E-1 "O mie de ani", aduce amintiri de când cu mulţi ani în urmă ne-am întâlnit aici în Tabernacol înainte ca marea trezire mondială să înceapă.
Şi, Tată, Dumnezeule, noi îndrăgim acele gânduri. Şi apare bun pentru sufletul nostru că ne întoarcem iarăşi în seara aceasta ca să începem încă una din acele treziri de modă veche unde păcătoşii strigă după milă, şi unde cel căzut se împacă din nou cu Dumnezeu. Şi Duhul Sfânt este Persoana principală în adunare, care domină şi conduce, şi ne aduce Pâinea Vieţii prin Cuvânt. Şi ne rugăm ca El să lucreze pentru noi seară după seară în această trezire, să vindece pe bolnav şi nevoiaş să sfinţească fiecare credincios, şi să scoată slava din aceste eforturi pe care le face.
Pentru că, Tată, Dumnezeule, aceasta este doar pentru onoarea şi slava Numelui Său în care noi o cerem. Amin.

E-2 Aceasta este ca să împlinesc o promisiune pe care am făcut¬o cu unsprezece ani în urmă. Un timp îndelungat ca să ajung din nou la aceasta, dar ca să mă întorc înapoi la Tabernacol pentru o trezire. Şi, acum, noi ştim că micuţul nostru Tabernacol este insuficient ca loc pentru o trezire, dar noi ne vom înghesui aici, şi facem tot ce putem, pentru următoarele câteva seri, spre slava lui Dumnezeu.

E-3 Şi mie îmi place să am un miting în biserică. În multe locuri, noi le avem pe stadioane, şi afară în aer liber, şi în arene, dar este ceva deosebit când îl aveţi în biserică. Se pare că acolo ar fi o părtăşie mai dulce, mai apropiată când eşti în biserică. Afară în acele arene, locuri lumeşti, noi suntem recunoscători pentru privilegiul de a fi... [Porţiune goală pe bandă – Ed.] O apăsare, ca o putere demonică, pe care trebuie să o străpungi înainte ca trezirea să înceapă. Şi atunci când vii în biserică, acesta este un loc unde locuieşte Dumnezeu, este venirea la casa Lui ca să avem o adunare.

E-4 Şi acum noi suntem bucuroşi în seara aceasta să vedem multe din feţele vechi pe care le-am văzut cu ani în urmă la încheierea lucrării mele aici la Tabernacol. Îl văd pe Fratele Graham înăuntru, şi Fra tele Curtis, şi Sora Angie, şi Sora Gertie aici, şi Fratele Cox şi Sora Cox, şi, oh, Doamne, atât de mulţi dintre voi, Sora Spencer şi Fratele Spencer, şi voi toţi aici. Suntem aşa de fericiţi. Mama, şi Doamna Slaughter, şi fratele aici, mari grupuri din voi, încă. Câţi dintre voi sunt aici din timpul când am început în urmă, vreau să spun când am plecat afară pentru trezire? Hai să vă vedem mâinile. În toată biserica în seara aceasta, priviţi numai la mâini. Asta este foarte minunat.

E-5 Acum noi suntem ... ştim că trezirile vin numai prin Duhul Sfânt. El este Acela Care aduce trezire. Şi noi nu o putem face noi înşine, noi putem doar să facem acel efort; şi Dumnezeu trebuie să binecuvânteze efortul acela, şi avem încredere că El o va face.

E-6 Îi spuneam soţiei venind pe drum... Nici măcar nu am avut ocazia să mănânc cina în seara aceasta. Este îngrozitor de aglomerat. Era ora două după-amiază când am reuşit să-mi îmbrac cămaşa, de când m-am sculat ieri dimineaţa. Aceasta-i ce era partea la telefon. Şi era chiar la ora două când am avut o urgenţă pentru Doctorul Sam Adair în Louisville. Şi când... Şi apoi aşa de multe alte telefoane, şi veteranii. Unul care era de la spital, a spus, ,,Păi, noi am aşteptat o vreme după vreme, şi dacă iadul este ceva mai rău când ajungem acolo decât ce a fost această mizerie, aşteptând." Şi doar un ţipăt şi un strigăt de pretutindeni, sute de lucrători.

E-7 Şi, eu vă spun, noi trăim într-una din cele mai măreţe zile din câte a cunoscut vreodată această lume, unul din cele mai măreţe timpuri. Şi eu sunt atât de bucuros să văd o foame în inimile oamenilor pentru mai mult din Dumnezeu.

E-8 Acum eu mi-am luat pe inimă, rugându-mă ca aceasta să fie voia lui Dumnezeu. Şi, apropo, acolo în spate sunt nişte oameni care stau în picioare. Eu mă întreb... Noi avem un-un scaun aici, o bancă micuţă, mă întreb dacă am putea cumva să aranjăm acea bancă mică. Câteva dintre doamne... ori careva, stând acolo în spate, care am putea poate... Aici, mă întreb dacă unii din ei de aici sau ceva, doar veniţi sus şi puneţi-vă pe bancă aici sus, aici sus în faţă. Poate... Frate Ben, noi suntem bucuroşi să te vedem aici înăuntru, ultima oară te-am văzut când am fost în San Fernando Valley, California, cu câteva săptămâni în urmă. Şi sunt locuri aici sus dacă doriţi să veniţi sus, voi-voi oamenii din spate care staţi în picioare. Şi acum dacă vreţi să veniţi sus, păi, veniţi drept înainte sus. Aici este un loc în plus sus pe platformă, şi câteva locuri în plus aici, şi ele vor fi luate pe altar. Noi vrem ca voi să fiţi atât de confortabili cât se poate.

E-9 Şi i-am spus soţiei mele că mi-am promis mie însumi căci cu ajutorul lui Dumnezeu, nu intenţionez să ţin serviciile mult, vreau să vorbesc treizeci de minute, cu voia Domnului. Şi aceasta ar fi o minune prin ea însăşi, deoarece eu-eu nu reuşesc să încep prea repede. Şi, însă eu-eu va trebui să încerc, şi din cauză că... Şi atunci timpul care vine noi suntem, acesta, mâine seara...
În seara aceasta, subiectul meu este: A Doua Venire A Domnului.

E-10 Şi mâine seară este seara de împărtăşire, şi eu vreau să vorbesc despre împărtăşire din punctul de vedere al Vechiului Testament. Şi noi suntem... Mâine seara este seara oficială de împărtăşire, pentru că aceasta este seara în care Domnul nostru a fost trădat. Şi aceasta este seara oficială de împărtăşire. Şi după servicii mâine seară, serviciul obişnuit de predică, apoi noi vom avea împărtăşirea. Şi fiecare este invitat să vină cu noi şi-şi să participe la acest articol glorios care ne-a fost lăsat nouă de către Domnul Isus.

E-11 Şi apoi în seara următoare, cu voia Domnului, fiind seara răstignirii, eu doresc să-să iau, dintr-un punct de vedere diferit poate decât veţi auzi voi la radio, Răstignirea.
Şi atunci Sâmbătă seara, Înmormântarea.

E-12 Duminică dimineaţa la ora şase, un serviciu la răsăritul soarelui. La ora zece, un serviciu de botez, şi dacă vor fi acolo aceeia să fie botezaţi. Şi apoi un mesaj de dimineaţa de Paşti.

E-13 Şi Duminică seara, cu voia Domnului, noi aşteptăm un scurt mesaj despre Dovada Învierii, şi un serviciu de vindecare. Servicii de vindecare obişnuite aşa cum le avem în adunare afară în adunare obişnuită, în această Duminică seara care vine. Şi dacă nu aţi văzut niciodată aceasta, şi prietenii voştri nu au văzut niciodată dovada vizibilă a lui Isus cel Înviat, eu sper că El va face aşa cum a făcut-o El în anii trecuţi în adunări, să apară chiar aici şi să facă aceleaşi lucruri pe care le-a făcut El când era aici pe pământ. Şi noi privim înainte spre acel timp, venirea... care va veni.

E-14 Asta-i adevărat, mutaţi-vă sus şi faceţi-vă atât de confortabili cât este posibil. Şi mă întreb dacă poate mâine seara am putea fi în stare să găsim ceva scaune pe undeva. Poate jos la-casa funerară sau pe undeva unde am putea obţine câteva scaune în plus, poate ca să le punem în jur pe margine. Noi vrem ca fiecare să fie atât de confortabil cât se poate.

E-15 Câţi dintre voi iubeşte pe Domnul cu tot ceea ce este în voi? Acum haideţi să îndreptăm toate afecţiunile către Cristos şi doar priviţi acum. Noi nu suntem aici pentru doctrine, noi suntem aici ca să ne închinăm Domnului. Şi suntem aici doar să invităm pe fiecare din orice crez, culoare, soi, aceasta nu contează aici, noi venim doar înăuntru să ne închinăm Domnului, şi va fi o jumătate de oră de cântări de modă veche şi-şi înainte ca să înceapă serviciile. Şi, acum, mâine seara am să încerc să încep întocmai ca în seara aceasta, exact, dacă este posibil, la ora opt, şi să eliberăm atât cât se poate de repede astfel ca să putem veni înapoi seara următoare.

E-16 Şi, acum, fiecare-i bine venit. Şi, vizitatorii noştri, sunteţi mai mult decât bine veniţi ca să veniţi înăuntru să avem părtăşie şi îndată ce serviciul s-a terminat, voi oamenii din biserică de aici care veniţi aici, să vedeţi şi să daţi mâna cu fiecare pe cât este posibil. Doar fiţi... Doar să lăsaţi barierele jos acum, şi să vă simţiţi minunat. Şi voi nu ştiţi ce ar putea Domnul nostru să facă, acesta este un timp de Paşti şi noi doar anticipăm lucruri măreţe.

E-17 Acum în binecuvântatul Cuvânt, eu doresc să citesc doar un-un verset, un-un rând sau două, din Evanghelia Sf. Luca, capitolul 15, versetul 8:
Sau care femeie dacă are zece piese de argint, şi ar pierde una din ele, nu aprinde o lumină, şi mătură casa, şi caută cu băgare de seamă până când îl găseşte?
Şi când ea l-a găsit, cheamă pe prietenele ei şi pe vecinele ei împreună, şi zice, Bucuraţi-vă împreună, cu mine; căci, am găsit banul pe care-l pierdusem.

E-18 Acum, asta ar părea ca o foarte ciudată Scriptură pentru a Doua Venire a lui Cristos, şi... dar ea vorbeşte despre a Doua Venire a lui Cristos. Şi acest subiect măreţ pe care îl avem noi aici înaintea noastră acum este unul dintre cele mai vitale subiecte din întreaga Scriere Sfântă. Nimic nu este atât de important ca Venirea Domnului Isus. Că dacă El nu vine, noi am fi găsiţi martori falşi, morţii noştri care sunt în morminte sunt pierduţi, şi pentru noi nu rămâne nici o speranţă dacă Isus nu vine vizibil a doua oară. Şi chiar în... această lumină, tocmai în lumina celei de a Doua Veniri, era atât de important, încât această săptămână sfântă de care ne apropiem acum, în care Isus, când El s-a apropiat de aceasta prima dată chiar în umbrele Crucii, El a vorbit foarte puţin despre moartea, înmormântarea, şi învierea Lui. El a vorbit mai mult despre a Doua Lui Venire decât a vorbit El despre moartea, înmormântarea, şi învierea Sa. Astfel că în lumina acesteia, acesta trebuie că este un subiect foarte important.

E-19 În Vechiul Testament, există cu mult mai multe Scripturi în Vechiul Testament aparţinând celei de a Doua Veniri a lui Cristos decât erau privitor la Prima Venire a lui Cristos. Totul pentru rasa umană, acum după ce s-a făcut ispăşirea, se bazează în mod solemn pe cea de a Doua Venire a Domnului.

E-20 Acum, noi avem religii diferite, şi avem motive diferite şi teologii diferite, dar religia noastră Creştină este bazată solemn pe moartea, înmormântarea, şi învierea, şi a Doua Venire a Domnului. Oh, aceasta este o întrebare importantă. Şi aşa cum ne apropiem acum, cu cele mai sincere gânduri ale mele, noi trăim tocmai în umbra celei de a Doua Venire a Lui. Acolo, felul meu de a vedea aceasta în lumina Scripturii, nu există nici o altă speranţă rămasă pentru Biserică în afara celei de a Doua Veniri a Domnului. Lumea în condiţia ei de hărmălaie sălbatică a ajuns complet în afara controlului, a fiecărei organizaţii făcute de om în lume. Regii nu-şi mai pot ţine supuşii, şi nici dictatorii nu-şi mai pot ţine supuşii, democraţia nu-şi mai poate ţine supuşii, şi nu a mai rămas o altă speranţă decât a Doua Venire a Domnului Isus.

E-21 Şi acum acesta este unul dintre cele mai oribile timpuri pentru păcătos şi necredinţă, la care el a fost martor vreodată, deoarece timpul osândei este aproape la îndemână. Şi acesta este cel mai binecuvântat timp pentru credincios, pentru că izbăvirea lui este aproape. Există două categorii pe pământ în seara aceasta, credinciosul şi necredinciosul. Unul la care Domnul vine să-l primească, şi unul la care Domnul vine să-l condamne. La Venirea Lui, va binecuvânta pe unul şi va blestema pe celălalt, la apariţia Lui.

E-22 Şi fiindcă acesta este un lucru atât de vital, mă gândesc chiar înainte... în ajun, adică, de mica noastră trezire, la care ar trebui să privim solemn, şi în Scripturi, şi să vedem cât suntem de aproape. Dacă eu aş fi vrut să ştiu cât este ora, m-aş uita la ceas. Dacă aş fi vrut să ştiu în ce zi din săptămână trăim, sau luna anului, m-aş uita la calendar. Şi dacă eu vreau să ştiu timpul de apropiere a acestui măreţ eveniment, eu mă uit la Cuvântul lui Dumnezeu, că Acesta îmi spune timpul când el este aproape. Că Biblia spune, "Când aceste lucruri încep să se împlinească, ridicaţi-vă capul, că izbăvirea voastră se apropie." Timpul este la îndemână.

E-23 Acesta este un lucru atât de măreţ pentru Ioan, descoperitorul, pe Insula Patmos, când a văzut el arătarea Venirii Domnului. Când el a văzut blestemele care erau peste necredincios, şi binecuvântările care erau peste credincios, el a strigat, "Chiar aşa, vino, Doamne Isuse!" Într-atât i s-a emoţionat inima după toate câte a văzut, evenimentele înaintea Venirii Lui, încât a strigat, "Chiar aşa, vino, Doamne Isuse!" Şi când întreaga epocă a bisericii a trecut pe dinaintea lui, şi a văzut totul în mare, felul în care se va întâmpla, atunci strigătul, "Vino, Doamne Isuse!" Acesta trebuie să fie un lucru glorios că Venirea Domnului se apropie tot mai mult.

E-24 Isus, când ucenicii Lui au ajuns la un loc în care ei se uitau la lucrurile fireşti sau la lucrurile naturale de pe pământ. Acum, noi vrem să ne oprim aici doar pentru câteva minute. Aceasta nu întotdeauna trebuie să fie firesc ca să ne atragă la o parte, uneori doar lucrurile naturale ne vor trage la o parte. Slujitorii lui Isus, sau ucenicii Lui, i-au arătat Lui templul cetăţii, Ierusalim, marele templu unde Dumnezeu în Slava Lui Shekinah a apărut în Sfânta Sfintelor. Şi când ei i-au spus Lui cât de bine au fost plasate pietrele acolo, şi cum a ordinat măreaţa măiestrie a lui Dumnezeu ca aceste pietre să fie tăiate în multe locuri în lume şi să vină împreună. Aceasta, în patruzeci de ani a ridicării acestuia, nu era acolo nici măcar un bâzâit de fierăstrău sau sunetul de ciocan. Acesta a fost întocmit cu atâta măiestrie. Şi cum Dumnezeu a venit pe heruvimi şi a arătat Slava Sa Shekinah, şi cum ei aveau o mare speranţă în această biserică măreaţă.

E-25 Şi Isus le-a spus, "Nu vă uitaţi la toate aceste lucruri." Deşi acesta era un loc sfânt, era un loc bun. Acesta era un loc, casă de locuit a Domnului. Dar Isus a zis, "Nu priviţi la aceste lucruri. Eu am să vă spun vouă ceva care este cu mult mai măreţ decât aceasta. Că va veni vremea" a zis El "că nu va rămânea piatră pe piatră."

E-26 Indiferent cât de bine încercăm noi să avem grijă de fiinţa noastră fizică, indiferent cât de greu lucrăm noi pentru organizaţia noastră, cât de greu lucrăm noi în biserică pentru a noastre-a noastre ordine din biserică, va veni un timp când toate acele lucruri vor pieri şi vor trece.

E-27 Isus a început să le spună aceasta, şi ei au zis, "Care va fi semnul venirii sfârşitului lumii?"

E-28 Şi Isus a început să le vorbească, "Va veni timpul când nu va rămânea piatră pe piatră. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie, ciumă, pe alocurea cutremure."

E-29 Şi zilele trecute, acolo în California, sus în Oakland, când acesta era privilegiul nostru să fim acolo în miting, şi a fost pentru prima oară că soţia mea a fost într-un cutremur. Eu şedeam la frizerie, şi eu... camera s-a scuturat doar un pic. Şi radioul a anunţat repede, "Un cutremur era în desfăşurare." Spunea, "Ei se aşteaptă la un altul în aproximativ opt minute."
Iar eu mă gândeam, "Oh, ce ar fi dacă acesta este ultimul!"

E-30 Am plecat grăbit de la frizerie, am întâlnit-o pe soţia mea care mă aştepta pe stradă, am păşit într-o mică farmacie să cumpărăm câteva cărţi poştale să le trimitem la cei dragi ai noştri. Şi în timp ce eram acolo, unul dintre cele mai misterioase, simţiri ciudate pe care omul ar putea să le simtă vreodată, întregul pământ a început să se legene. Sticlele au început să cadă de pe raft, hamurile au început să cadă de pe clădiri, în stradă, căzând, peste oamenii care ţipau şi strigau cum cădea tencuiala de pe ziduri. Şi clădirile mari cu treizeci şi patruzeci de etaje, s-au legănat împreună până când fumul sau praful de la mortar s-a ridicat în sus ca o ciupercă mare. Şi oamenii au început să ţipe şi să fugă. Eu am spus, "Acesta este degetul Atotputernicului Dumnezeu, spunând, Scrisul de mână este pe perete."

E-31 Isus a zis, "Când veţi auzi de cutremure în diferite locuri." Pământul s-a despicat în jos pe şosea pe o porţiune lungă, cam cinci picioare, şi a mers sute de picioare jos în pământ. Într¬un loc, întreaga autostradă s-a prăbuşit înăuntru. Şi eu mă gândeam cum s-a despicat aceasta, aproape că puteam să văd degetul Atotputernicului Dumnezeu, zicând, "Vor fi cutremure în diferite locuri."

E-32 În timp ce ziua înainta, opt cutremure diferite au clătinat acel oraş. Şi berăriile au stat deschise, şi beţivii mişunau pe străzi. Şi femeile umblau pe străzi, pe jumătate goale, şi totul era de parcă nimic nu s-a întâmplat. Oamenii sunt atât de legaţi de pământ în ziua de azi încât eu nu ştiu ce ar putea să scuture această ţară. Ei par a fi atât de nepăsători. Ei nu observă. Şi un om a făcut chiar o remarcă, aşa cum l-am auzit cu propriul meu ochi, zicea, "Aţi văzut ce am făcut? Mi-am scuturat pumnul. Eu sunt super-omul."
Şi eu mă gândeam, "O astfel de hulă!"

E-33 Eu nu m-am gândit atât de mult că aceasta ar fi hulă cât m¬am gândit chiar aici în propriul nostru oraş, aşa cum mergeam seara trecută pe şosea la Georgetown, aşa cum traversezi secţiunile aici afară chiar înainte să ajungi la noua autostrada. Acolo era pe o mare pancardă înfiptă acolo, şi care zice, "El a înviat, are Viaţă." Şi tocmai următoarea pancardă, cele două singure, zicea, "Unde este bere Budweiser, acolo este viaţă."

E-34 Mă gândeam, "O astfel de hulă!" Asta-i totul. Iar Biblia a spus că, "Înainte de a Doua Venire a lui Cristos, oamenii vor fi hulitori, umblând în propriile lor pofte păcătoase, călcători de cuvânt şi acuzatori falşi." Cum a ajuns lumea într-o astfel de amăgire!

E-35 În Bombay, India, recent când Billy (băiatul meu) cu mine am fost acolo la un mare miting unde zeci de mii de Hinduşi şi-au predat viaţa lui Cristos, a venit o mare avertizare. Şi eu vreau ca voi să priviţi inteligenţa naturii. Şi, cu totul dintr¬o dată, printr-un motiv necunoscut, toate păsărelele din oraş au început să plece la ţară. Şi păsări, prin cârduri, au plecat la ţară. Şi ei au început să observe toate vitele şi oile şi boii. Însă în India, gardurile lor nu sunt ca gardurile noastre, ele nu sunt garduri din lemn, ele sunt garduri mari din piatră zidite înalt. Şi toate vitele au început să se depărteze de pereţi şi să se depărteze de clădiri, şi să meargă departe în mijlocul câmpului şi au început să se învârtă în jur afară în mijlocul câmpului. Apoi, dintr-o dată, un mare cutremur a lovit şi a scuturat pereţii jos, pomii, pietrele, zburau ca proiectilele. Şi păsările nu s-au întors, şi vitele au rămas afară în câmp, iar oamenii şi-au văzut de treabă gândindu-se că totul era în ordine. Iar ziua următoare, un alt cutremur a zguduit, şi mai multe clădiri s-au răsturnat şi proiectilele zburau. Şi în a treia zi, vitele s-au dus înapoi lângă ziduri şi păsările s-au reîntors la oraş.

E-36 Oh, El Care hrăneşte vrăbiile, El care şi-a adus creaturile Lui în corabie, încă trăieşte şi domneşte. Şi ele se pare că au mai multă inteligenţă despre Dumnezeu decât are omul, pe care l-a creat El după chipul Lui; când, omul huleşte. Micuţele creaturi de pe pământ, Dumnezeu le poartă de grijă şi ele şi-au croit drumul departe de marile ziduri. Ele ar fi fost omorâte, păsările ar fi fost zdrobite în crăpăturile pietrelor aşa cum acestea se mişcau una de alta.

E-37 Semne ale Venirii Lui! Oh, aceasta este o mare zi în care trăim noi. Cutremure în diferite locuri, ciumă, toate acele lucruri despre care a vorbit Isus sunt aici. În felul meu de a o vedea, eu nu văd nimic rămas decât Venirea Domnului. Este la îndemână.

E-38 Isus în... deasemeni când El s-a adresat poporului Său, El a spus, "Învăţaţi o pildă de la smochin. Când frăgezeşte şi încep să-i dea frunzele, voi ştiţi că vara este aproape. Şi când vedeţi aceste lucruri că încep să se împlinească, să ştiţi că timpul este aproape."

E-39 Observaţi ce era pomul de smochin. Smochinul era întotdeauna naţiunea Evreiască. El nu a spus numai „pomul de smochin," dar "ceilalţi pomi." "Când veţi vedea smochinul şi toţi ceilalţi pomi înmugurind." Acum, El a vorbit nu numai despre smochin, ci şi de ceilalţi pomi.

E-40 Acum, haideţi să observăm numai când aceştia înmuguresc. Noi am trait într-un timp foarte special în ultimii cîţiva ani. Biserica dintre Neamuri a avut unul dintre cele mai măreţe treziri din câte a avut vreodată... din zilele apostolilor; oh, şi nu biserica Neamurilor a avut trezirea atunci, ci aceea era biserica Iudeilor care a avut trezirea. Dar biserica Neamurilor, în ultimii zece sau doisprezece ani, a avut cea mai mare trezire din istorie.

E-41 Noi ne gândim la trezirea lui Martin Luter, da, domnule, aceasta era mare, însă era numai în Germania. Noi ne gândim la trezirea Wesleyană care era în Anglia, ea s-a răspândit aici, şi în câteva Insule Britanice, dar niciodată nu a avut prea mare efect. Dar în această zi, această trezire de acum, a Supranaturalului, a acoperit în mod absolut de la mare până la marea fără hotare, în toată lumea, prin staţii mari de radio şi reviste şi evanghelişti care au ieşit afară, nesusţinuţi de omenire, şi au adus o trezire prin care zeci de mii de mii (de suflete) au fost născute în Impărăţia lui Dumnezeu.

E-42 În micuţa şi fragila mea slujbă pe care mi-a dat-o mie Domnul, am văzut cu mult peste un milion de suflete venind în Împărăţia lui Dumnezeu. Gândiţi-vă la asta! Când alţii cu aceste mari misiuni, care cutreieră prin radio, şi aşa mai departe, la milioane. Sunt focuri de trezire care au ars pe fiecare deal în lume, practic, de când eu... de aproximativ zece ani în urmă, de când eu... de când noi am început trezirea. Noi suntem la timpul sfârşi tul ui.

E-43 Acum observaţi, atunci, chiar înainte de aceea, El a profeţit aici, şi a zis, "Zidurile Ierusalimului vor fi călcate în picioare de către Neamuri până când vremurile Neamurilor se vor sfârşi." Mahomedanii l-au preluat. Noi vedem aceasta. Şi eu aş vrea ca în seara aceasta să vă uitaţi la crizele care sunt, cum Ismael şi Isaac încă sunt unul în gâtul celuilalt, chiar la Ierusalim unde este prevăzut că ei vor fi. Şi cu câţiva ani în urmă de abia dacă erau câţiva Iudei în Ierusalim.

E-44 Acum, Isus vorbind, "Când vedeţi smochinul mugurind." Acum, Iudeii au fost împrăştiaţi în toată lumea, în mare număr, cu milioanele în Germania, şi în Italia, şi în Statele Unite, şi peste tot în lume. Şi Dumnezeu, aşa cum a făcut El în zilele de demult, când a împietrit inima lui Faraon, El a împietrit şi inima lui Musolini faţă de Iudei, şi Iudeii au fost scoşi din Italia. El a împietrit inima lui Hitler, şi ei au fost scoşi din Germania. El a împietrit inima lui Stalin, şi ei au fost scoşi din Rusia.

E-45 Şi aţi observat voi în ziar, că noi, Statele Unite, luăm partea Arabilor? Oh, frate, scrisul de mâna este pe perete! Dumnezeu a spus, "Cine binecuvântează pe Israel va fi binecuvântat, cine blastămă pe Israel va fi blestemat."

E-46 Acum, eu am acasă o fotografie, sau cred că este dată cu împrumut în timpul acesta, numită de către oamenii de ştiinţă, "Trei Minute Înainte De Miezul Nopţii." Dacă lumea ştiinţifică a spus "că ceasul s-a învîrtit până când a ajuns la trei minute înainte de miezul nopţii," şi eu cred că ei l-au scurtat până acum cam la un minut înainte de miezul nopţii, când au descoperit hidrogen sau oxigen, atomic, şi toate acele puteri mari pe care au reuşit să le controleze, ar putea cauza o totală şi completă anihilare în timp de cinci minute. Ei ar putea, absolut în seara aceasta, să facă ca să nu mai fie o singură persoană în viaţă pe întregul continent Nord American în treizeci de minute. Şi acestea sunt tocmai în mâinile unui grup de infideli care ne urăsc. Şi, pe deasupra, noi avem nave şi vapoare aşezate, şi plasate peste tot, pe amândouă... prin Siberia, acolo în Ungaria, şi-n diferite locuri, unde vasele noastre stau, încărcate cu acelaşi tip de rachete.

E-47 Fraţilor, este mai târziu decât credeţi! Sodoma şi Gomora puţin ştiau, în noaptea aceea, că ei îşi trăiau ultimul lor ceas. Habar nu avea Egiptul că îngerul morţii, care era prezis că va veni, va veni în noaptea aceea. Habar nu avea nici Pearl Harbor despre atacul care a avut loc. Noi suntem puşi în cântar şi suntem găsiţi uşori! Noi suntem aproape de timpul sfârşitului!

E-48 Ce s-ar întâmpla dacă... Ei, chiar în Moscova, ar putea să îndrepte acele rachete, ghidate prin stele şi radar, ar putea să aterizeze acea bombă exact pe Strada Patra în Louisville dacă ei ar vrea. Asta-i adevărat. Şi noi putem să stăm undeva afară pe mare, pe vasele noastre, şi să dirijăm una drept pe capitala Moscova dacă am vrea. Ce s-ar întâmpla, fratele meu, dacă acea mare rachetă ar veni răsucindu-se şi această ţară ar primi o zguduitură, şi în aceeaşi oră noi am da drumul la aceleaşi lucruri şi ar zgudui partea cealaltă? Şi noi locuim pe o foarte micuţă, crustă, mica, subţire, oricum, când cutremurele au mâncat şi iar au mâncat până când aceasta este ca un ou golit pe dinăuntru. Dacă pământul ar face o mare explozie şi aceste opt mii de mile grosime de lavă ar ţâşni în aer, aceasta ar face exact ceea ce Dumnezeu a spus că va avea loc.

E-49 Noi suntem în timpul sfârşitului, noi suntem aici. În nici un fel nu se poate opri. Toate cererile... Noi putem pune câte un Eisenhower în fiecare judeţ, şi niciodată nu-l va putea opri. Isus Cristos a spus că vor veni aceste vremuri, şi noi suntem aici. Smochinul înmugureşte.

E-50 În această fotografie, jos departe în Iran, voi aţi citit în revista Look, cum au luat avioane mari şi s-au dus acolo şi au luat avioane încărcate cu aceşti Iudei. Mii de ei, fiind acolo jos din timpul scoaterii din Babilon, fiind acolo de două mii cinci sute de ani, şi părăsiţi acolo jos. Ei încă arau cu instrumente vechi de lemn. Ei nu ştiau nimic despre faptul că Isus a fost vreodată pe pământ. Ei nu aveau habar despre nimic decât vechea lor tradiţie Iudaică, tradiţii după care ei trăiau. Şi când au aterizat aceste avioane, şi au început să-i încarce pe aceşti Iudei, să-i ducă în patria lor...

E-51 Profetul a profeţit, cu două mii opt sute sau trei mii de ani în urmă, zicând, "Când vor ieşi ei din acea robie, Dumnezeu îi va aduce pe aripi de vulturi." Profetul a văzut avionul venind, el le-a văzut aşezându-se jos, şi luându-i sus ca să-i aducă în patria lor. El nu ştia cum să-l numească, el doar... Pentru el acesta ară ta ca un vultur, aşa că el a spus, "Ei vor fi aduşi înapoi pe aripile vulturilor."

E-52 Iar când au ieşit ei din aeronavă, şi cei tineri îi ajutau pe bătrâni, lor li s-a luat interviu. Şi ei ziceau, "Aţi venit înapoi în patrie ca să muriţi?"
Ei au zis, "Nu. Noi am venit înapoi ca să vedem pe Mesia!"

E-53 Oh, vapoare mari din jurul lumii, în ultimii câţiva ani, au intrat în Ierusalim cu vechii Iudei, tineri şi bătrâni, îmbrăcaţi în hainele lor, venind de la răsărit, şi de la apus. Şi atârnând deasupra capitalei Ierusalim acea veche stea a lui David cu şase colţuri, cel mai vechi steag din lume, care nu a fluturat de două mii cinci sute de ani, este declarată astăzi o naţiune. Smochinul înfloreşte.
Ierusalimul creşte, Domnul restabileşte,
Semnele pe care profeţii le-au spus dinainte;
Zilele Neamurilor sunt numărate, cu groază
împovărate;
Întoarceţi-vă, oh risipiţilor, la ai voştri.
Că ziua răscumpărării e aproape,
Inimile oamenilor se pierd de frică;
Fiţi plini cu Duhul lui Dumnezeu, cu lămpile voastre curate şi clare,
Priviţi în sus! Răscumpărarea voastră se apropie.

E-54 Este mai tîrziu decât credem. Noi nu venim la biserică să ocupăm un loc, noi nu venim la biserică să auzim o predică bună, sau să venim la biserică să auzim muzică bună. Acestea toate îşi au locul lor, ci noi mai bine să venim la biserică să ne verificăm cu Dumnezeu şi salvarea sufletului nostru, că ziua răscumpărării este aproape.

E-55 Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a asemănat aceasta (El a zis) cu o femeie. Şi în subiectul nostru din seara aceasta, noi aflăm această femeie, a cărei bărbat era plecat, şi ea a pierdut una dintre monedele din şireagul ei. Acum eu voi încerca să explic aceasta.

E-56 Astăzi, dacă o femeie este măritată, ea ar trebui să poarte o verighetă ca semn că ea este măritată. Aceasta ca să ţină pe alţi bărbaţi de a nu avea de a face cu ea. Ei se uită şi vor vedea că ea este o femeie măritată.

E-57 În acele zile, ei nu aveau verighete, ci aveau un şireag (ei o numesc "şireag") pe care-l purtau în jurul capului. El avea zece monede, şi mergea în jurul capului lor. Şi acela era un semn că ea era o femeie măritată, şi nici un bărbat nu trebuia să se ia de ele, sau nici un băiat nu trebuia să flirteze cu ele. Ele erau măritate.

E-58 Fiecare din acele monede... Dacă măcar am avea timp (însă eu nu am, ci voi căuta să-mi ţin cuvântul atât de aproape cât e posibil), eu v-aş putea spune ce însemna fiecare dintre acele monede. Acestea erau aşezate acolo, şi fiecare monedă însemna o anumită virtute a acelei femei. Prima, însemnând dragostea ei faţă de bărbatul ei. A doua, însemna făgăduinţa de virtute de a trăi curată pentru el. Şi a treia şi a patra şi a cincia, tot înainte până la a noua şi a zecea.

E-59 Dacă vreţi s-o găsiţi, uitaţi-vă in Galateni 5. Voi o să aflaţi că femeia a reprezentat Biserica, iar Biserica este o Nevastă măritată cu Cristos. Iar şireagul pe care se pretinde Bisericii să-1 poarte se găseşte în Galateni 5, care este dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, smerenie, blândeţe, răbdare. Acesta este şireagul care se pretinde să fie purtat în Biserică, dragoste frăţească, îngăduinţă, părtăşie.

E-60 Şi această femeie, când ea... trebuie că a fost atunci cam pe când se întuneca de şi-a dat seama că şi-a pierdut una din acele monede.

E-61 Oh, dacă a fost vreodată un timp în care biserica s-ar cuveni să-şi facă inventarul să vadă dacă-şi are toate monedele, acesta ar trebui să fie acum. Se face întuneric. Tocmai norii şi strigoii de distrugere a civilizaţiei atârnă deasupra pământului, păcatul şi pata este pe fiecare mână. Noi trăim într-un timp îngrozitor, când există păcat, oameni care merg la biserică doar de formă, oameni care merg la biserică doar să încerce să se ascundă de răutatea lor, oameni care merg la biserică ca să profeseze Creştinismul şi trăiesc ca restul lumii, care bea, fumează, practică jocuri de noroc; femeile îmbrăcate imoral, purtând haine pe care nu ar trebui să le poarte în-nici în propria lor cameră de îmbrăcare, le poartă afară pe stradă înaintea publicului. Şi dragostea frăţească este un lucru care aproape că, este trecut. Noi nu am pierdut o monedă, ci le-am pierdut practic pe fiecare din ele.

E-62 Şi se făcea noapte, şi, reamintiţi-vă, bărbatul ei trebuia să se întoarcă. Şi dacă el o găsea fără una din acele monede, aceasta arăta că ea a fost însemnată o „curvă."

E-63 Şi dacă ea se întinase, sau s-a întinat într-un fel şi aceasta a fost văzut de oameni, ei o aduceau înaintea preotului şi se aducea mărturie că ea a făcut cutare lucru, şi preotul a văzut că era o femeie măritată, lua moneda (afară din şireag) care semnifica răul pe care l-a făcut. Dacă ea şi-a-şi-a stricat virtutea, ei au scos-o pe aceea afară. Dacă ea flirta, arătând că ea nu era cinstită faţă de bărbatul ei, ei o scoteau pe aceea afară. Orice era ea, ei o scoteau. Şi când s-a întors bărbatul ei, el a găsit că ea a fost însemnată, şi el ar fi divorţat de ea imediat şi nu mai avea nimic de a face cu o astfel de femeie. El nu voia o astfel de femeie.

E-64 Astfel devenise aproape întuneric când ea şi-a dat seama că a pierdut ceva, era timpul ca bărbatul ei să vină, şi se făcea târziu.

E-65 Ar fi mai bine ca biserica să se cerceteze pe ea însăşi prin Cuvântul lui Dumnezeu, puritatea noastră, loialitatea noastră, devotamentul nostru. Noi am devenit bârfitori, purtând vorbe, fumători, muşcători, Izabele vopsite, făcând fiecare lucru din calendar pe care-l face restul lumii, biserica Creştină se asociază cu acele lucruri în ziua de azi încât cu greu ai putea face diferenţa între unul şi celălalt. Este timpul ca să facem inventarul. Se face târziu.

E-66 Acum, ca să... era atât de târziu încât ea a trebuit să aprindă o candelă. Şi ea şi-a luat o candela. Nu numai că şi-a luat o candelă, ci şi-a luat o mătură şi a pornit la curăţirea casei.

E-67 Oh, frate! Dacă a existat vreodată nevoia pentru un timp de aprindere a candelei, trimiterea înainte a Luminii Evangheliei, Duhul Sfânt înapoi în biserică... Nu atât de mult pentru emoţii, nu pentru ceva fantastic, nu pentru ceva lucrări emoţionale, nu pentru o săritură de bucurie, ci pentru o experienţă de cercetare a inimii când bărbaţi şi femei se pun în ordine cu Dumnezeu. Adevărat. Noi suntem în timpul sfârşitului.

E-68 Şi ea şi-a aprins o candelă, ca să-i dea lumină. Şi, frate, fiecare candelă de aici ar trebui să fie aprinsă în seara aceasta. Nu numai atât, dar ea şi-a luat mătura, şi vecinii au putut să vadă praful zburând. Ea a avut cu adevărat un timp de curăţire a casei, că bărbatul ei era la timpul când trebuia să vină. Şi dacă el o prindea cu acea monedă lipsă, ea era "o curvă."

E-69 Frate, noi Biserica viului Dumnezeu, în aceste măreţe ceasuri în care trăim acum, s-ar cădea să ne verificăm, să mergem înaintea lui Dumnezeu, să aprindem candela Cuvântului Evangheliei, să ne examinăm pe noi înşine şi să aflăm dacă nu avem scăzăminte, şi mai ales când vedem toate aceste lucruri venind. Noi suntem în timpul sfârşitului, Venirea lui Cristos este aproape. Nu există o altă speranţă în lume pentru Biserică.

E-70 Şi, priviţi, biserica tolăneşte. Biserica nu mai are conştiinţă. Cu greu îi mai poţi trezi. Biblia spune că ei vor ajunge în condiţia aceea când vor spune, "Iată, Domnul nostru întârzie Venirea Lui." Şi ei se vor mânca şi se vor muşca unii pe alţii, şi aşa mai departe, şi se vor lupta în jur. Aceasta aste exact ora aceea. Totul este gata. Paginile sunt întoarse, aşa cum era, şi este pregătită, Venirea Domnului.

E-71 Biserica Luterană şi-a pierdut lumina ei. Biserica Metodistă şi-a pierdut lumina ei. Biserica Baptistă şi-a pierdut lumina ei. Biserica Penticostală şi-a pierdut lumina ei. Se pare că fiecare lumină s-a dus.

E-72 Poporul Penticostal, poporul cu Sfinţenia, acţionează exact ca Metodiştii. Metodiştii acţionează ca Baptiştii. Baptiştii acţionează ca Luteranii. Luteranii acţionează ca şi Catolicii. Şi cu toţii au plecat înapoi la o mare conglomeraţie de păcat. Cu adevărat. Noi suntem în timpul sfârşitului, a Venirii Domnului.

E-73 Acum, ea avea un timp de curăţenie a casei. Ea a frecat duşumelele, a măturat pereţii, a luat jos pânza de păianjen, şi a continuat până când a găsit ceea ce a pierdut. Şi, când a găsit¬o, ea a chemat bisericile surori să vină acum.

E-74 Mie nu-mi pasă dacă eşti Metodist, Baptist, Penticostal, Presbiterian, vino, hai să ne bucurăm împreună. Când acel timp vine, când îşi găseşte biserica dragostea frăţească, când îşi găseşte biserica decenţa ei sfântă, când biserica îşi găseşte locul ei în Cristos, aceasta o să cheme pe celelalte membre ale trupului, "Veniţi şi bucuraţivă cu noi." Dumnezeu vrea ca biserica să-L iubească.

E-75 Eu cred că era Duminică dimineaţa când vorbeam despre virtuţiile femeii, ce binecuvântat, şi cine ar putea să găsească un lucru mai dulce decât să vină acasă obosit atunci când Dumnezeu i-a dat omului o nevastă. Femeia şi omul sunt inseparabili, ei sunt una. La creaţiune, Dumnezeu i-a creat la început pe amândoi împreună, şi ei sunt o inimă, un suflet, un gând, şi totul. Când El l-a făcut pe om din pulberea pământului, El l-a separat pe el de nevasta lui. Când El a făcut-o pe Eva, El nu s-a dus să facă o-o femeie, să ia ceva mai multă ţărână, ci El a luat o coastă din Adam şi i-a făcut nevasta lui. El a zis, "Ea este os din oasele mele, carne din carnea mea." Ei au fost una în inimă, suflet, şi trup.

E-76 Acesta este un model al lui Cristos. Dumnezeu nu a luat Biserica lui Cristos dintr-un crez, nici nu a luat-o El pe Ea dintr¬o denominaţiune. El a luat-o pe Ea din inima lui Cristos, cu suliţa în coasta Lui, prin Sânge.

E-77 Fratele meu, soră, mie nu-mi pasă cât de religios ai putea să fii, dacă nu eşti acoperit de Sânge, eşti pierdut. Noi vom intra în aceasta, poimâine seara, ca să arătăm cât este aceasta de vital. Însă fără Sânge sunteţi pierduţi.

E-78 Acum, atunci când El a făcut pe acea nevastă, ea era o parteneră. Aceasta era ceva pentru el să iubească, aceasta era o parte din el.

E-79 Acum ascultaţi îndeaproape. Un bărbat sau o femeie niciodată nu vor putea să meargă în Ceruri cu excepţia dacă ei sunt născuţi din nou. Eu nu vreau să spun că eşti născut din nou deoarece ai vorbit în limbi, eu nu spun deoarece ai strigat, eu nu spun deoarece ai jucat, eu nu spun deoarece te-ai dus la biserică în mod regulat, purtând insigne de credincioşia ta; acele lucruri sunt bune, dar nu este asta. Trebuie să fie în mod absolut o uniune de legătură între tine şi Cristos, pînă când devii una. Voi sunteţi una! Şi dacă nu eşti, cum...

E-80 Îţi poţi imagina să vii înăuntru în timpul serii, obosit, frânt, epuizat? Dacă eşti fermier, mecanic, predicator, sau orice ai fi, vii înăuntru, şi când intri în căsuţa ta, de abia aştepţi ca să ajungi acolo. Deschizi uşa şi o soţioară dulce stă acolo şi te salută. Ea este curată şi aranjată. Ea vine spre tine te sărută pe obraz, şi-ţi spune, "Tati, tu eşti obosit." Te aşează pe un scaun, şi se aşează şi ea la tine pe genunchi, îşi pune braţele în jurul tău şi te îmbrăţişează. Şi atunci se pare de parcă nici nu eşti obosit, ceva te ridică. Este ceva ce ţi-a dat Dumnezeu pentru acel scop. Este o parte din tine, acum, dacă ea este o soţie adevărată.

E-81 Dar ce ar fi dacă acele buze au sărutat un alt om în acea zi sau altă dată? Ce ar fi dacă tu eşti conştient de aceasta? Ce ar fi dacă acele braţe au îmbrăţişat pe un alt bărbat? Ea este absolut o scârbă pe genunchii tăi. Acel sărut arde ca sărutul lui Iuda. Acele braţe, mai bine să nu fie în jurul tău. Oh, ea poate să fie toată înfrumuseţată, părul să-i fie cu bucle, ochii să-i aibe bruni, cu obrăjorii roşii, cu fustiţa călcată, ea poate să fie atât de frumoasă, dar dacă acel real şi original respect sfânt şi iubirea şi încrederea nu sunt acolo, ar fi mai bine pentru ea să nu ţi se aşeze în poală. Tu nu vrei să ai nimic de a face cu ea, că ea este o-ea îţi este dăunătoare. Mie nu-mi pasă cât de frumoasă se face ea, ea este încă greşită până când ea se dovedeşte a fi o adevărată, şi originală iubită, să nu iubească pe nimeni în afară de tine, nu alt sărut de pe buzele ei decât al tău, alte braţe nu trebuie s¬o cuprindă numai ale tale, şi tu ştii aceasta. Ce simţământ, ce consolare!

E-82 Aceasta este bărbat şi soţie, care este modelul lui Cristos şi Biserica Lui. Şi când mergeţi la biserica voastră, puteţi avea cele mai frumoase bănci din oraş, puteţi avea cel mai înalt turn din oraş, puteţi avea cea mai bună orgă, vă puteţi îmbrăca cel mai bine, puteţi cânta ca pasărea cântătoare, dar toate acestea, şi dacă vă sărutaţi şi cochetaţi cu lumea, acel sărut pe obrazul lui Cristos este ca sărutul lui Iuda. El nu vrea să aibe nimic de a face cu voi. El se uită la inelul tău de logodnă şi El vede o monedă lipsă, El găseşte că dragostea s-a dus. Aceasta este de formă, El vede că loialitatea este dusă. Voi aţi comis curvie cu lumea. Voi mergeţi la dansuri şi partide de boogie-woogie, şi vă uitaţi la programe murdare de televiziune. Voi comiteţi adulter faţă de Cristos, împotriva Lui, prin a-L numi Bărbatul vostru.

E-83 Biblia a spus, Voi ziceţi, ,,Eu sunt bogat, eu nu duc lipsă de nimic." Dar El a spus, "Tu nu ştii că eşti gol, mizerabil, sărac, orb, fără să ştii." Este timpul să aprindem o candelă şi să măturăm casa. Venirea Domnului este aproape.

E-84 Hai să ne gândim la aceasta doar pentru câteva minute în timp ce ne plecăm capetele. De acord? Ai vrea să te întorci la pian, soră?

E-85 Ce ai făcut până acuma, biserică? Care este condiţia voastră în seara aceasta? Când aţi ridicat mâna pentru predarea voastră, v-a cercetat ceva? Dacă voi cochetaţi cu lumea, dacă faceţi lucruri care nu-s îngăduite, sărutul vostru...

E-86 Gândeşte-te la aceasta, omule. Domnule, eu aş vrea să te întreb ceva. Şi aceasta este valabil şi pentru domnişoare, de asemenea, şi pentru doamne. Tânără doamnă, ce ai crede despre prietenul tău, dacă tu ai fi ştiut şi l-ai fi văzut pe el sărutând şi umblând cu alte fete, şi tu erai logodită cu el, iar el ar veni şi ţi-ar mângâia mâna, şi ar spune, "Dragă, eu te iubesc numai pe tine"?
Tu i-ai spune, "Tu făţarnicule, pleacă dinaintea mea!"

E-87 Ce ar fi... gândeşte-te la aceasta, domnule. Noi nu suntem doar logodiţi, ci noi suntem căsătoriţi. Biserica este măritată cu Cristos. Noi suntem Soţia lui Cristos, producând copii. Cum ţi¬ar place să vii acasă într-o seară, pentru dăruire la soţia ta, şi ea are o mulţime de copilaşi, iar tu afli în ziua aceea... Şi când apare ea, oh, unghiile ei pot fi vopsite (asta este, dacă sunteţi din lume). Tu ai putea... Ea ar putea să arate atât de drăguţă, dar tu ştii. Gândeşte-te la asta, frate, dacă acea femeie a sărutat pe un alt bărbat. Dacă braţele care sunt în jurul tău, spunându-ţi că te iubeşte, şi tu ştii că aceasta este o... că ea a iubit pe alţii, dragostea ei nu este adevărată. Dragostea ei nu este adevărată. Aceasta nu îţi aparţine ţie, ea aparţine şi altora. Dacă tu mai eşti încă bărbat, tu o arunci jos din poală. Gândeşte-te ce simţire ar fi aceasta. Gândeşte-te la aceasta, doamnă, dacă bărbatul tău vine acasă. Nu numai atât, dar aducând boli de acte imorale.

E-88 Şi, oh, binecuvântată fie-vă inima, biserica este mâncată de boli venerice spirituale, de tot felul de ismuri şi câte altele. Acesta este greşit! Dumnezeule, fii milostiv! Isus vine, prieteni. Într-una din aceste nopţi sau aceste zile, nu veţi mai avea timp. Mai bine verificaţi-vă acum.
Să ne rugăm:

E-89 Câţi dintre voi spuneţi, ,,Frate Branham," cu capetele voastre plecate, mâinile voastre ridicate, ,,aminteşte-mă în rugăciunea ta, Frate Branham. Eu vin în seara aceasta, eu nu am venit aici ca să vorbesc despre alte lucruri... ?" Dumnezeu să vă binecuvânteze. Uite câte mâini. "Eu nu am venit aici ca să fiu văzut, eu am venit ca să descopăr ceva. Şi eu cred că Dumnezeu a vorbit inimii mele în timp ce ai predicat, şi eu îmi dau seama că sunt greşit. Eu-eu vreau să fiu un real, Creştin adevărat. Eu vreau să fiu un iubitor real, ca atunci când merg la Domnul meu şi mă plec pe genunchi, vreau ca El să mă îmbrăţişeze cu braţele Lui, şi să zică, 'Oh, iubitul Meu!'"

E-90 Vă amintiţi de Solomon, cum a vorbit el despre aceasta? El a spus, "Vino, iubito, hai să umblăm printre pomogranate (pomii cu rodii), hai să umblăm prin grădina de mirodenii." Cum spune el că buzele ei erau ca bobocii de trandafiri, şi aşa mai departe. Cum şi-a iubit el soţioara lui, zicându-i, "Vino, şi haidem să ne umplem de iubire."

E-91 Când te duci la altarul tău să te rogi, este inima ta aşa de adevărată şi sufletul tău atât de neântinat încât tu spui, "Doamne Dumnezeule, hai să ne luăm iubirea noastră," şi tu zici, "Da, Iubitul meu, eu Te iubesc?" Sau, ai comis preacurvie? Ai cochetat tu cu lumea?

E-92 Şi ceasul Domnului este aproape când toate aceste semne si minuni, cu zeci de mii de alte lucruri care au avut loc, indicând, fiecare semn o indică. Se face întuneric. Este o răcire în biserică. Trezirea se pare că s-a terminat. Ultima părticică este aproape terminată. Şi iată că ne aflăm pe noi în adulter. Ce va face El? El ne va azvârli de pe poala Lui, şi va spune, "Depărtaţi-vă de Mine, voi lucrători ai fărădelegii."

E-93 Acum, dacă este cineva care vrea să fie din nou amintit, aş putea să cer în acest minut, ridicaţi-vă mâinile către Dumnezeu, zicând, "Acum mă predau şi spun, prin Harul lui Dumnezeu, din seara aceasta înainte eu voi trăi o viaţă adevărată prin ajutorul lui Dumnezeu." Dumnezeu să vă binecuvânteze. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Şi pe tine frate, pe tine soră, pe tine domnişoară, pe tine domnule, şi tu frate, şi pe voi de aici, şi de acolo jos, şi pe tine tinere.

E-94 Există vreo persoană aici care n-a fost niciodată salvat, şi zice, "Frate Branham, aminteşte-mă pe mine, eu încă nu am fost născut din nou. Eu ştiu că nu sunt"? Ascultaţi, voi nu sunteţi salvaţi până când nu vă naşteţi din nou, v-aţi întors doar faţa către Ceva; dar când îl acceptaţi pe Cristos sunteţi născuţi din nou. Veţi zice, "Frate Branham, eu n-am acceptat niciodată Aceasta. Eu ştiu că sunt greşit. Eu îmi ridic acum mâna, şi zic, aminteşte-mă, şi pe mine. Eu nu am fost salvat niciodată. Eu niciodată-nici măcar nu am încercat să-l slujesc pe Cristos, însă eu vreau să încerc. Roagă-te pentru mine, Frate Branham." Vreţi să vă ridicaţi mâna, cineva de aici acum? Există aici vreo persoană care nu a fost niciodată un Creştin, şi ar vrea să ridice mâna, să zică, "Aminteşte-mă, frate, în rugăciune"? Dumnezeu să te binecuvânteze, fiule. Altcineva să zică, "Aminteşte-mă, frate"? Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Altcineva, "Aminteşte-mă, frate, eu vreau acum să cred în Domnul Isus şi să-L accept ca Salvatorul meu"? Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Asta este bine.

E-95 Cineva m-a criticat ziua trecută, zicând, "Frate Branham, de ce zici tu, Ridică-ţi mâna?" Ascultaţi, nu există nimeni care să creadă în chemarea la altar mai mult decât o cred eu. Eu cred în a veni la altar, aceasta este bine, însă asta nu te mântuieşte. Aceasta este părerea ta, hotărârea ta pentru Cristos. Veţi zice, "Păi, dacă am păşit sus la altar". Aceasta este bine. Însă, fraţilor, v-aţi dat voi seama că atunci când vă ridicaţi mâna voi rupeţi fiecare lege ştiinţifică care există? Mâna voastră, prin natură, prin gravitaţie, ar trebui să atârne în jos. Dacă vă ridicaţi mâna aceasta arată că în noi este o fiinţă Supranaturală care este în stare să înfrunte legile naturii, ca să-ţi ridici mâna către Creatorul tău, Ceva în inima ta a luat o hotărâre. Dumnezeu te vede cum îţi ridici mâinile tot la fel cum te vede El la altar. Aceasta este foarte adevărat. Dacă tu o faci cu tot dinadinsul, Dumnezeu o face la fel. Dar uite, prietene, nu poţi fi cu jumătate de măsură, tu trebuie s-o faci cu tot dinadinsul.
Acum hai să ne rugăm:

E-96 Tată Ceresc Binecuvântat, în seara aceasta la începutul acestei treziri, după cum timpul nostru a trecut înainte acum, şi a trecut puţin, eu te rog pe Tine ca să fii milostiv cu acest popor. Şi admite, Atotputernice Dumnezeu, ca... Aici în seara aceasta s¬au ridicat în sus în această clădire cel puţin douăzeci de mâini, că ei aveau nevoie de Cristos. O Dumnezeule, acestea sunt sufletele lor. Duhul, Uleiul, sunt arse aproape pe terminate. Nu va mai fi prea mult. Când se va duce ultima picătură din găleată, sau din vas, nu va mai fi Ulei să fie pus în lămpi. Ei îşi dau seama că sunt în ultimele zile. Nu există pe pământ o altă speranţă pentru noi în afară de Cristos. Eu mă rog în seara aceasta, Doamne, ca într-un fel, în solemnitatea acestui moment, solemnitatea, că Tu vei trimite acum pe Duhul Sfânt care i-a făcut să ridice mâna, şi salvează-ide la o viaţă de păcat. Aprobă aceasta, Tată.

E-97 Şi fie ca înainte să se încheie această adunare, fie ca într¬adevăr să fie cu duzinele, mulţi strigând în Duhul Sfânt. Fie ca în acest, baptister, să fie botezaţi unul după altul în preţiosul Nume al Domnului nostru Isus Cristos, în dimineaţa Paştelui, înviind pentru o înnoire a vieţii. O Binecuvântatule Tată Etern, eu mă rog ca Tu să-i binecuvântezi. Admite aceasta, Doamne. Şi acum, chiar în acest moment, fie ca decizia lor să fie adevărată, fie ca ei să Te accepte tocmai în locul unde sunt aşezaţi. Altarele noastre şi-n prejur sunt pline de oameni, şi ne rugăm ca Tu să laşi în seara aceasta ca acest popor să fie slujitorii Tăi. În Numele lui Cristos.

E-98 În timp ce avem capetele aplecate, eu vreau să vă pun o întrebare solemnă. Voi care v-aţi ţinut mâinile şi voi care v-aţi rugat, eu ştiu că nu v-aţi ridicat mâna doar ca să vă vedeţi mâna sus. Voi aţi ridicat-o deoarece Ceva v-a spus ca s-o faceţi. Şi voi ziceţi, printr-o mâna ridicată, "Frate Branham, eu cred, înaintea lui Dumnezeu şi această companie, eu cred că ceva s-a întâmplat în această seară în inima mea, că din noaptea aceasta înainte eu voi deveni o persoană diferită." Vreţi să vă ridicaţi mâna, voi care v-aţi ridicat mâna, şi spuneţi, "Eu cred"? Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnnezeu să te binecuvânteze, pe tine, pe tine, pe tine. Aceasta este minunat. Acolo foarte departe în spate, da, Domnul să te binecuvânteze.

E-99 Altcineva să ridice mâna, să spună, "Eu cred chiar acum"? Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. "Domnul îmi spune în seara aceasta..." Dumnezeu să te binecuvânteze, doamna din spate de acolo. Dumnezeu să te binecuvânteze, tânără doamnă de aici. "Domnul îmi spune chiar acum că ceva s-a întâmplat în inima mea, şi eu cred că o să am mai multă bucurie în urma acestei treziri decât am avut vreodată în viaţa mea." Dumnezeu să te binecuvânteze. În ordine, Dumnezeu să te binecuvânteze, doamna care şade aici. Eu mă gândeam că tocmai era timpul ca să-ti ridici mâna, şi tu. Există altcineva, zicând, "Eu mă simt diferit, Frate Branham, eu cred că în seara aceasta voi ieşi din această biserică fiind conştient de sosirea în curând a lui Cristos. Eu voi ieşi de aici să trăiesc o viaţă diferită. Eu am să fiu un Creştin, prin harul lui Dumnezeu. Eu cred că Dumnezeu m-a chemat"?

E-100 Şi dacă El te-a chemat, tu eşti al Lui. Încetează cochetarea, încetează de a mai cocheta cu lumea! Vino, şi trăieşte pentru El acum. Spune, "Eu mă căiesc de toate păcatele mele, şi îl iau acum pe Cristos ca Salvatorul meu." Ar mai fi cineva înainte să încheiem? Este cineva? Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Dumnezeu să te binecuvânteze. Aceasta este bine. Dumnezeu să te binecuvânteze. Aceasta este bine. Sunt atât de fericit să vă văd că faceţi aceasta. În ordine.

E-101 Începe să fie noapte acum, este puţin... noi nu vrem ca să o stoarcem prea mult, vrem să eliberăm mai devreme astfel ca să puteţi veni înapoi mâine seara.

E-102 Înainte ca să încheiem, există vreo persoană bolnavă care vrea să ridice mâna, şi să zică, "Roagă-te pentru mine, Frate Branham"? În regulă, aceştia-s cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece mâini, unsprezece, doisprezece, în regulă, acum treisprezece, patrusprezece, în ordine, cincisprezece.
Hai să ne plecăm acum:

E-103 Binecuvântatule Tată Ceresc, Tu ai văzut acele mâini. Şi, oh, ei sunt aici pentru un scop. Poate că ei sunt Creştini, dar ei au nevoie de marele Tău ajutor. Şi noi ne dăm seama, Doamne, că Tu ai strigat prin David, zicând, "Nu uita toate binefacerile Lui pe Acela care ne iartă toate fărădelegile noastre, Care ne vindecă de toate bolile noastre." Eu mă rog că Sângele lui Cristos se va odihni în mod preţios peste ei şi se vor vindeca, ca să se bucure de mitingul care vine. Admite aceasta, Doamne. Noi o cerem în Numele lui Cristos. Amin.

E-104 Să ne ridicăm acum, "La Numete Lui Isus Cu Tine."
Oh, Numele lui Isus cu tine,
Copilul... (Să ne întorcem în jur, şi să da-ţi mâna cu cineva aproape lângă voi.
Întoarceţi-vă, şi strângeţi-vă mâinile)
Aceasta îţi va da confort şi bucurie,
Luaţi-L peste tot unde mergeţi.
Preţios Nume (preţios Nume), o ce dulce! Speranţa pământului şi bucuria Cerului;
Preţios Nume (preţios Nume), o ce dulce! Speranţa pământului şi bucuria Cerului.

E-105 Acum în linişte, aşa cum stăm cu faţa încoace, să cântăm lin:
La Numele lui Isus să ne plecăm,
Căzând proşternaţi la picioarele Lui,
Il vom încorona în Ceruri ca Rege al regilor,
Oh, când călătoria noastră va lua sfârşit.
Preţios Nume (binecuvântat Acesta), o ce dulce!
Speranţa pământului şi bucuria Cerului;
Preţios Nume (preţios Nume), o ce dulce! Speranţa pământului şi bucuria Cerului.

E-106 Acum este doar puţin trecut de nouă, cam şapte ori opt minute după nouă. Devreme, puteţi ajunge acasă, veniţi înapoi mâine seară şi ne vom bucura de binecuvântările lui Dumnezeu, şi de prezenţa voastră. Şi acum am observat cam doisprezece, patrusprezece mâini ridicate pentru vindecare în seara aceasta. Dacă va fi să avem o mulţime de oameni bolnavi, vom anunţa o seară doar pentru un serviciu de vindecare, poate Sâmbătă seara şi Duminică la fel. Dacă vedem că nu-i putem lua pe toţi Duminică, noi vom lua o Sâmbătă seara. O să vedem cum va ieşi.

E-107 Acum eu-eu mă rog ca binecuvântările lui Dumnezeu să se odihnească adânc peste fiecare din voi, şi fie ca El să fie cu voi şi să vă binecuvânteze până ne putem întâlni iarăşi mâine seara.

E-108 Să ne plecăm acum capetele doar pentru un moment de rugăciune, în timp ce voi cere pastorului să vină aici sus şi să elibereze într-un cuvânt de rugăciune.