E-1 Să rămânem în picioare doar un moment, dacă vreţi, în timp ce ne aplecăm capetele pentru rugăciune.
Eternule şi binecuvântatule Dumnezeu, suntem mulţumitori pentru ceea ce au văzut ochii noştri şi ceea ce au auzit urechile noastre. Şi ne putem asocia cu poetul care a scris cântarea despre aceea. Şi suntem foarte bucuroşi să ştim că religia creştină nu este o carte de reguli, ci este o experienţă şi o trăire, Dumnezeul veşnic prezent.
Noi lăsăm aceşti copii în mâinile Tale, Doamne. Şi ne rugăm ca ei să crească în har, şi bisericile lor din caresunt ei să fie binecuvântate şi fie ca să existe o trezire în ţară. Şi cei care au stat aşa de curajoşi şi Te-au acceptat ca vindecătorul lor, fie ca Tu să-i binecuvântezi şi fie ca mărturia lor - când doctorul i-a eliberat - fie ca aceea să fie minunată. Şi fie ca aceea să determine doctorii să se roage pentru pacienţii lor şi să-şi dea seama de aceea, Dumnezeule, Tu eşti singurul ce ne poate vindeca. Şi Te-am ruga să continui să fii cu noi în seara aceasta, ca mila Ta să fie peste noi.

E-2 Şi ne dăm seama că ne luptăm cu un duşman puternic. Şi armele noastre nu sunt fireşti, dar sunt tari, doborând întăriturile duşmanului.
Şi ajută-ne să ne unim inimile în seara aceasta, aşa cum privim către Tine acum să ne împărtăşim cu Tine în jurul Cuvântului Tău scris. Şi apoi, Doamne, fie ca păcătoşii să-şi afle locul la altarul lui Dumnezeu în inima lor, să se pocăiască, să devină copiii Tăi. Şi apoi, fie ca bolnavii să fie vindecaţi. Şi fie ca să fie glorie în oraş din cauza vizitei Tale cu noi. O cerem în Numele Fiului Tău, Isus. Amin. Vă puteţi aşeza.

E-3 Spun aceasta cu sinceritate din inima mea: Îmi pare rău în seara aceasta că... aceasta este seara de încheiere a mici noastre adunări. Tocmai m-am obişnuit cu voi, doar să simt că sunteţi parte din noi, că sunteţi la început. Dar apoi în acel fel parecă sunteţi când sunt acasă, şi în străinătate de asemenea. Este doar: „Încântat de cunoştinţă. Mă bucur să vă cunosc. Domnul să te binecuvânteze. Ne revedem”. Dar este un lucru mare care îl am în minte aşa cum călătoresc în adunări cu aceşti copii minunaţi ai lui Dumnezeu, că într-o zi ne vom întâlni acolo unde niciodată nu ne vom mai despărţi. Acolo nu vor mai fi secţiuni în cer pentru unii copii ai lui Dumnezeu să trăiască într-un loc şi alţii în altul. Cred căci copiii Lui toţi vor sta împreună. Aştept după acel timp.

E-4 Nu ştim doar ce este, dar suntem învăţaţi în Scripturi, că ochiul nu a văzut, urechea nu a auzit, nici la inima omului nu a intrat, ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. Astfel mai presus de orice lucru pentru voi, iubiţi-l pe Domnul Isus şi cinstiţi-l pe Dumnezeu Tatăl. Şi credeţi slujitorii Lui, păstorii voştri. Şi învăţaţi Cuvântul, şi fiţi gata la timp şi în afara sezonului. Şi rugaţi-vă ca Dumnezeu să salveze pierduţii şi să vindece bolnavii.
Amintiţi-vă, vindecarea Divină nu vine când vine evanghelistul. Dumnezeu este în bisericile voastre. El este în oamenii voştri. El este în voi. Vă va vindeca când îl credeţi. Nu trebuie să aşteptaţi un evanghelist anumit să vină. Dumnezeu nu trebuie să aibă evanghelistul, chiar dacă îl foloseşte. Dar aceea este doar să mişte; darurile sunt să agite. Vindecătorul este întotdeuna acolo - Dumnezeu.

E-5 În seara aceasta este serviciul de încheiere, şi aş putea anunţa că prietenul meu bun de aici, Fratele Leo Mercier, care vine dintr-o casă canadiană catolică franceză. El şi dl. Goad... Nu ştiu care era religia de la început a Dl-ui Goad. Şi când adunarea era într-un oraş anumit, ei erau acolo. Şi ei au simţit că aceste viziuni... (Mă întreb dacă ele seîntâmplau acasă la mine?) astfel ei s-au dat drept „agenți FBI” şi au coborât să vadă dacă era adevărat sau nu. Ar trebui să ascultaţi mărturia. Ei au devenit prietenii mei.
Aceasta de aici este doar una minoră. Ei sunt cu mine acum ca băieţii mei oficiali pentru cărţi şi casete. Casetele adunărilor, dacă aveţi casetofoane, şi apreciaţi adunările pe care Dumnezeu ni le-a dat, ei le au pe casete. Şi cred că ei vă pot vinde casetele cu mesaje pe ele, mai ieftin decât aţi cumpăra caseta, fiindcă au o cale specială...

E-6 Am adus o casetă anumită de la un evanghelist doar recent şi am plătit nouă dolari pentru ea. Ei le vând pe ale lor nu mai mult de trei şi jumătate sau trei dolari. Ce? [Cineva vorbeşte cu Fratele Branham - Ed.] Trei dolari, o treime de preţ. Nu ştiu cum o fac ei, dar au zis că ei merg numai să ducă mesajul la oameni. Nu este ca şi cum băieţii vor bani. Este pentru a răspândi mesajul în altă parte. Credinţa vine prin auzire.
Astfel ei sunt la standulde cărţi, şi cărţi şi poze... Pozele de fapt nu sunt despre mine. Ele sunt...Nu le cumpăraţi pentru mine, fiindcă aceea chiar îmi schimbă aspectul şi toate.Cineva a zis: „Frate Branham, acela nici măcar nu arată ca tine”. Să fieaşa de aproape de tine să vezi cum arăţi şi ce deosebire faţă de tine. Desigur.

E-7 Acum, dacă observaţi, aceasta nu este doar o poză din care vrem să economisim şi să facem bani.
Cumpărăm poza aceasta şi o vindem tot la fel cum am luat-o; vreo trei sau patru cenţi pentru poză să mânuim tot ce avem. Este o afacere cu drept de autor şi este în Washinghton, ca singura fiinţă supranaturală care a fost dovedită de a fi fotografiată. Acum… George J. Lacy, din FBI, al documentelor şi amprentelor, a examinat cazul. Şi el mi-a zis: „D-le Branham, am auzit de adunările tale, şi am fost la una sau două. Şi am zis că era psihologie, că Lumina aceea nu era acolo”. Dar, el a zis: „D-le Branham, ochiul acela mecanic al camerei nu ia psihologia. Lumina a atins lentilele”. El a semnat documentul şi l-a returnat la studioul din Douglas, un membru al Asociaţiei fotografilor din America la Huston, Texas.
Acum, spun asta cu smerenie şi reverenţă faţă de El care este prezent, aceasta este Lumina ce am văzut-o. Aceea a fost Lumina care era peste leagănul meu când m-am născut. Aceea este Lumina care... De acolo a venit un Glas şi a vorbit cu mine prin viaţa mea, care a spus lucruri cu sutele. Şi cercetaţi oricare doriţi voi, din Africa în jurul lumii, în oraşul meu propriu, doctorii, avocaţii sau orice doriţi, să vedeţi dacă vreodată a greşit să fie chiar exact ce a zis El că este. Acesta este ce vorbeşte aici la platformă, nu fratele vostru.

E-8 Acum, eu cred cu toată inima... Câţi ştiu că a existat un Stâlp de Foc care a urmat copiii lui Israel, care i-a călăuzit în pustie? Şi câţi ştiţi că acela era Isus Cristos, Cristosul, Îngerul legământului, voi învăţătorii? Şi când El era aici pe pământ, El era... acela era acelaşi Dumnezeu.
Nu există trei dumnezei. Există numai un singur Dumnezeu, trei slujbe ale aceluiaşi Dumnezeu. Tată, Fiu şi Duh Sfânt nu înseamnă trei Dumnezei. Dacă avem trei dumnezei suntem păgâni. Vedeţi? Aşa cum spun evreii: „Care din ei este Dumnezeul vostru?” Nu există trei Dumnezei. Există un singur Dumnezeu în trei slujbe ale aceluiaşi Dumnezeu: calitatea de Tată şi calitatea de Fiu. Aceasta este perioada de timp a Duhului Sfânt. Vedeţi? „Este un singur Dumnezeu. Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu sine”, zice Scriptura.

E-9 Şi când El era aici pe pământ ei au zis: „Tu zici că l-ai văzut pe Avraam, şi încă nu ai nici cincizeci de ani?”
El a zis: „Înainte de a fi Avraam, EU SUNT”. „EU SUNT” era Acela, Stâlpul de Foc, care a vorbit cu Moise în rugul aprins. Toţi suntem conştienţi de aceea.
El a zis: „Vin de la Dumnezeu şi merg înapoi la Dumnezeu”. Ştiţi careva dintre voi învăţătorii aceea din Scriptură? Isus a zis aceea.
Şi apoi dacă El a venit dintr-un Stâlp de Foc, la ce s-a întors? Acelaşi lucru din care a venit.

E-10 Voi ziceţi: „Frate Branham, este aceea autentică?” Da. Fapte, pe la capitolul 8 sau 9, veţi afla unde Pavel, după învierea lui Isus, el era pe drumul Damascului să pună oamenii în închisoare fiindcă făceau prea mult zgomot şi produceau tulburare. Şi el... Ei erau împotriva, ei erau împotriva învăţăturii lor ortodoxe, şi el era un mare învăţat care a stat sub Gamaliel, marele învăţător ortodox.
Şi pe drumul lui, acolo a fost o Lumină ce l-a lovit şi la pus la pământ, orb. Toţi învăţătorii o ştiu. Toţi oamenii o ştiu, cei ce citesc Biblia. El a fost orbit, şi când s-a ridicat a zis, acolo era un glas care a venit şi a zis: „Saul... (aceea se află în capitolul 8.) Saul, Saul, de ce Mă persecuţi? Este greu pentru tine să loveşti în ţepuşe?”
Şi el a zis: „Cine eşti Tu, Doamne, pe care îl persecut?”
Glasul a venit înapoi zicând: „Eu sunt Isus, pe care-l persecuţi”.

E-11 Apoi vedem în Scripturi că Dumnezeu, după ce a locuit în Cristos, s-a întors înapoi, în Numele lui Isus, în aceeaşi Lumină în care era la început.
Când Sfântul Petru, apostolul, era în temniţă - şi la casa Sfântului Marcu ei se rugau ca Dumnezeu să-l elibereze - o auzim prin Scripturi, că acolo a fost o Lumină care a venit în închisoarea unde era apostolul. Şi aşa cum Lumina l-a condus, uşile s-au deschis înaintea lui - cele interioare şi exterioare - până în stradă. Şi el a crezut că a visat, fiindcă Lumina era aşa de reală, care a deschis uşile înaintea lui.

E-12 Dacă Dumnezeu locuieşte în nemurire, atunci El nu poate muri. Este nemuritor. Şi dacă El este acela la care ne închinăm în seara aceasta. El a fost Acela care a făcut promisiunea: „Lucrările ce le fac Eu, le veţi face şi voi”. El a promis bisericii Sale, între membrii Săi, trupul Lui tainic, spiritual vorbind, până când va reveni, că aceleaşi lucrări ce le-a făcut, vor fi confirmate în biserica Sa prin credincioşi.
Ultimele cuvinte pe care Domnul nostru le-a zis în timp ce a plecat de pe pământ: „Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la orice făptură. Cel ce crede şi se va boteza va fi salvat. Cel ce nu crede va fi condamnat. Şi aceste semne îi vor însoţi pe cei ce vor crede”... Nu putem adăuga sau scoate din aceea. Trebuie să credem că acela era Dumnezeu care a zis-o. Poza, o puteţi obţine. Şi casetele sunt la standul de carţi, şi cărţile.

E-13 A fost o plăcere să fiu cu voi aceste câteva seri. Vă apreciez, dacă se întâmplă ca reporterii să fie aici, toată bunătatea lor şi amabilitatea să încerce să răspândească cauza. Ei au fost gentelmenii care au venit să dea un raport ocular cinstit al adunării. Eu apreciez aceea. Şi sunt sigur că oamenii o apreciază.
Uneori oamenii sunt critici. Aceea este pentru că ei nu ştiu. Dacă nu ştiu mai bine, ne pare rău pentru acei oameni, fiindcă nu ştiu mai bine. Şi acela ar fi un lucru oribil să te gândeşti, prietene... Cum ar fi dacă ai fi unul dintre acei oameni care l-ar critica pe Cristos şi nu ar crede? Dacă nu ai fi urmat adunarea să observi ce se întâmplă, despre oamenii care sunt demenţi, murind cu cancer, ţepeni paralizaţi, după ce adunarea se termină... Acesta nu este doar cuvântul meu; acela este autentic, înregistrat, afirmaţii semnate şi documente.

E-14 Am văzut oameni în adunări fiind paralizaţi şi fiind duşi de la adunare, care au venit râzând, tăiaţi.
Am văuzt oameni care şi-au pierdut mintea, şi după două zile, aflaţi pe stradă, oficiali din Phoenix, Arizona, complet nebuni, au murit în acelaşi fel, cerând mila şi cerând ca cineva să vină să se roage pentru ei. Nu ne jucăm de-a biserica. Acea zi s-a încheiat. Trăim într-o biserică a Dumnezeului cel viu. Astfel haideţi să fim cuviincioşi să avem respect pentru Dumnezeul căruia ne închinăm.

E-15 Şi acum, vreau să mulţumesc oamenilor care ne-au lăsat să avem auditoriul. Suntem mulţumitori pentru acel privilegiu. Şi fie ca Domnul să vă binecuvânteze. Şi pentru poliţişti care au fost aici în fiecare seară şi au fost foarte cuviincioşi şi drăguţi. Apreciez, şi sunt sigur că oraşul ar trebui să aprecieze astfel de ofiţeri de felul acela şi oficialităţi.
Şi programul radio şi televiziunea, voi aţi fost foarte drăguţi. Şi sunt sigur că acest oraş mic va fi binecuvântat pentru eforturile lui. Chiar dacă mulţi dintre voi nu sunteţi de acord cu mine în teologie; există mulţi Catolici, multe denominaţii diferite. Nu vorbesc de rău nici una din denominaţii. Eu doar vreau să încerc să ajut oamenii să-l cunoască pe Cristos şi să-i ajut pe cei bolnavi. Nu vin pentru bani. Nu vin pentru nimic decât să vă ajut. Şi am încercat din câte pot mai bine, şi sunt mulţumitor pentru rugăciunile voastre celor ce v-aţi rugat pentru mine. Dumnezeu să vă binecuvânteze veşnic. Nădăjduiesc că într-o zi, dacă este voia lui Dumnezeu să vă pot vedea din nou aici, când voi putea sta mai mult, să întâlnesc slujitorii voştri şi clerul şi altele.

E-16 Vreau de asemenea să mulţumesc acestor slujitori fiindcă ne-au dat această ocazie. Şi aşa cum am spus unui reporter în această după-masă, pentru transmisia televizată în seara aceasta, noi doar toţi încercăm să facem tot ce putem să ne ajutăm unii pe alţii.
Ştiţi, deseori auziţi... În zilele începătoare, în zilele Bibliei, când se făcea o minune, nu se spunea nimic despre ea, doar mulţumea Domnului, şi se încheia. Astăzi trebuie să fie dovedită ştiinţific. Mă întreb dacă nu este ceva greşit astăzi în acel fel. Mă gândesc, ca în profesare, ca un doctor medical. Dacă observaţi, doctorul de multe ori nu este de acord cu chirurgul. „Tu nu trebuie să faci operaţia. Este nevoie de medicamente.” Şi chirurgul spune: „Are nevoie de operaţie, nu de medicamente”. De multe ori... Amândoi sunt în dezacord cu Pediatrul sau Osteopatologul, şi de multe ori toţi sunt în dezacord cu predicatorul. Când aflaţi lucruri în acel fel, prieteni, după părerea mea - chiar ca oamenii din biserică - este un motiv egoist. Dacă am fi interesaţi unii de alţii, doctorul, pediatrul, sau osteopatologul - care ştim că toţi sunt buni - să punem toţi umărul, şi braţele împreună, să presăm să încercăm să facem viaţa puţin mai bună pentru oamenii cu care călătorim împreună. Dacă nu există motive egoiste, aceea-i atitudinea care cred că ar trebui să o luăm.

E-17 Acum, voi citi câteva Scripturi din Cuvântul Etern al lui Dumnezeu. Şi apoi doar pe scurt, vom sluji bolnavilor, dacă va voi Domnul.
Acum, mâine seară vom începe de la... Care este numele, [Cineva zice: „Pittsfield, Mass” - Ed.] Pittsfield, Massachusetts. De acolo spre Boston, cred [Cineva zice: „Everett”. - Ed.], Everett, şi apoi spre Maine, înapoi la Texas din nou, şi peste mare.
Acum, aş dori să citesc în seara aceasta din Sf. Luca, capitolul 2, versetul 25.
Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă Sfântă şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângâierea lui Israel şi Duhul Sfânt era peste el.
Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.
El a venit în Templu, mânat de Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,
Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
„Acum, eliberează în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au vãzut ochii mei mântuirea Ta,

E-18 Fie ca El să adauge binecuvântările Sale la citirea Cuvântului Său. În toate epocile, Dumnezeu niciodată nu s-a lăsat fără un martor pe undeva, în toate timpurile. Uneori coboară până va fi, poate, un martor, ca în zilele lui Ilie sau zilele lui Noe, dar El întotdeuna a avut un martor pe undeva, cineva din milioanele de oameni care poate spune: „Acesta este slujitorul meu”. Şi el ar putea folosi o astfel de persoană.
Şi în timpul acestei Scripturi citite, biserica ortodoxă evreiască, Israelul, era în captivitatea Romei, fiindcă ei nu au reuşit să creadă profeţii lor, care i-au avertizat că păcatele lor îi va aduce în final la distrugere. Şi ei şi-au ignorat profeţii. Ei au vrut felul lor propriu. Doar au vrut să trăiască după plăceri să trăiască şi să creadă doar ce vroiau să creadă, şi profeţii i-au avertizat într-o astfel de situaţie, încât trebuiau să primească pedeapsa.

E-19 Acum, Dumnezeu nu se schimbă. Dumnezeu nu poate creşte în înţelepciune. Primele cuvinte ce le spune, trebuie să fie şi ultimele cuvinte. Voi şi eu, şi în rasa noastră umană, fiecare generaţie devine puţin mai înţeleaptă decât generaţia anterioară, fiindcă este învăţată în Cuvântul lui Dumnezeu că trebuie să fim mai slabi şi mai înţelepţi. Omul nu trăieşte aşa mult cât trăiau odată în perioada vieţii lor.
Mai întâi era o sută douăzeci de ani. Apoi optzeci, şaptezeci, era timpul alocat. Noi în generaţia noastră a venit puţin mai jos decât aceea. Media de vârstă este pe undeva treizeci şi cinci, patruzeci de ani, conform cu asigurarea. Cred că aceea este aproape corect.

E-20 Şi în acest timp al vieţii, dacă avem o şansă să alegem binele de rău, este din nou acelaşi lucru cum era în Eden: unui bărbat şi unei femei li se dă dreptul să facă bine sau rău. Ei aveau doi pomi în faţa lor. În Scripturi suntem învăţaţi, unul era Pomul Vieţii. Celălalt era pomul cunoştinţei. Omul a ales să mănânce din pomul cunoştinţei. Şi de prima dată când a mâncat din pomul acela, şi-a retezat prietenia cu Dumnezeu, şi s-a făcut o fiinţă muritoare.
De atunci, omul a dorit să trăiască din acel pom al cunoştinţei. Şi el a făcut lucruri mari, dar cunoştinţa poate ajunge numai atât de departe. Cunoştinţa este bună, dar când ajungi la capătul cunoştinţei tale, de acolo trebuie crezut.

E-21 Şi când ei au părăsit pomul credinţei, l-au pierdut pe Dumnezeu. Omul nu-l cunoaşte pe Dumnezeu prin cunoştinţă. Omul îl cunoaşte pe Dumnezeu prin credinţă, este singura cale cum omul îl întâlneşte pe Dumnezeu este pe terenurile credinţei. „Dacă crezi”, a zis Domnul nostru Isus. Nu dacă spui un decret sau eşti botezat aşa şi aşa, dar „Dacă crezi...”
Există numai un singur păcat, şi acela-i păcatul necredinţei. Fiecare persoană de aici în seara aceasta este posedată ori de credinţă ori de necredinţă. Viaţa voastră dovedeşte ce sunteţi, prin viaţa ce o trăiţi şi lucrurile ce le faceţi.

E-22 Nu aşteptaţi ca un porumbel să mănânce prânzul cu un şorecar. Un şorecar este acela care mănâncă hoit pe pământ. Ei se mulţumesc cu orice. Dar porumbelul nu are fiere; el nu poate digera lucrurile împreună cu şorecarul, şoimul le va mânca. De aceea, puteţi urmări viaţa unui bărbat sau a unei femei, să vedeţi ce vor face ei, şi modul cum se comportă şi dorinţele ce le au, şi spuneţi care este natura persoanei. Un creştin nu poate tolera lucrurile lumii. Isus a zis: „Dacă un om iubeşte lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nu este în el”. Şi aceea s-a spus solemn de Domnul nostru. Şi noi trebuie să o credem.
Astfel dacă Dumnezeu trebuia să aducă pedeapsă peste Sodoma şi Gomora pentru păcatele lor, a trebuit să-şi ia oamenii Lui aleşi, Israelul, să-i pedepsească ani în robie cu chinuitori cruzi, fiindcă ei nu au crezut Cuvântul Domnului, venit prin inspiraţie, prin scriitorii lor şi profeţi, şi au continuat să trăiască înainte ca restul lumii... Dacă Dumnezeu a vrut ca ei să plătească pentru păcatul lor, noi nu vom scăpa. Trebuie să plătim pentru păcatele noastre, necredinţa noastră.
Necredinţa este un lucru mizerabil. Este groaznic. Este moarte! Umbrele morţii, este necredinţa.

E-23 Şi apoi Israel, de data aceea, avea mulţi oameni de seamă. Şi Simeon era unul dintre aceşti oameni.
El era un om bine învăţat între oameni. Era un îmvăţător şi un fruntaş în Israel. Şi Dumnezeu a ales să folosească acest om anumit. Şi într-o zi când era în rugăciune, Duhul Sfânt a venit la el şi i-a zis:
„Simeon, tu nu vei vedea moartea până îl vei vedea pe Cristos”.
Vă puteţi imagina atitudinea oamenilor când acest om de optzeci de ani, un sfânt bătrân învăţător, preot în Israel, care a venit înainte zicând: „Am văzut o viziune. Şi Duhul Sfânt mi-a zis că nu voi vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristos”.
Dacă a fost cândva un timp când ei nu-l aşteptau peCristos, era în acea zi. Ei l-au aşteptat pe Cristos din ziua Edenului, de când a fost dată promisiunea: „Sămânţa femeii va zdrobi capul şarpelui”.

E-24 David, Samuel, toţi profeţii au privit, au profeţit, au aşteptat după Mesia. Şi aici un om, de optzeci de ani, chiar la timpul când nimeninu se aştepta, a făcut acea afirmaţie că: „Am văzut Îngerul Domnului. Şi el mi-a zis că nu voi muri până îl voi vedea pe Cristos”.
Oh, îmi pot imagina colegii preoţi, zicând: „Bătrânul s-a sclerozat”. Sau poate: „Şi-a pierdut mintea”. Şi ar fi zis celorlalţi preoţi: „Să nu ascultaţi pe acest ins anumit, fiindcă este nebun. Doar lăsaţi-l în pace, să se declare singur la oameni că este nebun. Noi ştim că îngerii nu se arată oamenilor în aceste zile. Ştim că lucrurile acelea nu se întâmplă. Ei nu le-au avut de mulţi ani, din zilele profeţilor şi a lui Moise”.

E-25 Dar bătrânul preot ştia despre ce vorbeşte. Duhul Sfânt i-a descoperit-o şi el a ţinut de mărturia lui.
Şi lui nu i-a fost ruşine să spună celorlalţi: „Nu voi vedea moartea până îl voi vedea pe Cristos”. A avut un motiv bun, fiindcă Duhul Sfânt i-a descoperit.
Acum, nu există două Duhuri Sfinte. Există numai un singur Duh Sfânt. Şi dacă Duhul Sfânt este în biserici, conducând oamenii, El îi va conduce la fel. Apoi ştiţi dacă biserica voastră are dreptate sau nu; aceea se va compara cu conducerea Duhului Sfânt de la început, în felul cum a făcut el de prima dată.

E-26 Acum, observăm acest om cu această afirmaţie. Şi oamenii toţi râd de el. Niciodată nu a fost o epocă; cercetaţi istoriile; cercetaţi Scripturile; niciodată nu a fost o epocă sau o persoană pe care Dumnezeu să o cheme cândva de care să nu râdă lumea. Aflaţi în Scripturi. Luaţi-l pe Domnul Isus; luaţi profeţii; luaţi sfinţii; şi aflaţi dacă a existat cândva un astfel de lucru. Niciodată în istoria lumii.

E-27 Lumea a arătat ce era când ei au zis: „Dă-ne pe Baraba, şi răstigniţi-l pe Isus”. Şi cine au fost cei ce au zis-o? Biserica, nu lumea de afară, biserica au zis-o: „Nu-l vrem pe Isus; vrem mai degrabă un ucigaş”. Aceea s-a exprimat bine atunci. Şi aceea se exprimă până acum. Dar adevăratul credincios zice:
„Îl vreau pe Isus. Dorim să-L avem”.
Acum aflăm că... Să dăm o dramă; ei au câţiva copilaşi. Şi haideţi să o facem simplă ca şi cei mici să o poată înţelege. Ei vor fi generaţia de mâine dacă va mai fi una.
Să observăm... Am zice că Simeon, era luni dimineaţa. A fost o zi mare de Sabat. Şi acum, este luni dimineaţa şi Simeon este în biroul lui, studiind Cuvântul lui Dumnezeu. Să zicem că el se uita la sulul cărţii lui Isaia. Şi ajunge la capitolul 9 versetul 6. Şi aceea spunea aceasta: „Un copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umerii Lui, Numele Lui va fi Sfetnic, Prinţ al Păcii, Dumnezeu Puternic, şi Tatăl veşnic”.
Şi aşa cum citea Scriptura, în acelaşi timp, Maria şi Iosif au păşit în templu, purtând Copilul Cristos. Fiindcă era o lege, ca la opt zile după ce copilul se năştea, mama trebuia să vină la templu să ofere o jertfă pentru curăţirea ei şi tăierea împrejur a copilului dacă era băiat. Şi Maria a intrat cu Copilul.

E-28 Israelul erau vreo trei milioane în zilele acelea în Palestina. Câţi copii se năşteau în douăzeci şi patru de ore cu aşa mulţi oameni? Sute de copii erau născuţi. Şi mamele se aliniau cu copiii să fie tăiaţi împrejur şi să ofere jertfa pentru purificarea mamei. Şi jertfa era fie un miel (oamenii bogaţi îşi puteau permite unul), şi ţăranul sărac oferea două turturele.

E-29 Şi aici stă Cristos atunci. Aici este Cristos în templu pentru prima dată în toată istorie în formă de carne ca un bebeluş în braţele Mariei. Şi în timp ce mamele săteau la rând, aşteptând rândul lor aşa cum mergeau la preot, ele aşteptau.
Acum dacă Dumnezeu i-a spus lui Simeon că el nu va muri până când îl va vedea pe Cristos, atunci este la îndemâna lui Dumnezeu să-l lase pe Simeon să ştie ce este Cristos la templu, fiindcă Duhul Sfânt dă promisiunea; este la aprecierea Duhului Sfânt să ţină promisiunea corectă. Şi aici era El pentru prima dată.

E-30 Acum, într-o minte imaginară, aşa cum Simeon citea Scriptura, deodată Duhul Sfânt i-a vorbit zicând: „Simeon, ridică-te în picioare”. El lasă sulul jos. Nu ştie măcar în ce direcţie să meargă, dar Biblia zice că fiii lui Dumnezeu sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu. Nu este necesar să ştii unde mergi, atât timp cât eşti călăuzit de Duhul Sfânt.
Şi aici este Cristos în templu. Simeon merge la uşă. El nu ştie pe unde să meargă, dar era Ceva în el care este Duhul Sfânt care i-a dat promisiunea. „Când adâncul cheamă adâncul...” Simeon credea Duhul Sfânt, nu conta ce spuneau oamenii; el l-a crezut.

E-31 Şi dacă există o foamete aici după ceva, trebuie să existe ceva mai întâi să răspundă foamei, altfel nu aţi flămânzi. Pot spune aceasta: înainte de a fi o aripioară pe spatele unui peşte, acolo a fost apă întâi, ca el să înnoate, altfel el nu ar fi avut aripioare.
Orice este cu un scop. Înainte de a fi un pom să crească pe pământ, trebuia mai întâi să existe un pământ ca el să crească, altfel nu ar fi fost pomi. Cu alte cuvinte eu spun aceasta: înainte de a putea fi o creaţie, a trebuit să fie un Creator.

E-32 Acum, cu un timp în urmă am citit un ziar, unde un băieţel la şcoală a mâncat gumele de şters de la creioanele lui. Şi mama lui a fost alarmată referitor la aceasta. Şi apoi, într-o după-masă, spre surprinderea ei, ea l-a aflat pe micul flăcău stând în spatele porţii, mâncând pedala de la bicicletă. Ea a fost foarte alarmată.
Ea a pregătit băieţelul repede şi l-a dus la o clinică. În timp ce doctorii îl examinau, sângele lui şi i-au dat o examinare psihică, ei au aflat că sângele lui avea nevoie de sulf. Acum, sulful este în cauciuc. Vedeţi, înainte de a fi o dorinţă după sulf, trebuia să fie sulf întâi, să răspundă la acea dorinţă, altfel niciodată nu ar fi avut dorinţa.

E-33 Şi atât timp cât bărbaţii şi femeile, protestanţi şi Catolici, Evrei, sau orice ar putea fi, atât timp cât există ceva în inima lor chemând după vindecare de la Dumnezeu, trebuie să fie un loc unde se pot duce să afle acea vindecare, sau trebuie să fie un Creator care să creeze acea dorinţă înainte de a fi o dorinţă.
Mulţi Catolici merg la morminte (am uitat numele aceluia; am fost acolo) la Paris. Am fost la Notre Dame unde a fost îngropată sora, unde ei au frecat piatra la capul ei pentru vindecare, rugându-se de ea să le dea vindecare. Şi oamenii din toate religiile par că au ceva în ei care cheamă după cineva care i-a creat să-i ajute în timp de necaz.

E-34 Când am venit în America la Plymouth Rock, strămoşii noştri au aflat închinarea indienilor la soare sau ceva. Există ceva în om care îi spune că există un Dumnezeu pe undeva.
În spate în junglele din Africa la hotentoţi, îi aflaţi cu idoli stropiţi cu sânge, fiare cu arătare hidoasă. Ei ştiu că există ceva pe undeva. Atât timp cât există ceva în inima omului chemându-l pe Dumnezeu, trebuie să existe un Dumnezeu să răspundă acelei chemări. Dacă există o chemare pentru vindecare Divină... Dacă niciodată nu aş fi citit Scriptura, ceva îmi spunea că există un izvor deschis pe undeva.
Şi dacă veniţi doar să veniţi, şi aşteptaţi când ajungeţi acolo să găsiţi ceva să criticaţi, Satan vă va arăta aceea. Tu întotdeuna primeşti ceea ce aştepţi. Dumnezeu a promis aceea. Dacă ai venit să afli bine, dacă ai venit să-l cunoşti pe Cristos, şi să-L vezi, să vorbeşti cu El despre boala ta sau sufletul tău, Dumnezeu va avea grijă ca să-L afli. Tu primeşti ceea ce aştepţi, întotdeuna. Şi depinde de ceea ce aştepţi să afli.

E-35 Acum Simeon aştepta să-l afle pe Cristos Copilul, fiindcă promisiunea a fost făcută. Şi primul mic îndemn ce i-a venit în inimă, a simţit că Acela ce i-a vorbit întâi: „el s-a ridicat”, zice Scriptura, „şi a fost condus de Duhul”, acelaşi Duh care a dat promisiunea.
Acum, dacă Duhul Sfânt nu se schimbă şi a dat promisiunea vindecării Divine pentru toate epocile în Cuvântul Său, ce este ceea ce v-a adus aici în seara aceasta? Dumnezeu este obligat faţă de Cuvântul Lui. Şi dacă El este obligat faţă de Cuvântul Său, şi credeţi că El este Vindecătorul, El este obligat să vă aducă la acel izvor unde este vindecare. Dacă sunteţi însetaţi după apă, trebuie să fie apă de băut pe undeva, altfel nu aţi înseta. De aceea sunteţi aici în seara aceasta.

E-36 Să urmărim ce a făcut Simeon. Acum, voi nu trebuia să fiţi aici. Aţi putea fi la altarul vostru în biserica voastră, în casa voastră proprie. Aţi putea fi la altarul vostru sau pe undeva să vă faceţi un altar. Dumnezeu vă întâlneşte unde doriţi să-l întâlniţi. Dar aţi auzit că alţii au fost vindecaţi. De aceea aţi venit să vedeţi... Cred că aţi văzut. Dacă nu, Dumnezeu să aibă milă de sufletul vostru păcătos, fiindcă voi doar luaţi locul unuia care ar fi venit aici sincer.
Observaţi, apoi dacă aţi fost conduşi de Duhul Sfânt, El este acelaşi Duh Sfânt care a făcut promisiunea în Biblie, şi v-a adus aici. Urmăriţi felul cum a făcut-o El. Când Duhul Sfânt a vorbit inimii lui, el s-a ridicat, fără să ştie ce va face. Este prin credinţă. El a umblat prin templu în curtea exterioară, şi a observat femeile aliniate. Apoi Duhul a început să-l conducă. El se duce la femeie, porneşte în jos pe lângă ele...

E-37 Urmăriţi, există o fetiţă nu are mai mult de optsprezece ani, şi ea stă cu un Bebeluş în braţe şi celelalte femei stau la distanţă de ea, fiindcă avea un nume rău: Copilul s-a născut afară din legământul de căsătorie, astfel zicea lumea, aşa zicea biserica.
Maria trebuia să fie mamă înainte de a se căsători cu Iosif. Şi Copilul, femeile, femeile bogate, aveau copilaşii lor îmbrăcaţi la modă cu roşu şi albastru, cu mieluşei să ofere pentru purificarea lor, dar această domniţă, îmbrăcată sărăcăcios, ca o ţărancă, stând cu Copilaşul în braţe, înfăşurat în scutece...
Dacă înţeleg scutecele - aşa mi-au spus ei, acolo erau... ei le-au luat de pe jugulunui bou care a arat; atârnau la staulul unde s-a născut Cristos. Şi ei au luat aceste scutece şi L-au înfăşurat, spune Scriptura.

E-38 Şi femeile, toate stăteau la distanţă fiindcă ziceau: „Această persoană anumită, acest copil este născut în afara legământului de căsătorie, şi noi nu avem nimic de a face cu aceea. Nu ne vom ţine... Vom ţine distanţa de la aşa ceva”.
Oh, Dumnezeule, ai milă de sufletele şi duhurile noastre păcătoase, neevlavioase, când încercăm să stăm la distanţă de Dumnezeu şi Adevăr şi iubire şi putere. Ce lucru păcătos şi neevlavios este acela. Şi ei au stat la distanţă.
Şi apoi, aici vine acest preot bătrân care era considerat un fanatic, fiindcă a zis că a văzut un Înger.
Şi le-a spus că nu va muri până îl va afla pe Cristos.

E-39 Ce credeţi că acea biserică ortodoxă, stând acolo cu miile, cea mai mare biserică din lume, toţi învăţaţi lor, şi preoţii, şi alţii, stând acolo, şi aici vine acest fanatic bătrân, aşa cum ei au vrut să-l numească, venind afară, fără să ştie unde mergea, condus de Duhul, chiar în jos pe rândul acela, şi a venit direct la acea fecioară şi s-a oprit, şi a luat acel Copilaş îmbrăcat zdrenţuros, care ei au crezut că este nelegitim, l-a ridicat în braţe, cu lacrimile curgând pe obrajii lui, şi a zis: „Doamne, lasă slujitorul Tău să plece în pace, după Cuvintele Tale, căci ochii mei au văzut Salvarea Ta”.
Credeţi că biserica a crezut aceea? Nu, domnule. Primul lucru, a fost un fanatic, un preot care a zis că a văzut un Înger. Următorul lucru... Priviţi din ce a fost făcut, cel mai sărac dintre săraci. Păi, ei nu au putut crede aceea.
Şi ei nu o cred astăzi. Omenirea nu se schimbă, şi Dumnezeu nu se schimbă. Dumnezeu îşi ia omul, niciodată Duhul Lui. Diavolul îşi ia omul, nu duhul lui.

E-40 Cum ar fi dacă aţi fi luat locul acelor preoţi în iad în seara aceasta? Nu ar fi suficiente rugăciuni în toată eternitatea să vă salveze. Aţi fi fost duşi etern, fiindcă aţi refuzat.
Voi ziceţi: „Aş fi dorit să trăiesc în ziua aceea”. Aţi fi luat aceeaşi atitudine.

E-41 Acum observaţi atunci, în timp ce stătea acolo binecuvântându-l pe Dumnezeu pentru Copil şi pentru că i-a permis să fie considerat un fanatic... Şi fără îndoială oamenii batjocoritori au zis: „Acum, aceea arată... Priviţi la femeia aceea. Acolo stă ea cu acest copil din afara legământului de căsătorie. Şi ea vine aici, şi acolo stă acel bătrân sclerozat despre care toţi preoţii ne-au spus să nu ascultăm de el, şi aici vine acel vechi sclerozat, şi... Acum, mă întreb ce vor face cu aceea?”
Oh, dar Maria, în inima ei ştia cui aparţinea acel Copil. Tot la fel ştie adevăratul credincios în seara aceasta, care a fost născut din Duhul lui Dumnezeu. Tu ai putea fi numit un fanatic sau orice ar putea fi, dar în inima ta ştii Cine este Tatăl vostru, dacă eşti născut din Duhul lui Dumnezeu. Vă amintiţi când naşterea aceea a avut loc, şi ştiţi acele nisipuri sacre pe partea din spatele pustiei. Fiecare credincios trebuie să ştie. Şi acolo erau ei.

E-42 Şi acum, în templu era una cu numele Ana. Ea era o profetesă. Ea a fost oarbă de mulţi ani, ne spune Biblia. A trăit cu soţul ei vreo şapte ani de la fecioria ei, dar era de vreo optzeci şi patru de ani, zice Scriptura, vreo optzeci şi patru, cred eu, care este optzeci şi patru. Şi ea stătea în colţ. Ea nu a părăsit templu nici ziua nici noaptea, dar stătea în templu slujind pe Dumnezeu cu post şi rugăciune.
Şi ea aştepta venirea lui Cristos. Şi Duhul Sfânt era peste ea. Acum, dacă ea a aşteptat după acela, iată-L în templu. Şi ea s-a ridicat, oarbă. Şi iată venind această profetesă, Ana, în templu, oarbă, făcându-şi drum printre oameni, atingând pe unul: „Scuzaţi-mă. Scuzaţi-mă”. Ei au văzut că era oarbă. Ea, condusă de Duhul, şi-a făcut drum printre acele mii de oameni şi a stat alături de Copil şi l-a binecuvântat pe Dumnezeu şi a profeţit peste El.

E-43 Dacă Dumnezeu poate conduce o femeie oarbă... Este mult mai rău să fii orb spiritual decât orbirea fizică. Dacă ar fi să-mi pierd una din vederi, aş prefera să fie vederea fizică; să rămân în atingere cu Dumnezeu, spiritual.
Şi Dumnezeul care i-a condus în ziua aceea nu s-a schimbat. El este acelaşi Dumnezeu în seara aceasta. Dar necazul cu aceasta este, că oamenii se uită la ceea ce va spune altcineva, ce spune Ioan.
Cum era dacă Regele George, când m-am rugat pentru el, cu acea multiscleroză, cum era dacă s-ar fi dus să întrebe un slujitor Anglican, ce s-ar fi întâmplat?
El nu ar fi crezut-o.
Cum era dacă Florence Nightingale, o umbră de femeie - nepoata Florencei Nightingale, fondatoarea Crucii Roşii, acolo este poza ei în carte. Cântărea numai şaizeci şi patru de livre, murind cu cancer... Şi când am zburat în Anglia să mă rog pentru ea, şi în timp ce mă rugam, un porumbel a venit şi s-a aşezat pe geam, şi a gângurit, în timp ce ne rugam, şi a zburat.
Şi femeia este perfect sănătoasă, cântăreşte vreo sută şi şaptezeci de livre. Cum era dacă ea dădea atenţie la ce ziceau oamenii? Dar ea a fost condusă de Duhul. Nu priviţi la ceea ce spune altcineva. Priviţi la ceea ce spune Dumnezeu şi fiţi conduşi de Duhul Său.

E-44 Odată a fost un muzicant care a fost instruit în toată muzica în care ştia cum să fie instruit, fiindcă vroia să fie celmai bun. Şi acolo a fost un mare concert, şi acest tânăr trebuia să cânte. Şi după ce a terminat cu dirijatul cântării... Oh, el era mare, şi toţi oameni au început să se ridice în picioare şi au aplaudat acest tânăr bătând din palme şi strigând şi fluierând. Dar ei au observat că tânărul nu a observat nimic din aceea. El şi-a ţinut ochii privind sus. Şi cu cât încercau ei să-i atragă atenţia prin strigătele lor şi aplaude, el se uita mai ferm spre vârful balconului. Şi audienţa a fost uimită să-l vadă că nu acceptă sau să se aplece la aplauzele lor. Şi ei s-au întors să vadă, şi sus la balcon era bătrânul dirijor învăţător. El se uita să vadă ce va zice bătrânul profesor, fără să acorde vreo atenţie la ceea ce ziceau oamenii din jurul lui. Dacă am putea face la fel, să privim sus să vedem ceea ce spune Învăţătorul fără să observăm ce spun oamenii...

E-45 John Sproule, care a fost vindecat de gât şi nu putea vorbi - care a alarmat naţiunea, la ziare... am vorbit cu el cu un timp în urmă, şi a zis: „Am fost în Paris, şi am făcut un tur, să văd aşezămintele religioase şi altele, şi am venit în această grădină anumită”. Şi a zis: „Acolo era o statuie a lui Cristos”. Şi am zis: „M-am uitat la ea”. Şi a zis: „Soţia mea se uita la ea. Şi eram critici în inimile noastre, fiindcă nu avea nimic, de fapt, să te uiţi la ea, aceea arăta ca suferinţele lui Cristos”.
Şi a zis: „Ghidul a venit la mine”, şi el a zis: „domnule, tu probabil faci ca ceilalţi turişti care vin aici.
Te întrebi de ce sculptura a fost făcută în acel fel?” El a zis: „Da domnule, aşa este”.
A zis: „Vino aici doar un moment”. A zis: „Vezi acolo este un loc de îngenunchiere sub statuie”. Zicea: „Da, domnule”.
A zis: „Acela-i un altar”. A zis: „Acum, vino aici şi îngenunchează”. Şi a făcut-o. Zicea: „Acum priveşte sus...”
Şi când s-a uitat sus, a zis că aproape că a avut un infarct din cauza suferinţelor lui Cristos fiind văzută în acea lucrare sculptată. Şi a zis: „Domnule, vezi sculptorul a avut în minte, căci la Cristos trebuie să îngenunchiezi să te uiţi în sus. În acel fel a fost făcută. Nu să stai în picioare... O vei critica. Dar dacă vei îngenunchia şi te vei uita în sus la ea, atunci vei vedea scopul deplin”.

E-46 Şi înainte de a critica Duhul Sfânt şi Cuvântul lui Dumnezeu, acela nu a fost făcut să fie criticat; şi nici Duhul Sfânt. Îngenunchiază şi priveşte sus la El, şi te vei gândi altfel. Şi Dumnezeu te va binecuvânta. Să ne rugăm.
Divinule Domn, care l-ai adus înapoi pe Domnul Isus, Fiul Tău, din morţi, şi ni L-ai dat ca un memorial al dragostei Tale şi harului către noi, şi împărtăşim mutual, în seara aceasta, această părtăşie în jurul binecuvântărilor Lui, Ţi-am cere ca să vii în seara aceasta, în felul cum ai venit când erai aici pe pământ într-un trup fizic, să lucrezi în seara aceasta în trupul Tău tainic, Biserica, şi să faci lucrările ce le-ai făcut când erai aici pe pământ, ca atunci când marea judecată va veni şi fiecare bărbat şi femeie, băiat sau fată, de aici, trebuie să stea la judecată (şi poate înainte de mâine dimineaţă... Nu ştim, Doamne... Poate fi un accident în seara aceasta pe undeva pe stradă, şi sângele se va vărsa, şi oamenii vor striga după milă. Va fi prea târziu. Dumnezeule, fie ca noi să îngenunchiem, să privim sus la Tine, să zicem:
„Doamne Dumnezeule, ai milă de noi”.
Şi iartă-ne de necredinţa noastră şi îndoielile şi lasă-ne să-L primim pe Fiul Tău ca Salvatorul şi Vindecătorul nostru. Şi acordă aceea în seara aceasta, Doamne, aşa cum Biserica ta se supune Duhului Tău, şi slujitorului Tău, acordă Doamne, ca să fie apariţia marilor semne ale Cristosului înviat, aşa cum scumpul nostru frate a explicat audienţei în partea anterioară a adunării, fiindcă o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-47 Mă întreb în seara aceasta, în timp ce privim unii la alţii, va fi cineva aici care nu a fost creştin, ar vrea să-şi ridice mâna să zică: „Slujitorule, roagă-te pentru mine. Nu sunt un creştin. Aş vrea să fiu”. Vreţi să faceţi aceasta? Domnul să te binecuvânteze. Domnul să vă binecuvânteze, prin toată audienţa. Dumnezeu să aibă milă de tine.
Acum, am încheiat vorbirea despre subientul meu de „Aşteptări”. Ce aţi aşteptat în seara aceasta?
Scriptura zice Cristos a înviat din morţi. Şi dacă El este viu, El rămâne acelaşi ieri, astăzi şi în veci.
Câţi au fost aici la adunările anterioare şi au văzut lucrarea Duhului Sfânt, aţi vrea doar să vă ridicaţi mâna ca voi...? mulţumesc. Câţi de aici sunt pentru prima dată, vreţi să vă ridicaţi mâna şi doar să ziceţi: „Sunt aici de prima dată”? Sunt foarte fericit să vă am aici în seara aceasta.

E-48 Acum, spun aceasta înainte de a începe să mă rog pentru bolnavi. Dacă ar fi, din întâmplare, cineva, vreo persoană, care este critic, trebuie să spun aceasta conform cu legea, nu sunt responsabil pentru ceea ce se întâmplă acelora din acest moment înainte. Vedeţi? Acum, dacă sunteţi aici şi nu vreţi să fiţi cuviincioşi, vă cer acum, când se cântă acest imn şi se cheamă rândul de rugăciune, puteţi fii eliberaţi. Dacă puteţi sta şi să fiţi cuviincioşi şi respectabili, atunci vom fi responsabili pentru aceea pentru ultima parte a adunării. Domnul să vă binecuvânteze.
Acum, chemăm biletele de rugăciune. Cred că prima seară când am chemat oamenii care aveau bilete... Ei le-au numerotat, ca să nu alerge toţi deodată la platformă. Nu este o arenă acum, este un loc de adunare pentru creştini, care se numeşte Biserică, Trupul Lui tainic care se adună împreună. Acum, dacă... Cred că în prima seară când am luat prima parte... Fiul meu a dat o sută de bilete aici. Şi seara trecută, ne-am rugat doar pentru bolnavi fără bilete de rugăciune, doar din audienţă. Cred că aceea este corectă. Apoi în seara aceasta, să chemăm biletele din ultima parte.
Să zicem... Cred că este „T” ca o cruce. Întoarceţi biletele voastre, şi să zicem, să luăm ultimul grup din ele, să zicem de la optzeci şi cinci la o sută şi doar să-i lăsăm, dacă se pot ridica, dacă nu pot îi vom aduce la platformă.

E-49 Şi apoi, vom cânta acum, dacă pianistul ne va da, încetişor,
Credinţa mea priveşte sus la Tine,
Miel al Calvarului,
Salvator Divin;
Acum ascultă-mă când mă rog,
Ia-mi tot păcatul,
Lasă-mă de astăzi Să fiu total al Tău.

E-50 Vreau să întreb cine are biletul de rugăciune 85? Vrei să-ţi ridici mâna? Doamna. Optzeci şi şase, vrei să vii aici, doamnă, dacă poţi merge? 86? Domnul? Chiar aici, domnule. 88? Acum, dacă nu poţi merge, mişcă-ţi mâna în acest fel şi uşierii te vor aduce. 85, 86, 87, 88. [Pete pe bandă—Ed.] Aceste lucruri nu se fac într-un colţ. Eu am...
Seara trecută, câţi de aici aţi mărturisit că am zis că am fost în rugăciune pe munte practic toată ziua, fiindcă duşmanul va pune o cursă? Dar Dumnezeu va avea grijă de acel duşman. Vedeţi, este prezis înainte de a se întâmpla, atunci ştiţi că era adevărat.

E-51 Presupun, doamnă, că suntem străin unul faţă de altul? Suntem. Acum, aceasta este o scenă înaintea ochilor noştri ca Scriptura Ioan 4. Doamna, niciodată nu am văzut-o. Cineva i-a dat un bilet de rugăciune, avea un număr pe el. Numărul ei a fost chemat la întâmplare, şi iat-o stând aici. Şi pentru amândoi înaintea lui Dumnezeu din cer, niciodată nu ne-am întâlnit din câte ştiu eu... nu o cunosc pe doamna; ea nu mă cunoaşte. Şi apoi, în acest fel era în Ioan 4, în Evanghelie, acolo era un Bărbat şi o femeie ce s-au întâlnit de prima dată. Şi Isus i-a spus femeii care era necazul ei, şi ea L-a crezut a fi Mesia, şi a spus oamenilor ei: „Nu este acesta Mesia?”
Dacă El rămâne acelaşi în seara aceasta cum era atunci, acela ar continua să fie semnul lui Mesia. Aceea-i... Şi El a promis că o va face chiar înainte de distrugerea lumii. Noi trăim în ora aceea. Suntem marcaţi.

E-52 În poza care se afla aici ceva timp în urmă [Cineva întreabă: „O vrei?” - Ed.] Nu. Aţi văzut acolo o Lumină. Şi Lumina aceea, pretind a fi Duhul lui Dumnezeu, Unul din Duhurile lui Dumnezeu, un Înger, care a ieşit de la El.
Şi înaintea Lui, stăm noi, sunteţi conştienţi că... stând în prezenţa unui om nu v-ar face să vă simţiţi în acel fel cum simţiţi acum. Ceva se întâmplă. Este corect. Şi vreau să te întreb înaintea audienţei, tu eşti judecătorul dacă aş ghici că eşti bolnavă şi ceva este rău cu tine (despre care nu ştiu), dar ai putea spune: „Fratele a ghicit-o”. Dar dacă El vă spune ceva ce şti, ceva care este ca şi cum ar fi făcut în Biblie, şi cum a făcut cu femeia de la fântână, sau ceva ce ştiţi că eu nu ştiu nimic, şi El o va face, atunci ştii că există Ceva aici prezent care te cunoaşte? Eu nu te cunosc. Vei crede că acela-i Duhul lui Dumnezeu? Crezi? Va crede şi audienţa la fel? Fie ca El să o acorde.

E-53 Acum dacă audienţa încă poate auzi glasul meu, doamna suferă cu o formă nervoasă extremă. Este corect? Dacă este corect, ridică-ţi mâna.
Credeţi că acela era Duhul lui Dumnezeu care a zis-o? Aţi crede că am ghicit-o? Dacă da atunci, pentru a şti că este altfel, fie ca Duhul să vorbească acum. Hai să... Dacă Dumnezeu este Dumnezeu, El rămâne Dumnezeu. Nu ştiu ce vi s-a spus, doamnă. Nu eu am fost cel ce a vorbit. Acela era glasul meu, dar nu eu l-am folosit. Chiar ca aceasta aici, este mută până când cineva vorbeşte prin ea. Aş fi un mut astăzi, fiindcă nu te cunosc, dar poate El ne va spune altceva. Dar orice a spus era adevărul. Eu îţi vorbesc ca un om cu o femeie cum Domnul Isus a vorbit cu femeia la fântână, numai, să văd ce va zice Tatăl, fiindcă El a zis: „Nu fac nimic până când Tatăl îmi arată”.

E-54 Da, văd doamna în casa ei. Ea este foarte nervoasă, supărată de ceva; ea scapă lucrurile foarte des, şi este... Ce a determinat aceasta, este timpul vieţii care este aici, ea este acum în timpul menopauzei. Un alt lucru, văd că ea are diabet zaharos. Este adevărat.
Nu eşti din acest oraş; ai venit dintr-un alt oraş numit Richford, Vermont, şi numele tău este D-na John Johnes. Aceea-i AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Întoarce-te acasă, fiindcă Dumnezeu te-a vindecat prin credinţa ta. Du-te fii sănătoasă. Domnul să te binecuvânteze, soră.

E-55 Credeţi voi? Vă daţi seama că sunteţi în Prezenţa Dumnezeului Atotputernic, prieteni? Cu această Biblie, care este Cuvântul Lui, nu vă mai îndoiţi; aveţi credinţă.
Domnule, noi suntem străini unul altuia. Dumnezeul cerului... ne vom întâlni şi Dumnezeu ne va judeca într-o zi. Nu am de unde să te cunosc, domnule. Tu eşti străin faţă de mine, dar dacă Dumnezeul cerului îmi va spune pentru ce eşti aici, domnule... Cred că ai venit aici sincer. Da, vrei să o accepţi ca fiind Fiul lui Dumnezeu care a promis-o?
Doar rămâne acelaşi, care l-a întâlnit pe Natanael, altul... Doi oameni s-au întâlnit. Încerc să citez Scriptura fiecărui caz, ca oamenii să poată vedea că este o paralelă, să ştiţi că acela nu sunt eu, un om; nu am nimic de a face cu aceea, domnule.
Tu suferi de asemenea cu o stare nervoasă extremă, şi ai ajuns aşa de nervos încât ţi-a afectat inima. Ai boală de inimă. (Este corect? Da, domnule.), palpitaţii şi salturi. Nu poţi dormi; te văd ridicându-te nopţile şi încerci să-ţi recapeţi respiraţia. Este adevărat, domnule. Nu numai aceea; dar mă crezi că sunt slujitorul lui Cristos... lasă-mă să-ţi spun, să mă crezi mai mult. Tu ai pe cineva cu tine în inima ta pentru care vrei rugăciune; aceea-i mama ta. Ea are complicaţii, nu-i aşa? Tu ai credinţă foarte bună. Este corect. Tu eşti un Catolic de la început. Tu eşti un Catolic. Te văd cu un rozar, astfel aceea nu se poate ascunde. Eşti un Catolic. Este perfect în ordine. Credinţa ta te face bine, domnule. O crezi? Întoarce-te şi laudă-l pe Dumnezeul cerului pentru vindecarea ta. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeul cerului să te binecuvânteze. [Cineva vorbeşte cu Fratele Branham - Ed.] Oricum crezi tu, domnule.

E-56 Vine cineva aici, vă rog? Pe aici să urmărească din cealaltă parte. O credeţi? Doar aveţi credinţă acum; nu vă îndoiţi; aveţi credinţă.
Cuplu tânăr, opriţi aceea sau ieşiţi din clădire. Decideţi-vă. Dumnezeul cerului vă va mustra.

E-57 Nu vă cunosc. Cineva va sta la judecată. Din întâmplare a venit o binecuvântare peste doamna cu ochelari, acolo cu haina maro, care suferă cu boală de inimă, stând chiar acolo, se uită în jur... Crezi că Domnul Dumnezeu te face bine, sora mea? Poţi avea ceea ce ai cerut dacă o crezi. Nu te îndoi. Doar ai credinţă acum. Roagă-te, crede.
Tu încerci să crezi, stând acolo la capătul scaunului. Tu umbli cu un băţ. Este din cauză că o parte din picior a fost tăiată. Este adevărat. Nu te cunosc. Niciodată nu te-am văzut, dar acela este adevărul. Ridică-ţi mâna dacă este adevărat. Dacă îl crezi pe Dumnezeu cu toată inima, te poţi duce fără băţul de sprijin. Ce a atins ea? Stând acolo? Ce s-a întâmplat? Cine a fost cel care a mustrat cuplul tânăr şi a binecuvânt femeia în vârstă?

E-58 Acum, tinere, îţi vei aminti de mine? Doamnă tânără? Tu întrerupi pe Duhul Sfânt. Te avertizez înainte de a se întâmpla. Ori vă opriţi sau uşierul va veni şi vă va da afară, sau poliţia, unul din spate. Acum sunteţi într-un serviciu religios, care este doi ani pentru conturbarea acestuia. Acum comportaţi-vă frumos. Nu de data aceasta, ofiţeri.

E-59 Crezi că Dumnezeu va vindeca acea boală la stomac pentru tine? Crezi că o va face? Ce zici despre fiu? Crezi că el va ieşi din acea stare de paralizie? El este într-un spital. Este adevărat, domnule. Tu ai o soţie pentru care te rogi. Dacă Dumnezeu îmi va spune care este necazul cu soţia ta, vei accepta vindecarea pentru ea? Ea are necaz cu capul şi presiunea sângelui ridicată. Este adevărat, domnule. Sunt toate acelea adevărate? Acum du-te şi află chiar aşa cum ai crezut, şi Dumnezeu să fie cu tine.
Tu nu eşti aici pentru tine. Eşti aici pentru un prieten, prietenă, care are multiscleroză. Este adevărat. Eu nu o pot vindeca, dar crezi că Dumnezeu o va vindeca? Atunci du-te crezând cu toată inima ta, tu poţi primi ceea ce ai cerut.
Cum eşti?
Nu-mi place să fac asta.

E-60 Crezi că Dumnezeu îţi va vindeca urechea şi te va face bine? Crezi că El cunoaşte gândurile din inima ta? Tu te rogi pentru altcineva. Ea este mama ta şi tatăl tău. Unul are artrită. Celălalt are boală de inimă şi ceva rău cu piciorul ei. Este adevărat. Tu crezi? Du-te află în felul cum ai crezut. Aceea va fi chiar în felul cum ai crezut. Dumnezeul cerului să te binecuvânteze.
O inimă nervoasă... Dumnezeu poate vindeca acea boală de inimă. Există mulţi acolo, suferind cu acelaşi lucru. Există un Înger de Lumină, Duhul lui Dumnezeu. Omul stând aici la capătul rândului chiar aici, tu ai boală la sinus, omul mai vârstnic, stând lângă omul mai gras, boală la sinus. Tu ai boală de stomac. Este corect, domnule. Ridică-ţi mâna, domnule. Îţi spun ce a cauzat-o. Tu încerci să te scapi de un obicei. Tutunul este un lucru greu pentru sinus. Va fi un lucru greu şi pentru boala de stomac. Accepţi ca Dumnezeu să ţi-l ia, accepţi, şi crezi că el te va vindeca? Domnul Dumnezeu să te binecuvânteze, atunci. Du-te şi primeşte-l în felul cum ai crezut. Aveţi credinţă.

E-61 Un bărbat, chiar în spate, în spatele tău acolo, mă priveşte, cu ochelari, are artrită, de asemenea are boală la cap. Dacă vei crede cu toată inima ta, poţi fi vindecat de aceea. Fiindcă şi tu ai aceea, există o doamnă stând acolo, se uită jos la un copil. Ea are boală la cap, de asemenea. Este corect. Aceia sunt nepoţii tăi de ambele părţi. Corect. Ridică mâna dacă este adevărat. Eu nu te cunosc, nu-i aşa? Eşti conştientă că ceva se întâmplă? Unul dintre nepoţii tăi doreşte rugăciune fiindcă este nervos. Celălalt are o infecţie. Este corect, ridică-ţi mâna. Amândoi sunt vindecaţi.

E-62 Toţi care aveţi boli cu inima, ridicaţi-vă în picioare doar un moment. Fiecare persoană cu boală de inimă; sunt prea mulţi să-i pot chema, doar nu se pot chema. Stai aici doar un moment, soră.
Vino. Sora noastră suferă cu o boală de stomac cauzată de nervozitate. Toţi cei care aveţi boli de nervozitate sau de stomac, ridicaţi-vă în picioare, doar un minut, şi rămâneţi în picioare, fiecare persoană cu nervozitate sau boală de stomac. Staţi chiar acolo. Tu ai o boală de stomac, la fel, astfel stai chiar acolo, doar în acelaşi fel. Voi credeţi.

E-63 Acum, motivul pentru care v-am spus seara trecută, înainte de a se întâmpla... câţi aţi fost aici seara trecută, care m-aţi auzit zicând: „Satan a făcut un rău, mi-a pus o capcană. Şi eu nu ştiu cum s- o mânuiesc”. Câţi vă amintiţi de aceea?
A fost tânărul şi tânăra stând acolo. Să-i blestem, ei mergeau orbi sau paralizaţi. Dacă am tăcut, ei trăiesc. Acum, înainte de a se întâmpla, eu vă cruţ.
Voi credeţi că Dumnezeu este aici. Acum, pentru voi care sunteţi bolnavi, aplecaţi-vă capetele doar un moment pentru rugăciune. Credeţi, voi de aici, cu toată inima, pe Duhul Sfânt ce este aproape.

E-64 Dumnezeule Etern şi binecuvântat, care ai strigat de pe muntele Sinai, Tu care ai vorbit prin apostolul Petru şi ai spus lui Anania şi Safira: „De ce ai făcut aceasta Duhului Sfânt?” Doar pentru că glasul lui a vorbit, unul a căzut mort, şi celălalt a fost scos afară după puţin timp. Tu încă eşti Dumnezeu, dar eşti plin de milă. Şi s-a prezis acestor oameni înainte de a se întâmpla, ca ei să ştie că slujitorul Tău spune adevărul.
Acum, Dumnezeule Etern, fii milostiv şi acordă în seara aceasta, ca aşa cum duşmanul a trimis acest cuplu tânăr aici, ca Tu să le ierţi păcatele, să nu fie răniţi, şi Tu să-i ierţi. Tu ai venit să cruţi viaţa oamenilor, dar Duhul Sfânt a trimis binecuvântările să vindece poporul la fel. Harul Tău a ocolit-o.
Dar acum, oamenii vor şti, şi cuplul tânăr ştiu că eu nu am nimic de a face cu ei venind aici, dar am spus cu o seară mai înainte că ei vor fi aici.

E-65 Acum, Doamne Dumnezeule, mă rog, ca Tu să fii milostiv cu cei ce stau în picioare, care sunt bolnavi şi suferinzi. Fie ca marele Duh Sfânt să vină în inimile lor chiar acum, în trupurile lor, şi lasă-i să ştie că Dumnezeul care a trăit în Vechiul Tesatment este viu în seara aceasta. Aceea a fost prezisă, apoi se împlineşte. Şi toate lucrurile se fac perfect şi corect prin Duhul Sfânt. Noi am aflat fiind astfel, şi te iubim, Doamne Isuse, fiindcă Tu ne-ai iubit şi ne-ai spălat cu Sângele Tău, şi ne-ai făcut copiii Tăi. Mulţumesc, Tată, pentru aceste lucruri.
Şi acum mustrăm diavolul de boli de la oameni, să plece de la ei şi ei să fie sănătoşi, în Numele Domnului Isus Cristos.

E-66 Toţi cei ce credeţi şi vă acceptaţi vindecarea de la Dumnezeu, ridicaţi-vă în picioare chiar acum, în timp ce acceptaţi fără umbră de îndoială, simţind în inima voastră că Dumnezeu v-a vindecat. Cum ar trebui să mulţumiţi lui Dumnezeu.
Biblia zice, că atunci când ceva în acest fel se întâmpla în Biblie, acolo cădea o teamă peste oamenii din regiunile din jur. Ce credeţi în seara aceasta. Dacă sunteţi un păcătos, dacă sunteţi un necredincios, vă invit aici la această platformă, la amvon, să vă predaţi viaţa lui Cristos. Veniţi acum, fiecare om...
Dacă credeţi că Dumnezeu îmi ascultă rugăciunea şi vindecă bolnavii şi suferinzii, căci fiecare s-au ridicat în picioare şi au acceptat-o...

E-67 Doamnă, tu ce spui? Există ceva rău cu un olog sau ceva acolo. Crezi că Domnul te-a făcut sănătoasă? Nu mai trebuie să mergi cu beţe? Nu-i aşa? Tu poţi avea ceea ce ai cerut atunci. Bine, Dumnezeu să te binecuvânteze. Acum eşti în picioare să stai, dacă o crezi.
Acum, voi oameni care doriţi ca Isus Cristos să fie milostiv cu voi acum, acum în ora morţii voastre, aţi vrea să veniţi aici la platformă în timp ce cântăm imnul, „Aproape convins”. Bine. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Bine cântăreţul...
„Aproape convins” acum să cred;
„Aproape convins” acum să primesc;
Se pare acum căci câteva suflete vor spune: „Mergi, Duhule, pe calea Ta Într-o zi mai convenabilă Te voi chema“.
„Aproape convins,”
(Doar faceţi-vă locuri pe aici să staţi, în timp ce oamenii pocăiţi care vin să-l primească pe Cristos,
„Oricine vrea să vină: Catolici, Protestanţi. Aici stă Catolicul şi protestantul. Fără nici o deosebire. Nu vă cerem să vă schimbaţi bisericile. Noi vă cerem în Prezenţa lui Dumnezeu, ca slujitor al Său, şi mărturisiţi despre aceste lucruri...”)
Se pare acum căci câteva suflete vor spune, (nu vă păcătuiţi ...?... ziua harului.)
„pe calea Ta,
Într-o zi mai convenabilă Te voi chema“.

E-68 Să ne aplecăm capetele acum, cuviincios în rugăciune. Cel ce ai creat pământul, Cel ce l-ai adus pe Isus din moarte şi ai făcut promisiunea că, Duhul Fiinţei Lui, va trăi în Biserica Sa până când va veni din nou... Nu trebuie să mai existenici un pic de îndoială în inima voastră. Dacă este, desigur sunteţi mustraţi de Dumnezeu. Dacă puteţi sta sub aceasta şi încă să nu credeţi, Dumnezeu să aibă milă.
Voi care staţi în picioare aici la altar, nu contează la ce biserică aparţineţi, protestantă sau Catolică, nu are nimic de a face cu aceea. Priviţi la oamenii care sunt vindecaţi. Nu cred că există unul pe care-l ştiu care s-a ridicat în picioare, şi să nu-şi fi acceptat vindecarea. Aţi văzut ce s-a întâmplat la platformă, şi tot aşa de sigur cum vi se putea spune zilele trecute, cu săptămâni în urmă, şi luni înainte, acum se spune despre vindecare. Dacă El ştie ce era, El ştie ce va fi. El cunoaşte viitorul şi poate să-l spună. El este Dumnezeu. Voi sunteţi în Prezenţa Lui. Dumnezeu să fie milostiv cu voi acum. Rugaţi-vă şi pocăiţi-vă. Cereţi-i lui Dumnezeu să vă ierte şi să vă dea mila Lui. Sunt sigur că o va face.

E-69 Şi dacă există altcineva care doreşte să vină de data aceasta, noi nu vă spunem să mergeţi la anumite biserici. Vrem să mergeţi la orice biserică doriţi, dar vrem să veniţi acum. Dacă vă simţiţi condamnaţi în inima voastră, că aţi venit înăuntru şi eraţi greşiţi, şi că aţi păcătuit şi aţi făcut ce era rău, altarul este deschis pentru mărturisirea voastră înaintea lui Dumnezeu, nu la mine sau vreun alt om, dar la Dumnezeu. Veniţi şi cereţi iertare. El este aici în mare milă, să vindece bolnavii şi să ierte păcătoşii.
Dacă mai există altul în timp ce cântăm încetişor, încă odată, un imn, acest verset... „Aproape convins” acum cred; „Aproape convins, pe Cristos să îl primesc”. Vreţi să o cântaţi? Şi dacă doriţi să veniţi, rugaţi-vă şi doar Duhul Sfânt... Nu este nevoie ca eu să vă spun că El este aici. Voi ştiţi că este. Să cântăm acum, cu capetele noastre aplecate, cu rugăciune, aşa cum cântăm imnul.
„Aproape convins” vino, vino azi;
„Aproape convins” pe Cristos să-l primesc;
„Aproape” nu potbirui;
„Aproape” săcad!
Trist, trist,acel vai amar:
„Aproape” darpierdut!

E-70 [Fratele Branham începe să fredoneze - Ed.] Putem să-l fredonăm acum. O Doamne Dumnezeule, noi stăm în uimire. Chiar şi eu, mă întreb; sunt uimit de harul Tău - ce bun şi sfânt eşti Tu, cât de îndelung răbdător şi îndurarea ta poate dura. Eu... Este uimitor pentru mine. Aşa cum poetul a zis: „Harul uimitor...” Noi Te iubim, Dumnezeule drag. Iartă-ne fărădelegile, aşa cum iertăm şi noi celor ce au greşit împotriva noastră, ca păcatele noastre să poată fi şterse. Îndepărtează nelegiuirile noastre şi îngroapă- le în marea uitării Sângelui Tău. Acordă aceea, Doamne. Binecuvântează acest popor care aşteaptă. Dumnezeule, acordă aceea.

E-71 Cei ce stau aici, făcând penitenţă, cerând milă, fiindcă ei ştiu că sunt în Prezenţa Ta. O Dumnezeule Etern, dă-le pace în inimă. Vorbeşte-le. Dă-le experienţe aşa cum ai făcut în zilele Bibliei, fiindcă într-adevăr sunt zile Biblice aici din nou, la sfârşitul acestei epoci a neamurilor.
Curând Îl aşteptăm pe Isus să vină. Nu ştim doar când va fi, până când lumea va merge în praf de la bomba atomică sau vreun atac ce a fost profeţit de profeţi, cu mii de ani în urmă, că lumea se va clătina şi va arde cu mare căldură.

E-72 Şi cerem Dumnezeule, ca Tu să fii milostiv cu noi, şi acordă, Doamne, ca fiecare să stea, pocăit la acest altar, ca păcatele lor să fie duse. Îţi cer aceasta ca slujitor al Tău, stând între morţi şi vii. Îţi cer, ca păcatele şi fărădelegile lor să fie terminate. Poate nu voi fi în stare să dau mâna cu ei pe acest pământ, dar aştept după acel timp dacă voi trăi cu credincioşie. Ei sunt trofee ale Prezenţei Tale în seara aceasta. Tu ai zis: „Nimeni nu poate veni la Mine dacă Tatăl nu-l atrage. Şi toţi cei ce vor veni, le voi da Viaţă Eternă şi nu-i voi alunga afară, dar îi voi învia în ultima zi”. Şi noi credem şi chemăm aceşti copii ai Tăi care s-au pocăit la altar. Fie... Au fost câţiva aici care trebuiau să vină şi nu au venit. Ai milă de ei, Dumnezeule drag. Şi acordă la fel pentru ei, mă rog.

E-73 Acum dacă a rămas cineva, pe undeva, care nu şi-a acceptat vindecarea, care nu simte căci Cristos i-au făcut bine, fie ca ei de data aceasta să o primească. Şi fie ca această adunare să fie mult amintită în memorii, chiar a copilaşilor dacă Cristos va zăbovi.
Am încredere în Domnul, că Tu vei binecuvânta aceşti oameni pentru eforturile lor şi tot ce au făcut ei. Ţi-i predăm, în Numele Fiului Tău, Domnul Isus.

E-74 Şi cu capetele noastre aplecate, voi cere unuia dintre aceşti păstori de aici, Fratele Sweet, să vină înainte acum, în timp ce rămâneţi cu capetele aplecate pentru rugăciunea de încheiere şi orice va alege el să facă. Vă apreciez toată sinceritatea.
Câţi la altar, stând aici cu capetele aplecate, credeţi că păcatele voastre sunt iertate şi sunt sub Sângele Domnului Isus? Vreţi să vă ridicaţi mâna spre El spunând. „Doamne, aceasta o cred.” Domnul să vă binecuvânteze, pe fiecare în parte la altar. El nu greşeşte. El întotdeuna răspunde rugăciunii. Sunt foarte mulţumitor de voi. Dumnezeu să vă binecuvânteze acum, în timp ce ne aplecăm capetele, predau serviciul D-l. Sweet.