Regina din Şeba
Queen Of Sheba
E-1 Ridicaţi-vă pentru un moment pentru rugăciune, în timp ce ne aplecăm capetele.
Scumpe Dumnezeule, îţi suntem mulţumitori pentru privilegiul de a ne aduna încă o dată. Şi cerem binecuvântările tale să fie peste noi în seara aceasta, să-i salveze pe pierduţi şi să-i vindece pe cei care sunt bolnavi şi necăjiţi, şi să-i binecuvântezi pe cei care pot fi binecuvântaţi în seara aceasta. Şi fă să avem o mare revărsare a Duhului Tău.
E-2 Binecuvântează-i pe fraţii slujitori. Mâine fiind Sabatul şi vom merge mâine să mărturisim despre Tine prin oraş şi ne rugăm ca Tu să binecuvântezi fiecare amvon din oraşul acesta şi din oraşele alăturate şi din toată lumea. Şi fă ca slujitorii să fie o lumină nouă pentru oameni, şi acordă, Doamne, ca multe miracole să aibă loc mâine în Numele Fiului Tău, Domnul Isus, la amvoanele lor, şi în slujba lor peste tot cuprinsul naţiunilor. Dă-ne nouă de asemenea, Doamne, ceva extraordinar, ca aceşti oameni scumpi, care au venit prin ploaie şi noroi, ca să audă Evanghelia, fă ca ei să meargă acasă cu o lumină în inimă, şi bucurându-se cu un suflet satisfăcut; că ei au fost în Prezenţa Domnului Isus.
Acordă aceste lucruri, Tată, pentru că le cerem în Numele Fiului Tău. Amin. Vă puteţi aşeza.
E-3 Unii au spus azi că mulţi au telefonat povestind despre experienţele lor de vindecare din seara trecută în audienţă. Şi unii din ei au spus că ei nici măcar nu erau pe platformă; ei doar stăteau în adunare şi la un anumit timp al zilei au recunoscut că boala pe care au avut-o a dispărut. Mie îmi place aceea. Nu le putem spune că: „Aşa-şi-aşa, anumiţi slujitori şi-au pus mâinile pe mine, şi…” Vedeţi? Dumnezeu primeşte toată gloria. Şi doar îmi place asta, când Dumnezeu primeşte gloria, pentru că este totul pentru gloria Sa care intenţionăm să o primească, totul pentru gloria Lui.
E-4 Acum, în Biblie în seara aceasta, dorim să luăm un mic text pentru câteva minute. Şi acum, mâine seară este încheierea micii noastre campanii, doar trei seri ca un fel de familiarizare cu voi oamenii. Şi apoi, pare ciudat - chiar când ne familiarizăm, atunci vom zice: „Ei bine, ne vom vedea altă dată.” Aparent, a fost în acel fel în ultimii 12 ani în jurul lumii, doar te familiarizezi şi fugi.
E-5 Dacă Dumnezeu doreşte, şi când mă voi întoarce de peste mări în acest timp, voi încerca să-mi iau un cort sau ceva, aşa că nu va trebui să vă grăbiţi afară dintr-un oraş, doar îl ridic şi stau acolo un timp. Şi sunt sigur că va fi mai bine, pentru că voi veţi… Dacă oamenii nu ştiu cum să se ţină de vindecarea Divină, este mai mult din ea decât să mergi sus şi să zici „Eu cred” şi să pleci.
Dacă un bolnav are ceva ca o tumoare sau ceva de felul acesta, acel bolnav se va simţi mai bine imediat, dar în următoarele 72 de ore, el va deveni mai bolnav decât a fost vreodată, din cauză că acea umflătură sau ce este ea, viaţa ce a fost în acea umflătură este moartă. Şi umflătura încă e acolo. Aşa că începe să se spargă. Şi atunci, când se întâmplă, inima pompează sângele, şi sângele purifică trupul, aşa că îl pune într-o fierbere. Şi pacientul pare să se gândească: „Oh, mi-am pierdut vindecarea.” De ce, credinţa care a putut lua viaţa din tumoare, necredinţa o va aduce înapoi din nou. Acolo ei îşi pierd vindecarea. Ei doar nu cunosc abordarea.
E-6 Dar aminteşte-ţi, în tratarea... ca o substanţă, o tumoare, noi nu avem de-a face cu acea umflătură sau cancer. Ce este cancerul? Este o viaţă, şi nu e viaţa voastră; este o altă viaţă. Este o multiplicare de celule. Şi ce o cauzează să fie acolo? Este o altă viaţă care vine în viaţa voastră să vă ucidă. Biblia o numeşte un diavol. Noi o numim cancer azi; care este un termen medical, care vine de la cuvântul „rac”. Dar Biblia o numeşte un diavol, un ucigaş.
Acum, noi nu avem de-a face cu acea mică casă care creşte înăuntru; ea dezvoltă celule ca şi voi. Aţi ştiut că voi veniţi dintr-o celulă mică? Acea celulă vine de la tatăl vostru. Germenul a mers în ou, care era mama voastră, şi de acolo s-a dezvoltat, celula a început să se umfle şi celulă pe celulă, până v-a făcut ceea ce sunteţi azi.
E-7 Şi acum, acea viaţă pe care o aveţi în voi acum, deşi aceste celule, sunt celule bune, celule ale vieţii voastre. Dar acolo vine un cancer, sau tumoare sau orice altă boală şi este o celulă diferită, şi un germen diferit. Şi ce face? Dacă este împotriva vieţii voastre, atunci este moarte. Deci, este un demon, şi noi nu avem de-a face cu acea haină pe care o locuieşte, acea casă; noi avem de-a face cu viaţa care e în acea casă.
Ca şi cum aş avea de-a face cu voi, dacă aţi fi cancerul, şi voi fi… încerc doar să vă frec trupul până nu mai e nimic, doar iau viaţa afară din asta. Va merge înapoi în praful pământului. Asta este ceea ce e scoaterea demonilor, este chemarea vieţii aceleia afară. Substanţa este încă acolo, trupul.
E-8 Dar ce i se întâmplă unui mic animal dacă este ucis? Ce se întâmplă căprioarei, voi vânătorii acolo sus, dacă o ucizi azi şi o arunci pe cântar şi o cântăreşti? Le spui camarazilor căci căprioara ta a cântărit atâta, dar pune-l pe cântar dimineaţa şi vezi câte livre în minus va cântări. Orice face, se micşorează atâta, până putrezirea începe să se stabilească înăuntru, atunci se umflă, şi devine mai grea, şi mai mare decât a fost la început.
La fel se întâmplă cu o tumoare sau cancer. Atunci bolnavul începe să zică: „Ei bine, mi-am pierdut vindecarea.” Cel mai bun semn în lume că ai primit-o… Şi asta este de ce, de multe ori fugind înăuntru, ca mici întâlniri ca acestea, nu avem ocazia să avem acele adunări de după-masă de instrucţie şi spunând oamenilor cum să se ţină de Dumnezeu. Noi doar trebuie să dăm o şansă oamenilor având credinţă, indiferent de ceea ce simt sau ce evidenţă a ceea ce se reproduce; ei încă o cred. Stai chiar cu asta. Acesta e lucrul cel mai important.
E-9 Acum, vreau să citesc ceva din binecuvântatul Cuvânt al lui Dumnezeu, care se găseşte în seara aceasta în cartea Matei, capitolul 12, versetul 42.
Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.
Fie ca Domnul să-şi binecuvânteze Cuvântul.
E-10 Isus, în capitolul anterior, tocmai mustra oraşele pentru necredinţa lor. Voi ştiţi, necredinţa este unul din cele mai urâte lucruri care pot ataca o persoană.
Şi aici sunt numai 2 facultăţi care vă pot guverna; aceasta e sau credinţa sau necredinţa. Nu poţi fi la jumătate între ele; nu există păsări alb-negre sau oameni beţi-treji, păcătoşi-sfinţi. Voi sunteţi ori un credincios, ori un necredincios. Şi singurul păcat care există, e necredinţa.
Tu poţi fi chiar aşa de religios încât să nu fi spus o minciună. Tu poţi fi un aşa membru de biserică, până când toţi vecinii vor zice „Ce persoană renumită”, şi încă să fi un păcătos în ochii lui Dumnezeu. Nu eşti judecat după asta; este după credinţa ta. „Cel ce nu crede este deja condamnat.”
E-11 Dacă neprihănirea este suficientăla Dumnezeu, care o cere, dacă tot ce cere Dumnezeu, Fariseii au fost fărăvină, dar totuşi Isus a zis: „Voi sunteţi de la tatăl vostru, diavolul”, deoarece ei nu au crezut - acel lucru oribil al necredinţei.
Şi Isus a făcut multe lucrări în cetate, şi le-a zis: „O, tu, Capernaum, care te-ai înălţat la ceruri, vei coborî în iad. Dacă lucrurile măreţe au fost făcute în tine… care au fost făcute în tine; ar fi fost făcute în Sodoma şi Gomora, ar fi stat până în aceste zile.”
Acea mare necredinţă, aşa-zis, înălţat la cer, mai sfânt ca tine, acea atitudine… Şi Isus a făcut lucrări măreţe în Capernaum, şi ei L-au numit Beelzebub, prinţul diavolilor, şi El îi mustra pentru asta.
E-12 Şi eu spun asta cu respect: prieteni şi creştini, dacă Dumnezeu lasă această naţiune să scape… El doar nu o poate lăsa să scape cu acest val oribil de păcat care străbate naţiunea noastră. Dacă Dumnezeu ne va lăsa să mergem înainte pe calea pe care suntem, fără judecată, El atunci ar trebui să ridice Sodoma şi Gomora, şi să le ceară scuze pentru că le-a distrus, căci acest val de păcat este de acelaşi fel.
E-13 Dumnezeu nu are respect de naţiuni şi popoare. El iubeşte păcătosul, dar urăşte păcatul. Şi noi suntem blestemaţi; subliniaţi aceasta, voi cei care văd că luaţi notiţe, că am zis-o. Nu este nimic lăsat pentru America decât judecata; asta-i tot. Deci doar pregătiţi-vă pentru asta. Dar biserica va fi plecată înainte să vină judecata. Dumnezeu a promis-o.
Noi tocmai am avut câteva săptămâni să stăm pe acele lucruri să le consolidăm. Dar ascultaţi, Isus a zis: „Dacă lucrările care au fost făcute în aceste oraşe, ar fi fost făcute în Sodoma, s-ar fi pocăit.”
Şi atunci, noi înţelegem că Dumnezeu a avut daruri şi minuni în toate epocile şi că El a lucrat, chemând oamenii. În fiecare epocă, practic, Dumnezeu a avut un slujitor, sau undeva o persoană cândva, pe care şi-a putut pune mâna, sau un om. El niciodată nu a fost fără un martor şi El niciodată nu va fi fără un martor, atât timp cât va fi un pământ, să-l primească.
E-14 Şi El se referea înapoi în zilele, zicea în adunările anterioare, ca şi în zilele lui Iona, profetul. Şi El era preocupat, deoarece ei au chemat Duhul care era în El, Beelzebub. Asta înseamnă că El era o putere diavolească. Şi dacă observaţi, deoarece El a discernut gândurile lor şi a ştiut ce gândeau… Ei niciodată nu L-au numit Beelzebub în faţa; ei nu erau suficient de gentlemeni să o facă. Ei s-au gândit în inima lor, şi Isus a zis: „El a perceput gândurile lor.” Ei s-au gândit că El era Beelzebub, şi ei erau toţi supăraţi deoarece El nu era de acord cu ei în teologia lor. Şi câţiva au venit la El, după tot ce a făcut, şi au zis: „Aşteptăm un semn de la Tine.”
Şi El a zis: „O generaţie slabă şi adulteră cere un semn, şi nu li se va da nici un semn acestei generaţii adultere, în afară de semnul lui Iona. Aşa cum Iona a fost în pântecele balenei trei zile şi trei nopţi, Fiul Omului va sta în inima pământului pentru trei zile şi trei nopţi.”
E-15 Înainte să luăm textul, sau ceea ce vreau să spun, mi-ar plăcea să examinez acel citat de la Domnul nostru. Ei căutau un semn, şi El zicea că o generaţie slabă şi adulteră va cere un semn. Şi eu cred că Domnul nostru s-a referit la această generaţie. Toate Scripturile au înţelesuri compuse (orice învăţat ştie asta); de exemplu, în Matei 3 [Matei 2:15 - n.t.], când El a zis: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt”. Dacă vrei înţelesuri la asta, era fiul Său, Israel, dar de asemenea a corespuns cu Fiul Său, Isus. Scripturile au înţelesuri compuse.
Şi Isus a zis că o generaţie slabă şi firavă, adulteră caută un semn. Acum, eu vreau să mă ascultaţi îndeaproape. El a zis că ei vor primi un semn, şi acel semn va fi semnul învierii, învierea; pentru că Iona a fost în pântecele balenei trei zile şi trei nopţi, Fiul Omului trebuie să fie în inima pământului trei zile şi trei nopţi.
E-16 Şi când Dumnezeu i-a dat lui Iona însărcinarea, şi el a mers jos la Ninive, el a găsit o barcă care stătea, şi el nu a putut să-şi ia bilet şi costul său, poate, jos la Ninive, aşa că el a mers doar până la Tars. Şi ei au aflat că a intrat în necazuri.
Eu cred că aceasta se întâmplă cu biserica creştină în seara aceasta - suntem în necaz. Am luat drumul greşit. Şi Dumnezeu nu este în necaz; biserica este în necaz. Dumnezeu vrea ca noi toţi să fim una, vrea să avem părtăşie unul cu altul, în timp ce Sângele Fiului Său, Isus, ne curăţă de toată întinăciunea. Dar noi ridicăm mici ziduri şi zicem: „Nu, noi nu vom coopera în aşa adunări. Nu, nu putem să o facem, deoarece biserica noastră nu este în ea.” Oh, ce un lucru slab vrednic de milă, ca la grădiniță.
E-17 Şi observaţi, atunci barca începe să se clatine, şi Iona era în necazuri. Şi ei i-au legat mâinile şi picioarele, şi l-au aruncat peste bord şi Dumnezeu a avut un mare peşte uriaş pregătit să-l înghită. Eu totdeauna am avut o simpatie adâncă pentru Iona. El era într-o situaţie teribilă, cu toate că era un profet al Domnului.
Acum, fiecare ştie că un peşte înotând prin apă îşi vânează prada. Şi imediat ce mănâncă, el merge la fund şi se odihneşte, cu înotătoarele pe fundul apei… bazinului. Hrăniţi-vă micii peşti de acvariu şi priviţi ce are loc. El va merge chiar jos pe fundul acvariului şi se odihneşte. Şi aici era acel peşte după ce l-a înghiţit pe acest profet, jos pe fundul mării, mulţi stânjeni adâncime.
E-18 Şi haideţi să observăm în seara aceasta, voi oamenii din cărucioarele cu rotile şi voi care sunteţi pe tărgi şi poate simţiţi că nu puteţi fi bine. Nu am ajuns niciodată într-o situaţie ca aceea în care era Iona. Primul lucru, el era decăzut, şi a avut mâinile şi picioarele legate, şi era în pântecele balenei, mult adânc pe fundul mării, şi o furtună pe mare. Dacă el privea în aşa fel, era în pântecele balenei. Dacă se uita înapoi, era în pântecele balenei. Totul în jurul său era în pântecele balenei.
Voi vorbiţi de simptome bune, Iona le-a avut. Nu cred că cineva din noi ar fi putut avea acel fel de simptome. Dar, ştiţi, voi ce a zis el? El îl cunoştea pe Dumnezeu, şi a zis: „Ele sunt deşertăciuni; nici măcar nu mă voi uita la ele.”
Pentru că el ştia că atunci când Solomon a dedicat templul lui Dumnezeu, că s-a rugat şi a zis: „Doamne, dacă poporul tău ar avea probleme oriunde şi s-ar uita spre acest loc sfânt şi se vor ruga, atunci auzi-L din cer.” Şi el a avut încredere, sub acele simptome, să aibă încredere în rugăciunea lui Solomon, şi să creadă că Dumnezeu a auzit rugăciunea lui Solomon.
E-19 Şi balena l-a ţinut în pântecele ei pentru trei zile şi trei nopţi; şi l-a aruncat chiar în locul potrivit.
Dumnezeu doar a întors balena şi l-a luat într-o tură cu taxiul de-a lungul ţării, până a ajuns de la Tars la Ninive. Şi Dumnezeu l-a ţinut în viaţă pentru că el a zis: „Nu mă voi mai uita la simptomele mele; mă voi uita la templul Tău cel sfânt.”
Şi dacă Dumnezeu a făcut asta, sub acele simptome şi în acea circumstanţă, cu cât mai mult o va face El, în seara aceasta, sub circumstanţele acestea cu simptomele noastre, dacă ne uităm nu la templul făcut de mâini omeneşti, dar la Templul din Cer, unde Cristos stă la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind peste mărturia noastră. Cu cât mai mult ne va elibera El? Nu mă voi uita la simptomele mele; mă voi uita la ce a zis Isus. A zis: „Prin rănile Lui sunt vindecat,” şi eu mărturisesc aceasta, pentru că Dumnezeu nu poate face nimic pentru voi până nu o mărturisiţi întâi. Biblia în Evrei 3, a zis: „El este Marele Preot al mărturisirii noastre.” Acum, traducerea King James „profeţie”. Dar „profeţie” şi „mărturisire” este acelaşi lucru.
E-20 El nu poate face nimic până tu nu mărturiseşti întâi că El a făcut-o şi să accepţi aceasta ca o proprietate personală. Nu poţi fi salvat prin bătătorirea altarului sau nu poţi fi salvat pentru că îţi plăteşti zeciuelile sau ţinând ceva zile sau abţinându-te de la carne. Nu vei fi salvat prin asta. Prin credinţă eşti salvat, şi asta prin harul lui Dumnezeu. Tu trebuie să o accepţi întâi, şi să crezi aceasta ca fiind proprietatea ta personală, şi atunci eşti salvat. La fel e şi cu vindecarea.
Aşa că în seara aceasta, să nu ne mai uităm la simptomele noastre, şi amintiţi-vă că Dumnezeu trăieşte încă, şi promisiunea Lui e încă adevărată. Şi Isus stă la dreapta Maiestăţii în cer să mijlocească ca Mare Preot, în orice tu mărturiseşti că El a făcut pentru tine, care a fost în binecuvântarea răscumpărării. Dacă aceea nu e simplă, aici o micuţă fată sau băiat ar înţelege. El stă ca Mare Preot să mijlocească peste tot ce este corect, care tu îi ceri.
E-21 Şi El a zis în Marcu 11:24: „Orice lucru tu doreşti, când te rogi, crede că şi l-ai primit, şi îl vei avea.”
Orice este aceasta, roagă-te şi crezi că tu îl primeşti acum (timp prezent), şi ţi se va da. Îl poţi avea, dacă vei crede când îl vei cere, căci repedea înaintea Tatălui, El merge să mijlocească peste mărturia ta. Asta o stabileşte. Acesta este motivul că oamenii sunt vindecaţi doar stând în adunare. Nu trebuie să vină un evanghelist special, doar e nevoie de credinţa voastră în suficientul Cristos, şi Cristos cel Omniprezent care este peste tot, oriunde, ca să îl chemi, El este acolo să întâlnească condiţia, un ajutor foarte prezent în vreme de necaz.
E-22 Atunci, Isus s-a referit la zilele lui Solomon. Şi Dumnezeu prin epoci, când dă daruri poporului Său, dacă acel dar este respins, atunci naţiunea devine ruinată, acea generaţie piere. Dar dacă e acceptat, atunci acela este un timp mare şi luminos pentru oameni. Şi el se refera la darul lui Dumnezeu care a venit în zilele lui Solomon.
Acum, Dumnezeu i-a dat lui Solomon un dar, şi toţi ştim (cei ce citesc Biblia) că aceea a fost epoca de aur a Israelului, a lui Solomon. Şi imediat ce ei au văzut acel dar lucrând în Solomon, văzând acea mare putere de discernământ, poporul s-a adunat tot în jurul lui şi ei l-au crezut a fi servitorul lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu trebuia să onoreze aceasta. Şi nu contează ce face Dumnezeu, dacă nu vii cu respect la darul Lui, nu vei mai primi niciodată nimic de la El.
E-23 Cum ar fi dacă Marta şi Maria… Eu cred că Marta, când a fugit să-l întâlnească pe Isus, aparent, a avut un drept să-l mustre. El a părăsit-o şi fratele ei a murit. Şi nu a venit la chemarea ei. El doar a ignorat-o şi a continuat să meargă. Dar când ea a mers să-L vadă, ar fi putut spune: „De ce nu ai venit când te-am chemat?” Dacă ar fi spus aceea, ea niciodată nu ar fi primit ceea ce a cerut. Dar ea a mers cu respect şi a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit. Dar chiar şi acum, ceea ce Tu îi ceri lui Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da.” Acesta este felul cum trebuie să vină. Trebuie să vină, pentru că este respectul vostru. El îl respectă. Ea a ştiut că femeia Sunamită a mers la Elisei şi a primit ceea ce a dorit. Şi ea ştia că dacă Dumnezeu a fost în profetul Elisei, sigur El era în Fiul Său, Isus.
E-24 Un timp în urmă, a fost o femeie care mi-a zis că aparţine la o biserică denominaţională, care nu crede că Isus nu era mai mult decât un profet. Prieteni, El a fost mai mult decât un profet, El ori era Dumnezeu ori cel mai mare înşelător pe care această lume l-a avut. El era Divin. Şi această femeie mi-a zis: „Domnule Branham, pui prea mult accent pe Isus fiind Divin.”
Am zis: „El era Divin, şi eu nu pot să pun accent doar pe jumătate din El.”
Şi ea a zis: „Dacă îţi dovedesc prin Biblie, că El nu a fost Divin, o vei accepta?” Am zis: „Desigur, dacă Biblia o spune. Dar nu cred că poţi dovedi prin Biblie.”
Şi ea a zis: „În Ioan, capitolul 11, Biblia a zis: ‚Când a mers jos la mormântul lui Lazăr, El a plâns.'” A zis: „Vezi, El nu poate fi decât un om şi atunci plângi.”
Am zis: „Soră, argumentul tău e prea slab. El a fost şi Dumnezeu şi om. Şi când El a mers la mormântul lui Lazăr‚ El a plâns ca un om. Dar când El a stat şi şi-a adunat împreună, şi a zis: ‚Lazăre, ieşi afară,' şi un om care a fost mort patru zile, a stat în picioare şi a trăit din nou, a fost mai mult decât un om.”
El a fost un om când a coborât de pe munte, i-a fost foame, uitându-se să mănânce ceva în acel pom. Era un om când îi era foame, dar era mai mult decât un om când a luat cinci pâini şi doi peşti şi a hrănit cinci mii. Era mai mult decât un om.
E-25 Era un om când virtutea a ieşit de la El toată ziua, şi a stat întins în spatele micuţei bărci, şi valurile care erau zece mii de diavoli ai mării au jurat că-l vor îneca. Dar El a adormit şi era obosit; El era un om. Dar când şi-a pus piciorul pe marginea bărcii, a privit în sus şi a zis: „Pace, fii calmă” şi vânturile şi valurile L-au ascultat, era mai mult decât un om.
Era un om când a strigat la Calvar pentru milă, dar a dovedit că a fost Dumnezeu când a rupt peceţile şi s-a înălţat din mormânt şi s-a declarat pe El Însuşi să fie Învierea. El era Dumnezeu manifestat în trup, Dumnezeu în El.
E-26 Şi Marta, ea a respectat asta şi a crezut-o. Şi în zilele trupului Său pe pământ, mulţi au respectat aceasta, au primit răsplata Lui. Dar El le spunea acestor oameni sau altor oameni mari, care au venit pe pământ, şi cum ei L-au respectat, şi ce au primit, şi cei ce L-au refuzat, ce au primit.
Şi acum, în zilele lui Solomon, Dumnezeu i-a dat darul Său, şi toate bisericile s-au adunat în jurul lui. Ştirea trebuie că s-a răspândit în toate ţările. Şi doar mă întreb, în aceste ultime zile când Duhul Sfânt coboară, şi mari treziri ating naţiunea, ca Billy Graham, şi Jack Schuller, şi Oral Roberts, şi mulţi din aceşti mari evanghelişti, şi Dumnezeu făcând mari semne şi minuni în faţa oamenilor, nu va fi minunat dacă toţi şi-ar pune inimile împreună şi s-ar uni în jurul aceleia? De ce, toată lumea ar veni la Cristos într-un an sau mai puţin. Dar doar ne separăm în diviziuni, şi atât timp cât ei îşi reproşează unul altuia, Satan doar păşeşte înapoi şi îi lasă să-şi desfăşoare armamentul lor. Deci, dacă putem fi împreună, şi să punem inimile noastre împreună, eforturile noastre împreună şi rugăciunile noastre împreună şi grijile noastre împreună, vom ajunge undeva.
E-27 Deci, ei au respectat acel mare dar al lui Solomon, pe care Dumnezeu i l-a dat lui Solomon. Şi acolo era el în templu făcând lucruri, şi oamenii… toţi trecătorii trebuie că s-au gândit: „Oh, acesta e un lucru.” Şi fiecare (nimeni vorbind împotriva lui), toţi pentru el; ei au zis: „Fratele nostru, Solomon, Dumnezeu i-a dat un mare dar, şi oh, tu ar trebui să vii să-l vezi,” la toţi oamenii care treceau pe acolo, şi vestea s-a răspândit peste tot.
Şi jos departe în sus, în ţara Şeba, o mică regină jos acolo, o mică regină păgână, fiecare care ar fi venit la ea i-ar fi spus la fel: „Ar trebui să vezi lucrurile mari care se întâmplă în Israel. Mari, măreţe minuni sunt făcute printr-un om înzestrat de Dumnezeul lor, unul cu numele de Solomon. Oh, înţelepciunea lui nu are pereche. Discernământul lui este perfect; niciodată nu greşeşte. Este doar perfect în asta.”
E-28 Voi ştiţi, credinţa vine prin auzire, auzirea Cuvântului lui Dumnezeu. Şi voi ştiţi, Biblia zice că noi suntem sarea pământului. Şi dacă sarea mai are încă gustul ei în ea, şi contactează, este o savoare. Dar dacă sarea şi-a pierdut tăria, dacă mărturiile noastre sunt aşa de neregulate, şi într-o zi suntem sus, iar în următoarea zi suntem jos, şi în acel fel noi credem, şi în ziua următoare nu mai credem, cum poate un om păcătos să găsească ceva de la adevăr? Vedeţi? Noi trebuie să ne luăm poziţia pentru Dumnezeu, şi să rămânem cu El totdeauna, până moartea ne eliberează.
E-29 Şi această mică regină, auzind acestea, a zis: „Oh, mă întreb dacă asta este chiar adevărat?” Şi, în final, a hotărât ca va merge să vadă ea însăşi. Îmi place aceea; doar neacceptând cuvântul cuiva despre aceasta; vino, află tu însuţi, cum Natanael a făcut seara trecută în mesajul nostru.
Aşa cum entuziasmul a început să o tragă mai aproape, a venit timpul când a spus că merge.
Acum, amintiţi-vă, ea a avut multă opoziţie împotriva ei. Ea era păgână. Şi ce crezi că ar zice episcopul de la biserica ei păgână, dacă ea i-ar spune că s-ar duce în altă ţară să audă un alt predicator? Ce credeţi că a avut loc? Acum, ea a avut de confruntat toate acelea. Ei bine, poate preotul bisericii ei sau ceva episcop sau ceva de la templele ei, ar fi zis: „Acum, doar un minut, regină, tu vei corupe toată naţiunea noastră dacă mergi acolo.”
E-30 Dar voi ştiţi, acolo exista ceva în legătură cu aceasta, că atunci când Dumnezeu merge să vorbească la o inimă, nu este nimic care s-o oprească să afle cine o cheamă, când Dumnezeu merge să cheme. Şi ea i-ar fi spus preotului: „Domnule, eu doar merg sus să aflu pentru mine. Iată-ne aici, închinându-ne unei grămezi vechi de crezuri moarte, care ne-au fost înmânate nouă, şi nu vedem decât ceva teologie şi ceva scrieri pe table sau ceva, dar ei mi-au spus că Dumnezeul lor este real şi se manifestă pe El însuşi chiar înaintea publicului.” Îmi place acel fel de Dumnezeu (nu un Dumnezeu al istoriei), un Dumnezeu care este la timpul prezent, un Dumnezeu care este acelaşi ieri, azi şi-n veci. Ceea ce a fost El ieri, El e la fel şi azi, în fiecare zi.
Şi ea a zis: „Vreau să merg să aflu.”
„Ei bine, dacă vei merge, te vom excomunica.”
„Ei bine, voi puteţi foarte bine să vă pregătiţi, pentru că eu mă duc oricum.” Aşa ca ea a zis: „Acum, dacă merg şi aflu că aceea este adevărat, atunci este un singur lucru pe care-l voi face; am de gând să îl susţin cu tot ce am.” Aşa că ea şi-a luat câteva cămile cu aur şi mir şi tămâie şi lucruri preţioase. Dar mai întâi, ea a păstrat darurile până ce va afla dacă era adevărul sau nu, dacă era ceva trecător peste noapte, sau ceva micuţ… un fel de emoţie care trece. Voia să ştie dacă era adevărul. Dacă toate aceste lucruri pe care le-a auzit prin cuvânt, dacă ele erau manifestate şi dovedite a fi corecte, atunci ea era pentru aceasta. Aceea e o apropiere bună şi sensibilă.
E-31 Dacă Cuvântul spune aşa, şi acea promisiune este ţinută, atunci nu e nimic de zis, dar tu trebuie să crezi sau să fi respins, înstrăinat.
Observaţi, şi ea şi-a înhămat cămilele, şi şi-a pregătit totul pentru plecare. Şi acum, amintiţi-vă, ea avea o călătorie lungă înaintea ei. Nu trebuia doar să traverseze cetatea; ea trebuia să călătorească trei luni peste un deşert arzător. Măsuraţi distanţa de jos din Palestina. Şi ea nu avea un Cadillac cu aer condiţionat sau ceva trăsură cu aer condiţionat ca să vină înăuntru. Dar ea trebuia să şadă pe spatele
unei cămile. Dar dacă inima ei… ceva acolo o chema, ea este pe drumul ei indiferent de împrejurări.
E-32 Şi dacă Dumnezeu poate să-ţi vorbească, în seara aceasta, că El e prezent şi El e Dumnezeu care te vindecă, acolo nu e nimeni care te poate scoate afară din aceasta. Şi dacă El şopteşte păcătosului că este salvat, şi Eu sunt Salvatorul tău, acolo nu sunt destui doctori în teologie în ţară să o scoată din tine. Tu o şti. Fiecare credincios are un loc sacru în spatele deşertului, unde el îşi poate pune degetul.
„Acolo l-am cunoscut pe Dumnezeu.” Dacă e doar teologie, ei o pot scoate din tine, dar ei nu pot când tu ai avut acea experienţă de a-l întâlni pe Dumnezeu şi viaţa ta e schimbată.
E-33 Deci, ceva s-a întâmplat cu ea. Adâncul chema adâncul. Şi dacă adâncul cheamă adâncul, acolo trebuie să fie un adânc care să răspundă la acesta. Aşa cum David a zis: „Aşa cum gura apelor Tale tâşneşte… zgomotul apelor Tale ţâşneşte,” mai degrabă…
Dacă aici este un adânc chemând, acolo trebuie să fie un adânc să răspundă la acesta. Înainte să fie o aripioară pe spatele peştelui, trebuie să fie mai întâi apă pentru ca el să înoate acolo, ca să-şi folosească aripioara, sau el nu ar mai fi avut acea aripioară. Înainte să fie un copac care să crească pe pământ, trebuie să fie un pământ mai întâi pe care să crească sau nu ar fi nici un copac.
Ce a fost mai întâi, un păcătos sau un Salvator? Ce a fost mai întâi; boala sau un Vindecător? Binecuvântat să fie Numele Lui cel Sfânt. El a fost mai întâi. Acolo a fost un Salvator să se exprime pe El însuşi; de aceea El lasă să se întâmple aceasta: să se magnifice pe El însuşi supuşilor Lui, să se facă de cunoscut că El e.
E-34 Observaţi, aici cu ceva timp în urmă, am citit o porţiune din ziar unde un băieţel a mâncat guma unui creion la şcoală. Şi profesorul i-a trimis vorbă mamei lui şi i-a spus despre aceasta. Şi într-o zi, spre surpriza mamei, piciul era în veranda din spate mâncând pedala unei biciclete. Aşa că s-a alarmat, şi l-a luat pe flăcău şi l-a dus la spital. Şi doctorii l-au examinat, şi au aflat că micul lui sistem avea nevoie de sulf. Acum, sulful se găseşte în calciu. Acum vedeţi, înainte de a fi acolo o nevoie de sulf, acolo trebuie să fie un sulf să răspundă la acea cerere, ori el n-ar fi avut o cerere niciodată.
Şi voi sunteţi aici în seara aceasta, pentru că voi credeţi că există un Dumnezeu care poate vindeca. Şi înainte să fie o creaţie, trebuie să fie un Creator care să creeze acea creaţie. Şi singurul motiv pentru care tu eşti aici, este un semn că acolo este o fântână deschisă pe undeva, s-au nu ai fi avut niciodată dorinţa să vii. Ceva trage. Este un Dumnezeu Creator încercând să vă aducă în Prezenţa Fiinţei Lui, să vă lase să recunoaşteţi că este bunătatea Lui şi mila Lui către voi.
E-35 Şi era acelaşi Dumnezeu care a vorbit micii regine să-i facă de cunoscut în sinceritatea inimii ei, că El era Dumnezeu. Şi ea a hotărât să meargă, indiferent de cost. Şi ea a ştiut atunci că va suporta consecinţele. Aceasta e calea, dacă e corect, suportaţi-o aceasta. Dacă nu e, nu ai nimic de a face cu aceasta. Aşa că ea a înhămat nişte cămile. Şi un alt lucru cu care a trebuit să se confrunte, cu toată averea ea a trebuit să traverseze deşertul.
Acum, doar gândiţi-vă, trei luni în deşert, şi nişte oameni din Hartford nu vor veni de-a lungul străzii să vadă la fel. „Oh, e prea ploios sau Biserica mea nu cooperează.” Ce va fi în ziua judecăţii când acea mică regină stă cu voi? Cum va fi când Solomon stă, şi când Iona stă, şi tot Ninive care s-a pocăit la predicarea lui?
E-36 Dacă înţelegeţi o mică istorie, dumnezeul din Ninive era o balenă, şi când balena l-a adus pe profet sus chiar înaintea pescarilor, şi l-a scuipat chiar pe ţărm, un miracol. Multe lucruri sunt providenţiale; era dorinţa lui Dumnezeu ca Iona să coboare acolo. El trebuia să arate un miracol.
Şi aceasta e ceea ce face El acum, arătând un miracol. Învierea Fiului Său după 1900 de ani, El rămâne acelaşi şi generaţia slabă şi adulteră vede aceasta. Cum vor fi ei în ziua judecăţii, când cei din Ninive, care nu ştiau mâna stângă şi dreaptă, s-au pocăit la predicarea lui Iona? Cu cât mai mare este aceasta acum? Şi mica regină, ea a început…
E-37 Acum, un alt lucru, ea avea toată bogăţia aceea, şi copiii lui Israel erau în deşert, şi ei erau tâlhari.
Ce scenariu. De ce, ei ar fi luat acel grup mare de călăreţi, cu suliţele lor şi ar fi năvălit asupra caravanei acolo, şi să-i ucidă şi să aibă toată averea pentru ei. Ea a trebuit să confrunte aceasta.
Acum, voi nu trebuie să vă confruntaţi cu aceasta când treceţi strada, sau când vii prin oraş, sau dintr-un loc apropiat. Nu-ţi ia trei luni, printr-un deşert arzând, stând pe spatele unei cămile. Acum, cu toată sinceritatea, mă întreb în seara aceasta câţi din cei prezenţi vor face o astfel de călătorie? Gândiţi-vă.
Dar ea a făcut aceasta, fiind o păgână, şi auzind că acolo era un Dumnezeu viu, care a prezentat un dar pe pământ. Ea a venit să vadă darul lui Dumnezeu lucrând într-un om. Şi ea a plecat în călătoria ei, părăsindu-şi prietenii, preoţii, lăsând totul în spate, pentru că Dumnezeu îi atrăgea inima.
Nu-i de mirare că Isus a zis: „Nici un om nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl Meu.”
E-38 Tot Hartford n-ar fi salvat. Acolo ar fi milioane de membri de biserică, din întreaga lume, vor pieri cu lumea. Acum, amintiţi-vă, Dumnezeu a ales ca unii să fi salvaţi, şi nu e destulă putere în iad să-i ţină să vină la Isus. Şi Dumnezeu se va manifesta pe Sine însuşi chiar la fel. Se manifestă pe Sine însuşi… Întreaga lume are o şansă, dar nu o vor primi. Isus a zis-o: „Îngustă este calea care duce la viaţă, lată este calea spre distrugere, şi mulţi merg pe ea, şi puţini vor fi care vor fi salvaţi. Aşa cum era în zilele lui Noe, şi în zilele lui Lot, aşa va fi la venirea Fiului omului.” Nimic nu o poate rupe. Asta a fost zisă, şi este Dumnezeu, şi Cuvântul Său este la fel de etern ca El.
E-39 Acum, iat-o venind, şi ea nu a venit acum, a zis: „Merg înainte şi stau 10 minute şi dacă nu-mi place felul în care Solomon predică, am de gând să mă ridic şi să ies. Dacă zice ceva contrar teologiei noastre, am de gând să plec; eu doar nu voi sta să-l ascult. (Aceasta ar fi în versiunea ei din 1958.) Voi vedea dacă zice ceva contrar crezurilor noastre. Ea nu a zis asta.”
„Nu pot sta decât o noapte, deoarece noi avem o petrecere de cărţi, şi trebuie să aranjăm în această noapte să vedem…” Ce este acea televiziune: „Noi o iubim pe Sucy,” sau ceva de felul acela? Vă puteţi imagina oameni cu inimi înfometate stând să privească aşa o prostie îngrozitoare ca aceea; şi Arthur Godfrey şi Elvis Presley, şi să se numească creştini şi să asculte aşa prostie ca aceea? Aceea arată ce e în inima lor.
Biblia a zis: „Dacă iubiţi lumea sau lucrurile din lume, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu e în voi.”
E-40 Nu, ea nu a venit să stea doar o oră, sau pentru un serviciu de seară, Ea şi-a ridicat tabăra şi a stat acolo până s-a convins. Îmi place aceea. Ea vine să stea până la sfârşit. Doar şi-a adus fecioarele ei, şi tot; şi doar şi-a întins tabăra şi a stat acolo. O pot vedea în faţa curtenilor, şi ei zic: „Când va fi următoarea întâlnire?”
„Tocmai s-a terminat în seara această, regină.”
„Dar Solomon… Ei bine, e un sfânt.”
„Nu. E doar un om.”
„E sfânt?”
„Nu, este un Dumnezeu sfânt care lucrează cu el.”
„Ei bine, mi-ar plăcea să văd cine e el.”
„Doar du-te la adunarea de dimineaţă. Îl vei vedea.”
E-41 Şi eu o pot vedea pe mica regină ocupându-şi un loc şi Solomon venind. Şi toţi oamenii din jur vorbeau: „Oh, e un lucru mic; ar trebui să-l vezi pe Dumnezeul nostru lucrând prin fratele nostru.” Nu ar fi minunat să ai o biserică ca aceea? Nu ar fi minunat să avem chiar naţiunea noastră lucrând împreună în armonie, şi ştiind că Dumnezeul nostru încă e viu şi domneşte la fel cum El a făcut-o întotdeauna, făcând aceleaşi lucrări? Naţiunile de peste tot vor zbura încoace. Şi acesta e motivul pentru care avem comunism. Îmi pare rău pentru ei. Din cauza slăbiciunii bisericilor din Rusia, ce a făcut comunismul să iasă la iveală.
E-42 Stând chiar în această clădire în seara aceasta, eu cred, domnişoara Isaacson, traducătoarea mea finlandeză, că era acolo în Finlanda, când o viziune a venit înainte şi acel băiat a înviat din morţi, stând întins pe marginea drumului, despre care viziune a zis cu 2 ani înainte să se întâmple… Şi seara în care douăzeci şi cinci de mii în Messuhally şi apoi i-a trimis pe cei douăzeci şi cinci de mii afară şi m-a lăsat să vorbesc la alţi douăzeci şi cinci de mii. Când mergeam în josul străzii, acolo erau soldaţi ruşi şi când am trecut pe lângă un mic soldat finlandez care încerca să mă protejeze de mulţime ca să ajung la Messuhally, ei au stat cu salutul lor rusesc cu lacrimi curgându-le pe obraji, şi au zis: „Vom primi un Dumnezeu ca Acesta.” Sigur, un Dumnezeu puternic, dar crezurile lor nu sunt mai mult decât crezurile noastre.
Şi am văzut cu ochii mei, soldaţi ruşi îmbrăţişându-se cu soldaţi finlandezi şi bătându-se unii pe alţii pe spate, şi sărutându-se şi chemându-se unul pe altul frate. Şi orice putere care ar face pe un rus şi pe un finlandez să se îmbrăţişeze va opri războiul pentru totdeauna. Aceea e întrebarea și Cristos este răspunsul. Tu nu o vei face niciodată împărţind invitaţii sau învăţând teologie. Va fi puterea învierii Lui care le va dovedi că Cristos încă e viu.
E-43 Ea a venit să privească. Îmi pot imagina chiar înainte să înceapă serviciul, nervozitatea micii regine.
Ea a început să se întrebe: „Acum, nu-mi pasă ce se întâmplă, voi sta câteva zile. Voi sta până voi afla dacă e real sau nu. Eu nu-mi voi trage concluzia, poate imediat, poate ceva se va întâmpla în această dimineaţă pe care nu-l voi înţelege, dar voi veni din nou. Voi sta până la sfârşitul serviciului, voi urmări tot.”
Şi când cazurile au fost aduse înaintea lui Solomon, şi Duhul lui Dumnezeu a fost acolo să discearnă cazul, acea mică femeie a privit. A aşteptat, şi când a fost convinsă pe deplin, s-a ridicat într-o dimineaţă şi a zis: „Tot ce am auzit a fost adevărul, şi mai mult decât am auzit este adevărul. Pentru că eu am văzut mai mult decât oricine a mărturisit despre aceasta.” Şi Isus a zis că ea se va ridica în ziua judecăţii şi va condamna această generaţie de preoţi şi oameni care merg la biserică. Şi ea…
E-44 Isus a spus aceea despre ea în acea generaţie, cu cât mai mult astăzi se va ridica acea regină, în generaţia în care trăim şi va condamna această grămadă de oameni care merg la biserică, care râd şi numesc Duhul lui Dumnezeu o telepatie mintală sau ceva? Oh, în ce oră critică trăim noi.
Şi acum, vreau să vă amintiţi, Isus a promis că generaţia slabă şi adulteră va primi un semn, şi acela va fi semnul învierii. Biblia zice aceasta. Şi ce este învierea? Isus Cristos, să-l declare că El e acelaşi ieri, azi şi-n veci, să facă aceleaşi lucrări pe care El le-a făcut sau să fie numit acelaşi lucru care a fost El, Duhul lui Dumnezeu fiind un lucru necurat, care va condamna generaţia de necredincioşi, şi va salva generaţia care crede.
E-45 Cei care au râs la venirea ploii lui Noe, ploaia a înecat lumea ticăloasă şi l-a salvat pe Noe. Acelaşi Duh astăzi pe care lumea îl numeşte fanatism, şi un fel de nume diavolesc care a fost luat în biserică, zicând că ei sunt un grup de neînvăţaţi, holy-rollers… Am navigat pe cele 7 mări şi am călătorit aproape în toate naţiunile de pe pământ, şi nu am văzut niciodată un holy-roller. Nu există un astfel de lucru. E un nume pe care diavolul l-a pus în biserica Dumnezeului viu, numai o sperietoare de ciori.
Unde pui o sperietoare de ciori? Pe un copac cu mere acre? Lăsaţi-le pe păsări să aibă aceea. Dar sperietoarea de ciori este în jurul copacului bun care este valoros. Şi Dumnezeu are un copac valoros; este Fiul Său înviat, care este în mijlocul nostru în seara aceasta, în puterea Duhului Sfânt să facă şi să săvârşească ceea ce El a făcut când a fost aici pe pământ. Acela este Cuvântul Lui, promisiunea Lui.
E-46 Ce vom face când vom veni? Vom sta şi ne vom lua locurile ca credincioşi, când El va înfăptui ce a zis? Dacă El ne va arăta, cum am zis seara trecută, aceleaşi semne care le-a dovedit lor că El a fost Mesia, dacă El va face aceleaşi lucrări, aşa încât lumea nu poate zice că e diavolul sau aşa ceva să îi condamne pe ei şi să vă salveze pe voi. Mă întreb, dacă vom sta, vom lua poziţia noastră cu El?
Cu un timp în urmă, dincolo în America Centrală, acum vreo cincizeci de ani, era un evanghelist, închei, şi numele lui era Daniel Green. Într-o noapte el a visat că a murit, şi a mers în cer. Şi când a ajuns la poartă, şi îngrijitorul a venit şi a zis: „Cine eşti tu, care te apropii de această poartă?”
El a zis: „Sunt Daniel Green.” El a zis: „Am fost un mare evanghelist american. Am ajutat la salvarea a mii de suflete.”
A zis: „Doar un moment domnule.” Şi el a intrat, s-au uitat în carte; a zis: „Nu am numele tău, Domnule Green.”
„Oh,” a zis el: „sigur ai numele meu.”
A zis: „Nu, nu e aici.” El a zis: „Tu poţi apela cazul tău la marele tron alb de judecată, dacă doreşti.
Aceasta e singura speranţă pe care o ai.”
E-47 Şi a zis: „El s-a simţit mişcându-se, şi a mers prin spaţiu ceva timp. După un timp a început să se lumineze din ce în ce mai puternic. Şi cu cât era mai luminos, cu atât mai încet a început să meargă. Şi în final, a venit la un popas. Nu era un loc sigur de unde venea lumina, dar doar era peste tot.” Şi el a auzit o voce; el a zis: „Oh, ce loc să stau.”
Şi a auzit o voce zicând: „Daniel Green, Eu am auzit că ai apelat cazul tău la bara Mea de judecată.” El a zis: „Da, Doamne, am apelat cazul meu la dreptatea Ta.”
El a zis: „Te voi judeca atunci conform legilor Mele.” El a zis: „Daniel Green, ai spus tu vreodată o minciună când ai fost pe pământ?”
El a zis: „Am crezut că tot ce am făcut a fost cinstit.” Dar a zis: „În Prezenţa acelei Lumini, am văzut că am zis lucruri care nu erau corecte.” A zis: „Da, Doamne, am făcut-o. Am minţit.”
El a zis: „Atunci Daniel Green, ai furat tu vreodată?”
A zis: „Am crezut că am fostcinstit, dar în Prezenţa acelei Lumini măreţe, am văzut câte afaceri micuţe dubioase am avut.” Aşa şi tu sau eu.
E-48 Ar putea fi corect să staţi aici în acest auditoriu, ar putea fi în ordine acolo afară în biserica ta, dar în prezenţa acelei Lumini, vor fi lucruri pe care le-ai uitat de mult şi vor veni înaintea ta. Vor fi timpuri îndepărtate când aţi zis: „Acea grămadă de holy-rollers; nu voi avea nimic de-a face cu ei.” Aţi uitat aceasta cu mult timp în urmă, dar este încă acolo, încă trăieşte.
„Oh, eu cred că e prostie; eu cred că este telepatie mintală.” Te va întâlni la bara de judecată. Sigur o va face. Cum îl judecaţi voi pe El, veţi fi judecaţi acolo.
Şi atunci el a zis: „O voce a venit înainte şi a zis: ‚Daniel Green, ai fost tu perfect când erai în viaţă?”
E-49 „Oh,” a zis el: „nu, Doamne, am fost departe de a fi perfect.” A zis: „Aşteptam să aud o explozie venind înainte: ‚Depărtează-te de la Mine, tu păcătos oribil.'” Şi a zis: „Am simţit ca şi cum fiecare os din mine se rupea, şi ascultam să aud acea mare explozie, şi să mă văd alunecând în iadul diavolilor.” El a zis:
„Am auzit cea mai dulce voce pe care am auzit-o vreodată în viaţa mea.” Şi a zis: „Când m-am întors să privesc, am văzut cea mai dulce faţă pe care am văzut-o vreodată.” A zis: „Nici o voce de mama sau faţă ar putea arăta aşa de dulce.” Şi a zis: „El a venit aproape de mine şi şi-a pus braţul în jurul meu, şi a zis: ‚Tată, este adevărat. Daniel Green nu a fost perfect pe pământ, dar este un singur lucru pe care l- a făcut: când a fost pe pământ, a stat pentru Mine, şi acum, aici voi sta Eu pentru el.”
Oh, Doamne, lasă să fiu eu în seara aceasta, în toate greşelile mele, şi totul, lasă-mă să stau pentru El, pentru că în acea zi voi avea nevoie de El să stea pentru mine.
E-50 Mă întreb în seara aceasta, dacă voi veţi muri, prieten păcătos, cine va sta pentru voi? Păstorul vostru nu poate; mama voastră nu poate sau ceva sfânt nu poate. Trebuie Cristos şi numai El. Să ne gândim la asta, în timp ce ne aplecăm capetele, doar un moment pentru rugăciune.
Poate aţi venit să vedeţi un dar al lui Dumnezeu aşa cum a făcut regina din Şeba. Aş vrea să vă întreb ceva în timp ce vă rugaţi. Aţi zice voi: „Cercetează-mă, oh, Doamne, şi să văd acum; eu niciodată nu am văzut asta întâmplându-se, dar eu doar am ajuns la curţi. Eu ştiu că nu e nimic în acel om mic care stă la platformă, dar am venit prin credinţă, aşteptând să văd ceva întâmplându-se. Şi ştiu că Tu o vei face. Şi Doamne, vreau să Te accept ca Salvatorul meu, şi vreau să stau pentru Tine, chiar acum, căci în acea zi, Tu vei sta pentru mine.”
E-51 Câţi aici, care doar vor rapid… Nu vă putem chema pe toţi aici, dar doar ridicaţi-vă mâna şi ziceţi prin aceasta: „Dumnezeule, fii milostiv cu mine.” Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze. Oh, Doamne, 30, 40 de mâini, 50, da, mai mult decât poate fi. „Dumnezeule, fii milostiv cu mine. Acum eu vreau să-l accept pe Cristos ca Salvatorul meu personal. Eu vreau să fac aceasta suficient să stau pentru El chiar acum. Eu cred că sunt în Prezenţa Lui, şi vreau să stau pentru El, astfel încât El să stea pentru mine în ziua aceea.”
Ar mai fi acolo mai mulţi care ar ridica mâna? Sus în balcon, ridicaţi-vă mâna. Tinerilor, sunteţi chiar la răscrucea vieţii voastre. Ascultaţi, soră şi frate, oh, aceasta este ora voastră. Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Acela este un lucru galant. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze acolo. Asta-i bine.
E-52 Voi ziceţi: „Frate Branham, ce se întâmplă când îmi ridic mâna?” Te schimbă de la moarte la Viaţă, dacă voi sunteţi sinceri. Vă cred pe cuvânt, şi Dumnezeu o va face.
Voi ştiţi, conform cu ştiinţa, nu-ţi poţi mişca mâna; gravitaţia se presupune că va ţine mâna în jos. Dar când tu sfidezi gravitaţia; îţi ridici mâna înspre Creatorul tău, aceasta arată că acolo e un Duh în voi care a făcut o decizie. Şi voi aţi sfidat legile naturii, voi… Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Voi aţi sfidat legile gravitaţiei şi aţi ridicat mâna către Creator, că voi credeţi că v-a creat şi ziceţi: „Eu Te accept acum, Doamne, ca Salvatorul meu.” Dumnezeu a pus numele tău în carte, în minutul în care tu faci aceasta. Tu treci de la moarte la Viaţă.
E-53 Doar priviţi ce are loc aici în seara aceasta. Ce a fost? Rugaţi-vă acum. Poate acolo mai este un altul, sau poate mai mulţi, care ar dori ca prin mâini ridicate, în timp ce fiecare e cu capul aplecat, să se roage: „Dumnezeule, îmi ridic mâna acum, nu către predicator, dar către Tine, Doamne. Sunt convins că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu şi vreau ca Tu să fi Salvatorul meu, şi îmi ridic mâna să stau pentru Tine în seara aceasta.” Ridică-ţi mâna, vrei tu, în timp ce ne rugăm? Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo în spate, domnule. Aceea este foarte bine. Dumnezeu să te binecuvânteze, micuţule. Poate că Dumnezeu niciodată nu a… niciodată nu aţi văzut Duhul Sfânt mişcându-se în putere, dar voi doar îl acceptaţi dinainte. Mai mare este cel care nu a văzut şi totuşi crede învierea. Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule, acolo jos. Sigur.
E-54 Acum, ai terminat Tu? Eu doar cred aceasta, că Dumnezeu a zis: „Nici un om nu poate veni la Mine doar dacă Tatăl Meu îl atrage. Şi toţi cei ce vin la Mine, le voi da viaţă veşnică, şi îi voi învia în zilele din urmă.” Ioan 5:25 zice: „El, cel ce aude Cuvântul Meu (Acum, „el” este un pronume personal - nu o biserică, un grup de oameni - o persoană), cel care aude cuvintele Mele şi crede că El m-a trimis, are (timpul prezent) Viaţă veşnică, şi nu va veni la judecată; ci a trecut de la moarte la Viaţă.“
Atunci norii negri ai morţii au plecat de la mai mult de 50 sau 75 de oameni de aici în seara aceasta, şi norii luminoşi au venit la ei. Să ne rugăm:
E-55 Oh, binecuvântate Dumnezeu, inima mea este bucuroasă să vadă mica congregaţie de oameni, numai o mână de oameni, adunaţi aici în seara aceasta, şi mulţi din ei, pe care doar auzirea Cuvântului îi face să se ridice. Ei doar vin în ceva mai măreţ decât regina din Şeba; ea a aşteptat să vadă puterea lui Dumnezeu lucrând prin Solomon. Dar aceşti oameni nu au aşteptat; ei au crezut Cuvântul, şi şi-au mărturisit greşelile şi l-au acceptat pe Isus ca Salvator personal.
E-56 O Doamne, este o nouă zi şi o nouă viaţă pentru ei. Binecuvântează pe fiecare din ei. Ei sunt ai Tăi, Doamne. [Loc gol pe casetă - Ed.]… atraşi prin predicarea mesajului. Sunt trofee ale mesajului din seara aceasta şi a harului Tău. Şi acum, Tu i-ai dat Fiului Tău ca un dar de dragoste. Nici un om nu-i poate smulge din mâinile Tale. Într-o zi, dacă eu niciodată nu am strâns acele mâini care s-au ridicat în seara aceasta, cred că atunci când viaţa se va termina, şi marea masă va fi întinsă la cina nunţii, şi lacrimile vor curge jos pe obrajii noştri de bucurie, pe care Regele va veni şi ne va şterge toate lacrimile din ochii noştri, şi va zice: „Copii, nu mai plângeţi, totul s-a terminat. Intraţi în bucuriile Domnului, care au fost pregătite pentru voi de la întemeierea lumii.”
E-57 Eu cred că voi strânge mâinile lor acolo. Dumnezeu să-i binecuvânteze; ei sunt ai Tăi. Dă-le lor ce ai mai bun în Împărăţia Ta, Doamne, pentru ei. Acordă ca ei să trăiască vieţi lungi şi să fie sănătoşi, şi fericiţi, şi să te slujească pe Tine toate zilele vieţii lor. Fă ca ei să fie faruri în comunitatea unde trăiesc, şi în oraş şi în bisericile lor. Acordă aceasta, Tată; ei sunt ai Tăi acum. În Numele Fiului Tău, Isus, Ţi prezint ca trofee ale mesajului. Amin.
E-58 Oh, este ceva cu Evanghelia care tocmai vă curăţă. Simţiţi voi la fel despre aceasta. [Adunarea spune: „Amin.” - Ed.] Este aşa de simplu, atât de simplu că trece peste capetele oamenilor care caută ceva, ceva măreţ, dar este simplu.
Acum, noi vom chema linia de rugăciune şi ne vom ruga pentru bolnavi, şi credem că Dumnezeu va vindeca bolnavii şi nevoiaşii care sunt în clădire în seara aceasta.
Acum, aş dori ca voi să rămâneţi aşa de tăcuţi cât puteţi. Şi câţi de aici se simt chiar bine în sufletele voastre? Doar ridicaţi-vă mâinile. Oh, asta este chiar în regulă. Dumnezeu să vă binecuvânteze, dragii mei prieteni.
Acum, vreau să vă întreb ceva. Domnul Isus, când a fost aici pe pământ, şi a promis, în mesajul nostru în această seară, că această generaţie în care trăim acum, va vedea semnul învierii. Acela va fi singurul semn dat pentru generaţie, va fi semnul învierii. Scriptura ne învaţă că Isus rămâne acelaşi ieri, azi şi-n veci. (Evrei 13:8).
E-59 Câţi sunt aici pentru prima dată, nu aţi fost aici seara trecută? Să vă vedem mâinile, în toată clădirea. Ei bine, este un lucru bun că mulţimea de seara trecută nu a revenit. Două treimi din ei sunt noi veniţi.
Acum, data trecută vorbeam despre… cred că Doctor Vayle v-a dat în seara aceasta o explicaţie cum Isus nu a pretins că a făcut lucrări pentru El, dar a fost prin viziune că El a văzut, că Tatăl Său i-a arătat ce să facă. Credeţi voi asta? Ioan 5:19, Isus a zis: „Fiul nu poate face nimic în El însuşi, decât ceea ce îl vede pe Tatăl făcând, aceea face şi Fiul.”
E-60 Dacă observaţi, El a trecut printr-un loc unde era o mare mulţime, poate mai multe mii de oameni.
Istoricii spuneau că ei stăteau întinşi la scăldătoarea din Betseda, şi când îngerii tulburau apa, ei se împingeau unul pe altul încercând să intre primii să-şi testeze credinţa împotriva îngerului. Şi amintiţi-vă, primul se vindeca, toată tăria Îngerului mergea pentru un alt timp. Ei aşteptau, poate, luni. Un om aştepta de ani. Şi Isus a trecut prin acelaşi loc, unde cu câteva zile înainte o femeie i-a atins poala hainei, şi El s-a întors, El a zis: „Cine M-a atins?”
Şi toţi au negat. Şi Isus a zis: „Dar am devenit slab, virtutea a mers de la Mine.” Şi s-a uitat în jur peste audienţă, până a găsit persoana care l-a atins. El i-a zis care era problema, căci credinţa ei a vindecat-o.
E-61 Acum, acela era Isus ieri. Biblia zice că El este la fel azi şi un Mare Preot ce poate fi atins prin simţurile infirmităţii noastre.
Dacă aceea nu e adevărat, atunci voi pune această Biblie jos şi voi pleca, deoarece dacă acesta nu e adevărul, nu vreau să am nimic de a face cu aceasta. Dar am aflat că fiecare cuvânt e adevărul. Îţi poţi odihni sufletul… Eu poate că nu am credinţă să fac să acţioneze corect, dar eu o cred oricum. Nu voi sta niciodată… Eu poate nu am credinţă să merg cum a făcut Enoh, şi să mă plimb puţin, şi să merg acasă după-masă să nu trebuiască să mor. Poate că nu am acel fel de credinţă; poate că nu am credinţă îndeajuns să dărâm zidurile oraşului, cum a făcut-o Iosua, dar nu voi sta în calea altcuiva care are credinţă. Îi voi mulţimi lui Dumnezeu pentru acea credinţă. Cu câtă credinţă am, Îl voi iubi, şi voi cere mai multă.
E-62 Acum, dacă El e la fel ieri, azi şi-n veci, şi femeia L-a atins, şi El nu a ştiut sau… El nu putea minţi; El era Dumnezeu. Deci, femeia L-a atins şi El a zis: „Cine M-a atins?”
Şi Petru a zis: „Ei bine, toată mulţimea Te atinge.” Acesta este felul cum fac ei azi.
Dar El a zis: „Am simţit că virtutea a ieşit din Mine. (Aceea e putere. Am devenit slab.)” Şi El s-a uitat în jur la apa care era în bazin… îngerul mai degrabă, pe apă, şi a zis: „Ei bine, am devenit slab.” Deci, El a găsit femeia şi i-a zis.
Acum, dacă El e la fel şi Biblia zice în cartea Evreilor: „El, acum, este un Mare Preot care poate fi atins de simţurile infirmităţii noastre.” Câţi din cei citesc Biblia vor zice „Amin,” chiar acum. [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Bine atunci, dacă El este Mare Preot acum, El trebuie să acţioneze cum a făcut-o atunci, să fie acelaşi ieri, azi şi-n veci. Este corect? Nimic până ce Tatăl îi arată.
E-63 Acum, El a zis adevărul, de aceea, El niciodată nu a înfăptuit vreun miracol până ce Dumnezeu nu îi arăta printr-o viziune ce să facă, conform cu propriul Său Cuvânt. (Ioan 5:19). Cercetaţi Scripturile. Nici un profet nu a făcut niciodată nimic la întâmplare, este întotdeauna Dumnezeu. Nici un trup nu se glorifică înaintea lui Dumnezeu.
Şi Isus nu s-a numit pe El un vindecător divin. Nu, El a zis: „Nu Eu fac lucrările, ci Tatăl Meu care locuieşte în Mine. El mi-a arătat Mie, sau face lucrările. Eu doar fac ceea ce-mi arată.”
Şi El stătea în mulţime, şi oamenii veneau spre El, şi ştia cine erau, şi care erau numele lor, de unde veneau, ce au făcut în vieţile lor. Câţi ştiu asta? Veţi zice: „Amin.” [Adunarea zice „Amin.” - Ed.]
E-64 Femeia de la fântână, El a vorbit cu ea, şi i-a pus care era păcatul ei. Şi ea a fugit în cetate, şi a zis: „Veniţi să vedeţi un om care mi-a spus lucrurile pe care le-am făcut? Nu e acesta Mesia?”
Femeia aceea ştia mai mult despre Dumnezeu decât jumătate din predicatorii din lume astăzi. Aceasta este corect. Fiind o prostituată, a fost mai bine învăţată, ştia mai mult despre aceasta decât toţi fariseii învăţaţi, religioşi din ziua aceea.
Ei au zis: „Acesta e diavolul. Ei bine, acest om… Acela e diavolul. El este un ghicitor.” Dar ce a zis diavolul despre acesta? „Noi ştim că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu.”
E-65 Dar sus aici când Is… Când Paul şi Sila făceau lucrările lui Dumnezeu şi acea mică ghicitoare a fugit afară şi a zis… De ce, predicatorii toţi au zis: „Aceşti oameni sunt îngrozitori, ei întorc lumea cu capul în jos.” Acela era omul religios.
Dar această mică ghicitoare bătrână a zis: „Ei sunt oamenii lui Dumnezeu, care ne arată drumul spre viaţă.” Care era corect, predicatorii sau diavolul? Aceea e destul de clar, dar este adevărul. Cine era corect când au ordonat: „Afară cu aşa om, afară cu aşa om. El nu e decât Beelzebub.”
Şi diavolul a zis: „Noi ştim că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu, de ce vii să ne chinui înainte de vreme?”
Cine a ştiut mai bine, Caiafa sau Satana? Satan. Vedeţi, ei sunt aşa legaţi de cuvânt, aşa legaţi de biserică până ei nu mai pot accepta partea spirituală din aceasta. Trece peste capetele lor.
E-66 Priviţi, când Filip a mers şi l-a găsit pe Natanel şi l-a adus… l-a găsit sub un pom şi el a venit la Isus.
Şi Isus urma să se manifeste în faţa rasei evreieşti, şi El a zis: „Iată, un israelit în care nu există vicleşug.”
El a zis: „Învăţătorule, când m-ai cunoscut?”
El a zis: „Înainte să te cheme Filip, când erai sub pom, te-am văzut.” Ce a zis el? „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Tu eşti Regele Israelului.”
El a zis: „Deoarece ţi-am spus aceea, Mă crezi?”
Ce a zis femeia? „Acest om mi-a spus lucruri pe care le-am făcut. Nu e El adevăratul Mesia?” Acela era semnul lui Mesia.
E-67 Petru a venit, cu greu ştia să deosebească stânga de dreapta, nu ştia să-şi scrie numele, un ignorant şi neînvăţat. A venit în faţa Domnului Isus, şi Isus l-a privit, a zis: „Numele tău este Simon, şi de aici înainte te vei numi Petru, şi numele tatălui tău e Iona.”
Ce credeţi că s-a gândit? Sigur. Acesta este Isus ieri. El s-a manifestat şi s-a declarat în faţa evreilor şi samaritenilor. Samaritenii sunt jumătate evrei, jumătate neamuri. Această e tot Ham, Sem şi Iafet, poporul lor. Acum, El a zis: „Să nu te duci la neamuri” şi nici El nu a mers. Dar El a aşteptat pentru această epocă, şi acesta este sfârşitul; neamurile au fost păgâni. Acum, venim prin toată această epocă a bisericii, raţionând Biblia, având şcoli şi teologi şi aşa mai departe, şi tot.
E-68 Acum se apropie de sfârşit; ei trebuie să o realizeze. Acum, el a promis că o va face din nou. Dacă El s-a declarat pe El însuşi şi s-a făcut pe El Cristos în faţa poporului; şi nu face la fel la sfârşitul epocii Neamurilor, atunci El nu e la fel ieri, azi şi-n veci. Asta e adevărat.
Acum, dacă vine la vindecare, aş putea veni şi să vă aliniez pe voi oamenii aici sus în timp ce veniţi şi să-mi pun mâinile pe fiecare din voi. Aceea ar putea fi în ordine. Nu am nimic împotriva la aceea. Fratele meu drag, Oral Roberts, şi mulţi alţi lucrători fac aceea. Păstorul vostru unge cu ulei, aceea este Scriptura. Acela e darul lor de la Dumnezeu. Acesta este altul. Dar dacă voi aţi ştiut că Cel care a scris această Biblie stătea prezent în biserică, lucrând în biserică…
E-69 Acum, amintiţi-vă, El a zis: „Încă puţin şi lumea nu Mă va mai vedea.” Aceea e ce a zis El? Ce este lumea? Ordinea lumii; „Ei nu Mă vor vedea, totuşi voi Mă veţi vedea.” Aceia sunt aleşii, biserica. „Pentru că Eu (pronume personal), voi fi cu voi, chiar în voi până la sfârşitul lumii.”
Isus Cristos acelaşi ieri, azi şi-n veci. „Lucrările pe care le fac Eu, le veţi face şi voi.” Credeţi voi aceasta? „Lucrările, lucrurile pe care le fac, le veţi face şi voi. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele.” Viţa nu poate rodi; ea doar are viaţa care o dă mlădiţelor, şi mlădiţele rodesc. Biserica lui Cristos e mlădiţa. Acum, dacă voi mergeţi la mlădiţă şi nu găsiţi fructele viţei atunci acolo e ceva greşit. Nu e în mlădiţă, Cristosul Isus. Dar dacă e în mlădiţă, Isus Cristos, va rodi fructele lui Cristos.
E-70 Ştiţi ce? Câţi de aici au bilete de rugăciune? Să vă vedem mâinile. Câţi nu aveţi bilete de rugăciune - să vă vedem mâinile - şi vreţi să ne rugăm pentru voi? Ridicaţi-vă mâinile; cei care nu au bilete de rugăciune, nu a primit un bilet de rugăciune şi vor să se roage pentru el, ridicaţi-vă mâinile, din toată clădirea, balcoanele, oriunde sunteţi. Ei bine, acolo sunt cam de 20 de ori… sau nu 20 de ori, acolo sunt mai mulţi fără bilete de rugăciune decât cei cu bilete de rugăciune.
E-71 Eu cred că dacă voi mă veţi mai suporta un moment, îl voi pune pe Dumnezeu la o expunere, chiar acum, şi să vedem dacă El va face ceva pentru noi. Îi voi lua pe cei care nu au bilete de rugăciune, şi eu doar vreau ca voi, de acolo din audienţă… şi eu nu vă vreau pe voi aici sus. Vă vreau acolo în audienţă… vă voi da o Scriptură. Voi lua această Scriptură. Seara trecută am luat alta. În seara aceasta, vom lua această Scriptură: că El este acum un Mare Preot care poate fi atins prin simţurile infirmităţilor noastre. Câţi credeţi aceea cu toată inima? Bine atunci, dacă El e la fel ieri, azi şi-n veci, şi voi L-aţi atins în seara aceasta, ca acea femeie, nu va acţiona în acelaşi fel, fiind la fel? Dacă voi aţi făcut aceea, El va trebui să acţioneze, şi dacă El trăieşte în biserică, atunci El va acţiona exact cum a făcut acolo în spate.
E-72 Acum, să ne rugăm, pentru un moment, şi fiecare din voi să-şi cerceteze inima, şi să zică: „Doamne Dumnezeule, acum trag o mică linie, şi din această oră…” Motivul pentru care fac asta, pentru că acest întreg grup a venit la Cristos cu câteva minute în urmă. Acesta e ceva nou. Dar întregul grup a venit la Cristos, şi voi crede că Dumnezeu este acolo afară cu voi, că El este Marele Preot care poate fi atins de simţurile infirmităţii noastre. Peste această Scriptură, să o vedem manifestată.
E-73 Acum, Doamne, este în mâinile Tale. Acum, ne supunem Ţie, tot acest grup de credincioşi, şi slujitorul Tău umil. Eu doar m-am supus Ţie, şi această audienţă. Aceste suflete şi-au ridicat mâinile şi au zis că ei au crezut înainte să fi văzut ceva având loc.
Doamne, cu Cristos de care am vorbit şi le-a dat cuvântul promisiunii Sale, că El va lucra în biserica Lui aşa cum a făcut-o acolo în spate şi o va face în veci, fă să fie cunoscut că acesta este sfârşitul epocii Neamurilor şi noi suntem biserica Ta, şi Tu lucrezi printre noi în seara aceasta. Dă-mi credinţă, Doamne; dă-le credinţă, şi fie ca Numele Tău măreţ să fie onorat, pentru că noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.
E-74 Acum, haideţi să fim cuviincioşi cu adevărat - nimeni nu pleacă acum - doar fiţi cuviincioşi cu adevărat. Staţi nemişcaţi doar un moment. Şi chiar în inima voastră, să ziceţi: „Acum, ştiu că Scripturile sunt adevărate, şi voi crede pe Dumnezeu acum cu tot ce este în mine. Voi crede că Dumnezeu îmi va vorbi în seara aceasta, şi îi voi atinge poala hainei. Şi El, prin credinţa mea atingându-i haina… Doamne, Tu îi foloseşti vocea Fratelui Branham să te întorci să-mi spui exact cum ai făcut cu femeia de la fântână, exact cum Cristos a făcut în timpul Lui pe pământ, şi eu voi crede atunci că Tu lucrezi prin mine şi prin Fratele Branham.”
Doar faceţi aceea. Să vedeţi dacă El nu e la fel. Şi dacă e la fel, şi va dovedi că e la fel, îi veţi da voi laudă şi glorie pentru bunătatea Lui? Acum, doar fiţi cuviincioşi şi rugaţi-vă.
Nu am nici o… Nu există nici o persoană înaintea mea, pe care o ştiu. Nu văd… Eu cred că acesta e liderul de cântări, stând chiar aici. Este aceasta corect? Eşti tu băiatul care conduce, pe care l-am întâlnit la New York? Şi cred că acela e Doctor Barton stând chiar acolo. Este aceea corect? Ei bine, restul grupului nostru e pe platformă.
E-75 Câţi de acolo ştiţi că nu vă cunosc sau nu ştiu nimic despre voi? Ridicaţi-vă mâinile spre Dumnezeu, doar ca să vedeţi. În ordine.
Acum, să lăsăm Duhul Său… Acum, dacă El e la fel, Duhul Său lucrând în noi, care sunt mlădiţele, atunci marea viţă este aici, în Duhul viţei. Atunci, El începe să se mişte prin deschiderea inimilor noastre. Ei bine, ce vom face? Doar supuneţi-vă. Cum am zis seara trecută: „Acest microfon este perfect tăcut, până ceva vorbeşte prin el.” Aşa voi fi eu aici. Ce voi şti despre voi? Nu v-am văzut niciodată. Dar voi fi perfect tăcut până Duhul Sfânt face ceva pentru voi, şi apoi vine aici şi vorbeşte lucrul prin mine. Acela este un dar de la Dumnezeu pe care l-a promis. Nu a mai fost de la ultimul apostol până în acest timp. Cercetaţi istoria, teologi şi istorici. De ce? Pentru că acesta este sfârşitul epocii Neamurilor. Va pleca; nu-l vor recunoaşte niciodată, numai cei care trebuie.
E-76 Ştiţi voi că ei niciodată nu l-au cunoscut pe Ilie; nu l-au recunoscut pe Ioan; el a plecat de mult.
Isus a zis: „Ilie trebuia să vină.” Ei nu L-au cunoscut pe Isus, până ce a fost mort, îngropat şi a înviat. Nu-l cunoşteau pe Sf. Patrick; ei îl numeau un catolic, dar el era la fel de mult cât sunt eu. Ei nu l-au cunoscut decât după ce a fost mort. Sf. Francis de Assisi, un predicator care mergea cu Biblia lui sub braţ, decât după ce a fost mort. Ioana d'Arc, ei ziceau că era o vrăjitoare şi au ars-o pe rug. O sută sau două sute de ani mai târziu au aflat că era o sfântă. Şi, bineînţeles, ei au făcut penitenţă, au săpat trupurile moarte şi le-au aruncat în râu. Şi azi e la fel. Dumnezeu o trimite oricum; merge direct peste oameni. El îi cheamă pe cei pe care i-a ales. Este Dumnezeu în toate.
E-77 Eu doar aştept; sunt perfect neputincios. Poate că Dumnezeu nu o face, dar haideţi să credem că El o va face, pentru că eu nu ştiu; aceasta este ceva nou. Fie ca El să o acorde. Eu doar trebuie să privesc. Noi nu avem pozele; nu cred că ele sunt cu Gene. Nici unul din [Loc gol pe casetă - Ed.]… poza atârnă la Washington D.C., prin FBI, singura fiinţă supranaturală care a fost vreodată fotografiată în toată lumea, Stâlpul de Foc care a condus copiii lui Israel.
Câţi au văzut tabloul? Să vă vedem mâinile din toată clădirea, cine nu a văzut niciodată tabloul. Câţiva din voi. Îl vom avea curând, dar nu acum. Suntem complet terminate. Nu este al meu; aparţine Asociaţiei Fotografilor Americani, Studiourilor Douglas din Huston. Ei au luat-o în acea seară când El a stat chiar acolo în faţa a 30 de mii de oameni, vine chiar în adunări. Doar credeţi cu toată inima voastră acum.
E-78 Ce timp solemn. Ce s-ar putea întâmpla chiar acum, biserica într-un acord. Acum, doar un moment.
Aici stă… Văd o femeie; stă în spatele audienţei; ea se uită la mine acum. Poartă ochelari, are o pană într-o parte a pălăriei. Te rogi pentru ceva, soră? Doamna, chiar aici, stând lângă omul cu tricoul alb pe el. Tu, te rogi pentru ceva? Vrei ca Dumnezeu să facă ceva pentru tine? Tu vrei? Nu ai un bilet de rugăciune, nu-i aşa? Nu. Este doamna din spatele tău, doamna, cu care s-a întâmplat să vorbesc. Doream… Vedeţi, este exact peste acea doamnă. Priviţi dacă puteţi vedea acea lumină, lumina colorată ca smaraldul care atârnă chiar acolo peste doamna. Acela e Duhul Sfânt în formă de lumină.
Acum, aşteptaţi, criticilor, să nu credeţi că nu e Duhul Sfânt. Cum a fost chemat Pavel pe drumul spre Damasc?
E-79 Dacă Domnul Dumnezeu îmi va spune care e problema ta acolo, vei crede că sunt slujitorul Său, doamna cu care vorbesc de acolo? Vrei tu? Ei bine, crezi tu că Dumnezeu va vindeca acea ruptură de la tine, şi să te facă bine. Dacă crezi, ridică-te în picioare. Acum, aceea e doamna care… Da, aceea eşti tu. Nu ai un bilet de rugăciune, dar te rugai şi ai hernie, sau ai avut. Ce ai atins? Nu te-am văzut niciodată, n-am ştiut niciodată nimic despre tine, dar Dumnezeu te cunoaşte. Îţi ştie necazul. Dacă acela este adevărul, acela era necazul tău, ridică-ţi mâna, dacă e corect. Acum, mergi şi fi bine.
Crezi că El trăieşte? Clar că El trăieşte. Niciodată nu greşeşte. Va provoc pe oricare să vă rugaţi.
E-80 Aici este o fetiţă, stând aici. Fetiţa se uită în jos. Crezi tu, mică doamnă, pe Domnul Isus? Crezi?
Micuţa cu rochie verde, stând acolo. Da, ea e. Crezi în Domnul Isus? Ai probleme cu spatele, nu-i aşa? Aceea e corect. Ai un bilet de rugăciune? Nu ai? În regulă, nu ai nevoie de unul. Lasă-mă să-ţi spun; problema ta cu spatele s-a dus. Acela e tatăl tău stând lângă tine. Crezi că sunt profetul lui Dumnezeu? Crezi? Dacă Dumnezeu îmi va spune necazul tău, vei crede că sunt slujitorul Lui? Ai probleme cu rinichii. Dacă asta e corect, ridică-ţi mâna. În ordine. Acum, nu o mai ai.
Acela e fiul tău, stând acolo şi zâmbind. Corect. Crezi? Crezi cu toată inima ta? Ai probleme cu gâtul, nu-i aşa? Un gât rupt. Ai avut şi febră reumatică, nu-i aşa? Nu le mai ai acum. Acum, crezi în Domnul Isus? Dar să ai credinţă şi să crezi în El.
E-81 Nu cunosc oamenii. Toţi care aţi fost chemaţi, dacă nu vă cunosc, ridicaţi-vă mâinile, oamenii care
au fost chemaţi, Duhul Sfânt v-a chemat. Ridicaţi-vă mâinile, dacă sunt străin pentru voi, cu cei cu care am vorbit, ridicaţi-vă mâinile.
Acum, aveţi credinţă; nu vă îndoiţi; credeţi în Dumnezeu. Dacă o puteţi crede.
Aici stă o doamnă cu capul aplecat acum, cu părul cărunt. Doamnă, crezi că sunt slujitorul lui Dumnezeu? Stând acolo rugându-se. Ea încă se roagă. Tu, ai nevoie de ceva de la Dumnezeu? Ai o senzaţie ciudată în jurul tău acum, un simţământ real şi umil. Este corect? Ridică-ţi mâna. În ordine. Acela e Duhul Sfânt. Nu te cunosc. Dacă e corect, ridică-ţi mâna cât mai sus. Crezi că Domnul Dumnezeu va răspunde rugăciunilor pentru tine? Ai o povară pe inimă ta. Aceea e corect. Şi acea povară este pentru fiul tău. El are paralizie cerebrală. Aceea e corect. Crezi cu toată inima? Atunci primeşte ceea ce ai cerut. Dacă poţi crede.
E-82 Doctor Barton, vorbeai tu cu femeia ceva? Era ea bolnavă? În ordine, doamnă, uită-te la mine. În ordine. Uită-te aici sus. Dacă crezi, toate lucrurile sunt posibile. Ea se roagă pentru altcineva. Maria, acesta este numele ei dat. Se roagă pentru o fată a ei, şi acea fată are o criză mintală. Pentru aceasta se roagă. Se întâmplă că tu să fii cu mâinile pe ea; tu eşti de asemenea fiica ei. Aceasta este corect. Crezi că sunt slujitorul lui Dumnezeu? Nu te cunosc, nu-i aşa? Dacă Dumnezeu îmi va descoperi de ce eşti acolo, sau ceva, vei crede că sunt slujitorul Său? Tu suferi de artrită. Chiar o ai. Aceea e corect. Numele tău este doamna Bennett. Aceea e corect. Vii dintr-un loc numit West Hartford. Aceea este corect. Numărul casei este 167, North Main Street, Hartford, Connecticut. Aceea este corect. Crede acum, şi du-te acasă sănătoasă. Te provoc.
Această doamnă, care stă lângă tine, şi ea se roagă acolo. Când ţi-am zis: „Artrită”, stătea acolo şi se rugapentru mama ei, care are artrită. Aceea e corect, nu, doamnă? Ridică-ţi mâna, dacă e corect. În ordine. Crede-mă şi mama ta va fi bine.
E-83 Nu poţi crede? Oricum, doar ai credinţă, nu te îndoi. Cineva din această secţiune, crede-l pe Dumnezeu.
Aici. Priviţi aici, este o lumină. O vedeţi. Aici e Duhul Sfânt. Voi ziceţi: „O vezi aceea, Frate Branham?” Singurul lucru pe care-l pot zice, văd lumina, ce ştiinţa a pus pe hârtie şi a zis: „Psihologic, aparatul de fotografiat nu-l va prinde.” Atârnă peste un om chiar aici.
El are un fel de jerseu mic şi roşu pe el. El se roagă pentru cineva drag. Şi aceea este o femeie. Şi este sora lui, şi este într-un spital de nebuni. Aceea este corect. Sunt un străin pentru tine nu-i aşa? Sunt. În ordine. Tu crezi cu toată inima ta. Apropo, aceea e nevasta ta care stă lângă tine. Şi ea are probleme. Are o tumoare, şi are de asemenea probleme cu glanda. Numele este Rut Edward. Aceea este corect. Şi sunteţi din Brookfield, Massachusetts, amândoi. Aceea e „Aşa vorbeşte Domnul.” Du-te acasă, eşti bine.
E-84 Dacă o puteţi crede. Dacă aceea nu e Biblia lui Isus Cristos, acelaşi ieri, azi şi-n veci, eu nu cunosc Scripturile şi nici voi. Ce mare eşti.
Doar fiţi cuviincioşi acum. Ceva s-a întâmplat, dar nu văd unde! Îl credeţi cu toată inima? Oh, El este aşa de real prieteni. Câţi, cu toată inima, cred că Domnul nostru Isus…? Acum, voi ştiţi că a trebuit să vină printr-o putere supranaturală. Nu am nici o cale să o fac. Este Dumnezeu, este propria voastră credinţă, voi o faceţi. Sunteţi voi care o faceţi; voi o credeţi. Nu aş putea spune un lucru până nu vă atingeţi de haina Lui.
E-85 Aici cu câteva săptămâni în urmă, în Chicago, era o doamnă de culoare stând afară… Aceasta este pe casetă, autentic, şi se ruga pentru cineva drag, jos undeva în Arkansas. Şi i-am spus: „Tu ai scleroză a ficatului, dar te rogi pentru sora ta care este o maniacă şi e într-un insitut la Little Rock, Arkansas.”
Ea a zis: „Aceea este corect, domnule.” Am zis: „Ea este într-o celulă căptuşită.” A zis: „Aceea este corect.”
„Dar,” am zis: „ea este eliberată, pentru că doar acum şi-a revenit.”
Şi în dimineaţa următoare, sora şefă a intrat şi i-a dat drumul, i-a permis să plece. Şi în noaptea următoare a zburat la Chicago, şi a primit biletul de ieşire şi a stat şi a mărturisit în noaptea următoare. Sigur. Aceea se întâmplă tot timpul. Dacă o puteţi crede. E acelaşi Isus. O, ce minunat.
E-86 Doamna care stă aici şi se roagă, capul ei este aplecat. Stă chiar în faţa mea, are ceva flori pe pălărie. Domnişoară Rush, ţie îţi vorbesc, dacă îţi ridici capul un minut. Aceea eşti tu. Crezi că sunt profetul Lui sau slujitorul Lui? Da. Crezi cu toată inima? Crezi că Domnul Dumnezeu îţi poate da lucrurile pe care le doreşti? Ei bine, Dumnezeu să te binecuvânteze. Tu te rugai atunci pentru aceasta. Sigur, tu te rugai. Necazul tău este în gâtul tău. Tu ai probleme în gâtul tău, în intestine, şi în spinare ta. Aceea e corect. Corect. Nu eşti din acest oraş; eşti din New Port, Rhod Island. Aceea este exact corect. Acum, du-te acasă; eşti bine. Isus Cristos te face bine.
Credeţi toţi cu toată inima voastră? Ridicaţi-vă mâinile şi ziceţi: „Acum eu cred, ca şi regina din Şeba, deoarece ea a văzut darul lui Dumnezeu lucrând în Solomon; o stabileşte aceasta cu mine.” În ordine. Domnul să vă binecuvânteze.
E-87 Acum, vă voi cere să faceţi ceva pentru ca fiecare din voi să fie vindecat. Aceasta mergând înainte, mă slăbeşte, voi vedeţi că o face, priviţi la tremuratul mâinilor mele şi totul, şi acum întreaga mulţime a devenit aşa. Voi credeţi. Dacă Dumnezeu mi-a dat favoare înaintea voastră; credeţi-mă acum, ca slujitorul Lui. V-am spus din Cuvânt, şi El a confirmat că spun adevărul. Şi dacă eu spun adevărul o dată, îl spun acum. Voi toţi sunteţi vindecaţi, şi aţi fost vindecaţi de 1900 de ani. Prezenţa lui Cristos confirmă Cuvântul, şi fiecare sunteţi vindecaţi. O credeţi? Dacă o credeţi, Biblia zice: „Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred. Îşi vor pune mâinile peste bolnavi şi ei se vor însănătoşi.” Puneţi-vă mâinile unii peste alţii şi haideţi să ne rugăm. Nu contează care este necazul vostru, să credem în Dumnezeu.
E-88 Tată ceresc, îţi aducem această audienţă, aşa cum am smuls-o chiar din mâna diavolului. Satan, tu eşti învins, şi Duhul Sfânt te-a expus, şi a declarat că în această generaţie, din răutatea acestei naţiuni, totuşi este un popor, care s-a adunat aici în seara aceasta, care crede în Domnul Dumnezeu. Şi ei au văzut Prezenţa Lui, ştiind că un om nu ar putea face aceea, aceea a dovedit Biblia şi învierea.
O Doamne Dumnezeule, mă rog ca Tu să trimiţi Botezul Duhului Sfânt şi puterea peste această audienţă ca să cutremure pe fiecare din ei în simţurile lor să realizeze că marele Duh Sfânt este aici şi i-a făcut sănătoşi. Acordă aceasta, Doamne.
Satan, te înving prin Sângele Domnului Isus, şi suferinţele Lui locţiitoare la Calvar. Tu eşti învins Satan; ieşi afară în Numele Domnului Dumnezeu şi Domnul Isus Cristos. Amin.
E-89 Toţi care credeţi că aţi fost vindecaţi prin puterea lui Dumnezeu, ridicaţi-vă şi lăudaţi-l pe Dumnezeu. Nu vă fie frică. Dacă o acceptaţi aceasta, ridicaţi-vă.
Dă-ne un acord: „Îl voi lăuda,” soră. O, nu e aceea minunat? Dar cărucioarele cu rotile? Vă este frică? Nu vă temeţi. În ordine.
[Adunarea cântă: „Îl voi lăuda.” - Ed.] Aceea e corect.
Acum, ieşiţi afară din acel simţământ de îngâmfare, dezlegaţi-vă şi ridicaţi mâinile spre marele Creator, care stă prezent să ne judece şi cântaţi aceasta cu tot ce e în voi. Cântaţi-o. [Adunarea cântă: „Îl voi lăuda.” - Ed.]