E-1 Ea era atât de speriată, inima ei părea că bate cu aproape nouăzeci de mile pe oră. Era sus acasă cu ceva timp în urmă şi era în cameră încercând să-l fredoneze, şi să-l fixeze, şi…
Păi, îmi aminteşte de Fratele Moore când el… Băieţelul său, el a zis că a voia să predice, şi avea în jur de şapte sau opt ani; el continua să spună: „Tati, vreau să predic.” Deci într-o seară înainte de adunare, Domnul Moore a zis: „Acum, prieteni,” a zis: „David stând aici (şi stând acolo sus ca un cleric bătrân, ştiţi, şi capul său înălţat),” el a zis: „el vrea să predice puţin în această seară.”
Deci a fugit la platformă, a sărit din scaunul său, a fugit acolo, ştiţi, şi s-a oprit; şi s-a gândit că va intra direct în ea. Şi a privit într-o parte şi în cealaltă, a zis: „Pur şi simplu nu funcţionează.” A fugit înapoi şi s-a aşezat. [Fratele Branham râde - Ed.] Am trecut prin multe situaţii când m-am gândit că nu va funcţiona. Deci doar aceasta a fost în regulă totuşi.

E-2 Mamele lor obişnuiau să cânte pentru noi, Mabel şi Meda. Mi-ar plăcea să le aud cântând din nou, nu-i aşa? Mi-ar plăcea să le aud cântând. Poate că le vom putea face să se întovărăşească duminica viitoare şi să cânte cântecul pentru mine pe care-l cântau când am plecat din biserică. Vă amintiţi care era? „Nisipurile au fost spălate în urmele paşilor… Străinul,” şi apoi: „Ei vor veni din est şi din vest (să vedem,) Să serbeze cu Regele, şi să cineze ca oaspeţi ai Săi.” Cred că aşa suna. Dar mi-ar plăcea să le aud pe ele. Câţi doresc să le audă duminica viitoare dacă suntem în preajmă? Desigur. Eşti aici, Mabel? Este aici, Doc? Ea o aude, şi Meda este acolo în spate, deci ele pot să se antreneze puţin deoarece fetele vor pleca după o perioadă, nu-i aşa? Aşa este, trebuie să se antreneze puţin acum şi să înceapă săptămâna viitoare.

E-3 În această seară în timp ce coboram, şi abia acum câteva momente familia a plecat, şi eu eram singur cu Domnul să mă rog puţin. Am trecut pe lângă vechiul Tabernacol şi am văzut maşinile aliniate acolo. Ştiţi, îmi trezeşte amintiri vechi de mult timp, când obişnuiam să am aici, să intru, şi să am servicii mari şi să dureze până la ora două sau trei dimineaţa. Oamenii stăteau împreună. Ştiţi, mulţi dintre aceşti bătrâni sunt acolo sus în mormânt astăzi; vreau să zic trupurile lor, dar ei sunt în glorie. Şi generaţiile continuă să vină, cei tineri se ridică. Nu va mai fi mult până când nu vom mai fi, cealaltă generaţie ne va... tinerii ne vor lua locul. Deci ne revine nouă să trăim zilnic (nu-i aşa?) doar pentru Domnul, El singur.

E-4 Acum, ştiu că mâine este o zi lucrătoare pentru oamenii care trebuie să iasă şi să meargă la muncă, deci încercăm să terminăm devreme diseară. Există vreun serviciu de botez, orice care să urmeze serviciul? În regulă.

E-5 Acum, această Biblie veche binecuvântată este Harta de la leagăn la mormânt şi către cer, tot drumul. Şi o iubim datorită conţinutului Acesteia unde găsim planul salvării ca să îi salvăm pe cei mai mulţi. Acum, înainte să O deschidem, să vorbim Autorului, în timp ce ne aplecăm capetele doar un moment.
Tatăl nostru ceresc, Îţi mulţumim pentru tot ce a fost deja făcut în serviciu: pentru cântece şi pentru tot ce s-a întâmplat deja. Şi suntem recunoscători în această seară pentru că suntem adunaţi aici sub acoperişul acestei clădiri micuţe în Numele Domnului Isus cu această promisiune graţioasă, că „Oriunde sunt adunaţi doi sau trei în Numele Meu, Eu voi fi în mijlocul lor.” Şi ştim că Tu eşti aici.

E-6 Şi suntem atât de bucuroşi în această seară, deoarece după o mie nouă sute de ani de predicare a Evangheliei, şi istoria lumii înaintând, încă, Tu rămâi acelaşi. Schimbarea timpului, schimbarea oamenilor, schimbarea naţiunilor, schimbarea dorinţelor şi atitudinilor, dar Tu rămâi la fel. Şi suntem atât de bucuroşi pentru asta în această seară, Tată, suntem bucuroşi că putem citi Cuvântul Tău şi putem vedea ce erai atunci, şi ştim că ne apropiem de acelaşi Tată iubitor, iertător, înţelegător care odată a păşit pe ţărmurile nisipoase ale Galileii. Răstignit, a luat locul nostru şi a devenit un păcătos, care a murit la cruce în locul nostru ca să ia asupra Sa păcatele noastre, să le ducă departe, şi a fost alungat în iad. Şi profetul a zis:
„Nu voi lăsa sufletul Lui în iad, nici nu-L voi lăsa să putrezească.” Şi în a treia zi ai înviat din nou şi Te-ai înălţat, unde stai în această seară la mâna dreaptă a Majestăţii lui Dumnezeu ca să faci mijlociri pe mărturiile noastre. Şi avem un drept şi un privilegiu să o pretindem ca proprietatea noastră personală care a fost cumpărată prin Sângele Său, tot ce ai inclus în planul răscumpărării Tale când ai murit şi ai făcut ispăşirea la Calvar.

E-7 Şi în seara aceasta, Tată, cerem o binecuvântare specială pentru toţi pelerinii care s-au adunat sub acoperiş aici în Tabernacol. Cerem, de asemenea, Tată, pentru bărbaţii şi femeile, pentru băieţii şi fetele care sunt în afara Arcei diseară, care nu Te cunosc; ne rugăm ca Tu să fii cu ei şi să-i tragi la Tine în seara aceasta. Şi fie ca Duhul Sfânt să bată în special la inima lor şi curtează-i către Dumnezeu Tatăl nostru. Acord-o, Doamne. Binecuvântează toate bisericile şi toate adunările care au loc în toată lumea astăzi şi diseară. Şi fie ca toţi slujitorii să fie inspiraţi să predice, şi inima oamenilor şi urechile să audă şi să înţeleagă, şi Dumnezeu va primi gloria. Pentru că o cerem în Numele lui Cristos. Amin.

E-8 Şi fie ca Domnul să Îşi adauge binecuvântările în această seară în timp ce venim la cruce să învăţăm puţin despre Cuvânt. Aceasta este un fel de lecţie de şcoală duminicală. Ştiţi, mă gândeam cu ceva timp în urmă, stând acolo sus, ştiţi, ar fi un lucru minunat cândva dacă… Este o clădire mare, goală acolo în oraş, vechiul Teatru Green. Presupun că va putea găzdui o mie cinci sute sau două mii de oameni. Şi ar fi foarte frumos dacă am putea avea cândva, sau poate o continuare timp de câteva duminici succesive, aproximativ cinci săptămâni. Apoi să avem duminica după-amiaza, un serviciu de vindecare în vechiul Teatru Green, şi să se transmită serviciul la o staţie locală. De ce, nu costă foarte mult, aproximativ nouăsprezece, douăzeci de dolari. Şi m-aş bucura să plătesc pentru ea eu însumi, ţinând cont că adunările mele de acolo sunt sponsorizate. Doar pentru ca oamenii din vecinătate să fie aduşi înăuntru. Şi un loc bun să-i trimitem, pentru convertiţi şi…

E-9 Ştiţi, m-am bucurat enorm de mesajul păstorului nostru din această dimineaţă despre clarviziune. Şi ştiu că v-aţi bucurat cu toţii. Şi asta este bine. Şi trebuie să avem peştii în plasă, aşa cum am zis. Şi asta este corect. Trebuie să prindeţi peştele în plasă. Şi apoi împreună, de ce, stăm.

E-10 Acum, eu… Aseară, la Fratele Junior Cash (cred că acesta este numele său), ne aflam acolo sus să vorbim pentru el aseară şi Domnul a coborât într-un fel minunat.
Şi ei au adus o fată. Singurul lucru pe care l-am văzut care ar fi putut fi natural, pe care l-aţi fi putut vedea cu ochii voştri, care a fost la platformă, era o fată de culoare din partea de jos a Indianei, la sud de New Albany. Fata a fost implicată într-un accident şi şi-a lovit nervii urechii şi cei vocali, astfel că nu mai putea vorbi sau auzi. Şi o nervură a fost lovită undeva astfel încât i-a paralizat o parte. Şi fata… Mama ei, şi ea cu marile legături încercând să o conducă acolo, doar o tânără, o fetişcană, probabil în vârstă de şaisprezece ani.

E-11 Şi, într-un fel sau în altul, Duhul Sfânt pare să o pună pe Africa chiar în faţa mea. Am privit-o. Şi am avut o viziune scrisă chiar aici în carte, potrivit căreia întoarcerea în Africa va fi cu mult mai mare decât prima adunare din Africa. Şi apoi, oamenii fără să ştie ce s-a petrecut, fără să ştie că a avut loc o viziune, şi eu am spus: „Tată ceresc…”
Nu că cerem miracole. Biblia a zis: „O generaţie slabă şi adulteră caută după miracole.” Şi noi nu căutăm miracole, dar Dumnezeu înfăptuieşte miracole. Chiar în acelaşi timp în care El a zis asta, El înfăptuia miracole. Dar dacă le căutăm, trebuie să avem miracole, ceva să arătăm ca dovadă că suntem salvaţi sau ceva asemănător… Nu cred în dovezi. Cred dovada că suntem salvaţi este să Îl luăm pe Dumnezeu pe Cuvântul Său. Acesta este cel mai bun lucru pe care îl ştiu, şi apoi roadele urmează.

E-12 Acum, L-am întrebat pe El dacă o va acorda ca un semn că a sosit timpul să mă întorc în Africa, unde legăturile noastre devin mai puternice tot timpul. Şi când ne-am rugat pentru acea fată, ea putea să vorbească, să audă şi să se mişte. A fost minunat să vedem ce poate să facă Domnul. Şi suntem atât de bucuroşi în această seară pentru aceasta. Şi ştim că acea casă plăcută, oriunde ar fi, este foarte fericită să o vadă pe acea fată în această seară. Cum s-a întâmplat când nervii au fost desprinşi de ea (Vedeţi?), în nici un caz, deloc. Era tăiat şi îndepărtat, nervul limbii sau cel vocal şi cel al auzului; ambii sunt pe acelaşi nerv, dar a fost afectat de accident. Dar Dumnezeu cumva… Câţi dintre cei care au fost acolo au auzit-o pe fată vorbind? Să vedem. Aşa este. Vedeţi? Şi ea putea să vorbească şi să audă şi să converseze. Vorbeam aşa… [Fratele Branham vorbeşte în şoaptă - Ed.] Am întrebat: „Mă auzi?”
Ea a răspuns: „Da.”
„Mă auzi?” Apoi am zis: „Spune, ‚Mama.'” Ea a zis: „Mama.”
Am zis: „Spune, ‚Isus.' ”
Ea a zis: „Isus,” şi a continuat să vorbească.

E-13 Deci Domnul este minunat, nu este aşa? Plin de milă… Şi apoi, fiind afară în serviciile de seară acum timp de două săptămâni, a pisat inima mea bine din nou după... pregătit pentru un alt serviciu.
Acum, în cartea Numerelor. Îmi place Vechiul Testament. Vom avea o lecţie diseară din cartea Numerelor, al 13-lea capitol şi al 30-lea verset din Numere. Citiţi un verset ca o bază şi ca un punct de început. Şi apoi vom vedea, dacă citim un verset din Biblie, ştiu acest lucru, cuvântul meu va eşua deoarece eu sunt un om; dar Cuvântul lui Dumnezeu nu va eşua niciodată deoarece este Cuvântul lui Dumnezeu. Şi aşa, un verset de aici ne va da o fundaţie, că toţi oamenii care vin vor fi binecuvântaţi, deoarece este citirea Cuvântului. Acum, în al 30-lea verset…
Caleb a potolit poporul, care cârtea împotriva lui Moise. El a zis: „Haidem să ne suim, şi să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruitori!”
Şi fie ca Domnul să adauge binecuvântările Sale la Cuvânt.

E-14 Acum, subiectul meu în această seară este „La Cades-Barnea.” Şi acest subiect pe care-l avem sub considerare, doar ca un mic fundal, ca să ne aducă la locul unde, dacă Domnul voieşte… Toată aceasta, desigur, nu este niciodată premeditată; este vorbită doar prin inspiraţie, aşa cum a fost dată. Nu am urmat şcoli ca să învăţ cum să predic. Şi am încercat-o de patru sau de cinci ori şi a ieşit o adevărată încurcătură din ea. Eu nu ştiu cum să o fac. Dar Îl iubesc, şi mă bazez pe El. Şi ştiu că şi voi o faceţi.

E-15 Deci acum, la început acesta este un tablou pe care Dumnezeu… O mare dramă a Bibliei pe care Dumnezeu a aşezat-o aici pentru noi, ca prin aceasta să putem prospera. Cred că în al 10-lea capitol din Evrei sau în al 12-lea capitol, se spune: „Văzând că suntem înconjuraţi de un nor aşa mare de martori, să lăsăm la o parte toate greutăţile şi păcatul care aşa uşor ne înconjoară, ca să putem alerga cu răbdare cursa care este aşezată înaintea noastră, Privind către Autorul şi Desăvârşitorul credinţei noastre, Domnul Isus Cristos.”

E-16 Acum, tot Vechiul Testament şi toate caracterele Sale şi caracteristicile au fost numai o prefigurare sau piatra de temelie a Noului Testament, care uneşte legea şi această repartizare. Mulţi oameni s-au referit la aceasta ca repartizarea Creştină, dar nu este aşa. Aceasta este repartizarea Duhului Sfânt. Repartizarea Creştină a durat trei ani şi şase luni. Legea a durat câteva sute de ani. Şi apoi, repartizarea Creştină a fost ceea ce a unit Noul şi Vechiul Testament împreună.
Şi de multe ori vedem în Biblie, şi de multe ori ne referim la Faptele Apostolilor, cum este numită. Întotdeauna mi-a plăcut să o consider ca fiind Actele Duhului Sfânt în Apostoli. Deoarece apostolii erau doar oameni, dar Duhul Sfânt era în apostoli, aducând înainte mişcarea Sa.

E-17 Şi Duhul Sfânt este Duhul Domnului Isus Cristos care a coborât pe Biserică ca să continue lucrările Domnului Isus după plecarea Sa. Este pentru a da Lumină Evangheliei cu o strălucire mai mică decât atunci când a fost aici Cristos.
La fel ca în cazul lunii şi a soarelui, luna vine să lumineze în lipsa soarelui, până când acesta răsare din nou. Apoi luna dispare. Şi soarele străluceşte atât de puternic încât stinge lumina lunii. Dar ce este lumina lunii? Este o reflecţie a soarelui pe lună. Şi asta este ca Cristos. Când El era aici, El era Lumina lumii. El a plecat şi strălucind pe Biserica Sa pentru a reflecta Lumina Sa în această lume astăzi pentru o Lumină în care să umblăm până când se întoarce El, şi apoi totul în toate îi vor fi date Lui. Şi El va sta pe tronul lui David şi va domni întotdeauna şi întotdeauna.

E-18 Acum, Vechiul Testament fiind un model frumos, tipizăm acolo şi vedem toate acele lucruri întâmplându-se oamenilor pe care am putea să le privim ca exemple. Acum, Dumnezeu fiind suveran… Şi aşa cum am zis, astăzi învăţam într-o casă în care am fost invitat pentru prânz. Ei doreau să ştie dacă îi vor cunoaşte pe cei dragi lor, atunci când îi vor întâlni în Glorie. „De ce,” am zis: „cu siguranţa că-i vom cunoaşte.” Vedeţi. Noi suntem într-o... avem trei trupuri diferite în care locuim: unul este uman; celălalt este ceresc; şi celălalt este glorificat. Şi apoi dacă ne cunoaştem unii pe alţii în trupul uman, trupul muritor, cum să nu ne cunoaştem în trupul glorificat?
Dacă legea poate produce un lucru bun, cu atât mai mult lucrul produs de har este mai important, deoarece harul este mai mare decât legea. Şi dacă luna poate produce o anumită parte a luminii, cu atât mai mult soarele o va eclipsa când răsare. Şi cu siguranţă că ne vom cunoaşte unii pe alţii.

E-19 Şi acum, este exact aşa cum am spus, fiinţele umane continuă să crească în cunoştinţe. Cunoaşteţi mai mult acum decât cunoşteaţi când eraţi un băieţel sau o fetiţă, deoarece deveniţi mai înţelepţi. Şi întreaga rasă umană devine mai înţeleaptă. Aţi observat, rasa animalelor nu devine niciodată mai înţeleaptă? Ştiţi că trăiţi într-o casă mai bună acum decât cea în care trăia bunicul vostru? Şi probabil că copiii voştri vor trăi într-o casă cu mult mai bună decât cea pe care o aveţi voi acum.

E-20 Dar recent, cred că în revista „Reader Digest” sau în altă parte, am citit un articol despre faptul că ei au luat o pitulice şi au pus-o într-o cuşcă fără nimic cu care să-şi construiască un cuib. Şi ea trebuia să-şi lase ouăle pe podeaua cuştii. Şi ouăle au clocit artificial, şi ei au luat micuţele pitulici şi le-au pus într-o cuşcă în care nu aveau nimic cu care să îşi construiască un cuib. Ei le-au clocit artificial timp de cincisprezece generaţii, de atâtea generaţii diferite a fost nevoie pentru ca să le schimbe natura. Aceasta a necesitat cincisprezece ani deoarece pitulicile fac numai un cuib de ouă pe an. Şi după cincisprezece ani, ei au eliberat cealaltă pitulicea de lângă urmaşii săi de cincisprezece ani; nu a avut niciodată un pai cu care să construiască un cuib, nimic, şi au pus această pitulice într-un loc; şi primul lucru pe care l-a făcut a fost să îşi ia zborul ca să-şi construiască un cuib. Păsările îşi construiesc cuibul aşa cum s-a întâmplat în Grădina Edenului.

E-21 Dar omul continuă să evolueze, devine mai înţelept, întreaga… Bunicul vostru (aşa cum am spus) a mers să o vadă pe bunica voastră într-o căruţă; tatăl vostru a mers să o vadă pe mama voastră într-o cabrioletă; eu am mers să o văd pe soţia mea într-un Ford model T; băiatul meu are un motor cu opt cilindri, oricum îl numiţi. Probabil că nepoţii vor avea un avion cu reacţie. Acesta este felul… Continuăm să evoluăm deoarece avem un suflet. Acum, pasărea nu are un suflet. Dar noi avem un suflet. Noi nu suntem creatori, dar putem perverti.

E-22 Acum, nu putem crea lemnărie dar putem lua lemnărie după ce Dumnezeu a creat-o şi să construim o casă cu ajutorul ei, deoarece suntem descendenţi ai lui Dumnezeu, fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Indiferent cât de decăzuţi suntem, tot trebuie să recunoaştem că suntem fii şi fiice ale lui Dumnezeu. În condiţia noastră decăzută suntem în continuare fii şi fiice. Dumnezeu a făcut o promisiune, Dumnezeu trebuie să- şi ţină acea promisiune. Oh, sper că o vedeţi. Dacă aţi putea numai să înţelegeţi, biserica în seara aceasta, şi să realizaţi, nu v-aţi duce de la stâlp la poştă, şi nu v-aţi înscrie la această biserică şi la acea biserică. Nu aţi căuta lucrurile lumii care să vă aducă plăcere. Nu aţi căuta dintr-un serviciu de vindecare în altul. L-aţi putea lua pe Dumnezeu pe Cuvântul Său şi aţi şti că s-a terminat. Cu siguranţă. Când Dumnezeu face o promisiune, El nu se poate mişca de la acea promisiune. El este legat prin datorie să-şi ţină Cuvântul.

E-23 Am auzit pe cineva zicând: „Ce s-ar întâmpla dacă el ar decădea şi înapoi şi…” Puteţi face aceasta.
„Păi, sunt pierdut fără Dumnezeu.” Dacă ai fost găsit vreodată cu El, nu Te vei pierde niciodată de El. Deoarece Dumnezeu nu te poate salva şi apoi să îţi întoarcă spatele şi să te alunge. Dacă ar face-o, El şi-ar învinge propriul Său scop. Deci El nu poate face aceasta. Deci când Dumnezeu…

E-24 Noi devenim mai înţelepţi, dar Dumnezeu a fost infinit încă de la început. El a fost desăvârşit. El nu devine niciodată mai înţelept. El este întotdeauna la fel. Deci dacă apare o anumită criză şi Dumnezeu s-a comportat aşa-şi-aşa la acea criză, atunci dacă aceeaşi criză apare din nou, dacă El nu se comportă la fel, atunci El s-a comportat greşit când a acţionat aici. Vedeţi? Deci El trebuie să fie la fel tot timpul, indiferent vârstă. Şi nu pot să înţeleg cum pot oamenii să explice şi să încerce să îndepărteze puterea Divinităţii. Deoarece dacă Cristos este acelaşi ieri, astăzi şi în veci, puterea Sa este aceeaşi, atitudinea Sa este aceeaşi. Şi la fel cum a fost El atunci, El este la fel şi acum şi va fi la fel veşnic. Nu puteţi să luaţi nimic de la El. Asta este tot.
Şi dacă El a înviat în zilele călătoriei Sale pământeşti şi a vindecat bolnavii care erau dincolo de îngrijirea medicală, şi i-a vindecat? Dacă El s-a comportat în acest fel în acea criză, dacă El este acelaşi ieri, astăzi şi în veci, El trebuie să se comporte la fel astăzi sau El a fost greşit faţă de acei oameni. Vedeţi? Dacă El a făcut o promisiune acolo şi a trebuit să o respecte, El face o promisiune aici şi El trebuie să o respecte. El trebuie să procedeze astfel. Nu este nimic greşit cu Dumnezeu şi cu promisiunea Sa. Greşeala este în noi, în lipsa credinţei să o credem, sau să-L luăm pe Cuvântul Său.

E-25 Acum, vedeţi, dacă am avea priceperea păsării, ne-am comporta aşa cum au făcut ele la început.
Dar am devenit aşa inteligenţi, motivăm tot cuvântul şi spunem: „Oh, a fost în zilele trecute.” Şi construim alt fel de situaţie. În loc să-L luăm pe Dumnezeu pe Cuvântul Său, începem o nouă organizaţie. Vedeţi? „Ei bine, în acest fel o va face Dumnezeu, şi acela este felul în care o va face Dumnezeu.” Dacă noi am fi fost la fel ca păsările şi nu ne-am fi schimbat şi nu ne-am fi bazat pe libera morală, L-am fi luat pe Dumnezeu pe Cuvântul Său şi asta ar aşeza-o, şi asta este tot. Dumnezeu a zis aşa, deci asta este tot ceea ce este. Cât de frumos este să aflăm că adevăratul şi viul Dumnezeu încă mai trăieşte astăzi. În mijlocul întregului haos Dumnezeu încă mai trăieşte şi domneşte.

E-26 Acum, aceşti oameni ai legământului, Israel, jos în Egipt pe socoteala nesupunerii şi a vânzării fratelui lor, Iosif. Şi a fost dus în Egipt şi a stat acolo patru sute de ani sub sclavie. Vreau să observaţi. Ei nu şi-au pierdut niciodată legământul; şi-au pierdut libertatea, nu legământul lor. Când Dumnezeu a făcut legământul cu Avraam, Isaac şi Iacov, prin care a jurat pe Sine Însuşi că-l va salva pe Avraam şi sămânţa sa după el, obligaţia lui Dumnezeu este să respecte promisiunea. Şi El este la fel de obligat faţă de voi pentru această promisiune cum a fost faţă de Avraam pentru acea promisiune. Aşa este, dacă sunteţi sămânţa lui Avraam. Cum deveniţi sămânţa lui Avraam? „Noi cei care suntem morţi în Cristos luăm sămânţa lui Avraam,” spune Biblia: „şi suntem moştenitori conform cu promisiunea.” Apoi Dumnezeu este la fel de obligat faţă de voi cum a fost faţă de Avraam. Spune că va îndepărta toată teama de ea. Dumnezeu nu vrea să fiţi speriaţi de nimic; odihniţi-vă solemn pe ceea ce a zis El.

E-27 Ceea ce ne trebuie astăzi este un om care să provoace clipa în care trăim. Aşa este. Într-o perioadă când repartizarea şi toate celelalte s-au schilodit în numele religiei şi aşa mai departe, şi în numele salvării, Evanghelia, avem nevoie de cineva care să fie ridicat dintre noi aşa cum Dumnezeu l-a ridicat pe Moise să ocupe locul în acea zi.

E-28 Da. Ei nu şi-au pierdut legământul; ei şi-au pierdut libertatea. Erau sclavi dar legământul încă dura.
Şi într-o zi acolo jos, când ei gemeau şi plângeau sub chinuitorii Egiptului deoarece deveniseră sclavi… Vreau să observaţi acest tablou încântător. Şi acesta va fi potrivit pentru legalişti. Ascultaţi. Dumnezeu nu a coborât niciodată şi a zis: „Acum, dacă veţi face anumite lucruri, dacă veţi face anumite lucruri.” Harul lui Dumnezeu a produs un salvator, Moise. Asta este adevărat. Moise nu a fost adus sub vreo condiţie, ci Dumnezeu l-a trimis pe Moise prin harul suveran. Nu numai un salvator, dar harul a produs un eliberator, fără nici o lege, fără nimic. Doar harul solemn al lui Dumnezeu, El l-a trimis pe Moise ca să fie un eliberator şi un salvator al naţiunii, să-i elibereze.

E-29 Când mă gândesc la aceasta, încep să îmi amintesc că acelaşi Dumnezeu care a fost cu oamenii legământului în Egipt, cu siguranţă că El, sub toată tensiunea şi indiferenţa în care este biserica în seara aceasta, va trimite un Eliberator, prin harul Propriei Sale Fiinţe. Suntem la fel de siguri că vom primi o revărsare a Duhului Sfânt în aceste ultime zile, cum stăm în această biserică în seara aceasta. Dumnezeu a acţionat pentru oamenii legământului fără nici un efort al său, dar El a trimis gratuit din cer poporului legământului Său o lucrare de har pe suveranitatea promisiunii Sale. El l-a trimis pe Moise. Şi în aceeaşi criză, când oamenii sunt în sclavie, şi în… sub celelalte, jugul păcatului şi boli şi necazul de astăzi, El Îl va trimite la fel de sigur pentru a doua oară pe Isus Cristos, cum l-a trimis pe Moise prima dată. Când criza a apărut, Dumnezeu a acţionat în harul suveran. El trebuie să facă acelaşi lucru sub acelaşi act sau El s-a comportat greşit când a acţionat atunci. Înţelegeţi?

E-30 Încerc să ajung la acest fapt: Cel mai mare păcat pe care-l găsesc în biserica de astăzi este necredinţa. Acesta este singurul păcat care există. Nu există alt păcat în afara necredinţei.
Cât din aceea este noapte? Cât este întuneric? Nu puteţi spune: „Atât de mult este întuneric,” ieşi din mâinile mele, este numai întuneric. Acum, există o singură cale de a indica şi determina păcatul; aceasta nu este dacă beţi, sau dacă fumaţi, sau dacă pariaţi. Este indicat în acest fel: deoarece sunteţi un necredincios faceţi aceasta. Asta este adevărat. Dacă pariaţi, dacă minţiţi, dacă furaţi, aceste lucruri nu sunt păcat; acestea sunt rezultate ale păcatului. Acestea se întâmplă deoarece în voi locuieşte un duh diferit. Dacă aţi fost un credincios, un credincios ferm, acele lucruri vor fi la fel de moarte şi de negre cum este noaptea înaintea voastră. Cu siguranţă. Vedeţi, aceste lucruri sunt atribute ale necredinţei.

E-31 În Ioan, al 3-lea capitol, Isus a zis, că: „Cel ce nu crede este deja condamnat.” Nici măcar nu ajungeţi la prima bază; sunteţi condamnaţi încă de la început. Deci asta nu înseamnă că trebuie să aveţi un măsurător în biserica voastră: dacă faci asta, dacă te vei măsura după aceste reguli, dacă te vei măsura după acea regulă. De multe ori oamenii vor lăsa deoparte lucrurile micuţe, cum ar fi aparţinerea de biserică, şi acel lucru poate să fie în continuare în inima lor, şi ei se strecoară în jur şi o fac. Dar când un om a întâmpinat cerinţele lui Dumnezeu şi s-a născut din nou din Duhul lui Dumnezeu, acele lucruri sunt luate din viaţa sa. El nu vrea să le facă.

E-32 Vă puteţi imagina un porc, porcul va merge la mocirlă şi va mânca; nu-l acuz, este un porc; asta este ceea ce îl convinge să o facă. Dar niciodată nu veţi convinge un miel să o facă, deoarece sunt două naturi. Porcul are o natură, iar mielul are o altă natură. Şi atât timp cât puteţi ţine aceeaşi natură în acest porc, indiferent cât încercaţi să îl curăţaţi, el va avea aceeaşi natură, deoarece el este un porc încă de la început.
Şi de aceea, de multe ori, luăm oamenii şi îi aducem în biserică, şi aşa mai departe, îi facem membri deşi ei nu au fost salvaţi niciodată. Acesta este motivul pentru care astăzi este în faţa oamenilor o asemenea încurcătură; ei nu ştiu încotro să o ia. Ei văd oamenii declarând Creştinismul şi fără să fie diferiţi de restul lumii. A devenit o persoană care niciodată nu a fost în contact sau niciodată nu a fost născută din nou, niciodată nu L-a acceptat pe Domnul Isus, niciodată nu L-a crezut. Ei poate că au fost prelucraţi; poate că au dansat; poate că au strigat; poate că au vorbit în limbi; poate că au făcut toate aceste lucruri, dar niciodată nu au venit la Persoană, Cristos Isus, ca să fie într-adevăr născuţi din nou în inima lor. Aceste lucruri mor; natura noastră este schimbată, şi o persoană nouă se naşte.

E-33 Acum, când Moise a îmbătrânit, el a refuzat să fie numit fiul fiicei Faraonului. După aceea el l-a omorât pe Egiptean. Dar Dumnezeu era cu el la Midia şi l-a adus înapoi. Şi în faţa rugului arzând, în acea zi, el a primit o experienţă care a rămas cu el tot timpul vieţii. Şi aşa cum am spus aseară, aşa voi spune şi astăzi: acel om… Indiferent cât de bine a fost învăţat Moise, câtă teologie cunoştea, cât de bun membru de biserică era, el a fost crescut sub toate preceptele educaţiei care puteau fi cumpărate; el era fiul unui rege. Dar el, încercând el însuşi, tot a eşuat să o facă să meargă. Dar în cinci minute în Prezenţa rugului aprins, el a devenit o nouă persoană. Ceva s-a întâmplat.

E-34 Şi ce ne trebuie astăzi în seminarele noastre, nu este atât de multă teologie care să fie învăţată, ci o experienţă a rugului aprins, unde omul coboară înaintea lui Dumnezeu şi Îl întâlneşte faţă în faţă. Avem nevoie de o provocarea în această zi cum am avut în acea zi. Avem nevoie de bărbaţi şi femei care L-au întâlnit pe Dumnezeu şi ştiu despre ce vorbesc. Nu avem nevoie de cineva care încearcă să înveţe din vreo carte a bisericii sau de nişte teologie deschisă. Astăzi avem nevoie de un om care a fost în Prezenţa rugului aprins, şi care a fost născut din nou şi schimbat şi făcut o creatură nouă. Acesta este felul de persoană de care avem nevoie astăzi. Acesta este felul de persoană care va sta în linia focului, indiferent de ce vine sau pleacă.

E-35 Moise, după ce şi-a primit însărcinarea, a coborât în Egipt şi a eliberat copiii Israelului. O mare greşeală pe care o găsim şi un lucru important, cum a fost în acea zi, aşa este şi astăzi. Când am aflat că Moise a coborât şi a luat pe copiii Israeliţi şi i-a scos afară, fenomenalul a fost făcut. Acum, aici este. Nu vreau să vă rănesc. Nu vreau să vă scutur sau să vă smucesc, pentru că-mi doresc să predic adevărul. Există un înţeles în asta, frate, adevărul niciodată nu o să vă facă popular, dar adevărul vă va face corecţi; acesta este un lucru bun. Şi nu aţi prefera să fiţi cinstiţi decât populari? Cu siguranţă că da.

E-36 Acum, vreau să ştiţi că atunci când fenomenalul a fost făcut, miracolele au fost înfăptuite, semne şi minuni. Şi când ei au ieşit, Biblia a zis că o mulţime amestecată a ieşit, un grup de oameni amestecaţi: unii dintre ei credincioşi, unii pretinzând că cred. Marile miracole au fost făcute; oamenii au ieşit ca nişte credincioşi declaraţi, deşi ei nu erau credincioşi. Şi ăsta este unul din motivele pentru care avem în prezent o mare parte din necazul nostru; putem să-l arătăm cu degetul: Este vorba despre bărbaţi şi femei care vin la biserică şi mărturisesc că sunt credincioşi, deşi nu sunt credincioşi. Am aflat-o în amvon; am aflat-o în linia de rugăciune; am aflat-o pretutindeni, unde intră bărbaţii şi femeile, care au spus: „Sunt un credincios” şi mărturisesc că sunt credincioşi, când ei nu sunt credincioşi.

E-37 Şi asta este ceea ce a dat naştere necazului Israelului, când au ajuns într-un loc, după ce au aflat că aceşti oameni au ieşit… Sigur că supranaturalul a fost înfăptuit. Asta este ceea ce găsim în tărâmurile noastre astăzi în biserici. Dumnezeu a păşit pe scenă; El vindecă bolnavi; El a înviat morţii; El a deschis ochii orbilor; El l-a făcut pe surd să audă, pe mut să vorbească; El vindecă invalizii; El vindecă oamenii de cancer. Noi… Asta nu poate fi negată. Asta s-a întâmplat de mii de ori. Odată a început chiar de aici de la intersecţia Străzii a 8-a cu Strada Penn, şi acum continuă în jurul lumii, cu zece mii de focuri ale trezirii arzând pe dealurile tuturor naţiunilor păgâne şi pretutindeni altundeva. Semnele şi minunile sunt înfăptuite, lucruri importante se mişcă, Dumnezeu mişcându-se. Suntem la timpul sfârşitului, timpul îmbinării.

E-38 Deci aflăm că în aceasta este o mulţime amestecată. De multe ori oamenii ies spunând: „Da, sunt.
Voi face aceasta.” Şi aflăm că aceşti oameni erau fireşti. Imediat ce prima încordare a venit, ei au dorit să se întoarcă în Egipt. Ei doreau oalele cu usturoi; ei îşi doreau peştele din râu; îşi doreau prazul şi usturoiul; ei îşi doreau lucrurile pe care le-au avut în Egipt.
Acesta este un model frumos şi perfect al membrului firesc al bisericii de astăzi. Lui îi plac lucrurile lumii deoarece el nu este de la Dumnezeu. Biblia a zis: „Dacă iubiţi lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu este în voi.” Şi Cristos este în toate declaraţiile Sale. Şi acesta este adevărul. Şi astăzi aflăm oameni ieşind… Oh, îmi doresc ca Dumnezeu, cumva, să poată pune aceasta pe partea stângă, sub a cincia coastă, şi să o acopere. Când ajunge într-o situaţie încordată, un bărbat, indiferent cât de mult aţi încerca să pretindeţi, îşi va arăta părţile bune şi cele rele sub încordare. Luaţi un Creştin cândva şi puneţi-l sub o încordare şi priviţi-l cum se comportă, şi puteţi spune din ce este făcut.

E-39 Cu toţii pot să meargă bine; cu toţii îl pot lăuda pe Domnul în timp ce Duhul Sfânt cade într-o adunare de oameni. Dar lăsaţi să vină un necaz şi priviţi ce se petrece. Priviţi ce se întâmplă atunci. Îi veţi urma acolo? Sunteţi unul din mulţimea amestecată? Sunteţi persoana care nu poate suporta (cum spune expresia străzii)? Asta este. Nu o puteţi suporta. Frate, dacă aţi ales acea cale, decăzând, şi urcuşuri şi coborâşuri, şi înăuntru şi afară, de ce nu veniţi la Calvar şi muriţi faţă de voi înşivă şi să fiţi născuţi din nou din Duhul lui Dumnezeu? Amin. Să vă fie ruşine.
Voi care mărturisiţi Creştinismul, voi care trăiţi în bisericile voastre. Aici nu avem membri; este suficient să veniţi aici; aparţineţi tuturor bisericilor diferite. Dar voi oamenilor care pretindeţi că sunteţi Creştini, şi apoi trăiţi vreo viaţă diferită, încât nu sunteţi aici şi un îndatorat al societăţii Domnului Isus Cristos. Amin. Voi care mărturisiţi să fiţi Creştini şi vă este ruşine să-L luaţi pe Cuvântul Său sau să mărturisiţi puterea Sa şi gloria când El vine, sunteţi îndatoraţi Numelui Domnului Isus Cristos. Amin. Aşa este. Asta este adevărat. Fugiţi la Cuvânt, pe pământ inundat sau mlăştinos, staţi pe Cuvântul Său.

E-40 Avraam a trebuit să o facă şi să numească toate acele lucruri care nu erau cu toate că erau; şi el L-a crezut pe Dumnezeu, şi i s-a imputat ca neprihănire. Astăzi avem nevoie de osul iadeş din şira spinării pus în Creştinism. Este acolo; lucrurile de care avem nevoie sunt nişte Creştini născuţi din nou, bărbaţi şi femei, care atunci când vor vedea necazurile ridicându-se, nu se vor strecura, nu vor cade, nu vor fugi afară fiind părtaşii ei, dar un bărbat şi o femeie care vor sta şi îşi vor arăta culoarea. Chiar şi prietenii voştri vă vor aprecia mai mult dacă veţi face aceasta.
Ce bărbat este acela care nu apreciază o femeie, să o lase să fie atât de urâtă ca un gard, făcută din nămol şi mâzgălită cu mormoloci. Lăsaţi-o să fie cât de urâtă poate să fie, dar lăsaţi-o să fie doamnă şi să aibă suficient caracter cu care să lupte pentru moravurile femeii. Orice bărbat care va veni îşi va scoate pălăria înaintea ei, dacă are puţină bărbăţie în el. Şi dacă un bărbat întâmpină aceasta ca un fiu căzut al lui Dumnezeu, ce va spune Dumnezeu, El Însuşi, unui bărbat care va sta pe convingerile sale, va numi adevărul, adevăr şi greşitul, greşit.

E-41 Astăzi avem nevoie de o trezire de modă veche a Sfântului Pavel şi de Evanghelia Sfintei Biblii înapoi din nou în biserică. Există atât de mult din această nesiguranţă purtată în numele Creştinismului, îndepărtată. Atât de multe denominaţiuni, atât de multă teologie, atât de multă educaţie şi… Eu nu încerc să susţin… Oamenii nu merg oricum, la fel de de invalizi cum este biserica. Iată. La fel de invalizi cum este biserica, educaţia nu este cârja voastră; credinţa voastră este cârja voastră. Amin. Aşa este. Educaţia nu o va face niciodată; denominaţiunea nu o va face niciodată; nu va exista niciodată o organizaţie care va înlocui experienţa camerei de sus. Nu va exista niciodată o şcoală care să ia locul Cincizecimii. Nu este posibil. „Nu prin putere, nu prin tărie, dar prin Duhul Meu, a spus Domnul.” De asta avem nevoie astăzi, de înapoierea la experienţa Bibliei. Creştinii care sunt născuţi din nou, care sunt spălaţi în Sângele Mielului, albiţi, reîntineriţi, născuţi a doua oară. Lumea are nevoie astăzi de o trezire, o trezire de modă veche, de felul celei pe care Pavel a avut-o prin A.D. 66.

E-42 Acum, fratele meu, soră, privim această mulţime amestecată. După o vreme ei încep să se plângă.
Asta găsim în toate mişcările lui Dumnezeu. Asta găsiţi voi Metodiştii în bisericile voastre; asta găsiţi voi Baptiştii în bisericile voastre; Prezbieteranii, Penticostalii, orice sunteţi, îi găsiţi. Este o mulţime mixtă. Aşa s-a întâmplat când John Wesley a avut o trezire cu mult timp în urmă în secolul al şaptesprezecelea; o mulţime amestecată a apărut. Când Martin Luther a avut o trezire, o mulţime amestecată a apărut. Când Baptiştii prin John Smith au avut o trezire, o mulţime amestecată a apărut. Când Penticostalii au avut o trezire, o mulţime amestecată a apărut. Şi exact asta este ceea ce o pune pe raft. Dacă ar fi fost articolele originale, ar fi stat în biserică, şi i-ar fi dat pe ceilalţi afară, şi ar fi mers înainte, ar fi fost în continuare o trezire la Metodişti, Baptişti, Prezibeterani şi la biserica Penticostală. Este o mulţime amestecată.

E-43 Ei au ieşit. Imediat ce au ajuns acolo au început să se plângă. Au fost în deşert numai o perioadă de trei luni; au început să spună: „Oh, dacă aş fi avut nişte usturoi, dacă aş fi avut nişte praz.” Ei au fost acolo şi au înlocuit mâncarea Îngerilor cu usturoiul, şi se plângeau. De ce, gastronomia lor nu putea digera mâncarea Îngerilor. Acesta este necazul astăzi; nu am avut o trezire veche, a Duhului Sfânt, şi gastronomia noastră spirituală nu poate digera mâncarea adevărată, Duhul Sfânt de modă veche ţinut în trezire… ? ... Noi avem nevoie de reţeta doctorului; aceasta este reţeta Doctorului Isus care ne va îndrepta. Cu siguranţă. Ei nu rezistă; pleacă şi se întorc. Imediat ce se ridică primul lucruşor, ei se plâng, se ceartă, fierb. Ei… Luaţi o biserică care are unul dintre lucrurile lor început în ea, este ca un cancer, va omorî întreaga biserică. Aşa este. Ar trebui să pornim aceasta şi să ieşim.
Acum, când ei nu ajunseseră prea departe… Acum, gândiţi-vă, mâncând mâncarea Îngerilor, căzând din cer şi ei se plângeau. Şi ei beau o apă dintr-o stâncă lovită, pura, sfânta apă a Vieţii, şi se plângeau dorind apa nămoloasă a Nilului. Aşa se întâmplă şi astăzi.

E-44 Oamenii spun: „Oh, predicatorule, ai o minte prea îngustă. Vei îndepărta toate plăcerile de biserică când începi să predici împotriva acestor lucruri şi acelor lucruri.” Frate, dacă biserica ar fi stat unde mărturiseşte ea să stea, ea ar iubi lucrurile lui Dumnezeu şi ar urî lucrurile lumii, nu mulţimea noastră amestecată. Acesta este necazul astăzi, o mulţime amestecată, un popor care doreşte lucrurile lumii şi doreşte să se confrunte cu biserica. Asta este ceea ce o provoacă când ei se poticnesc şi cad; asta este ceea ce încheie adunările de rugăciune; aceasta este felul în care se organizează tot felul de societăţi în biserică şi scot altarul din…? ... şi singurul foc pe care-l au este în subsol.
Din cauza asta i se spune unui predicator să predice cincisprezece minute şi să o facă despre mătănii sau păsări roşii sau altceva. Vă voi spune că o biserică născută din nou a viului Dumnezeu vrea să audă Evanghelia, deoarece un om care este născut din Duhul lui Dumnezeu… Isus a zis, că… „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Cu siguranţă că aşa este. O mulţime mixtă.

E-45 Ei au urcat. Da, ei au părăsit medicii lăudăroşi ai Egiptului, lăudându-se în ideile lor materiale, în dispozitivele lor mecanice, în ştiinţa lor medicală, în felul în care au avut-o, şi mecanicele; ei se lăudau cu medicii lor. Ei au părăsit aceasta pentru a călători cu Marele Medic, şi tot se plângeau. Nu este aceasta ca mulţimea mixtă de astăzi?
Şi fără să vă daţi seama, ei au ajuns la un loc numit Cades-Barnea. Cades-Barnea este scaunul de judecată, era scaunul de judecată al lumii. Numele real al locului, înţelesul lui era un pârâu mare care ţâşnea în sus prin acesta, o mulţime de palmieri care erau în deşert, unde nişte corturi micuţe, numite un oraş, un loc de locuit al unei naţiuni de oameni, sau o mână de oameni. Şi pretutindeni existau pârâie care ţâşneau din toate locurile, alimentate de la acest pârâu imens.

E-46 Ce tablou frumos al unei biserici. Afară în deşert unde totul trebuia să vină la Cades pentru a obţine apă. Toţi trebuia să vină la Cades să ia apă, datorită acelui pârâul imens care alimenta celelalte pâraie. Acesta este un model al cerului; acesta este un model al scaunului de judecată al lui Dumnezeu; locul unde acea judecată începe la casa lui Dumnezeu. Şi locul unde acest pârâu imens alimentează şi celelalte pârâiaşe care curg din el, înseamnă cerul fiind scaunul de judecată al lui Cristos, şi toate bisericile dau viaţă, apă şi scaunul judecăţii unde oamenii vin la biserică să fie judecaţi.

E-47 Necazul în zilele noastre este că oamenii vin la biserică şi ei sunt mângâiaţi pe spate. Şi asta se întâmplă din cauză că ei donează pe farfuria de strângere, din cauză că ei au devenit un diacon, din cauză că au devenit altceva din biserică; sau pot conduc o maşină mai bună, sau poartă haine mai frumoase, sau ceva asemănător, sunteţi respectaţi şi sunteţi mângâiaţi pe spate. Frate, astăzi avem nevoie de nişte predicatori de modă veche care vor numi negrul negru şi albul alb, cum a făcut Ioan Botezătorul.
Când a ieşit din pustia Iudeii, el nu era îmbrăcat foarte bine. El avea o bucată de piele de oaie în jurul său, cu un brâu de lână de cămilă înfăşurat în jurul său, şi el a ieşit predicând pocăinţa. Şi când Irod l-a luat pe fratele său, soţia lui Filip, şi a venit chiar acolo la adunare, îmi pot imagina diaconul zicând: „Să nu predici despre căsătorie şi divorţ în seara aceasta, deoarece printre noi se află un om mare în această seară. Să nu faci aşa ceva.”

E-48 Şi vă puteţi imagina un om primind Duhul Sfânt în pântecele mamei sale ţinând de orice era păcat.
Ioan Botezătorul a primit Duhul Sfânt cu trei luni înainte să fie născut. El era mort în pântecele mamei sale, dar la vorbirea Numelui lui Isus, el a sărit şi s-a smucit în pântecul mamei. Va puteţi imagina un om care a primit Duhul botezului cu Duhul Sfânt cu trei luni înainte să se nască, făcând un compromis cu lucrurile lumii?
A mers direct acolo şi şi-a îndreptat degetul către el spunând: „Nu este legal pentru tine să o ai.” Aceasta este felul… L-a costat capul, dar el este în glorie în această seară printre cei răscumpăraţi din lumea cealaltă. Amin. Asta nu este popular, dar este adevărul. Amin. Observaţi.

E-49 Nu vă speriaţi când zic: „Amin.” Înseamnă „Aşa să fie.” Aşa este. Acum, ştiu că devin puţin emoţionat din când în când. Credeţi că sunt emoţionat, dar nu sunt; ştiu unde mă aflu. Ştiu exact despre ce… ? ... ştiu despre ce vorbesc. Ştiu despre Cine vorbesc, Domnul Isus Cristos. Observaţi, cât de frumos.

E-50 Şi ei au început să murmure şi să se plângă, şi în cele din urmă au fost aduşi la Cades. Şi când au venit la Cades, acest scaun al judecaţii, judecată… Şi apoi întregul lucru era adunat împreună. Şi într-o zi glorioasă, şi cred că acea zi este la îndemână chiar acum, va fi o separare între cel drept şi cel nedrept.
Şi cred că aş putea dovedi suficient prin autoritatea Scripturii că semnul fiarei şi Pecetea lui Dumnezeu a poporului lui Dumnezeu se va petrece în curând, şi chiar acum are loc. Semnul fiarei este semnul apostaziei. Semnul fiarei au fost aceia care au respins corectul; ei erau găuriţi în ureche ca să greşească tot restul zilelor lor. Aceia care au primit Pecetea lui Dumnezeu fiind botezul Duhului Sfânt. Efeseni 4:30 spune: „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt cu care aţi fost pecetluiţi până în ziua răscumpărării voastre.” S-a ajuns într-un punct în care o persoană nu mai poate rămâne deloc mediocră. Aşa este.

E-51 Ca un confrate care încerca să meargă în cer. El avea o mână plină de bilete. Bărbatul l-a întrebat când s-a urcat în tren: „Pentru ce ai aşa multe bilete?” Unul dintre ele era Metodist, unul era Baptist, unul era Ştiinţa Creştină, unul era Adventist de Ziua a Şaptea, unul reprezenta totul. A întrebat: „Pentru ce ai toate aceste bilete?”
El a zis: „Ei bine, îţi voi răspunde, domnule.” A zis: „Unul continua să spună că aceasta era corectă şi aceea era corectă, şi le-am încercat pe toate.” A zis: „M-am gândit să iau câte un bilet din fiecare.” Şi el a fost condamnat.

E-52 Frate, există o singură cale să ajungi în cer; aceasta este prin Cristos Isus, fiind născuţi din nou de Duhul Sfânt. „Dacă un om nu este născut din nou nu va intra în Împărăţie,” a zis Domnul nostru Isus Cristos. Amin.
În ce zi trăim, prieteni; în ce timp trăim, ce schimbare, ce scuturare. Dumnezeu îşi justifică întotdeauna Biserica. Dumnezeu întotdeauna va…. Nu spun că toţi vor veni la Tabernacolul Branham; nu spun că se vor duce pe Walnut Street. Nu spun că vor merge la biserica Creştină sau la oricare biserică; spun că Dumnezeu îşi are membrii Săi în fiecare biserică. El îşi are membrii Trupului Său care sunt născuţi din nou. Şi ei sunt aceia care sunt adevăraţi faţă de Dumnezeu. Ei sunt aceia care-L iubesc pe Domnul Isus din toată inima şi din tot sufletul lor. Îi veţi găsi citindu-şi Biblia în adunările de rugăciune, făcând orice pot pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Aşa este. Dar adunarea mixtă îi copleşeşte pur şi simplu şi este lumească şi încearcă să-i atragă înapoi în lucrurile lumii. Astăzi trebuie să avem un alt Cades-Barnea (Aşa este.), unde începe judecata.

E-53 Apoi ce s-a întâmplat? Core s-a ridicat şi a zis: „Sunt mai mulţi oameni sfinţi în afară de Moise.” Şi el a adunat un grup mare împreună, şi apoi a ieşit cu acest grup mare şi a zis: „Suntem profeţi, şi suntem aceasta şi suntem aceea.”
Şi ce s-a întâmplat? Dumnezeu i-a spus lui Moise: „Separă-te de ei.” Şi El a deschis pământul şi i-a înghiţit. Acela a fost sfârşitul acelor bombănitori, şi sfârşitul acelor oameni care au mers cu Core. Pe urmă ce s-a întâmplat? Dumnezeu a zis: „Mergem la…” i-a spus lui Moise: „trimite câţiva spioni să spioneze ţara unde mergem, pe care ţi-am promis-o.” Dacă Dumnezeu le-a spus că era o ţară bună, dacă Dumnezeu şi-a respectat toate promisiunile, aceea trebuia să fie suficient să îi satisfacă pe toţi, dacă Dumnezeu a spus aşa.
Acum, noi vom striga tot timpul: „Lăudat să fie Domnul” la aceasta. Dar, frate, acelaşi Dumnezeu care le-a făcut acea promisiune ne promite nouă fiecare promisiune pe care a făcut-o. De ce ne îndoim?
„Ce încerci să spui, Frate Branham? Este o adunare mixtă?” Da, exact aşa este. Este o adunare mixtă. Şi suntem la Cades chiar acum. Unde veţi…?... [Loc gol pe casetă - Ed.]

E-54 Oameni mari în ţară… L-am avut pe Jack Schuller al nostru, un Billy Graham; i-am avut pe Oral Roberts, Tommy Hicks, Tommy Osborn; am avut mulţi oameni puternici care au străbătut înainte şi înapoi această naţiune. Şi în seara aceasta există mai multe bodegi decât biserici, şi apar în continuu. Care este problema? Este o adunare mixtă.
Să vă spun ceva: lăsaţi această naţiune să nu cheme doar o oră, o anumită zi stabilită pentru o adunare de rugăciune, pe care doar câţiva dintr-o mie vor încerca să o frecventeze… Lăsaţi întreaga naţiune să se întoarcă la Dumnezeu, şi să dărâme toate bodegile, să distrugă toate distileriile şi să distrugă toate locurile de beţie şi toate lucrurile, şi să arunce aceste şorturi de pe femei şi să o facă o abatere penală ca să-i poarte pe stradă, şi să cureţe casele şi biserica. Şi puneţi predicatori în spatele amvonului în locul vreunor alegători; deoarece o trezire de modă veche vine acolo unde un bărbat şi o femeie vor striga către Dumnezeu. Vom avea o trezire care va străbate ţara. Şi este cea mai bună apărare pe care am avut-o vreodată. Este singurul lucru în lume care va opri bomba atomică. Aveţi bomba adăpostită sub Aripile Sale. Amin. Aşa este.

E-55 Observaţi cum Cades-Barnea intră în joc, acolo unde ei au trebuit să fie judecaţi. Şi Moise a ales doisprezece, unul din fiecare seminţie. Şi el i-a trimis acolo să spioneze ţara. Când s-au întors, îmi doresc să observaţi ce au raportat: „Oh,” au zis ei: „este o ţară bună. Oh, este o ţară minunată. Curge lapte şi miere.” Dar zece dintre ei au zis: „Nu o putem lua. Nu o putem lua. Oh,” au zis: „i-am întâlnit pe Amoriţi, şi Madianiţi, şi Canaaniţi şi toţi aceşti. De ce, arătăm ca lăcustele pe lângă ei. Ei sunt oameni solizi, şi cetăţile lor sunt toate fortificate, şi nu există nici o cale pentru ca noi să intrăm. Oh, inimile noastre leşină în noi; nu o putem lua.” Şi după votul popular al oamenilor, ei l-au primit.
Dar doi dintre ei au fost împotrivă; unul numit Caleb şi unul numit Iosua, care au adus un ciorchine de struguri pe care doi oameni trebuia să-l poarte. Caleb a zis: „Tăceţi înaintea profetului. Încetaţi.” El a zis: „Putem să o luăm. Să mergem să o luăm imediat.”

E-56 În această oră aveam nevoie de un om care să provoace promisiunea lui Dumnezeu înaintea poporului. Dumnezeu a promis să reverse din binecuvântările Cincizecimii în ultimele zile; vreau să zic o Cincizecime adevărată revărsată. Şi este timpul ca ea să vină; un alt Cades-Barnea a sosit. Da, domnule.
Ei zic: „O putem face. Sigur o putem face.” Ce era? Acei membri laşi ai bisericii priveau la ceea ce puteau vedea cu ochii lor, dar Caleb şi Iosua priveau la promisiunea lui Dumnezeu. Nu-mi pasă câtă opoziţie înfruntau; cât de uriaşi păreau giganţii; cât de mari erau gardurile; ei priveau către promisiunea lui Dumnezeu.
Fiecare bărbat şi femeie din această seară care vor să meargă înainte cu Dumnezeu, să nu acorde nici o atenţie la ceea ce spune lumea, indiferent dacă putem sau nu; Dumnezeu a promis-o, şi asta o fixează. Dumnezeu a spus aşa. Îmi place aceasta. Când Dumnezeu a zis aşa, asta o fixează pentru totdeauna.

E-57 Vă spun în această seară; am avut o mulţime de pretinderi false; am avut o mulţime de credinţă prefăcută; am avut o mulţime din lucrurile care s-au dat în spectacol. Cu siguranţă. Diavolul aruncă întotdeauna premergătorii săi ca o contrafacere pentru a speria oamenii. Am avut o Cincizecime falsă; am avut o ploaie falsă; am avut o aceasta falsă şi o aceea falsă. Dar în mijlocul fiecărei părţi din ea, se află un botez original al Duhului Sfânt, şi autentica binecuvântare a Cincizecimii din nou. Este o autentică Vindecare Divină; este o stârnire originală; este un popor original. Şi este timpul pentru marş. Aşa este.

E-58 Poporul se află la ora deciziei acum, trebuie să vă hotărâţi. Această biserică trebuie să se hotărască. Fiecare om ajunge la un punct care este crucial. A fost un moment crucial când a trebuit să vă hotărâţi, aţi fost la un scaun al judecăţii. A trebuit să spuneţi: „Sunt vinovat sau sunt nevinovat.” Când staţi înaintea judecătorului, trebuie să vă hotărâţi. Şi Tabernacolul Branham trebuie să se hotărască în seara aceasta. Ori vom merge înainte ori înapoi. Aşa este. Mergeţi înapoi la usturoi, şi la praz, şi la lucrurile din Egipt, sau continuaţi cu mâncarea Îngerilor către ţara promisă, unde Dumnezeu a făcut o promisiune. Mergeţi către o trezire de modă veche a Duhului Sfânt, sau veţi fi întortocheaţi, nesiguri până în ziua morţii. Trebuie să vă decideţi; nu puteţi continua.

E-59 „De ce vă opriţi între două păreri?” a zis Ilie. „Dacă Dumnezeu este Dumnezeu, slujiţi-L; dacă El nu este Dumnezeu, atunci nu-L slujiţi.” Dacă experienţa reală a lui Dumnezeu este cee care ia păcatul din inima omului, şi nu aparţinerea la o biserică, sau aparţinerea la o bandă, sau aparţinerea la o organizaţie; împotriva cărora nu am nimic de zis, acele lucruri sunt în regulă. Dacă educaţia nu o va aduce, am încercat de multe ori şi am obţinut cisterne sparte. Odată, când au avut Marele Patru, ne-am gândit că aceasta ar trebui să pună capăt tuturor războaielor. Nu s-au terminat războaiele; a avut o gaură în ea. Ne-am gândit cândva că programul educaţional va salva întreaga lume, şi i-am educat. Ce am obţinut? O grămadă de atei educaţi. Exact aşa este. Ne-am gândit odată că societăţile vor salva lumea, şi am aflat că cei mai ticăloşi criminali au ieşit din aşa-numitele societăţi. Educaţia şi societatea nu vor salva lumea. Există un singur Salvator pentru lume, şi acesta este Sângele lui Isus Cristos, care a fost vărsat gratuit la Calvar pentru iertarea tuturor păcatelor pe care le-a comis vreodată un om. „El a fost rănit pentru nelegiuirile noastre, lovit pentru fărădelegile noastre; pedeapsa care ne dă pacea este pe El, şi prin rănile Lui suntem vindecaţi.”

E-60 Provoc orice bărbat şi femeie în Numele lui Isus Cristos să-L ia pe Dumnezeu pe Promisiunea Sa în seara aceasta, şi să vadă dacă este corectă sau greşită. Am văzut morţii înviaţi când doctorii renunţaseră, pronunţându-i morţi. Am văzut orbii văzând, deşi erau orbi total de ani şi ani. Am văzut surzii, şi orbii, şi şchiopii, şi invalizii sărind şi săltând şi lăudându-L pe Domnul. Am văzut prostituatele ieşind de pe străzi şi devenind doamne. Am văzut beţivii ieşind din sala de joc şi din locul născocirilor acestei lumi şi devenind gentelmeni şi sfinţi. Provoc orice om să producă altceva care va face aceasta. Am văzut oameni care erau la Alcoolicii Anonimi şi au încercat să fie vindecaţi; luând doze, luând de toate, şi toată psihologia din lume, şi cel mai bun psiholog care putea fi adus să le dea tratamentele, şi a eşuat. Am văzut aceiaşi oameni ridicaţi prin Sângele lui Isus Cristos şi făcuţi nişte sfinţi ai lui Dumnezeu şi nişte predicatori ai Evangheliei. Amin.

E-61 Credeţi că sunt un holy-roller, poate că sunt. Aşa este. Dar dacă este nevoie de numele de holy-roller să găsesc favoare cu Cristos, şi să fiu condamnat de lume, atunci sunt unul dintre ei. Corect. Îl iubesc.

E-62 Aveţi de luat o decizie. Cadesul vostru, îl vedeţi stând mult mai mult timp; de ce vă opriţi între două păreri? De ce nu este biserica în foc; de ce nu este locul plin de oameni; de ce nu sunt înfăptuite semnele şi minunile? Nu daţi vina pe păstor; voi sunteţi cei vinovaţi. Avem o adunare mixtă; unul trăgând într-o parte şi unul în cealaltă. Trebuie să ajungeţi la un timp al deciziei. Dacă păstorul este de vină, concediaţi-l, scoateţi-l şi puneţi pe altcineva în locul lui. Dacă este un diacon, scoateţi-l din consiliul de conducere şi puneţi pe altcineva în locul lui. Ce vei face, frate? Dumnezeu a pus responsabilitatea peste voi. Asta este. Şi trebuie să dăm socoteală cu toţii pentru păcatele noastre şi să răspundem în ziua judecăţii.

E-63 Suntem la Cades-Barnea, şi Cuvântul lui Dumnezeu a zis că o putem lua. Cuvântul lui Dumnezeu a zis că putem avea o trezire. Cuvântul lui Dumnezeu a zis că El va ridica în ultimele zile toate celelalte semne şi minuni, şi El a făcut-o. Toţii oamenii stau în locul lor, dar lucrul pe care trebuie să-l facem este să ne adunăm împreună şi să începem trezirea. Ce putem face?

E-64 Decizia voastră poate veni acum. Decizia voastră poate veni altă dată. Dar dacă vine acum, ar fi bine să răspundeţi. Spuneţi: „Oh, frate, eu voi… Ei bine, voi lua o decizie cândva.” Trebuie să o luaţi. Şi chiar acum este timpul să o luaţi. A fost o vreme când mergeaţi cu soţia voastră, fraţii mei. Trebuia să luaţi o decizie dacă o să vă căsătoriţi sau nu; trebuia să luaţi o decizie. Unii ar putea să spună aşa: „Nu trebuie să te căsătoreşti.” Alţii ar putea să spună: „Păi, mai bine te căsătoreşti.” Unul spune: „Ei bine, eşti mai fericit dacă eşti căsătorit.” Altul spune: „Îţi legi funia de gât,” toate aceste lucruri diferite. Trebuie să luaţi o decizie. Aşa este.

E-65 Judecăţile de la Cades-Barnea au venit pentru voi. Poate că unii dintre cei de aici ar trebui să fie divorţaţi. Trebuie să vină un timp cândva, când apar diferenţele într-o familie. Trebuie să fie rezolvată cumva; trebuie să luaţi o decizie. Ascultaţi-mă pe mine, fraţilor, decizia care trebuie luată în această seară este ca tu să o strângi în braţe pe soţia ta. Dacă vă veţi apleca înaintea lui Dumnezeu şi îngenunchiaţi şi vă hotărâţi că Îl veţi servi pe Isus Cristos şi pe El singur, atunci instanţele care se ocupă de divorţ vor rămâne fără ocupaţie. Aşa este. Nu este nevoie să discuţi cu avocatul; este nevoie să discuţi cu Salvatorul. Aşa este. Avocatul vă poate da sfatul, dar Salvatorul vă poate salva. Un avocat vă poate da sfaturi psihologice, o parte din studiile sale, dar Isus Cristos vă poate da har şi dragoste; va lua în întregime locul ei.

E-66 Dacă sunteţi bolnavi în această seară, trebuie să luaţi o decizie dacă Îl veţi accepta pe Cristos ca Vindecătorul vostru sau nu. Nu puteţi să fiţi nesiguri, irosind-o. Trebuie să spuneţi: „Îl cred, sau nu-L cred. Voi fi vindecat,” sau: „Nu pot; nu am suficientă credinţă să fiu vindecat.” Trebuie să luaţi decizia. Dacă sunteţi un păcătos în seara aceasta, trebuie să luaţi decizia. Sunteţi la Cades-Barnea; sunteţi la locul scaunului judecăţii.
Ce reprezentau acele mici pâraie sau biserici care atunci când judecata începe la casa lui Dumnezeu, Isus a spus aşa; Biblia a zis aşa. În timp ce judecata începe la casa lui Dumnezeu. Suntem în casa lui Dumnezeu în seara aceasta, şi trebuie să luaţi decizia. Trebuie să luaţi decizia dacă veţi veni la Cristos sau dacă veţi refuza diseară. Fiecare păcătos de aici trebuie să ia acea decizie chiar acum. Fie veţi ieşi pe acea uşă ca un bărbat sau o femeie mai buni decât atunci când aţi intrat, fie veţi ieşi mai răi decât eraţi atunci când aţi intrat. Nu puteţi rămâne mediocrii în seara aceasta; trebuie să o faceţi.

E-67 Aceasta era pe inima mea; acum este… Stătea pe inima mea; acum este pe mâinile voastre. Trebuie să vă decideţi. Şi trebuie să luaţi o decizie. Aţi fost probabil un membru bun de biserică. Poate că aţi tânjit întotdeauna după mai mult din partea lui Dumnezeu. Poate că doreaţi să faceţi ceva pentru Dumnezeu. Amintiţi-vă, sunteţi muritor doar o dată, şi atunci este singura dată când sunteţi muritor. Şi aceasta poate fi timpul când trebuie să luaţi decizia: ori o să vă mişcaţi cu Dumnezeu sau rămâneţi unde sunteţi. Poate că trebuie să luaţi decizia în seara aceasta. Dacă o luaţi, mă rog că veţi renunţa la tot. Amintiţi-vă, nu-mi pasă despre ce este vorba; poate fi slujba, familia, pot fi cei dragi, asociaţii, partenerii voştri, sau poate fi oricine, renunţaţi la tot. „Cel ce pune mâna pe plug şi se uită înapoi, nu este vrednic de plug.” Aşa este.
„Lăsaţi deoparte orice greutate şi păcatul care vă înconjoară aşa uşor.” Ce este aceasta? Lăsaţi deoparte toate greutăţile şi necredinţa care vă înconjoară aşa uşor, şi alergaţi această cursă care este pusă înainte voastră cu răbdare. Să ne rugăm?

E-68 Tată ceresc, în Numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, închei acest scurt mesaj şi îl pun pe inima oamenilor. Tu care cunoşti inima tuturor bărbaţilor şi femeilor, Tu care cunoşti inima tuturor băieţilor şi fetelor, cunoşti inima tuturor, îmi cunoşti inima de la amvon până la poartă, Doamne; cunoşti inima fiecărei persoane. Ştii de ce avem nevoie; noi nu ştim. Există un singur lucru pe care-l ştim; ştim că avem nevoie de Isus. Şi, o Cristos al lui Dumnezeu, poţi promite? Nu, Doamne, şi fără să o împlineşti. Ai zis: „Unde sunt adunaţi doi sau trei în Numele Meu, voi fi în mijlocul lor. Şi dacă vor cere ceva în Numele Meu, o voi face.” Ce provocare pentru biserica noastră, Doamne; ce provocare pentru societatea noastră; ce provocare pentru poporul nostru în seara aceasta; pe care ne-ai dat-o. Dacă vă lipseşte ceva, cereţi lui Dumnezeu, El vă va da. Acum, mă rog, dragă Tată ceresc, că diseară Tu vei turna gratuit Duhul Sfânt al convingerii şi convinge fiecare inimă de nevoia lor, şi a mea alături de ele, Doamne. Aşa cum Te aşteptăm, în Numele lui Cristos.

E-69 Acum, când avem capetele aplecate, sora ne va da o notă la pian, o să vă întreb ceva. Acesta poate fi timpul deciziei voastre. Câţi de aici… Este aici vreun bărbat sau femeie, băiat sau fată, care nu este un Creştin, care este un păcătos, şi care doreşte să facă o decizie în favoarea lui Isus Cristos? Simţiţi ceva bătând la inima voastră în acest moment? Vreţi să vă ridicaţi mâna pentru decizia voastră şi să spuneţi: „Acum iau decizia să-L slujesc pe Cristos?” Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Altcineva? „Acum îmi iau decizia.” Dumnezeu să te binecuvânteze, domnişoară. Altcineva? Dumnezeu să te binecuvânteze în spate acolo, domnişoară. Altcineva? Luaţi decizia: „Acum Îl voi sluji pe Cristos, am ajuns la sfârşit. Am ajuns la criză; aceasta este ora. Sunt la Cades-Barnea. Dumnezeu stă în inima mea. Pot să o depăşesc? Pot să-mi părăsesc prietenul; pot să-mi părăsesc asociaţii lumeşti; pot să traversez graniţa în ţara promisă unde Dumnezeu a promis? Voi fi un Caleb? Voi fi un Iosua în istoria timpului? Voi fi un Caleb şi un Iosua în Cărţile lui Dumnezeu? Sau voi fi un zbârcit, cu dispoziţiile mele laşe şi mă retrag?”

E-70 Dumnezeu, îndepărtează aceasta de toţi bărbaţii şi femeile, şi luaţi o decizie; faceţi-o pentru Cristos în seara aceasta. O să vă ridicaţi mâna? Ah, încă unul, Dumnezeu să te binecuvânteze, te-am văzut acolo în spate. Altcineva de afară va merge la o fereastră undeva, puneţi-vă mâinile pe fereastră, spunând: „Îmi iau decizia pentru Cristos. Sunt la Cades-Barnea, Frate Branham?”
Există altcineva care o va face? Există vreun decăzut care să spună: „Îmi iau decizia în seara aceasta. Căile nelegiuitului sunt grele. Nu voi mai sluji lumii; din această seara înainte, îl voi sluji pe Cristos. Acum îmi iau decizia. Îmi ridic mâna. Am fost un păcătos şi am fost un Creştin, dar am decăzut şi vreau ca Dumnezeu să fie milostiv cu mine.”

E-71 Este aici vreunul care este un Creştin, care este un om sau o persoană a lui Dumnezeu, dar care a fost zăbavnică pe cale, nu a făcut cum i-a spus Dumnezeu; a fost sus-şi-jos; a ascultat lucrurile pe care nu trebuia să le asculte; a făcut lucruri pe care nu trebuia să le facă, şi vrea ca Dumnezeu să îl ierte, şi doreşte un nou început din această seară înainte? Îşi va lua decizia pentru Dumnezeu chiar acum şi va spune: „O voi face.” Îşi va ridica mâna? Dumnezeu să o binecuvânteze. Dumnezeu să o binecuvânteze. Pe tine. Pe tine. Pe tine. Oh, aşa este. În regulă. Altcineva, ridicaţi-vă mâna. Vreau să vă ridicaţi mâna; că luaţi decizia în favoarea lui Dumnezeu. Dumnezeu vă vede mâna. Spuneţi: „La ce foloseşte aceasta?” Oh, ridicaţi-vă mâna dreaptă o dată către Dumnezeu şi veţi afla ce face.
Ridicaţi-vă mâna dreaptă în tribunale, juraţi pe o minciună şi vedeţi ce vi se întâmplă; veţi fi prinşi de ea. Ridicaţi-vă mâna către Dumnezeu şi faceţi un jurământ, şi apoi priviţi dacă Duhul Sfânt nu vă prinde după ea. Dumnezeu este la uşa inimii voastre; luaţi-vă decizia. Sunteţi la Cades-Barnea. Acolo se află toate binecuvântările pe care le-a promis Dumnezeu. Acolo se află trezirea de modă veche. Acolo se află bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, blândeţea, smerenia, răbdarea, înaintea voastră, şi voi nu o posedaţi; este a voastră; Dumnezeu v-a promis-o. O vreţi?

E-72 Este aici vreo familie pe cale de a se despărţi? Vă certaţi şi discutaţi unul cu altul şi ştiţi că nu ar trebui să o faceţi; vă este ruşine de felul în care vă comportaţi în jurul soţiei voastre sau al soţului vostru, şi vreţi ca Dumnezeu, prin harul Său, să vă dea har în seara aceasta ca să biruiţi, să-l îmbrăţişaţi sau să o îmbrăţişaţi şi să spuneţi: „Scumpo, prin harul lui Dumnezeu începând din această seară, decizia noastră, voi trăi pentru Dumnezeu.” Ridicaţi-vă mâna. Este acolo vreo familie? Cu toţii cu capetele aplecate acum. Doar ridicaţi-vă mâna.
[Loc gol pe casetă - Ed.] Sunt aşa de recunoscător că nu sunt, Dumnezeu ştie cum să aibă grijă de toate lucrurile.

E-73 Este aici vreo persoană care a fost bolnavă de mult timp. Şi poate voi, probabil, v-aţi rugat pentru ea, dar nu aveţi credinţă să biruiţi. Dar chiar acum, luaţi-vă decizia: „Doamne Dumnezeule, din această oră Te voi sluji. Şi voi pleca de aici mărturisind harul lui Dumnezeu, căci prin rănile Sale sunt vindecat. Şi o voi crede începând din această seară.” Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Dumnezeu să te binecuvânteze. Pe tine. Minunat. Aşa este. Mă voi ruga pentru voi în câteva minute, voi cere lui Dumnezeu să o acorde.

E-74 Mă întreb în seara aceasta, dacă vreo persoană care nu este un Creştin, vrea să vină la altar şi să îngenuncheze. Altarul este deschis, dacă doriţi să vă rugaţi o rugăciune deschisă către Dumnezeu. Altarul este deschis pentru decăzuţi sau pentru războinici; oricine ar fi, altarul este deschis. Sunteţi bineveniţi. Sunteţi la Cades; judecata a început. Dumnezeu stă cu braţele întinse, pregătit.

E-75 Vreo persoană bolnavă vrea să se ridice în picioare să mărturisească public că ea l-a acceptat acum pe Cristos ca Vindecătorul său, şi să spună: „Începând din această seară Îl cred pe Dumnezeu,” şi să ne rugăm pentru ea. Dacă doriţi, sunteţi bineveniţi să vă ridicaţi în picioare. În regulă, trei sau ridicat. Staţi în picioare, dacă doriţi.

E-76 Acum, Tată ceresc, în timp ce ei stau în picioare, Duhul Sfânt a vorbit. Şi mă rog Ţie, Tată ceresc, ca mila Ta să fie acordată acestui bărbat, amândurora, şi acestei femei, şi celuilalt bărbat care s-a ridicat. O Dumnezeule etern, prin rănile Domnului Isus Cristos suntem vindecaţi. Dumnezeule, Tu ai adus- o jos; ai făcut-o reală oamenilor. Şi mă rog, Doamne, Tu ai spus: „Nici un om nu poate veni dacă nu-L atrage Tatăl.” Şi acum Duhul Sfânt le-a vorbit, şi nu mai poate fi făcut nimic altceva. Ei şi-au luat decizia, căci în seara aceasta Te acceptă ca Vindecătorul lor. Şi ei vor ieşi din acest Tabernacol crezând că vor fi normali şi vindecaţi. Doamne, nu poate eşua la fel cum Dumnezeu nu poate eşua. Realizăm că nici un om nu este mai vrednic decât este cuvântul său. Şi în seara aceasta ei cred şi au acceptat-o. Şi o vor primi, Doamne, în timp ce mă rog această rugăciune a credinţei pentru ei, în Numele lui Cristos. Amin. Vă puteţi aşeza. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Credeţi aceasta cu toată inima voastră, necazurile voastre sunt duse.

E-77 Câţi Îl iubesc şi doresc să mărşăluiască către Sion cu El, să vă văd ridicându-vă mâinile? Asta este minunat. Indiferent cărei biserici aparţineţi… În regulă. Să ne ridicăm în picioare acum, în timp ce cântăm: „Ia Numele lui Isus cu tine.” În regulă soră, dacă ne vei da…
…Numele lui Isus…
Acum, întoarceţi-vă şi strângeţi mâna cu cineva de lângă voi. Întindeţi-vă, daţi mâna.
Vă va da bucurie şi mângâiere, Luaţi-l, oriunde mergeţi.
Oh Nume preţios (preţios Nume), O cât de dulce!
Speranţa pământului şi bucuria cerului;
Nume preţios (Preţios Nume), O cât de dulce!
Speranţa pământului şi bucuria cerului;
Toţi cei care Îl iubesc suprem din toată inima, cu tot sufletul vostru, cu toată mintea voastră, cu toată puterea voastră, ridicaţi-vă mâna aşa, şi spuneţi: „Lăudat să fie Domnul.” [Adunarea spune: „Lăudat să fie Domnul.” - Ed.] Asta este bine. În regulă, acum.
La Numele lui Isus îngenunchind,
Căzând prosternaţi la picioarele sale,
Regele regilor în ceruri îl vom încorona,
Când călătoria noastră este sfârşită.
Nume preţios, O cât de dulce!
Speranţa pământului şi bucuria cerului;
Nume preţios, O cât de dulce! (cât de dulce!)
Speranţa pământului şi bucuria cerului.