Evrei, Capitolul Patru

Hebrews Chapter Four
Data: 57-0901E | Durată: 1 oră 52 minute | Traducere: VGR
Jeffersonville, Indiana, U.S.A.

E-1 ... este să cunoaştem mai multe despre Domnul nostru binecuvântat. Şi acesta este al nostru-scopul nostru de a ne aduna aici, este pentru acest scop, şi, acum, şi pentru a ne ruga pentru copiii bolnavi ai lui Dumnezeu. Şi în această dimineaţă am avut o-o binecuvântare minunată din Scripturi.

E-2 Încercăm să luăm, la fiecare oră de slujbă, o parte din... predau din Cartea Evrei, am făcut-o, în ultimele două săptămâni. Şi acum, dacă Domnul vrea, vom continua miercuri seara, apoi duminică dimineaţa şi duminică seara, în continuare, cât timp voi fi aici, în acest timp. Nu este o trezire, dar este o trezire, o adunare în serile noastre obişnuite. Şi astfel suntem foarte, foarte fericiţi să avem acest timp să ne întâlnim cu bunii noştri prieteni din oraşele din jur, şi de prin apropiere de Falls Cities aici. Şi dacă-dacă s-ar întâmpla să avem o anulare sau ceva de genul acesta, s-ar putea ca Domnul să ne călăuzească, destul de curând, la... poate am putea avea câteva seri, poate, în sala de sport sau ceva de genul acesta, după un timp, dacă Domnul pare să ne conducă în acest sens, într-un loc unde să ne putem aduna oamenii noştri.
Şi am văzut oameni care veneau, se întorceau, spuneau, "Nu era loc să-să intrăm." Desigur, tabernacolul este foarte mic. Are loc doar pentru foarte, foarte puţini oameni, şi suntem atât de bucuroşi că sunteţi dispuşi să veniţi afară şi să staţi în căldură, ca să ascultaţi Cuvântul Domnului. Şi ne rugăm ca Dumnezeu să vă binecuvânteze peste măsură, din belşug şi să vă ajute.

E-3 Şi acum, în această seară, vrem, începem la al 4-lea ca-... Câţi au fost aici în această dimineaţă? Să vă vedem mâinile. Oh, este minunat, practic toţi. Şi suntem la, începem la, capitolul 4 din Cartea Evrei. Oh, ce Carte minunată! Vă place? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Şi se compară Scriptură cu Scriptură.

E-4 Şi Pavel, înainte de a mărturisi despre experienţa sa, a trebuit mai întâi să meargă în Arabia şi să afle, prin Cuvânt, dacă era Adevărul. Îmi place asta. Şi în lecţia din această dimineaţă, am aflat, în învăţătura din această dimineaţă, că Cristos era acelaşi ieri, azi şi în veci. Şi Pavel a aflat că acelaşi Stâlp de Foc care i-a condus pe copiii lui Israel, l-a întâlnit pe drumul spre Damasc. Am aflat că Stâlpul de Foc, care i-a călăuzit pe copiii lui Israel din pustie, la ţara făgăduită, l-a întâlnit pe Pavel pe drumul Damascului, şi s-a numit pe Sine însuşi, "Isus."

E-5 Atunci aflăm adevărata Divinitate supremă a lui Isus Cristos. Întreaga Carte de aici este doar o descoperire a lui Isus Cristos. Şi, El avenit, aflăm că, "În diferite vremuri şi în multe chipuri, Dumnezeu a vorbit părinţilor prin profeţi; în aceste ultime zile, prin Fiul Său, Cristos Isus, S-a descoperit pe Sine Însuşi." Şi Cartea de la Geneza până la Apocalipsa nu este altceva decât o descoperire constantă, perpetuă, a Domnului Isus.

E-6 Şi aflăm că El a fost Cel care a fost în rugul aprins. Aflăm că El a fost Cel care era cu Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Şi aflăm că, în Noul Testament, El a fost Dumnezeu şi Om, împreună. Şi apoi, când a El părăsit Noul Testament, pentru a merge în Cer, a spus, "Am venit de la Dumnezeu şi mă întorc la Dumnezeu."

E-7 Şi apoi, când Pavel L-a întâlnit, El era în aceeaşi formă în care era când a călăuzit Israelul, un Stâlp de Foc. Şi Pavel L-a privit drept în faţă, nefiind convertit, şi asta i-a provocat probleme la ochi pentru tot restul zilelor sale. A orbit şi, timp de câteva zile, nu a putut vedea absolut nimic. A trebuit să fie condus la o stradă numită Dreaptă.

E-8 Şi Dumnezeu avea acolo un proroc acolo căruia îi vorbea, pe nume Anania, care a venit, printr-o vedenie, şi şi-a pus mâinile pe Pavel şi a spus, "Frate Saul, primeşte-ţi vederea."

E-9 Şi aflăm, apoi, că acelaşi Duh Sfânt, acelaşi Domn Isus, a venit la Petru sub forma unei Lumini şi l-a eliberat din închisoare.

E-10 Şi aflăm că acelaşi Domn Isus, în aceste zile, este încă în acel Stâlp de Foc (Lumină) care Îşi călăuzeşte poporul Său (Biserica Sa), făcând acelaşi lucru, dând vedenii; vine şi pune mâinile peste oameni, printr-o vedenie. Domnul Isus, Care ne-a întâlnit duminica trecută dimineaţa la casă, şi a spus că va veni un om, cu părul negru, spre cărunt. Era un grec. Soţia lui era de vârstă mijlocie, şi va plânge la altar.

E-11 Unii dintre ei au spus, şi ştiau că urma să se întâmple. Era infirm, nervul de echilibru din cap era dus. Nu-şi putea controla nici picioarele, nici membrele. Şi era orb. Şi ca să fie o dovadă dublă: Am chemat o doamnă mică să vină să se roage pentru cei bolnavi, mai întâi, apoi m-am întors şi l-am pus pe fratele Thom să vină să se roage. Iar noi, stând aici, urmărind evoluţia. Şi apoi am coborât, m-am rugat pentru bolnavi şi ma-m întors înapoi. Şi ea a venit, exact conform vedeniei, şi m-a prins de braţ şi a început să plângă, şi a spus că Dr. Ackerman i-a trimis aici. Dr. Ackerman este un prieten de-al meu apropiat, Catolic. Băiatul lui este preot la mănăstirea de la-la Saint Meinrad, şi jos în Indiana. Iar acest om era din Jasper. Şi Domnul l-a vindecat, din acel scaun. S-a ridicat şi a mers. Putea vedea la fel de bine ca oricine altcineva. Şi a ieşit din clădire, normal şi întreg. Totul printr-o vedenie!

E-12 "Frate Saul, Domnul Isus, care ţi s-a arătat pe drum, m-a trimis ca să-mi pun mâinile peste tine, ca să-ţi primeşti vederea şi să fii umplut de Duhul Sfânt." Minunat.

E-13 "Apoi aflăm că, văzând că avem această mare mântuire, nu ar trebui să... Nu am putea scăpa de pedepsele şi de mânia lui Dumnezeu, dacă am sta nepăsători faţă de o mântuire atât de mare."

E-14 Acum vom începe să citim, în această seară, din, şi vom începe capitolul 4 din cartea Evrei. Dacă cineva vrea să urmărească, avem câteva Biblii aici. Dacă ar vrea una, ei bine, unul dintre plasatori vi-o va aduce, dacă ridicaţi mâna, aceste¬aceste Biblii. Dacă unul dintre fraţii de aici va lua... Sunt două Biblii aşezate acolo, cred.

E-15 Şi acum ne vom grăbi, pentru că avem împărtăşirea peste puţin timp. Şi unde terminăm în seara aceasta, miercuri seara o luăm de la capăt. Acum, cred că în această dimineaţă, în lectura noastră, am început la versetul 15.

E-16 Cineva, poate nu ştie că-mi pun ochelari, ca să citesc. Îmbătrânesc. Şi încă mai pot să citesc, dar nu pot să o fac repede, mai ales când am litere mici aici, tipar mic.

E-17 Şi m-am dus să-mi fac un control la ochi, să văd dacă într¬adevăr îmi pierd vederea. Ochii mei erau zece-zecimi. El a zis, "Dar ai trecut de patruzeci de ani, fiule." Avea un lucru pe care trebuia să-l citesc, a zis, "Începe să citeşti asta." L-am citit. Şi mă tot apropiam, devenea din ce în ce mai lent. Şi a ajuns cam aşa, m-am oprit. Apoi l-a reglat la zece-zecimi, puteam să citesc oriunde. Dar a spus, "Ceea ce se întâmplă este, când treci de patruzeci de ani, globii tăi oculari se aplatizează."

E-18 Acum, pot să strâng din ochi şi să citesc doar de la atât de aproape de mine, dar trebuie să strângi din ochi. Aşa că mi-a făcut o pereche de ochelari. Pot să văd, oriunde, când e foarte aproape de mine. Acum, când se depărtează de mine, nu pot vedea deloc cu lucrurile astea. Dar le citesc, citesc din asta cu ochelarii.

E-19 Acum, în această dimineaţă, am avut ultima parte a capitolului 3 din Evrei. Şi, oh, ce esenţe bogate găsim! Acum ascultaţi, eu vreau să citesc din nou, ca să avem acum un fundal. Nu ca să vorbim despre asta, ci doar să o recapitulăm puţin.
Câtă vreme se zice, Astăzi dacă... auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile ca în ziua provocării.
Pentru că unii, ei, au auzit Cuvântul, când au auzit Cuvântul, au provocat: dar n-au fost toţi aceeia care ieşiseră din Egipt prin Moise.

E-20 Acum, în asta, în această dimineaţă, aflăm că El a spus, "Nu vă împietriţi inima acum, ca în zilele provocării." Atunci când L-au provocat pe Dumnezeu la mânie, pentru că El le-a dat pe Moise, profetul Său, şi un semn care era cu Moise. Câţi dintre cei din clasa din această seară ştiu care a fost acel semn? Stâlpul de Foc, Evrei 13.

E-21 Acum, nu ştim dacă adunarea a văzut sau nu acel semn. Dar Moise L-a văzut, pentru că Moise L-a întâlnit pentru prima dată într-un rug aprins. El era un Foc. Şi copiii lui Israel au ascultat de Moise şi au părăsit Egiptul. Şi imediat ce au ieşit din Egipt, Dumnezeu, am aflat, i-a condus direct într-o capcană. Unde, oştirea lui Faraon în spatele lor, Marea Roşie de o parte şi de alta, şi Dumnezeu i-a pus la încercare; şi ei s-au speriat. Şi asta L-a provocat pe Dumnezeu. El a spus, "De ce strigi la Mine?" A spus, "Vorbeşte şi mergi înainte." Îmi place asta.

E-22 Acum, ei îl urmau pe Moise, aşa cum Moise a urmat Stâlpul şi Norul, şi erau în drum spre ţara făgăduită. Frumoasă imagine a Bisericii, în această seară, în drumul nostru spre Ţara făgăduită, conduşi de acelaşi Duh, aceleaşi semne şi minuni despre care a vorbit Dumnezeu.

E-23 Acum observaţi. Apoi, ei au ajuns în Pustia Sin. Apele erau "amare," Mara. De ce i-a condus Dumnezeu la ape amare? Pare că El i-ar fi dus la apă bună. Dar i-a dus la ape amare astfel încât să le poată dovedi credinţa. Îi place să facă asta. Îi place să lase necazurile să vină peste tine, ca să-ţi poată arăta dragostea şi puterea Sa. Cum pot oamenii, astăzi, care nu cred în lucrarea miraculoasă a lui Dumnezeu, când vin necazurile, ei doar renunţă şi merg mai departe? Dar noi credem că "Dumnezeu face minuni." El nu poate... Dumnezeu are...

E-24 Ascultaţi asta. Dacă Dumnezeu nu acţionează la fel, atunci când apar aceleaşi circumstanţe, atunci Dumnezeu este vinovat că este părtinitor faţă de poporul Său. Suveranitatea lui Dumnezeu cere de la El să lucreze în fiecare caz aşa cum a făcut în primul caz, sau El a greşit când a lucrat în primul caz. Dacă Dumnezeu nu acţionează în acelaşi mod în care a acţionat în primul caz, dacă El va acţiona diferit la al doilea caz, atunci El a acţionat greşit când a acţionat în primul caz. Dacă Dumnezeu i-a vindecat pe bolnavi în Vechiul Testament, El trebuie să o facă şi în Noul Testament şi astăzi, sau a greşit când i-a vindecat acolo. El trebuie să acţioneze la fel, de fiecare dată. Şi o va face, atunci când aceeaşi credinţă îndeplineşte condiţia. Vina este a noastră, nu a lui Dumnezeu. Pentru că Îl vedem la unii, şi mulţi, săvârşesc mari minuni remarcabile. Ştim asta. Criticul nu poate spune: "Nu este aşa." Căci Îl vedem că o dovedeşte, şi iată că este aşa.

E-25 Înainte se spunea, "Arată-mi o minune." Nu mai pot spune asta. Ştiinţa nu mai poate spune asta. Putem dovedi în mod absolut lumii ştiinţifice. Şi lumea ştiinţifică a mărturisit că o Fiinţă supranaturală, sub forma unui Stâlp de Foc, este cu noi. Iată fotografia Lui, chiar aici, şi una atârnă în Washington, DC, în această seară. Este acelaşi Cristos.

E-26 De aceea, o vreme, fraţii mei slujitori îmi spuneau, "Oh, frate Branham, acela este diavolul. Nu te juca cu asta." M-au speriat.

E-27 Şi nu am vrut să predic până când Dumnezeu nu a venit şi a descoperit asta, că, ,,El este acelaşi Isus, Acelaşi." Oh, atunci să încerce să scoată asta din mine? Nu se poate. Căci, este Scriptura. Este Cuvântul lui Dumnezeu. Nu este doar o experienţă uşuratică. Este o experienţă care este susţinută de Cuvântul lui Dumnezeu şi de făgăduinţa binecuvântată Eternă a lui Dumnezeu.

E-28 Acum, observăm aici, deci, că El a spus.
Căci unii, după ce auziseră, au provocat: ...
Cu siguranţă. Oboseau, de fiecare dată când ajungeau într¬un loc unde se ivea o confruntare. Atunci ce făceau? Se supărau, oboseau şi voiau să se întoarcă înapoi şi, "De ce mi s-a întâmplat asta?"

E-29 Ciudat lucru, în această dimineaţă, după ce am predicat asta cât am putut de tare, au fost mulţi care au venit la altar şi L-au pus la întrebare: "De ce mi se întâmplă asta?" Vedeţi cum funcţionează? Trece peste capul oamenilor. Este tot la fel, oameni.

E-30 Isus a spus, "Aveţi ochi, dar nu vedeţi." Le-a spus asta ucenicilor.

E-31 Ei au spus, vlată, că acum vorbeşti desluşit. Acum credem. Nu trebuie să Îţi spună nimeni nimic, pentru că Dumnezeu Îţi arată."

E-32 El a spus, "Acum credeţi, după tot acest timp?" Vedeţi?

E-33 Nu trebuie să puneţi nimic la îndoială, despre Dumnezeu. "Căci paşii celui neprihănit sunt rânduiţi de Domnul." Şi orice încercare este pusă asupra voastră, ca să vă dovedească. Şi Biblia a spus, "Sunt mai preţioase pentru voi decât aurul." Aşa că, dacă Dumnezeu a permis să vi se întâmple câteva necazuri uşoare, ţineţi minte, este pentru îndreptarea voastră. "Orice fiu care vine la Dumnezeu trebuie mai întâi să fie pedepsit de Dumnezeu şi încercat, învăţat de copil." Nu există excepţii. "Orice fiu care vine." Şi aceste necazuri sunt făcute, sunt aduse, pentru a vedea ce atitudine veţi lua. Vedeţi? Este Dumnezeu, pe acest teren de încercare. Iată tot ce este pământul, este terenul de încercare, şi unde El încearcă să vă pună la încercare .

E-34 Acum ascultaţi, în timp ce mergem mai departe. Şi vreau să iau ultima parte.
Şi cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui, ...
Acum, iată unde ajungem, în seara aceasta.
... în odihna Lui, celor ce nu crezuseră?
Vedem dar că n-au putut să intre... din pricina necredineţei.

E-35 Acum, ce este păcatul? Necredinţa. Dumnezeu a venit la ei, într-un Stâlp de Foc; a trimis pe profetul Său, şi l-a uns, i-a dat semne pe care să le facă înaintea poporului. Şi apoi, Stâlpul de Foc, prin profet, i-a călăuzit afară. În orice împrejurare în care ajungeau, începeau să murmure şi să spună orice mică greşeală pe care o găseau la Moise, începeau să îl mustre şi să trăncănească împotriva lui. Şi Dumnezeu era supărat, pentru că El a spus că ei păcătuiesc.

E-36 Ei ar fi trebuit să asculte. Dar, în loc de asta, ei au ascultat raţiunea, "Cum se poate aşa ceva? Cum se pot întâmpla aceste lucruri?" Dacă El este Dumnezeu, totul este posibil. Şi El va face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre binele celor care Îl iubesc.

E-37 Acum intrăm într-un mare studiu aici, şi anume, despre "Odihnă," sabatul. Acum, ei erau pelerini în călătoria lor. Vedeţi? Au fost jos în Egipt, patru sute de ani, şi în robie. Şi acum erau scoşi afară prin minunile lui Dumnezeu, conform făgăduinţei Lui. Şi erau pe drumul lor spre ţara făgăduită. Şi aici apare o Lumină supranaturală, în mijlocul lor, şi începe să¬i călăuzească.

E-38 Acum, cineva ar spune, "Acum, uite aici, cine este acest Moise? Cine te-a făcut conducător peste noi? Nu eşti tu unul dintre noi? Cine te-a pus aici jos ca să fii şeful nostru? Crezi că ştii mai mult decât păstorul nostru? Crezi că ştii mai mult decât ştie preotul? Crezi că eşti-eşti mai deştept decât sunt oamenii noştri religioşi, din ziua de azi?" Asta nu are nicio legătură.
Era Dumnezeu, în Stâlpul de Foc, adeverind că El era în mişcare. Nu conta cine era deştept şi cine nu era deştept. Conta ideea de a urma ceea ce Dumnezeu le-a pus înainte.

E-39 Ei bine, Moise, din punct de vedere fizic, a făcut o nesăbuinţă când a încercat să-i elibereze pe copii prin Cuvântul lui Dumnezeu, ducând o grămadă de oameni în pustie. Când el avea al lui... Păi, el era moştenitorul a tot ce aveau. El a înfrânt orice oştire care exista, în toată lumea. Şi iată-l acolo, un mare general militar. Şi următoarea mişcare, urma să fie împărat, Faraon al Egiptului. Ei bine, ar fi putut pur şi simplu să urce pe tron şi să spună, ,,Bine, copiilor, întoarceţi-vă acasă." Asta rezolva totul; el era un Faraon. Dar Moise...

E-40 Oh, iată. Moise, prin credinţă, a văzut făgăduinţa lui Dumnezeu. Şi Îngerul Domnului a venit la el, iar el a ştiut mai multe despre Dumnezeu, în cinci minute în Prezenţa acelui Înger, decât a învăţat în patruzeci de ani cu învăţătorii din Egipt. El a ştiut că El era. A văzut supranaturalul înfăptuit.

E-41 El a spus, "Voi fi cu tine, Moise. Voi merge înaintea ta." Şi ei au înţeles. Şi El i-a dat semne să facă.

E-42 Acum, ei erau pe drumul lor spre ţara de odihnă. Dumnezeu avea pentru ei o odihnă, un loc unde nu mai trebuiau să fie... stăpâni peste ei, să-i împingă, să-i pună să facă lucruri.

E-43 Ce imagine frumoasă este astăzi, când ne uităm la biserică şi vedem biserica în starea ei. Orice om născut din Duhul lui Dumnezeu dispreţuieşte lumea, "Şi dacă iubiţi lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu este în voi." Asta a spus Biblia. Iar adevăratul pelerin, pe drumul său, pur şi simplu urăşte lucrurile lumii. El urăşte să vadă oameni care beau. Urăşte să vadă bărbaţi care fumează. Urăşte să vadă femei pe stradă, cu hainele lor mici şi vechi, murdare. Urăşte să vadă buncăre şi petreceri cu cărţi.

E-44 Şi ieri, în timp ce fratele Tony... sau fratele Wood şi cu mine veneam pe stradă, şi încă câţiva bărbaţi... Era o doamnă mică acolo, în Louisville, care venea pe stradă, o femeie mică şi frumoasă, cu nişte haine pe ea care erau oribile; doar un pic mai sus pe şold, şi o mică panglică legată pe şolduri, de fiecare parte, şi o bucată mică şi rotundă de pânză în faţa ei, şi legată cu o sfoară în spate. Mergea pe stradă, îngrozitor, şi fiecare bărbat de pe stradă se uita la ea. Am spus, "Ea nu-şi dă seama că este vinovată, în faţa lui Dumnezeu, de comiterea adulterului cu fiecare bărbat care se uita la ea în felul acela. Şi va răspunde în ziua judecăţii pentru că a comis adulter cu acei bărbaţi."

E-45 Isus a spus, "Oricine se uită la o femeie ca să o poftească, a comis deja adulter cu ea." Aşa este.

E-46 Aşa că, vedeţi, fratele Wood mi-a spus, "Ce crezi despre asta, frate Branham?"

E-47 Am spus, "Este fie o deficienţă mentală, fie posedare diavolească." Sunt doar două lucruri care o pot face. O femeie decentă şi curată nu va purta acele lucruri; numai dacă este posedată de diavol. Acesta este exact Adevărul.

E-48 Acum, un pelerin care se află pe drumul său spre Cer, trăieşte într-o atmosferă diferită. Nu trebuie să vă faceţi griji că el se uită la ea. Va întoarce capul dacă Îl are pe Dumnezeu în inimă, pentru că el trăieşte într-o atmosferă care este la un milion de mile depărtare de aceste lucruri. Aşa este. Voi nu vreţi să fiţi vinovaţi de acele lucruri, la judecată. Astfel el întoarce capul şi spune, "Doamne, ai milă de femeie," şi merge mai departe. Suntem în călătoria noastră. Suntem în drumul nostru spre Ţara Canaan. Suntem pe drumul nostru spre acea Odihnă Eternă şi binecuvântată pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Şi în călătorie, suntem ispitiţi. Suntem ispitiţi de tot felul de lucruri, dar totuşi suntem ispitiţi fără să păcătuim.

E-49 Acum, observaţi, în timp ce trecem la capitolul 4, "Să luăm dar bine seama."
Să luăm dar bine seama, ca atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, ...

E-50 Vreau să vă amintiţi că, dacă nu aflăm, dacă Dumnezeu nu ne-a descoperit-o! Indiferent cât de mult mergem la biserică, acel lucru nu are nimic de-a face cu asta. Dumnezeu trebuie să vină prin descoperire şi să ni Se descopere, asta scoate din noi toate lucrurile lumii. "Acum, în timp ce se spune, 'Astăzi, dacă...'"

E-51 Acum să începem capitolul al 4-lea.
Să luăm dar bine seama, ca, atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, ...

E-52 Acum, amintiţi-vă că, atunci când erau pe drumul spre Odihnă, Stâlpul de Foc i-a călăuzit. Acum vrem să aflăm, "Ce este această Odihnă?"
Să luăm... dar bine seama ca, atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, (priviţi), niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu.

E-53 Acum, iată făgăduinţa. Iată de ce trebuie să ne temem: dacă nu ne-a rămas o făgăduinţă. Dar există o făgăduinţă! Şi apoi, următorul lucru, să nu venim prea târziu.

E-54 Acum, gândul este, dacă suntem în drum spre Odihnă, ce este Odihna? Unde este? Este aderarea la biserică? Este să fii botezat într-un anumit fel? Este să devii membru la cea mai mare biserică din oraş? Să porţi haine mai bune? Este vorba de educaţie? Este vorba de bani, ca să putem renunţa la muncă şi să ne întindem, să ne odihnim tot restul vieţii noastre, cum spunem noi? Nu este asta.

E-55 Ascultaţi ce spune Biblia că este şi cum o obţinem.
Să luăm dar bine seama, ca, atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu.
Căci şi nouă (ziua de atunci) ni s-a propovăduit evanghelia, ca şi lor: ...
Ce este Evanghelia? Vestea cea bună. Vestea bună le-a venit în Egipt, că, "Dumnezeu a trimis un eliberator şi El ne va scoate şi ne va duce în ţara făgăduită."

E-56 Vestea bună pentru noi acum, că, "Dumnezeu a trimis un Eliberator, Duhul Sfânt, şi noi suntem pe drumul spre Ţara făgăduită." Acum, oamenii au făcut asta crezuri şi denominaţiuni, dar Dumnezeu încă rămâne, căci, Odihna noastră este "Duhul Sfânt."

E-57 Observaţi.
... evanghelia le-a fost propovăduită... lor ca şi nouă: dar cuvântul care le-a fost propovăduit nu le-a ajutat la nimic, ...
Amintiţi-vă:
... cuvântul propovăduit nu le-a ajutat la nimic, pentru că nu a fost amestecat cu credinţă în cei ce l-au auzit.

E-58 Oh, fraţii mei, permiteţi-mi să mă opresc aici pentru un minut. Indiferent cât de mult este predicat Cuvântul, cât de mult vă place modul în care a fost predicat; dacă nu sunteţi voi înşivă părtaşi la Acesta, nu vă va folosi la nimic.
... pentru că nu a fost amestecat cu credinţă de cei ce l-au auzit.

E-59 Ei au văzut minunile lui Moise. Au spus, "E destul de bine." Şi au mers acolo. Ei-ei l-au văzut făcând minuni. Şi au văzut Stâlpul de Foc, poate, sau i-au auzit vorbind despre El. "Oh, asta e în regulă."

E-60 Dar lucrul acesta nu era amestecat cu credinţa personală. Pentru că imediat ce au ajuns în pustie, ei (fiecare) au început să murmure. Şi Dumnezeu a spus, "Faptul că s-au îndoit, a fost păcat." Nu vă îndoiţi de nimic. Credeţi. Nu vă îndoiţi, oricât de greu ar fi cazul, credeţi-L.

E-61 Acum au început să murmure, şi Dumnezeu i-a nimicit. Şi apoi a jurat, în mânia Sa, că, "Nu vor intra niciodată în Odihna Sa." Şi Biblia a spus aici, cred că este în capitolul 3, că, "Trupurile lor moarte au căzut în pustie."

E-62 Capitolul 3 şi versetul 17.
Dar cu cine s-a mâhnit El timp de patruzeci de ani? Nu cumva cu cei care păcătuiseră, ale căror trupuri moarte au căzut în pustie?

E-63 Şi dintre toţi cei care au ieşit din Egipt, doar doi au intrat în ţara făgăduită. Din toată lumea antediluviană, în zilele din trecut, au fost salvate opt suflete, din miliarde. "Strâmtă este poarta şi îngustă este calea, şi puţini vor fi cei care o vor găsi."

E-64 Unii oameni spun, "Atunci, frate Branham, cum rămâne cu toate aceste mii de oameni despre care Biblia spune că vor fi acolo?"
Doar amintiţi-vă câţi au murit în fiecare generaţie, care au fost Creştini, de-a lungul veacului. Ei toţi vor învia. Aceştia formează Trupul. Vă aşteptaţi să fie o sută de miliarde în această Americă, care să iasă, sau alţii, în această lume de astăzi. S-ar putea să nu fie nici cincizeci care să iasă. Dar marea Biserică răscumpărată zace în ţărână, aşteptând. Ei sunt nestematele lui Dumnezeu care se odihnesc în ţărână. Dar sufletele lor sunt sub altarul lui Dumnezeu. Nu sunt în starea lor corectă. Sunt într-un trup, într-adevăr, dar o teofanie. Şi strigă către Dumnezeu, "Cât timp?" Se puteau vedea unii pe alţii, dar nu-şi puteau strânge mâna, un astfel de trup.

E-65 Dacă te întâlneşti cu mama ta în Slavă în seara aceasta, dacă te-ai duce, nu ai putea să-i strângi mâna, pentru că ea nu are acel fel de mână. N-ai putea s-o simţi aşa cum ai simţi acum. Pentru că, cinci simţuri este ceea ce este pus în acest corp, ar putea să controleze. Prezenţa ei ar fi simţită într-o altă atmosferă.

E-66 Asta e ca între soţ şi soţie. Nu va fi nici o căsătorie, sau dat în căsătorie, în Cer. De ce? Pentru că există un alt fel de dragoste. Nu există dorinţă sexuală. Toate aceste lucruri au trecut. Sunteţi purificaţi şi curaţi.
Dar nu aţi trăit niciodată în acea stare, prin urmare nu aţi fost creaţi pentru acea stare. Doar aşteptaţi acolo. Dar tânjiţi să vă întoarceţi acolo unde aţi fost creaţi un bărbat şi o femeie, şi acolo Dumnezeu va ridica acel trup din ţărâna pământului şi îl va slăvi. Atunci vei vedea, gusta, simţi, mirosi şi auzi şi te vei asocia. Noi nu vom şti niciodată...
Nu ne-am putea bucura niciodată de viaţa unui Înger. Noi nu am fost creaţi Îngeri. Dumnezeu a creat Îngerii. Dar El ne-a creat pe mine şi pe tine, bărbaţi şi femei. Aceasta este starea în care vom fi, pentru totdeauna, la binecuvântata Sa Venire.

E-67 Acum, vedeţi cum au fost lipsiţi, pentru că au păcătuit şi sunt lipsiţi de slavă. Dumnezeu le-a arătat Stâlpul de Foc. Le-a arătat semne şi minuni. I-a călăuzit afară. I-a adus în ispită, pentru a¬i testa şi să-i pună la încercare.

E-68 Acum, nu aţi avut voi multe ispite? Nu vă plângeţi de ele. Bucuraţi-vă. Dumnezeu este cu voi. El încearcă să vă testeze credinţa. Uitaţi-vă la Iov în Vechiul Testament, când El a spus, "Ai văzut pe robul Meu Iov, un om drept, un om desăvârşit? Nu este nimeni ca el pe pământ."

E-69 "Oh," a spus el, "sigur, Tu îl ai sub protecţie: nu are probleme, nu are griji. Nu are nicio povară financiară, totul este bine. Nu are nici o boală, nici o durere. Dă-mi-1 mie. Îl voi face să Te blesteme, în faţă."

E-70 El a spus, "El este în mâna ta, numai să nu-i iei viaţa."

E-71 Oh! A făcut totul, în afară să-i ia viaţa, dar nu l-a putut mişca pe Iov. Iov ştia că stătea bine pe Cuvânt. Aşa este. Şi toţi diavolii din iad nu l-au putut mişca, pentru că ştia că a oferit acea jertfă. El era drept. Şi ei l-au acuzat, au zis, "Ai păcătuit, Iov, şi Dumnezeu te pedepseşte." El ştia că Dumnezeu nu... că nu păcătuise înaintea lui Dumnezeu. El ştia că era fără prihană. Nu pentru că era un om bun, ci pentru că accepta arderea de tot în locul lui.

E-72 Şi, în seara aceasta, ştim că viaţa lui a dovedit că era neprihănit. Şi când tu... Nu încerci să ajungi acasă în Slavă pentru că încerci să-ţi ajuţi aproapele; asta e bine. Nu pentru că te înscrii la biserică; asta e bine. Dar ajungi acasă în Slavă pentru că accepţi neprihănirea lui Isus Cristos, nimic din ceea ce ai făcut tu însuţi.

E-73 Acum, în timp ce citim mai departe.
Căci şi nouă ni s-a propovăduit evanghelia, ... (versetul al doilea) ... ca şi lor: dar cuvântul propovăduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru că nu a fost amestecat cu credinţă în cei ce l-au auzit.
Credinţa nu era în cei care au auzit Cuvântul.

E-74 Doar gândiţi-vă că astăzi, în mica şi umila slujbă pe care Domnul mi-a dat-o, ar trebui să fie patruzeci de milioane de Americani mântuiţi, în această seară. Ştiţi ce spun? "Păi, este vorba de telepatie mentală. Este un cititor de gânduri. Nu există aşa ceva! Ei bine, el nu aparţine bisericii noastre." Vedeţi? Nu este... oricât de mult ai susţine cu Cuvântul şi ai dovedi că este Cuvântul lui Dumnezeu, că este făgăduinţa lui Dumnezeu, oricât de mult ar dovedi ştiinţa că este adevărat, ei încă nu pot crede. Biblia a spus că nu pot.

E-75 A spus, "Atunci la ce bun să-L propovăduim?" Dumnezeu trebuie să aibă un martor, pentru a-i osândi, în acea Zi. Cuvântul a fost propovăduit şi adeverit printre ei, iar ei tot au plecat cu indiferenţă. Nu a mai rămas decât judecata. Dumnezeu nu putea cu dreptate-nu putea judeca cu dreptate o naţiune decât dacă avea milă înainte de a avea judecată. El este Dumnezeu. El nu putea să o facă.

E-76 Acum ce spunem noi?
Pe când noi... fiindcă am crezut, am intrat în odihna, după cum a zis, Aşa cum am jurat în mânia Mea, că nu vor intra în odihna Mea, măcar că lucrările Lui fuseseră isprăvite încă de la întemeierea lumii.
Căci într-un loc a vorbit astfel despre-despre ziua a şaptea, ...

E-77 Acum, nu vreau să rănesc sentimentele oamenilor, împotriva religiei lor. Nu acesta este scopul meu. Afară, pe câmp, predic doar doctrinele obişnuite, marile doctrine evanghelice, fundamentale. Dar în tabernacol, printre copiii mei de aici, simt că am dreptul să predic ceea ce cred eu că este Doctrina şi Adevărul. Vedeţi? Cred că este corect.

E-78 Acum, am mii de prieteni sârnbătari buni, de oameni care sunt adventişti de ziua a şaptea. Unii dintre cei mai dragi prieteni pe care îi am, unii dintre ei sunt adventişti de ziua a şaptea.
Deşi, marea mişcare a, ceea ce se numeşte, Glasul Profeţiei, ei sunt ferm împotriva mea. Au spus că am făcut declaraţia de la amvon, şi am spus că, "Eu eram Dumnezeu. Şi că-şi că această Lumină care a urmat a fost un Înger, şi că eu eram Dumnezeu. Şi că am venit în lume să fac lucruri mari, pentru a dovedi oamenilor că eram Dumnezeu." Acum, asta a spus Glasul Profeţiei despre mine, în California. Şi oricine a spus asta, ştiţi, a spus ceva, care nu este aşa.

E-79 Dar, în primul rând, nu pentru a înălţa un gând împotriva bisericii adventiste de ziua a şaptea sau a oricărei alte biserici sârnbătare, ci doar de dragul Evangheliei. Vom ajunge, în câteva minute, şi la Cincizecime. Da. Adevărat. La baptişti, vom ajunge la asta şi vom arăta că Dumnezeu nu favorizează nicio denominaţiune. Aşa este. El favorizează doar individul. Şi El nu se ocupă de nicio denominaţiune, nu a făcut-o niciodată şi nu o va face niciodată, conform Cuvântului Său. Dar El se ocupă de indivizii din fiecare denominaţiune. Da, sunt indivizii cei de care se ocupă Dumnezeu.

E-80 Acum, ascultaţi foarte clar acest lucru şi dacă vreodată, oricând, vă va apărea această întrebare, va fi lămurită. Acum, fie ca Domnul să ne ajute.

E-81 Acum, cu atenţie, "Pentru..." Versetul 4.
Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea, ...

E-82 Acum, urmăriţi. El vorbeşte despre sabat. Câţi ştiu că cuvântul s-a-b-a-t din Eb-... este cuvântul Ebraic care înseamnă "o-d-i-h-n-ă"? Câţi ştiu asta, în limba engleză? Sigur. Nu sună ciudat cuvântul sabat? Este.

E-83 Nu sună ciudat cuvântul sanctificare? Sanctificare este un cuvânt grecesc. Sanctificare înseamnă "a fi sfinţit." Ebraică înseamnă "a face sfânt." Greacă înseamnă "a sfinţi." Engleză înseamnă "a purifica."

E-84 Sabat înseamnă "o zi de odihnă." Asta-i ce era vechiul sabat, o zi de odihnă. Când vedeţi odihnă, înseamnă "sabat." Căutaţi în manuscrisul original, dacă se întâmplă să aveţi o Biblie greacă, şi aflaţi dacă cuvântul... Dacă aveţi o Biblie Scofield, uitaţi-vă la lectura suplimentară despre "odihnă" şi vedeţi dacă nu vă aduce înapoi la sabat. Sabat înseamnă "odihnă." În regulă.

E-85 Acum urmăriţi.
Să luăm dar bine seama, ca, atâta vreme cât rămâne în piciore făgăduinţa intrării în sabatul Lui, odihna, ...

E-86 Acum, mulţi oameni ţin zile, cum ţin ziua sabatului sâmbăta. Alţii fac din duminică un idol, o zi de închinare. Şi prin harul lui Dumnezeu şi prin Cuvântul lui Dumnezeu, Dumnezeu să mă ajute în această seară, pot să vă dovedesc că ambii sunt greşiţi. Atât închinătorul duminical, cât şi cel care ţine sabatul, ambii sunt absolut greşiţi conform Cuvântului. Şi, la urma urmei, este Cuvântul după care trebuie să ne ghidăm, nu după ce spun Adventiştii, sau după ce spun Protestanţii, sau după ce spun Catolicii. Este ceea ce spune Biblia.

E-87 Acum, acum urmăriţi.
Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea, ...
Acum vom pune aici ceva de genul acesta, şi vom numi acest lucru-aceasta, "Odihna lui Dumnezeu," ziua a şaptea.

E-88 Acum priviţi. "Şi Dumnezeu..." Ascultaţi această Scriptură acum.
... Dumnezeu s-a odihnit în ziua a şaptea de la toată lucrarea Sa.
Dumnezeu a avut un Sabat, şi acea ziuă a şaptea a durat o mie de ani, un simbol al Mileniului.
Căci a vorbit... despre ziua a şaptea astfel: Şi Dumnezeu s-a odihnit... de toată lucrarea Lui-lucrarea Lui.
Pronumele personal, "Toate lucrările Lui." S-a odihnit în ziua a şaptea. Acesta este Dumnezeu.
Şi aici este zis iarăşi (sub lege), Nu vor intra în odihna Mea.

E-89 Dumnezeu s-a odihnit, fizic, pentru că El a făcut cerurile şi pământul în şase zile, şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toate lucrările Lui. S-a odihnit o mie de ani. Căci Biblia a spus că, "O zi pe pământ este o mie de ani în Ceruri; o mie de ani în Ceruri este o zi pe pământ." Câţi ştiu că Scriptura spune asta în a doua epistolă a lui Petru? Bine. "Dumnezeu s-a odihnit în ziua a şaptea. Şi El a vorbit astfel într-un anumit loc."

E-90 Acum ascultaţi cu atenţie.
Căci într-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea, Şi Dumnezeu s-a odihnit... de toate lucrările Lui.
Şi aici este zis iarăşi, (legea), Nu vor intra în odihna Mea.
El le-a dat Evreilor, pe drumul lor din ţara făgăduită, sau, din Egipt spre ţara făgăduită, sabatul zilei a şaptea .

E-91 Acum ascultaţi.
Deci, fiindcă rămâne ca să intre unii în odihna aceasta, şi pentru că aceeia cărora li s-a vestit întâi...
Odihna! Dumnezeu le-a dat legea, iar sabatul era cea de-a patra poruncă.
... n-au intrat în ea din pricina necredinţei: ...

E-92 Acum, observaţi. El vorbeşte despre lege, cum ei au intrat, nu a fost însoţită de credinţă. Nu au ţinut-o. Ei au ţinut sabatul în amintirea faptului că se duceau într-o ţară de sabat, pentru a avea odihnă veşnică de toate necazurile şi de toate grijile lor, fără stăpâni, fără nopţi neliniştite. Ei erau în drum spre ţara făgăduită de odihnă. Curgea lapte şi miere. Strugurii erau atât de mari, încât doi bărbaţi cărau un ciorchine pe umeri. O, ce ţară de odihnă binecuvântată! Dar nu au reuşit să o obţină când au ajuns acolo, din cauza necredinţei lor. Au fost deviaţi, la doar patruzeci de mile de unde au plecat din Egipt, spre ţara făgăduită. Şi le-au luat patruzeci de ani ca să ajungă acolo, din pricina necredinţei lor. Dumnezeu le-a dat prorocul lor, i-a dat semnul Său, i-a dat Stâlpul de Foc, a arătat semne şi minuni, şi le-a propovăduit Evanghelia. Şi au ieşit, după peşti şi pâini, şi au căzut în pustie. "Şi trupurile lor moarte au pierit în pustie."

E-93 Isus, la fântână, El a zis.
Au zis, "Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, timp de patruzeci de ani."

E-94 El a zis, "EU SUNT acea Pâine a Vieţii, care a venit de la Dumnezeu din Ceruri. EU SUNT Pâinea Vieţii. Moise nu v-a dat acea Pâine. Tatăl Meu a dat acea Pâine. Şi EU SUNT Pâinea care vine de la Dumnezeu din Ceruri. Dacă un om o mănâncă pe Aceasta, nu va pieri niciodată." Iată diferenţa.

E-95 Acum observaţi. Ei au spus că El... "Ei au băut din Stânca care era în pustie, timp de atâţia şi atâţia ani."

E-96 El a spus, "EU SUNT acea Stâncă." Binecuvântat fie Sfântul Său Nume! "EU SUNT acea Stâncă."
Cum ar putea fi El acea Stâncă? Acea Stâncă era o Stâncă spirituală. Îi însoţea pe fiii lui Israel. Şi Moise avea un bâţ în mână, care era un toiag de judecată al lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu i-a spus să lovească Stânca, iar el a lovit Stânca. Şi când a făcut-o, au ţâşnit ape din Stâncă. Şi Cristos era acea Stâncă, iar judecata pedepsei lui Dumnezeu pentru păcat a fost lovită asupra Lui. "Dumnezeu a făcut să se aşeze asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor," şi acea nelegiuire I-a plesnit inima. Şi din inima Lui s-a revărsat Duhul Sfânt, ca nişte râuri de apă, pentru un popor care pierea, muribund.
"EU SUNT acea Stâncă care era în pustie."
"Ei bine," a spus el, "Vrei să spui..."

E-97 El a spus, "Moise, cel care v-a spus asta, a dorit să vadă ziua Mea. Şi a văzut-o în parte."

E-98 A spus, "Acum, vrei să ne spui că Tu eşti mai mare decât Moise? Că Tu l-ai văzut pe Moise? Şi Moise a murit de opt sute de ani." A spus, "Acum ştim că ai un drac," cu alte cuvinte, nebun. "Ştim că eşti nebun."

E-99 El a spus, "Mai înainte ca Abraham să fie, EU SUNT. Eu eram MARELE EU SUNT care era în rugul aprins. Eu sunt acel Foc care era în rugul aprins. Eu sunt acel Înger care mergea înaintea lor." Şi El a spus, "Vin de la Dumnezeu şi Mă întorc la Dumnezeu." Şi El a venit de la Dumnezeu, S-a făcut trup şi a locuit printre noi; S-a întors la acelaşi Stâlp de Foc.
Şi iată-Laici, în această seară, după două mii de ani, "acelaşi ieri, astăzi şi în veci," făcând acelaşi lucru, călăuzindu-i pe copiii Săi binecuvântaţi.

E-100 Şi mulţi intră... din pricina necredinţei. Acum, el a spus, "El a hotărât o zi," o zi în care Dumnezeu Şi-a săvârşit lucrarea. Apoi, "El a hotărât 'o altă zi,' astfel, că dacă vor auzi, dacă vor veni, care ţin sa ba tele, merg mai departe prin lunile noi şi aşa mai departe." Iată unde fraţii adventişti încearcă să vă readucă.

E-101 Acum să citim mai departe. Observaţi.
Deci fiindcă... rămâne ca să intre unii, şi pentru aceia cărora li s-a vestit întâi vestea bună n-au intrat în ea din pricina necredinţei lor.

E-102 Acum, versetul 7. O, vai! Eu spun că Scriptura este insuflată matematic. Eu spun, Scriptura este, şi în toate privinţele, insuflată. Matematica Bibliei este perfectă.

E-103 Aţi observat că Statele Unite sunt numărul treisprezece în tot ceea ce fac? Ştiţi că au fost înfiinţate cele treisprezece colonii? Ştiţi că steagul a avut mai întâi treisprezece stele în el? Ştiţi că tot ceea ce face Statele Unite este în număr de treisprezece? Ştiaţi că apare în Biblie în Apocalipsa 13? Cu siguranţă. Fiara cea mică, mielul care a ieşit din apă, nu din gloată şi mulţimi de oameni, ... nu din apă, ci din pământ, unde nu este nimeni. Avea două coarne mici: puteri civile şi ecleziastice. Iar el era un miel: libertatea religioasă. Şi, după un timp, au mers împreună şi el vorbea ca balaurul şi exercita toată puterea pe care o avea Roma înaintea lui. Asta vine în naţiunea noastră. Însemnaţi-vă asta. Priviţi la Confederaţia Bisericilor şi la cea Catolică unindu-se împreună, şi urmăriţi ce se întâmplă.

E-104 Oamenii care urmează Stâlpul de Foc vor avea cu siguranţă o perioadă dificilă, dar ei sunt gata pentru translaţie la acel timp, aşa este, doar gata să plece. "Pentru că Mielul i-a biruit," a spus Biblia, "şi cei care L-au urmat, pentru că ei au fost numiţi cei aleşi şi cei credincioşi, cei Aleşi ai lui Dumnezeu." Evit să intru în această profeţie acum, ca să putem continua cu asta.

E-105 Ascultaţi cu atenţie, capitolul 7, ... adică capitolul 4, versetul 7. Şapte este numărul desăvârşirii. Trei este numărul Vieţii. Şapte este numărul desăvârşirii, iar acesta dă sabatul complet.
"Şi iarăşi" amintiţi-vă, a vorbit, "Dumnezeu," astfel. Apoi a vorbit despre "lege," în acest fel. Şi apoi, din nou, "El a hotărât o zi," a treia zi, a treia oară.
Din nou, a hotărât o zi, o anumită zi, zicând în David, Astăzi, după atâta vreme; ... Astăzi, după atâta vreme; cum s-a spus, Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inima. (Urmăriţi.)
... dacă Isus le-ar fi dat odihnă (un sabat), ... nu ar mai vorbi după aceea de o altă zi.
Dispensaţiile se schimbă odată cu Isus Cristos: de la lege la har, de la fapte la har, de la ceva ce faci tu la ce a făcut Dumnezeu, pe baza meritelor tale sau pe baza meritelor Lui. S-a schimbat.

E-106 Când Moise a ieşit din pustie, cu legea, a spus, "Să nu comiţi adulter. Să nu furi. Să nu ucizi. Să sfinţeşti ziua de sabat." Când a ieşit Isus din pustie... Când a venit Moise, diavolul l-a ispitit.
De îndată ce diavolul l-a ispitit, el l-a luat în considerare. Moise avea un punct slab. Câţi ştiu care era acesta? Temperamentul. Şi de îndată ce i-a văzut închinându-se la viţelul de aur, a aruncat poruncile şi le-a sfărâmat, arătându-vă că preoţia va fi sfărâmată. Şi Dumnezeu i le-a dat din nou.

E-107 Dar când Isus a ieşit din pustie, patruzeci de zile de post, era flămând, singurul punct slab pe care-l avea. Şi diavolul a venit la El, i-a zis, "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, transformă pietrele acestea în pâine. Fă aici o minune. Lasă-mă să Te văd făcând-o şi Te voi crede."

E-108 Isus a spus, "Este scris, 'Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice Cuvânt care iasă din gura lui Dumnezeu."' Ştia că nul¬a întâlnit acolo pe Moise, căci El a mers la Cuvânt.
109 L-a urcat pe streaşina, templului, şi a zis, "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos." Şi a îmbrăcat, nu a citat, ci a îmbrăcat Scriptura. A zis, "Este scris, 'A poruncit Îngerilor, cu privire la, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră. El Te va lua pe mâini."'

E-110 Şi Isus a mers direct la Cuvânt şi l-a mustrat.
111 L-a dus sus pe munte şi I-a arătat Statele Unite şi Germania şi Elveţia, şi toate naţiunile lumii, care vor fi vreodată, a spus, "Toate sunt ale mele. Fac cu ele ce vreau." Nu-i de mirare că avem războaie şi necazuri. A spus, "Fac cu ele..." Nu-i de mirare că femeile se îmbracă... şi scapă basma curată, în faţa legii. Toate sunt guvernate de diavolul. Aşa a spus Biblia. Satan a spus, "Sunt ale mele. Fac cu ele ce vreau eu." A spus, "Dacă te vei închina mie, te voi face împărat ca şi mine."

E-112 Isus a spus, "Este scris, 'Să te închini Domnului Dumnezeului tău, numai Lui să-I slujeşti.' Înapoia Mea, Satano."
De ce? Isus ştia că le va fi moştenitor în acest mare Mileniu, când va veni Împărăţia Sa. "Facă-se voia Ta, precum în Cer aşa şi pe pământ." Nu se vor mai purta pantaloni scurţi. Nu va mai exista băutură. Nu va mai fi pofta. Nu va mai fi adulter. Nu va mai fi moarte. Nu va mai fi durere. El devine moştenitor al fiecărei naţiuni. Ele sunt ale Lui. Aşa este. Sunt ale Lui şi El va deveni moştenitor. Dar Satana le are pentru un spaţiu de timp, adică astăzi, când trăim noi.

E-113 "Dar El a hotărât o zi, zicând, 'Astăzi, după atâta vreme.' Şi a spus, 'Nu vă împietriţi inimile."'
Căci dacă le-ar fi dat Isus odihna, ... n-ar mai vorbi după aceea de o altă zi.

E-114 Fratele meu adventist, priveşte Asta. Pavel aici, a spus. Şi Pavel a spus, în Galateni 1:8, dacă notaţi scripturile, Galateni 1:8, "Dacă vine un Înger din Cer şi propovăduieşte o altă evanghelie în afară de Aceasta pe care am propovăduit-o eu, să fie anatema." Pavel a spus, "Dacă Isus le-ar fi dat o zi de Odihnă..."

E-115 Priviţi, când El a coborât de pe munte. El a coborât atunci. El l-a biruit pe diavol. Era uns, pregătit pentru slujba Sa. El a spus, "Aţi auzit că s-a zis, celor din vechime, 'Să nu ucizi,' dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său, fără motiv, a ucis deja. Aţi auzit că s-a zis, celor din vechime," în această zi, cei care ţin sabatul. "Aţi auzit că s-a zis, în vremurile din urmă, sub lege, 'Să nu preacurveşti."' Trebuia să fii în fapt, ca să fii vinovat. "Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca să o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui." Diferit! A trecut chiar peste cea de-a patra poruncă. Dar le-a dat El Odihnă?

E-116 Să vedem ce a spus. "David a spus, 'După atâta vreme, va veni o Odihnă desăvârşită?" Dumnezeu S-a odihnit de lucrările Sale, în ziua a şaptea. Dumnezeu a binecuvântat ziua de sabat şi le-a dat-o evreilor în pustie, în acest sens. Ei au intrat... din pricina necredinţei, pentru că Cuvântul nu era însoţit de credinţă. "Şi din nou, El a hotărât o anumită zi, spunând în David, 'După atâta vreme."'
Sute de ani după ce David a murit, Fiul lui David se va ridica, care este Isus, "Şi dacă vor auzi Glasul Meu, nu vă împietriţi inima." Dumnezeu va vorbi inimii.

E-117 Acum, urmăriţi, pentru versetul 9 acum, pentru voi care citiţi. "Isus le-ar fi dat odihnă," versetul 8, "Ar fi... vorbit de o altă zi."

E-118 Dacă ar fi fost să fie un sabat, dacă ar fi fost să fie o ţinere a duminicii, atunci El ar fi vorbit despre asta. Dacă El ar fi spus, "Acum nu mai există sabat, nu mai ţineţi ziua a şaptea, ceea ce vreau să ţineţi este duminica," ar fi spus-o. Pavel a spus că El ar fi făcut-o. Ar fi spus, "Voi toţi închinaţi-vă duminica. Aceasta va fi odihna." Ei bine, dacă ar fi vrut ca ei să ţină Sabatul, El ar fi spus, "Rămâneţi doar să ţineţi ziua a şaptea. Dar acum vreau ca voi să ţineţi duminica, ziua a opta." Nu. El nu a spus niciodată aşa ceva.

E-119 El a spus, "Dacă Isus le-ar fi dat o zi, n-ar fi vorbit El despre ea?"

E-120 Acum, versetul 9. Fiţi gata.
Rămâne dar o odihnă pentru poporul lui Dumnezeu, o ţinere a sabatului pentru poporul lui Dumnezeu.
Fiindcă cine a intrat în odihna Lui (a lui Cristos) a încetat şi el de lucrările lui, cum s-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale, în ziua de sabat.

E-121 Vedeţi? Acum să luăm o Scriptură şi să susţinem asta. În regulă. Când Dumnezeu a făcut lumea în şase zile, S-a odihnit în ziua a şaptea şi nu a mai lucrat. Binecuvântat fie Numele Domnului. El a construit lumea, a pus creaţia în ea şi s-a dus să se odihnească; şi nu s-a mai întors niciodată, ca să mai construiască altă lume. El a terminat lucrările şi s-a dus să se odihnească. Acum, pe... Apoi, după acea mie de ani, a venit păcatul; atunci Cristos a fost reprezentat, Mielul a fost reprezentat. Acum, evreilor li s-a dat acest lucru ca un tip al Odihnei din ziua a şaptea.
Acum, el a hotărât o altă zi, spunând în David: ... după atâta vreme, vine o altă odihnă.

E-122 Acum, care este această Odihnă? Întoarceţi-vă cu mine la Matei, la capitolul 11, şi la ultima parte a capitolului 11 al Sfântului Matei. Asta este atunci când Isus şi-a încheiat predica de pe munte, şi veţi vedea ce a spus.

E-123 El a spus, "Oricine se uită la o femeie, să o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. Oricine se mânie pe fratele său, fără motiv, a ucis fratele." Toate aceste lucruri, şi El nu a atins niciodată acea a patra poruncă, de sabat.

E-124 Acum El încheie. Iar Sabatul este marea Făgăduinţă a lui Dumnezeu. Este o Odihnă. Acum, acum urmăriţi aici, când El a terminat de încheiat cu fericirile. Aici El spune, versetul 27 din capitolul 11 al Sfântului Matei. Unde, El învăţa fericirile în capitolul 5.
Toate lucrurile Mi-au fost date în mână, de Tatăl Meu: şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, afară de Tatăl; ...
Vedeţi, nu-l puteţi cunoaşte pe unul fără să-l cunoaşteţi pe celălalt, pentru că El era Tatăl manifestat în trup .
... şi nimeni nu cunoaşte pe Tatăl, afară de Fiul, ...

E-125 Se pare că oamenii ar putea să vadă Asta şi să nu se certe. Cu siguranţă. Dumnezeu nu este trei Persoane. Dacă El este trei Dumnezei, atunci suntem păgâni. Care dintre ei este Dumnezeu? Sunt, toţi trei, un singur Dumnezeu, sunt trei slujbe ale aceluiaşi Dumnezeu. El a fost Tatăl, sub forma Duhului Sfânt, în acel Stâlp de Foc din pustie. El a fost Fiul, când a folosit slujba de Fiu. "Peste puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea; voi pleca. Voi veni din nou şi voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii." Vedeţi? El este şi Paternitatea, şi Calitatea de Fiu, şi Duhul Sfânt. Totul este acelaşi Dumnezeu care lucrează în trei slujbe diferite:
Paternitate, Calitate de Fiu, Duh Sfânt. Niciodată...
Întâi Ioan 5:7 a spus: "Căci trei sunt care mărturisesc în Cer:
Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Aceşti trei sunt Unul."

E-126 Toma I-a spus, "Doamne, arată-ne pe Tatăl." Îi va fi de-ajuns.

E-127 El a spus, "De atâta vreme sunt cu voi, şi nu Mă cunoşti?" A spus, "Când Mă vedeţi pe Mine, L-aţi văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar, 'Arată-ne pe Tatăl'?"

E-128 Acum, Unitarienii a luat asta, grupul de oameni de la unitarieni, şi încearcă să facă Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, doar o singură slujbă şi o singură poziţie ca şi degetul tău, unul singur. Asta e greşit. Dumnezeu nu putea... Isus nu putea fi Propriul Său tată. Dacă El era, atunci era un... Ei bine, cum putea El fi Propriul Său tată?

E-129 Şi dacă Dumnezeu este un om, separat de Duhul Sfânt, El a avut doi taţi. Căci Biblia a spus că, "Duhul Sfânt a umbrit-o pe Maria şi ea a zămislit." Şi Biblia a spus, în Matei 1:18, că, "ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt." Atunci care este tatăl Lui, Duhul Sfânt sau Dumnezeu? Amândoi, acelaşi Duh, sau El a avut o naştere nelegitimă de la două duhuri.
Aceasta este o dogmă catolică, şi nu a fost niciodată o învăţătură Biblică. Martin Luther a adus asta, împreună cu multe alte Catolicisme care se află în biserica Luterană. Wesley a continuat-o. Şi încă mai continuă, dar este o eroare. Nu este Adevărul. Niciodată nu a fost, niciodată nu a fost o Doctrină Biblică. Niciodată nu a fost o poruncă în Biblie, să înveţe trei Dumnezei.
Există un singur Dumnezeu. Isus a spus, "Ascultă, O Israele, Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, un singur Dumnezeu," nu trei Dumnezei.

E-130 În Africa, se botează o dată pentru Tatăl, o dată pentru Fiul şi o dată pentru Duhul Sfânt. Şi atunci vine bietul Iudeu şi spune, "Care dintre ei este Dumnezeul vostru? Care dintre ei este, Tatăl, Fiul sau Duhul Sfânt?" Sunt, toţi trei, Unul. Biblia a spus că sunt Unul.

E-131 Isus a fost o casă în care a locuit Dumnezeu. Biblia a spus că¬că, Întâi Timotei 3:16, "Fără controversă," (adică, "argument") "mare este taina evlaviei. Căci Dumnezeu s-a manifestat în trup, a fost văzut de Îngeri, primit pe... propovăduit, crezut şi primit în Slavă." Dumnezeu a fost. Biblia a spus, "Numele Lui se va chema Emanuel, care tălmăcit înseamnă, 'Dumnezeu cu noi."' Biblia a spus că, "Isus, în El a locuit trupeşte toată plinătatea lui Dumnezeu."

E-132 Aşa cum am avut şi aseară: Dumnezeu, la început, era Duh. Şi apoi, din Dumnezeu, a ieşit Logosul, sau teofania, care era o formă de om, numit Fiul lui Dumnezeu, prefigurat. El a venit pe pământ, într-un trup de carne, chiar înainte de a veni în Isus Cristos. Acum înghite asta o dată, frate. Ţi-o voi dovedi.

E-133 Când-când Moise L-a văzut. El a spus, "Lasă-mă să-Ţi văd chipul, Doamne." Şi Dumnezeu l-a ascuns în stâncă. Şi când El a trecut pe acolo, a spus, "Era partea dinapoi a unui om." Asta era acea Teofanie. Exact aşa este.
Apoi, acea Teofanie trebuia să se facă trup. Nu o altă Persoană, ci aceeaşi Persoană trebuia să se facă trup, pentru a scoate afară boldul morţii.
La fel ca o albină, când înţeapă, lasă acul. Şi el nu a lăsat niciodată acea... Putea să pună un ac în carnea umană, pentru că este păcat. Dar, frate, când el a înţepat trupul acelui Emanuel, şi-a pierdut acul. Da, domnule. Poate să bâzâie, dar nu mai are ac.

E-134 Nu e de mirare că Pavel, când s-au dus să-i taie capul, a spus, "O, moarte, unde-ţi este boldul? Poţi să bâzâi şi să zmuzăi cât de mult vrei tu. Mormântule, unde îţi este biruinţa? Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Isus Cristos." Iată.
A fost nevoie de Dumnezeu Însuşi pentru a face asta. El a venit şi s-a manifestat în carne şi oase. S-a întors înapoi în Duh.

E-135 Voi spuneţi, "Frate Branham, nu ne-ai spus niciodată încă, când s-a făcut Dumnezeu trup înainte să vină în Cristos."
Când Abraham stătea sub cortul lui, într-o zi, au venit doi Îngeri şi Dumnezeu, urcând la el, în trup uman. Aveau praf pe haine şi erau obosiţi, şi s-au aşezat. Şi Abraham a ieţit şi a luat viţelul de la o vacă şi l-a tăiat. Şi a făcut nişte cotlete de miel. A ieşit şi a luat... a pus-o pe Sara să ia nişte făină de grâu şi să o cearnă şi să facă nişte turte. Şi a luat nişte unt de la vacă şi a luat nişte lapte bătut. Şi le-a dus afară şi le-a aşezat jos, iar Dumnezeu le-a mâncat.

E-136 Aleluia! Acesta este motivul, "Credinţa mea priveşte sus spre Tine, Tu Miel de pe Calvar."

E-137 Crezi că este un lucru mare pentru Dumnezeu? Dumnezeu, Care a făcut tot potasiul şi calciul şi tot ce există în lume, El a coborât să-l viziteze pe Abraham. El a spus, "Crezi că o să ascund de tine, ştiind că tu eşti moştenitorul lumii?" Amin. "Nu voi ascunde de tine." Dumnezeu a luat doar un...

E-138 Suntem făcuţi din şaisprezece elemente. El a luat doar nişte potasiu, şi nişte calciu, nişte petrol, lumină cosmică, "Pfiu ! " "Intră în asta, Gabriele," un trup!

E-139 "Pfiu !" "Intră în asta, Pelin." El a intrat în acesta.
Doi Îngeri, din Cer!

E-140 Dumnezeu a întins mâna şi a luat un pumn din asta, "Pfiu," a intrat în acesta, El însuşi. A coborât şi era flămând. Binecuvântat... Ce ziceţi de asta, fraţi Adventişti care nu mâncaţi carne? O să ne ocupăm de asta, mai încolo. Dumnezeu Atotputernic, Iehova, aflaţi dacă acelaşi Nume nu este tradus Acelaşi la rugul aprins! Aleluia!
Şi când El a fost pe pământ, El a spus, "Mai înainte ca Abraham să fie, EU SUNT, Acelaşi la rugul aprins." Aşa este, Elohim, vedeţi dacă nu este acelaşi. El a fost Cel care a fost la rugul aprins.

E-141 El a fost Acela aici, în prezenţa lui Abraham, într-un trup de carne, care a mâncat viţel, şi a băut lapte de la vacă şi a mâncat unt pe turte. Binecuvântat să fie Sfântul Nume al lui Dumnezeu! A mers chiar acolo şi a spus, "Nu voi pleca..."
Şi El stătea cu spatele. A spus, "Abrahame, Eu am să te vizitez şi vei avea acel copil. Tu ai acum o sută de ani, iar Sarah are nouăzeci." Şi Sarah, în cort, a făcut: "Ha!" a râs. El a spus, "Ce a făcut-o pe Sarah să râdă?" În spatele Lui; cortul între ei.

E-142 Abraham a spus, "Sarah, ai râs?"

E-143 "Nu, nu am râs."

E-144 A spus, "Ba da, ai râs." Ce fel de telepatie este asta? Ce fel de citire a minţii a fost asta?
El face acelaşi lucru şi astăzi. El este Iehova-jireh, Iehova¬rapha, acelaşi ieri, astăzi şi în veci. El nu dă greş niciodată.

E-145 Uitaţi-vă la El. Acolo stă El. A ieşit afară şi a vorbit cu Abraham; şi a dispărut, în ochii lui. Şi marele patriarh Abraham a spus că "a vorbit faţă în faţă cu Dumnezeu, Elohim," acelaşi Dumnezeu. Aţi înţeles? Nu trei Persoane, frate. Trei slujbe ale aceleiaşi Persoane!

E-146 La început a fost acelaşi, El era acel mare Duh, Izvorul în care se află tot adevărul, toată dragostea, toată pacea. Tot ceea ce era pur era în acest Izvor. Începe să formeze un trup, o teofanie, felul de trup la care mergem noi. Nu un trup glorificat, ci un trup îngeresc, ca; are contur, formă.

E-147 De fiecare dată când văd un copac, mă gândesc, "Acel copac este cel negativ. Există unul pozitiv undeva." Copacul acela a fost făcut din ceva. O inteligenţă l-a făcut. Şi tot ce face acest pământ este să reflecte Cerul. Aşa spune Biblia. Şi dacă există un copac aici care trebuie să piară, există unul în Slavă care nu va pieri.

E-148 Dacă văd un om, văd un cuplu tânăr şi drăguţ, bărbatul şi soţia lui, mergând pe stradă, iubiţi împreună, ce reflectă ei? Binecuvântat să fie Numele Domnului! Există unul în Ceruri care nu va pieri niciodată. "Dacă această cort pământesc se desface, avem unul care ne aşteaptă deja," teofania.

E-149 Atunci aveţi trinitatea: marele Duh, care locuieşte în Fiul, Isus; Isus care locuieşte în Biserică. "În acea zi, veţi şti că Eu sunt în Tatăl, Tatăl în Mine şi Eu în voi." [porţiune goală pe bandă – Ed.] Tot ceea ce era Dumnezeu, El a turnat în Isus; tot ceea ce era Isus, El a turnat în Biserică. Iată. "Eu în Tatăl, Tatăl în Mine; Eu în voi şi voi în Mine." Iată-iată Trupul.

E-150 Asta e problema cu biserica. Au fost învăţaţi un fel de doctrină măruntă, meschină, sisifica tă, de vreo doamnă bătrână, care umblă de colo-colo şi are cine de supă şi petreceri cu cărţi. Nu e de mirare că avem tot haosul pe care îl avem. Nu avem nevoie de programe pentru copii şi de mici cine de supă. Ceea ce ne trebuie este o Evanghelie veche şi aspră, şi oameni de credinţă cu sabia scoasă, şi să provoace. Ceea ce ne trebuie astăzi, nu o teologie meschină şi o teorie a unei clici făcute de om. Avem nevoie de Evanghelia aspră predicată în Lumina şi Puterea şi demonstraţia Duhului Sfânt.

E-151 Observaţi aici acum.
Aşa cum a spus, a hotărât o altă zi, zicând în David, ...
... dacă Isus le-ar fi dat odihnă, ... nu ar fi vorbit... de o altă zi.
Rămâne dar... o odihnă pentru poporul lui Dumnezeu.
Fiindcă cine a intrat în odihna Lui, ... a încetat şi el de lucrările lui, cum a încetat Dumnezeu de la lucrările Sale.

E-152 Acum unde vom citi? Matei, al douăzeci-... Capitolul 11, versetul 2 7.
Toate lucrurile pe care Tatăl Mi le-a dat, Mi-au fost date de Tatăl Meu, mai precis: şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, afară de Tatăl; (Bine.) tot astfel nimeni nu cunoaşte pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.

E-153 Vedeţi, nu este cât de mult învăţaţi, cât de mult vrea episcopul să cunoaşteţi. Este cât de mult vrea Dumnezeu să cunoaşteţi. Dacă nu puteţi vedea această Descoperire, nu-l întrebaţi pe episcop. Întrebaţi-L pe Dumnezeu. Nu-l întrebaţi pe păstorul vostru. Întrebaţi-L pe Dumnezeu. "Fiul îl descoperă pe El," El, pronume personal.

E-154 Ascultaţi. Acest lucru vă va şoca. Iată porunca. Pavel a spus: "Dacă El ar fi lăsat o altă zi, ar fi vorbit despre asta." Dar iată ce a spus El.
Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da sabat, odihnă.
Luaţi jugul Meu asupra ta şi învaţă de la Mine; căci Eu sunt blând şi smerit cu inima: şi vei găsi sabat pentru sufletul tău.
Căci jugul Meu este bun şi sarcinile Mele sunt uşoare.

E-155 Urmăriţi ce a spus Pavel.
... dacă Isus le-ar fi dat odihnă, ... ar fi vorbit de o altă zi.
Dar a hotărât o... zi, zice în David, ... după atâta vreme; ... când îi veţi auzi glasul, nu vă împietriţi inima.
"Şi a mai rămas..." Ascultaţi acum, versetul 9.
Rămâne dar o odihnă, un sabat, pentru poporul lui Dumnezeu.
Fiindcă cine, bărbatul sau femeia, care a intrat în odihna Lui...
"Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi. Eu vă voi da odihnă."
... a încetat de la lucrările lui... , cum Dumnezeu a încetat de ale Sale.

E-156 Ai fi putut avea douăzeci de ani. Ai fi putut avea treizeci de ani. Ai fi putut avea cincizeci de ani. Dar în clipa în care auzi Vocea lui Dumnezeu bătând la inima ta, nu o împietri. Atunci intră... "Cine ascultă Cuvintele Mele crede în Cel ce M-a trimis, are Viaţă veşnică, Eternă, şi nu va veni la osândire, ci a trecut din moarte la Viaţă."

E-157 "Spune, frate Branham, ce se întâmplă?" Primiţi Duhul Sfânt. Cristos vine în voi. Este adevărat?

E-158 Deschideţi cu mine la Isaia, capitolul 28, şi haideţi să citim. Isaia, capitolul 28, vedeţi ce a spus profetul despre asta. Matei... 28, începând de la versetul 8. Aici este necazul din timpul de pe urmă. Trebuie să încheiem într-un minut.
Căci toate mesele vor fi, sunt pline de vărsături şi... nu mai este nici un loc curat.

E-159 Daţi-mi voie să mă opresc un minut. Aşa cum a spus Ernie seara trecută, vorbea cu cineva. Ernie Fandler, acest frate aici din Elveţia, a spus, "M-am oprit şi am lăsat să pătrundă."

E-160 Vreau ca asta să pătrundă.
... nu mai există nici un loc curat.
Căci toate mesele vor fi pline de vărsături...
Şi aşa cum un câine se duce la vărsătura lui... şi o scroafă... la mocirla ei, aşa se întoarce poporul.

E-161 Ce se întâmplă cu voi, Metodiştilor? Înainte aveaţi Lumina. Ce s-a întâmplat? Dumnezeu v-a luat-O din mână, El a dat-o N azarineenilor.
Ce s-a întâmplat cu voi, Nazarineenii? Aveaţi cândva Lumina. Dumnezeu a luat-O din mâinile voastre şi a dat-O Penticostalilor. Corect. Voi biserica lui Dumnezeu şi restul de voi, sfinţeniştii, pentru că aţi respins Lumina, v-aţi denominat şi aţi spus, "Nu vom crede nimic altceva în afară de asta," Dumnezeu a mers mai departe şi v-a arătat că are oameni care Îl vor urma.

E-162 Ce s-a întâmplat cu voi, Penticostalii? Aţi avut Lumina. Dumnezeu a luat-O de la voi.
Stâlpul de Foc merge mai departe. De fiecare dată când Stâlpul de Foc s-a mişcat, Biserica s-a mişcat odată cu El.
Şi când Luther s-a organizat, afară din biserica Catolică, propria sa biserică, Stâlpul de Foc s-a mutat şi Wesley a mers cu Acesta.
Wesley s-a organizat şi şi-a făcut denominaţiunea lui, iar Stâlpul de Foc s-a mutat şi Nazarineenii au mers cu Acesta.
Nazarinenii s-au organizat, iar biserica lui Dumnezeu a mers cu Acesta; şi spuneau că nu erau o denominaţiune, dar erau.

E-163 Apoi ce s-a întâmplat? Următorul lucru care s-a întâmplat, Penticostalii au văzut Focul, şi au luat-o din loc. Şi ce aţi făcut voi? Aţi făcut o doctrină din limbi, şi aţi organizat-o, "Toată lumea trebuia să vorbească în limbi înainte de a primi Duhul Sfânt," apoi Dumnezeu s-a îndepărtat imediat şi v-a lăsat acolo unde sunteţi.

E-164 Ce s-a întâmplat cu voi, Unitarieni? Aţi găsit botezul, Numele lui Isus. Aţi făcut o doctrină din asta şi v-aţi separat de restul, şi Dumnezeu s-a îndepărtat imediat şi v-a lăsat să staţi acolo. Exact.

E-165 Ce s-a întâmplat cu voi, Adunarea lui Dumnezeu, vechiul Consiliu General? Aţi făcut o organizaţie din a voastră, şi Dumnezeu s-a îndepărtat imediat şi v-a lăsat pe loc. Şi acum nu sunteţi nimic altceva decât un grup rece şi formal, ca şi ceilalţi.
Şi Stâlpul de Foc merge mai departe. Aleluia!
... toate mesele sunt pline de vărsături...

E-166 Uitaţi-vă la Cina Domnului. De ce, ei chiar... Am fost la un loc unde iau franzelă de pâine veche. Şi azima ar trebui să fie făcută din aluat nedospit. Şi o dau la păcătoşi, fumători de ţigări, prostituate, curve, atâta timp cât au numele lor trecut în registru.

E-167 Şi voi Baptiştii chiar îi spuneţi împărtăşire "închisă". Acum, voi, Baptiştii, cântaţi un pic, Dumnezeu vă va scoate trâmbiţa. Exact aşa este, nu veţi mai putea să trâmbiţaţi cu aceasta. Împărtăşire "închisă", vă separaţi, păreţi mai sfinţi decât sunteţi.
Nu uitaţi, acesta este un tabernacol Baptist. Iată ce aveţi, vi¬l organizaţi. "Oh," voi spuneţi, "noi nu suntem o organizaţie." Ba da, sunteţi. Cu siguranţă, sunteţi. Spuneţi, "Suntem o comunitate." Da, pentru oricine care intră pe uşă şi învaţă doar cum credeţi voi, este în regulă. Dar, unul, voi-voi nu-l veţi da afară, dar îl veţi excomunica din frăţia voastră. Exact aşa este. Oh, aveţi un mod de a o face. La fel şi Dumnezeu are un mod de a o face. Dar Biserica lui Dumnezeu va merge mai departe. Stâlpul de Foc nu va accepta aşa ceva.
... toate mesele sunt pline de vărsături...

E-168 Acum ascultaţi. Acum asta o să vă şocheze doar un minut. Ascultaţi. Voi citi Cuvântul. Cine a fost acesta? Profetul Isaia.
... toate mesele sunt pline de vărsături... aşa că nu este nimic curat, doar se mănâncă între ei.

E-169 Vin la biserică: femeile taie, îşi tund părul, poartă pantaloni scurţi, ies afară văd bărbaţii care vin pe stradă; tund gazonul în curte, fetiţele vor să audă pe cineva care face fluieratul unui buldog sau lup, ce-o fi, ştiţi voi, "Whet-whew!" Oh, crezi că eşti drăguţă, nu-i aşa?

E-170 Şi voi, bărbaţii, mergeţi pe stradă, cu un trabuc în gură şi un diacon în consiliu. Arătaţi ca un taur texan decornat. Şi apoi credeţi că sunteţi cineva. Exact aşa este. Nu e de mirare că toate mesele... Mergeţi şi vă împărtăşiţi, şi vă comportaţi ca şi cum aţi fi cineva, şi înşelaţi şi furaţi şi minţiţi, toată săptămâna. Ce se întâmplă cu voi?
... toate mesele sunt pline de vărsături...

E-171 "Oh, eu iau Cina Domnului. Sigur, o facem în biserica noastră. Isus a spus că ne va învia în zilele de pe urmă dacă luăm Cina Domnului."

E-172 Dar, "Cine mănâncă şi bea cu nevrednicie, mănâncă şi bea osânda lui însuşi, nedeosebind Trupul Domnului. Din pricina aceasta sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi mulţi sunt morţi," biserici vechi, moarte, formale. Duhul lui Dumnezeu a ieşit din voi. Stâlpul de Foc nu mai este acolo. Voi negaţi vindecarea Divină. Voi negaţi învierea.

E-173 "Oh," spuneţi, "oh, El a înviat din morţi, istoric." Ei bine, cum rămâne cu faptul că El este la fel şi astăzi, dacă a înviat din morţi? Spuneţi, "Oh, asta nu este aşa." Acum, iată-vă. Aveţi învierea aşa cum vreţi voi, iar Dumnezeu o are aşa cum vrea El.

E-174 Dar, problema este, că Biblia a spus, ceea ce ştim că este Adevărul, că El va confirma Cuvântul. "Şi aceste lucruri pe care le fac Eu, veţi face şi voi la fel. Şi Eu voi fi cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii." "Isus Cristos, acelaşi ieri, astăzi şi în veci." Asta-i ce a spus Cuvântul.

E-175 Acum ce este sabatul?
... toate mesele sunt pline de vărsături... niciuna nu este curată.
Pe cine să înveţe El înţelepciunea?
Nu înţelepciunea lumească; înţelepciunea spirituală!
Pe cine să înveţe El înţelepciunea?... Pe cine să facă El... să înţeleagă învăţătura?

E-176 "Oh, binecuvântat să fie Dumnezeu, organizaţia noastră nu crede Asta. Ei nu ar tolera Asta." ... contează ce crede organizaţia voastră. Ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre asta? "Oh, ei bine, păstorii noştri, ştiţi, sunt educaţi." Oh, sigur. Cu siguranţă, au atât de multă educaţie, încât L-au lăsat pe Dumnezeu afară. Cu adevărat, pentru că poţi să le spui Cuvântul şi ei se vor merge în jur şi vor spune, "Ei bine, eu nu cred Asta chiar în acel fel." Oh, sisifica tule! Lasă-mă să vă spun.

E-177 Uitaţi aici.
... pe cine să facă El să cunoacă învăţătura? celor înţărcaţi de la sân, şi celor înţărcaţi de la lapte, şi luaţi de la sân.

E-178 Zilele trecute, a venit un vecin de-al meu. El a spus, "Billy, un anumit păstor de aici din oraş, cea mai simpatică persoană pe care ai văzut-o vreodată..." A spus, "Eu şi soţia stăteam îmbrăcaţi în pijamale, pe la miezul nopţii, şi acel mic păstor a intrat pe fugă şi el-el-el a băut nişte cafea cu noi şi a luat-o spre casa celuilalt vecin şi a dat mâna cu ei. Jucau o partidă mică de cărţi, iar el s-a aşezat şi a jucat cărţi cu ei." A spus, "Oh, era cel mai sociabil ins pe care l-ai văzut vreodată." A spus, "Oh, îl iubim. Nu am scăpa de el pentru nimic în lume."

E-179 Am stat puţin acolo şi m-am gândit, "Ei bine?"

E-180 A spus, "Oh, nu crezi că fiecare biserică are nevoie de un om ca el?" Huh! Nu am putut răspunde la asta. El a spus, "Într-un alt loc mic," a spus, "aveau un loc atât de frumos. Acest păstor şi soţia lui, oameni adorabili, mergeau şi se ocupau atât de mult de copii, până au făcut o-o şcoală biblică." Şi a spus, "Aveau atât de mulţi, încât locul era plin de copii." A spus, "Vai, el ştie să le spună tot felul de poveşti micuţilor."

E-181 Am spus, "Asta e frumos. E foarte drăguţ."
182 M-am întors. Tocmai am venit din Canada. M-am gândit, "Iată-mă aici. Vai! Oameni... Ce se întâmplă cu mine? Eu nu fac asta." M-am dus să-mi spăl maşina. M-am gândit, "Doamne, ajung să fiu un om bătrân şi iată-mă aici. Am luptat. Am plâns. Am implorat. Şi orice primesc e o mare blasfemie."

E-183 Orice, să spună cineva ceva rău despre tine, "Oh, bătrânul holy-roller" ceva aşa.

E-184 Mă gândeam la asta. Şi un Glas a venit la mine, a spus, "Oamenii aceia sunt în regulă dacă fac asta, dar Eu nu te-am chemat niciodată să faci asta. Te-am chemat să iei Sabia şi să stai acolo ca Iosua şi să provoci, frate. Nu să te prosteşti în jur cu o societate veche sau cu o organizaţie bisericească, ci să îl înfrunţi pe diavol. Stai în prima linie, fă din bine bine, şi din rău rău. Predică Cuvântul şi află cine are credinţa să creadă în Acesta. Expune-o acolo."

E-185 Am început să mă mişc mai repede tot timpul, spălând. Am spus: "Mulţumesc, Doamne. Mulţumesc, Doamne." M-am simţit bine atunci. "E în regulă, Doamne, o voi strânge puţin mai tare şi vreau să mor cu Ea în mână."
... cui pot face cunoscută învăţătura? (Ascultaţi.)
... mesele sunt pline de vărsături...
... la acei care sunt înţărcaţi de la lapte, şi luaţi de la sâni.
Acum urmăriţi.
Căci dă învăţătură peste-peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură; ... poruncă peste poruncă; puţin aici, puţin acolo:
Căci cu buze bâlbâitoare şi cu alte limbi voi vorbi Eu acestui popor.
Cui îi este zis: Acesta este sabatul în care veţi face să se odihnească cel ostenit; ... acesta este împrospătarea: dar ei n-au vrut să asculte.
Căci cuvântul DOMNULUI a venit la ei (Cineva L¬a predicat.) învăţătură peste învătătură, ... peste învăţătură; poruncă peste poruncă, ... peste poruncă; puţin aici, puţin acolo; ca mergând, să cadă pe spate, şi să se zdrobească, să dea în laţ şi să fie prinşi.

E-186 Ce este Odihna? Când a venit Odihna? Când oamenii vorbeau în alte limbi şi aveau buze bâlbâitoare. Buze bâlbâitoare; nu vorbeau nimic. S-au bâlbâit. Când s-a întâmplat asta? În ziua Cincizecimii, când a venit Duhul Sfânt. Aceasta este Odihna:
Duhul Sfânt. Isus a spus, "Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da Odihnă. Vă voi da Viaţă, Viaţă Eternă," Zoe, propria Viaţă a lui Dumnezeu. Dumnezeu va intra în voi şi va fi o parte din voi. El vă va da o naştere şi te va face un fiu şi o fiică.

E-187 Acum priviţi. Aceasta a fost a treia odihnă pe care a dat-o EL Prima: Dumnezeu a primit-o, după lucrarea Sa. A doua: Israel a primit-o, în lege. A treia: Biserica a primit-o, ca o parte din Dumnezeu.

E-188 Trei este numărul vieţii. Câţi ştiu asta? De fiecare dată când vedeţi trei, este viaţa. Observaţi, când Dumnezeu a creat pământul, în a treia zi a fost viaţa. Câţi ştiu asta? A treia zi. A apărut viaţa în a treia zi a creaţiei.
Trinitatea: Tatăl era deasupra oamenilor, într-un Stâlp de Foc; Fiul era un Om, Care vorbea cu oamenii şi i-a pregătit; Duhul Sfânt era a treia treaptă, care era Duhul Sfânt, Dumnezeu în oameni. Viaţa! Tată, Fiu...
Odihna, lui Dumnezeu; odihna, lui Israel; şi Odihna, Bisericii, ţinerea sabatului.

E-189 Deci, dacă nu aţi primit Duhul Sfânt, încă, nu aţi intrat niciodată în Odihna lui Dumnezeu. Nu trebuie să spuneţi, "Oh, nu aş putea. Vreau să fumez. Eu-eu chiar nu aş putea să o fac; sunt un Creştin. Chiar nu vreau să beau, dar sunt Creştin. Chiar nu pot, nu vreau să beau, dar totuşi îmi place să beau."

E-190 Dacă pofteşti la femei, dacă faci toate aceste lucruri neevlavioase, nu ai ajuns încă în acea perioadă de Odihnă. Nu aţi intrat în Odihna voastră.

E-191 Şi când intraţi în această Odihnă, voi încetaţi de la faptele voastre lumeşti, aşa cum a făcut Dumnezeu cu ale Sale. De ce? Sunteţi o parte din Dumnezeu. Vă odihniţi, pentru Eternitate. Iată. Acesta este Sabatul. "Veniţi la Mine, toţi cei ce trudiţi."
Astăzi, El a hotărât o anumită zi, ... după atâta timp, în David; ... când auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile.

E-192 Doar încă un cuvânt sau două aici, acum, vom încheia.
Fiindcă cine a intrat în odihna lui Cristos, ...
Veniţi la mine, voi toţi cei ce trudiţi şi... împovăraţi...
... voi aţi încetat de la lucrările voastre, cum a încetat Dumnezeu de ale lui, în ziua a şaptea.
A voastră ar putea fi la al treizecilea an, la al patruzecilea an, la al cincilea an, oricare ar fi. Aţi încetat de lucrările voastre, cum a încetat Dumnezeu de ale Lui, pentru Eternitate. Nu mai vreţi lucrurile lumii. Lumea este moartă pentru voi.

E-193 Acum, versetul 11 acum, cu atenţie.
Să ne străduim, aşadar, să intrăm în acea odihnă (nu aceasta, nu aceasta, ci Aceasta), ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă de neascultare.

E-194 Ce este? Stâlpul de Foc este aici. Îngerul Domnului este cu noi. El face exact aceleaşi lucruri pe care a spus că le va face. Şi oamenii se învârt în jur, spun: "Oh, ei bine, cred că este în regulă. Este destul de bine. Oh, cred că este în regulă." Aveţi grijă să nu cădeţi în aceeaşi capcană a necredinţei. Voi să-L luaţi din toată inima.

E-195 Urmăriţi.
Căci Cuvântul lui Dumnezeu (nu învăţătura bisericii), Cuvântul lui Dumnezeu este mai viu, mai puternic, ... mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, (ascultaţi), pătrunde până acolo că... desparte sufletul de duhul, ... încheieturile şi măduva, şi... (ascultaţi), şi este cel care discerne gândurile şi intenţiile inimii.
Ce era asta? Duhul Sfânt poate să vină şi să spună, "Ai făcut un anume şi anume lucru. Şi ai făcut aceasta şi ai făcut aceea. Ai acest tip de boală, şi aceea. Dacă vei îndrepta asta, vei face aceea." Vedeţi? Discernitor al gândurilor.

E-196 Şi oamenii spun, "Ce este asta? Păi, este telepatie mentală. Ei bine, este un... Este un ghicitor." Vedeţi ce vreau să spun? Este o lume rea, veche şi preacurvară, care nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.

E-197 "Este mai viu, mai gândit-or, mai puternic decât o sabie cu două tăişuri, şi un discerni tor al gândurile şi intenţiilor inimii."
Acum, ce este ceea ce cunoaşte intenţiile inimii? Dumnezeu.
Aţi spus, "Ei bine, Biblia a spus, 'Cuvântul lui Dumnezeu."' Cuvântul lui Dumnezeu este Dumnezeu.
La început era Cuvântul, ... Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
Şi Cuvântul s-a făcut trup, şi a locuit printre noi, ...

E-198 Dumnezeu discerne gândurile. Abraham era cu spatele întors, şi-şi Dumnezeu era cu spatele întors la cort. Şi Sarah a râs. Şi Dumnezeu s-a întors şi a zis: "Ce a făcut-o pe Sarah să râdă?" Un Discernitor al gândurilor inimii! Vreau ca asta să se pătrundă un pic.

E-199 Atunci, când se ridică acel fel de slujire, pe care Dumnezeu a făgăduit-o în zilele de pe urmă, ce s-a întâmplat? "Telepatie mentală."

E-200 Nu L-au numit ei pe Domnul Însuşi, "Belzebut"? El a spus, "Dacă au numit pe Stăpânul casei 'Belzebut,' cu cât mai mult îi vor numi pe ucenicii Săi?"

E-201 Eu vă iubesc. Asta arată că sunteţi suficient de interesaţi, nu trebuie să veniţi într-o clădire cu aer condiţionat ca să auziţi Evanghelia. Sunteţi suficient de flămânzi ca să veniţi într-un loc ca acesta. Dumnezeu nu ne-ar lăsa niciodată să construim altceva decât asta. Ne place aşa. Doar o baracă mică şi veche, dar aşa ne place. Dumnezeu nu locuieşte în strălucire. Dumnezeu locuieşte în umilinţă. Ne place aşa. Suntem fericiţi să venim, şi voi sunteţi, de asemenea, să staţi într-un-un loc ca acesta. Nu contează cât de cald este, cât de mult transpiri pe costumul tău nou, pe rochia ta nouă, asta nu face nicio diferenţă.
Asculţi la Viaţa Eternă, la Cuvântul lui Dumnezeu care cunoaşte gândurile inimii tale. Stâlpul de Foc care atârna deasupra copiilor lui Israel, atârnă aici în seara aceasta. Aş putea să sfidez: nu există om care să poată sta aici sub puterea Duhului Sfânt fără ca Dumnezeu să-l dea pe faţă şi să îi spună ce a fost. Aşa este. Iată.

E-202 Ce este Asta? Ce este? Este acelaşi Duh care i-a condus pe Copiii lui Israel la odihna lor, şi ei au căzut din cauza necredinţei. Voi să nu cădeţi. Aceasta este ultima şansă. Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Viaţa a venit prin acea cale.

E-203 Justificarea, Martin Luther, încă o formă de religie. Sfinţirea... Martin Luther; John Wesley; botezul Duhului Sfânt, Viaţa. Justificarea, este credinţa; sfinţirea, este curăţirea; Duhul Sfânt, este umplerea, Viaţa. Nu prin epoca Luterană; ei au avut-O într-o formă. Nu prin epoca lui Wesley; ei au avut-O într-o formă. Dar aceasta este epoca în care vine Duhul Sfânt, El Însuşi.

E-204 Şi dacă nu L-aţi primit, cum puteţi, puteţi crede în minuni? Pentru asta e nevoie de Dumnezeu, în voi, ca să credeţi. Vă comportaţi ca Dumnezeu. Cunoaşteţi ca Dumnezeu. Gândiţi ca Dumnezeu. Biblia a spus că sunteţi "dumnezei" mici, amatori. Isus a spus asta. Căci, sunteţi o parte din Dumnezeu.
La fel cum eu sunt un mic Branham, şi voi sunteţi un mic oricine-aţi-fi, şi pentru că părinţii voştri poartă acest nume. Natura pe care o aveţi este pentru că părinţii voştri sunt aşa, pentru că v-aţi născut din ei.
Şi motivul pentru care Îl credeţi pe Dumnezeu şi credeţi în miracole, şi în semne şi minuni, pentru că sunteţi fii şi fiice a lui Dumnezeu. Primiţi Viaţa. Viaţa vine la al treilea. În regulă.

E-205 Când Isus s-a urcat pe munte, peste tot pe unde mergea, i-a luat pe Petru, Iacov şi Ioan, trei martori. Trei este numărul Vieţii. Aţi înţeles? Dragoste, bucurie, pace.

E-206 Acum, haideţi să mergem repede la sfârşitul capitolului, repede, în timp ce citim.
Căci Cuvântul lui Dumnezeu este mai viu şi mai puternic... decât o sabie cu două tăişuri, ... şi discerne chiar intenţiile inimii.
Nici nu există o făptură care nu este manifestată înaintea ochilor Lui: ci toate lucrurile sunt... deschise înaintea ochilor Aceluia cu care avem de-a face.

E-207 Frate, nu există nici măcar o muscă care să se aşeze pe un stâlp acolo, fără ca El să ştie. "Toate lucrurile sunt deschise." Frate, El ştie fiecare lucru pe care l-ai făcut vreodată, fiecare gând la care l-ai gândit vreodată. Iată ce este El. Noi Îl credem aşa.
Şi când Dumnezeu vine în noi şi ne aşează în Biserică, El pune daruri şi lucruri în Biserică, ca să acţioneze Fiinţa Sa. Dacă Dumnezeu este acel Dumnezeu infinit, atunci El vindecă pe cei bolnavi. El poate învia morţii. El poate curăţa leproşii, poate face pe cei orbi să vadă. El poate da vedenii. El poate face tot felul din aceste lucruri, lucrând prin Biserica Sa, pentru că este Dumnezeu în voi. Iată Biserica.

E-208 Cum devine acea biserică o Biserică, înscriindu-te la Aceasta? Nu, domnule. Dând mâna? Nu, domnule. Prin botezul în apă? Nu, domnule. Prin aderare? Nu, domnule. Cum obţi Asta? "Căci printr-un singur Duh noi toţi suntem botezaţi într-un singur Trup." Iată.

E-209 Romani 8:1.
Acum dar nu este nici o osândire...
"Nici o osândire lumească." Nu te pot acuza de nimic.
Nu este... nici o osândire pentru cei ce sunt în Cristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.

E-210 Iată. Iată cum se judecă Creştinismul vostru. Asta-i cum ştiţi că aţi intrat în acea Odihnă, lumea nu vă mai deranjează. Cu siguranţă. Dacă o vedeţi, îndepărtaţi-vă de ea. Aveţi ceva mai bun la care să vă gândiţi. Iată, "Fără nici o osândire." Aşa-i cum intrăm în Trup.

E-211 Şi sunteţi în siguranţă "Pentru totdeauna." Aşa a spus Biblia. Urmăriţi aici în Evrei, capitolul 10. El a spus:
Căci acolo unde sunt jertfe de tauri şi sacrificii, se făcea în fiecare an o aducere aminte a păcatului.
Dar acest om, ... printr-o singură jertfă...
Binecuvântat să fie Numele Lui sfânt!
Căci printr-o singură jertfă a făcut desăvârşiţi pentru totdeauna...

E-212 Aleluia! Nu pentru următoarea trezire, ci pentru totdeauna. "Cele vechi s-au dus; şi toate lucrurile au devenit noi." Noi umblăm în Lumină, Lumina cea minunată. Păsările cântă diferit.

E-213 Şezută aici, o privesc pe această micuţă alcoolică, acum vreo cinci ani, cred. Rosella, un liliac cu ochi holbaţi, care mergea pe străzile din Chicago, beată, răsucindu-se, intrând în tot felul de păcate care existau, beată şi tot ceea ce putea fi. Şi într-o noapte, Duhul Sfânt, care este mai viu şi mai puternic decât o sabie cu două tăişuri, a spus, "Femeie, eşti o alcoolică." Aleluia! Dacă acesta nu este acelaşi Dumnezeu care era în urmă acolo, care ştia că Sarah a râs în spatele Lui, atunci nu ştiu cine este El.

E-214 Sus în audienţă la o altă femeie mică. S-a dus şi a luat-o, şi a adus-o acolo. A spus, "Eşti dependentă de droguri." Cum discerne El gândurile minţii!

E-215 Şi mari păstori aristocraţi importanţi care stăteau acolo, care au evanghelizare la nivel mondial, cu mâinile încrucişate la spate, în tricouri, s-au gândit că nu-i cunoaştem, de parcă ar putea să stea la o astfel de adunare şi Dumnezeu nu ar dezvălui cine sunt. Stăteau acolo, cu un aspect diferit, de parcă ar fi altcineva. Sfântul Duh ştia cine sunt. Şi ei au stat acolo, în inimile lor, se gândeau că este vorba de telepatie mentală. Ei nu ştiu despre Dumnezeu mai mult decât ar şti un Hotentot despre noaptea Egipteană. Aşa este. Ei Îl cunosc după slovă, dar nu prin Duhul. "Slova ucide, dar Duhul dă Viaţă." Asta este. Aceasta este ideea. "Mai viu, mai puternic decât o sabie cu două tăişuri, un Discernitor al gândurilor inimii."

E-216 Ascultaţi. Urmăriţi.
Nici nu există o făptură care nu este manifestată înaintea ochilor Lui: ci totul este gol şi deschis înaintea ochilor lui... Aceluia, cu care avem de-a face.
Văzând deci că avem un mare Preot însemnat... (Ascultaţi acum; la bolnavi.) ... care a intrat în ceruri, pe Isus, fiul lui Dumnezeu, să rămânem tari în mărturisirea noastră.

E-217 "Să rămânem tari," asta nu înseamnă doar să continuaţi să mărturisiţi. Dacă nu trăiţi viaţa, nu rămâneţi tari; trăiţi un lucru făţarnic. Sunteţi... Mai bine să fiţi afară şi să spuneţi că sunteţi păcătos şi să uitaţi de asta. Nu te prefă Creştin, trăind altceva; eşti cea mai mare piatră de poticnire pe care a avut¬o vreodată lumea. Dacă eşti un păcătos, recunoaşte şi, mergi înainte, pune-te în regulă cu Dumnezeu. Dacă eşti Creştin, rămâi tare pe mărturisire, rămâi acolo.

E-218 Observaţi asta acum. Vreau să iau asta chiar înainte să plecăm.
Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca... şi noi, dar fără păcat.
Ascultaţi.
Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să putem căpăta îndurare şi să găsim har, şi ajutor la vreme de nevoie.
Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu!

E-219 Ascultă, Baptist, Presbiterian, Luteran. Îmi veţi pune această întrebare, "Abraham a crezut în Dumnezeu, şi aceasta i-a fost imputată ca neprihănire." Ştiu. Vă întoarceţi tot timpul la asta. Este adevărat. "Ce poate face un om mai mult decât să creadă în Dumnezeu?" Este perfect adevărat. Asta e tot ce poate face. Dar când Dumnezeu recunoaşte acea credinţă, El vă dă Duhul Sfânt.

E-220 "Acum ce trebuie să fac, frate Branham? Strig?" Nu este necesar. "Vorbesc în limbi?" Nu este necesar. Poţi să strigi şi să vorbeşti în limbi, amândouă, şi totuşi să trăieşti ca un-ca un păgân, şi să pofteşti în continuare după femei. Poţi să fumezi şi să bei în continuare, şi orice altceva. Am văzut oameni care vorbesc în limbi şi care se duc imediat şi fac unele dintre cele mai murdare şi mai necinstite afaceri pe care le-am văzut vreodată. I-am văzut strigând şi plângând cu lacrimi de crocodil şi ar fura tot ce le cade în mână. I-am văzut ieşind şi fiecare fată care trece pe stradă, se întorc. Aha. Acesta este un semn bun că nu Îl aveţi. Exact.

E-221 Dar, frate, când ai trecut de la moarte la Viaţă, toate aceste lucruri mor, şi eşti o făptură nouă în Cristos Isus. Dacă vezi ceva greşit, te vei ruga pentru asta, "Dumnezeule fi milostiv." Şi dacă vezi probleme, în loc să te duci şi să bârfeşti şi să încerci să înrăutăţeşti lucrurile, vei încerca să ajungi la persoana respectivă şi să îndrepţi asta, şi să aplanezi repede. Acesta este Duhul lui Dumnezeu în tine.

E-222 Dacă faceţi o greşeală? Sunteţi supuşi acestora. Dacă faceţi o greşeală, o veţi îndrepta imediat. "Nu lăsa soarele să apună peste mânia ta." Iată cum ştiţi că aţi trecut de la moarte la Viaţă, aveţi dragoste, pace, bucurie, îndelungă răbdare, bunătate, blândeţe, răbdare. Avem un Mare Preot aşezat în Ceruri, gata să mijlocească pe mărturisirea noastră. Ce este? Este atunci când Isus s-a întors la Logos, Stâlpul de Foc care i-a călăuzit pe copiii lui Israel, aşezat în Prezenţa acelui mare izvor, curcubeu de Lumini care a ieşit, cele şapte Duhuri desăvârşite, un Duh desăvârşit de dragoste.

E-223 Observaţi acum. Primul este dragostea desăvârşită, adică dragostea lui Dumnezeu, pură şi necontaminată. Următorul, vine acolo, este dragostea phileo, adică dragostea pe care o aveţi pentru soţia voastră şi copiii voştri. Următoarea, coboară după aceea, este dragostea desfrânată. Următoarea este dragostea neleguită. Şi continuă să coboare până la murdărie, doar continuă să pervertească, să pervertească.

E-224 Şi tot ceea ce a avut un început, are un sfârşit. Şi toate acestea vor fi luate imediat şi nu va mai fi amintire de asta, deloc, şi se va întoarce direct la desăvârşire, într-o zi. Şi singura cale... Nu puteţi să vă opriţi aici jos, la jumătatea drumului, şi să ajungeţi aici sus. Trebuie să fi complet înăuntru, să vă încredeţi, să vă odihniţi complet în mântuirea pe care vi-o dă Isus Cristos, prin credinţă.

E-225 Există un Duh de onestitate care provine de la Dumnezeu. Acesta este izvorul, izvorul lui Dumnezeu. Aceasta este onestitatea. Următorul este omul care va face "o faptă bună" pentru aproapele său. Apoi este insul, "trebuie să ai grijă de el." Apoi este insul care, "este un hoţ." Apoi este insul care, "este un criminal," tâlhar. Vedeţi cum se perverteşte, tot mai în jos? Dar toate aceste lucruri vorbesc despre un real.

E-226 Asta-i ce spun eu. De fiecare dată când vedeţi o persoană care este... Vedeţi un cuplu mic mergând pe stradă, iubiţi, poate că au optzeci de ani. Asta arată doar că în Cer există un cuplu tânăr care îi reprezintă, în Cer. "Dacă se desface această casă pământească, avem una Acolo."

E-227 Dacă vedeţi un om care înşeală, fură, minte, amintiţi-vă doar că partea lui îl aşteaptă în iad, pentru el, locul lui unde va fi chinuit în prezenţa lui Dumnezeu şi a sfinţilor Îngeri, cu foc şi pucioasă. Va fi chinuit acolo. Nu pentru totdeauna, nu poate fi chinuit pentru totdeauna, totdeauna nu înseamnă tot, pentru toate veacurile. Eternitatea este pentru totdeauna, Eternitatea este... nu are începutsau sfârşit. Dar vecie este "un spaţiu de timp." Biblia a spus, "În veci şi," conjuncţie, "veci." Iona a spus că a fost în burta balenei "pe vecie." Este un spaţiu de timp.

E-228 Dar, priviţi, există o singură Viaţă Eternă, şi aceea este Dumnezeu. Şi dacă veţi fi chinuiţi pentru veşnicie şi nu puteţi muri niciodată, aveţi Viaţa Eternă. Nu puteţi fi chinuiţi pentru veşnicie ... S-ar putea să fiţi chinuiţi oA sută de milioane de ani, în prezenţa lui Dumnezeu şi a sfinţilor Îngeri, cu foc şi pucioasă. Nu ştiu cât timp este desemnat. Dar în cele din urmă trebuie să se termine, pentru că a avut un început. Şi numai Dumnezeu are Viaţă Eternă. "Cine ascultă Cuvintele Mele şi crede în Cel ce M¬a trimis," nu are viaţă veşnică, "el are Viaţă Eternă." Acea Viaţă care a început, nu este nimic pe aici. Ci sus de tot Acolo, Viaţa Eternă, Zoe, Însuşi Viaţa lui Dumnezeu coboară şi locuieşte în om, şi el este Etern cu Dumnezeu şi nu poate muri. Asta a spus Cuvântul.

E-229 Doar gândiţi-vă la asta. Există două Vieţi Eterne? Nu aţi putea răspunde la asta, nu-i aşa? Există o singură Viaţă Eternă, şi aceasta este Viaţa lui Dumnezeu. Acest alt tip de viaţă, indiferent care este, are un sfârşit. Şi orice lucru care a avut un început are un sfârşit. Dar orice lucru care nu a avut început nu are sfârşit. Şi Dumnezeu a spus că ne va da Viaţa Eternă, fără început, noi doar am fost făcuţi parte din El. Şi de fapt, Viaţa care este în noi, nu a fost adusă aici de natura umană. Natura ne-a dat un duh, dar acel duh a murit, iar noi am primit Duhul lui Dumnezeu. Slavă lui Dumnezeu!

E-230 A fost Dumnezeu un om? Cu siguranţă. "Să facem om după chipul Nostru." Ce era Dumnezeu? O teofanie, un trup. Şi acolo omul a fost făcut aşa şi pus peste grădină. Dar nu era om care să lucreze pământul, în simţuri. Atunci El a creat pe om din ţărâna pământului, în viaţa animală, şi acel om a lucrat pământul. Şi omul a căzut, prin călcarea legii. Corect. Şi Dumnezeu, Teofania, a coborât şi a fost făcut trup şi a locuit printre noi, ca să răscumpere pe om.

E-231 Aşadar, nu e nimic din ceea ce ai putea face. Eşti păcătos, de la bun început. Eşti format în nelegiuire. Te-ai născut în păcat, ai venit în lume vorbind minciuni. Te-ai născut aici, în această lume, printr-o dorinţă sexuală a tatălui şi a mamei tale. Şi eşti aşa de îndreptat spre iad cât poţi fi, nu-mi pasă ce faci. Ai putea să nu minţi niciodată, să nu furi; să respecţi fiecare poruncă şi orice altceva; şi te vei duce în iad, ca o rândunică în cuibul ei. Dar singurul mod în care poţi trăi vreodată din nou, este să accepţi Duhul Sfânt, Viaţa Eternă a lui Dumnezeu.

E-232 Ce v-a făcut ceea ce sunteţi? La început, când Duhul Sfânt se mişca peste pământ, nu era nimic altceva decât o erupţie vulcanică. O mică floare de Paşte a apărut. Dumnezeu a spus, "Asta arată frumos. Continuă să te mişti." Au apărut flori. A răsărit iarba. Copacii au răsărit. Păsările au zburat din ţărână. Animalele au apărut. Un om a apărut.

E-233 Acum, cum a fost făcut? Prin mişcarea Duhului Sfânt, aducând împreună aceste materiale, potasiu, calciu; făcând florile, făcând animalele, făcându-te pe tine.

E-234 Şi acum, ai o alegere liberă. Dumnezeu se mişcă din nou peste tine şi spune, "Auzi glasul Meu? Nu-ţi împietri inima, ca în ziua provocării." Iată că El coboară, propovăduieşte Cuvântul.
"Evanghelia care le-a fost propovăduită nu a fost... nu aveau credinţă în Ea, aşa că nu le-a ajutat la nimic." Au auzit¬o, dar nu au crezut-O.

E-235 Dumnezeu s-a coborât. Le-a arătat un Stâlp de Foc. A arătat prin profetul Său, semne şi minuni, El era cu el. Ei nu au crezut. Oh, le plăcea să vadă minunile. Le plăcea să-l asculte pe profet. Dar în ceea ce priveşte să creadă Asta, nu au crezut. Vieţile lor dovedesc că nu au crezut.

E-236 "Acum," El a spus, "să nu cădeţi în aceeaşi pildă de necredinţă." Căci în această ultimă zi, la biserica Neamurilor, Dumnezeu s-a arătat din nou; acelaşi semn, aceeaşi minune, acelaşi Stâlp de Foc, adeverit, dovedit. Să nu ne împietrim inimile şi să cădem în acea ispită de mai înainte, a necredinţei, căci vom putrezi pe pământ şi asta va fi tot.

E-237 Şi când Duhul Sfânt bate la inima ta, [Fratele Branham bate în amvon – Ed.] "După atâta vreme, când auziţi Glasul Meu, nu vă împietriţi inima." Spune "Copilul Meu, acesta este Adevărul." Nu vă uitaţi la mesager. Ascultaţi Mesajul. Credeţi-l. "Nu vă împietriţi inima, ca în zilele de provocare."

E-238 Când aude Glasul Tău, "Nu vă impietriţi inima." Atunci spune, "Da, Doamne, cred." Atunci intraţi în Viaţă, Duhul Sfânt intră în voi. Duhul vostru cel vechi moare, care vă face să poftiţi şi să urâţi, şi răutate şi duşmănie, şi-şi ură şi toate aceste lucruri, moare. Şi deveniţi plin de dragoste, bucurie, pace, odihnă. Nu contează cum bate vântul, totul este în regulă.
Ancora mea ţine în interiorul perdelei.
Prin orice vânt puternic şi furtunos,
Ancora mea ţine în interiorul perdelei.
Căci pe Cristos, Stânca tare, eu stau;
Toate celelalte terenuri sunt nisipuri mişcătoare.

E-239 Iată-vă. Eddie Perronet, aşa cum a scris această cântare cunoscută. Toate celelalte terenuri, toate denominaţiunile, toate crezurile, toate doctrinele, dispar. Cristos!
Voi spuneţi "Ei bine, eu cunosc Biblia." Nu aveţi Viaţa prin cunoaşterea Bibliei.
"Eu îmi cunosc catehismul." Nu aveţi Viaţa prin cunoaşterea catehismului vostru.
"Ei bine, eu sunt Creştin." Nu aveţi Viaţa dacă mărturisiţi creştinismul.

E-240 Aveţi Viaţa prin cunoaşterea Lui. Cunoscându-l pe El, aveţi Viaţa. "Atunci intraţi în Odihna Lui. Încetaţi de la faptele voastre, aşa cum Dumnezeu a încetat de la ale Lui." Eşti făcut un fiu al lui Dumnezeu, un părtaş al lui Dumnezeu. Şi dacă acel¬dacă acel Duh Sfânt gângureşte către voi, şi voi gânguriţi înapoi, şi spuneţi, "Da, Doamne," sau guguie.

E-241 Gu, gu, "Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi. Eu vă voi da Odihnă."

E-242 Şi tu spui, "Ah, sunt tânăr. Am... Oh, păstorul meu nu... Tot ce am de făcut... "Vezi? Nu Îl vei găsi niciodată.

E-243 Dar când spui, "Da, Domnul meu. Aud glasul Tău. Nu-mi împietresc inima. Nu-mi pasă, Doamne, este Cuvântul Tău şi Te cred. Ia-mă, Isuse, 'Aşa cum sunt, fără nici o pledare, decât că Sângele Tău a fost vărsat pentru mine. Şi acolo voi promite, "Eu voi crede." O, Miel al lui Dumnezeu, eu vin."' Pune-ţi mâinile pe capul Lui muribund, spune, "Doamne, sunt un păcătos şi Tu m¬ai chemat."

E-244 "Toţi cei pe care Mi i-a dat Tatăl vor veni la Mine şi Eu îl voi învia în zilele de pe urmă."

E-245 "Da, Doamne, vin. Nu-mi împietresc inima, cum au făcut ei în provocare, cred cu adevărat."

E-246 Apoi ce face El? Îţi dă Viaţa Lui, Zoe, Viaţa Eternă. Şi dacă Dumnezeu a putut să ne ridice din ţărâna pământului, de unde am venit noi... Am venit din ţărână? Tot ceea ce vedeţi, a venit din ţărână. Şi dacă Dumnezeu ar putea să mă facă ceea ce sunt astăzi, fără să am nici o alegere; doar pentru că dorinţa Lui a fost să mă facă, şi să-mi dea ocazia să stau înaintea Calvarului şi să iau o decizie; şi am luat decizia şi am crezut în El; cu cât mai mult mă va învia El pe mine! Dacă El m-a făcut ceea ce sunt, fără o alegere, atunci eu am luat o decizie şi L-am primit; când Şi-a pus mâinile de Sine însuşi şi S-a jurat pe Sine, că mă va învia în ziua de apoi. Mă voi odihni în siguranţă.

E-247 Am Odihnă, nu pentru că mă închin duminica, nu pentru că mă închin de sabat. Nu are nimic de-a face cu asta. Mă închin pentru că am intrat în pacea şi Odihna Lui: pace, odihnă, dragoste, bucurie. Furtunile să sufle; ancora mea ţine.

E-248 Ai această experienţă, în seara asta, prietenul meu care te afli aici, în acest tabernacol cald? Nu ai venit să mă asculţi pe mine. Nu. Ai venit să auzi Cuvântul. Ascultă, prietenul meu.

E-249 Acum, dacă nu ai acea Odihnă, o poţi găsi chiar acum. Nu trebuie să vii aici, la altar. Stai chiar acolo unde te afli. Fii sincer şi spune, "Cristos, doar vorbeşte inimii mele. Ştiu că e cald. Sunt-Sunt plin de sudoare, transpirat. Sunt îngrozitor. Dar, Doamne, cu adevărat, s-ar putea să transpir de durere, mai rău decât atât, până dimineaţă."
Şi doctorul ar putea să dea din cap, să spună, "Este un atac de cord. S-a dus." Şi atunci ce se va întâmpla?

E-250 Şi atunci ce? Când se va deschide marea Carte, ce se va întâmpla atunci? Aţi auzit cântecul acela, Şi Atunci? "Când cei care au respins Mesajul, vor fi întrebaţi să dea un motiv, ce va fi atunci?" Ce va fi atunci? Gândiţi-vă la asta acum, foarte profund.

E-251 În timp ce ne plecăm capul, gândiţi-vă la asta.
Când cel care respinge acest Mesaj în această seară,
i se va cere să dea un motiv, ce se va întâmpla atunci?
Ce se va întâmpla atunci? Ce se va întâmpla atunci?
Când marea Carte este deschisă, ce se va întâmpla atunci?
Când cei care resping acest Mesaj în seara aceasta,
vi se va cere să daţi un motiv, ce se va întâmpla atunci?

E-252 Tată Ceresc, totul este în mâinile Tale acum. Aici este adevăratul Sabat pus înaintea oamenilor. Aici este Îngerul lui Dumnezeu, în ultimii câţiva ani, a răsunat în jurul lumii. Criticii şi toţi ceilalţi, au încercat să Îl condamne. Dar, de fiecare dată, Tu Te dovedeşti a fi Dumnezeu.

E-253 Lumea ştiinţifică, lumea bisericească; sunt ei orbi, Doamne? Poate că este cineva aici, în seara aceasta, care ar vrea să primească vederea, să meargă mai departe, şi să nu-L ispitească pe Dumnezeu, ca în zilele de provocare; să nu încerce să-L ispitească, prin a fi bun duminica, sau a ţine o anumită zi, sau la un anumit crez, sau a aparţine unei anumite biserici. Ci ar vrea să iasă şi să fie tăiat împrejur, cu inima, şi să primească Duhul Sfânt. Şi ei Îl vor. Prin credinţă acum, ei încearcă să-L accepte în inima lor. Încearcă să găsească har la Tine, Doamne.

E-254 Oh, poate că au vorbit în limbi. S-ar putea să fi strigat. Ei încă au acelaşi temperament vechi. Ei încă au aceeaşi răutate veche. Încă mai cârtesc şi vorbesc şi fac lucruri pe care nu ar trebui să le facă. Ei nu vor asta, Doamne. Ce se va întâmpla atunci, când se va deschide acea mare Carte, care a spus, "Astfel de oameni nu vor intra în Împărăţie"? "Fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru din Cer este desăvârşit." Orice lucru în minus nu va intra. Se încred ei în totalitate, în seara aceasta, în Cel răstignit? Dacă nu, Doamne, ei să facă acel Etern "da" chiar acum.

E-255 Spuneţi, "Doamne, eu... Fără emoţie, dar simt Ceva jos în inima mea, acel Ceva îmi spune, 'Pot să o fac chiar acum, prin harul Tău.' Şi acum Te accept ca Mântuitorul meu personal. Eu¬eu resping toate lucrurile lumii şi vreau să intru în Odihna Ta. Şi cred că o fac chiar acum. Cred că Duhul Sfânt mă aduce chiar în acel loc."

E-256 În timp ce fiecare cap este plecat. Se simte cineva aşa chiar acum? Ridicaţi mâna, "Duhul Sfânt mă aduce acum într-un loc în care nu voi mai bârfi." Dumnezeu să vă binecuvânteze. "Nu voi mai face acele lucruri. Temperamentul meu a dispărut. Pot trăi în pace şi bucurie şi îndelungă răbdare, începând din acest moment. Cred că Dumnezeu îmi vorbeşte chiar acum, că pot face asta din acest ceas încolo, prin harul Său." Vreţi să vă ridicaţi mâinile? Dumnezeu să vă binecuvânteze. Dumnezeu să o binecuvânteze pe doamna tânără. Altcineva? "Cred acum."

E-257 Nu-L ispitiţi, ca în ziua povocării. Să nu vă gândiţi că pentru că mergem la biserică duminica, sau că ţinem sabatul. Pavel a spus, "Voi, care păziţi zile sau luni, sau aşa mai departe, mă tem de voi. Legea care are o umbră a bunurilor viitoare, şi nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată să-l facă desăvârşit pe închinător." Dar Cristos te face desăvârşit, desăvârşit în faţa lui Dumnezeu. El îţi ia păcatul, ia condamnarea de pe tine, îţi dă dragostea şi bucuria Lui.

E-258 Vrei să intri acum în Odihnă? Altcineva să ridice mâna, să spună, "Am făcut asta." Dumnezeu să vă binecuvânteze, doamna tânără, aici, în stânga mea. Dumnezeu să-l binecuvânteze pe bărbatul care stă la dreapta mea. A intra în Odihna Lui, gândiţi¬vă la asta chiar acum.

E-259 Rugaţi-vă, "Aşa cum sunt, Doamne, fără nici un apel; nu sunt bun de nimic. Nimic nu-Ţi pot oferi, ci doar viaţa mea veche, istovită, păcătoasă. Mă vei primi? Curăţa? Elibera? Pentru că, am promis că voi crede. O, Mielul lui Dumnezeu, eu vin. Vin acum, crezând că acum am trecut de la moarte la Viaţă. Pentru că, chiar aici, în scaunul meu, Te-am acceptat ca Mântuitorul meu şi simt pace în inima mea."

E-260 Cinci şi-au ridicat mâinile. Mai vrea cineva, care simte aşa, să ridice mâna? Dacă nu eşti Creştin, acceptă-L chiar acum.

E-261 Dacă mărturiseşti că eşti Creştin şi nu ai fost aşa, eşti tot un păcătos, indiferent de viaţa pe care tu-tu ai făcut-o sau de felul în care încerci să te faci. Nu ceea ce faci tu este acceptat. Ci ceea ce a făcut El. Propria ta neprihănire nu va fi acceptată. Dacă te laşi de fumat doar pentru că ai spus, "Ei bine, ar fi bine să mă las de fumat pentru că mărturisesc Creştinismul," Dumnezeu nu acceptă. Dacă te laşi de poftit după femei, doar pentru că te obligi să o faci, Dumnezeu nu acceptă. Asta e ceva ce faci tu. Acestea sunte fapte. Harul este cel care te mântuie. A venit Dumnezeu la tine şi a scos totul din tine? Acesta este următorul lucru.

E-262 Spui, "M-am alăturat bisericii şi aşa că a trebuit să renunţ la aceste lucruri." Dumnezeu nu a acceptat asta, nimic din ceea ce poţi oferi tu. El acceptă doar ceea ce Cristos oferă. El îţi dă Viaţa Eternă, şi ia asta de la tine. O vei primi?
... pe o mare furtunoasă şi agitată,
Vino, ancorează-ţi sufletul în adăpostul de Odihnă,
Şi spune, "Prea iubitul meu este al meu."
Mi-am ancorat sufletul...
Bine, vă puteţi ridica capul. Mesajul s-a terminat acum. Haideţi să ne închinăm acum.
Eu nu voi mai naviga pe marea agitată;
Furtuna poate să se abată peste adâncul agitat şi furtunos,
În Isus sunt în siguranţă pentru totdeauna.

E-263 Toată lumea acum, în închinare.
Mi-am ancorat sufletul într-un adăpost de Odihnă, (Sabat)
Eu nu voi mai naviga pe marea agitată;
Furtuna poate să se abată peste adâncul agitat A şi furtunos,
În Isus sunt în siguranţă pentru totdeauna.
Străluceşte asupra mea, ...
Simţiţi-vă liberi. Închideţi ochii. Simţiţi acel Duh dulce? Este închinare. Mesajul s-a terminat. Aceasta este închinare.
Fie ca Lumina farului să strălucească asupra mea,
O, luminează-mă, Doamne, luminează-mă,
O, lasă Lumina din far să strălucească asupra mea.

E-264 Câţi se simt cu adevărat bine? Ridicaţi mâna. Acel duh dulce şi smerit, asta este.
Să fiu ca Isus, doar să fiu ca Isus,
Pe pământ eu doresc să fiu ca El;
Prin toată călătoria vieţii de pe pământ spre Slavă,
cer doar să fiu ca...
Închinaţi-vă doar.

Up