E-1 Să ne aplecăm capetele doar un moment acum pentru un cuvânt de rugăciune.

E-2 Preasfânte şi neprihănite Dumnezeu, noi vrem să Îţi mulţumim pentru bunătatea Ta iubitoare, căci este pentru noi mai bună decât viaţă. Şi ne rugăm ca Tu să te întâlneşti cu noi în seara aceasta într-un mod cu totul special, şi să ne dai din binecuvântările Tale. Fie ca noi să vedem minunata mână întinsă a Mântuitorului nostru iubitor, pentru a sluji bolnavilor şi suferinzilor. Şi să dea o mână de bun venit celor care sunt osteniţi pe drumul păcatului, în seara aceasta. Să-i invite la casa Tatălui unde sunt aşteptaţi să fie.

E-3 Am vrea să Îţi cerem să îţi aminteşti de cei care s-au rătăcit de la calea strâmtă şi îngustă, ca şi ei să se poată întoarce înapoi la părtăşia Tatălui din nou.

E-4 Şi ne rugăm, în seara aceasta, Doamne, ca Tu să deschizi urechile oamenilor, ca să audă Evanghelia, şi ca Tu să circumcizi buzele vorbitorului. Şi lasă ca noi să fim folosiţi doar pentru slava Ta. Şi la sfârşitul acestui serviciu, când mergem la casele noastre diferite, fie ca noi să spunem ca acei care veneau din Emaus, «Nu ne ardeau inimile în noi, cum ne vorbea El pe drum?» Căci o cerem în Numele Fiului Tău, Domnul Isus. Amin.

E-5 Eu doresc să citesc ceva din Scripturi în seara aceasta, al 17-lea capitol din Sfântul Luca, şi începând cu al-al 26-lea verset.
Şi aşa cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului omului.
Mâncau, beau, se însurau cu neveste, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi a venit potopul, şi i-a nimicit pe toţi.
Tot aşa cum a fost în zilele lui Lot; ei mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau;
Dar în aceeaşi zi când a ieşit Lot din Sodoma... foc şi pucioasă a plouat din cer, şi i-a nimicit pe toţi.
Tot aşa va fi şi în ziua când Fiul omului este descoperit.

E-6 Şi pentru un text, doresc să iau din Genesa, al 19-lea capitol şi al-al 22-lea verset.
Grăbeşte-te, şi vino aici; căci eu nu pot face nimic până nu ai venit acolo.

E-7 Dimineaţa aceasta, eu vorbeam despre judecata viitoare, şi în seara aceasta doresc să continui. Noi putem simţi vânturile fierbinţi ale judecăţii apropiate a Atotputernicului Dumnezeu. Pe măsură ce începem să simţim aceste lucruri, este de datoria noastră cumva să urmărim unde trăim, şi ceasul prin care trecem.

E-8 Şi cu ceva timp în urmă, a fost privilegiul meu să vizitez India. Şi chiar înainte să vin în India, ei au avut marele cutremur. Şi eu citeam în ziarele din India, cum că cu aproximativ două zile înainte să vină cutremurul, ei se părea să ştie că ceva era în neregulă, toate păsărelele care trăiesc în crăpăturile marilor clădiri, şi trăiau de-a lungul zidurilor mari de piatră. Mare parte din India are ziduri de piatră. Şi toate păsărelele care aveau cuiburile în acele crăpături, au părăsit zidurile. Şi toate vitele care stăteau de obicei în jurul clădirilor mari, după-amiaza, la umbră, şi în jurul zidurilor mari de piatră; cam cu două zile înainte de cutremur, toate aceste animale şi păsărele s-au dus afară să stea în mijlocul câmpului.

E-9 Vedeţi, era ceva referitor la asta, că Dumnezeu se îngrijea de păsărelele Sale şi animalele Sale. Ştiţi, acelaşi Dumnezeu care le-a îndrumat în corabie, în zilele timpurii, când au fost nimicite de apă, la propovăduirea lui Noe, chiar acelaşi Dumnezeu încă trăieşte şi domneşte astăzi, şi El are controlul făpturilor Sale.

E-10 Şi mă gândeam, «Dacă Dumnezeu a fost atât de preocupat de păsărelele Lui, şi vitele Lui şi oile, să le ducă departe de nimicire înainte să lovească, cu cât este mai preocupat pentru copiii Lui care s-au născut din Duhul Lui, spălaţi în Sângele Său. El este preocupat pentru ei.» Şi cum El a avertizat păsărelele să plece din locaşurile lor, cred cu adevărat că El avertizează poporul Său, astăzi. Aşa cum vedem marile semne a Venirii Lui la îndemână, eu cred că Dumnezeu avertizează poporul Său să vină împreună, şi o mare chemare afară în această zi de pe urmă.

E-11 Subiectul meu în seara aceasta este: Va Pleca Biserica Înainte De-De Necaz?

E-12 Acum este mai târziu decât vă gândiţi. Este atât de târziu, încât cred că este aproape prea târziu în America. Noi suntem chiar la capătul drumului. Şi azi dimineaţă, în timp ce predicam despre Babilon şi condiţiile acestuia, m-am gândit că ar fi foarte bine în seara aceasta, să introduc o parte din Biblie, să arăt cât de aproape suntem de Venirea Domnului. Şi putem vedea, noi cu ochiul nostru natural, că ceva se pregăteşte să aibă loc.

E-13 Este aşa o-o perturbare printre oameni, că este chiar greu să încerci să ai o trezire. Bisericile sunt atât de diferite, şi fiecare la gâtul celuilalt, din pricina barierelor denominaţionale. Şi Creştinii sunt atât de agitaţi, se pare, şi supăraţi. Dar, ştiţi, este ciudat, dar Domnul nostru a spus, «Când vor începe să aibă loc aceste lucruri, să vă uitaţi în sus,» căci răscumpărarea noastră se apropie.

E-14 Şi aşa cum vedem marea Sa îndurare, după cum este prevăzută pentru noi, văzând mâinile Lui cu semne mari şi minuni; care, ochii noştri vor fi deschişi, în câteva minute, să privim. Şi atunci ne dă această mângâiere atât de solemnă, să ştim că Dumnezeul Bibliei încă trăieşte astăzi. Şi El Îşi iubeşte copiii, şi El le dă avertizare. Şi cei care sunt cu mintea spirituală, ies afară.

E-15 Şi observăm, în zilele despre care vorbea Isus, El a spus, «Aşa cum a fost în zilele lui Noe, şi în zilele lui Lot.»

E-16 Acum, la fiecare joncţiune de timp, Dumnezeu a făcut întotdeauna o chemare de milă înaintea unei chemări de judecată.

E-17 Acum dacă sunteţi istorici, şi eu am studiat istoria săptămâna asta, şi ultimele două sau trei săptămâni, Părinţii Pre-Niceeni, din istoria străveche a bisericii chiar înainte de Consiliul Niceean, şi atunci se forma biserica Catolică în cei o mie cinci sute de ani de epoci întunecate. Şi eu văd că în acele scrieri Niceene, sau Consiliul Pre-Niceean, că ei aveau întocmai la fel cum avem noi astăzi. Oh, cum se repetă aceasta!

E-18 Şi a vedea starea bisericii, şi starea oamenilor, şi semnele timpurilor, ele sunt scrise pretutindeni.

E-19 Acum, înainte ca Dumnezeu să facă ceva vreodată, la fiecare joncţiune de timp, El întotdeauna trimite milă, un înger, un profet, un Mesaj. Şi ca de fiecare dată, totuşi, a fost totul respins. Biserica nu vrea să Îl primească.

E-20 Noe. El a vorbit despre Noe aici. Şi el a propovăduit o sută douăzeci de ani. Şi deşi mesajul lui a fost milă, oamenii au omis să ia aminte la învăţătura lui. Era ceva care trebuia să-i salveze, şi totuşi ei nu au vrut să asculte. Şi dacă acela nu este un tablou foarte frumos al timpurilor de astăzi!

E-21 Acum, voi mi-aţi putea spune, «Frate Branham, cum poţi spune 'frumos,' şi să ne ilustrezi tabloul care ni-l ilustrezi?»

E-22 Este frumos pentru că Domnul Isus vine curând pentru Biserica Lui, şi este cel mai frumos gând la care orice făptură a lui Dumnezeu s-ar putea gândi vreodată; să iasă din acest haos şi să intre în Slava Sa binecuvântată, unde bătrânul va fi tânăr, şi bolnavul va fi vindecat pentru totdeauna. Acolo nu va mai fi tristeţe sau suferinţă. Dacă acela nu este cel mai frumos lucru la care mă pot gândi! Şi ce binecuvântat este pentru cei care aşteaptă acel timp de adunare.

E-23 Acum noi aflăm, după cum a făcut referire Isus în trecut în zilele lui Noe. Să ne întoarcem chiar înapoi, pentru că El a spus, «Luaţi un exemplu despre acea zi.»

E-24 Acum, când Cain şi Abel. Când Cain l-a ucis pe Abel, şi apoi Set i-a luat locul. Noi aflăm că Satan încerca să nimicească acea Sămânţă care trebuia să vină, care Dumnezeu a promis, că, «Sămânţa femeii va zdrobii capul sămânţei şarpelui.» Şi Satan încerca să distrugă acea Sămânţă regală, şi el a crezut că a făcut¬o când l-a distrus pe Abel. Dar Dumnezeu l-a ridicat pe Set în locul lui. Un tablou foarte frumos a morţii şi învierii lui Cristos, şi venirea Sămânţei regale.

E-25 Apoi este remarcabil a observa cum, de partea lui Cain, ei au devenit foarte religioşi. Şi ei erau persoane care mergeau la biserică; şi aşa a fost Cain o persoană care mergea la biserică. El s-a închinat Domnului. A zidit un altar. El aparţinea la biserică. Îşi plătea datoriile. El era, din fiecare privinţă cum îl putea privi un om, ca fiind un adevărat credincios.

E-26 Dar există numai trei clase de oameni, aceia sunt, credincioşii, necredincioşii, şi credincioşii prefăcuţi. Şi lumea este încă plină de ei în seara aceasta.

E-27 Şi Cain era chiar un credincios prefăcut. Şi din descendenţa lui a ieşit un grup mare de oameni care merg la biserică, foarte religioşi.

E-28 Acum, asta este cel mai neobişnuit, dar aţi observat că din partea lui iasă neamul cult, şi educat? Biblia o afirmă clar. A spus, «Ei construiau, şi făceau lucruri mari.» Ştiinţa a ieşit din genealogia lui Cain. Şi marii oameni de ştiinţă, şi doctorii, şi oamenii mari, au ieşit din genealogia lui Cain.

E-29 Pe când, cealaltă parte erau un-un popor sărac, tipul de oameni ţărani, dar ei erau oameni care credeau că Dumnezeul lor era real. O Dumnezeule, socoteşte-mă cu ei!

E-30 Şi chiar înainte ca timpul sfârşitului să vină, acolo a fost o mare confuzie. Şi partea mare a bisericii, se părea, că a câştigat, întocmai cum este astăzi, pentru ştiinţă.

E-31 Şi un alt lucru mare: el a spus, «Ei construiau.» Nu a fost niciodată un timp în istorie în care construcţia să fi fost atât de mare cum este acum. Este unul din semnele timpului sfârşitului. Nu am avut niciodată un timp de construcţie. Şi acum, chiar şi aici în orăşelul nostru, nu mai pot să găsesc suficient loc unde să merg la vânătoare de iepuri. Sunt toate proiecte de locuinţe; doar construind şi sădind. Şi dacă ne-am deschide ochii, este unul dintre indicatoarele lui Dumnezeu că sfârşitul este aproape.

E-32 Şi noi am predicat azi dimineaţă, despre sateliţi şi rachete, cum pot ei sta în Moscova, şi să direcţioneze o rachetă în mijlocul la Fourth Street în Louisville, şi fără să părăsească vreodată Moscova. Şi va exploda o groapă în pământ, o sută şaptezeci şi cinci de picioare adâncime, pe o rază de o sută cincizeci de mile în jurul acesteia. Aşa-i cât de mare ar fi groapa. Trei dintre ele ar distruge întreaga lume, o zguduie afară din orbită. Ştiinţa, vedeţi de ce parte este? Este de partea rea.

E-33 Dumnezeu se aşteaptă ca copiii Lui să aibă încredere în El pentru tot ce au ei. Dar noi vrem să ne încredem în mâna omului. Eu mai degrabă să am nădejdile mele edificate în Cristos, luând poziţia mea solemnă pe harul şi îndurarea Sa, decât orice grup de oameni şcolaţi care ar forma o organizaţie, să spună, «Aceasta este calea.» Cristos a spus, «Eu sunt Calea, Adevărul, şi Lumina. Şi nimeni nu vine la Tatăl decât dacă vine prin Mine.»

E-34 Prin urmare, voi puteţi vedea, este o zi mare de educaţie. Este o zi mare de conflict mondial. Şi chiar în mijlocul acestor lucruri, ei trebuie să fi avut o lume ştiinţifică mai mare decât avem noi acum. Ei au construit piramidele. Noi nu avem nici un lucru care ar construi piramida, dacă aţi fost vreodată în apropierea ei. Eu am fost la aceasta, în Egipt, şi acelea din Mexic. Şi mult, la blocuri de oraş înălţime, erau bolovani care ar fi cântărit până la sute de tone, clădiţi acolo sus în vârful acelei mari, clădiri uriaşe. Şi este tăiată atât de perfect încât acolo nu este spaţiu nici pentru o lamă de ras; cu aşa măiestrie a fost tăiată. Oh, ce zi a ştiinţei! Şi, de asemenea, este aşezată atât de perfect în centrul pământului, şi indiferent unde este soarele, nu este niciodată o umbră în jurul ei. Mă îndoiesc că am putea-o egala, astăzi, în ştiinţa noastră modernă.

E-35 Dar Isus a spus, «Aşa cum a fost în acea zi, aşa va fi la venirea Fiului lui Dumnezeu.» Acum, şi Noe a propovăduit o sută douăzeci de ani, şi, observaţi, a fost de râs.

E-36 Acum, Isus a spus de asemenea, că, «Aşa cum a fost în zilele lui Lot, că va fi, în zilele lui Lot, ei mâncau, beau, se însurau, se măritau, sădeau, construiau, vindeau, cumpărau.»

E-37 Oh, nu a existat niciodată o zi, în care, atât de comercială, ca astăzi, chiar loturi de maşini folosite şi de toate. Aşa de mult, încât, poţi cumpăra un frigider anul acesta, şi să plăteşti în jur de patru sau cinci sute de dolari pentru el, şi la anul nimeni nu îl mai vrea. Este demodat. Nu vedeţi unde lumea comercială vă are nasul la polizor? Voi puteţi cumpăra o maşină anul acesta, şi anul viitor este probabil la fel de bună ca cea care aţi putea-o cumpăra atunci, dar se va devaloriza cu o mie de dolari pentru că au schimbat capacul radiatorului sau i-au făcut vreun fleac mic. Este doar o chestiune de vânzări, pentru a împlini Biblia.
«Cum a fost în zilele lui Noe, şi în zilele lui Lot.»

E-38 Deşi, de fiecare dată, s-au arătat îngeri, s-au ridicat profeţi, şi mesajul lor a fost întotdeauna har, îndurare, şi izbăvire. Mesajul lui Dumnezeu a fost întotdeauna izbăvirea, chiar înainte de timpul sfârşitului. Cercetaţi aceasta prin Scripturi. Cum Noe a propovăduit izbăvirea, şi ei au râs de ei şi şi-au bătut joc de ei, şi luaţi în batjocoră.

E-39 Şi aşa cum a fost în acele zile, aşa este astăzi. Şi când ieşi cu un Mesaj, că Cristos a înviat din morţi, aşa cum El a făgăduit că El Se va arăta. Şi ei fac astăzi, la acel mesaj, întocmai cum au făcut la Mesajul din ziua cealaltă.

E-40 Lot a mers în Sodoma, şi a încercat să facă tot posibilul să-i facă pe cei apropiaţi ai lui să asculte mesajul Ingerilor, dar ei au râs de el şi au spus că el glumea.

E-41 Oh, ce tablou al acestei zile! Când le aduci Mesajul lui Dumnezeu de izbăvire, ei spun, «Tu îţi baţi joc de religie. Tu încerci să imiţi ceva.» Acelaşi tip de grup! În ce oră trăim noi! «Ei bine, ei cred că sunt singurii care vor fi mântuiţi. Ei cred că sunt singurii care predică Evanghelia.»

E-42 Isus a spus, «Aceste semne îi vor urma pe cei ce cred.» Nu este Cuvântul meu. Este Cuvântul Său.

E-43 Şi observaţi, vreau ca voi să observaţi, repede, ce tip de mesaj era. Oh, asta doar îmi cutremură inima. Când mă gândesc la Sodoma şi Gomora, au devenit atât de poluate, moral, încât pervertiţii erau pretutindeni.

E-44 Dar chiar înainte de marea nimicire, finală, Dumnezeu a trimis un profet acolo jos. Şi mă gândesc, de asemenea, El a trimis un Înger jos acolo, şi vreau să observaţi Mesajul Îngerului. Abraham, care a ales calea cu cei câţiva dispreţuiţi ai Domnului, s-a stabilit în pustie unde terenurile erau sărace.

E-45 Şi Lot a mers jos şi a devenit primarul oraşului, şi el era un om mare în mijlocul păcatului. Eu prefer să nu fiu atât de popular, şi să fiu bine cu Dumnezeu. Dar Lot a fost foarte popular, şi stătea pe străzi, la poarta oraşului. El era un judecător la ce putea intra şi ce nu putea intra. Şi acolo se afla el, dedându-şi viaţa în curvii, şi ştiind că în oraşul lui se desfăşurau astfel de lucruri.

E-46 Dacă aceea nu este o imagine de astăzi, în naţiunea noastră; programe necenzurate, tot felul de nebunii, răutate, maşinaţii! Oh, ei ar putea să întrerupă asta, dacă ar vrea, dar ei nu vor. Şi ei nu o pot face, pentru că Dumnezeu a spus că va fi aşa. Dacă ar putea doar să îşi deschidă ochii şi ar putea înţelege!

E-47 Şi, observaţi, chiar înainte să vină marea oră crucială. Abraham şi Sarah, care şedeau sub stejar, într-o zi când se aflau acolo afară, Sarah a văzut venind nişte Oameni. Şi ea a luat-o spre cort.

E-48 Ce diferenţă, faţă de femeile de azi, şi ce diferit ar fi fost jos în Sodoma. A venit timpul ca bărbaţii să vină acasă, ele toate se îmbracă cu hăinuţele lor scurte, şi ies afară să taie iarba. Ce diferenţă!

E-49 Dar Sarah s-a dus la cort. Şi când a făcut-o, aceşti Bărbaţi au venit. Şi Abraham s-a uitat la Ei. Ei păreau a fi Bărbaţi cu arătare oarecum ciudată. Şi Unul dintre Ei părea să fie Purtătorul de cuvânt, şi când El s-a aşezat şi a început să stea de vorbă cu Abraham...

E-50 Abraham a spus, «Şedeţi aici, şi eu mă voi duce să vă aduc puţină apă, şi Vă voi spăla picioarele. Şi voi frământa un pic de pâine. Şi ne vom pregăti, şi Voi veţi putea mânca o bucată de carne. Şi apoi Voi puteţi pleca.»

E-51 Şi când a alergat el în turmă, şi a găsit viţelul îngrăşat, şi l¬a ucis. I-a spus lui Sarah să frământe un pic de pâine şi să facă nişte turte.

E-52 Şi a vorbit cu Bărbatul. Eu cred că, într-un fel sau altul, Abraham a ştiut Cine era acela. Şi Bărbatul care era vorbitorul, Işi avea spatele întors spre cort. El era Mesagerul acelei zile. Şi El a spus, «Abraham, Eu te voi vizita conform cu făgăduinţa, de acum douăzeci şi cinci de ani. Eu ţi-am făcut o făgăduinţă, şi Eu voi sta cu aceasta.»

E-53 Oh, binecuvântat să fie Numele Domnului! Dumnezeu a făcut o făgăduinţă, «În ultimele zile, El va turna Duhul Său peste toată făptura,» şi El va sta cu aceasta. Isus a făcut o făgăduinţă, şi a spus, «Lucrurile pe care le fac Eu le veţi face şi voi,» şi El va sta cu aceasta, pentru că El este drept.

E-54 Şi Abraham s-a uitat la El. Şi El a spus, «Chiar cam pe vremea aceasta luna viitoare, după cursul vieţii,» aceea era cu Sarah, «Eu te voi vizita, şi Sarah va naşte un copil care Eu 1-am făgăduit.» Acum, Abraham era în vârstă de o sută de ani, şi Sarah de nouăzeci.

E-55 Şi Sarah, în spatele Îngerului, în cort, a început... a râs.

E-56 Şi Îngerul, cu spatele Lui întors, a spus, «Pentru ce a râs Sarah?» Acela era Mesagerul. [Fratele Branham bate în amvon de şapte ori – Ed.] Oh, ştiţi voi despre ce vorbesc? Ce fel de telepatie mintală era aceea, cu spatele Lui întors spre cort, şi ea înăuntru? Şi ea a zâmbit. Şi El a spus, «Pentru ce a râs ea?» El a ştiut. Şi acela a fost ultimul Mesaj înainte să ardă Sodoma şi Gomora. Frate, dacă tu Îl auzi, în seara aceasta, este acum ultimul Mesaj înainte ca lumea aceasta să ardă. Vedeţi natura Îngerului? Cine era Îngerul acela? Era Dumnezeu.

E-57 Amintiţi-vă, Abraham L-a numit, «Domn.» Şi traducerea acolo este «Elohim, marele şi puternicul Iehovah.» Acesta era Isus Cristos reîncarnat.

E-58 Cineva a spus, «Tu vrei să spui că acela era... ? Cum Şi-a procurat acel trup?»

E-59 Păi, El doar i-a chemat pe acei doi Îngeri. Şi a suflat puţină suflare, aşa, şi atomii şi calciul şi potasiul s-au unit, şi Gabriel a intrat în unul, şi celălalt Înger în celălalt. Şi El a făcut unul pentru Sine.

E-60 Binecuvântat să fie Numele Lui sfânt! Sunt atât de bucuros, în seara aceasta, să ştiu că acelaşi Dumnezeu Atotputernic, Care Şi-a putut face un trup în care să locuiască, încrederea mea este în El, că într-o zi El îl va învia pe acesta, aşa cum El a promis să facă.

E-61 Şi El este în mijlocul nostru, făcând chiar acelaşi lucru care l-a făcut El acolo. Oh, laudă Numelui Său glorios; avertizându¬ne, vorbindu-ne, spunându-ne să ne pregătim. Desigur, El a spus, «Puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea. Totuşi, voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii.» Ce oră în care trăim noi!

E-62 Observaţi, Îngerul care a adus focul, era Acela Care a făcut acel miracol. Şi noi A ştim toţi că lumea va fi nimici tă, da ta viitoare, de foc. Şi Îngerul care a fost trimis la Sodoma şi Gomora... Priviţi ce a spus Isus. Oh, asta chiar îmi înfiorează sufletul să ajung la aceea. «Cum a fost în zilele lui Noe, aidoma va fi la venirea Fiului omului.» [Fratele Branham a bătut în amvon de şapte ori – Ed.] Ce a făcut acel Înger? El a avut duhul de discernământ. Şi El a spus, «Aşa cum a fost atunci, aşa va fi când Fiul omului se descoperă din Cer.» Vedeţi voi asta? Gândiţi¬vă doar, că, în mijlocul nostru acum se află acelaşi Înger al lui Dumnezeu, care nu este altcineva decât Domnul Isus Cristos, în forma Duhului Sfânt. Este în mijlocul nostru, «În ziua aceea.» Şi El era Dumnezeu, şi acela era Mesajul Lui chiar înainte să vină nimicirea.

E-63 Acum vom observa că a fost un Mesaj de izbăvire. El a mers jos şi a încercat să-i izbăvească pe oameni, şi ei au refuzat să Îl asculte.

E-64 Şi, astăzi, este acelaşi lucru în naţiunea noastră, printre oamenii noştri. Am avut privilegiul să îl văd pe Domnul nostru Isus, în adunări, făcând semne şi minuni şi lucruri măreţe. Şi oamenii vor sta efectiv la platformă şi vor şti, fără o umbră de îndoială, că-că marele, Dumnezeu nemuritor, infinit este prezent şi face acelaşi fel de miracol; şi ei vor sta acolo şi vor mesteca gumă, şi vor pleca de pe platformă, indiferenţi. Lor nu le pasă.

E-65 Mi se pare, ca, dacă un om ar avea orice fel de spiritualitate în legătură cu el, sau Duhul lui Dumnezeu în el, şi când l-a văzut pe Domnul Isus să facă exact ceea ce El a spus că El va face, i¬ar tresări inima într-un aşa fel, că nu îşi va mai ţine pacea. El ar înflăcăra naţiunea cu Mesajul. «Cum a fost în acele zile,» a spus El, «va fi aidoma.»

E-66 Acel mesaj a ieşit, şi ei doar au râs de acesta şi l-au batjocorit, ca cineva care ar fi spus vreun fel de basm. Dar era de îndurare, şi era de har, şi era de izbăvire. Oh, vai!

E-67 Şi Îngerul a spus, în acea dimineaţă, lui Lot, după ce El a dat mesajul; A spus, «Grăbeşte-te, ieşi de aici, căci Eu nu pot face nimic până nu ieşi de aici.» Vreau să observaţi asta acum, pentru că trebuie să scurtăm aici, pentru rândul de rugăciune. Aţi observat ce a spus Îngerul? «Nu pot face nimic până nu ieşiţi de aici.» Ce a fost asta? A fost un mesaj de izbăvire. Şi înainte ca un strop de foc să fi putut să cadă din Cer, Lot trebuia să iasă din Sodoma.

E-68 Şi înainte ca o picătură de ploaie să cadă din Cer, Noe a intrat în corabie.

E-69 Şi înainte ca bomba atomică să poată lovi această naţiune, Biserica se va duce în Răpire, ca să îl întâlnească pe Domnul Isus. Şi dacă sateliţii şi rachetele sunt pregătite, şi percutoarele sunt trase înapoi, Îngerii stau toţi în ordine. Aleluia! Marile coridoare ale Cerului sunt deplin aglomerate. Harpele sunt toate acordate. Fanfarele mari au exersat deja. Va fi un timp de întoarcere Acasă foarte curând, pentru Biserica viului Dumnezeu, care a aşteptat Venirea Lui. Totul este în ordine. Sunt atât de bucuros. Devin atât de obosit. Oh, pentru acea oră măreaţă!

E-70 Şi să te gândeşti, că, noi am avut o parte în acest timp de joncţiune! Amintiţi-vă, «Tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului, când Fiul omului se va descoperii din Cer.»
Acum, amintiţi-vă, înainte să cadă ploaia, Noe era în corabie.

E-71 Înainte să cadă focul, Lot era ieşit din Sodoma. Căci, Îngerul a spus, «Nu pot face nimic până nu ieşi de aici. Eu am maneta în mâna mea, să o trag şi să fac să cadă focurile din Cer.»

E-72 Şi eu cred că este exact. Îngerul nimicirii ţine mâna Rusiei, cu bombele atomice; până când Biserica vine împreună, şi un singur Trup măreţ al lui Cristos. «Nu pot face nimic până când nu ieşi de aici.» Oh, dacă aceea nu este o siguranţă binecuvântată!

E-73 Şi dacă noi vedem totul aşezat în ordine, plecarea Acasă a Bisericii este în ordine. Aici este Îngerul lui Dumnezeu cu acelaşi Mesaj, făcând aceleaşi semne, aceleaşi minuni, totul aşezat în ordine. Tabernacolul Branham, acum douăzeci şi cinci de ani, aproape, am vorbit de la acelaşi amvon şi v-am spus că aceste lucruri se vor întâmpla, într-una din aceste zile. Iată-le aici! Noi suntem la timpul sfârşitului. Joncţiunea este aici. Este aproape timpul de plecare Acasă pentru Biserică.

E-74 Criticii, făcând haz, batjocorind, luând în derâdere, cum au fost cu Împăratul Nebucadneţar şi Beltşaţar. Aşa a fost în zilele lui Noe. Aşa a fost în zilele lui Lot. Şi ei fac la fel astăzi.
«Nu pot face nimic până nu ieşi de aici.»

E-75 Vreau să observaţi, Lot a ieşit din ceva care l-ar fi nimicit, şi Noe a intrat în ceva care l-ar fi salvat. Şi acela este un simbol al Bisericii. Noi ieşim din lume, şi departe de această epocă a lui Elvis Presley şi Arthur Godfrey în care trăim. Ieşiţi din lume şi intraţi în Cristos! Ieşiţi din lume. «Ei sunt din lume, vor pieri cu lumea.» Cei care sunt în Cristos vor merge Acasă cu Cristos. «Căci cei care dorm în Cristos Dumnezeu îi va aduce cu El când El vine.» Noi ieşim din lume, ca să intrăm în Cristos pentru siguranţă. Oh!

E-76 „Dar eu nu pot face nimic până nu ieşi de aici.» Îmi place asta. «Grăbeşte-te! Scapă!» Mesajul era urgent. «Grăbeşte-te! Grăbeşte-te! Scapă!»

E-77 Binecuvântat să fie Numele Domnului! Isus a promis că această Evanghelie va fi predicată. A continuat acum ani şi ani. Şi aici este la timpul sfârşitului, ultimul semn măreţ. Chiar înainte ca Îngerii să strige, «Grăbeşte-te,» El s-a întors şi a spus, «Pentru ce a râs Sarah?» Îngerul nimicitor, El a spus, «Am auzit despre păcatele lor, şi M-am pogorât să văd dacă este adevărul sau nu.» Şi El a aflat că era adevărul. Şi mesajul era har, şi îndurare, şi izbăvire. Dar, «Grăbeşte-te! Grăbeşte-te!»

E-78 Oh, copii, nu staţi gârboviţi şi miraţi. Grăbiţi-vă! Grăbiţi¬vă! Repede! Timpul este aproape. Fugiţi (unde?) afară cum au făcut păsărelele, îndepărtaţi-vă de aceste ziduri mari şi moderne ale Babilonului, aceste mari denominaţiuni vechi care spun, «Nu există nici o diferenţă în timp.» Aceste mari biserici vechi care nu cred care spun, «Nu există aşa ceva ca vindecare Divină. Nu există miracole.» Plecaţi de la acele ziduri, căci ele se vor nărui. Se prăbuşesc în nimicire şi înfrângere, pentru că Dumnezeul meu a spus aşa.

E-79 Fugiţi afară acolo în mijlocul Calvarului! Dacă păsările s¬au dus spre copaci, duceţi-vă şi voi, la pom, acel pom unde a fost Cristos răstignit. Stai prins acolo în mijlocul îndurării Lui, şi strigă la Dumnezeu până când trece furtuna.

E-80 Grăbeşte-te! Fugi! «Vino aici, căci Eu nu pot face nimic până când nu ieşi.» El te aşteaptă. Îndepărtaţi-vă de aceste lucruri moderne vechi. Îndepărtaţi-vă de acel televizor când felul acela de spectacole sunt difuzate. Luaţi... Opriţi radioul acela când începe acest rock-and-roll. Comportaţi-vă ca o doamnă. Îmbrăcaţi-vă ca o doamnă. Comportaţi-vă ca un bărbat. Îmbrăcaţi-vă ca un bărbat. Vorbiţi ca un Creştin. Trăiţi ca un Creştin. Ardeţi toate podurile. Grăbiţi-vă! Ieşiţi! Nimicirea este aproape. Dumnezeu este scârbit şi obosit.

E-81 Oh, este mai târziu decât credeţi. Ora este aproape. Mila Îngerului, Îngerul îndurării Care a trimis Mesajul Său, este chiar aici în seara aceasta. Credeţi voi asta? [Adunarea spune, «Amin.» - Ed.] Trebuie Biserica să plece înainte de perioada Necazului? [«Amin.»]

E-82 Priviţi. Israel a intrat în Gosen; şi Egiptul a intrat în întuneric. Egiptul care a intrat în Gosen, a fost dus în ţara făgăduită. Egipt a intrat în întuneric şi a fost îngropat în Marea Moartă.

E-83 Grăbiţi-vă! Grăbiţi-vă! Scăpaţi! Aceea s-ar putea să fie ultima voastră oportunitate. Şi amintiţi-vă, vedem rachetele pregătite. Îi auzim, ne uităm la aceasta în ziar. Lumea întreagă tremură. Tot ce a spus Dumnezeu vine la împlinire.

E-84 Şi atunci cum e cu asta? «În ziua când Fiul omului Se va descoperii din Cer.» Ce este Fiul omului, care s-a descoperit? Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci. Uitaţi-vă la al 21-lea verset, sau al 30-lea verset, este.
Tot aşa va fi şi în zilele când se descoperă Fiul omului din cer.

E-85 Ce este aceasta? Acest Mesaj care... Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată de când a fost Isus pe pământ. Şi iată-l aici, la sfârşitul epocii Neamurilor. Să ne uităm la aceasta doar un moment, şi să ne gândim bine.

E-86 Când Isus a fost aici pe pământ, El nu a pretins că este un tămăduitor. El a spus, «Nu sunt Eu cel care face lucrările; este Tatăl Meu. Dar Eu fac numai ce Tatăl Îmi arată să fac.» Sfântul Ioan 5:19, El a spus, «Adevărat, adevărat, Eu vă spun că, Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci doar ce El vede pe Tatăl făcând.»

E-87 Dacă îl observaţi pe Filip, când s-a convertit la început. Nu... El întâi a început slujba Lui, Domnul Isus, ce s-a întâmplat?

E-88 Să vedem cum Se va descoperii Fiul omului. Dacă El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, El va trebui să Se descopere cum a făcut-o El ieri. Dacă El descoperă la fel, El va trebui să descopere acelaşi Mesaj. În linişte, şi urmăriţi.

E-89 Când Petru a venit la El după slujirea Lui, Sfântul Ioan 1. Petru s-a apropiat de El. El nu se numea Petru atunci; el se numea cu alt nume. Şi când s-a apropiat de El, El a spus, « Tu eşti Simon, şi tatăl tău este Iona.»
Acel pescar bătrân s-a gândit, «Cum m-a cunoscut El?»

E-90 Şi atunci Filip, din Betesda, şi el, se duce acolo în jurul muntelui, se întâlneşte cu un prieten, Natanael, sub un pom, rugându-se. A spus, «Vino, de vezi pe cine am găsit: Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.»
Urmăriţi acum cum S-a descoperit El.

E-91 Şi el a spus, «Acum poate ieşi ceva lucru bun din Nazaret?»

E-92 A spus, «Vino şi vezi.» Este cel mai bun răspuns care îl poate da orice om celuilalt. Nu o criticaţi. Vino, află tu singur. Oh, dacă am putea numai să fim atât de sinceri, astăzi.

E-93 Şi pe drum în jur, a început să-i dea informaţii. Păi, a spus, «Petru, ieri, un om... Chifa, îl şti pe bătrânul pescar?»
«Da.»

E-94 „S-a apropiat de acest Om, şi El i-a spus cine era şi cine era tatăl lui.»
«Ah,» a spus Natanael, «Nu ştiu despre asta.»

E-95 Şi când s-a apropiat unde se afla Isus, în rândul unde El se ruga pentru bolnavi, Isus l-a străpuns cu acei ochi spre el, şi El a spus, «Iată, un Israelit în care nu este vicleşug.»

E-96 Cum a ştiut El că era un Israelit? Grecii şi toţi, se îmbrăcau la fel şi arătau la fel. Cum a ştiut El că era un Israelit? El era Dumnezeu manifestat în trup. Ce a făcut El? El a privit şi El l¬a văzut.
A spus, «Când m-ai cunoscut Tu, Rabi?»

E-97 El a spus, «Înainte ca să te cheme Filip, când erai sub pom, Eu te-am văzut.»

E-98 A spus, «Asta o stabileşte. Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Tu eşti Împăratul lui Israel.»

E-99 Isus a spus, «Pentru că Eu ţi-am spus asta, tu crezi?» A spus, «Atunci tu poţi vedea lucruri mai mari decât acesta.»

E-100 Dar membrul de biserică necredincios a stat deoparte. Oh, chiar pe cât de reverenţi şi devotaţi puteau fi ei. Desigur. Ei stăteau acolo cu educaţii grozave, experienţe grozave de seminar teologic. Au spus, «Acest Om este un ghicitor. El este un Belzebut.»

E-101 Isus a spus, «Voi o spuneţi asta Mie, Eu vă voi ierta. Dar când a venit Duhul Sfânt şi face acelaşi lucru, un cuvânt împotriva Acestuia nu va fi iertat niciodată, în lumea aceasta şi nici în lumea viitoare.»

E-102 Acolo era o femeie micuţă care avea o scurgere de sânge. Şi ea a venit prin mulţime şi s-a atins de haina Lui, căci îşi zicea ea, «Dacă îl pot atinge pe Om, mă voi tămădui.» Ea s-a atins de El. A fugit în mulţime, şi s-a aşezat, sau ce a făcut ea.
Şi Isus s-a întors, a spus, «Cine s-a atins de Mine?»

E-103 Petru L-a mustrat. A spus, «Priveşte, întreaga mulţime se atinge de Tine. De ce spui ,Cine s-a atins de Mine?'»

E-104 El a spus, «Dar Eu am slăbit. Virtute, sau tărie, a ieşit din Mine.» Şi El s-a uitat în jur, cu acei ochi, până când El a găsit-o. Cum a făcut El asta? Asta noi nu ştim. Dar El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Şi El S-a descoperit neamului Iudeu în acea manieră.

E-105 Când El a venit la Samariteni, femeia era la fântână, o femeie Samariteană drăguţă.

E-106 Amintiţi-vă, sunt numai trei neamuri de oameni. Sunt, Iudeii, Neamurile, şi Samaritenii; Ham, Sem, şi neamul lui Iafet. Şi Samariteanul era jumătate Iudeu şi jumătate dintre Neamuri. Şi vă amintiţi când a început, când ei au luat în căsătorie pe femeile lor, şi aşa mai departe.

E-107 Şi această femeie tânără a venit acolo, care noi credem în ţara noastră a fi o femeie de faimă rea, dar ea nu era. Acest băiat din India v-ar putea spune asta. Aceasta este o Carte orientală, şi voi încercaţi să o citiţi cu o cultură occidentală.

E-108 Când m-am dus în India, şi am coborât din-din aeronavă, la Bombay, acolo era episcopul bisericii Metodiste, şi ei toţi, stând acolo. Au spus, «Nu ne spune că tu eşti un misionar, Dl. Branham. Noi ştim mai mult despre Biblie decât voi Yankeeii veţi şti vreodată.» Şi este adevărat. A spus, «Noi am avut Biblia cu două mii de ani înainte ca voi să fiţi o naţiune.» Aşa este. Biserica Sfântul Tomas încă este acolo, unde Sfântul Tomas a mers jos şi a predicat. «Dar,» a spus, «noi înţelegem că Dumnezeu te-a vizitat, ca să facă această Biblie vie din nou.» A spus, «Asta este ceea ce vrem să ştim.» Asta este. Lumea este flămândă după pâinea vie.

E-109 Această femeie Samariteană, aşa cum stătea la fântână, Isus i-a spus, «Femeie, adu-Mi să beau.»

E-110 Ei bine, ea a spus că aveau segregare. Dar El i-a făcut de cunoscut că nu exista nici o diferenţă. Dumnezeu a creat, dintr¬un sânge, toate popoarele.

E-111 Şi El a spus, «Dacă ai fi ştiut cu Cine stai de vorbă, tu Mi-ai cere să bei.»

E-112 Şi conversaţia a continuat până când El i-a prins spiritul. Apoi El a aflat care era necazul ei. El a spus, «Du-te să-l aduci pe bărbatul tău şi vino aici.»

E-113 Ce s-a întâmplat când i s-a spus asta Iudeului? Iudeul a spus, «Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.» Asta-i adevărat.

E-114 Ce s-a întâmplat Samaritenei când ei i s-a spus asta, a spus, «Du-te să-l aduci pe bărbatul tău şi vino aici»?

E-115 Ea a spus, «Domnule, eu pricep că Tu eşti un profet. Acum, noi ştim că atunci când Mesia, care este chemat Cristos, când El vine, El ne va spune aceste lucruri. Dar cine eşti Tu?»
El a spus, «Eu sunt Acela care îţi vorbeste.»

E-116 Ea a alergat în cetate, şi a spus, «Veniţi, de vedeţi un Om care mi-a spus lucrurile care le-am făcut. Nu cumva este acesta Mesia?»

E-117 Şi El niciodată nu a făcut lucrul acesta, nici măcar o dată, la cineva dintre Neamuri. De ce? El l-a lăsat până în această zi. Asta-i ce a spus El aici, «În zilele când Fiul omului Se va descoperii din Cer.» El Se descoperă acum, Bisericii, pentru îndurare. Data viitoare când El Se descoperă, este în nimicire, acelora care au respins Mesajul.

E-118 Dumnezeule ai milă pentru... de noi, în timp ce ne rugăm doar un moment. Încet Şi Cu Tandreţe, Sora Gertie, dacă vrei.

E-119 Mă întreb doar, în seara aceasta, îmi pare rău pentru voi cei care staţi în jurul peretelui. Şi vă pot simţi aşteptările. Mă întreb doar, oh, dacă veţi fi cinstiţi cu voi înşivă şi cu Dumnezeu, doar un moment.

E-120 Vreţi cu adevărat să vă grăbiţi şi să ieşiţi din asta? Este un Om în prezenţă în seara aceasta, numit Domnul Isus. El are biletul pentru voi, şi tot ceea ce trebuie să faceţi este doar să-i daţi Lui inima. El o va spăla în Propriul Său Sânge, şi vă curăţă de tot păcatul şi îndoiala, şi vă va duce în Cerul Său când va veni El.

E-121 Şi s-ar putea să vină înaintea dimineţii, sateliţii. Nu există nici un lucru care spune ştiinţa... Voi o auziţi, în fiecare zi, la radio, când sunt la televizor, când le ia interviu la aceşti oameni de ştiinţă. Ei spun, «Nu există nimic care să împiedice această lume de la a fi aruncată în aer în orice minut.» Necesită doar o înghiţi tură bună de Vodka, şi ei vor trage o manetă, şi asta e tot.

E-122 Grăbiţi-vă! Mesajul este urgent. Grăbiţi-vă! Scăpaţi! Fugiţi să vă scăpaţi viaţa: Ieşiţi afară din aceasta. Ieşiţi afară din acest Babilon modern. Indepărtaţi-vă de ziduri. Nu puteţi simţi ceva care vă trage la inimă? Dacă sunteţi cu adevărat spirituali, şi Dumnezeu vă vorbeşte! Desigur, dacă El a vorbit acelor păsărele, El vă poate vorbi vouă.

E-123 Vreţi să vă ridicaţi mâna spre El? Nu avem spaţiu să-i punem pe oameni în jurul altarului. Dar dacă v-aţi ridica doar mâna, şi să spuneţi, «Dumnezeule, ai milă de mine.» Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Dumnezeu să te binecuvânteze. Oh, vai! Peste tot în clădire. Nu ştiu cât de multe mâini sunt. «Ai milă de mine, O Dumnezeule. Aceasta este mâna mea. Eu vreau să scap, Doamne. Înainte de sosirea dimineţii, s-ar putea să aud un strigăt, m-am uitat afară şi curcubeele vor pluti prin ceruri, Fiul omului are să vină.»

E-124 Ce zi îngrozitoare, că va-ţi pierdut ocazia. Aţi stat chiar aproape de biserica voastră, nu-i aşa? «Oh,» aţi spus, «mama aparţinea la aceasta.» Asta este bine, frate. Asta este bine, soră. Dar mântuirea mamei nu vă va lua pe voi înăuntru niciodată. Mama a trăit într-o zi, şi voi trăiţi în alta.

E-125 Auziţi Mesajul Domnului, şi auziţi avertizarea Duhului. Ce fel de Duh era Acesta, Acela care a discernut cum râdea Sarah în interiorul unui cort? Îngerul Domnului.

E-126 Acum cu capetele aplecate, vreau să mă rog pentru fiecare dintre voi.

E-127 Ce aţi făcut când v-aţi ridicat mâinile? Voi spuneţi, «A însemnat aceea ceva Frate Branham?» Desigur. Dacă aţi fost cu adevărat sinceri, a însemnat diferenţa dintre moarte şi Viaţă. Mesajul este urgent. Nu vă veţi ridica mâna chiar acum? «Ai milă, Dumnezeule, de mine.»

E-128 Dumnezeu să o binecuvânteze pe fetiţă. Dumnezeu să o binecuvânteze pe doamna. Dumnezeu să te binecuvânteze; pe tine, fiule; pe tine, pe tine, tinere. Copilaşi de-a lungul acestor altare au mâinile lor micuţe ridicate. Bine, binecuvântează-le inimioarele lor!
Voi spuneţi, «Ei nu o fac dinadins.» Oh, da, ei o fac.

E-129 Isus a spus, «Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei.» Ei s-ar putea să nu trăiască niciodată să ajungă la maturitate. Dar, ei vor fi. Ei niciodată... Ei vor scăpa, poate, de toate lucrurile mari prin care a trebuit să trecem noi.

E-130

E-131 Dumnezeu să vă binecuvânteze, şi pe toţi copilaşii acolo în spate. Acei micuţi, copilaşi de culoare, de asemenea, de acolo, Dumnezeu să vă binecuvânteze inimioarele, dragilor. Dumnezeu vă iubeşte. Sigur.

E-132 Noi vom ieşi de aici, într-una din aceste zile. Nu ştiu când va fi, dar-dar asta vine. Grăbiţi-vă, foarte repede, intraţi în împărăţie! Voi spuneţi, «Bine, am mai auzit asta.» S-ar putea să o auzi şi pentru ultima dată. Lasă să fie acesta timpul.
Dumnezeu să te binecuvânteze în spate acolo, domnişoară.

E-133 Îndepărtaţi-vă de toate aceste lucruri moderne, aceste ziduri vechi. Ele se vor nărui toate. Tot acest rock-and-roll şi toată treaba aceasta vor pieri cu lumea. Să nu fiţi incluşi în lume. Voi să ieşiţi de acolo. Dumnezeu vine pentru Biserica Lui. El v-a ales, acela-i motivul pentru care El vă vorbeşte. Mesajul este urgent. Veni ţi repede!

E-134 Acum, în timp ce ne rugăm, fiţi sinceri acum şi cereţi lui Dumnezeu să aibă milă de voi.

E-135 Binecuvântate Domn, s-ar putea să fie oameni care nu au văzut niciodată lucrarea puterilor lui Dumnezeu înainte, dar ceva în adâncul inimii lor a spus, «Ridică-ţi mâna. Sunt Eu.» Şi ei văd că este o chemare urgentă. Ei, sunt suficient de inteligenţi să privească în jur şi să vadă că este ceva gata să se întâmple.

E-136 Copilaşii, mulţi dintre ei şi-au ridicat mânuţele. Dumnezeule, ai milă de ei. Mulţi dintre cei în vârstă şi de vârstă mijlocie, au ridicat mâinile. Adolescenţii au ridicat mâinile. Ei vor milă, Dumnezeule. Şi sunt atât de bucuros să ştiu că prima descoperire a lui Cristos este mila; a doua descoperire este judecata. O Dumnezeule, Îţi mulţumesc pentru aceştia care au acceptat mila în seara aceasta, drumul milei. «Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă. Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire; căci ei vor fi săturaţi.»

E-137 Aprinde-le luminile, în seara aceasta, Doamne. Fie ca ei să fie sfeşnice aşezate pe un deal, care nu pot fi ascunse, ci să lumineze în şcoli şi în locurile unde vor fi conectaţi, de acum încolo. Acordă aceasta, Doamne. Fie ca ei să fie lumini care vor lumina pentru slava lui Dumnezeu. Binecuvântează-i.

E-138 Şi într-o zi, într-o lume mai bună, Doamne, fie ca noi să ne întâlnim toţi în jurul acelei mese mari a lui Dumnezeu, la acea Cină a Nunţii. Ţine Duhul Tău peste noi, Doamne. Binecuvântează-i pe cei care stau în jurul pereţilor, şi afară la intrare şi în jur, care şi-au ridicat mâinile, şi aşa mai departe. Fii cu ei, Doamne. Ei au stat în picioare, cu crampe, în seara aceasta. Dar, ai milă. Acordă aceste lucruri.

E-139 Ei sunt roadele acestui Mesaj grăbit în seara aceasta. Mă rog ca îngerii lui Dumnezeu să îl facă atât de real în inimile lor, încât ei să nu-să nu le scape nimic din Acesta. Şi ei sunt roadele, şi ţi¬i prezint Ţie. Şi Tu dăruieşte-i lui Isus, pentru că ei sunt darurile Tale de dragoste pentru El. «Nimeni nu-i poate smulge din mână, căci nimeni nu este mai mare decât Dumnezeu.» Şi mă rog ca Tu să-i păstrezi strâns în siguranţă până când vine Isus după ei.

E-140 Fie ca restul dintre ei să se grăbească, Doamne, şi să se grăbească, căci Mesajul este urgent. Noi trebuie să ieşim repede înainte să vină nimicirea. Şi acum, Doamne Dumnezeule, mă rog ca Tu să îl trimiţi pe Îngerul Tău, Acelaşi care a şezut cu Abraham. Acordă aceasta, Doamne. Şi a putut spune ce făcea Sarah, în spate în cort. Şi acela era Îngerul Legământului. Acela era Îngerul care a adus îndurare înainte să cadă focul. În orice timp, acum focul ar putea să cadă, atomii care ar despica în două lumea întreagă. Fie ca El să vină în seara aceasta şi să ne dea îndurare, Doamne, căci o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-141 Oh, este ceva cu acea veche Evanghelie binecuvântată, Aceasta pare că te scotoceşte. Eu O iubesc.

E-142 Să cântăm doar aceea o dată, «Încet şi cu tandreţe Isus ne cheamă.» Toţi, să ne ridicăm chiar mâinile spre El. Vreţi să faceţi asta?
Încet şi cu tandreţe Isus ne cheamă,
Te cheamă pe tine şi pe mine,
Deşi noi am păcătuit, El are milă şi iertare,
Iertare pentru tine şi pentru mine.
Veniţi acasă, veniţi acasă, (Doar închişi înăuntru cu Cristos acum.)
Voi care sunteţi obosiţi, veniţi acasă;
Cu stăruinţă, cu tandreţe, Isus cheamă,
Cheamă, O păcătos, vino acasă!

E-143 [Porţiune goală pe bandă – Ed.]... nu aţi mai fost niciodată într-una dintre serviciile noastre de vindecare înainte, să vă vedem mâinile. Nu aţi fost niciodată în servicii? Asta-i bine. Sunt atât de bucuros să vă am aici.

E-144 Acum, eu nu pretind a fi un vindecător. Eu pretind că Isus nu este mort, ci El este viu. Eu nu sunt un vindecător. Nu există vindecători. Cristos v-a vindecat deja. «Prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.»

E-145 Dar vreau să vă întreb ceva pe noii-veniţi. Acum, voi poate mergeţi la o biserică. Mulţi dintre voi aţi ridicat mâna chiar atunci, aţi ridicat mâna pentru rugăciune, mai devreme. Dacă nu aveţi nici o biserică de ales, vă primim cu bucurie la Tabernacolul Branham aici, unde dragul nostru Frate Orman Neville, un om evlavios care nu învaţă nimic decât adevărul, din Biblie. Sunteţi bineveniţi la părtăşia noastră. Noi doar... Nu o denominaţiune. Noi suntem doar o biserică aici, o părtăşie. Noi suntem Metodişti, Baptişti, Prezbiterieni, Penticostali, Luterani, suntem de tot felul. Suntem Creştini care vă iubesc. Şi ne rugăm să vă găsiţi... Dacă nu puteţi veni aici, să vă găsiţi o biserică bună acasă, undeva, unde se predică cu adevărat Evanghelia, şi astfel ca voi să puteţi fi hrăniţi de Duhul lui Dumnezeu.

E-146 Peste tot în jur, prin clădire, în seara aceasta... Dacă Domnul Isus a înviat din morţi, şi eu v-am spus Adevărul, atunci Dumnezeu este obligat faţă de Cuvântul Său, să îl facă aşa. Vedeţi?

E-147 Oh, nu vă temeţi să vă încredeţi în Acesta. Asta-i fie că Biblia, Acesta este Adevărul, sau Acesta nu este Adevărul. Dacă Acesta nu este Adevărul, Aceasta este cea mai mare înşelătorie care a fost scrisă vreodată, pentru că Aceasta a înşelat milioane. Eu am stat, de multe ori, cu Coranul într-o mână şi Biblia în cealaltă, înaintea Mahomedanilor, şi am spus, «Unul are dreptate şi celălalt este greşit. Lăsaţi ca Dumnezeu, care este adevăratul Dumnezeu, să vorbească.» Nu vă temeţi. El nu vă va părăsi niciodată. El nu va pleca niciodată.

E-148 Acum, Domnul Isus, când El a fost aici pe pământ, lucrările care le-a făcut El, care noi tocmai le-am citat, El a promis că El va veni din nou înainte de sfârşitul timpului şi va face aceleaşi lucruri. El a spus că El le va face prin Biserica Sa. Acum, El a spus, «Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele.» Acum, Viţa nu dă roade. Mlădiţele rodesc.

E-149 Acum, dacă este o viţă de dovleac, va rodi dovleci. Dacă este o viţă de lubeniţă, va rodi lubeniţe. Dacă este o viţă de pepene, va rodi pepeni. Dacă este o viţă de vie, va rodi struguri.

E-150 Dacă este o viţă de Creştin, îl va rodi pe Cristos, Viaţa lui Cristos, lucrările lui Cristos. Vedeţi? Deci, duhurile noastre trebuie să fie energizate de ceva.

E-151 Sunt atât de bucuros să fiu în El, în seara aceasta. Voi nu ştiţi, turmă mică, cum mă face să mă simt, ştiu aici, am patruzeci şi opt de ani, un om bătrân. Şi am predicat acum de douăzeci şi şapte de ani. Umerii mei se apleacă. Şi, oh, îmi dau seama că nu sunt acel băieţel care juca cu bilele aici afară în stradă. Dar există un lucru care îl ştiu, eu sunt slujitorul Lui. Mai degrabă să am asta decât tot ce ştiu. Căci la ce ar ajuta orice altceva?

E-152 Am încercat să fiu cinstit cu voi oameni. Am încercat să fac tot ce am putut să fiu cinstit şi drept şi loial, în prezenţa voastră şi în prezenţa lui Dumnezeu, pentru că ştiu că El ne veghează tot timpul. Acum, dacă aş putea...

E-153 Vă voi spune acum. Acest Mesaj mic din seara aceasta, am încercat să închei devreme, dar mă rog ca Dumnezeu să pună restul din acesta în inima voastră. Grăbiţi-vă! Grăbiţi¬vă! Grăbiţi-vă! Ieşiţi afară din Babilon, chiar cât de repede puteţi. Nu staţi în lume. Ieşiţi din acel nonsens. Ieşiţi! Ieşiţi aici afară, liberi, cu Cristos. Ieşiţi din acele lucruri. Căci nu ştiţi în ce oră când s-ar putea să nu mai fie nimic decât doar pulbere rămasă pe acest pământ, doar gaze, şi lumea veche explodată în bucăţi. Se poate întâmpla înainte să se încheie acest serviciu, şi nu ar contrazice deloc Scripturile. Ar împlini doar Scripturile. Evanghelia a fost predicată. Aici vine ultimul Mesaj.

E-154 Acum, nu priviţi după lucruri mari în viitor. America şi-a păcătuit deja ziua ei de har. Asta-i exact aşa. Însemnaţi asta în Bibliile voastre şi aflaţi dacă sunt corect sau greşit. Ea este în retrogradare acum de doi ani.

E-155 Billy Graham a spus, la dejunul lui nu de mult. El a ridicat Biblia. A spus, «Aici este standardul. Pavel a mers într-o cetate şi avea un convertit, se întorcea anul următor şi acolo erau treizeci.» A spus, «Eu merg într-un oraş şi am o trezire, de douăzeci de mii de convertiţi, şi mă întorc după şase luni şi nu pot găsi poate douăzeci.»

E-156 Care este chestiunea? Este doar un anumit număr de peşti în iaz. Este doar un anumit număr pe care Dumnezeu i-a cunoscut înainte de întemeierea lumii, şi sunt predestinaţi la Viaţă Eternă. Când acel ultimul vine înăuntru, aceea o rezolvă.

E-157 Acolo a fost doar un anumit număr de păsări care au intrat în corabie, doar un anumit număr de diferite animale care au intrat în acea arcă. Şi uşa a fost închisă, de Dumnezeu, şi i-a lăsat pe ceilalţi afară, deşi ei au încercat să intre.

E-158 Şi dragul meu prieten, dacă nu eşti înăuntru, intră chiar acum, în timp ce Dumnezeu cheamă, pentru că uşile de îndurare s-ar putea să se închidă, pentru Neamuri, la orice timp. Acum, şi acum ceea ce fac, acum, va avea... Ce vorbesc acum ...

E-159 Eu am vorbit, şi cuvintele mele, dacă aş fi predicat ore întregi, nu ar însemna jumătate atât de mult cât un cuvânt din partea minunatului nostru Cristos. Acum, dar ce am predicat, sau am spus Adevărul sau o minciună. Dacă am spus o minciună, Dumnezeu nu va avea nimic de-a face cu asta. Dacă am spus Adevărul, Dumnezeu va susţine Cuvântul Său.
Cât de multe zici? Ai distribuit cincizeci de cartonaşe?

E-160 Vă voi arăta de ce trebuie să distribuim cartonaşe, când ai o adunare de discernământ. Eu nu spun că El o va face. El s-ar putea să nu. Dar vreau ca voi să fiţi cinstiţi cu mine. Câţi de aici ar vrea să vină în rând acum? Ridicaţi-vă mâinile, peste tot în clădire, oriunde vă aflaţi. Toţi din clădire care vor să vină în rând, ridicaţi-vă mâinile. Acum cum ar fi... Cine ar fi primul? Vedeţi? Nu aţi putea să o faceţi. Noi trebuie să distribuim cartonaşele, ca să păstrăm un-un rând.

E-161 Acum, el a distribuit cincizeci de cartonaşe. Şi să le chemăm doar de peste tot din jur, prin acel mănunchi de cartonaşe, şi asta va oferi tuturor o şansă să primească unul.

E-162 Acum, nu este ce se întâmplă aici. Este ce se întâmplă aici. Vedeţi? Nu este, să mă atingeţi pe mine. Este, să-l atingeţi pe El. Câţi ştiţi că Noul Testament, Cartea Evreilor, a spus aceea chiar acum, că, «Cristos este un Mare Preot care poate fi atins de simţământul infirmităţilor noastre»? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.] Bine, cum veţi şti că L-aţi atins? Prin, El răspunde drept înapoi, întocmai cum a făcut EL Dacă El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, El trebuie să Se manifeste chiar la fel cum a făcut El ieri şi întotdeauna. Astfel, vedeţi ultimul mesaj la Iudei şi ei, cum a făcut-o El? Acum acesta este ult-...

E-163 Dacă El Se manifestă în oricare alt fel, printr-o denominaţiune, El ar fi nedrept. El nu S-a manifestat niciodată într-o denominaţiune, pentru că nu exista nici o denominaţiune în zilele Lui. El S-a manifestat prin supranatural, cum am spus azi dimineaţă, ca scrisul de mână pe perete, tălmăcirea. El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Dumnezeu să fie cu voi acum.

E-164 El a spus, «Unu la cincizeci.» În regulă. Cine are cartonaşul de rugăciune numărul unu, ai vrea doar să-ţi ridici mâna. Uitaţi¬vă la cartonaşele voastre. Cineva din paturi, sau oriunde, şi nu se poate ridica, fiecare să se uite la cartonaşul celuilalt. Este doar un cartonaş mic. Eu nu cred că acestea au poza mea pe ele, măcar. Este doar un mic cartonaş simplu. Numărul unu, oriunde te afli. [Cineva spune, «Chiar aici.» – Ed.] În regulă. Ai vrea să te ridici chiar acolo unde eşti, domnule. Numărul doi, ai vrea să-ţi ridici mâna. Doamna chiar aici. Numărul trei, ai vrea să-ţi ridici mâna. [Porţiune goală pe bandă.]

E-165 Noi suntem străini. Aceasta este prima noastră dată când ne întâlnim, în viaţă, eu presupun. Atunci, Domnul Dumnezeu ne cunoaşte pe amândoi. El cunoaşte totul despre tine, şi El cunoaşte totul despre mine. Dar dacă El, în bunătatea Sa, ar fi în stare...

E-166 Dacă ţi-aş spune, «Oh, domnule, tu eşti bolnav. Şi eu sunt... Tu te vei face bine.» Ai avea dreptul să te îndoieşti de asta. Acea audienţă ar avea dreptul să se poticnească, de asta. Desigur. Tu ai numai cuvântul meu.

E-167 Dar dacă Duhul Sfânt va veni şi îi va spune ceva ce a făcut el, ceva despre care eu nu ştiu nimic, care a fost, el va şti dacă este adevărul sau nu.

E-168 Atunci dacă El ştie ce a fost, cu siguranţă, dacă este adevărat, El îţi poate spune ce va fi, şi va fi adevărat.

E-169 Ar trebui să crezi asta, D-na. Cox, nu-i aşa? D-na. Cox şade acolo, eu doar s-a întâmplat să o observ, din Kentucky, aici. Aceea este a D-nei. Wood... aici pe undeva în biserică, mama ei. Cancerul deja i-a devorat faţa, înăuntru aici.

E-170 Eu veneam jos de sus din pădurile nordice. Soţia mea m-a chemat, a spus, «Nu am văzut niciodată pe nimeni atât de distrus în viaţa mea, ca-ca şi D-na. Wood.» Şi D-l. şi D-na. Wood sunt prietenii mei apropiaţi. Şi m-am dus acolo la doamna, am venit afară cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Cancerul a murit.

E-171 Acolo, femeia aşezată acolo, şi cu greu poţi să spui ce... Ai vrea doar să te ridici, D-na. Cox, aşa ca oamenii să poată vedea. Toată partea nasului ei, mâncată jos de cancer, drept până în ochii ei. Întoarce-te în jur ca audienţa să te poată vedea acolo în spate. Cancer.
El are întotdeauna dreptate. El nu greşeşte niciodată.

E-172 Acum, dacă Domnul Dumnezeul nostru îi va descoperii acestui frate, să fie el judecătorul, dacă Domnul Dumnezeul nostru îi va descoperii pentru ce este el aici. Sau, ceva cum a făcut El cu femeia la... Sau, cum ar spune El cum a făcut El cu Filip, când l-a găsit Natanael... sau Natan-... Filip l-a găsit pe Natanael. Şi o va descoperii; veţi crede toţi, voi toţi oamenii veţi crede? Dacă-dacă omul ştie că eu nu ştiu nimic despre el; şi eu am mâinile ridicate, eu nu ştiu nimic despre el. El şi-a ridicat mâinile, că eu nu îl cunoşteam, sau el nu mă cunoaşte. Atunci dacă Domnul o v-a descoperii, voi toţi veţi accepta, da? Câţi? Ridicaţi-vă mâinile, aşa ca să pot vedea. Acum, Domnul să vă binecuvânteze.

E-173 Acum, domnule, eu doar stau aici, aşteptând să văd ce îmi va spune El, astfel tu să fi judecătorul. Şi dacă cineva se poate uita, omul îşi are ochii închişi, astfel vedeţi că nu ar putea fi o telepatie. Rămâi doar cu ochii ţnchişi. Dacă Domnul nostru Isus... Dacă o va descoperi El, noi Îi vom fi recunoscători.

E-174 Dar bărbatul care stă înaintea mea, pentru ce este el aici, este o chestiune spirituală pentru care vrea rugăciune. Este adevărat. [Bărbatul spune, «Este adevărat.» – Ed.] Dacă este adevărat, ridică-ţi mâna ca oamenii să poată vedea. Acum credeţi? Nu 1- am văzut niciodată în viaţa mea, dar acolo era. Ceva îi tulbură mintea. Acum, cu cât voi vorbi mai mult cu el, mai multe vor fi spuse. Acum fiţi reverenţi.

E-175 Ce a făcut Îngerul? El îşi avea spatele întors, şi El a spus, «Pentru ce a râs Sarah?»
Ea a spus, «Nu am râs.»
A spus, «Oh, da, ai râs.» Pentru că, ea era speriată.

E-176 Acum dacă audienţa încă îmi poate auzi vocea, prin difuzoare. Bărbatul pare că se îndepărtează de mine. Văd o femeie stând în picioare. Acela este lucrul principal pentru care este bărbatul aici. Este pentru soţia lui, şi ea nu este aici cu el. Şi ea are o problemă de femei, o problemă de doamne, şi are probleme cu spatele. Acela-i adevărul.

E-177 Tu nu eşti din acest oraş. [Bărbatul spune, «Este adevărat.» – Ed.] Eşti dintr-un alt oraş, care se numeşte Marysville. [«Aşa este.»] Asta-i corect. Acum du-te acasă şi găseşte-o în felul cum ai crezut. Va fi aşa, în Numele Domnului. Dumnezeu să te binecuvânteze. Acea batistă, nu vei avea nevoie să o pui pe ea; tu o aveai în buzunar pentru ea, dar nu vei avea nevoie.

E-178 Eu te cunosc. Nu îţi cunosc numele. Dar tu eşti o femeie care stătea acolo la uşa din spate, într-o zi, când Îngerul Domnului a venit la mine, când ai fost de prima dată aici la tabernacol, şi a descoperit ceva ce era absolut un secret. Şi tu ai fost vindecată, de un cancer. Aşa este. [Femeia spune, «Este adevărat.» – Ed.] Dar nu am idee care este chestiunea cu tine acum. Eu nu ştiu. Tu şti asta. Nu am idee ce este în neregulă cu tine. Dar, dacă Domnul o va descoperii, o vei accepta? [«Da.»] Eu...

E-179 Tu nu eşti aici pentru tine. Eşti aici pentru un copil. Şi acel copil este bolnav. [Femeia spune, «Da.» – Ed.] Şi boala este la coloana vertebrală. [«Da.»] Ca şi cum, nu se poate ridica în picioare, sau ceva de genul acela. Şi văd părinţii copilului, cu un rozariu. Ei sunt Catolici. [«Da.»] Şi un cuplu mai în vârstă, este, bunicii lor sunt Catolici. [«Da.»] Şi tu stai pentru copil. Ia batista ta şi pune-o pe el. Nu te îndoi, tu poţi avea ce ceri. Acum crede cu toată inima ta.
Credeţi? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.]

E-180 Eu presupun că această doamnă este o străină pentru mine. Suntem străini unul faţă de celălalt, dar Domnul Isus ne cunoaşte pe amândoi. Acum aici este un tablou perfect. Aici este un tablou din Sfântul Ioan 4. O femeie de culoare, un bărbat alb; în acea zi, era o Samariteană, şi un Iudeu, două rase de oameni. Isus i-a făcut de cunoscut, imediat, că nu exista nici o diferenţă. Noi toţi suntem făpturile lui Dumnezeu. Ţara în care trăim, schimbându-ne culoarea, nu are nimic de-a face cu asta. Dumnezeu a vrut ca poporul Său să fie în acel fel. El a făcut pe om alb, negru, maro, galben, roşu. El i-a făcut în felul acela. Este treaba Lui. Şi El ne iubeşte pe toţi. Dar aici e un tablou perfect, două persoane care nu s-au întâlnit niciodată înainte, şi prima noastră dată, două rase diferite.

E-181 Acum, eu pricep că tu eşti o credincioasă. Eşti o Creştină, pentru că duhul tău este binevenit. Şi acel mare Înger al lui Dumnezeu nu ar întâmpina nimic c~re ar fi greşit. Cu siguranţă nu. Vedeţi acel tablou acolo sus, acel Înger în acel tablou de acolo, acea Lumină deasupra unde stau eu? Asta-i ce te face să te simţi aşa cum te simţi acum. Acesta doar se pogoară tot peste tine.
Doar un moment, Sora Gertie.

E-182 Se pare că este ceva, nu o pot prinde pe doamna chiar bine. Da. Femeia suferă de o afecţiune nervoasă. Ea devine agitată. Ea scapă lucruri. Aşa este. Şi apoi ai o problemă spirituală care încerci să o rezolvi, pentru că te rogi pentru aceasta de ceva timp. Este adevărat. Şi tu ai artrită. Te văd încercând să te ridici din pat, încet, mai ales dimineaţa. Ai ceva în neregulă şi la coloana vertebrală, o problemă la coloana vertebrală. Este AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-183 Crezi că eu sunt profetul lui Dumnezeu? Crezi că acelaşi Dumnezeu care l-a cunoscut pe Simon te-ar cunoaşte şi pe tine? Dacă Dumnezeu va descoperi asta, va face din tine o credincioasă puternică, ca tu să primeşti ce primeşti? Ţi se spune, «Nanny.» [Sora spune, «Amin.» – Ed.] Şi numele tău de familie este Johnson. [«Amin.»] Şi locuieşti în New Albany. Întoarce-te acasă şi fi bine, în Numele Domnului Isus. Amin.
Crede doar.

E-184 Suntem străini unul pentru celălalt, doamnă? Suntem. Doar aşa-doar aşa ca oamenii să vadă, ai vrea doar să-ţi ridici mâna, să spui, «Noi suntem străini. Doar... « Acum Domnul Dumnezeu ne cunoaşte pe amândoi. Şi dacă El va acorda această cerere, vei fi fericită pentru aceasta?
Acum unii dintre voi au început să creadă.

E-185 Acum, acolo continuă să apară un om alb înaintea acestei femei de aici.

E-186 Este omul care şade chiar acolo. Tu ai... Este în regulă, doar rămâi acolo unde te afli. Tu ai boală la rinichi. Ai boală la spate. Şi ai boală de stomac. Aşa este. Acum du-te, crezând, şi nu te va mai deranja.

E-187 Credeţi doar. Eu vă provoc credinţa să credeţi asta. Câţi credeţi cu toată inima? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.] În regulă, atunci priviţi şi trăiţi.

E-188 Dacă Domnul Dumnezeul nostru îi va descoperii acestei femei, care este absolut o străină pentru mine. Şi acolo sunt mâinile noastre ridicate, că noi nu ne-am întâlnit niciodată înainte, cu bună ştiinţă. Şi dacă Domnul Dumnezeul nostru va descoperi acestei femei, şi va face acelaşi lucru care El l¬a făcut, ca femeia la... femeia Samariteană. Veţi crede toţi cu toată inima, atunci? Aceea o va stabilii pentru totdeauna, cu voi? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.]

E-189 Vedeţi, am o adunare care urmează. Trebuie să plec mâine. Şi trebuie să merg în Virginia, şi urmează o adunare mare. Nu vreau să devin prea slăbit, stând aici. În regulă, îmi voi face timp, doar un moment, cu femeia. Şi voi credeţi.

E-190 Oricine este femeia, ea are o întunecime îngrozitoare care o însoţeşte. Oh, este-este întristare. Tu doar ce ai avut un necaz. Ai pierdut un copil, un copilaş. [Femeia spune, «Da.» – Ed.] Aşa este.
Şi încă un lucru, tu suferi de o problemă de femei, o problemă de doamne, şi o problemă la spate. Şi ai de asemenea un fel de ceva ce ţi se întâmplă, ca leşinul. Oh, epilepsie. Aşa este. Nici nu eşti tu din acest oraş. Ai traversat râul, ca să ajungi aici. Eşti din Louisville. [«Da.»] Locuieşti la un număr, denumit, 1754 West Oak Street. [Femeia strigă, «Da, aşa este.»] Numele tău este Margaret Quinn. [«Da.»] În regulă.

E-191 Doamne Dumnezeule, Creatorul cerurilor şi al pământului, dă acestei femei ceea ce îşi doreşte, căci cer acestui vrăjmaş să o părăsească, în Numele lui Isus. Amin.

E-192 Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Nu te mai îndoi. Du-te şi primeşte acum ceea ce ai cerut.

E-193 Credeţi cu toată inima? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.]

E-194 Cum te simţi, domnule? Este prima noastră întâlnire, eu presupun. Crezi tu că Domnul Dumnezeul nostru este aici să facă şi să îţi dea lucrurilecare le doreşti. [Bărbatul spune, «Da, cred. Ştiu că El este aici. Îl pot vedea.» – Ed.] Iţi admir curajul. Şi tu eşti aici pentru un lucru legitim. [«Aşa este. Aşa este.»] Vrei să scapi de băut şi de fumat. [«Asta este.»] Ei bine, s-a dus de la tine acum. Du-te, şi pacea lui Dumnezeu să fie cu tine şi să te facă să crezi. Dumnezeu să fie cu tine.
«Dacă puteţi crede, toate lucrurile sunt posibile.»

E-195 Vrei să scapi de acea problemă de spate? Coboară acolo, lăudându-L, şi vei scăpa de asta. Doar du-te, crezând, cu toată inima.

E-196

E-197 Eu te cunosc. Doar mă voi ruga pentru tine. Cunosc necazul tău.

E-198 Doamne Dumnezeule, fi milostiv cu femeia şi acordă această cerere, căci o cer în Numele lui Isus. Amin. Nu îmi amintesc... Este numele tău Baker? [Sora spune, «Da, domnule.» – Ed.] Aşa este. Eu-eu îmi amintesc acum. Dumnezeu să te binecuvânteze. Mergi direct înainte acum şi crede-L cu toată inima. În regulă.

E-199 Eu nu te cunosc, doamnă. Noi suntem străini. Aşa este. Tu vrei să-ţi mănânci cina, să scapi de acea problemă la stomac, acel ulcer care l-ai avut în tot acest timp? Du-te, mănâncă, atunci, şi Isus Cristos te face bine.

E-200 Eu te cunosc. Şi ştiu care este necazul tău. Tu nu şti-nu şti că eu ştiu, dar, eu-eu ştiu. Şi dat fiind că tu vi aici la tabernacol, eu nu o voi spune. Dar artrita te va părăsi dacă vei crede doar. Mergi înainte. Dumnezeu să te binecuvânteze.

E-201 Să spunem, «Mulţumiri fie lui Dumnezeu.» [Adunarea spune, «Mulţumiri fie lui Dumnezeu.» – Ed.]

E-202 Şi tu eşti agitată. Ai o problemă de stomac care te deranjează. Crezi că Domnul Isus te va face bine? [Sora spune, «Eu cred.» – Ed.] Atunci du-te, şi pacea lui Dumnezeu să rămână peste tine. Vreau doar să pun mâinile peste tine, şi să credem cu toată inima, că Dumnezeu o va face.

E-203 Sunt un străin pentru tine, presupun, doamnă. Tu mă cunoşti? Tu vi aici la biserică? Tu vi. Nu te-am văzut niciodată. Desigur, vin atât de mulţi oameni. În regulă. Du-te, crezând, şi acea problemă de femei te va părăsi, problema de doamne care o aveai. Tu crezi? [Doamna spune, «Da.» – Ed.] În regulă, atunci du-te, şi Dumnezeu va fi cu tine şi te va ajuta, sunt sigur.

E-204 Tu crezi, domnule? Crezi că Domnul va îndepărta acea înţepenire de la tine, şi te va face bine, de acea artrită? Du-te direct înapoi pe acolo, mulţumindu-i Lui şi lăudându-L pentru asta, atunci te vei face bine.

E-205 Tu eşti necăjită cu probleme de nervi, nu-i aşa, doamnă? Este o nervozitate mintală. Devii foarte slăbită, suferi de crize, mai ales după-amiaza târziu. Chiar şi Satan ţi-a spus că îţi vei pierde minţile. Aşa este. Dar este o minciună. Tu vei fi bine. Nu este nimic decât perioada vieţii în care intri. Este menopauza. Fiecare femeie trebuie să ajungă la asta. Dar tu vei fi bine acum. Crezi tu cuvântul meu? Atunci du-te, mulţumeşte-i lui Dumnezeu, şi cântă cântări şi bucură-te, şi fi însănătoşită.

E-206 În regulă, doamnă. Sunt un străin şi pentru tine. Lucrul ciudat, când i-am spus ei asta, te-a părăsit în acelaşi timp, pentru că aceea-i exact ce era necazul tău, nervozitate. Acum du-te pe drumul tău, şi crede cu toată inima, şi te vei face bine. Amin. Du¬te şi crede cu toată inima.

E-207 Eu te cunosc, doamnă. Îţi cunosc chipul, dar eu nu... Crezi că Dumnezeu te va vindeca? Acum ştiu cine eşti. Tu eşti o doamnă care vine aici la tabernacol. Crezi că Dumnezeu te va vindeca? Dă-mi voie doar să mă rog pentru tine.

E-208 Doamne Dumnezeule, Creatorul cerurilor şi al pământului, însănătoşează femeia, mă rog, în Numele lui Isus. Amin.

E-209 Nu te îndoi. Nu reuşesc să îmi amintesc numele femeii, dar ştiu cine este ...

E-210 Cum este cu voi oamenii de aici în audienţă? Credeţi voi? Acum şedeţi cu adevărat în linişte. Fiţi foarte reverenţi. În această direcţie aici, cineva. Eu provoc credinţa voastră, în Numele lui Isus Cristos, să credeţi asta.

E-211 O doamnă de culoare are mâinile ridicate, acolo. Crezi tu, doamnă, că eu sunt slujitorul lui Dumnezeu? [Femeia spune, «Da, domnule.» – Ed.] Dacă Dumnezeu îmi va descoperii care este necazul tău, vei accepta asta? [«Da, domnule.»] Tu vrei rugăciune pentru tine şi acea fetiţă. Pentru ochii tăi, şezând acolo. Aşa este. Pune-ţi mâinile peste copilă, şi crede cu toată inima.

E-212 Doamne Dumnezeule, mă rog ca ei să primească asta, în Numele lui Isus. Amin.
Voi credeţi? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.]

E-213 Acolo este Îngerul Domnului stând lângă acest ins cu părul negru. Eu-eu cred că el vine la biserică aici, oricum. Nu sunt sigur. Domnule, dacă te cunosc, eu nu ştiu ce este în neregulă cu tine, decât dacă Dumnezeu mi-ar descoperii. Dar este o parte din îndurarea Sa că stă aici. Şi tu ai un-un ulcer la picior, piciorul stâng. Aşa este. A ta-credinţa ta s-a atins de ceva.

E-214 Cum este cu voi, aici în aceste secţiuni, credeţi voi? [Adunarea spune, «Da.» – Ed.] Aveţi credinţă, atunci. Nu vă îndoiţi.

E-215 Aici, doamna aşezată aici cu o pălărie neagră, cu ochelari. Tu ai un cartonaş de rugăciune, doamnă? Chiar în spatele acelui băieţel de acolo, la capătul rândului, tu! Ai un cartonaş de rugăciune? Nu ai un cartonaş de rugăciune. Crezi că eu sunt profetul lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu îmi va descoperii care este necazul tău, vei accepta asta atunci? Tu ai probleme la inimă. Acela-i soţul tău aşezat lângă tine, şi el are probleme cu glanda. Acum du-te şi crede.
Cine Îl crede? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.]

E-216 Cum este cu acest bărbat de culoare care şade aici? Crezi tu, domnule? [Bărbatul spune, «Da, domnule.» – Ed.] Crezi că eu sunt slujitorul Său? [«Da.»] Tu ai vrut rugăciune, nu-i aşa? [«Da.»] Dacă Dumnezeu îmi va descoperii, de la mine la tine, crezi că El... că ai putea accepta asta? [«Da.»] Ai probleme de sinus. [«Da, domnule.»] Şi ai o hernie. [«Da.»] Aşa este.

E-217 Cum este cu careva din voi de acolo, credeţi voi? [Adunarea spune, «Amin.» – Ed.]

E-218 Acolo-i o altă femeie de culoare chiar în spatele acestei doamne înapoi aici. Ai mâna ridicată, soră. Tu vrei ceva de la Domnul? Crezi că eu sunt slujitorul Lui? Este o problemă cu glasul, de care suferi. Aşa este. Crezi că El te-a vindecat?

E-219 Chiar de la tine de acolo, privind într-o parte, chiar de la tine de acolo la capătul rândului; cam unu, doi, trei, patru, cinci oameni, acolo în spate. Tu ai probleme de tiroidă. Crezi că Dumnezeu te va face bine?

E-220 Cum este chiar aici în spate? Bărbatul de la capătul scaunelor, chiar în spate în rând aici. Ai colită ulcerată. Aşa este, domnule. Crezi că Dumnezeu te vindecă? Atunci ridică-te şi acceptă asta, în Numele Domnului Isus.

E-221 Dumnezeu să te binecuvânteze. Eu nu te-am văzut niciodată. Eşti un străin pentru mine. Dar Dumnezeu te cunoaşte.

E-222 Credeţi asta, fiecare dintre voi? [Adunarea spune, „Amin.» – Ed.] Credeţi că acelaşi Înger al lui Dumnezeu care a venit la Abraham, cu milă, Care cunoştea tainele gândurilor lui Sarah, chiar Acelaşi care a stat pe pământ şi a cunoscut tainele gândurilor minţii, nu credeţi că El este aici acum? [«Amin.»] Chiar Acelaşi Dumnezeu, chiar înainte ca lumea să ardă din nou într-o nimicire, nu credeţi că El este aici? [«Amin.»] Atunci să Îl acceptăm. Să Îl credem. Să-L luăm ca vindecătorul nostru, chiar acum. Câţi dintre voi veţi crede asta?

E-223 Câţi din voi credeţi cu adevărat? Ridicaţi-vă mâinile. Acum, puneţi, lăsaţi-vă mâinile jos.

E-224 Biblia a spus asta, «Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred.»

E-225 Puneţi-vă mâinile unii peste ceilalţi, atunci, dacă sunteţi credincioşi. Rugaţi-vă pentru persoana de lângă voi. Şi cea de lângă voi, să se roage pentru voi pentru care se face rugăciune. Fiecare dintre voi, rugaţi-vă unii pentru ceilalţi acum, oriunde în clădire. Eu provoc această credinţă.
Doamna de acolo cu TB, uită de asta. Tu eşti vindecată.

E-226 Tu cu problema de prostată, aşezat acolo, domnule, te trezeşti nopţile. Uită asta. Nu va mai fi nevoie să o faci. Dumnezeu să te binecuvânteze.

E-227 Vă provoc să faceţi un act de credinţă. O faceţi voi? Atunci rugaţi-vă, fiecare dintre voi, în felul vostru. Puneţi-vă mâinile pe cineva şi rugaţi-vă pentru cineva de lângă voi, în timp ce eu mă rog pentru voi toţi.

E-228 Doamne Dumnezeule, Creatorul cerurilor şi al pământului, autorul Vieţii veşnice, dătătorul fiecărui dar bun, trimite Duhul Tău chiar acum peste aceşti oameni.

E-229 Eu condamn lucrările diavolului, pentru că diavolul este expus. Satan, tu nu-i mai poţi ţine. Credinţa lor creşte în sus, şi îşi au mâinile unii peste ceilalţi. Şi eu te provoc, pentru că tu ai pierdut bătălia, şi judecata este aproape. Ieşi afară din ei, în Numele lui Isus Cristos. Pleacă de la ei, în Numele lui Isus.

E-230 Îl credeţi pe El? Ridicaţi-vă mâinile şi daţi-I laude pentru vindecarea voastră. Dacă eşti un infirm, ridică-te în picioare; Cristos te face bine. Dacă eşti şchiop, ai mâinile infirme, ridică¬le; totul s-a terminat.
Aici este o femeie infirmă aici, ridicându-se.

E-231 Laudă Domnului! Să spunem, «Laudă Domnului,» cu toţii. [Adunarea spune, «Laudă Domnului!» Fratele Branham bate din palme de cinci ori – Ed.] Amin.
Frate Neville.