus Cristos. Bucuraţi- vă, da-ţi-i laude şi gloria. Mulţumiţi-i pentru vindecarea voastră. Dacă o credeţi, mişcaţi- vă mâinile.
Ridică-te, domnule, nu poţi fii bine stând acolo. Fiecare din voi, ridicaţi-vă şi da-ţi-i laude lui Dumnezeu. Tată, în Numele lui Isus Cristos, vindecă toţi bolnavii.