E-1 Salutări de Paşti către voi toţi, în această dimineaţă. Foarte fericit să fiu aici, astăzi, în tabernacol, în acest măreţ timp memorial al Paştelui. Domnul ne-a dat o zi frumoasă pentru această închinare. Şi noi sîntem aici în această dimineaţă în sărbătorirea celui mai mare eveniment care s-a întîmplat vreodată în lume, învierea Domnului nostru Isus. El a fost măreţ în moartea Sa, dar oamenii pot muri, dar nu a existat niciodată un om care să poată învia dintre morţi decît El. Şi acolo este unde sînt aşezate speranţele noastre în această dimineaţă, în învierea Domnului nostru.

E-2 Aşa cum am intrat, în această dimineaţă, mergînd sus prin culoar, m-am oprit cîteva momente acolo în spate să privesc. M-am uitat în jur peste audienţă, şi m-am gîndit, "Afară devreme, în această dimineaţă, sînt oamenii, sub aşteptări, să vină afară să audă Cuvintele citite, şi imnurile cîntate. Şi aceasta este o comemorare a Unuia Care deţine vieţile noastre în mîna Lui astăzi." M-am gîndit la feţele pe care le vedeam în dimineţile devreme, cu ani în urmă. Ei zac în aceste cimitire aici în jur, aşteptînd evenimentul învierii lor.

E-3 Gîndindu-ne la aceasta, păi, ne aduce la acest gînd, că, astăzi sîntem aici. Noi nu ştim doar în ce timp vom fi luaţi în locul a-a unde ei zac în această dimineaţă. Şi apoi, aceasta avînd în vedere, ce fel de oameni ar trebui să fim noi, şi cum ar trebui să ne apropiem de această înviere de azi?

E-4 În Cartea lui-lui Iov, în al 10-lea... al 19-lea capitol şi al 25-lea verset, aceste cîteva Cuvinte.
... Eu ştiu... răscumpărătorul meu trăieşte, ...

E-5 A fost profeţia lui Iov şi cuvintele lui, după ce el a văzut această zi în care noi ne închinăm astăzi, închinîndu-ne în, înviere.

E-6 Eu, traversînd în jur peste părţi ale lumii, şi văzînd diferite forme de religie, şi diferite faze de închinare, aceasta ar lua un timp îndelungat, să mergi la ele, să încerci să explici diferitele fenomene de religii din această lume.

E-7 Dar, astăzi, ştiind că noi avem înaintea noastră o măreaţă zi, şi că ne-am adunat aici, în această dimineaţă, tocmai pentru această închinare de dimineaţă devreme pentru cîteva momente. Ne vom întoarce apoi la casele noastre, şi să fim înapoi pentru, ceea ce ne încredinţăm astăzi, un serviciu de vindecare.

E-8 Noi nu am avut aceasta decît cam de două sau trei ori, de cînd noi sîntem-sîntem pe ... în servicii. Deoarece, de obicei, venind la tabernacol şi împrejur, oamenii noştri de aici de acasă, ungerea Duhului Sfînt se pare că Ea doar nu vine corespunzător, aici, deoarece aceasta este casa. Odată aceasta era, şi jos la Jeffersonville High School; şi apoi a fost odată aici la tabernacol.

E-9 Şi de cînd m-am trezit în această dimineaţă... eu se părea că am venit înăuntru puţin cam tîrziu, dar aceasta a fost pentru un scop. Eu eram treaz azi dimineaţă, cu mult înainte de ziuă, şi am aşteptat.

E-10 Şi eu doar cred că noi sîntem în faţa unui mare serviciu astăzi, în serviciul de vindecare. Şi băieţii, noi o să le dăm cartonaşele acum, şi ei le vor da în această dimineaţă la ora nouă, pentru serviciul de vindecare care urmează. Eu cred că Domnul o să ne dea un timp măreţ.

E-11 Deci, noi ne vom închina Lui în rugăciune şi în cîntec, şi în vorbirea Cuvîntului, şi apoi încercăm să fim plecaţi astăzi, în această dimineaţă, la şapte, dacă este posibil, astfel fiecare persoană poate să vină înapoi şi să aibă timp adecvat să se pregătească pentru serviciu.

E-12 Cartonaşele de rugăciune vor fi împărţite chiar la nouă, astfel ca aceasta să nu se amestece cu restul serviciilor.

E-13 Apoi, deseară, desigur, este serviciul de botez, de asemenea. Noi dorim ca voi toţi să participaţi la acestea, străinii în porţile noastre, şi aşa mai departe. Sîntem atît de fericiţi să vă avem în această dimineaţă, să vedem acest serviciu de răsărit de soare, şi tabernacolul umplut.

E-14 Acum, ,re diferitele gînduri acum, astăzi, de închinare religioasă. In multe locuri, ei se închină strămoşilor care s-au dus. De exemplu, dacă ne-am duce în China în această dimineaţă, şi am vorbi Cuvîntul lui Dumnezeu, sau Japonia, ei s-ar mira despre ce dumnezeu vorbeai tu, pentru că, fiecare persoană care moare, este un dumnezeu îndată ce el moare. Şi dacă ne ducem unde închinătorii lui Buddha, sau cei diferiţi, Mahomedanii, ei nu cred că Cristos a înviat din morţi. Ei nici măcar nu cred că el a murit. Ei spun, "El s-a urcat pe un cal şi a călărit şi a mers în Cer."

E-15 Dar, astăzi, noi într-adevăr avem Adevărul şi Lumina Vieţii. Nu există nici o îndoială în mintea mea, astăzi, ca un-un predicator al Evangheliei Creştinismului. Eu nu am nicidecum o îndoială în mintea mea, nici o umbră de îndoială, decît că noi avem sigur Adevărul sigilat. Celelalte religii pot fi în ordine, dar noi avem Adevărul.

E-16 Dacă noi observăm, astăzi, aceea, priviţi anotimpurile. Cu siguranţă marele Dumnezeu al Cerului, Care a făcut toate cerurile şi pămîntul, a făcut... Dacă tu poţi vedea felul în care mintea Lui a funcţionat, cum El are toamna anului, moartea; apoi primăvara anului, învierea. In ordine, tu trebuie să mori, pentru a avea înviere.

E-17 Aceasta este prin moarte care întotdeauna aduce viaţă. Voi trăiţi numai prin moarte. V-aţi oprit vreodată să gîndiţi aceasta, că rasa umană trăieşte prin moarte? Ceva trebuie să moară astfel ca voi să puteţi trăi; hrană. Viaţa vegetală, viaţa animală, toate mor. Şi prin acea moarte, noi mîncăm hrana. Şi hrana pe care noi o mîncăm, substanţa moartă din altceva, produce celulele de viaţă a sîngelui care vin în corpul nostru. Deci noi trăim numai, şi creştem, şi respirăm, şi mîncăm, printr-o viaţă, şi acum... şi prin moarte. Şi noi trebuie să avem moarte pentru ca să producem viaţă, atunci.

E-18 Acum, acest mesaj care ne-a fost citit, în această dimineaţă, noi l-am numi marea însărcinare, pentru că aceasta a fost ultima însărcinare care a dat-o Domnul ucenicilor Lui. "Să meargă în toată lumea, şi să predice aceste glorioase, veşti bune ale învierii, la toată lumea, pentru o mărturie." Şi apoi El se va reîntoarce. "Şi că semne şi minuni vor însoţi acest Mesaj care urma să fie predicat."

E-19 Şi astăzi, în ţări, noi aflăm chiar sub religia Creştină, că noi găsim oameni în America, mulţi din ei, cu toate respectele bune şi cuvenite pentru aceasta, noi încercăm să găsim biserici mari, şi catedrale, şi programe mari, şi aşa mai departe, de asemenea. De Paşti, astăzi, marile biserici şi crucile sînt lustruite pentru acest mare serviciu de Paşti. Şi, astăzi, literar zeci de mii şi milioane de dolari vor fi cheltuiţi pentru flori de Paşti şi aşa mai departe, să meargă pe altare, să împodobească aceste biserici mari şi catedrale care le avem astăzi.

E-20 Şi în Roma, capul bisericii Catolice, înăuntru acolo ei... acea morgă mare, a Sfîntului Petru, unde sînt îngropaţi oameni morţi. Le place să spună, în biserica Catolică, că, "Noi avem aceasta, din cauză că noi avem aici trupul Sfîntului Petru, aşezat aici. Noi avem trupul diferiţilor apostoli, şi ucenici, şi oameni mari care au murit şi sînt... Trupurile lor sînt îngropate aici." Şi ei se uită la aceea de parcă aceea era o mare adeverire la faza lor de religie, că ei îl au pe Dumnezeu.

E-21 Dar aceasta a fost întotdeauna lupta mea, prieteni, că acele lucruri nu înseamnă nimic. Acestea nu sînt. Orice om poate muri şi să zacă în ţărînă. Dar Acela care a înviat din aceea este la care ne închinăm noi astăzi, un viu, înviat, Domn Isus înălţat Care trăieşte astăzi. Mulţi oameni pot muri.

E-22 Vinerea trecută, oamenii s-au tîrît pe genunchii lor, în sus pe scările Vaticanului. Şi mulţi oameni au mers înăuntru şi au sărbătorit moartea, care a fost ... un lucru mare şi tragic care i s-a întîmplat lui Cristos. Dar El a trebuit să facă aceasta ca să dovedească că El era Cristos.

E-23 Dar astăzi este ziua, învierea, aceasta a pecetluit-o pentru totdeauna. Acum El nu este mort. El este viu, astăzi, trăind în fiecare inimă şi-n fiecare persoană.

E-24 Bărbaţi din vechime, aşa cum ei aşteptau după această zi, bătrînii patriarhi din urmă în Biblie; Abraham, Isaac, Iacob, Iov. Mulţi dintre bătrînii patriarhi au aşteptat după timpul în care Cristos va învia din morţi.

E-25 Mă gîndesc la Iov, acela despre care noi am citit cu cîteva momente în urmă, a aşteptat după această dimineaţă. Cînd el a fost bătrîn, încărcat de ani, şi carnea îi cădea pur şi simplu de pe trupul lui, din bube. Inima lui i-a fost zdrobită, în durere. Şi fiecare parte muritoare din fiinţa lui se ofilea.

E-26 Şi un om mare ca acesta, care a făcut o impresie mare lumii în ziua lui; şi să vadă aceasta, tot ceea ce era el-era el, şi măreţia. El a spus că el mergea la oraşele din Est, şi prinţii se plecau înaintea lui, din pricina înţelepciunii sale.

E-27 Dar aici era el, la sfîrşitul deşteptăciunii lui. Totul s-a dus, parcă. Trupul său s-a dus. Proprietatea lui s-a dus. Copiii lui s¬au dus. Tot ce a avut el s-a dus.

E-28 Şi, apoi, Dumnezeu în mila Lui a venit jos la Iov, şi El i-a dat un alt simţ, ca el să-şi poată deschide ochii şi să vadă ziua aceea cînd va exista un trup pe care el îl va primi. El ştia că va veni Unul, Unul Drept, Care va sta în locul lui, Care va învia trupul celor morţi, şi o va face. El a spus, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte." Mie îmi plac cuvintele acelea pozitive în care el a rostit aceasta.

E-29 Nu, "Eu sper aşa. Eu am o presimţire că acolo va fi." Cam aceea este atitudinea multora de astăzi, "Eu am o speranţă că într-o bună zi..."

E-30 Dar Iov avea mai mult decît atît. El a spus, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte," latura pozitivă a acestuia. Nu mai era în cea negativă. Aceasta era totul pozitiv.

E-31 Şi dacă astăzi, dacă noi avem numai o cruce în vîrful bisericii, să arate care... Aceasta este în ordine, căci Cristos... Noi credem în moartea, îngroparea, şi învierea lui Cristos. Dacă noi avem doar cîteva trupuri moarte de pulbere zăcînd sub biserică, şi unii din oamenii sfinţi care au fost îngropaţi înăuntru, aceea că... Dacă noi avem numai aceasta ca o speranţă, atunci noi sîntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii.

E-32 Dar, astăzi, cît de mulţumitori sîntem noi! Noi nu avem trupurile moarte, ci noi avem Duhul înviat al Domnului Isus Cristos, că El a înviat din morţi, triumfător.

E-33 Aceasta nu mai este, "Eu presupun aşa." Tu ai putea să te uiţi la o cruce şi "presupun aşa." Tu ai putea să te uiţi la un trup culcat în părnînt, şi să spui, "eu presupun aşa," şi "eu sper aşa."

E-34 Dar cînd viziunea care l-a lovit pe Iov a devenit odată o realitate, învierea Domnului Isus prin Duhul Sfînt în inimă, atunci tu ai, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte."

E-35 Toate umbrele s-au risipit, tot întunericul vechi despre, "sper aşa," şi "poate aşa," şi "ne încredinţăm că va fi în acest fel." Acestea toate s-au risipit, la fiecare care şi-au făcut vreodată inima lor un cavou pentru Domnul Isus Cristos.

E-36 Mori cu El, îngropat cu El, şi înviat cu El! Înviat cu Cristos în înviere! Această nouă speranţă pe care Dumnezeu a aşezat-o în inimile noastre, astăzi, această nouă asigurare! Aceasta este o speranţă pentru aceia care aşteaptă timpul. Dar cînd un bărbat sau o femeie a fost vreodată înviat din nou, aceasta este un "ştiu aşa" acum. "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. De ce? El trăieşte înlăuntrul inimii mele."

E-37 Nu este minunat astăzi că toate umbrele au trecut deoparte? Toate... "Păi, eu sper că eu voi veni în înviere." Nu mai "sper." Noi avem asigurarea! Asta-i tot. Noi ştim aceasta. Nu mai "sper aşa."

E-38 Deoarece, ceva s-a întîmplat în vieţile noastre, care a luat toate umbrele la o parte, cînd Cristos Cel înviat a venit la stările noastre păcătoase în care noi eram. Şi lucrurile vechi au murit, în răstignire cu El, la altar. Şi noi am înviat din nou, iarăşi cu El, şi trăim cu El şi domnim cu El. "Şi aşezaţi acum în locurile Cereşti în Cristos Isus." Noi sîntem deja înviaţi cu EL Invierea este deja trecută, atît cît ne priveşte pe noi, deoarece noi sîntem acum înviaţi cu Cristos. Amin. "Aşezaţi în locurile Cereşti în Cristos Isus."

E-39 Nu mai "presupunînd" despre aceasta. Totul s-a terminat. Amin. Eu doar iubesc asta. Nu mai "speranţe," nu mai "dorind," nu mai. Oh, aceasta s-a terminat.
"Noi sîntem acum înviaţi cu El, şezînd în locuri Cereşti."

E-40 Şi acum, şi în şi deasupra acesteia, la Biserică! Voi ziceţi, atunci, "Frate Branham, ce înseamnă aceasta, atunci, despre aceea că noi trebuie să 'predicăm Evanghelia'?" Aceasta este următoarea noastră speranţă. Acesta este lucrul nostru următor. După ce noi sîntem înviaţi cu El, noi avem marea însărcinare, să mergem în toată lumea şi să aducem aceste veşti la alţii.

E-41 Ce dimineaţă frumoasă, cînd Maria Magdalena, Maria mama, au venit la mormînt în dimineaţa aceea devreme, întrebîndu-se, "Cine va rostogoli piatra la o parte de la mormînt? Cine ar fi în stare să ia piatra la o parte?" Ele au mers, înainte, prin credinţă, crezînd. Şi aşa cum dimineaţa a început să apară, prihorii şi toţi şi-au încetat ţipătul. Şi primul lucru, steaua dimineţii a luminat calea, şi ca un mare meteor a navigat peste părnînt şi a plutit peste mormîntul unde era El. Şi un Inger a stat acolo, şi a rostogolit piatra la o parte.

E-42 Şi El a înviat din mormînt, triumfător asupra morţii, iadului, şi mormîntului. Şi a spus, "Iată, Eu sînt cu tine întotdeauna, chiar pînă la sfîrşitul lumii."

E-43 Şi astăzi El trăieşte suprem în vieţile noastre, şi nu mai există nici o presupunere privitor la aceasta. Eu cred că Paştele este unul din cele mai măreţe timpuri. Dacă a existat vreodată un timp în care oamenii Evangheliei depline, penticostale, născuţi din nou, regeneraţi, s-ar cuveni să strige laudele lui Dumnezeu, este într-o dimineaţă de Paşti, cînd ei ştiu că acesta este un memorial despre ceea ce li s-a întîmplat lor. "Odată morţi, în păcat şi greşeli; acum înviaţi, aşezaţi în Cristos, în locurile Cereşti, ştiind că Răscumpărătorul nostru trăieşte."

E-44 David, profetul din vechime, a spus, "Păi, trupul meu se va odihni în nădejde, deoarece El nu va îngădui ca Cel sfînt al Său să vadă putrezirea, nici nu-I va lăsa El sufletul în iad." Vorbind despre înviere, că Dumnezeu va învia pe Cristos conform cu Scripturile.

E-45 Şi noi, înviaţi cu El astăzi, sîntem poziţional aşezaţi cu El; şi acum gata ca să vină Răpirea, aşteptînd după timpul acela măreţ. "Trupul nostru se va odihni în speranţă." Noi ştim aceasta. Nu există nici un pic de îndoială în mintea mea astăzi. Nu există nici un pic de îndoială în mintea vreunei persoane de aici, care a fost vreodată născut din nou, decît că ei vor fi acolo tot atît de sigur după cum există un Cer deasupra. Voi trebuie să fiţi. Fiecare promisiune este drept la aceasta. Aceasta-i tot. Doar să fiţi înviaţi cu El; atunci voi veţi trăi cu El, Îl iubiţi, aşezaţi împreună în locurile Cereşti, aşteptînd după acel timp măreţ.

E-46 Acum, marea însărcinare era, să meargă în... După ce El a înviat din morţi, atunci El... Marea însărcinare era, să, "Mergeţi în toată lumea, şi predicaţi Evanghelia la fiecare făptură." Fiecare făptură urma să audă Evanghelia. Aceea este însărcinarea, în această dimineaţă, a Bisericii, ca fiecare făptură să audă Evanghelia. Apoi, cînd fiecare făptură a auzit Evanghelia, atunci Isus se va reîntoarce din nou.

E-47 V-aţi oprit vreodată să vă gîndiţi, în această dimineaţă, cît priveşte reîntoarcerea, aceea este, aceasta a devenit vizibilă? El este deja aici cu noi acum. El... noi într-o zi... Acum astăzi, doar imaginaţi-vă că Prezenţa Lui este aici astăzi. Domnul Isus este într-o altă lume, sau o altă dimensiune, chiar aici astăzi în formă de Spirit. Spiritul Lui se îmbină înăuntru cu spiritul nostru. Ochii noştri nu-L pot vedea, din cauză că ei sînt încă fizici, afară doar dacă s-ar întîmpla ceva ca noi să putem vedea vedenie. Dar El este aici tot aşa de vizibil, tocmai aşa de real cum a fost El în ziua în care El a vorbit cu Maria, la mormînt, sau El l-a întîlnit pe Cleopa pe drumul său spre Emaus. Prezenţa Lui este aici.

E-48 Aceasta poate fi simţită cu aceea, simţită cu acea încărcare lăuntrică care este în interiorul trupului uman, numită noua Naştere. Sufletul a fost magnetizat către El. Şi din cînd în cînd, cînd voi lăsaţi ca minţile voastre să fie concentrate asupra Lui, crezînd în El; după o vreme, Ceva, o realitate, voi puteţi simţi Ceva trecînd peste fiinţa voastră. Aceea este adeverirea învierii Lui.
Aceasta nu este un "presupun aşa." Aceasta nu este "eu sper aşa."

E-49 Dar, pentru fiecare persoană care este născută din nou, aceasta este un "ştiu aşa." Aceasta este că, voi o ştiţi. Aceasta este chiar acolo, şi cînd voi deveniţi în contact cu El. Eu am văzut sfinţi zicînd, "Oh, poţi tu..." Prezenţa Domnului este aproape. Ei zic, "Păi, există Ceva!" Păi, desigur. El este chiar acolo. Chiar sus... El a înviat din morţi, şi El stă chiar lîngă voi.

E-50 Acum, într-o zi, cînd noi mergem să fim cu El; aceste duhuri de aici, care pot simţi acel Duh, presează în Acela. Apoi, la înviere, cînd El Se face vizibil, noi vom fi făcuţi vizibili şi vom avea un trup ca Propriul Lui trup de slavă. Căci, cînd noi venim din lumea spiritului, El ne va aduce cu El. "Toţi care sînt morţi în Cristos, Dumnezeu îi va aduce cu El în înviere." Oh, ce iluminare! Ce lucru binecuvîntat!

E-51 Oh, dacă eu nu aş lua aceasta... Oh, dacă eu aş putea fi făcut rege peste întregul pămînt, şi să am garanţia să trăiesc un milion de ani; eu nu aş lua un an din închinarea Domnului, şi lucrurile pe care eu le-am văzut în anul trecut, şi le-am învăţat de la Dumnezeu, pentru toate bogăţiile lumilor. Această speranţă binecuvîntată! După acel un milion de ani, sau orice ar fi aceasta, eu aş înceta să exist.

E-52 Cîndva în urmă, Fratele Cox (stînd în spatele clădirii acum) şi cu mine şedeam pe un... Aleea vine înspre casă, şi ceva piatră sfărîmată era pe drum. Acolo a fost o fosilă mică de ceva animal de mare, sau ceva, care a trăit cu mulţi, mulţi ani în urmă. Eu am zis, "Priveşte la acest lucru aici."

E-53 Şi Fratele Cox a zis, "Frate Branham, mă întreb cît de veche este aceea de fapt?"

E-54 Eu am zis, "Păi, Frate Cox, aceasta-i probabil, cronologiştii ar zice, sus în milioanele de ani; în urmă de tot înainte ca acest pămînt să fi fost vreodată locuit de fiinţe umane, şi apele au acoperit pămîntuL Animalele acelea probabil că au trăit multe, multe, multe milioane de ani în urmă. Dar eu..."

E-55 El a zis, "Uite, Frate Branham," a zis, "nu este viaţa umană aşa de scurtă, faţă de viaţa aceea? Doar gîndeşte-te, că fosila încă rămîne, după milioane de ani."

E-56 Eu m-am gîndit, "Oh," eu am zis, "Frate Cox, acolo va fi un timp cînd fosila aceea nu va mai fi. Acolo nu va fi nici o umbră din ea. Dar pentru că El a înviat din morţi, eu voi trăi şi tu vei trăi, pentru totdeauna, şi pentru nenumărate veacuri."

E-57 Cînd toate fosilele au dispărut, şi tot timpul vechi a trecut, şi umbrele au căzut, noi vom trăi înainte, vom trăi înainte şi înainte, pentru totdeauna. Deoarece, prin acceptarea învierii Domnului Isus Cristos, noi devenim fiinţe nemuritoare, gemînd în Duhul, aşteptînd după timpul izbăvirii noastre, ca şi noi să fim cu El în Prezenţa Lui binecuvîntată, să trăim întotdeauna. Ce minune! Nu-i de mirare că aceasta a emoţionat inimile oamenilor! Nu-i de mirare că aceasta a adus oamenii la închinare.

E-58 Nu-i de mirare că oamenii de azi se vor tîrî pe genunchi, şi ating pietre, şi freacă cruci, şi-şi aşa mai departe, deoarece, ceva înlăuntrul lor, ceva jos în sufletul uman strigă după ceva pe care ei nu pot să găsească. "Adîncul cheamă către Adînc." Şi dacă există un adînc, care cheamă, trebuie să existe un Adînc ca să răspundă la aceasta. Acolo doar trebuie să fie.

E-59 Aşa de sigur cum acel soare cald scaldă peste cîmpii, cînd acesta este ars de frigul iernii, acolo trebuie să fie... Acel soare este pus aici pentru ceva. Jos dedesubt acolo, undeva, nevăzut la ochiul uman, este vegetaţie şi viaţă, care va izbucni înainte din nou din cauză că soarele acela a fost trimis tocmai pentru acel scop.

E-60 Şi tot aşa de sigur cum Lumina Fiului lui Dumnezeu scaldă în inima umană, acolo există ceva micuţ ascuns pe care omul nu-l poate explica. Aceasta cheamă afară. Acolo trebuie să fie, pe undeva. Eu mă gîndesc la aceasta, şi inima mea vibrează de bucurie, să ştiu că noi avem dovada supremă astăzi căci Cristos a înviat din morţi, acum.

E-61 Şi mă gîndesc la timpurile din Vechiul Testament, de asemenea, cînd ei aşteptau după venirea Domnului Isus, cînd ei L-au văzut dinainte şi s-au închinat, tocmai la gîndul despre aceasta. Acolo exista ceva în ei, chemînd afară, "un adînc chemînd către un Adînc," aşteptînd pentru un timp, privind înainte la timpul cînd va veni Isus.
Acum, astăzi, după ce El a venit...

E-62 Acum, acolo în urmă, Satan a încercat să orbească ochii acelora care priveau înainte către aceasta, să le spună că nu exista aşa ceva. Dar, într-un fel sau altul, dincolo de orice am putea noi să spunem în această dimineaţă, decît aşa cum Duhul Sfînt a împins pe inima lor şi le-a dat o foame şi o sete, căci acolo venea Unul Drept.

E-63 Iov, acum gîndiţi-vă, patru mii de ani... Cu patru mii de ani înainte de venirea Domnului Isus, Iov a văzut învierea. Şi cînd a văzut-o printr-o vedenie, că aceasta o să fie, cu patru mii de ani înainte să se întîmple, el a avut asigurarea, că, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte, şi în zilele din urmă El va sta pe pămînt. Deşi viermii pielii distrug acest trup, totuşi în trupul meu eu voi vedea pe Dumnezeu; pe Care îl voi vedea eu însumi; ochii mei vor privi, şi nu ai altuia." Acolo era un adînc, chemînd către Adînc, în Iov.

E-64 Satan ar putea încerca să-i şteargă cu moarte. El ar putea spune, "Da, Iov, tu vei merge în mormînt. Viermii pielii îţi vor lua trupul." Aceasta este adevărat. Noi ştim aceasta.

E-65 Dar Iov a spus, "Eu voi sta în zilele din urmă cu El". El a avut asigurarea că El urma să fie acolo, căci acolo era ceva în Iov care i-a spus aceasta. Şi aşa cum Satan a încercat cît a putut el de bine să o şteargă cu moarte şi fiecare lucru, Iov a aşteptat după aceasta, ca să o vadă. A murit în credinţă, şi-a dat duhul; a înviat din nou în dimineaţa de Paşti, cu Cristos, şi este nemuritor printre oameni astăzi! Aleluia! Observaţi. Nu-i de mirare că Fiinţele Îngereşti pot cînta, "Aleluia!" Ştiu!

E-66 Acum, azi, ar putea exista unii, noi am putea freca cruci, noi am putea freca oase de oameni morţi; aceasta este că inimile omeneşti strigă după ceva. Ele strigă. Există ceva în ele, care par să... Fiind fiinţe umane, ei vor... Ei ştiu că există ceva, pe undeva, mai mare decît despre ceea ce ei cunosc, şi ei cercetează după aceasta, cercetează după aceasta. Şi ei încearcă să găsească aceasta prin închinarea la oase de oameni morţi, prin frecarea crucilor, prin a construi mari biserici.

E-67 Dar, oh, la acea binecuvîntată speranţă de astăzi, la acea binecuvîntată asigurare, că fiecare om care a venit vreodată în contact cu învierea, ştie, dincolo de orice umbră de îndoială, căci Cristos a înviat din mormînt, şi noi am înviat cu El. Noi sîntem înviaţi cu El, în această dimineaţă. Aceea, vedeţi, nu este nici...

E-68 Aceasta este o foame, fiecare din voi care veniţi la Cristos. Înainte ca voi să primiţi Duhul Sfînt, voi aţi flămînzit şi însetat. Voi v-aţi mişcat. Aţi căutat. Aţi citit Biblia. Aţi plîns. Aţi făcut fiecare lucru care putea să existe. Voi aţi fi putut să spuneţi rozariile. Poate aţi fi putut să repetaţi mărgelele. Voi aţi fi putut face tot felul de fapte religioase. Voi aţi fi putut înceta să mîncaţi cărnuri. Voi aţi fi putut ţine zile de sabat. Voi aţi fi putut să faceţi toate aceste lucruri religioase despre care vorbeşte lumea astăzi.

E-69 Dar, cînd o dată ce te-ai predat unei răstigniri, acolo vine o înviere. Aceea îţi dă asigurarea, că, "eu ştiu că Răscumpără¬torul meu trăieşte astăzi!"
Acea binecuvîntată asigurare, Isus este al meu!
Oh, ce gust anticipat al gloriei Divine!
Moştenitor al salvării, procurată de către Dumnezeu,
Născut din Duhul Lui, spălat în Sîngele Lui.

E-70 Acelea sînt veştile bune. Acelea sînt poruncile generale. Aceea este marea însărcinare, ca noi să "mergem în toată lumea, şi să predicăm această Evanghelie." Daţi-O oamenilor, "în puterea învierii." Acum, încredinţîndu-ne că...

E-71 Acum, timpul nostru fiind aproape terminat, pentru această mică discuţie împreună de dimineaţă. Noi urmează să predicăm acum, cam în două ore, să fim înapoi să predicăm serviciul de Paşti astăzi.

E-72 Dar, astăzi, în această mică vorbire, ce simţămînt minunat! Ce părtăşie minunată împreună! Şi eu cred din toată inima mea că, astăzi, acest micuţ tabernacol vechi va vedea dovada directă că Isus Cristos a înviat din morţi, vizibil înaintea ochilor lor; Dumnezeu vindecînd pe bolnavi, şi făcînd marile semne şi minuni pe care le-a inclus marea însărcinare. Marea ispăşire care a fost făcută la Calvar a inclus aceste lucruri. Şi, pentru mine, acestea sînt dovezile infailibile a învierii Lui.

E-73 După ce El a inviat din morţi, El a spus, "Voi trebuie să mergeţi în toată lumea şi să predicaţi această Evanghelie la fiecare făptură. Aceste semne îi vor însoţi pe acei ce cred."

E-74 Şi voi puteţi avea toate catedralele, şi toate lustruirile, şi toate celelalte pe care le vreţi. Dar daţi-mi mie Puterea învierii, ca eu să pot vedea pe Domnul Isus astăzi, ca pe Crinul din Vale şi Steaua Dimineţii. Aceasta o pecetluieşte, pentru mine. Şi apoi eu pot spune, cu Iov din vechime, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte."
Ce poate să-mi spele păcatele? Nimic decît Sîngele lui Isus.

E-75 Ce mă poate face din nou întreg, din fiecare boală, orice, orice robie în care am fost vreodată? Nimic decît Sîngele lui Isus, şi Puterea învierii Lui. Ce lucru minunat! Eu Îl iubesc. Voi nu? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Binecuvîntat să fie Numele Lui sfînt!

E-76 Acum, a fost Iov dezamăgit? A fost Iov lăsat afară din cauză că el a crezut aceasta? Niciodată. Niciodată. A fost Iov înşelat, de ceea ce a văzut, revelaţia lui? Adîncul, care cheamă Adîncul, l-a înşelat pe Iov? Mulţi ar fi putut crede aceasta în ziua lui. Dar, oh, cum a ieşit aceasta pînă la sfîrşit? Şi Iov, cînd el a murit, după ce era un om bătrîn, Dumnezeu l-a binecuvîntat în viaţă.

E-77 Eu vă spun, voi urmăriţi orice persoane care vreţi voi. Ascultaţi la aceasta, voi oameni ai tabernacolului, şi voi vizitatori cu noi. Viaţa pe care o trăiţi voi, aceea este viaţa pe care o veţi recolta. Voi, întocmai cum voi semănaţi, voi recoltaţi. Eu eram în vîrstă de patruzeci şi şase de ani, zilele trecute. Dumnezeu m-a lăsat să trăiesc suficient de mult să văd că tu nu poţi face răul şi să scapi.

E-78 Voi trebuie să faceţi lucrul corect, deoarece Cristos este înviat din morţi şi ochii Lui sînt asupra Bisericii, şi El O urmăreşte şi O călăuzeşte. Să nu mergeţi niciodată împotriva simţurilor Duhului Sfînt cînd El vă spune să faceţi ceva. Nu contează ce spune lumea, voi faceţi ce vă spune El să faceţi. El întotdeauna va adeveri Adevărul şi ţine Adevărul îndreptat.

E-79 Acum, cînd el... cînd acest mare profet al Domnului, Iov, cînd el a murit şi a fost îngropat. Doar o mică exclamaţie acum despre ce...

E-80 Eu vreau să aduc micul serviciu la încheiere acum, aşa ca noi să ne putem grăbi acasă, şi să ne întoarcem din nou înapoi pentru marele serviciu de vindecare. Eu doar...

E-81 Eu nu sînt un fanatic. Voi ştiţi că nu sînt. Sau, dacă sînt, eu nu o ştiu. Insă eu simt doar Ceva adînc în mine, împingînd şi presînd. Eu doar cred că noi sîntem în faţa a ceva măreţ, în această dimineaţă, pentru slava lui Dumnezeu. Eu vă spun, eu nu aş... Oh, doamne! Ce o... Să ştii acest lucru măreţ, căci Cristos trăieşte astăzi! Unde, peste tot în jurul lumii, pretutindeni, şi fiecare religie, tot ce există, nu contează ce, întregul grup Il va respinge; totuşi, pentru mine, El trăieşte. El trăieşte.
Apoi, noi vom vedea dacă oamenii ajung părăsiţi, care cred Aceasta.

E-82 Iov, cînd a murit, el a fost îngropat într-un-un cîmp acolo. Şi mormîntul lui a fost păstrat.

E-83 Şi atunci cînd au venit înainte profeţii din vechime, Abraham. Iubiţii Bibliei, Abraham şi Sara. Cînd Sara a murit, Abraham a cumpărat o bucată de pămînt chiar lîngă locul unde era Iov îngropat, şi a îngropat-o pe Sara. El a spus, "Eu sînt un împreună moştenitor cu tine dincolo." Oh, doamne! Imi place aceasta, "Impreună moştenitori!"

E-84 Acela este felul, astăzi, unii din ei au spus, "Păi, Frate Branham, vrei să spui că tu o să părăseşti Biserica Baptistă? Tu o să faci aceasta, aceea sau cealaltă?"

E-85 Eu sînt un împreună moştenitor cu aceşti "holly-rollers," şi eu-eu vreau să fiu cu ei. Eu... Unde, cum a spus Rut, din vechime, "Unde tu... Poporul tău este poporul meu. Dumnezeul tău este Dumnezeul meu. Unde mori tu, voi muri eu. Unde tu eşti îngropată, eu voi fi îngropată." Eu vreau să mor faţă de mine, atît de mult, pînă cînd eu sînt o persoană nouă în Cristos Isus.

E-86 Deci, ei l-au îngropat pe Iov. Şi Abraham a îngropat-o pe Sara chiar lîngă locul lui. Ceva în ei; acel instinct!

E-87 "Păi," voi spuneţi, "acum, există un astfel de lucru, Frate Branham? Acum, tu mergeai înainte, pe la religii diferite. Ei citesc aceasta dintr-o carte, de asemenea." Aceasta este adevărat. Ei citesc aceasta din cărţi.

E-88 Dar aceasta nu este citire dintr-o carte. Aceasta este Cartea fiind făcută manifestată. Acesta este Cuvîntul. Sămînţa începe să crească, aceea este, "eu ştiu." Dacă voi citiţi doar litera, voi veţi spune, "Eu sper aşa. Eu aşa cred." Dar cînd sămînţa a adus Viaţă, atunci tu ştii aşa. Amin. Amin. Oh, aceasta este un "ştiu aşa."

E-89 Iova spus, "Eu ştiu!" "Eu am sperat aceasta; eu am crezut în aceasta; eu am făcut sacrificiile; eu am făcut toate aceste lucruri; eu am sperat aşa." Dar cînd viziunea a venit, şi el a văzut-o, el a zis, "Eu o ştiu." Ceva s-a întîmplat.

E-90 Tu poţi merge la biserică. Tu poţi să spui toate Crezurile Apostolilor. Şi tu poţi face toate aceste alte lucruri care sînt religioase. Tu poţi fi botezat în orice formă vrei tu să fii botezat. Tu poţi face oricare din aceste lucruri pe care vrei tu. Dar pînă cînd sufletul tău nu a fost trezit cu învierea Domnului Isus, tu... Toate "speranţele" sînt duse atunci, şi un "ştiu aşa" a venit jos. "Eu ştiu!"
Iov a spus, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte."

E-91 Abraham a spus, "Eu am avut acelaşi fel de viziune. Cînd sus acolo pe munte, cînd (Cristos) Dumnezeu m-a întîlnit, şi mi-a dat ... numele Lui răscumpărătoare, ca Iehovah-jireh, Iehovah-rapha, şi toate acelea; văzînd moartea, îngroparea, şi învierea. Văzînd aceasta, şi am oferit aceasta în propriul meu fiu, cînd eu l-am văzut pe micuţul Isaac. Mama acestuia, (mama moartă aici), băiatul ei. Cînd eu l-am dus pe deal, l-am lăsat să-şi care propriile lui lemne, pe vîrful muntelui," Genesa 22, "şi acolo el... eu l-am aşezat pe altar şi urma să-i iau propria lui viaţă. Ştiind că eu l-am primit ca pe unul din morţi, eu am crezut că El o să-l învieze din nou. Şi prin această mare speranţă care bate în inima mea, eu ştiu că El a spus că El putea să-l învieze." Vedeţi? Aceasta era o vedere dinainte a învierii; acelaşi lucru ce l-a avut Iov.

E-92 Astfel el a spus, "Acum, eu sînt un împreună moştenitor cu Iov, deci îngropaţi-mă în acelaşi pămînt." Aceasta este adevărat. Deci ei l-au dus acolo, au dus-o pe Sara acolo şi au îngropat-o chiar lîngă Iov. Abraham a spus, "Acum fiindcă ei... Acest pămînt ar putea să fie vîndut la altcineva, sau pentru că tu mi l-ai dat mie. Eu nu vreau ca tu să mi-l dai. Eu vreau să plătesc pentru el. Deşi tu mi l-ai dat mie, eu vreau să plătesc pentru el."

E-93 Şi acela este felul, cu fiecare om, aceea este, "Prin har sînteţi salvaţi, nu prin fapte," nimic ce puteţi voi face. Dar dacă voi primiţi vreodată binecuvîntata înviere în inima voastră, voi vreţi să trăiţi viaţa unui Creştin, întreaga dorinţă a inimii în voi este să faci ceea ce este drept. Oh, eu doar iubesc aceasta! Aceasta nu este că tu eşti legat prin datorie să faci aceasta. Tu nu eşti legat prin datorie, dar acolo este Ceva în tine care te face să vrei să faci aceasta. Tu vrei să o faci. Tu nu o faci din cauză că aceasta este o datorie. Tu faci aceasta din cauza dragostei.

E-94 Voi ziceţi, "Eu ştiu. Păi, eu trebuie să mă scol şi să pregătesc copiii să meargă la biserică în dimineaţa aceasta. Oh, doamne!" Vedeţi? Oh, doamne! Voi nu aţi atins învierea.

E-95 Frate, cînd învierea a venit în inima ta, tu tînjeşti să faci aceasta. Acolo este ceva, încît tu doar nu poţi să stai deoparte de la aceasta; Ceva înlăuntru.

E-96 Iov, cînd el a văzut aceasta! Şi Abraham a văzut aceasta; el a îngropat-o pe Sara lîngă Iov. A cumpărat ogorul, l-a cumpărat cu banii lui, aşa încît acesta să fie asigurat. A pus martori înaintea acestuia, că el a fost asigurat că a cumpărat acest ogor ca un loc de îngropare. Şi apoi, Abraham însuşi, cînd el a murit, el a fost îngropat cu ei, de asemenea, în acelaşi ogor.

E-97 Abraham a născut pe Isaac. Şi cînd Isaac a murit, el a fost îngropat cu Abraham; sub aceeaşi viziune, acelaşi gînd, acelaşi "adînc chemînd către Adînc," acelaşi "Eu ştiu că Răscumpără¬torul meu trăieşte." Acelaşi lucru, aceeaşi dovadă.

E-98 Şi apoi cînd Isaac a născut pe Iacob. Şi Iacob a murit, jos de tot în Egipt, departe de tot de acest pămînt.

E-99 Şi el a fost un om infirm. El a umblat deosebit de cum obişnuia el să Aumble, deoarece într-o noapte el a venit în contact cu un Inger al lui Dumnezeu. Şi Domnul i-a atins şoldul şi l-a făcut să umble deosebit. El a avut o dovadă că el a fost apucat de Dumnezeu, şi Dumnezeu a fost apucat de el. Şi acela este felul, cînd el a avut dovada, acel bătrîn şold infirm pe care el a umblat acolo, făcîndu-1 să umble drept.

E-100 Pe deoparte, un mare lăudăros, un mare... Păi, ceea ce a fost într-adevăr numit, el a fost un înşelător. A fost numit "înşelător." Chiar cuvîntul Iacob înseamnă "înşelător." Şi cînd el a fost pe partea aceasta, un înşelător; un mare, sănătos, puternic, înşelător.

E-101 Pe cealaltă parte, un prinţ şchiop care a fost cu Dumnezeu; atins, diferit, a avut acea binecuvîntată speranţă înlăuntrul lui! El a umblat diferit. El a acţionat diferit. El a trăit diferit.

E-102 Şi cînd el se pregătea să moară, departe jos în Egipt. Gîndiţi-vă la aceasta acum. Cu acea inspiraţie înainte de înviere, dată lui într-o măsură, înainte de înviere. El a spus, "Eu ştiu că ceva urmează să se întîmple acolo sus în Egipt, una... nu în Egipt; ci sus în ţara promisă, într-una din aceste zile. Deci chiar peste locul în care această inspiraţie... Vino aici, băiatul meu, Iosif," care era un profet. El a spus, "Vino aici şi puneţi mîna pe acest, 'luptat,' locul unde eu am fost. Şi jură-mi, prin Dumnezeul Cerului, că tu nu mă vei îngropa aici jos. Jură că tu nu mă vei îngropa aici." Căci, el ştia că aceasta era esenţial ca el să fie adunat cu acei oameni.

E-103 Acela este motivul, astăzi, că noi vrem să cîntărn aşa cum ne punem mîna peste vechea cruce zgronţuroasă, "Eu voi lua calea cu cei puţini ai Domnului dispreţuiţi; deşi Aceasta va fi criticată, deşi Aceasta va fi batjocorită, deşi eu pot să fiu un mare, om popular aici."

E-104 Ca acela, într-o zi, aşa cum era, un băieţaş a alergat în jur prin oraş aici, şi cumva popular printre... şi aşa mai departe, oamenii tineri. Dar eu am văzut ceva într-o zi, care a venit aici jos înăuntru. Şi eu am luat locul de partea şchiopătîndă, pe partea cealaltă.

E-105 Nu sînteţi bucuroşi, în această dimineaţă, că voi v-aţi luat poziţia acolo? Fiindcă acolo era ceva în-în voi! [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]

E-106 O tînără doamnă... Cînd eu eram doar un tînăr predicator, aici la un loc unde eu predicam, ea... Eu am dus-o la biserică într-o seară. Ea a spus, "Billy, noi vom... după biserică, putem noi să mergem la spectacol?"
Eu am spus, "Eu nu merg la spectacole."

E-107 Ea a spus, "Ei bine," a spus, "am putea noi-am putea noi avea o-o întrevedere, sau întîlnire, să mergem afară la ceva dans care urma să-l aibe?" Şi fata era o învăţătoare de şcoală Duminicală.

E-108 Şi eu am spus, "Păi, nu." Fratele ei era un lucrător. El nu locuieşte prea departe de aici. Şi el... A spus, "Putem noi merge la un-un-un dans?"
Eu am spus, "Eu nu dansez."

E-109 Şi ea a spus, "Tu nu?" A spus, "Unde ai tu vreodată ceva amuzare?"
Eu am spus, "Vino jos la biserică, şi-ţi voi arăta." Amin.

E-110 Eu îţi spun, frate, cînd eu simt acea învietoare, putere de transformare a Domnului Isus Cristos încercuindu-se printr-un trup uman, aceea dă acea asigurare perfectă, acolo este mai multă bucurie în Aceea, în cinci minute, decît există în toată plăcerea lumească care poate fi dată. Acea Putere înviată!

E-111 Păi, în seara aceea, păcătoşii au venit la altar. Ea şedea acolo în spate plîngînd, de asemenea. Am spus, "Acum, priveşte, soră, vezi unde este bucuria mea?" Eu am spus, "Eu sînt mai fericit chiar acum decît toate lucrurile pe care tu mi le puteai da în lume. Lumea, şi toată puterea ei, nu va lua niciodată locul Acestuia." Să vezi suflete venind, există Ceva înăuntru acolo!
Tu spui, "Păi, ce este aceasta? Asta nu-i treaba ta."

E-112 Oh, da, ea este, de asemenea. Aceasta este treaba fiecărui bărbat şi femeie care este născut din Duhul lui Dumnezeu, să vadă Creştini venind în Impărăţia lui Dumnezeu. Aceasta este datoria ta. Aceasta este treaba ta. Şi ce bucurie este aceasta cînd toate acestea se întîmplă, iarăşi, voi vedeţi ce pace. Da.

E-113 Iacob a spus, "Acum pune-ţi mîna aici, şi jură că tu nu mă vei îngropa aici." Astfel ei l-au luat şi l-au îngropat acolo sus cu restul dintre ei.

E-114 Şi apoi-apoi Iosif, aceasta cumva a venit de la Iacob la Iosif. Şi cînd Iosif a murit acolo jos în Egipt, el a spus, "Acum, priviţi, să nu mă îngropaţi aici pentru că eu ştiu că într-o zi noi o să plecăm de aici. Deci, eu... Voi doar lăsaţi oasele mele afară din pămînt." Oh, doamne! "Eu vreau să dau fiecare mărturie pe care o pot, că eu cred în aceasta." Aceasta-i adevărat. A zis, "După ce sînt mort, doar lăsaţi-mi oasele acolo ca o mărturie." Vedeţi? Ce este aceasta? El putea să spună atît de mult ca Iov, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte," căci el a văzut întregul lucru dramatizat. El a văzut, ca Iov.

E-115 Iova văzut-o într-o vedenie. Abraham a văzut-o prin Isaac. Şi Isaac care... şi Iacob, şi aşa mai departe. Şi Iacob a văzut aceasta prin luptă.

E-116 Acum Iosif a văzut aceasta prin viaţa lui proprie. El a văzut că a fost născut un băiat deosebit, că el era un văzător. Acolo era ceva privitor la el; el putea vedea vedenii. El nu a putut înţelege aceasta. El a mers chiar şi a văzut ... I-a spus mamei şi tatălui său, cînd ei au încercat să-l corecteze, cînd el a văzut snopii toţi închinîndu-se la el. El nu o putea înţelege. Dar apoi, următorul lucru, el a aflat că el a fost trădat de fraţii săi. El a spus, "Ce înfăţişez eu aici? Ce este această cunoştinţă mai dinainte pe care o primesc?" El a privit propria lui viaţă.

E-117 Şi orice om poate privi propria ta viaţă şi să spună cam ce eşti, dacă doar te verifici pe tine însuţi, dacă tu eşti cu adevărat un Creştin sau nu. Urmăreşte lucrurile pe care le faci, şi ce spui, şi asociaţii tăi, şi aşa mai departe. Tu vei afla dacă tu într-adevăr ai ceva acolo, sau nu.

E-118 El şi-a văzut viaţa aşa cum a început să se mişte. Şi următorul lucru pe care îl ştii, ei au aflat că el a fost aruncat într-o groapă; înşelat de fraţii lui, presupunînd de a fi ucis şi aruncat într-o groapă, şi a fost luat sus din nou. Iosif a văzut aceasta dinainte. El s-a văzut pe sine în închisoare. El s-a văzut pe sine în temniţă. El a văzut că Dumnezeu era cu el, orice a făcut el, totuşi. El a fost prinţul prosperităţii. Lumea a prosperat. Pretutindeni unde era Iosif, acolo era prosperitate, pentru că el era prinţul prosperităţii. Şi, el, prevestea pe Cristos.

E-119 Oriunde este Cristos, acolo este prosperitate. Şi cînd Cristos se reîntoarce pe părnînt, tot blestemul pămîntului va fi luat la o parte, într-una din aceste zile. Vechiul deşert va înflori ca un trandafir, şi locurile zgronţuroase vor fi netezite. Şi ea va produce din abundenţă, pentru că El este Prinţul prosperităţii, oriunde este El. Aleluia! Prinţul prosperităţii!

E-12

E-121 Acum uitaţi-vă la Iosif, văzînd aceasta atunci, cînd el a ştiut tot ce a făcut. El i-a văzut pe fraţii lui care l-au trădat, în final venind la el, ne ştiind cine era el; şi s-au închinat înaintea lui, cu reverenţă. Şi cei care l-au răstignit, aşa cum era, l-au aruncat în pămînt, acei care l-au vîndut la Egipteni, toţi acei care l-au tratat rău, au stat înaintea lui. Şi, el, marele prinţ; iar ei au tremurat. Şi ei au spus, "Oh, acest..." Au tremurat, fiindcă, au zis, "Noi am ucis pe fratele nostru." Şi totul despre aceea, şi cum că aceasta era să fie într-o prevestire.

E-122 Iosif, el ştia că aceea va fi starea lumii la venirea Domnului Isus, astfel el a menţionat despre oasele lui. El a spus, "Să nu mă îngropaţi aici. Dar eu vreau să las fiecare mărturie pe care o pot, că eu cred că într-o zi acolo va fi o înviere, acolo sus, unde acei care au avut aceeaşi inspiraţie s-au dus înainte."

E-123 Şi aşa ar putea să spună Biserica, în această dimineaţă! Deşi "fanatic," aşa cum sîntem numiţi; deşi fiindcă noi credem în Puterea de înviere; deşi noi credem în vindecare Divină şi toate semnele supranaturale pe care le-a promis Cristos; noi trebuie să luăm partea celor "analfabeţi," sau "fanatică," şi aşa mai departe! Nu contează ce trebuie să luăm, atît timp cît noi ştim că Răscumpărătorul nostru trăieşte, şi a produs dovada în inima noastră, că El trăieşte şi domneşte.

E-124 Iosif a spus, "Eu vreau să fac fiecare mărturie pe care o pot împotriva Diavolului."

E-125 Astfel el şi-a aruncat oasele acolo afară, şi au zăcut acolo pentru patru sute de ani. Amin. Căci, el a privit dincolo de aceea! Oamenii zic, "Ce fanatic!" Aceasta se părea, atunci, un fanatic, dar acesta s-a dovedit a fi Adevărul. Amin.

E-126 Aşa va fi aceasta cu fiecare care are această binecuvîntată speranţă a acestui text din această dimineaţă, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. Eu o ştiu, orice ar fi!"

E-127 Ei spun, "Oh, noi prosperăm aici. Întregul Egipt a prosperat în timp ce noi eram aici," toate aceste lucruri.

E-128 Dar aceea nu conta. El ştia că ei urmau să meargă afară de acolo, tot atît de sigur cum era lumea. El a spus, "Acum, duceţi-mi oasele acolo sus, şi îngropaţi-le sus în Egipt... sus în ţara promisă, sus în ţara Cana an, afară din Egipt." Deci cînd ei... Moise a venit înăuntru, un alt profet inspirat, şi el a luat oasele lui Iosif, şi le-a luat sus şi le-a îngropat în acelaşi ogor, în acelaşi loc unde erau îngropaţi restul dintre ei. El şi-a luat calea, cu restul dintre ei. De ce? Acolo era Ceva în el. Ceva în el. Nu contează...

E-129 Voi nu-i auziţi pe restul oamenilor acolo jos spunînd ceva despre aceasta. "Păi, oriunde este în regulă." Ei doar cad oriunde vor ei.

E-130 Dar acolo era Ceva în el, Ceva care a avut aceeaşi viziune pe care a avut-o Iov, aceeaşi viziune pe care au avut-o ceilalţi dintre ei. Nu conta ce gîndea restul lumii, ce au făcut ei, aceea nu avea nimic de a face cu Iosif; aceea nu avea nimic de a face cu Abraham, cu Isaac, cu Iacob, cu toţi ceilalţi dintre ei. Ceva a presat către acea ţară promisă. Se părea fanatic, dar ei au vrut aceasta deoarece acolo era Ceva în ei. "Adîncul chemînd către Adînc."

E-131 Acela este felul cum este astăzi cu fiecare credincios. Există Ceva în ei, care presează către Aceasta. Nu contează, tu poţi încerca aceasta, aceea, sau cealaltă, dar acolo este Ceva care presează. Voi ştiţi, dincolo de o umbră de îndoială, că acolo este o Cetate al cărui Ziditor şi Făcător este Dumnezeu. Voi ştiţi că acolo este Ceva acolo, aşa că voi presaţi către Aceasta.

E-132 Acum, în ziua în care ei l-au îngropat, oasele acolo sus, au trecut sute de ani.

E-133 Şi în final, într-o zi, "Un Fiu ni s-a născut, un Copil ni s-a dat. Şi Numele Lui va fi numit Minunat, Sfătuitor, Puternicul Dumnezeu, Prinţul Păcii, Veşnicul Părinte." Şi El a venit pe pămînt, şi El a venit pe calea unei iesle, sărac şi degradat.

E-134 Dar Ceva în El, care ştia! El a stat acolo cu o profeţie din Biblie. El a spus, "Voi distrugeţi acest trup, iar în trei zile Eu îl voi ridica din nou."

E-135 El era singurul Om care a putut spune aceasta, a fost vreodată în stare să facă declaraţia, sau să fie vreodată în stare să o facă. "Eu am putere să-Mi depun trupul jos; Eu aip putere să-l iau din nou sus." Aceasta este adevărat, Emanuel, Insuşi!

E-136 Şi atunci cînd El a murit, şi, în ziua morţii Lui, ei L-au luat jos de pe cruce, şi ei L-au pus în mormînt. Şi El a zăcut acolo de Vineri după-masă pînă Duminică dimineaţă, în acea minunată dimineaţă de Paşti cînd El a înviat din nou. Şi sufletul Lui a fost eliberat din închisorile iadului de jos acolo, unde El a mers ca un păcătos pentru tine şi mine, purtînd departe păcatele noastre, să ne dea o asigurare perfectă. Nici un motiv de îndoială, mai mult; a dat o asigurare perfectă. El a spus, "Eu..."

E-137 Deoarece El a făcut aceasta, sufletul Lui a fost aruncat în iad, deoarece El era un condamnat. El a fost "ţapul ispăşitor" al Vechiului Testament, care, ei au pus păcatele oamenilor asupra ţapului ispăşitor şi l-au alungat afară în pustie să moară. Isus era acel ţap ispăşitor care avea păcatele oamenilor asupra Lui, şi a fost aruncat deoparte şi a mers în iad, să sufere torturile. Trupul Lui a mers în mormînt, să plătească preţul învierii noastre. Oh, doamne!

E-138 Atunci, în acea dimineaţă de Paşti, cînd El a venit înapoi sus din mormînt, unde durerile morţii şi ale iadului nu L-au putut ţine. Şi cînd El a înviat din nou în dimineaţa de Paşti, nu numai că El a înviat, dar aşa a venit Iov, Iacob, Abraham, Isaac. Toţi ceilalţi dintre ei au venit în înviere, în Matei 27, "Şi au apărut la mulţi, şi în jur pe străzi." Aceea din pecetea mărturiei lor, deoarece ei aveau ceva în ei, care a zis, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte." Şi la fiecare om... Acum, ei au ştiut!

E-139 Dumnezeu a ştiut, că în zilele care veneau, că teologii vor ajunge să apuce această Biblie. Ei ştiau că oameni deştepţi o să O apuce, că ei îşi vor pune propria lor interpretare la Ea, încît ei vor zice, "Oh, Ea nu înseamnă aceasta. Ea nu înseamnă aceea."

E-140 Astfel, să o facă sigur, că măreţele Lui planuri în epocile care vin vor fi împlinite... Ascultaţi cu atenţie acum aşa cum încheiem serviciul. Ca în epocile care vin, ca planul Lui să fie împlinit, Dumnezeu a dat o mărturie hotărîtă pentru aceasta.

E-141 Noi O putem citi şi să spunem, "Eu O cred." Aceasta este mintal. Aceasta este credinţă intelectuală. Aceasta este teologie mintală. Dar există Ceva dincolo de aceasta. Asta-i adevărat.

E-142 Nu numai că El a înviat din mormînt, ci El s-a înălţat Sus şi a trimis înapoi pe Duhul Sfînt. "El a mers Sus, şi a dat daruri la oameni; a condus robia roabă, şi a dat daruri la oameni."

E-143 Şi, astăzi, după ce teologii s-au amestecat cu Biblia, după ce organizaţiile bisericii s-au aşezat, şi ei spun, "Păi, aceasta este ceea ce avem noi nevoie. Unii oameni îngropaţi sub biserică, unii dintre sfinţi; noi vom scoate cîteva din oasele lor şi le vom aduce aici." Unii dintre ei au spus, "Noi vom zidi o biserică peste mormîntul unde El-unde El a fost răstignit, sau unde El a fost îngropat. Noi vom zidi o biserică acolo." Oamenii, în material, încearcă să facă lucruri materialiste, dar aceasta este aşa o zădărnicie. Acolo nu este nimic de aceasta. Totul este lipsit de sens, şi nimic de ea.

E-144 Dar adevărata înviere sînt aceia care au murit cu El, au fost născuţi din nou, care au acea credinţă "ştiu aşa." "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte." Şi Dumnezeu lucrează cu oamenii aceia, "cu semne şi minuni," şi marea însărcinare aici, arătînd că El a înviat dintre cei morţi, şi arată semne şi minuni vizibile.

E-145 Dumnezeu să vă binecuvinteze. Credeţi voi aceasta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Credeţi voi aceasta din toată inima voastră?

E-146 Putem să ne grăbim acasă acum. Mîncaţi-vă micul dejun şi întoarceţi-vă înapoi la ora nouă. Şi noi urmează să începem cu băieţii afară, să dea cartonaşele de rugăciune, la ora nouă.

E-147 Şi pentru a mea... spun, în această dimineaţă, şi ultimele cuvinte asupra acesteia aici, pînă mă întorc înapoi. Tocmai Domnul Isus care a înviat din morţi este viu astăzi, şi poate să facă tocmai aceleaşi lucruri aşa cum El a promis. "Aceste semne vor însoţi pe acei care cred, chiar pînă Mă reîntorc din nou." Deşi dacă tu ai fi aruncat afară, deşi dacă tu ai fi numit "fanatic," totuşi El este aici în toată Puterea Lui. Dumnezeu să vă binecuvînteze. Mă rog ca Dumnezeu să vă dea un Paşti, astăzi, pe care să nu-l uitaţi atît timp cît veţi trăi.

E-148 Acum, voi ziceţi, "Eşti tu împotriva acelor, acelor oameni care merg la biserici, şi cruci mari, şi aşa?" Nu, domnule, fratele meu. Lucrurile acelea, atît de bune cît pot fi, este întocmai de parcă luaţi... Iată ce cred eu despre acele biserici mari.

E-149 Voi ziceţi, "Oh, sigur, dacă Domnul mi-ar da un loc mare, eu aş aprecia aceasta."

E-150 Dar iată analiza mea despre aceasta. V-aţi gîndit vreodată să mergeţi jos aici la turnătorii şi fabrici, şi să construiţi un tren, lung măreţ de pasageri, pluş, şi scaunele toate frumoase, lustruite, şi marele fluier pe acoperiş, şi să puneţi pe mecanici acolo înăuntru, fără vreun abur cu care să-l tragă? Vedeţi? Voi doar... Aceasta nu ar face nici un pic de bine. Eu mai degrabă aş avea un vagon de mînă pe undeva, cu ceva abur în el, decît să am toată aceea, (voi nu?), deoarece voi urmează să mergeţi undeva. Aceasta-i adevărat. Acum doar simplu reţineţi aceasta, adevărata înviere, lucrul real.

E-151 Voi ziceţi, "Lucrul acela poate să funcţioneze de la sine, acolo afară." Cum poate el să funcţioneze? Dovediţi-mi aceasta.

E-152 Şi aceasta este ceea ce noi am făcut. Noi am pluşat scaunele. Noi am lustruit fluierul. Noi am lustruit învăţaţii, să înveţe cu teologie mare, şi să folosească cuvinte măreţe mari care doar vor... lucruri măreţe încît ei studiază dicţionarul, toată noaptea, pentru o predică, aproape că, ca să ajungă să o aducă afară în dimineaţa următoare, "cu mari cuvinte umflate." Dar, frate, pentru mine, aceea este lipsit de sens.

E-153 Daţi-mi pe Cristos. Daţi-mi învierea. Daţi-mi dovada, în inima mea, căci Cristos a înviat din morţi. [Fratele Branham bate în amvon de trei ori – Ed.] Aceea o stabileşte, pentru mine. Amin.

E-154 Daţi-mi ceva ca eu să pot spune, cu Pavel din vechime... Şi acea mare, cameră întunecată aşezată acolo înaintea mea, ca un muritor. Şi eu nu mai sînt un bebeluş, căci eu ştiu că de fiecare dată cînd inima mea bate, eu merg înspre acea mare, cameră întunecată acolo numită moarte. De fiecare dată; şi într-o zi o să-şi ia ultima bătaie, şi eu trebuie să intru în acea cameră a morţii cu fiecare muritor.

E-155 Dar eu vreau să spun, cu Pavel acel mare apostol, aşa cum el a spus. "Eu vreau să-L cunosc în Puterea învierii Lui," încît cînd El cheamă dintre cei morţi, eu voi veni afară cu El în timpul acela." Aceea este ceea ce vreau, "să-L cunosc," în această dimineaţă. De aceea, eu sînt mulţumitor lui Dumnezeu, "eu Il cunosc în Puterea învierii Lui." Căci, "eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte."

E-156 Aceşti ochi orbiţi, care au fost odată orbi, au fost deschişi. Acest micuţ, trup bătrîn plăpînd, cam de o sută şi douăzeci şi cinci de livre, clătinîndu-se pe aici, a fost... carnea a venit peste el. Această inimă care a fost odată neagră cu păcat s-a făcut albă. Aceste dorinţe care iubeau lucrurile lumii, ele au murit, cu douăzeci şi doi de ani în urmă, şi acum el este înviat din nou.

E-157 Şi aceşti ochi muritori prin care mă uit, am fost privilegiat, prin harul lui Dumnezeu, să văd că ologul umblă, orbii văd, oh, marile semne şi minuni, şi puterile lui Dumnezeu. Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. Eu ştiu aceasta, dincolo de vreo umbră de îndoială. Eu o ştiu. Eu o ştiu. Eu o ştiu. Răscumpărătorul meu trăieşte, amin, încontinuu, tot timpul. Deşi rărunchii se consumă înlăuntrul meu, deşi limba se lipeşte de buzele mele, deşi viermii pielii mănîncă trupul, deşi o piatră de mormînt este ridicată, totuşi, eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. Amin.
Să ne rugăm!

E-158 Tată Ceresc, noi Îţi mulţumim, în această dimineaţă, pentru această înviere. O Dumnezeule! Odată, un păcătos, legat cu lanţurile păcatului; odată în temniţă, prin împrejurări; trufaş, fricos de stafii, teamă de moarte, teamă să Te întîlnesc, dar într-o zi glorioasă acolo a venit o înviere din aceea. Cristos a înviat în inimă, şi astăzi noi avem această mare asigurare. Astăzi El trăieşte suprem, şi noi îţi mulţumim Ţie pentru El.

E-159 Şi ne rugăm, Tată, acum, ca Tu să binecuvîntezi această mică audienţă, şi noi ne-am adunat. Fie ca Duhul Tău cel Sfînt să se odihnească peste fiecare. Tu să fii cu noi prin serviciul care vine, Doamne. Şi fie ca Duhul Sfînt să vină în mijlocul nostru în această dimineaţă şi să vindece pe fiecare persoană bolnavă care este în clădire. Acordă aceasta, Doamne. Fă ca oamenii să plece de aici, să-şi amintească de acest Paşti pentru totdeauna. Acordă aceasta, Doamne. Şi fie ca marile puteri, fie ca marii Îngeri, care au rostogolit piatra în dimineaţa de Paşti, fie ca ei să stea prezenţi, astăzi, să rostogolească la o parte fiecare piatră de îndoială, fiecare frică, fiecare discordie. Ia aceasta de la inimile oamenilor. Acordă aceasta, Doamne, ca Duhul Sfînt să poată veni jos în mare putere, şi să aibă acces la fiecare. Acordă aceasta. Prin Numele lui Isus Cristos, noi o cerem. Amin.

E-160 Să ne ridicăm.
Cel dintîi ca să moară pentru acest plan al Duhului Sfînt,
A fost Ioan Botezătorul, dar el a murit ca un om;
Apoi a venit Domnul Isus, ei L-au răstignit,
El a predicat că Duhul va salva omul din păcat.
Continuă să picure cu sînge, da, aceasta picură cu sînge,
Această Evanghelie a Duhului Sfînt picură cu sînge,
Sîngele ucenicilor care au murit pentru Adevăr,
Această Evanghelie a Duhului Sfînt picură cu sînge.
Oh, apoi ei l-au împroşcat pe Ştefan,
El a predicat împotriva păcatului,
Aceasta aşa i-a mîniat, ei i-au sfărîmat capul;
Dar el a murit în Duhul, el şi-a dat duhul,
Şi a mers să se unească cu ceilalţi,
Această oştire dătătoare de viaţă.
Acolo este Petru şi Pavel, şi divinul Ioan,
Ei şi-au dat vieţile astfel ca această
Evanghelie să poată străluci;
Ei şi-au amestecat sîngele, ca profeţii din vechime,
Ca adevăratul Cuvînt al lui Dumnezeu să poată fi spus cinstit.
Acolo sînt sufletele sub altar, strigînd, "Pînă cînd?"
Ca Domnul să pedepsească pe aceia care au făcut răul;
Dar acolo urmează să fie mai mulţi
Care îşi vor da sîngele vieţii lor
Pentru această Evanghelie a Duhului Sfînt
Şi revărsarea-i înroşită.
Continuă să picure cu sînge,
Această Evanghelie a Duhului Sfînt picură cu sînge,
Sîngele ucenicilor care au murit pentru Adevăr,
Această Evanghelie a Duhului Sfînt picură cu sînge.

E-161 Nu-L iubiţi voi? Noi cîntărn acea mică cîntare deoarece noi credem că Evanghelia Duhului Sfînt încă picură cu Sînge. Aceasta este o cale a persecuţiei. Aceasta este o cale a înţelegerii greşite. Aceasta este adevărat. Lumea nu cunoaşte Aceasta. Lumea niciodată nu a cunoscut Aceasta. "Lumea vă va urî. Dar îmbărbătaţi-vă, Eu am biruit lumea." Ei nu înţeleg Aceasta. "Predicarea crucii este o nebunie pentru cei care pier." Dar acolo este Ceva jos în inima credinciosului, care spune, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. Eu ştiu aceasta, dincolo de vreo îndoială."

E-162 Fiecare se simte bine? Spuneţi, "Amin". [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Acum da-ţi mîinile cu cineva care stă lîngă voi, spuneţi, "Laudă Domnului." Laudă Domnului. Laudă Domnului. Laudă Domnului. Asta-i bine. Asta-i bine.

E-163 Luaţi-vă poziţia, în această dimineaţă, cu Cristos. El a înviat din morţi. Luaţi calea cu cei cîţiva dispreţuiţi ai Domnului. În regulă.
Acum să ne aplecăm capetele doar un moment.

E-164 Şi acum amintiţi-vă serviciile doar în cîteva minute din nou. Noi începem din nou, acum, la-la ora nouă; cartonaşele de rugăciune se vor împărţi. La ora zece, cu voia Domnului, vor începe preliminariile. Serviciul de predicare va începe cam în jur de aceasta, cam-cam la zece, eu presupun. Şi voi să fiţi aici devreme, la ora nouă, să vă obţineţi cartonaşele de rugăciune. Şi băieţii vor fi aici să împartă cartonaşele de rugăciune la ora nouă, în această dimineaţă. Toate bune.

E-165 Acum grăbiţi-vă acasă. Dacă voi trebuie să mîncaţi, duceţi-vă. Dacă nu, veniţi înapoi fără micul dejun. Doamne, noi mîncăm prea mult, oricum. Deci atunci veniţi înapoi, postind, bucurîndu-vă, lăsaţi-vă inima dreaptă.

E-166 Doar păstraţi aceasta în mintea voastră, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. Eu ştiu că El trăieşte. Clopoţeii bucuriei răsună în inima mea! Pentru că El a înviat, şi eu voi învia. Pentru că, eu sînt deja, temporar, poziţional înviat cu El acum, 'şezînd în locurile Cereşti în Cristos Isus."'

E-167 Acum să ne aplecăm capetele, pretutindeni în clădire. Şi i-am cerut Fratelui Beeler, unul dintre pastorii de aici...

E-168 Fratele Tom Meredith, eu l-am văzut în spate acolo, de asemenea, noi îl vom folosi în serviciu puţin mai tîrziu.

E-169 Şi acum, Fratele Beeler, dacă el va păşi înainte în timp ce fiecare cu capul lor aplecat în rugăciune, noi îi vom cere să ne elibereze în rugăciune. În regulă, Frate Beeler, dacă tu vrei.