Cartea Vieţii Mielului
The Lamb's Book Of Life
E-1 Neaţa, prieteni. A fost o surpriză pentru mine să fiu aici astăzi. Nu mă aşteptam să fiu aici. Urma să fiu jos în Kentucky, şi un prieten foarte scump al meu s-a îmbolnăvit foarte rău, fratele nostru Lyle…
?...murind în spital. D-na Ferguson care obişnuia să vină aici, fiul ei de asemenea murind în spital… Şi aşa, nu am plecat şi doar am stat pentru ei.
Şi d-l Matheni, de la biserica Penticostală din New Albany, pe strada Silver, doar un trecut… Este între… Este între Oak şi Silver, cred. Şi el… trebuia să vorbesc pentru el în seara aceasta, şi i-am spus… Am anulat-o miercurea trecută, i-am spus că voi aştepta până mă întorc din Indianapolis. Şi apoi am mers la spital ieri să-l văd pe Fratele Lyle, de ce,… l-am întâlnit. Şi el a zis: „Păi, văd că nu mergi.”
Şi am zis: „Nu.”
El a zis: „Haide, vorbeşte oricum.”
Deci cred, cu voia Domnului, voi fi jos acolo să vorbesc pentru Fratele Matheny. Şi el… I-am spus când el a mers jos acolo, urma să am un serviciu de vindecare pentru el. Şi de obicei îmi place să postesc trei zile înaintea serviciului de vindecării. Deci i-am spus că voi vorbi, şi dacă cineva acolo, ne vom ruga pentru ei oricum, doar o linie obişnuită de rugăciune.
E-2 Acum, mai avem o săptămână. O săptămâna de lunea următoare, serviciile încep la Tabernacolul Cadle, în Indianapolis. Şi ne încredem că Domnul ne va binecuvânta sus acolo într-o adunare măreaţă. Ca un copil în aşteptările Crăciunului, aştept acel serviciu. Eu… Voi…
Doar slujindu-l pe Domnul. Ajungem aşa obosiţi până când pare ca şi cum nu mai putem merge mai departe. Şi apoi când vă odihniţi doar o zi sau două, acolo este ceva ce vă atinge, şi voi doar trebuie să mergeţi din nou. Este… Deci astăzi suntem aici pentru un scop; acesta este să-l slujim pe Domnul.
Şi doar înainte să avem o linie şi citirea Cuvântului, vreau să cer iertare public Fratelui Neville. Ieri, am stat acasă în Kentucky intenţionat să predic pentru el la radio.
E-3 Sâmbăta viitoare, cu voia lui Dumnezeu, şi voia Fratelui Neville, vreau să vorbesc în emisiunea radio sâmbătă viitoare pentru Fratele Neville. Şi aşa, el era aşa de graţios să mă ierte, uşor, aşa cum a zis… Cred că am profitat de el. Şi el este unul din aceşti inşi care poate… Pot să-i înapoiez complimentul. Şi mă aştept ca cineva…
E-4 Şi ce m-a supărat pe mine a fost în acea dimineaţă devreme când m-au chemat la Fratele Lyle, şi ceilalţi, în New Albany. Şi eu… Mai erau zece minute până la nouă, şi am zis: „Oh, trebuie să fiu la radio în zece minute.” Şi aici, eu în Jeffersonville, el acolo jos aşteptându-mă. Deci eu…
Fratele Wood l-a chemat ieri, şi m-am gândit că-l voi lăsa pe Fratele Wood să se scuze pentru mine, mai întâi, ştiţi. Deci el doar m-a penalizat să vorbesc în această dimineaţă, şi să vin jos. Deci aici suntem. Şi aşa el… Suntem…
Ne încredem că Domnul va fi în serviciul nostru. Nu am nimic aranjat, nici măcar nu ştiu unde să încep în Scriptură, doar mi-am ridicat Biblia acum câteva momente, şi am venit jos.
A trebuit să-mi iau Biblia Collins, deoarece are literele mai mari. Şi eu… Sunt trecut de patruzeci, ştiţi. Deci când aveţi patruzeci de ani, orice aproape de voi, nu le mai vedeţi aşa cum obişnuiaţi, ştiţi, şi… Câţi ştiu acela de a fi adevărul… ?...Da, domnule.
E-5 Aici nu cu mult timp în urmă m-am gândit: „Spun, acolo este ceva rău cu mine. Nu pot să port nişte
ochelari verzi sau ochelari maro.” Niciodată nu am putut - îmi provoacă greaţă la stomac. Deci am zis: „Acolo este ceva greşit.” L-am sunat pe Doctorul Adair, şi am zis: „Doc, ce culoare… Poţi să-mi examinezi ochii, şi să-mi spui ce culoare trebuie să aibă ochelarii mei?”
El a zis: „Eu, pot să-ţi spune ceva.” A zis: „Îţi spun; te voi trimite acolo în Louisville la ceva specialist acolo.”
„Păi,” am zis: „nu vreau nici o examinare la ochi.” Am zis: „Acum, am ochi buni. Nu suport să văd un păr acolo jos pe podea.”
El a zis: „Dar mai bine să faci o examinare oricum, şi el îţi va spune ce culoare trebuie să ai.”
Deci am mers acolo. Şi am aflat, el era un frate Creştin, dorea să meargă în Africa cu mine şi să facă ceva operaţii. A zis: „Acum, băştinaşii sunt foarte ciudaţi. Vedeţi? Deci nu vor lăsa nici un cuţit să se apropie. Dar te iubesc. Şi vreau să acord şase luni de serviciu gratuit să scot cataracta şi lucruri ca acesta, băştinaşilor.” Şi el a zis: „Când mergi,” a zis: „mi-ar plăcea să dau şase luni din viaţa mea pentru serviciul Domnului.”
Am zis: „Doc, crezi în vindecarea Divină?”
El a zis: „Fiecare cuvânt din ea.” Şi mi-a dat o mărturie cum odată când era un specialist pentru gât şi ochi… El a zis că l-au chemat. Şi un copilaş se îneca cu un fluier, şi a rămas blocat în gâtul său. A zis: „Am mers acolo, şi copilaşul se ducea.”
Au alergat în spital. Şi acolo nu era nimic ce puteai face. A zis: „Nu ştiam ce să fac.” Deci a zis: „Doar am păşit în cameră, şi am zis, ‚Scumpule Tată ceresc, ajută-mă să ştiu, cumva, ce să fac pentru acest sărman copil care moare, şi nu pot să fac nimic să-l scot. Şi nu ştiu ce să fac.” Şi a zis: „Copilul a mers [Fratele Branham tuşeşte - Ed.], şi fluierul a zburat pe podea.” El a zis: „Cum să nu pot să cred?” Rugăciunea schimbă lucrurile. Asta este corect.
E-6 Deci el mi-a spus… Am stat acolo şi am vorbit puţin. Şi el avea acea cameră întunecată, şi el avea micuţul lucru venind acolo, şi am văzut o micuţă lumină roşie. El a zis: „Poţi citi aceasta? Am văzut-o zicând douăzeci - douăzeci.”
Am zis: „Da, domnule.” O pot citi, oricum, douăzeci - douăzeci. Apoi el a pus cincisprezece - cincisprezece; am citit-o. Şi zece - zece, am putut-o citi.
El a zis: „Păi, acolo nu este mai nimic rău cu ochii tăi.” Apoi el a pus un micuţ telescop aici cu o… A zis: „Citeşte aceasta pentru mine.”
Şi am observat-o. Am putut-o citi bine. El venea tot mai aproape, mai aproape. Am început să încetinesc cititul. Când s-a apropiat aşa de mult, m-am oprit.
El a zis: „Îţi voi spune înainte să te întreb. Eşti trecut de patruzeci.” Am zis: „Da. Asta este corect.” Am zis: “Am patruzeci şi cinci.'”
Şi el a zis: „Păi, când un om trece peste patruzeci,” a zis: „nu văd cum ai depăşit-o aşa mult.” „Aşa cum părul îţi devine cărunt, piele zbârcită, părul îţi vine în urechi, şi aşa mai departe.” D-l Egan vă poate spune aceasta ca bărbier. „Şi când treci de patruzeci de ani,” a zis: „globul ocular devine neted, şi nu se va dilata.” A zis: „Îţi voi spune cum să o faci.” A zis: „Acum, apropie-ţi ochii împreună şi citeşte aceasta.” Păi, frate, o puteam citi dacă era aşa aproape de mine, apropiindu-mi ochii. Mi-am pus mâinile aşa, ca un micuţ telescop, o puteaţi citi. Nu este nimic rău cu ochii voştri, este doar natura. Oamenii peste patruzeci de ani trebuie să poarte ochelari de citit.
Şi aşa a vrut să mă facă pe mine. Şi, păi, El a făcut-o. Dar mie niciodată nu mi-au plăcut lucrurile.
Vedeţi? Şi eu niciodată nu m-am gândit despre ele. Şi citesc uneori, şi…
E-7 Dar mi-am luat o Biblie Collins, care este scrisă puţin mai mare. Şi m-am gândit: „Păi, nu mă pot obişnui să-i port.” Vedeţi? Şi nu… Nu arăţi… Dacă aş privi afară pur şi simplu, nu puteţi vedea nimic. Dar priviţi jos aproape, apoi v-o aduce sus la voi.
El a zis: „Acum, porneşte să citeşti aşa, şi primul lucru pe care-l ştiţi, continua să-ţi împingă mâna înapoi. După un timp, braţele voastre nu sunt suficient de lungi să ajungi la ea.” Deci acesta este felul în care este. Şi aşa… Acum Domnul să binecuvânteze.
Acum, vreau să vă întreb ceva în această dimineaţă înainte să începem în lecţia de şcoală duminicală. Ce este mai de preţ? Mă gândeam la ea. Dacă aş avea suficient glas în această dimineaţă să predic asupra acestui subiect. Dar gâtul meu este rău, şi am această adunare urmând aici în New Albany în seara aceasta. Şi apoi de asemenea am… Campaniile încep. Doar vreau să învăţ puţin în această dimineaţă din ceva Scripturi.
E-8 Dar ce este de preţ? Mama mea, nu cred că este în seara aceasta aici. Nu o văd nicăieri. Este ea?
Da. Mamă, devii micuţă. Deci am întrebat-o ieri. Am întrebat-o subiectul, deoarece studiam asupra lui. Vă vine un lucru în minte, doar începe să studiaţi? Frate Ledford, ai făcut asta de multe ori. Doar începi să studiezi.
Ce este de preţ? Şi am început să mă gândesc. Am zis: „Ştiţi, dacă aş avea o sută de milioane de dolari aici şi aş avea un buton micuţ, dacă apăs acest buton îmi pierd suta de milioane de dolari, dar ajung să vorbesc cu tatăl meu, care este dus, o oră fiind muritor din nou, ce aş face? Fără ezitare, aş apăsa butonul. Aş da o sută de milioane de dolari să-l aşez pe tatăl meu jos pe acest scaun în timp ce învăţ această lecţie.”
Dar cât merită banii? Cu cât mai mult merită sufletul decât banii? Vedeţi?
Mamă, îţi aminteşti când aveam un Ford vechi modelul T, modelul acela vechi din '26? Cum lustruiam acel lucru. Eram un puşti de şaisprezece ani, şaptesprezece ani. Şi eram un păcătos atunci. Şi uneori… Lucram cu d-l Ginther în urmă acolo. Şi eu…
E-9 După duminică după-amiază, duminică dimineaţă, coboram şi ascuţeam toate bucăţile, şi lucrurile
pentru compresorul de aer, şi îl curăţam. Duminică după-amiază, şlefuiam acel Ford vechi până când arăta ca şi cum vopsea ar ieşi după el.
Dacă aş încerca în această dimineaţă să caut o piesă din acest Ford? Dacă aş încerca să găsesc una din acele bucăţi din acel compresor de aer? În acelaşi timp puteam câştiga suflete, dar eu îmi şlefuiam Fordul. Mă întreb ce este de preţ?
Lucram duminica dimineaţă sus acolo, atât cât mă lăsau. O apreciam deoarece eram îndatorat. Şi eu… Dar unde mă ducea? Ce câştigam?
Frate Ledford, dacă cineva ar veni la tine şi la mine, şi Fratele Neville, în această dimineaţă, toţi de aici, trei dintre noi, mai degrabă, şi ar spune: „Slujitorilor, o să vă dau fiecărui dintre voi un milion de dolari,” cineva era vrednic, acesta ar pute să o facă…
Şi aş spune: „Acum, Frate Ledford, Frate Neville, o să vă spun ce să facem. Să ieşim şi să găsim toţi oamenii săraci pe care-i putem găsi. Să facem fiecare căsuţă fericită dându-le copiilor ceva haine, şi plătind ipotecile sau cumpărând aceste locuri.” Nu am scăpa-o. Un milion de dolari de fiecare. De ce, nu există interes, ar purta de grijă de ea aşa cum am putea face cu aceasta, i-am pune în ceva investiţie bună, sau ceva. Şi apoi ce am face?
Aceasta ar fi în regulă. Aceasta… Nu am lăsa pe nimeni să nu ştie nimic despre ea. Inimile noastre s- ar simţi satisfăcute. Dar acum, în o sută de ani de azi înainte… Fraţilor, este nevoie de un miracol de la Dumnezeu, dacă încă am trăi o sută de ani de azi înainte. Ştiţi aceasta. Acum, am fi în eternitate. Cu bun ar face un milion de dolari, sau toată hrănirea săracilor, şi lucrurile care le-am face? Vedeţi? Nu ar însemna foarte mult. Dar dacă aş avea un milion în această dimineaţă, ce bun ne-ar face după ce am fi duşi?
E-10 Dar să vă spun ceva. Nu avem acei bani. Suntem săraci. Cu toţii din noi. Asta este corect. Trăim din pomana oamenilor, fiind slujitori. Dar, frate, în Africa un micuţ băiat negru c-am aşa de mare, sau o prostituată pe stradă acolo în Louisville, un suflet salvat, în eternitate când acea stea străluceşte acolo, numele nostru se va înfăşura în ea. Acolo este câştigul vostru. Nu este cât de mult aveţi, cât doriţi; este cât de mult faceţi pentru a salva suflete pentru Isus Cristos. Banii noştrii vor eşua.
E-11 Acum, lustruiţi acest Ford micuţ, şi în această dimineaţă, stând acolo în garaj este un Cadillac pe care ei mi l-au dat. Dar în una din aceste zile acest Cadillac va fi cum este Fordul; nu va mai fi. Dar Dumnezeu încă va fi acelaşi.
E-12 Dar dacă obţin un suflet salvat pentru Cristos, frate, atât timp cât acolo ar fi o eternitate, gloria lui Dumnezeu se va odihni în acest suflet. Deci aceasta este valoare oricum? Ce bun face când luptele sunt în gâtul vostru, şi doctorul vede pulsul urcând pe mânecă. La ce bun toţi banii şi popularitatea? Oamenii să vă bată pe spate, sau să deveniţi un om mare, ce bun face aceasta? Nici unul. Dispare şi stă aici pe pământ.
Dar un suflet salvat, o să vă vedeţi numele înfăşurat în el atât timp cât steaua dimineţii va străluci…
?...Deci să salvăm suflete, fraţilor.
Fiecare. Voi gospodinelor, nu trebuie să fiţi un predicator. Faceţi ceva pentru gloria lui Dumnezeu. Amintiţi-vă, lucrurile eterne este ce durează veşnic, şi aceasta aduce suflete salvate. Lăsaţi acesta să fie primul lucru al întregii voastre munci, şi toate ideile voastre şi toate motivaţiile voastre.
E-13 Ieri, stând ţinând mâna unei mame, braţul meu în jurul ei, şi bărbia s-a tremurând, şi băiatul său zăcând acolo murind… Ea a zis: „Billy, eu am tânjit şi tânjit să te întorci din nou la Tabernacol.”
Am zis: „Soră, Ferguson, mi-ar place să fac asta.” Ea a zis… Am zis: „Păi, priveşte, soră. Oh, poate pot obţine cincizeci de suflete salvate aici în Tabernacol. Aceasta ar fi o recoltă bună pentru un an. Pot obţine o sută de mii din ei salvaţi în altă ţară.” Vedeţi? Când merg în glorie, nu vreau să… Dumnezeu m-a salvat. El m-a salvat. Asta o aşează. Dar lucrul este când ajung acolo vreau să privesc în jur şi să văd stelele strălucind. Amin. Vreau să văd ceva ce face ceva.
Dacă aş muri şi eram un om mare, un preşedinte ca Lincoln sau ceva asemănător, ei ar zidi un memorial mare, dar într-o zi nu va mai fi. Dar un suflet salvat în glorie, numele vostru va fi înfăşurat în acesta atât timp cât acolo este o eternitate desfăşurându-se.
E-14 Păi, să ne rugăm. Tatăl nostru ceresc, aşa smeriţi venim la Tine în această dimineaţă. Dumnezeule, sunt fericit că m-am trezit acum douăzeci şi cinci de ani în urmă la faptul că fericirea nu constă din lucrurile acestei lumii. Constă din lucruri eterne, ce ne face fericiţi în sufletul nostru. Şi cât de mulţumitori sunt în această dimineaţă şi recunoscător faţă de Tine, pentru salvarea noastră şi harul Tău care mi-a permis, Doamne, să văd în jur de un milion de suflete îngenunchind la altar.
O Dumnezeule, într-o zi glorioasă când voi trece dincolo, sper să-i văd pe toţi strălucind acolo ca stelele. Fratele meu aici, surorile mele, fiecare simte la fel. Acolo a fost o parte în aceasta, Doamne, prin rugăciunile lor şi implorările şi ţinându-se de Dumnezeu, rugându-ne, vorbindu-le altora şi vorbind despre lucruri măreţe ale lui Dumnezeu. Şi ne încredem astăzi, Dumnezeule, dacă acolo va fi unul aici care nu este unde ar trebui să fie, sau nu a acceptat încă pe Cristos aşa cum ar fi trebuit, fie ca aceasta să fie ziua în care decizia lor eternă, nemuritoare să fie făcută pentru a Te sluji. Acord-o, Tată.
Fie ca fiecare Creştin aici, fie ca inima lor să ardă în interiorul lor să iasă undeva în împrejurimi şi autostrăzi şi să aducă sufletele pierdute, indiferent cât de smerit este. Ei poate vor aduce înăuntru un suflet care va aduce milioane după el. Nu ştim ce facem. Până când uneori aceste mame se minunează, Doamne. Dar ele nu ştiu niciodată ce vorbesc când îi vorbesc unui tânăr, sau ceva bătrân sau ceva despre sufletul lor. Acord-o, Doamne.
E-15 Acum, intră în Cuvânt, Doamne. Tu eşti Cuvântul. Şi dă-ne credinţă să facem Cuvântul să trăiască şi să acţioneze astăzi în inimile noastre şi fiinţele noastre. Pentru că o cerem în Numele Său şi pentru gloria Sa. Amin.
E-16 Nu sunt sigur dacă era Dwight Moody. Cred că era pantofarul din Boston. Într-o zi, o micuţă femeie în zilele timpuri ale Metodiştilor, ea a vurt să facă ceva pentru Domnul. Deci ea spăla. Şi şi-a strâns banii să obţină un dolar şi jumătate, cred, să aibă un predicator bătrân să vină să-i predice. Şi ea trebuia să închirieze un grajd locuibil ca sediu, sau ceva pentru acea seară, să cureţe grajdul, şi să pună o micuţă băncuţă spălată ca altar.
Şi doar să vă arăt cât de simplu este pentru o gospodină acum… Spuneţi: „Oh, Frate Branham, dacă aş putea predica.” Nu trebuie. Doar. Mărturia voastră, influenţa voastră, viaţa voastră… Şi a luat ceva invitaţii şi a mers în colţ, anunţând adunarea, şi dându-le. De fiecare dată când cineva o lua, o arunca.
„Holly-roller, fanatic,” mergând mai departe. Vedeţi?
E-17 Un tânăr a venit cu umerii cârpiţi, bretele tatălui său sus peste umeri, părul atârnându-i pe faţă, a zis: „Doamnă, ce dai?”
A zis: „O invitaţie, fiule.” I-am înmânat una aşa. El a privit-o, a zis: „Nu ştiu să citesc.”
A zis: „Păi, spune că acolo va fi o adunare în seara aceasta sus aici.”
Oh, a zis: „Va fi? Te deranjează dacă vin?”
A zis: „Vrei? Trebuie să vii, scumpule, dacă poţi.”
„În regulă. Voi face aceasta.”
În acea seară după toate eforturile ei şi truda. Acel bătrân credincios a venit, a urcat la amvon şi s-a rugat, a cântat un cântec, el şi doamna. Ea a stat în public. După ceva timp, clătinându-se în uşă, era acest băiat zdrenţos cu părul atârnându-i pe faţă. Ştiţi cine era acesta? Dwight Moody. În acea seară la altar - a trimis un milion de suflete la Dumnezeu.
Vedeţi, nu ştiţi ce faceţi. Vorbiţi un cuvânt pentru Isus, mărturisiţi, cântaţi sau rugaţi-vă. Şi ca pâinea pe apă, se va întoarce la voi cândva. Asta este corect. În regulă. Doar amintiţi-vă; nu greşiţi. Nu greşiţi. Câştigaţi ceva suflete. Orice faceţi, câştigaţi suflete.
E-18 Sunt fericit să văd oamenii noştri aici în această dimineaţă, nici unul bogat din câte ştiu eu, cu toţii purtând haine frumoase şi sunteţi curaţi, oameni inteligenţi. Sunt aşa de mulţumitor lui Dumnezeu să ştiu că sunteţi în acel fel.
Am venit aici, prieteni, o dată în timpul crizei când am predicat în pantaloni de muncă, şi voi aţi mers mile şi… aici, şi de-a lungul ţării, şi fără să aveţi suficient să mâncaţi. Şi ştiu. Asta este corect. Mi-o amintesc. Dumnezeu să vă binecuvânteze, şi suntem mulţumitori faţă de El. Vedeţi? Dar în această dimineaţă (Vedeţi?), cum arătaţi diferiţi în această dimineaţă. Sunt mulţumitor pentru aceasta. Dar niciodată nu lăsaţi aceasta să vă oprească; amintiţi-vă de unde aţi venit: de Sus. Şi câştigaţi un suflet acolo, care va dura veşnic.
Şi poate, cea mai mare parte din voi probabil are un mic cont bancar undeva. Sunt bucuros pentru aceasta. Şi fie ca Dumnezeu să binecuvânteze acesta abundent. Dar nu lăsaţi pe cineva să stea în calea voastră de a câştiga suflete. Asta este corect. Păstraţi sufletele mai întâi.
E-19 Acum, mă gândeam poate… L-am întrebat pe Fratele Neville, sau… Nu aveţi nici o anumită lecţie de şcoală duminicală, deci doar vom învăţa de oriunde, şi undeva în Biblie. Şi m-am gândit învăţând în această dimineaţă, în timp ce coboram, înainte să intru în cameră, despre cartea Apocalipsei. Apoi mi-am amintit că programul radio rulează o serie din cartea Apocalipsei. Charles Fuller, cred că rulează o carte. Şi Fratele Fuller este un simbolist, şi îmi era frică că vom ieşi împreună pe aceasta, şi deja aţi auzit ceva din ea.
E-20 Deci apoi m-am gândit că vom merge la Carte Evreilor la fel de bună… La câţi vă place Cartea Evreilor? O, este măreaţă [Loc gol pe casetă - Ed.]… din aceasta… Să mergem în capitolul 10. Cred că acesta este un capitol minunat. Nu ştiu dacă am învăţat vreodată din el, părţi din el. De obicei iau două sau trei versete, şi apoi aceasta o aşează, şi începem în Biblie.
Ştiţi, uneori când vin dintr-o vacanţă, sunt aşa de flămând de mai mult timp unde să pot sta jos la Tabernacol sau undeva aici, şi doar să am o serie de studii, aşa cum obişnuiam să luăm Biblia, asupra unei anumite cărţi şi doar să mergem, doar să o pieptănăm înainte şi înapoi prin Scripturi aşa. Plasează şi stabileşte credinţa noastră. Pentru aceasta sunt aceste lecţii, este să stabilească credinţa noastră.
Acum, în capitolul 10 al Evreilor… Nu ştiu de ce, doar stând acolo, am dat la el. Şi vreau să citim de aici pentru o lecţie scurtă şi să o învăţăm. Aşa cum coborâm jos aici, să aflăm că am mai fost în ea înainte, apoi… Vom da la altceva sau poate Domnul ne va călăuzi la altceva.
E-21 Acum, nu uitaţi serviciile în seara aceasta la Tabernacol aici. Fratele ne va vorbi în seara aceasta. Şi dacă aveţi vreun prieten în jurul lui New Albany jos acolo, Fratele Matheny, va vorbi acolo puţin în seara aceasta. Şi apoi, miercuri seara, şi Fratele Junior Jackson…
I-am auzit „Aminul” acum ceva timp, dar nu l-am găsit. Şi el este în clădire. Şi seara de joi este a sa, şi cred că el are duminică seară. Unde eşti, Junior? Nu te pot găsi. Oh, nu-i de mirare, stai în spatele acelui ins mare în spate acolo. Eşti… Ce? Este serviciul tău duminică seară de asemenea, este, Junior? [Fratele Junior spune: „Asta este corect.” - Ed.] Joi şi duminică. [„Corect.”] În regulă. Şi serviciul său este în seara aceasta. Şi el este ieşit pe străzile statului în New Albany, statul şi um… [„Monroe”] Monroe.
Frate Ginther, poţi să vezi că a fost un timp îndelungat de când am citit contoare sau am fixat vreun serviciu. Am uitat toate străzile. Dar acolo este… Încă îl iubesc pe acelaşi Domn Isus care era cu noi atunci, când m-a ajutat în acele zile. Îi spuneam unui frate cu ceva timp în urmă. Obişnuiam să cobor acolo când citeam contoare, şi să bat la uşă să citesc contoarul, şi îmi scoteam Biblia şi citeam puţin înainte ca femeia să ajungă la uşă, ceva asemănător.
E-22 Şi să găsesc o clădire veche goală. Desigur nu le mai puteţi găsi acum, unde cineva s-a mutat.
Mergeţi acolo, şi întoarceţi-vă în şopron şi îngenunchiaţi şi rugaţi-vă. Aceasta era realizarea. Acesta era lucrul care a stabilit-o acolo, privind către El.
Acum, Cartea Evreilor este împărţită între lege şi har. Câţi ştiu că trăim prin har şi nu prin lege? Cred că scriitorul, nimeni nu ştie exact, dar este aşa asemănător lui Pavel, până când mi-a plăcut să o numesc scrierea lui Pavel. Şi el le vorbea Evreilor. Acum, Evanghelia a mers deja la Neamuri, deoarece Iudeii au respins-o, şi ei au mers la Neamuri cu Evanghelia. Şi acum, Pavel le scria Evreilor, pentru că mulţi doreau să se întoarcă sub lege, să păstreze legea şi încă să creadă în Cristos.
E-23 Şi ştiţi, aceasta încă există astăzi? Acolo sunt oameni astăzi care încearcă să păstreze legea Vechiului Testament, şi încă să fie Creştini, când una este foarte contrară celeilalte. Dacă aţi făcut o parte din lege, aţi făcut totul. „Eşti îndatorat, spune Biblia, să împlineşti toată legea, deci dacă faci părţi din ea.” Şi apoi dacă ţii legea, ca o jertfă, şi Sabatul, şi obligaţiile, şi mâncărurile, şi spălările şi aşa mai departe, sub lege. Dar noi nu suntem sub lege acum, suntem sub har. Şi Pavel încearcă să arate unde legea era o umbră. Acum, la început aici vedem aceasta.
Pentru că legea, având o umbră a lucrurilor bune care vor veni, şi nu imaginea lucrurilor, nu putea niciodată cu aceste jertfe pe care ei le ofereau an de an, în continuu, să ducă venitul spre desăvârşire.
Oh, vai, nu ar face aceasta o predică chiar acolo? Vedeţi, vedeţi? Acum, legea era un model al lucrurilor să vină.
E-24 Să mergem aici un minut. Întoarceţi cu mine la, cred, este capitolul 12 al Apocalipsei. Să intrăm în acesta un moment şi să vedem dacă nu putem găsi ceva bun aici cu care să începem, gândindu-ne la umbre. Acum, să citim din nou acum, voi cu Bibliile voastre.
În cer s-a arătat un semn mare; o femeie... (Ce reprezintă femeia în Biblie? Biserica)... o femeie învăluită în soare,... (Aceasta era haina ei. Vedeţi?)... şi luna sub picioarele ei, şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.
Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii, şi avea un mare chin ca să nască.
Observaţi, o femeia a apărut în cer în viziunea lui Ioan Descoperitorul, şi ea era îmbrăcată cu soarele. Şi lunea era sub picioarele ei, şi avea doisprezece stele ca o coroană. Acum, ce simbolizează aceasta? Viziunile sunt simboluri.
E-25 Acum, femeia este biserica, şi biserica era… Luna sub picioare ei. Cu alte cuvinte, încă strălucea.
Dar ea era deasupra ei, deoarece ea deja era în condiţia în care purta un copil. Era în travaliul naşterii. Şi luna se stingea, şi soarele strălucea.
Acum, luna este… Ce face lumina lunii, este soarele strălucind prin ea. Este doar o umbră a soarelui. Şi de aceea, luna şi-a trăit timpul, şi soarele răsărea. Femeia nu era îmbrăcată cu luna; era îmbrăcată cu soarele. Era o biserică a Evangheliei venind în existenţă. O biserică ortodoxă veche…
E-26 Acum, spuneţi: „Păi, era aceasta ortodoxă?” Da. Isus mai întâi a venit la Iudei şi nu la Neamuri.
Vedeţi? El şi-a însărcinat ucenicii să nu meargă la Neamuri. El a zis că a venit pentru ai Săi proprii, şi ai Săi nu l-au primit. Priviţi. El a zis aşa cum i-a însărcinat în capitolul 10 din Matei; El a zis: „Să nu mergeţi pe calea Neamurilor, dar mai degrabă mergeţi la oile pierdute ale lui Israel. Şi aşa cum mergeţi, predicaţi, spunând, ‚Împărăţia cerurilor este la îndemână.' Vedeţi? Nu mergeţi pe căile cetăţii Samaria, sau altele, dar mergeţi mai întâi la oile pierdute ale lui Israel.”
Acesta este motivul că gloriosul strălucit al soarelui strălucea în jurul femeii, şi ea, fiind în dureri, travaliu să dea naştere la acest copil…
Şi ea a născut un Copil care urma să conducă toate naţiunile cu un toiag de fier…
Şi balaurul s-a opus femeii, care este Roma, să înghită Copilul imediat ce se va naşte. Şi Roma l-a persecutat pe Copil. Ei au trimis şi au omorât toţii copiii de la doi ani în sus, sau doi în jos, mai degrabă, încât să-l poată omorî pe Cristos, şi să-l prindă când Irod a dat această însărcinare. Dar copilul femeii a fost ridicat la Dumnezeu, din înviere a fost ridicat la Dumnezeu şi stă la mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Acum, aceasta va strica toate doctrinele Copilului, nu-i aşa? Vedeţi?
E-27 Dar acum, legea (Evrei 10 din nou) având o umbră a lucrurilor să vină, şi nu chiar imaginea, dar o umbră…
Acum, seara trecută discutam cu o persoană foarte drăguţă asupra doctrinei mileniului. Am zis: „Cred în mileniu, deoarece acolo sunt prea multe umbre ale Vechiului Testament care vorbeşte că acolo va fi un mileniu. Acolo trebuie să fie: prea multe umbre.”
Ei spun: „Va trece biserica prin perioada necazului cel mare?”
Am zis: „Nu. Biserica nu poate trece prin perioada necazului cel mare. Trebuie să plece înaintea perioadei necazului cel mare: prea multe umbre.” Priviţi, că Noe la început… Noe, tot Vechiul Testament, toată legea şi cum era o umbră a lucrurilor bune care urmau să vină. Acum, înainte ca perioada necazului cel mare să vină…
E-28 Enoh… dar Noe era un model care a fost purtat peste ca fecioarele adormite. Dar Enoh era transmutat doar înainte ca perioada necazului să înceapă. Şi Enoh a fost ridicat, şi nu a mai fost găsit, deoarece Dumnezeu l-a luat - modelul plecării bisericii. Şi Noe l-a văzut. Când l-a văzut pe Enoh plecând, ştia că este timpul să intre în arcă, pentru a fi purtat peste perioada necazului.
Biblia a zis că acolo erau zece fecioare care au ieşit să-l întâlnească pe mire, şi cinci erau înţelepte; cinci erau neînţelepte. Şi toate erau fecioare, fiecare din ele. Dar cinci erau înţelepte. Şi ele aveau ulei în lampă. Şi ele au ieşit să-l întâmpine pe mire. Şi mirele a venit. Şi cele cu ulei au intrat.
Vedeţi, transmutarea, mergând cu Mirele. Dar aceia care au fost lăsaţi în urmă, au venit şi au vrut să intre doar la fel ca aceia care au venit şi au bătut la uşa arcei. „Noe, lasă-ne să intrăm.” Dar Dumnezeu a închis uşa.
Nu, prieten de-al meu, în una din aceste zile Dumnezeu vă va da chemarea finală, apoi uşa se va închide între milă şi judecată. Nu fiţi lăsaţi afară. Intraţi acum cât mai puteţi. Nu daţi nici o atenţie la ce spune lumea. Intraţi în Cristos, pentru că aceia care sunt în Cristos îi va aduce Dumnezeu cu El. Vedeţi?
E-29 Apoi această femeie înţeleaptă s-a dus în transmutare. Şi celelalte care au venit şi au bătut la uşă, ce s-a întâmplat? Ce a avut loc? Biblia a zis că ele erau aruncate în întuneric, unde va fi plânsetul şi vaietul şi scrâşnetul dinţilor.
Israel, când perioada necazului a lovit Egiptul, acolo nu a fost un lucru care a atins Egiptul... Israeliţii, deoarece ei erau în locul asigurat de Dumnezeu - Goşen, fără necaz deloc. Vedeţi? Restul din ei în necaz, dar nu aceştia. Acum, toate aceste lucruri fiind umbre, trebuiau să modeleze ceva.
Şi apoi aşa cum vedem venirea Domnului, vedem cum oamenii au mers în acele zile, şi vedem cum oamenii au devenit încăpăţânaţi, îngâmfaţi, iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu. În acest fel este astăzi. Oamenii merg după poftele lor neevlavioase. A devenit un lucru. Scuzaţi aceasta expresie, surorile mele, dar vine la decenţa reală morală care este un lucru, aproape trecut, printre oamenii noştri.
E-30 Ieri în spitalul Sfântul Edward am auzit un doctor sfâşiind o fată în bucăţi acolo. El a ajuns sus pe
scări unde am putut să-i strâng mâna. Cu toţii în spital ascultau şi priveau. Era fata din spate de acolo, ceva haine neevlavioase puse, ca nişte pantaloni. Ştiţi ce zice Biblia despre aceasta? El a spus că este o urâciune în privirea lui Dumnezeu ca o femeie să poarte haine bărbăteşti. Corect. Şi acolo era ea.
Păi, doctorul a zis… Un micuţ ins invalid. Îl cunosc, dar nu-mi amintesc numele său. El a zis: „Vrei să- mi spui că sora te-a lăsat să intri în spital aşa?” A zis: „De ce, eşti o ruşine pentru spital. Ieşi de aici.”
A zis: „Băiete, vreau să-ţi strâng mâna.” Sigur.
A zis: „Cum ai trecut prin faţă? Nu-ţi este ruşine să intri aici îmbrăcat aşa?”
M-am gândit: „Oh, frate, asta este corect. Nu sunt…” Sunt un om cu suficient curaj să numesc corect, corect şi greşit, greşit; indiferent cine este el… Vedeţi?
E-31 Dar lucrul decenţei. Oh, fie ca eu… Mă veţi ierta, nu-i aşa? Vreau să mă opresc aici un minut. Acum, vreau, poate să netezesc acest lucru un pic, scumpul meu prieten. Să nu gândiţi că Fratele Branham încearcă să fie grosolan. Nu sunt. Numai încerc să spun adevărul. Şi dacă aş ştii că acolo în glorie într-o zi, dacă aş vedea viaţa voastră mânjită, şi apoi să ştiu că eu eram cauza ei, ştiind adevărul şi nespunându-l… Nu, mi-am dat-o jos după umerii meu pe ai voştri. Luaţi-vă decizia.
Femeile noastre care se îmbracă aşa au un duh necurat peste ele. Vedeţi? Acolo este numai un lucru în Scriptură care a făcut aceasta. Acesta era diavolul dezbrăcând oamenii. Priviţi, acum, nu vreau să spuneţi că sunteţi imorale. Nu vreau să însemne aceasta, surorile mele scumpele. Dar sunteţi în direcţia zilei în aşa fel până când doar simplu gândiţi că este corect pentru că vă gândiţi că alţii o fac. Şi nu realizaţi că acesta este Diavolul făcând-o. Sigur este. Nu sunteţi popular; sunteţi nebun. Scuzaţi expresia. Păi, asta este corect. Vreau să spun că sunteţi…?... lucrul departe de Dumnezeu.
E-32 Oh, Dumnezeu este Duhul Sfânt, nu întotdeauna luptându-se cu omul, nedorind ca vreunul să piară, dar cu toţii să vină la pocăinţă… Şi Dumnezeu, ne dă curaj ca în zilele în care predicatorii… De aici am început, este deoarece păstorul vostru la platformă stă cu ea. Asta este corect. Ar trebui să fiţi excomunicaţi.
Dacă aş avea o biserică şi o femeie ar face aceasta în biserică, imediat i-aş scoate din registrele bisericii. Da, domnule, chiar acolo, au nevoie de îndreptare. Asta este corect, sigur. Dumnezeu îi ţine responsabili.
E-33 Dar astăzi am mers la Saint Joseph. Sunt constant chemat la spitale, aceste urgenţe. Am mers acolo să văd un copilaş murind, cancer, sau probleme la rinichi, un rinichi scos, numai de două sau trei zile bătrân. Şi cum acel ins micuţ…
Şi acolo am observat în spitalul Catolic, aşa de drăguţi şi generoşi. Am mers la un spital Protestant, acolo era o femeie murind. Şi am păşit să-mi pun mâinile peste ea, capelanul a început, a zis… Şi l-am lăsat să ştie că din aceiaşi denominaţiune am ieşit şi eu la care el aparţinea. El a zis: „Ah ha, nu, nu, nu, nu face aceasta. Nu-ţi pune mâinile peste ea.”
Am zis: „Biblia a zis…”
„Au, ieşi.” A zis: „Acest lucru nu este bun. Acesta… Nu vrem să-ţi pui mâinile peste o persoană bolnavă aici.”
Vedeţi cu este? Şi acesta este motivul că biserica Catolică îi înghite cu miile (Asta este corect.), deoarece Protestanţii nu au intrat suficient de adânc în Dumnezeu să aibă o experienţă să ştie ce este o salvarea veche, din toată inima, adevărată; puterea lui Dumnezeu. Acolo este clasa voastră mediocră.
Acolo este clasa voastră plină, aşteptând venirea Domnului. Amin. Acolo sunteţi.
E-34 Observaţi, legea având o umbră… Toate aceste lucruri pe care le vedem acum sunt umbre, erau umbre; şi acum ele devin pozitive.
Ca un pom crescând, şi apoi devine o mlădiţă, apoi intră în sămânţă să producă acelaşi fel de sămânţă care a mers în pământ. Toate aceste lucruri au ieşit din Geneza. Şi astăzi…
E-35 Acum, dar aceşti închinători care au venit sub umbră, niciodată nu puteau fi făcuţi desăvârşiţi. Să stăm pe acest cuvânt aici. Niciodată… An după an ni se dă, în continuu, face venitul desăvârşit. Vreau să lăsaţi… Nu aţi auzit de multe ori oamenii spunând: „Oh, acolo nu este nimeni desăvârşit.” Asta este corect. Nu puteţi fii desăvârşit în privirea oamenilor. Dar trebuie să fiţi desăvârşit sau niciodată nu veţi merge în cer. Asta este corect.
Biblia a zis, Isus vorbind în fericirile, Matei, a zis: „Fiţi de aceea desăvârşiţi aşa cum Tatăl vostru este în ceruri.” Apoi trebuie să fiţi aşa de desăvârşiţi aşa cum Dumnezeu este, sau sunteţi pierduţi. Acum, cum o veţi face? Vedeţi? Acum, o mică greşeală şi sunteţi pierdut. O mică clipeală a ochiului şi sunteţi pierdut; deoarece nimic nu poate intra în acel loc decât desăvârşit.
E-36 Dumnezeu l-a făcut pe Satan odată un înger, care era, fiul dimineţii. Şi el a luat lucrurile bune ale lui Dumnezeu şi le-a pervertit în rău. Dumnezeu este sigur că niciodată nu va mai intra nimeni acolo care să o facă din nou. Vedeţi?
Acum, trebuie să fiţi desăvârşiţi. Isus a zis: „Fiţi desăvârşiţi aşa cum Tatăl vostru este în ceruri.” Acum, cum veţi fii când în continuu cântaţi, când în continuu faceţi greşit?
Acum, aceasta va pune un mic nod în legalism. Dar observaţi, nu este ceea ce faceţi voi; este ce a făcut Dumnezeu. Nu este ce faceţi voi; este ce a făcut El. Vedeţi? Nu puteţi fii desăvârşit. Nu puteţi fii voi înşivă. Dar în Cristos, sunteţi desăvârşiţi. Nu vă încredeţi în propriile voastre lucrări bune, sau propria voastră biserică la care aparţineţi, dar vă încredeţi în Sângele Domnului Isus. Acolo sunteţi. Asta vă face desăvârşiţi. Acolo este ce ancorează credinţa voastră.
E-37 Apoi vindecarea Divină, la fel. Nu mă încred în felul cum mă simt. Dacă o fac, aş fii în pat în această dimineaţă. Dar mă încred în lucrarea terminată. El a zis-o; El a promis-o, o cred. Vedeţi? Asta este. „Fiţi dar desăvârşiţi.”
Acum, oh, fie să aducem aceasta puţin deoparte, ceva scris în inima mea. Să vă întreb ceva. Trăim în ziua judecăţii acum, nu marea judecată, dar scoaterea Bisericii. O credeţi? [Adunarea spune: „Amin.” - Ed.] Trăim în zilele separării. Acolo este o…?... o separare a culorii, încercând să se ridice în ţară. Aceasta este prostie.
Dar acolo este un timp al separării adevărat: corect de greşit. Dumnezeu îşi separă oamenii, îi cheamă afară. Ştiţi căci chiar cuvântul „biserică” înseamnă „separare, chemaţi afară, separaţi”? Amin.
„Ieşiți dintre ceilalţi,” spune Biblia, „nu fiţi părtaşi ai păcatelor şi necurăţiilor ei. Şi vă voi primi la Mine, şi veţi fii şi fiice ale Mele. Şi Eu voi fi Dumnezeul vostru. Ieşiţi.” Este timpul separării. Şi cu atât mai mult cu cât vedeţi această zi apropiindu-se…
E-38 Biserica care odată a încercat să meargă, ei s-au denominat singuri, şi acum ei devin o adunare mare trăind ca lumea. Vedeţi? Doar cum a zis Biblia că au făcut în Vechiul Testament, aşa au făcut. Mulţi dintre ei, Dumnezeu i-a chemat afară, le-a arătat miracole şi minuni. Şi întreaga generaţie a pierit în pustie, după ce au văzut miracolele, după ce Dumnezeu a făcut miracole asupra lor, după ce ei au văzut gloria lui Dumnezeu. Dar în inima lor erau necredincioşi, murmurau către Dumnezeu, plângăcioşi. Dumnezeu doar a zis: „Separă-te, Moise.” Şi El a început o nouă generaţie să-i ducă în ţara promisă.
E-39 Observaţi, câţi în această dimineaţă aici sunt Creştini? Vreţi să vă ridicaţi mâinile? Doar ridicaţi-vă mâinile: „Sunt un Creştin.” Dumnezeu să fie lăudat că sunteţi Creştini. Cum aţi devenit Creştini? Deoarece aţi zis: „Eu vreau să devin Creştin,” deoarece l-aţi căutat pe Dumnezeu cu lacrimi? Deoarece Dumnezeu, prin har, v-a chemat. Asta este corect. Nu deoarece l-aţi căutat pe Dumnezeu, deoarece El v-a căutat.
Acum, dacă observaţi, de partea Baptistă, sau Prezbiterană, credinţa Arminiană, ei toţi merg la sămânţă. Ei spun: „Păi dacă Dumnezeu m-a chemat, aleluia, atunci sunt în regulă. Voi face ceea ce vreau.” Aceasta arată că nu o aveţi şi nu v-a chemat. Asta este corect. Dacă Dumnezeu vă cheamă, îl iubiţi aşa Divin; lucrurile lumii vor fi moarte pentru voi. Corect.
Micul ins stând în spate acolo, înregistrând acum, el m-a întrebat când am intrat, care este unul din fraţii mei, d-ul Mercier. Şi el înregistrează Mesajele şi adunările, şi partenerul său, şi Gene în spate acolo… Leo mi-a zis, intrând în această dimineaţă, a zis; „Frate Branham, ce a fost mai întâi: credinţa produce dragostea, sau dragostea produce credinţa?”
E-40 Am zis: „Dragostea produce credinţa, nu credinţa dragostea.” Trebuie să iubiţi mai întâi, înainte să puteţi avea credinţă. Deci spuneţi că aveţi credinţa, şi nu-l iubiţi divin pe Dumnezeu, credinţa voastră este în zadar. Vedeţi? Trebuie să-l iubiţi pe Dumnezeu. De aceea, vă puteţi alătura la toate bisericile din ţară, să faceţi orice vreţi, să faceţi toate mărturisirile, dar dacă acolo este un Duh Sfânt adevărat, dragoste născută din nou în inima voastră pentru Dumnezeu, credinţa voastră este în zadar. Indiferent cât mărturisiţi că-l credeţi pe Dumnezeu, asta nu are nimic de-a face cu ea. Trebuie să fie născută în inima umană. Apoi aveţi Viaţă Eternă, niciodată nu poate fi separată de Dumnezeu.
Acum, dacă am avea timp, văzând că acolo nu sunt mulţi dintre voi cu Bibliile, dar acolo în Cartea Apocalipsei… Ascultaţi acum. Puneţi-vă şapca gânditoare şi deschideţi-vă inima. Vreau să spuneţi ceva acum. Vreau să ascultaţi îndeaproape, în timp ce Duhul Sfânt este aproape.
E-41 Biblia a zis în Apocalipsa că anticristul va veni în ultimele zile, şi va fi aşa de rău. Şi acolo în Matei de asemenea, capitolul 24, Isus vorbind, a zis că atunci când anticristul va veni, că el va fi aşa de aproape ca adevărata lucrare a lui Dumnezeu, cât îi va înşela chiar şi pe cei aleşi dacă ar fi cu putinţă. Priviţi. I- ar înşela şi pe cei aleşi… Aleşi, de unde vine? Din cuvântul „ales.” El va înşela chiar şi pe cei aleşi dacă ar fi cu putinţă. Vedeţi? Dar nu este. Lăudat să fie Dumnezeu pentru aceasta. Este imposibil.
Ca în Evrei capitolul 6, el a zis: „Pentru că este imposibil pentru aceia care au fost luminaţi o dată, şi au fost făcuţi părtaşi ai Duhului Sfânt şi au gustat darul ceresc şi puterea lumii ce va veni, să se reînnoiască spre pocăinţă dacă vor cădea…” Este imposibil, nu poate fi făcută. Asta este corect.
E-42 Nu poate fi imitata; nu poate fi pretinsă. Oamenii se pot comporta ca şi cum ei sunt aşa-şi-aşa, şi pot să fie unşi cu orice lucru. Dar un om care este vreodată născut din Duhul lui Dumnezeu, cursul său este fixat către Steaua Nordică. Aleluia. Şi tot iadul niciodată nu-l va scutura. Asta este corect. Nu spun că nu va face greşeli; nu spun că nu va aluneca şi va cădea. Asta este corect. Dar imediat ce se ridică pe picioare, ochii săi sunt fixaţi către Steaua de acolo, şi merge înainte. Sigur.
Aleşi. Acum, Biblia a spus… Şi ştiu că este Cuvântul viului Dumnezeu. Biblia a zis aceasta. Ascultaţi acum.
„Şi fiara, şi profetul fals (p-r-o-f-e-t, singular,) şi fiara puterii, trinitatea iadului, ca şi trinitatea lui Dumnezeu… Acum priviţi. Şi i-a făcut pe toţi, mici şi mari (Asta este bogaţi şi săraci.), liberi sau legaţi, bărbaţi sau femei, copii sau oricine era. El i-a făcut pe toţi, mici şi mari, să primească un semn în mâna lor şi să fiu pecetluiţi în împărăţia întunericului.”
Acum, acolo sunt două peceţi mergând astăzi. Şi nu ştiţi la ce timp… Oh, frate, lăsaţi aceasta să meargă adânc. Nu ştiţi timpul, încât voi sunteţi la graniţă astăzi să vă faceţi decizia finală. Asta este corect. Nu vă puteţi clătina prea mult. „Duhul Meu nu se va strădui cu omul întotdeauna.” Deci vă puteţi plimba puţin, dar „Duhul Meu nu se va strădui întotdeauna cu omul care este la graniţă.”
E-43 Observaţi, semnul fiarei este semnul unei apostazii, diavolul, lucrările diavolului. Isus a zis: „După carnetul lor bisericesc, după teologia lor, după experienţa lor de seminar? După roadele lor îi veţi cunoaşte.”
Acum, deci roadele Duhului Sfânt sunt dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, blândeţea, răbdarea. Aceasta sunt roadele Duhului. Şi roadele, acesta este semnul Duhului Sfânt, arătând acea dragoste Divină ancorată în inimă şi lucrurile lumii sunt moarte.
Acum, semnul fiarei este imitarea: lucrările, nu harul. Lucrările umbresc lucrurile să vină. Ipocrizia, mergând la biserică, pretinzând să fiţi un Creştin, trăind ca lumea, având treburi cu lumea, ieşind şi comportându-vă ca lumea. Şi aşa de aproape până când ambele părţi vor arăta exact, înşelând chiar şi pe cei aleşi.
Aici este un membru de biserică, merge la biserică de obicei, o persoană foarte scumpă, merge la biserică, om bun, bun moral; dar încă, chiar jos în adâncurile fiinţei interioare acolo niciodată nu a fost o experienţa a lui Isus rămânând.
Priviţi la Esau şi Iacov. De ce, Esau a fost un ins de două ori mai bun ca Iacov; sigur a fost. Dar Iacov a avut un lucru. El a avut recompensa pentru câştig. El a văzut acel drept de naştere şi l-a considerat cel mai mare lucru din lume.
E-44 Şi astăzi ieşim considerând mergând la biserică, ascultându-l pe Doctor aşa-şi-aşa, sau fratele aşa-şi-aşa vorbind, făcând asemenea lucruri, sau alăturându-ne unei biserici drăguţe, cu un grup drăguţ, trezire frumoasă. Numim aceasta a face ceva bun. Asta nu este aceea.
Dumnezeu priveşte la inimă. Şi inima lui Iacov, el nu i-a păsat ce venea şi pleca, acolo era un scop solid pentru el, să obţină acel drept de naştere.
Acolo este un credincios adevărat astăzi. Lăsaţi lumea să vă numească oricum vor; lăsaţi-i să spună că sunteţi un fanatic dacă vor. L-au numit pe Isus Beelzebub. „Cu cât mai mult vă vor chema pe voi,” a zis El. „Binecuvântaţi sunteţi când oamenii vă vor persecuta, vă vor numi în toate felurile, fals, pentru gloria Mea. Bucuraţi-vă, şi fiţi foarte fericiţi, deoarece mare este răsplata voastră în ceruri. Pentru că aşa i-au persecutat pe profeţii dinaintea voastră.” O vedeţi?
Acum, ce este Pecetea lui Dumnezeu atunci? Efeseni 4:30 a zis: „Nu întristaţi pe Duhul Sfânt.” Ce?
Efeseni 4:20, voi care o notaţi. „Nu întristaţi pe Duhul Sfânt.”
E-45 Acum, ştiu că unii zic că este aceasta sau aceea, sau cealaltă, dar când… Indiferent. Biblia a zis: „Cuvântul fiecărui om să fie o minciună, şi al Meu să fie adevărul.” Unii zic că zilele sunt semnul, şi unii zic că făcând aceasta este un semn, şi alţii zic că fiind martori este un semn. Dar Biblia a zis: „Nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu cu care aţi fost pecetluiţi până în ziua răscumpărării voastre.” Cât timp? Până în ziua răscumpărării voastre.
Cum se poate face? Poate Dumnezeu să facă o greşeală? Poate El să dea unui om Duhul Sfânt, şi El fiind infinit ştie de la început până la sfârşit, va da unui om Duhul Sfânt şi îi promite Viaţa Eternă, şi apoi răsuceşte şi-l ia de la el? Aceasta l-ar face finit ca voi şi ca mine, supus greşelilor. Dar mulţumiri lui Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc nu greşeşte. Sigur, El nu poate greşi. De la început El era infinit, şi El va fi la sfârşit. El nu poate greşi. El este desăvârşit.
E-46 Observaţi, acum merg înapoi în Evrei din nou. „Acum fiţi de aceea desăvârşiţi…” Acum, voi sări peste ea acum, şi voi merge în Apocalipsa.
„Şi i-a făcut pe toţi, mari, bătrâni, tineri, bărbaţi şi femei, liberi şi legaţi, să primească un semn pe frunte şi pe mâna lor. Şi i-a înşelat pe toţi în afara acelora ale căror nume au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului.” El i-a înşelat pe toţi, întregul pământ: cultele religioase, el a primit Creştinii pretinşi; el i-a înşelat pe membrii de biserică; i-a înşelat pe oamenii morali; i-a înşelat pe oamenii buni; i-a înşelat pe aşa numiţii predicatori; i-a înşelat pe aşa chemaţii Creştini. El i-a înşelat pe toţi cu marea sa propagandă, zicând: „Suntem cu toţii o biserică mare, şi ar trebui să ne unim împreună, şi să avem lucrurile lumii şi biserica şi statul unite, ce… Vom termina cu războaiele pentru totdeauna.”
Mii de mame, milioane din ei, vor spune: „Acesta este lucrul care-l vrem.” Priviţi de unde vine, soră. Priviţi unde este temelia sa. „Şi el i-a înşelat pe toţi ale căror nume nu au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului.”
E-47 Acum, sunteţi pregătiţi? Aici este. Este un butoi dublu, şi o încărcătură grea. Ascultaţi-o. Acum, i-a înşelat pe toţi ale căror nume nu au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului de când s-au alăturat bisericii? De la timpul trezirii? Numele lor au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului când au venit în biserică? Nu. „Numele au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului de la întemeierea lumii.” Amin. Asta o face. O pricepeţi?
Aceasta a fost închisă pentru sute de ani printre învăţători. Dar priviţi, numele Creştine nu au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului când au venit la altar. Biblia a zis că numele lor au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului tot drumul de la întemeierea lumii. „Nici un om nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl Meu. Şi toţi care vin le voi da Viaţă Veşnică, şi îi voi învia în ultimele zile.”
E-48 De ce ne este frică? Ascultaţi-mă, fraţii mei obosiţi, Biblia a zis că Isus era Mielul lui Dumnezeu junghiat la întemeierea lumii. Observaţi. Oh, Doamne, cum vă arde aceasta inima, cum vă dă aceasta speranţă. Cu mult în urmă înainte de întemeierea lumii, când Satan a pervertit totul în rău. Dumnezeu fiind infinit, a privit în jos prin pârul vieţii şi a văzut sfârşitul: cunoştinţa mai dinainte.
Dacă El nu cunoaşte toate lucrurile, aveţi un Dumnezeu limitat. L-aţi făcut finit ca voi şi ca mine. Dar Dumnezeu este nelimitat. Dumnezeu este putere, Dumnezeu este cunoştinţă, totul. El este omnipotent. Cu mult în urmă înainte de întemeierea lumii, când Satan a făcut rău, deoarece Satan a avut aceasta în mintea sa ce va face, atunci Dumnezeu a văzut cum o va neutraliza. Amin.
Biblia a zis: „La început era Cuvântul (Ioan 1), şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.” La început, când timpul a început… Era eternitatea, înainte de aceasta. Aceasta este în timp despre care vorbim. Eternitatea este ca o panoramă. Niciodată… Niciodată nu se termină. Este un cerc, în continuu, întotdeauna şi întotdeauna şi întotdeauna. Este o roată nesfârşită care niciodată nu se opreşte sau niciodată nu are un final la ea.
E-49 Dar Satan a pus o piedică acolo, şi a coborât aici, şi ar fi distrus întregul lucru, dar Dumnezeu a văzut unde ar fi un spaţiu de timp. Şi fiind Cel infinit de la început la început, El a privit jos.
Şi El era la început Cuvântul. Acum, un Cuvânt este un gând exprimat. Dumnezeu a început să se gândească. Aşa cum a început să vadă fiecare fiinţă umană care a venit vreodată pe pământ, şi fiecare pasăre şi fiecare muscă şi fiecare zburătoare… Aleluia. Aceasta îl face atotputernic, etern, Dumnezeu întotdeauna prezent. Acesta este Cel pe care-l slujim în seara aceasta.
Cu mult în urmă la început când El a văzut că acolo erau ceva oamenii care vor dori să fie salvaţi, unii oameni care vor merge să-şi dorească să fie salvaţi, ceva oameni care vor fi loiali în inima lor: ei au dorit să fie salvaţi. Apoi El trebuia să facă o pregătire pentru salvarea lor (Asta este corect.), sau ei niciodată nu vor fi salvaţi.
E-50 Şi El ştia că nimic imperfect nu poate veni în cer, deci El trebuia să facă o cale a desăvârşirii pentru aceasta. Amin. O vedeţi? Apoi în urmă acolo El a zis: „Eu Însumi voi coborî în lume şi voi lua un trup uman. Şi voi plăti pedeapsa care este cerută aici, şi voi lua locul. Şi îi voi desăvârşi deoarece îi voi aduce la Mine. Şi Eu sunt desăvârşit.” Apoi când Isus a zis: „Fiţi desăvârşiţi, chiar ca aceia care sunt—acest Dumnezeu este desăvârşit…”
Apoi aici era acest trup, care a fost bătut şi lovit pentru păcat, şi fiecare păcat pe care l-a făcut vreodată lumea sau îl va face, a fost pus peste El. Şi El este trupul pe care Iehova l-a înviat în ultimele zile acolo, a treia zi după moartea Sa. Şi dacă suntem în acest trup, suntem doar aşa de desăvârşiţi cum este trupul. Amin. Acolo sunteţi.
Cum ajungeţi în acest trup? Cum intraţi? Biblia a zis în Romani 8:1: „Acolo nu este condamnare pentru aceia care sunt în Cristos Isus, care nu umblă după trup, dar după Duhul.” Lor nu le pasă ce spune lumea sau ce spune altcineva, sau ce spune familia lor. Ei merg după Duhul lui Dumnezeu în dragostea desăvârşită Divină. O vedeţi?
Cum ajungeţi în el? Alăturându-vă bisericii, strângând mâinile, prin botezul în apă? Nu, domnule.
E-51 Capitolul 12 al Corintenilor 1 spune: „Printr-un singur Duh suntem botezaţi într-un singur trup şi devenim membrii ai acestui trup.” Şi apoi nu este ceea ce am făcut eu, ceea ce sunt, cine am fost, sau nimic despre ea; este ce a făcut Dumnezeu pentru mine în Cristos. Şi suntem desăvârşiţi cu Jertfa noastră.
El nu greşeşte. El nu v-ar fi adus înăuntru, dacă nu aţi fi fost vrednic. El vă cunoaşte inima. Asta este corect. El ştie ce sunteţi. Vă cunoaşte motivaţiile. Ştie ce sunteţi. Acolo sunt curse de-a lungul drumului. Sigur. Diavolul vă va face să vă poticniţi, şi spuneţi: „Dumnezeule, nu am vrut să fac asta. Dumnezeule, o ştii.” Încă sunteţi desăvârşiţi, deoarece acolo este un Sânge perfect oferit pentru voi în fiecare zi, şi o Jertfă sângerândă atârnând înainte tronului Atotputernicului Dumnezeu. Asta este corect.
Acum, cum aţi ajuns acolo? Dumnezeu, prin cunoştinţa mai dinainte... Acum, Dumnezeu a zis că Isus... Acum, puneţi-vă pălăriile. Deschideţi-vă inima. Priviţi. Biblia a zis că Isus era Mielul jungheat de unde? Întemeierea lumii El a fost junghiat. De ce? Dumnezeu, Tatăl, când El a privit în jos şi a văzut cum...
Isus niciodată nu a venit să moară o moarte întâmplătoare. El niciodată nu a venit să zică: „Păi, poate cuiva i se va face milă când vor vedea felul în care mor şi altele.” Nu, nu era. Dumnezeu nu-şi conduce treburile aşa. Dumnezeu îşi conduce treburile desăvârşit. Asta este corect. El ştie exact ce va avea loc. Acolo este unde... Acolo este unde El a putut să prezică. El ştie exact ce El... Nu-şi doreşte ca nimeni să piară. Nu doreşte. Dar dacă El este infinit, cine va vrea şi cine nu va vrea. De aceea, vă puteţi odihni asiguraţi. Dacă l-aţi primit pe Dumnezeu şi aţi fost umpluţi cu Duhul Sfânt, sunteţi ancoraţi către destinaţia voastră eternă. Corect. Vedeţi, El ştie mai dinainte.
E-52 Acum, priviţi. Biblia a zis că Isus, Mielul a fost junghiat înainte ca fundaţia lumii să fie aşezată. Oh, eu ştiu că mă comport nostim aici. Dar eu mă simt religios. Priviţi. Ce? Isus a fost junghiat înainte ca lumea să aibă prima pată de noroi aşezată. Isus era deja junghiat. De ce? Deoarece Dumnezeu... Aici este. Primiţi-o.
Dumnezeu, prin cunoştinţa mai dinainte, când El era Cuvântul la început, El a perpecut gândurile. Acum, este doar un gând. Acum, este doar un gând. Apoi când El l-a vorbit şi a zis: „Va fi,” Isus era junghiat, chiar în minutul în care Dumnezeu a vorbit Cuvântul. Apoi ce? Patru mii de ani mai târziu, El a venit şi a plătit preţul pe care Dumnezeu deja l-a dat aici în urmă prin Cuvântul Său. El trebuia să vină. Toţi diavolii din iad nu-L puteau opri să nu vină. Dumnezeu deja a vorbit-o.
E-53 Acum, credinciosule, ţi-ai luat încălţămintea bucuriei? Ascultaţi aceasta. Dacă sunteţi un Creştin, dacă sunteţi cu adevărat un copil al lui Dumnezeu, Biblia a zis... Acesta nu este un predicator; aceasta este Biblia. A zis că numele voastre au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii. Oh, Doamne, în acelaşi timp când Cristos, în care Dumnezeu l-a trimis pe Cristos să fie junghiat, El v-a scris numele cu al Său. Aleluia. Acolo sunteţi. Numele voastre au fost scrise în...
El a zis: „Şi el va înşela pe toţi, mari, mici, mulţi erau membrii de biserică, Creştini pretinşi. El i-a înşelat pe toţi ale căror nume nu au fost scrise, nu în cartea Bisericii, dar în Cartea Vieţii Mielului.” Când? Înainte de întemeierea lumii Dumnezeu v-a scris numele în Cartea Vieţii Mielului prin Cuvântul Său vorbit, şi l-a trimis pe Cristos, Jertfa, să cumpere, să răscumpere acelaşi grup la care El i-a scris numele în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii. [Loc gol pe casetă - Ed.]
E-54 Acum, aceia pe care El i-a chemat, i-a justificat. El i-a chemat înainte de întemeierea lumii. Aceia pe care El i-a chemat, i-a justificat. Şi aceia pe care i-a justificat, deja i-a glorificat. Acelaşi Dumnezeu, că înainte de întemeierea lumii v-a chemat numele şi le-a scris în Cartea Vieţii Mielului de la întemeierea lumii, deja a făcut un loc în glorie pentru voi. Şi când acest cort pământesc se va dizolva, avem deja unul aşteptându-ne în felul pregătit de El. Acolo sunteţi. Aceasta este Evanghelia.
De ce vă îngrijoraţi? De ce mergeţi înainte arătând aşa? „Păi, mă întreb.” Ridicaţi-vă capetele. Biblia a zis: „Ridicaţi-i pe cei plăpânzi. Şi lăsaţi mâinile să se ridice care odată erau lăsate.” Lăsaţi-i pe cei care sunt slabi să zică: „Sunt puternic.” Amin. Pentru că Evanghelia este dată, această veste bună.
E-55 Şi în această dimineaţă Duhul Sfânt, prin Cuvânt aducându-vă veştile bune, că înainte de întemeierea lumii Dumnezeu v-a scris numele în Cartea Vieţii Mielului. Toţi diavolii din iad nu-l pot şterge de acolo. Dumnezeu l-a scris şi l-a vorbit. Este la fel de sigur să se întâmple cum Dumnezeu l-a scris acolo înainte de întemeierea lumii. Amin. Cât de glorios este Tatăl nostru ceresc în dragostea Sa infinită şi mila Sa să facă aceasta pentru noi.
„Atunci fiţi dar desăvârşiţi, aşa cum Tatăl vostru ceresc este desăvârşit.” Cum putem fi? Când nu este desăvârşirea mea, nu este desăvârşirea voastră; este desăvârşirea Sa a Cuvântului Său, că El v-a ales. Voi niciodată nu l-aţi ales. Şi El v-a adus în Cristos. Şi sunteţi asiguraţi cu Isus Cristos, şi la fel de desăvârşiţi aşa cum Cristos era înaintea lui Dumnezeu. Pentru că nu staţi cu propria voastră; staţi în El cu un lucru: „Îl cred pe Dumnezeu.” Amin.
Oh, îl iubesc. Oh, vai. De partea cealaltă a Edenului... Amin, ce timp minunat va fi, când veţi privi înapoi jos şi veţi spune: „De ce mi-a fost frică? Priviţi la bucuria pe care am pierdut-o.”
E-56 Tineri, tinere în această dimineaţă, sau voi bătrânilor şi bătrânelor, care niciodată nu aţi fost un Creştin, Dumnezeu în continuu bate la inima voastră.
Oh, da. Puteţi intra la capătul drumului, dar nu veţi avea bucurie. Acolo nu vor fi stele în jurul vostru strălucind. Nu vreau să stau aşa. Vreau să-L aud zicând: „A fost bine lucrat, slujitorul Meu bun şi credincios.” Vreau să-i arăt recunoştinţa mea.
Soţia mea micuţă cu părul alb, cum iubesc să fac ceva pentru ea care ştiu că-i place, deoarece o iubesc, şi ştiu că mă iubeşte. Şi dacă fac aceasta pentru soţia mea în dragostea umană, ce trebuie să fac să ştiu că Dumnezeu, prin har, înainte de întemeierea lumii m-a văzut un micuţ păcătos sărman, clătinându-mă, şi mergând în iad, şi fără să pot face nimic şi El m-a predestinat, şi mi-a pus numele în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii.
E-57 Oh, îl iubesc. Acolo nu este nici o cale deloc să-i spun vreodată. Nu-i de mirare că Biblia a zis: „Ochii nu au văzut, urechile nu au auzit, nici nu a ajuns în inima omului.” Oh, vai. Cât de glorios este Dumnezeu. Nu vreţi să vă încredeţi în El, dacă sunteţi obosiţi şi răvăşiţi?
Ruşine să vă fie, Creştinilor, care vă numiţi Creştini, şi mergeţi în jur aşa slabi. „Păi, nu ştiu. Dacă merg la biserică...” Oh, sunteţi o scuză slabă.
Să vă spun. Ridicaţi-vă capul. Îndreptaţi-vă pieptul. Oh, vai. Oh, folosiţi credinţa. Credinţa este şeful. Asta este corect. Credinţa are păr pe piept. Frate, vreau să spun că are muşchi mari. Când vorbeşte, toate grijiile cad după o parte pe alta.
Diavolul a zis: „Acum, nu o poţi face. Nu poţi face aceasta. Îţi este ruşine să mărturiseşti.” Credinţa se ridică şi zice: „Taci. Am podeaua.” Amin, amin. Sigur. Credinţa preia iniţiativa.
Asta este ce avem nevoie astăzi pentru fiecare pelerin în ţară. Îndreptaţi-vă capul. Biblia a zis: „Când eram...” David a zis: „Când îmi era frică, am păşit cu... m-am încrezut în El. Când îmi era frică, atunci m-am încrezut în El. Oricând vin chiar la teama morţii, umbrele...”
Când Pavel a coborât, el a zis: „Moarte, unde îţi este boldul? Mormântule, unde îţi este victoria?” Frate...
Vieţiile tuturor oamenilor mari ne amintesc, Putem să ne facem vieţile sublime; Despărţirile lasă în urmă, Urme de paşi pe nisipurile timpului.
Într-o zi stând acolo pe dealurile celeste ale gloriei, unde soarele niciodată nu va apune în acest oraş, unde sfinţii sunt toţi acolo strigând, toţi acei eroi ai credinţei, privind înapoi la acele locuri acolo, şi văzând o cale făcută în glorie, vreau să stau cu ei, şi să văd că mi-am ridicat capul sus în aer, şi m-am încrezut în Dumnezeu, şi am mers înainte în timp de furtună. Oh, Doamne. Să ne rugăm.
E-58 Tatăl nostru ceresc, îţi mulţumim în această dimineaţa pentru Isus. Îţi mulţuim pentru desăvârşirea Evangheliei, pentru desăvârşirea şi suveranitatea eternă a Cuvântului vorbit etern al lui Dumnezeu. Şi conform cu Cuvântul Său, El ne-a chemat şi ales în El înaintea întemeierea lumii, şi a scris numele noastre înainte de întemeierea lumii. Când Dumnezeu vorbeşte un cuvânt, trebuie să se întâmple. Trebuie să se întâmple.
Şi Tu ai vorbit numele noastre când ai vorbit Numele Său. Ne-ai ales cu El înainte ca lumea să înceapă. Deci acolo nu este nimic ce putem zice că facem, Doamne.
E-59 Nu este în omenire. Acolo nu este nimic cu ce ne putem lăuda sau preamări. Singurul lucru spunem că este: „Dumnezeu, mulţumesc pentru harul Tău.” Mulţumesc pentru mila Ta, Doamne. Văzând că suntem străini, dar acum Tu ne-a desăvârşit cu acea Jertfă perfectă în care stăm (O Dumnezeule), stăm în El astăzi aşa cum mergem înainte.
Mulţumindu-ţi, Tată pentru aceste lucruri, îţi cerem, dacă acolo este unul aici astăzi, Doamne, care nu este în acea condiţia, fie ca în acest moment să ia decizia lor eternă şi finală înainte ca Tu să-ţi faci ultima chemare la inima lor. Ne rugăm că Tu să o acorzi prin Numele lui Cristos.
Şi în timp ce ne avem capetele aplecate, mă întreb dacă acolo este o asemenea persoană aici în această dimineaţa care este în fecioarele adormite. Niciodată nu v-aţi trezit la realizarea că trebuie să salvaţi suflete, trebuie să faceţi ceva, şi vreţi ca Dumnezeu să vă amintească ca un salvator de suflete, vreţi să fiţi unul care va ieşi şi va încerca să facă sufletele salvate. Vreţi să vă ridicaţi mâna, şi să spuneţi: „Dumnezeule, aminteşte-mă?” Dumnezeu să va binecuvânteze. Asta este bine. În regulă.
E-60 Este acolo o asemenea persoană în această dimineaţă care nu l-a acceptat odată pe Cristos ca Salvator, dar în această dimineaţă vrea să facă acea decizie finală şi eternă, aşa cum vedeţi soarele apunând acolo, şi ştiţi că mai sunt câteva zile, şi nu vom fi mai fi aici mai mult...Ştiţi aceasta. Dar vreţi să veniţi în Împărăţia lui Dumnezeu, şi vreţi ca Dumnezeu să vă primească; şi credeţi că El o face şi o să vă ridicaţi mâna pentru aceasta în această dimineaţă, căci credeţi că Cristos vă primeşte acum ca copil al Său. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Dumnezeu să vă binecuvânteze.
E-61 Altcineva? Îl veţi lua ca Salvatorul vostru personal în această zi. Ridicaţi-vă mâna şi ziceţi: „Din această zi înainte îl voi sluji pe Dumnezeu cu toată inima mea. Cred şi vreau să fiu amintit. Toată viaţa mea ceva a bătut la uşa mea, a bătut la uşa mea şi am respins-o. Şi îmi este frică că o pot respinge acum în timpul greşit. Şi deci în această dimineaţă, Dumnezeule, prin har, ies şi îmi ridic mâna, spunând,
‚Fii milostiv cu mine, un păcătos.'” Mai este vreunul?
Dumnezeu să vă binecuvânteze. Şi să vă binecuvânteze, micuţ-o. Îţi văd mâna de asemenea, scumpo. În regulă. Altcineva? Vreţi să vă ridicaţi mâna, spunând: „Aminteşte-mă?”
E-62 Este acolo un decăzut care ar spune: „Oh, Frate Branham, sunt un Creştin, dar sunt o scuză slabă pentru unul. Cad constant şi făcând ce este greşit. Şi îl iubesc pe Dumnezeu. Dumnezeu m-a luat prin har; ştiu că sunt copilul Său. Dar niciodată nu am fost activ. Niciodată nu am făcut lucrarea lui Dumnezeu. Doar cumva sunt purtat de-a lungul, şi înăuntru şi afară, şi înăuntru şi afară. Dar ceva doar ţine în inima mea. Îmi este ruşine de mărturia mea. Îmi este ruşine să-l întâlnesc pe Dumnezeu în această dimineaţa, şi fără să câştig suflete sau ceva. Eu vreau ca Dumnezeu să mă aducă înapoi, şi să mă îmbrăţişeze de partea Sa sângerândă şi să-mi dea bătaia mea, ceea ce merit, şi să mă lase să fiu un Creştin adevărat din această zi înainte. Îmi ridic mâna către Dumnezeu. Asta este ceea ce vreau să fac, Dumnezeule.”
Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze, pe tine, pe tine, pe tine. Aceasta este... Acum, Dumnezeu vă vede inima. Şi mulţi v-aţi ridicat mâinile, vă cunosc. Vă cunosc urcuşurile şi coborâşurile. (În timp ce restul Creştinilor se roagă.) Vă cunosc condiţia sus şi jos. Vă cunosc alunecările. Dumnezeu îi cunoaşte cu mult mai bine, dacă îi cunosc.
Văd că încerci să vii la altar, încerci să faci un început, întoarce-te, încearcă să faci un început şi întoarce-te.
Un om a căzut mort acum câteva zile în urmă, căci obişnuiam să învăţ şcoala de duminică aici. Sunt speriat de unii oameni aici; voi numi numele. Mulţi dintre voi ştiu despre cine vorbesc. Acest om va veni la biserică; el se va întoarce; el va veni la biserică; el se va întoare. El a vrut să facă bine.
E-63 El a avut o experienţă cu Dumnezeu. Era un om bun la inimă, dar a ajuns să se bâlbâie cu lumea prea mult. El a murit tânăr. A părăsit lumea. Acum, mă întreb care va fi răsplata sa. Vedeţi? Nu faceţi aceasta. Nu faceţi aceasta, prieteni. Staţi în har.
Acest om se poate întoarce pe pământ astăzi, şi să stea aici în oraş undeva, chiar locul unde a murit, el a striga şi alerga către Tabernacol atât de repede cât ar fi putut. „Băiete, sunt pregătit să fiu un salvator de suflete săptămâna următoare.” Când el a început să... El a trecut linia acum.
Dar amintiţi-vă, atât timp cât acolo este o eternitate, atât de adânc cât acolo este un cer, acolo nu va avea o altă şansă să salveze un suflet, niciodată nu va avea o altă şansă să trăiască pentru Dumnezeu. El şi-a luat decizia finală.
E-64 Dar despre a voastră în această dimineaţă? Să o facem corect pentru Dumnezeu, în timp ce ne avem capetele aplecate. Dă-ne o notă mică: „De partea cealaltă a Iordanului.” De partea... (Acum, continuaţi să vă rugaţi) a Iordanului,
În dulcile câmpi ale Edenului, (Încetişor acum, cu toţii),
Unde Pomul Vieţii înfloreşte,
Acolo este odihnă pentru voi.
Isus rupe fiecare lanţ,
Isus rupe fiecare lanţ,
Isus... (Ce vă ţine în spate?) fiecare lanţ.
Şi El v-a eliberat!
Întotdeauna îl voi lăuda,
Întotdauna îl voi lăuda,
Întotdauna îl voi lăuda,
Pentru că El mă eliberază!
Acum, cu toţii împreună, încetişor.
De partea cealaltă a Iordanului... (Doar dincolo de rău acolo.)
În dulcile câmpii ale Edenului.
Unde Pomul Vieţii înfloreşte,
Acolo este odihnă pentru voi.
De ce, Isus rupe fiecare lanţ...
Lanţurile indiferenței, lanţurile religioase, lanţurile denominaţionale, lanţurile păcătoase, lanţurile necredinţei...
Isus… (Prezenţa Sa este aproape.) fiecare lanţ. (Doar luaţi-vă decizia.)
Când El vă eliberează!
Îl voi lăuda întotdeauna.
Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Aşa de fericit că ai venit...?...
... lăuda.
E-65 Altcineva să lase lanţurile din jur să fie rupte? Nu vreţi să fiţi liberi astăzi? De ce doar vă prefaceţi?
De ce, sunteţi numai mizerabil faţă de voi înşivă dacă nu sunteţi liberi. Duhul Sfânt... Toate hălcile la o parte, Duhul lui Dumnezeu coboară prin inima voastră... Dumnezeu să te binecvuânteze, soră.
De partea cealaltă...
Poate ceva lucruri micuţe vă ţin. Nu vreţi să fiţi salvaţi. Sper că numele noastre sunt înfăşurate împreună. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate.
Sper că numele noastre sunt înfăşurate împreună acolo în glorie ca stele ale lui Dumnezeu strălucind pentru totdeauna. Priviţi acolo şi spuneţi: „Acolo stă Fratele Branham.”
Voi spune: „Acolo, da, frate. Îţi aminteşti jos la tabernacol în acea dimineaţă?”
... înfloreşte.
Acolo este odihnă pentru voi. Îl voi lăuda întotdeauna...
Nu vreţi să o faceţi?
... voi lăudat întotdeauna, Eu...
E-66 Decăzutule, nu vrei să vii sus la altar acum? Da. Acel ceva micuţ stându-ţi în cale, Isus rupe acel
lanţ. Haideţi.
... când El te eliberează.
Jos la cruce unde a murit Salvatorul meu,
Jos acolo pentru curăţirea de păcatele mele am plâns;
Oh, acolo a fost Sângele aplicat inimii mele;
Glorie Numelui Său!
Oh, glorie Numelui Său preţios! Oh, glo...
Prieten păcătos, aici la altar, decăzutule, spune-i despre ea acum. Ce a fost?
Acolo inimii mele a fost...
Îngenunchezi acolo singur, cu Dumnezeu privindu-te acum. Nici măcar o vrabie nu poate cădea fără ca El să o ştie.
Oh, vino la această fântână aşa de bogată, dulce, moale.
Dacă niciodată nu ai primit Duhul Sfânt, vino, El este aici.
... la picioarele Salvatorului;
Oh, plonjează astăzi şi fii vindecat; Oh, glorie Numelui Său!
E-67 În timp ce avem capetele aplecate...Aţi observat vreodată oameni care l-au primit pe Cristos? Priviţi în ce loc erau, cum au intrat. Îi vedeţi comportându-se la fel. Sigur. Dacă este...?... şi prelucrat, şi emoţional, copilul va fi înviat aşa. În acest fel va merge.
Dacă este rece, formal şi indiferent, în acest fel sunt de obicei. Ei primesc acest fel de duh, deoarece aceasta este ceea ce lucrează atunci.
Du-mă la cruce. Du-mă la locul unde este Duhul mişcându-se care a topit inima mea. „Chiar dacă vorbesc cu limbi omeneşti şi Îngereşti, cu toate că dau toate bunurile să hrănesc săracii, trupul meu să fie ars ca un sacrificiu, am cunoştinţa să cunosc toate tainele şi toate aceste lucruri, vor eşua. Dar când cel care este desăvârşit a venit, care este dragostea, rămâne întotdeauna.” Dragostea lucrează credinţa.
E-68 Nu vreţi să veniţi acum când acest sentiment plăcut, umil, dulce al Duhului Sfânt se mişcă aici la altar acum. Doar îngenuncheaţi, spuneţi: „Dumnezeule, fii milostiv cu mine. Vreau să-mi dai acum în inima mea, acest Duh care este în biserică. Îngenunchez acum şi cer, şi prin credinţă cred că mi-l vei acorda.” Veţi pleca de aici, unul dintre cele mai dulci şi smerite duhuri. Se va termina atunci.
Sunt aşa de minunat salvat din păcat;
Isus aşa de dulce rămâne;
Oh, acolo la cruce unde El m-a primit;
Glorie Numelui Său!
Glor...
În timp ce cântăm aceasta, mă întreb dacă acolo este vreun Creşin care vrea să-şi reconsacreze viaţa cu aceştia aici la altar, care au venit pentru Duhul Sfânt şi pentru salvare? Vreţi să îngenuncheaţi sus aici cu noi, rugaţi-vă cu noi pentru câteva minute?
E-69 Orice aveţi nevoie, indiferent ce este. Dacă este boala, aveţi nevoie de vindecare; dacă este un necaz, şi aveţi nevoie de eliberare; dacă sunteţi slăbiţi şi necăjiţi, nevoie de pace, haideţi, nu vreţi?
Oh, veniţi la această fântână aşa de bogată şi dulce;
Lasă-ţi sărmanul suflet la picioarele Salvatorului;
Aşa de fericit să văd mulţi venind.
... astăzi şi să fie vinecaţi; Glorie...
Vedeţi, este o lucrare a Duhului Sfânt. El face aceasta.
La...
Nu emoţional, solid, adânc, nu fanatic, nu este formal.
Este dragostea care trage, ne constrânge.
Acolo inimii mele i-a fost sângele aplecat;
Oh, glorie Numelui...
E-70 Minunat, fiecare doar îngenunchind acum. Nu iubiţi aceasta? Nu ştiu cum vă simţiţi, doar simt ca şi
cum în inima mea, doar simţiţi lacrimi căzând în interiorul vostru, coborând. Duhul Sfânt al lui Dumnezeu doar mişcându-se, El face lucrul. Frate, dă-mi o biserică ca aceasta, care este sfâşiată, coboară la casa olarului şi este remodelată.
Isuse, ţine-mă lângă cruce,
Acolo este o fântână preţioasă,
Liberă pentru toţi...
Lăsaţi publicul să cânte aceasta acum în timp ce căiţii sunt la altar cerând.
Curge din fântâna Calvarului.
În cruce, în cruce,
Oh, să fie gloria mea întotdeauna;
Şi sufletul meu răpit va fi găsit
Odihnindu-se dincolo de râu.
E-71 O Dumnezeule, Tatăl nostru, venim la Tine astăzi, umil, sfâşiaţi, Duhul Sfânt intrând în Cuvânt.
Creştinii sunt aşa de mari, şi aşa de mulţumitori Ţie că Te-au acceptat şi au fost născuţi din nou. Tu ai rânduit aceasta de la întemeierea lumii. Ai declarat-o. Ai zis: „Am multe lucruri să vă spun, pe care nu vi le pot spune acum, dar când Duhul Sfânt vine, El vă va descoperi aceste lucruri, şi vă va învăţa, şi vă va călăuzi.”
Suntem aşa de mulţumitori în această dimineaţă pentru Duhul Sfânt care ne descoperă Cuvântul lui Dumnezeu. Ai zis: „Şi El vă va aminti aceste lucruri care au fost zise, şi vă va arăta lucrurile care vor veni.” Suntem aşa de fericiţi că El este cu noi astăzi. Şi prin învăţarea Cuvântului, şi lucrarea Duhului Sfânt a făcut Creştinii să fie treziţi, a făcut păcătoşii să vină la Tine, decăzuţii să se reconsacreze. Tată, ei sunt la altar.
E-72 Bolnavii şi slăbiţii care au fost atinşi să vină şi să-şi aplece capetele să-şi accepte vindecarea pentru trupul lor, ştiind căci Cuvântul Tău vorbit este Adevărul. Orice altceva va eşua, dar Cuvântul Tău niciodată nu poate eşua. Adevărul... „Veţi cunoaşte adevarul şi adevărul vă va elibera.”
Şi am venit să acceptăm în această dimineaţa ceea ce ne-ai asigurat în suferinţele Tale, şi ispăşirea care ai făcut-o pentru noi la moartea Ta. Şi liberi, Doamne Isuse, o primim. Credem Cuvântul lui Dumnezeu; credem ce ai promis: „Cel ce va veni la mine, nu-l voi alunga afară.” O Dumnezeule, ce promisiune.
Indiferent pentru ce este, Tu ai zis: „Când vă rugaţi, credeţi că primiţi ceea ce cereţi şi veţi primi.” Acum Tată, dacă o credem cu adevărat, este aşezată. O credem. Este făcută. Apoi acţionăm asupra mărturisii noastre că Tu ai făcut-o pentru noi.
E-73 Nu că noi suntem vrednici; suntem nevredinici. Dar prin harul nemeritat pe care-l avem prin Tine credem că lucrarea este terminată.
Şi aşa cum aceşti căiţi, şi aceia care vin în această dimineaţă, consacrându-se, şi aceia care vin pentru răsplăţile suferinţei... Aşa cum David a zis: „Binecuvântă pe Domnul, sufletul meu, şi nu uita toate răsplăţile Sale, Care iartă toate fărădelegile mele, căderile mele, şi Care vindecă toate bolile mele...”
Aceasta este răsplat credinciosului, şi o primim prin credinţă în această dimineaţa venind pe Cuvântul lui Dumnezeu, care a fost vorbit înainte de întemeierea lumii. Dacă a fost imposibil pentru ea să nu se întâmple, aşa este imposibil pentru noi să nu obţinem ceea ce cerem pentru că o cerem cu credinţă, crezând. Şi aceasta zace în inima noastră, Doamne, să primim ceea ce am cerut.
Isuse, ţine-ne aproape de cruce. Când duşmanul intră ca un potop, Doamne, ridică un stindard împotriva lui.
E-74 Binecuvântează această adunare micuţă care aşteaptă. Dumnezeule, fie ca Duhul Tău cel Sfânt să-i ia pe aceştia care şi-au consacrat vieţile, aceşti bărbaţi şi femei care au îngenuncheat la altar, acei păcătoşi care au venit şi şi-au aplecat capetele, şi du-i în Împărăţia Ta.
Doamne, realizez că este propria lor credinţa personală. Minutul în care Te-am crezut, acesta este minutul în care Tu i-ai primit, pentru că ai zis: „Nici un om nu poate veni dacă Tatăl Meu nu-l atrage. Şi toţi cei care vin, le voi da Viaţa Eternă şi îi voi învia în ultimele zile.” Acesta este Cuvântul Tău, Doame. Îl credem.
Şi este realizat; lucrarea este terminată. Şi îţi mulţumim pentru ea. Îţi mulţumim pentru vindecarea fiecărui trup, pentru fiecare suflet obosit, pentru orice este aici. Aceia care au mâini plăpânde atârnând în jos, aceia care au fost fricoşi, aceia care s-au mirat... David a zis: „Când eram fricos, îmi era teamă, atunci m-am încrezut în Tine şi am mers înainte.”
Dumnezeule, lasă-ne să ne ridicăm capetele în această dimineaţa, fără laşitate, dar Creştinii care au crezut în Isus Cristos. Fie să mergem înainte cu mărturia noastră strălucind. Fie, prin vindecarea trupurilor noastre, prin mărturia salvării noastre, fie să câştigăm pe alţii la Tine. Acord-o, Tată, aşa cum cu toţii ne-am aşezat pe altar. Acord-o pentru gloria Ta, în timp ce Te credem, şi Te aşteptăm, Doamne, aici este unde... Doar scăldându-ne în frumuseţile Tale, doar scăldându-ne în promisiunile Tale, simţând acest Duh Sfânt glorios curtându-ne la Tine...
E-75 Cum Te iubim, cum Te lăudăm, cum mă închin închin Ţie, Doamne. Însumi, aici în spatele acestui amvon sacru cu mâinile ridicate către Tine, mă închin Ţie, Dumnezeul meu. Mă închin Ţie. Tu eşti Vindecătorul meu, Salvatorul meu, Regele meu, Asiguratorul meu, Tatăl meu, Fratele meu. Totul şi totul se află în Tine. Eşti Puterea mea. Public... Tu... David a zis: „Te voi lăuda în adunarea sfinţilor.” Şi Te laud înaintea celor sfinţiţi în această dimineaţă. Te laud pentru că m-ai vindecat. Te laud pentru viaţa mea. Te laud pentru sănătatea mea. Te laud pentru bunătatea pe care mi-ai arătat-o. Te laud pentru prietenii mei. Te laud pentru toate, Doamne. Eşti minunat, bucurie negrăită şi plină de glorie. Cum Te laud.
E-76 Cum Te pot recomanda celor slăbiţi. Cum Te pot recomanda păcătoşilor ca Salvator. Cum Te pot recomanda celor bolnavi ca Vindecător. Cum Te pot recomanda celor rătăciţi ca Rege. Oh, cum Te iubesc în această dimineaţă. Cum Te pot recomanda, Doamne, acelora care sunt deprimaţi, să fie bucuroşi, bucuria este în tabără. Cum îţi mulţumim. Oh, eşti o Stâncă într-o ţară seacă, un Scut în timp de furtună, Alfa, Omega, Începutul şi Sfârşitul; Trandafirul din Şaron; Crinul din Vale; Steaua Dimineţii. Oh, cum Te iubim, cum Te adorăm, şi Te lăudăm, Acel etern fără pereche. Îţi dăm laude. Oh, Te lăudăm, şi îţi dăm laude prin toate epocile.
Primeşte-ne, Doamne, aşa cum oferim aceste binecuvântări, roadele buzelor noastre. Ai zis: „Suntem un popor special, o preoţie sfântă, oferind jertfe spirituale, roadele buzelor noastre dând laude Numelui Său.” Cum îl lăudăm. Cum îl adorăm în veci şi veci. Oh, primeşte chiar adoraţiile inimii noastre, exprimările limbii, Doamne, acestea din adâncurile unei inimii pure, Te lăudăm, ştiind că nu este ceea ce putem face. Nu este viaţa noastră; este viaţa Sa. Nu este salvarea noastră; este salvarea Sa. Nu este cerul nostru; este cerul Său. Oh, nu sunt propriile noastre lucrări; suntem lucrările sale. Nu harul nostru, este harul Său. Nu gloria noastră, dar gloria Sa. Nu puterea noastră, dar puterea Sa. Oh, cum Te iubim. Nu biserica noastră, dar Biserica Sa. Cum Te lăudăm, Doamne. Acestea sunt inimile noastre, Doamne. Acestea sunt inimile noastre. Primeşte-ne.
E-77 O Dumnezeule, trimite micuţului Tabernacol Branham o revărsare a Duhului. Vrei, Doamne? Oh, suntem nevoiaşi aici la colţ. Dumnezeule, trimite duşurile binecuvântărilor, revarsă ploaia lui Dumnezeu, cea timpurie şi târzie.
Botează păstorul nostru proaspăt, Doamne. Înflăcărează-l cu Evanghelia. Îl iubim astăzi, Doamne. El este slujitorul Tău. Ne rugăm ca Tu să-i ungi inima. Unge inimile celorlalţi predicatori din clădire în această dimineaţă şi fiecare membru. Fie să ieşim de aici, Doamne...
Şi nu-l uita pe slujitorul Tău sărman, nevrednic, eu însumi, Doamne, ca să mă ungi proaspăt cu Duhul Sfânt. Acord-o, Doamne. Dă-ne aceste binecuvântări. Umili aşteptăm la altar, ştiind că o primim, scăldându-ne înşine în Duhul Tău cel Sfânt. Şi fără ruşine faţa de Evanghelia lui Isus Cristos, puterea lui Dumnezeu spre salvare. Cum îţi mulţumim pentru aceasta.
E-78 Într-o zi glorioasă sperăm să te vedem, Doamne, ne punem mâinile peste picioarele Celui care stă cu noi astăzi, pe Care nu-l putem vedea, dar ştim că El este aici. Cum ne rugam Ţie.
... jos în acel oraş
Soarele niciodată nu va apune;
Florile sunt înflorite întotdeauna,
Şi soarele niciodată nu vor apune.
Simt să călătoresc, simt,
Simt să călătoresc;
Florile sunt înflorite întotdeauna,
Şi soarele niciodată nu va apune.
Câţi simt în acest fel, ridicaţi-vă mâinile?
Îmi vine să strig uneori, simt, Îmi vine să strig, simt;
Florile sunt înflorite întotdeauna,
Şi soarele niciodată nu va apune. Simt să călătoesc, simt,
Simt să călătoresc;
Florile...
E-79 [Fratele Branham părăseşte amvonul şi vorbeşte cu aceia de la altar - Ed.]... Vă binecuvântez...?...
Tu eşti Acela la capătul bărcii, Doamne...?... Cerem binecuvântările Sale în Numele lui Cristos. Amin.
Scumpule Tată ceresc, aşa cum trecem jos la altar, punându-ne mâinile pe aceia care aşteaptă binecuvântările Tatălui, fie ca Duhul Sfânt, care nu a atins imediat...Dar ne rugăm, Tată ceresc, ca Tu să acorzi binecuvântările...?...Oh, eternule Dumnezeu, ai milă cu sora noastră.
Scumpule Tată ceresc, aşa cum această femeie scumpă aici, a păşit sus aici prin credinţă... Mute zile ea a fost aici. Acest păr cărunt şi mâini zbârcite îmi fac ceva. Dar ce muncă grea a fost nevoie ca să treacă pe aici. Fără îndoială, dar ce aceste mâini au mânuit jos prin paginile Bibliei, s-au ridicat către Tine, fără îndoială dar prin această inimă în această dimineaţa aşa cum ea a şchiopătat în biserică cu cârjele sub braţele sale... Dar acum, prin credinţă ea le lasă jos, şi merge. Vindec-o, Doamne. Ea a venit pentru binecuvântările de la Dumnezeu. Mă rog, Dumnezeule, aici, ca Tu să o binecuvântezi, şi fie ca ea niciodată să nu mai aibă nevoie de ele tot restul zilelor ei. Dă-i tărie în trupul ei. Las-o să câştige suflete pentru Tine, Doamne, pentru Împărăţia lui Dumnezeu, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Mergi, şi nu mai trebuie să foloseşti acele cârje vechi, nu mai cred deloc. Eşti în regulă acum. Cred că vei merge acasă fără ele. Amin. Când ieşi din clădire, ţine-le pe umăr, şi păseşte afară; totul se va termina.
E-80 Tată Dumnezeule, ne rugăm ca Tu să binecuvintezi această femeie care stă aici astăzi. Vindec-o complet. Acord-o, Tată. Ne punem mâinile peste ea şi o creedem în Numele lui Isus.
Tată Dumnezeule, ne punem mâinile peste sora Slaughter, cerem vindecarea ei... [Loc gol pe casetă - Ed.]
Scumpule Dumnezeu, ne punem mâinile peste... [Loc gol pe casetă - Ed.]
E-81 Nu ştiţi cum vă simţiţi. Voi cânta versetul; cântaţi refrenul cu mine.
Primul să moară pentru acest plan al Duhului Sfânt,
A fost Ioan Botezătorul, el a murit ca un om;
Apoi a venit Domnul Isus, ei l-au răstâgnit,
El a predicat că Duhul va salva omul de păcat.
Continuă să picure cu sânge, da, picură cu sânge,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt—(O iubesc!), picură cu sânge,
Sângele uceni... (Lăsaţi lumea să spună ceea ce vor.)... care au murit pentru Adevăr,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt cotinuă să picure cu sânge.
Apoi l-au omorât cu pietre pe Ştefan, el a predicat împotriva păcatului,
I-a enervat aşa de rău, i-au băgat capul înăuntru;
Dar el a murit în Duhul, el şi-a dat duhul,
Şi a mers să se alăture celorlalţi, gazda dătătoare de viaţă.
Continuă să picure cu sânge...
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge,
Sângele ucenicilor care au murit pentru...
Adevăr, Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge.
Acolo este Petru şi Pavel, şi Ioan divinul,
Şi-au dat vieţile ca această Evanghelie să poată străluci;
Ei şi-au amestecat sângele cu cel al profeţilor din vechime,
Ca Cuvântul lui Dumnezeu să poate fi spus sincer.
Continuă să picure cu sânge, da, picură cu sânge,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge,
Sângele ucenicilor care au murit pentru Adevăr,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge.
Sufletele sub altar strigând: „Până când?”
Ca Domnul să-i pedepsească pe aceia care au greşit; (Ascultaţi!)
Dar acolo vor fi mai mulţi care îşi vor da vieţile,
Pentru această Evanghelie a Duhului Sfânt şi potopului roşu aprins.
Oh, continuă să picure cu sânge, da, picură cu sânge,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge,
Sângele ucenicilor care au murit pentru Adevăr,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură...
E-82 Câţi sunt fericiţi în această dimineaţă care aţi primit Duhul Sfânt? Ridicaţi-vă mâinile. Nu-i minunată?
[Adunarea spune: „Amin.”] Sigur.
Picură cu... (Da-ţi mâinile cu prietenul vostru care stă lângă voi.)... picură cu sânge. (Spune: „Lăudat să fie Domnul, frate, pentru toată bunătatea Sa”)
... Evanghelia Duhului Sfânt picură cu sânge,
Oh, sângele ucenicilor care au murit pentru adevăr,
Aceasta... (Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Dumnezeu să te binecuvânteze...?...)
Picură cu sânge.
Oh, picură cu sânge, (Asta este, ridicaţi-vă mâinile.)... picură cu sânge,
Aceasta Evanghelie a Duhului Sfânt...?...
... ucenicilor care au murit pentru Adevăr,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge. Picură cu sânge (Aleluia.)... picură cu sânge,
Această Evanghelie a Duhului Sfânt picură cu sânge,
[Fratele Branham părăseşte microfonul amvonului - Ed.]
E-83 ... Picură cu sânge. (Cu toţii, cântaţi-o.)
Sângele ucenicilor...
Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. [Sora îi dă Fratelui Branham o mărturie - Ed.] Da. Minunat.
Aşa de fericit să ascult aceasta. Dumnezeu să te binecuvânteze. Pentru doamna abia ne-am rugat, şi ea merge acum de trei ani, glorificându-l pe Dumnezeu.
Acum, să cântăm acest cântecel vechi bun. La câţi le place? „Credinţa în Tatăl, credinţa în Fiul, credinţa în Duhul Sfânt, trei în unul.” În regulă, soră, Gertie.
Credinţa... Fiul.
Credinţa în Duhul Sfânt, trei în unul;
Oh, demonii vor tremura şi păcătoşii se vor trezi,
Credinţa în Iehova va scutura totul.
E-84 Câţi iubesc o mulţime fericită ca aceasta? De ce, Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Să cântăm cu toţii acum, toţii cu glasurile voastre.
Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Mulţumesc, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. [Unii oameni vin la platformă să-l salute pe Fratele Branham - Ed.] Amin. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, sora mea scumpă. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. [Loc gol pe casetă - Ed.]... mâinile voastre să o cântaţi acum.
Dumnezeu să fie cu voi până când ne vom întâlni...
Dumnezeu să te binecuvânteze, Soră Slaughter, aşa de fericit să te văd sus aici. [Sora dă o mărturie, apoi se bucură - Ed.] În regulă, Dumnezeu să binecuvânteze...?...
Cu toţii ştiu cine este aceasta strigând. Este Sora Kelly. Ştiţi că ea era... Diavolul a încercat să o omoare aici într-un accident de maşină, şi a avut-o acolo la spital toată tăiată, şi a zis că niciodată nu va mai merge şi altele. Dar harul lui Dumnezeu. Ea era una care... Sună ca o armată a salvării sus aici în această dimineaţă. Să-l lăudăm pe Domnul cu ea, cu toţii. Câţi sunteţi fericiţi să vă vedeţi sora. Da, coborâţi aici şi da-ţi mâna cu ea chiar aici la altar. Cu toţii o faceţi, cu toţii. Bucuroşi să vă vedem.
Păi, lăudat să fie Domnul.
Până ne întâlnim, până ne întâlnim,
Dumnezeu să fie cu voi până când ne întâlnim din nou.
Frate Neville.
Până ne întâlnim, până ne întâlnim,
Până ne întâlnim la picioarele lui Isus. (Până ne întâlnim!)
Până ne întâlnim, până ne întâlnim,
Dumnezeu...
Dumnezeu să binecuvânteze...?... Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Să ne oprim şi să ne aplecăm capetele un minut, vreţi, în timp ce fratele ne eliberează? Aplecaţi-vă caetele doar un minut în rugăciune.
Fratele Neville, dacă vrei.