Restaurarea promisă

Înălţându-L Din Istorie

Lifting Him Up Out Of History

Data: 58-1001 | Durată: 1 oră 11 minute | Traducere: VGR

numai românesc

Jeffersonville, Indiana, U.S.A.

Аа

E-1 Îţi mulţumesc, Frate Neville. Bună seara, prieteni. Este într-adevăr o... Eu socotesc aceasta un mare privilegiu, să fiu aici la tabernacol, în seara aceasta, să încep din nou o serie de cinci seri de adunări. A trecut câtva timp de când am avut o trezire aici la tabernacol. Noi nu am anunţat-o în ziare, sau ceva, doar aşa noi am ştiut că nu am avea suficient loc să aşezăm pe oameni, pentru că este mică, şi locurile noastre sunt foarte sărace. Dar noi vom face chiar tot ce putem să-i găzduim. Noi urma să obţinem sala de gimnastică a liceului de aici, şi noi puteam să o publicăm, dar acolo este în timpul şcolii acum, şi este cumva greu să o obţinem.

E-1 Thank you, Brother Neville. Good evening friends. It's indeed a... I deem this a great privilege to be here at the Tabernacle tonight, to start again, a five night series of meetings. It's been some time since I had a revival here at the Tabernacle. We never announced it in the papers or anything, just so we knew we wouldn't have enough room to seat the people, because it's small, and our seating's very poorly. But we'll do just all we can to accommodate.

E-2 Şi eu voi pleca destul de curând, eu presupun, pentru misiunile mele şi aşa mai departe, în străinătate. Şi eu doar am vrut să venim împreună să avem puţină părtăşie cu tot poporul înainte să plecăm dincolo din nou.

E-2 We were going to get the high school gym here, and we could've advertised it, but they're--it's in time of school now, and it's kinda hard to get a hold of. And I will be leaving pretty soon, I suppose, for my missions and so forth across the seas. And I just wanted to come together to have a little fellowship with all the folks, before we went over again. You know, we meet time after time, and one time we're going to meet for the last time. So we--we want to keep right up as close as we can with the Lord and with His Word. And as we see His Word unveiling Itself, day by day, day by day... I thought it would be nice if we had a little meeting here, and then we would pray for the sick.

E-3 Voi ştiţi, noi ne întâlnim, iarăşi şi iarăşi, şi odată ne vom întâlni pentru ultima dată. Deci noi-noi vrem să ţinem drept sus aşa de aproape cât putem cu Domnul şi cu Cuvântul Lui, şi aşa cum vedem Cuvântul Lui descoperindu-Se, zi de zi, zi de zi. M-am gândit că ar fi frumos dacă am avea o-o mică adunare aici, şi apoi să ne rugăm pentru bolnavi.

E-3 And it's been told me, some time ago by a vision, that the Lord gave me, some year ago, I suppose, or maybe a little more... I have it wrote out in a book at home, of a changing of a ministry. And many of you people setting here, I wouldn't say many, but remember, when we first built this Tabernacle? You remember the vision that come the morning we laid the cornerstone there, when He said, "This is not your tabernacle. But He set me under the skies," and said... told me that different things would take place.
If you know, you watched that come to pass, just exactly as it was told. See? And it always has been that way; so therefore, I rest assuredly that what He says, it's God, and it has to be true.

E-4 Şi mi s-a spus, cu un timp în urmă, printr-o viziune pe care Domnul mi-a dat-o, cu vreun an în urmă, eu presupun, sau poate puţin mai mult. Eu o am scrisă într-o carte acasă, despre o schimbare a unei slujbe. Şi mulţi dintre voi oameni care şedeţi aici... Eu nu aş vrea să spun mulţi. Dar amintiţi-vă când noi de prima dată am zidit acest tabernacol, vă amintiţi viziunea care a venit în dimineaţa în care am pus piatra de temelie acolo, când El a zis, "Acesta nu este tabernacolul tău." Dar El m-a aşezat sub cer şi a zis, mi-a spus diferitele lucruri care vor avea loc. Dacă ştiţi, voi urmăriţi aceea cum se împlineşte chiar exact cum s-a spus. Vedeţi? Şi aceasta a fost întotdeauna în felul acela. Deci, de aceea, mă odihnesc asigurat că ce spune El, este Dumnezeu, şi trebuie să fie adevărat.

E-4 And then some time ago I was in a vision, and I saw a--a large tent. Oh, it was a mammoth, big affair. And I'd just been speaking, and many souls were at the altar, and were just kindly weeping with their hands up, quietly, and softly. A nice gentle spoken man came out to the platform and said, "Now, they will form the prayer line, while Brother Branham's making ready." And I was standing that way... Of course the prayer line would been to my left. And I noticed a crowd of people, that seemed to cover a city block or more, that was standing in line.

E-5 Şi apoi cu un timp în urmă, eu am fost într-o viziune şi am văzut un-un cort larg. Oh, acesta era unul gigantic, afacere mare. Şi eu tocmai am vorbit, şi multe suflete au fost la altar, şi plângeau cumva cu mâinile ridicate, în tăcere şi liniştit. Un om plăcut cu o vorbire blândă a ieşit la platformă şi a zis, "Acum ei vor forma rândul de rugăciune în timp ce Fratele Branham se pregăteşte." Şi eu stăteam în partea acea, desigur, rândul de rugăciune ar fi fost la stânga mea. Şi am observat o mulţime de oameni care se părea că acoperă un bloc de ora sau mai mult, care stăteau în rând. Acolo era o clădire mică, o clădire din lemn, în interiorul acestui cort. Şi acolo era o femeie care stătea acolo, un bărbat, unul care lua numele, şi oamenii intrau pe cârje şi tărgi, şi veneau afară de cealaltă parte, umblând. Ei bine, m-am întrebat ce s-a petrecut înăuntru acolo. Şi apoi acel Înger al Domnului, a Cărui fotografie o vedeţi aici, El a plecat de la mine, şi a mers drept peste clădirea aceea mică, şi a stat acolo, apoi a mers jos. Şi un Glas a vorbit, şi a zis, "Eu te voi întâlni în locul acela." Bine, acum, eu am aşteptat după timpul acela.

E-5 There was a little building, wooden building, inside of this tent. And there was a woman, standing there or man one, taking names. And people were going in on crutches, and stretchers, and coming out the other side, walking. Well, I wondered what all had taken place in there. And then that Angel of the Lord, Who's picture you see here, It went from me, and went right over that little building, and stood there, and then went down. And a voice spoke and said, "I'll meet you in that place."
Well, now, I've looked forward for that time. I've been off some time now, resting because of overwork. I come back, and the last weekend we had a little, kind of a church doctrine, for three nights here. That's last Saturday night, Sunday morning, and Sunday night, prior to this meeting, kinda get this church shook in condition, so we could go ahead with this meeting, coming on now. And then, immediately after this Sunday night, will be my farewell night to the Tabernacle for some time, as far as I know.

E-6 Eu am fost liber, de un timp acum, să mă odihnesc, din cauza lucrului prea mult. Eu am venit înapoi.

E-6 And now, and I'm hoping and trusting to God, that some time during this week, that I want to use this little room over here for a prayer room, and to take the sick and afflicted in, and see if He will meet me and start at the Tabernacle again on a new ministry. I would sure love to see it done. I do not know what it is, my friend. I do not have any idea what it will be, but He Who listens now, I trust that it'll be something more to help His poor, sick, suffering children of this day. I promised Him that I'll be faithful, and loyal, and try to be more loyal than I was with the other gifts that He has given. And if it shall come to pass, it'll be just as real as the others has been.
Now, them other gifts are still just as firm as they were. See? But I'm looking forward for something new to happen, now. And I hope it takes place here.

E-7 Şi ultimul sfârşit de săptămână, noi am avut puţin, un fel de doctrină bisericească pentru trei seri aici. Aceea era, ultima sâmbătă seara, duminică dimineaţa, şi duminică seara, înainte de această adunare. Cumva să punem biserica scuturată în starea ei, aşa ca să putem merge înainte cu această adunare care vine acum. Şi apoi imediat după aceasta, duminică seara va fi seara mea de rămas bun faţă de tabernacol pentru un timp, din câte ştiu eu. Şi acum...

E-7 Now, I thought maybe tonight, we would speak and see how I felt. And another thing I wanted to do, I wanted to try to find out when we go in the first time, if I could send my wife in there, and let her be with me, when it comes down the first time to see if it'll be that way. If not, then in bringing women through, we'll bring them two at a time, two women at a time coming through. So I'm not saying that it'll work either way. It's so that you would know, because it's already been said that we were looking for something new to take place, and we are.
But now, I don't say that He told me it would take place. Where I've seen in the vision, was in a tent. But, 'course it might take place anywhere, anytime. So we're looking forward to it.

E-8 Şi eu sper şi încredinţez lui Dumnezeu, căci cândva în timpul acestei săptămâni, când eu vreau să folosesc această cameră mică de aici pentru o cameră de rugăciune. Şi să iau pe cei bolnavi şi suferinzi înăuntru, şi să văd dacă El mă va întâlni, şi să încep din nou la tabernacol, în noua slujbă. Eu desigur mi¬ar place să o văd făcută. Eu nu ştiu ce este aceasta, prietenii mei. Eu nu am nici o idee ce va fi aceasta. Dar Acel Care ascultă acum, eu sunt încredinţat că aceasta va fi ceva mai mult să ajute copiii Lui sărmani, bolnavi, suferinzi din această zi. Eu Îi promit că voi fi credincios şi loial, şi voi încerca să fiu mai loial decât cum am fost cu celelalte daruri pe care El le-a dat. Şi dacă aceasta se va împlini, va fi tot aşa de reală cum au fost celelalte. Acum celelalte daruri sunt încă tot aşa de ferme cum au fost. Vedeţi? Dar eu aştept pentru ceva nou să se întâmple acum, şi eu sper că aceasta are loc aici. Acum, m-am gândit, poate în seara aceasta noi să vorbim şi să văd cum am simţit.

E-8 Now, we're going to try to let you out early--the song service, a half-hour, and the preaching service, then the altar service, and so forth, about one hour, which make an hour-and-a-half, so that the people standing won't be cramped up, and come back tomorrow night.
Now, just before we open this blessed old Word, and we'll assure you we will never say nothing outside of what's in That, 'cause that's the foundation. And before we do, let us just bow our heads a moment for a word of prayer.

E-9 Şi un alt lucru ce am vrut să fac, am vrut să încerc să aflu, când noi mergem înăuntru de prima dată, dacă aş fi putut să¬mi trimit soţia înăuntru acolo, şi să o las să fie cu mine când aceasta vine jos de prima dată, să văd dacă aceasta va fi în felul acela. Dacă nu, atunci, în aducerea femeilor prin aceea, noi le vom aduce câte două deodată, două femei odată, trecând pe acolo. Deci eu nu zic că va merge în orice fel; doar aşa ca voi să ştiţi, că s-a spus deja că noi aşteptăm după ceva nou să aibe loc, şi noi aşteptăm. Dar acum eu nu spun că El mi-a spus că aceasta va avea loc. Unde am văzut în viziune era într-un cort. Dar, desigur, aceasta s-ar putea petrece oriunde, oricând, deci noi aşteptăm după aceasta.

E-9 Dear God, as we stand tonight in Thy presence, and realizing our frail frame, that we're just the dust of the earth, and Thou hast brought us forth as living beings to honor and glorify Thee, and we realize that our lives and our destination lays in Your blessed hands. And we have committed ourselves, by faith, into Your hands, hoping that our eternal destination will be given to us to live with Thee forever in a better world, where we will never have prayer for the sick and the needy. And there will never be a tear fall from a cheek. There'll never be a feeble, rank old person ever come up, but we'll be young there forever, and the glory of God will be upon us. And we'll need no healing, for we'll be eternally healed forever, when this creature that we now are, will be changed and made into a body like His own glorious body. Then we shall see Him as He is. Until that blessed hour arrives for each of us to come, we wish to put forth every effort that we know how, to glorify Thy great Name, with such faith as Thou hast given us.

E-10 Acum noi vom încerca să vă lăsăm afară mai devreme. Serviciul de cântări, o jumătate de oră, şi serviciul de predicare, şi serviciul de altar, şi aşa mai departe, cam o oră, care va face o oră şi jumătate, aşa ca oamenii care stau în picioare să nu fie înghesuiţi; şi să vină înapoi mâine seară.

E-10 So on the eve of this little gathering together here in this little memorial place, in commemorations of the first revival we held here, and the great, mighty works that Thou did show us by Thy great powerful hand. From here has swept forth a revival to every nation, and around the world tonight, revival fires are burning on the hills, and men and women are being healed of their sickness and diseases, and are coming to be acquainted with the true and living God. Oh, Lord God, pour out Your Spirit upon us tonight, Lord, in great measures.
And if it so pleases Thee, Lord, if it's in Thy divine program, we would ask, oh God, that in this building You would start this new gift to operating, that these, ones who has stayed behind from the field and has been the prayer warriors, they might see for the first time, the great hand of Jehovah, moving in this new way (Grant it, Lord.), and be partakers of the fruits.

E-11 Acum chiar înainte de a deschide acest Cuvânt vechi binecuvântat. Şi noi vă vom asigura că, noi niciodată nu vom zice nimic în afară de ceea ce este în Acela, căci Acela este temelia. Şi înainte de a face, doar să ne aplecăm capetele, un moment, pentru un cuvânt de rugăciune.

E-11 We only ask humbly, that it shall be granted here, knowing that it will be somewhere, because we feel that it's in Your great providence to do so. Now, bless us, Lord, and as we turn back the pages of the Book, Your blessed Holy Word, may our spirits be open to receive it, Lord. And when the services is closed tonight, and we start to our different homes, may we say like those coming from Emmaus, "Did not our hearts burn within us, tonight, as He talked to us along the way," for we ask it in His Name and for His glory. Amen.

E-12 Scumpe Dumnezeule, aşa cum stăm în seara aceasta în Prezenţa Ta, şi dându-ne seama de structura noastră plăpândă, că noi suntem doar pulberea pământului. Tu ne-ai adus ca fiinţe vii, să Te cinstim şi glorificăm. Şi ne dăm seama că vieţile noastre şi destinaţia noastră zace în mâinile Tale binecuvântate. Şi noi ne-am predat, prin credinţă, în mâinile Tale, sperând că destinaţia noastră Eternă ne va fi dată, să trăim cu Tine pentru totdeauna într-o lume mai bună, unde nu vom avea niciodată rugăciune pentru bolnavi şi cei în nevoie. Acolo niciodată nu va fi o lacrimă să cadă de pe un obraz. Acolo nu va mai fi o-o persoană plăpândă, sbârcită să apară cândva. Dar noi vom fi tineri acolo, pentru totdeauna, şi slava lui Dumnezeu va fi peste noi. Şi noi nu vom avea nevoie de vindecare, căci noi vom fi Etern vindecaţi, pentru totdeauna. Când această creatură care suntem acum va fi schimbată şi făcută într-un trup ca trupul Lui glorios, atunci noi Il vom vedea aşa cum este El. Până când va sosi acea oră binecuvântată pentru fiecare din noi să vină, noi dorim să depunem tot efortul pe care-l ştim cum, să slăvim Numele Tău mare, cu astfel de credinţă cum Tu ne-ai dat.

E-12 Tonight, I have chosen for just a Scripture reading, a few verses, if you wish to turn to it, to the book of Kings, I Kings and the 18th chapter of I Kings. And I want to start reading from the 17th verse. And I wish to take then for a text: "Lifting Him Up Out of History." Now, you that's putting it down, I might quote it again: "Lifting Him Up Out of History." Now, the 17th verse of the 18th chapter of I Kings.
And it came to pass when Ahab saw Elijah, that Ahab said unto him, Art thou he that troubleth Israel?
And he answered, I have not troubled Israel; but thou, and thy father's house, in that ye have forsaken the commandments of the Lord, and that thou hast followed Baalim.
Now therefore send, and gather to me all Israel unto mount Carmel, and the prophets of Baalim four hundred and fifty, and the prophets of the groves four hundred, which eat at Jezebel's table.
So Ahab sent unto all the children of Israel, and gathered the prophets together unto mount Carmel.
And Elijah came unto all the people, and said, How long halt ye between two opinions? If the Lord be God, follow him: but if Baal, then follow him. And the people answered him not a word.

E-13 Este în ajunul acestei strângeri mici laolaltă aici în acest loc mic memorial, în comemorarea primei treziri pe care am ţinut-o aici. Şi marile lucrări, puternice pe care Tu ni le-ai arătat prin mâna Ta mare puternică. De aici a pornit o trezire la fiecare naţiune. Şi în jurul lumii, în seara aceasta, focuri de trezire ard pe dealuri, şi bărbaţi şi femei sunt vindecaţi de suferinţa şi bolile lor, şi vin să fie familiarizaţi cu Dumnezeul adevărat şi viu. O Doamne Dumnezeule, revarsă Duhul Tău peste noi în seara aceasta, Doamne, în mare măsură.

E-13 We are standing, tonight, upon the brim and watching come to pass and unfold two great scenes. And those two great scenes are these: one of them is the ending of history, and the other one is the ending of time.
And many great men, down through the ages has longed to see this hour that we're now approaching. And as we live in this glorious setting of mortal sun and the breaking of the Eternal Light... I do feel that we're living in one of the grandest ages that ever man has been permitted to live, because it's the closing out of time and the blending in of eternity. History only tells us what we have read, of what has been. And what's in the future lays in the hand of God.
And we find out today, that there's not too much history being written, because I don't think it'll ever be used. Both of these great events are running into shallow water. For instance, the... How we're running out the national crisis, and the national security is running into shallow water.

E-14 Şi dacă aşa îţi place Ţie, Doamne, dacă aceasta este în programul Tău Divin, noi am cere, O Dumnezeule, ca în această clădire Tu să începi acest dar nou de funcţionare, ca aceştia care au stat în urmă, de la câmpuri, şi au fost războinici ai rugăciunii, ca ei să poată vedea, de prima dată, mâna măreaţă a lui Iehova mişcându-se în acest fel nou (Admite aceasta, Doamne.), şi să fie părtaşi ai roadelor. Noi o cerem numai smerit ca să fie admisă aici, ştiind că aceasta va fi pe undeva, căci noi simţim că este în marea Ta providenţă să faci aşa.

E-14 Traveling around over the world, it seems like, not only our nation, but there is no nation knows just what to do. Seems like there is a turmoil everywhere.
I go into Africa; they're all afraid of an up-rise among the people, and Communism sweeping the land.
I go into Switzerland: the same way. And all the other nations in which I have visit, they seem to be that there is an unsettled peace everywhere.

E-15 Acum binecuvântă-ne, Doamne, aşa cum dăm înapoi paginile Cărţii, Cuvântul Tău sfânt binecuvântat. Fie ca duhurile noastre să fie deschise să-l primească, Doamne. Şi când serviciile se încheie în această seară, şi noi pornim spre casele noastre diferite, fie ca noi să zicem ca cei care veneau din Emaus, "Nu ne ardeau inimile în noi, în seara aceasta, aşa cum El ne vorbea pe drum?" Căci noi o cerem în Numele Lui şi spre slava Lui. Amin.

E-15 Now, you know our Lord predicted such a time to come, that there'd be unrest among the nations, perplexed of times, distress between the nations. And we have tried everything that's seemingly, humanly possible to make it last just a little longer. But I believe that we're just running out. I don't believe that there's anything else that we can do about it. We're just at the end of it.
We tried for a while on having kings and they wouldn't work. Then they tried democracy; it doesn't work. And we're tried... they've tried dictators and it doesn't work. And each one seems to get just a little bit shallower each time.
And now, we stand at the great moment when anything could happen. It could be over in five minutes time, that every nation would be laid to powder. And if we're at that time, where ought the church to be? A great crisis...

E-16 În seara aceasta eu am ales, doar pentru o citire a unei Scripturi, câteva versete, dacă doriţi să deschideţi la aceasta, !a Cartea Împăraţilor, Întâi Împăraţi, şi al 18-lea capitol din Intâi Impăraţi. Şi eu vreau să încep să citesc de la al 17-lea verset. Şi eu doresc să iau atunci, pentru un text: Înălţându-L Din Istorie. Acum, voi care o notaţi, eu aş putea să o citez din nou: Înălţându-L Din Istorie. Acum al 17-lea verset din al 18- lea capitol din Întâi Împăraţi.
Şi a venit să se împlinească, când Ahab l-a văzut pe Ilie, că Ahab i-a zis, Eşti tu cel ce necăjeşti pe Israel?
Şi el a răspuns, Eu nu am necăjit pe Israel; ci tu, şi casa tatălui tău, pentru că ai părăsit poruncile DOMNULUI, şi că tu l-ai urmat pe Baal.
Acum de aceea trimite, şi adună-mi tot Israelul pe muntele Carmel, şi profeţii lui Baal patru sute şi cincizeci, şi profeţii din dumbrăvi patru sute, care mănâncă la masa Izabelei.
Astfel Ahab a trimis la toţi copiii lui Israel, şi a adunat profeţii împreună pe muntele Carmel.
Şi Ilie a venit la tot poporul, şi a zis, Până când vă opriţi între două păreri? Dacă DOMNUL este Dumnezeu, urmaţi-l: dar dacă Baal, atunci urmaţi-l pe el. Şi poporul nu i-a răspuns nici un cuvânt.

E-16 Then also, we have a home life crisis. It seems like the home life is running out into shallow water. It used to be in a home, that father, the head of the house, would set down of a morning, and he would speak with his family, and they would all take out the old family Bible, and read just a little bit, and--and all gather around the table, and have prayer. You don't see that no more. And when the day was done and Ma had the dishes washed, they'd all gather in, and read some more of the Bible, and pray before going to bed.
Juvenile delinquency certainly was a--a hard thing to find in them days. The boys all went to the fields to work, and the girls helped mom with the washing down at the creek. But today, we just push a little button and the dishes are all done, and Ma's in the car and gone to the card party, or out; she's ratting around over the streets and... And the--the work's done by a tractor. And we just don't have nothing but just a bunch of lazy, idle people. And home life is so neglected, till the Bible is laid back, till they'd have to hunt for a hour to find One in many homes in America.

E-17 Noi stăm în seara aceasta pe margine, şi urmărim să se împlinească, şi desfăşoare, două scene mari. Şi acele două scene mari sunt acestea: una din ele este sfârşitul istoriei, iar cealaltă este sfârşitul timpului. Şi mulţi oameni mari, în jos prin veacuri, au tânjit să vadă această oră de care ne apropiem noi acum. Şi aşa cum trăim în acest apus glorios de soare muritor şi izbucnirea Luminii Eterne, eu simt că noi trăim într-unul dintre cele mai grandioase veacuri în care i-a fost permis vreodată omului să trăiască, deoarece este închiderea timpului şi îmbinarea înăuntru a Eternităţii. Istoria ne spune numai ce am citit, ce a fost. Iar ce este în viitor stă în mâna lui Dumnezeu. Şi noi aflăm, astăzi, că nu există prea multă istorie să fie scrisă, pentru că eu nu cred că va fi vreodată folosită.

E-17 They go to church on Sunday morning for their religion for about twenty minutes. Since the pastor takes about thirty minutes, he's called on the board. What is it? Home life is running out.
It used to be that father and mother loved, and honored, and cherished one another. And when she was old, and gray, and wrinkled up, and her poor little old face all drawed up and her glasses hanging down over her nose, Pop loved her just as well as he did when she was young and pretty.
But today... I don't mean to be critical, but when she gets a little old, he just swaps her for a new model. It seems to be that way, like swapping cars or something. Seems like that that real family love don't exist much more. Just something has happened. Home life is running out. We don't have the old American home as we used to have it, long years ago.
There's another thing that I would like to say; that is, another thing running out, is friendship is running out. It don't seem like that we have the friends that we used to have. And the friends that we have are not loyal friends like they used to be. It used to be... I can remember, when someone got sick in the neighborhood, that everybody come around, and they helped them with all their work, and lended a hand to anything could be done. Set up with them all night at a time. And as I've often said, it's truth, that we hardly know the neighbor's dead until we see it in the paper. Friendship...

E-18 Ambele din aceste mari evenimente funcţionează în ape mici. Spre exemplu, cea... Cum terminăm noi crizele naţionale. Şi securitatea naţională funcţionează în ape scăzute. Călătorind în jur, prin lume, se pare că nu numai naţiunea noastră, ci nu există naţiune care ştie ce să facă. Se pare că există tulburare peste tot. Eu merg în Africa, ei toţi se tem de o revoltă printre oameni, şi comunismul să cuprindă ţara. Eu merg în Elveţia, acelaşi fel. Şi toate celelalte naţiuni în care am vizitat, ele se pare să fie că există o pace nestabilă peste tot.

E-18 Papa has a key to the house, and mama has a key, and they're both out and gone half the night; and the children, they don't know where they are. And the little ones are with the babysitter. And that's the way life is lived.
Do you know, the Bible predicts all these things. So what is it, then? It's that we're standing in a position, watching these things run out.

E-19 Acum voi ştiţi, Domnul nostru a prezis un astfel de timp să vină, că va fi "nelinişte între neamuri, nedumeriţi de timp, nenorocire între neamuri."

E-19 Let's take church life. There is where it all begins. Church life is running out. The people just take the church today, almost for an idol, like a totem pole. Go set in church five minutes and "I've done my religion,"; pay in your little contribution, whatever it is to pay the pastor, and they don't make that up, they have a little supper, and make it up to the pastor. And if he ain't satisfied, he hauls off to somewhere that'll give him a better wage. Seems like the pastor is not divinely called anymore. Just seems like it's begin to be a meal ticket to the pastor, that the people, wherever offers him the most money, there he goes. It shouldn't be that way.
It should be that a man was called of God to a community. And if he had to lay there like Elijah did, on top of the mountain at the brook Cherith, and expect the crows to feed him, he ought to stay till his divine mission is fulfilled. No matter if he gets a penny or not, it should be the call of God, first.
But it's seemingly it's changed to the call of money, or a bigger position, and something on that order, or to become a more popular person in a bigger church, or something like that. And then, the church in their... they have let down. They begin to run out. Just watch it unfold.

E-20 Şi noi am încercat totul care se pare că este uman posibil, să o facem să dureze doar puţin mai mult. Dar eu cred că nu mai avem ce face. Eu nu cred că mai există ceva ce putem face cu aceasta. Noi suntem chiar la capătul acesteia. Noi am încercat pentru un timp, să avem regi, şi nu a mers. Apoi ei au încercat democraţia; ea nu merge. Şi noi am încercat... Ei au încercat dictatori, şi aceasta nu merge. Şi fiecare se pare că se face doar puţin mai superficial, de fiecare dată. Acum noi stăm la marele moment când orice poate să se întâmple. Aceasta ar putea să se termine, în timp de cinci minute, ca fiecare naţiune să fie făcută praf.

E-20 Now, I'm yet under fifty years old, and I can remember of going to the Baptist church, and the Methodist churches, and watching them in an old fashion revival when they would shout, and praise the Lord, and walk up-and-down the aisles, and persuade sinners to the altar. You never see that at nowhere no more. They used to have old fashion prayer meetings during the time of a revival. And a sinner in the neighborhood, a boy or girl, and them old mammies and daddies would pray so hard, till they'd pray conviction on those children. And they'd make their way down to the altar, and there come to Christ. But you don't see that no more. It seems like it's running in shallow waters. It just don't seem like it ought to be that way.
And then it used to be that most any of the churches would... Many years ago, when they would have a revival in one church, all the other churches would cooperate. And they would come in and help, and send their members over, and close up churches, and have a revival. You don't see it no more. Now, just what's happened? And what you going to do about it? It's just fulfilling the Word of the living God.

E-21 Şi dacă noi suntem la acel timp, unde ar trebui Biserica să fie? O mare criză!

E-21 And it points two posts: one if them, the running out of time, and another one, the coming of the Lord Jesus. For the Holy Spirit definitely spoke and said in the last days the churches would be heady, high-minded, lovers of pleasure more than lovers of God, truce breakers, false accusers, incontinent, and despisers of those that were good. So if the Bible has predicted such things to be, how can we expect anything else but that to happen? "Having a form of godliness and denying the power thereof."
Go through this nation today, our nation, and find a little handful of believers that believe, I mean, real believers that believe that Jesus Christ really lives. See, they got the church just to an idol. We've been through that la--the last few days in our teaching. We throw it onto the Catholic church, their idols and bowing to it as they pass by the church. And the Protestants are just as bad--just so they go there once in a while. And maybe some of them just go once a year, and that's on Easter.

E-22 Apoi, de asemenea, noi avem o criză a vieţii de acasă. Se pare că viaţa căminului se sfârşeşte în apă mică. Se obişnuia să fie, într-un cămin, ca tatăl, capul casei, să stea jos dimineaţa, şi el vorbea cu familia lui, şi ei luau toţi vechea Biblie a familiei şi citeau doar puţin, şi-şi toţi se adunau în jurul mesei şi aveau rugăciune. Voi nu mai vedeţi asta. Şi când se termina ziua, şi mama avea vasele spălate, ei se adunau toţi înăuntru şi citeau ceva mai mult din Biblie, şi se rugau înainte de a merge la culcare.

E-22 I heard a minister here, not long ago, in the city, that made this remark; he said, "I told all my people on Easter morning, 'A merry Christmas,'" said, "I won't see them no more till Christmas or next Easter. 'A merry Christmas.'"
And as we stand here, watching these things unfold, and each of us mortals--and know that something has to happen, it just can't go on like this. Every person doesn't have time to stop five minutes. They're just on a push, and a run, and a hurry, and a jam through the street.
When the children was coming up the highway this afternoon, I was coming--or noon it was--I was coming from New Albany. And here come a lady down through the road, among those children in about... in a twenty mile zone, about sixty or seventy miles an hour, just hard as she could split. And where's she going? In a few minutes I said, "What do you think about that?" to the person that was with me. Here come two more cars racing, like hot-rodding, right up among those children. Through our lane there, where we live, at morning, it's like a race track. Have to hurry home to wash the dishes, or listen to Arthur Godfrey, or something. Where are you going? What's the matter? What's got the thing all upset, is because men and women have become lovers of this present world. The great thing ought to be, would be, come home to read the Bible and to--time to pray.

E-23 Delicvenţa juvenilă desigur era un-un lucru greu să găseşti în zilele acelea. Băieţii toţi mergeau la câmp să lucreze. Şi fetele ajutau pe mama cu spălatul lor, jos la pârâu. Dar, astăzi, noi doar apăsăm un buton mic şi toate vasele sunt spălate. Şi mama este în maşină şi dusă la partida de cărţi, sau afară alergând în jur pe străzi. Şi-şi lucrul este făcut de un tractor şi noi doar nu avem nimic decât doar o grămadă de leneşi, oameni inactivi.

E-23 I think about John Wesley's mother, Susanna. She was a mother of seventeen children. And she had time to spend, I think it was either, two or three hours every day in prayer, and raise, and mother seventeen children--which brought forth one of the world's greatest preachers and one of the greatest song writers of the day, Charles and John--because she took time to serve God and not dally in the things of the world.
And when we seen our foundation of our nation, the foundation of our homes, the foundation of our church, sinking, then brethren, what can we do?
Then I want to say this: oh, if I had a voice that I could echo it to the world, we have a solid foundation left, and that's God's blessed, holy Word, the Bible. "For all heavens and earth will pass away, but God's Word shall never pass away. And upon this rock..." God said, "I'll build My church, and the gates of hell cannot prevail against it."

E-24 Şi viaţa căminului este aşa de neglijată, încât Biblia este pusă în spate, încât ei trebuie să caute o oră să găsească una, în multe case în America. Ei merg la biserică duminică dimineaţa, pentru religia lor, pentru vreo douăzeci de minute. Şi dacă pastorul ia la vreo treizeci de minute, el este chemat la comitet. Ce este aceasta? Viaţa căminului se termină.

E-24 So what a blessed privilege it is to all of us to reach over and get God's good old Bible, and turn the pages back, and know that we're reading directly Truth, and to see that these times happened in days gone by, for it speaks of a historical God. And the only way that we're ever going to be--to cope with these ways or to--to fall in line, is to call up out of history that historical God. For through all days in the antediluvian destruction, before the coming of Christ, and at different events, He never fails when He called on. He's always right.

E-25 Se obişnuia să fie că tatăl şi mama se iubeau şi se onorau şi se îndrăgeau unul pe altul. Şi când ea era bătrână şi căruntă, şi zbârcită, şi sărmana ei faţă bătrână toată trasă, şi ochelarii ei atârnau jos pe nasul ei, tata o iubea tot aşa de mult cum a iubit-o când ea era tânără şi frumoasă.

E-25 I'm thinking of the time now, that when a nation was in captivity. It was Israel. And they were down in Egypt and was made hard and rigor to serve the Egyptians. It seemed like that everybody had just grown cold. Did you know Israel was in Egypt twice as long as the United States has been a nation? We're not over about a hundred and fifty or seventy years old, something like that. And they were four hundred and twenty years in bondage--or down in Egypt.
But it come a time, when seemed like that all hopes was gone, but there was one man and woman who seemed to have faith in a historical God, that spoke to Abraham in the time of crises, and they believed the could call on Him, and He'd answer. And that was Ham--Amram, and Jochebed, the wife of Ham--Amram--the mother and father of Moses.

E-26 Dar, astăzi, eu nu vreau să fiu critic, dar când ea ajunge puţin bătrână, el doar o schimbă pentru un model nou. Se pare să fie in felul acela, ca şi cum ar schimba maşini sau ceva. Se pare ca şi cum acea dragoste de familie adevărată nu mai există mai mult. Doar ceva s-a întâmplat; viaţa căminului se termină. Noi nu mai avem căminul vechi American aşa cum îl aveam, cu mulţi ani în urmă.

E-26 And as here, some time ago I was preaching, and gave a little illustration, of how that Amram would come home at night, and he'd say, "Jochebed, I am so tired." And the fresh lashes on his back from a--a task master's whip...
And she would set down, patiently, perhaps, and wash out the--the places, and weep, and say, "Oh, Amram, isn't there something that can be done? "
Now, we could hear him say, "Oh dear, if you'd have been with me today and seen them beat them young boys, trying to pull those loads. But they were heartless. They treated them like they were animals, and that's our young man of Israel... Isn't there something can be done?"
That's what I wonder now. To see our young teen-age boys, that will be the men and women of tomorrow, our teens today, hair down in their neck, and britches pulled down over their hips, with a pistol stuck in their side, and a cigarette in the side of their mouth. What will it be? It's still slavery under the devil.

E-27 Există un lucru care vreau să-l spun, care este un alt lucru care se termină, este, că prietenia se termină. Se pare că nu mai avem prietenii pe care îi aveam. Şi prietenii pe care îi avem nu mai sunt prieteni loiali cum se obişnuia să fie. Se obişnuia să fie, eu îmi pot aminti, când cineva s-a îmbolnăvit în vecinătate, că fiecare venea în jur şi-i ajutau cu tot lucrul lor, şi întindeau o mână la orice putea să se facă. Stăteau cu ei toată noaptea câte o dată. Aşa cum deseori am zis, acesta-i adevărul, că, noi de-abea ştim că vecinul este mort până când o vedem în ziar. Prietenie!

E-27 "Isn't there something that can be done?" And Amram, perhaps one of the only ones of the nation would climb up a little stair step, regardless of how tired he was, and there each night he'd call on the God of Abraham, One that he'd learned, that come to Abraham, and come to Job, and come to Isaac, and come to Jacob in hours of distress. And surely if He was God in their day, He'd be God in that day. And if He was God in Moses' day, He's God today. He just needs to be called up out of history, and called on the scene of action.
And I can see Amram, night after night, no matter how tired... That proved his faith in that God. But today, the people, if they don't get everything they ask for the first time they pray, they seem to think that He's dead.
What we need is men and women today of gallant spirit. Men and women who are determined to hold on, till they see a God that really lived, come into action, that will not take "No." for an answer. They're determined to stay with it.

E-28 Tata are o cheie la casă, şi mama are o cheie. Şi ei amândoi sunt ieşiţi şi plecaţi, jumătate din noapte. Şi copiii, ei nu ştiu unde sunt. Şi cei mici sunt cu îngrijitoarea. Şi acela-i felul cum este trăită viaţa.

E-28 If they are sick, and the doctor has said they can't get well, yet something within them tells them they're going to be well, hold on no matter what takes place.
Have you joined the churches of the denominational world until you have sapped all your strength from walking from place to place, and you still can't find relief? There's still a God that answers prayer and saves from sin.

E-29 Voi ştiţi că Biblia prezice toate lucrurile acestea? Deci ce este aceasta atunci? Este că noi stăm într-o poziţie privind aceste lucruri terminându-se.

E-29 And as we can see Amram, on those wearying nights, back bleeding, climbing up the steps again, until two and three o'clock in the morning, praying, and seem like you just talking to the wind; but down in his Jewish heart there burned a faith, that no winds of doubt could ever blow out. That's the kind of men and women we need to rise on the scene today. If He doesn't answer tonight, He will tomorrow night. If He doesn't answer this year, He will next year, for He's a God--not "a" God--but "the" God.
And we see night after night, as Amram climbed the steps, and Jochebed would come up to him and say, "Amram, dear, you've been up here praying all night. Why don't you just tell some of the boys where you're working, and let them pray awhile."
"Well, honey, what if they don't do it? Somebody's got to do it. Somebody's got to pray through."
That's they way every Christian ought to feel tonight, not waiting for somebody else, but take the front ourselves and go through.

E-30 Să luăm viaţa de biserică. Acolo este unde a început toată. Viaţa de biserică se termină. Oamenii doar iau biserica, astăzi, aproape ca un idol, ca un stâlp totemic. Merg şed în biserică, cinci minute, şi, "Eu mi-am făcut religia." Vă plătiţi mica voastră contribuţie, orice este ea, să plătească păstorul. Ei nu o fac pe deplin; ei au o cină mică, şi se achită faţă de păstor. Şi dacă el nu este mulţumit, el se transportă pe undeva unde îi vor da un salar mai bun. Se pare că păstorul nu mai are chemare Divină. Se pare doar că începe să fie un tichet de masă pentru păstor. Căci, oamenii oriunde îi oferă cei mai mulţi bani, acolo merge el. Nu ar trebui să fie aşa.

E-30 If we'd believe the Bible to be a history, it's also a prophetic book that tells that that same God shall rise in the last days. And it's time for Him to come on scene. That's what Amram knowed, that Moses had prophesied, or--not Moses, pardon me--Abraham had been given a promise by this God of history Who hadn't answered a prayer in four hundred years, as far as we have record. But He made a promise that He would bring them out.
And it's seemingly, we've had a silent God for a long time. But the hour has come where He's going to rise on the scene.
One night when Amram would prayed, maybe for several years, and his hair, now, was turning gray, and no deliverance, but just getting worse, one night he got right down to business.
That's how we have to do it. Get right down to business. He said, "God, You promised this, and we've looked forward to it, and we seen the signs all year, and the time is at hand. It's time for You to do something about it."
While he was in deep concentrated prayer, praying with all of his heart, he looked, standing in the corner. He rubbed his eyes and looked again. There stood an angel with a sword drawn. He said, "Deliverance is coming. And you're going to bring a son into the world, and he's going to be the one to deliver them." See? God always answers prayer, doesn't He? if we just hold on.

E-31 Ar trebui să fie că un bărbat să fie chemat de Dumnezeu la o comunitate. Şi dacă el trebuia să stea acolo cum a făcut Ilie, pe vârful muntelui, la râul Cherit, şi să aştepte ciorile să-l hrănească, el ar trebui să stea până când misiunea lui Divină este împlinită. Nu contează dacă primeşte un ban, sau nu, aceasta ar trebui să fie chemarea lui Dumnezeu, întâi.

E-31 Moses, when he had led the children of Israel safely into the wilderness, and he came to the Red Sea, and the mountains on one side, and the desert's on the other, and Pharaoh's army, this a-way, and the Red Sea in ahead of them, and they were trapped in a little net. Seemed like that even nature would cry out. What's going to happen? They're finished; Pharaoh's army, by the tens of thousands to ride them down. But what did the people begin to murmur and complain. "Oh, it'd been better if we'd stayed back in our place where we were at."
But there was one among those people, who had the flame of God's faith burning in his heart, who believed that a historical God could rise on the scene in any kind of a difficult. Moses stood with his hands up to God and prayed, until a God of history rose on the scene to be a God in present day. And He opened up the way, and Israel went through the waters on dry land.

E-32 Dar aceasta, se pare, s-a schimbat la chemarea de bani, sau o poziţie mai mare şi ceva în ordinea aceea, sau să devină o persoană mai populară şi o biserică mai mare, sau ceva în felul acela.

E-32 Oh, it was not long after that until Joshua had led the same group, or their children, to the Jordan. And it was in the month of April, when the whole streams were swelling, and the Jordan was five times it's size. Looked like any good military leader would've brought them there different from that. And it was at that very time, when there wasn't a possibility to cross it, but Joshua'd remember, there was a God of history, forty years before, that opened the Red Sea. And He called on that God, and that God came down in great power, and become a God in present crises, and opened the Jordan, and crossed them over.

E-33 Şi apoi biserica, acolo, ei s-au delăsat. Ei au început să se sfârşească. Doar priviţi-o desfăşurându-se.

E-33 Was many years later, when our text reading, tonight, or subject reading, when Elijah had seen the curse of that nation and was up on the mountain... And for hundreds of years there had been no prayer answered in Israel. Yet, Elijah knew that there was a God of history that could come on the scene. And he challenged the unbelieving world to stand in the presence of this God and see which one would answer by fire. And the God, Who could protect the Hebrew children from the fiery furnace, brought down fire and consumed the sacrifice.
It was also not long after that, when a man had died by the name of Lazarus. And there was a God that still lived, that could take Enoch home without even seeing death, and take Elijah up on a chariot of fire, and He was called on the scene in the dark hour of death, and He acted just the way He would at any time. Yet He was a God of history, but was raised up from history to a present crises.
It was down by the Jericho gate, where a blind man set by the road crying. All hopes was gone; no doctors could do him any good; his money was spent. There was nothing left for him, but to set there and dream for a few days, till death would be a sweet relief. And one day, coming down the road, a God of history come on the scene in a present crises. God opened the eyes of the blind.

E-34 Acum eu încă sunt sub vârsta de cincizeci de ani. Şi eu pot să-mi amintesc de când mergeam la biserica Baptistă şi bisericile Metodiste, şi-i priveam într-o trezire de modă veche, când ei strigau şi lăudau pe Domnul, şi mergeau în sus şi-n jos pe intervale şi convingeau păcătoşii să vină la altar. Voi niciodată nu mai vedeţi aceea nicăieri. Ei obişnuiau să aibe adunări de rugăciune de modă veche în timpul unei treziri; şi un păcătos în cartier, un băiat sau o fată. Şi mămicele acelea bătrâne şi tăticii se rugau aşa de tare încât se rugau să aducă condamnare asupra acelor copii, iar ei îşi făceau calea lor jos spre altar, şi acolo veneau la Cristos.

E-34 It was in Jairus' house, where the doctors had failed, and turned a little girl back to the--to be--to die. And death had come in, and taken it's bitter toll, and had taken the only child of the home, the little girl of twelve, and stretched her out on a couch.
When a broken hearted, little preacher had to forsake his denomination and all of his friends, but he remembered that there was a God of history Who could raise the dead, and he went to find Him. "Seek and ye shall find; knock and it'll be opened unto you; ask and it shall be given unto you." He's still the same God.

E-35 Dar voi nu mai vedeţi aceea. Se pare că merge în ape mici. Aceasta nu se pare că ar trebui să fie în felul acela.

E-35 When this God, dwelling in a body called Jesus, the Son of God, when He was called on the scene, called up out of history, the God Who could raise the dead in the Old Testament, bring life back to a dead baby through a prophet, that God cannot die. He's God for eternity.
That baby laying down on the bed, stretched out, and little Jairus, knowing that the Shunammite got her baby back, he said, "That God of history, if He could ever be called into action, He's the same God today." And searching through--he'd heard of some mon--Man that claimed to have the power, and that was Jesus of Nazareth, Who they all hated. But he called Him on the scene, for He was the closest representative he could find of God of today--the God of a living God. And when He was called on the scene, and the historical God was called up, He acted the same way He did, when He spoke to Elijah on that dead baby.

E-36 Şi apoi se obişnuia să fie că aproape oricare din biserici ar fi avut, în anii din urmă când ei aveau o trezire într-o biserică, toate celelalte biserici cooperau. Şi ele veneau înăuntru şi ajutau, şi îşi trimeteau membrii lor acolo, şi închideau bisericile, şi aveau o trezire. Voi nu mai vedeţi aceasta.

E-36 Let me more say today, my brother or sister, in this present day, when crises, and when cancer is eating the world up, and diseases of all kind, the same historical God that cleansed the leper, healed the sick, and raised the dead, is the same God today. He's waiting anxiously for His people to call Him on the scene of action.
One Who could forgive a heart for committing adultery seven times in a day, He Who could cleanse the vilest sinner and make them white as a lily, that same God of history lives today to clean every blackened heart of sin and unbelief.

E-37 Acum doar ce s-a întâmplat? Şi ce veţi face referitor la aceasta? Aceasta doar împlineşte Cuvântul Dumnezeului cel viu. Şi aceasta indică, doi stâlpi: unul din ei, terminarea timpului; şi un altul, Venirea Domnului Isus. Căci Duhul Sfânt hotărât a vorbit şi a zis, "In zilele din urmă bisericile vor fi încăpăţânate, îngâmfate, iubitoare de plăceri mai mult decât iubitoare de Dumnezeu; călcători de cuvânt, acuzatori falşi, neînfrânaţi, şi dispreţuitori ai celor care erau buni." Deci dacă Biblia a prezis astfel de lucruri să fie, cum putem noi aştepta altceva decât aceea să se întâmple? "Având o formă de evlavie, şi negând Puterea de acolo."

E-37 There was a man had a boy with epilepsy, one day, and he took him to the church. And the disciples danced, and hollered around him for awhile, and could do no good, but there was still a God of history that lived. He was determined to find Him. Seeing them coming off the mountain, he run to Him and said, "Lord, have mercy on me. A devil's took my child, and he pines away and falls into the fire."
Jesus said, "I can, if you believe." If you believe what? If you believe, that the God of history still lives today. And He was called on the scene, and the epilepsy left the child.
That same God lives today. When the churches has failed, when politics has failed, when everything else has failed, and man has failed, and everything's failed, God can't fail. He's the God of this old black-backed Bible. His promise is just as true as they ever was, and it's time that His people called on Him, raise Him up from history, for it is written, "Jesus Christ, the same yesterday, today, and forever."

E-38 Mergeţi astăzi prin această naţiune, naţiunile noastre, şi aflaţi mica mână de credincioşi care cred; vreau să spun, credincioşi reali care cred că Isus Cristos într-adevăr trăieşte. Vedeţi, ei au adus biserica doar la un idol. Noi am trecut prin aceea, în ultimele câteva zile, în învăţătura noastră. Noi o aruncăm către biserica Catolică, idolii lor, şi se închină la ea aşa cum ei trec pe lângă biserică. Şi Protestanţii sunt tot atât de răi, doar aşa că ei merg acolo din când în când. Şi poate unii din ei doar merg odată pe an, şi aceea este la Paşti.

E-38 He's a historical God. And He's a present-time God. And in the last days He said, "I'll pour out of My Spirit upon all flesh. And signs and wonders shall follow them that believe. For in My Name they shall cast out devils. They shall speak with new tongues. If they take up serpents or drink deadly things, it would not harm them. And if they lay their hands on the sick, they shall recover."
That was a historical God that give the promise, and we're the people today, of His pastor. We're the sheep of His fold, and He's waiting on us to stand and call Him on the action. Call Him on the scene. Watch Him go in to move us. Watch Him do the supreme. Watch Him do the thing that man will wonder and scratch their heads and not understand it. He's the historical God and a present day God. He's waiting to be called out of history.

E-39 Eu am auzit un predicator aici nu cu mult în urmă, în oraş, care a făcut această remarcă. El a zis, "Eu am spus la tot poporul meu, în dimineaţa Paştelor, 'Un Crăciun fericit."' A zis, "Eu nu-i voi mai vedea până la Crăciun sau următorul Paşti. 'Un Crăciun fericit!"'

E-39 "Let's not look at Him. What good does a historical God do us if He's only a historical God?" What good would a historical God done Amram and Jochebed? What good would a historical God done to Moses? What good would a historical God done to Lazarus? What good would a historical done--God done to blind Bartimaeus at the gate? And what good would a historical God do you tonight, if He isn't the same today?
He is the same today. He forgives all of our sins and heals all of our diseases. The historical God, called up out of history, He will shine in this last day. What? When time is ending, when politics is ending, when life is ending, when everything's coming to the end, Jesus comes to the life. When everything's met it's doom, He's still shines, the Lily of the valley, the bright and morning Star. He is the same yesterday, today, and forever. Just call on a historical God and watch Him become a present God, raised up out of history to shine just as He did then. He will act the same. He will do the same. He will forgive the same. He will heal the same. His compassions is the same. His willingness is the same. And His power is the same. He's the same. He's waiting for our...

E-40 Şi aşa cum stăm aici, privind aceste lucruri desfăşurându¬se, şi fiecare din noi muritori, şi ştim că ceva trebuie să se întâmple. Aceasta doar nu poate continua în felul acesta.

E-40 You can't call Him with your lips. He doesn't come by lip service. He comes by faith. When your faith, not your long prayer, your burning out, but He comes with that little dim faith that's way down in your soul, that can take a hold and say, "That little pain that's been... that brought me to this Tabernacle tonight, can light my soul afresh, can send me away from here a-burning and singing just like the birds in the air. Why? He's a historical God and a present day God. He's waiting to be called on. Call upon the Lord. He will hear you.
Speak to Him in songs. Pray to Him and believe Him. He will answer. And these words I say, in closing, that's the reason this meeting tonight, that's the reason this meeting is started. I believe that the God, that told me twenty-seven years ago, when we put this foundation stone in yonder, that I'd preach the Gospel around the world... He brought it to pass. When they laughed and said, "Where you going, Billy, with your seventh grade education?"
I said, "I'm going in the Name of the Lord Jesus."

E-41 Fiecare persoană nu are timp să se oprească cinci minute. Ei doar sunt într-o împingere şi alergare, şi o grabă şi o înghesuire, prin stradă. Când copiii veneau sus pe autostradă în această după-masă, eu veneam... Sau, la amează, a fost. Eu veneam de la New Albany. Şi aici vine o doamnă în jos pe drum, printre copiii aceia, vreo... într-o zonă de douăzeci de mile, aproape şaizeci sau şaptezeci de mile peA oră, doar aşa de tare cât putea să despice. Şi unde mergea ea? In câteva minute, am zis, "Ce gândiţi despre asta?" la persoana care era cu mine. Aici veneau încă două maşini la întrecere, ca ultra rapid, drept în sus printre copiii aceia. Prin aleea noastră unde locuiam noi, dimineaţa, este ca o pistă de maşini; trebuie să se grăbească acasă să-şi spele vasele, sau să asculte la Arthur Godfrey, sau ceva. Unde mergeţi? Care-i treaba? Ce a supărat toată lucrarea, este pentru că bărbaţii şi femeile au devenit iubitori ai acestei lumi prezente. Lucrul mare, ar trebui să fie, să vină acasă să citească Biblia şi la timpul să se roage.

E-41 When I preached my sermon, before leaving, eleven years ago, across this pulpit, Miss Gurdy setting there, sang that, "Only Believe," and the great giants stood yonder, like... I preached on David and Goliath. There was science, and the great known world to condemn Divine healing, and put it to shame, and everyone tell me, "Boy, you'll crack up out there. They'll throw you in jail. They'll do this, that, or the other..." But the God of history had come on the scene, yonder, and told me to do it. And I did it, by His grace and His mercy.
That same God that was history of ten years ago, has raised on the scene again; just as sure as He brought that to pass, He shall bring this to pass. He's the God of history, and He's God of present day. He never slumbers or sleeps. He cannot die, for He had no beginning or no end.

E-42 Mă gândesc la mama lui John Wesley, Susanne. Ea era mama a şaptesprezece copii. Şi ea avea timp de petrecut, mă gândesc, erau două sau trei ore în fiecare zi în rugăciune. Şi a crescut şi mamă la şaptesprezece copii, care a născut pe unul dintre cei mai mari predicatori, şi unul dintre cei mai mari scriitori de cântări din ziua aceea, Charles şi John. Pentru că, ea şi-a luat timp să-l slujească pe Dumnezeu, şi nu şi-a pierdut vremea în lucrurile lumii.

E-42 And in your case, tonight, sinner friend, that little tickling feeling around your heart, that tells you that He is the same, that tells you that He can free you from every burden, and every crime, and every sin that you've committed against Him... What can you put your hopes in? Not even in your own home, not in your wife, not in you family, mother or father. "My hopes is built on nothing less than Jesus blood with Righteousness. When all around my soul gives way, then He's all my hope and stay. On Christ that solid rock we stand. All other grounds is sinking sand."
Church, friend, whatever it is, they're all coming to an end but He lives forever. And because He lives we live with Him.

E-43 Şi când noi am văzut temelia naţiunii noastre, temelia casei noastre, temelia bisericii noastre, scufundându-se, atunci, fraţilor, ce putem face? Atunci, eu vreau să spun aceasta. Oh, dacă aş avea un glas care să-l pot face un ecou către lume! Noi avem o temelie solidă rămasă, şi acela-i Cuvântul sfânt binecuvântat al lui Dumnezeu, Biblia. Căci toate cerurile şi pământul vor trece, dar Cuvântul lui Dumnezeu niciodată nu va trece. "Şi pe această Stâncă," Dumnezeu a zis, "Eu voi zidi Biserica Mea, şi porţile iadului nu pot izbuti împotriva Ei."

E-43 What would you give in exchange? What could you give? What if God called you tonight to answer at the judgment? What would you do about it? You put your hopes in the nation; it's breaking, like all others. Put your hopes in a certain election that's coming on--them man, I have nothing against them, but they're immorally, and going to leave. You can't put your hopes in nothing at all that's going to hold, but the God of history Who promised He'd rise.
And some blessed day, they may take to yonder and pour the dirt on top of you, the undertaker, but the Up-taker will come around one of these days. The undertaker will take you down, but the Up-taker will take you up, just as sure, for those who are dead in Christ will God bring with Him when He comes. For He's a God of history now to many, but He will be a God of present day when you accept Him as your Saviour, and find Him real to your heart. There'll be something in you that tells you... You might not be emotional; you might not cry; you might not speak with tongues; you might not run; you might not shout, but something will happen, that you'll know--that you'll know that something's taken place. Your life will tally right with that, as long as you live.
And when the last hour comes and you leave this world, you won't fear no evil, "For Thou art with me. Thy rod and Thy staff, they'll comfort me." When the doctor has turned you down, and walked away, and the cold veins has come up...

E-44 Deci ce privilegiu binecuvântat este pentru noi toţi, să ne întindem şi să luăm buna Biblie veche a lui Dumnezeu, şi să dăm paginile înapoi, şi să ştim că noi citim direct Adevărul. Şi să vedem că aceste timpuri s-au întâmplat în zilele care s-au dus, că ea vorbeşte despre un Dumnezeu istoric. Şi singura cale în care noi urmează să fim cândva, să facem faţă acestor căi, sau să-să cădem în linie, este să chemăm, din istorie, acel Dumnezeu istoric. Căci prin toate zilele, în distrugerea potopului, înaintea venirii lui Cristos, şi la diferite evenimente, El niciodată nu dă greş, când El a chemat. El are întotdeauna dreptate.

E-44 Like Mr. Vaught, here the other night, our notable ex-mayor here of the city, went to hear Mr. Nixon speak--died, right on the scene. Good, healthy man, as far as I know.
I'll go away from home and come back; my wife said, "Billy, did you know so-and-so died?"
The other day, my little girl was setting in school up here with a little girl on Thursday, and on Sunday they buried her. Took pneumonia, and it went to her heart or something and she... killed her. She was dead.
A friend of mine, Mrs. Williams, over here, Buff Williams' wife... I knowed him for years. Zella Brakeman, here, if she's in the building somewhere's, it's her sister. They lived right here next door for years, when we lived across the street. Went away. She'd been a little nervous; but she was gone when I come back. See what it is? Sometime it's... You're going to meet it. And all the money you can accumulate, all the friends you can accumulate (Them's all right), but all those, let that be secondarily. Believe a God of history, that He's a present day God just the same; see what He will do for you.
To you that's sick and needy, the doctor has turned you down and can do no more for you, remember, the God of history is the same God today. Let us pray, just a moment now, as we bow our heads.

E-45 Eu mă gândesc la un timp acum, acela când o naţiune a fost în captivitate. Ea a fost Israel. Şi ei erau jos în Egipt şi a fost făcut greu şi aspru, să slujească pe Egipteni. Se părea parcă fiecare se răcea. Aţi ştiut voi că Israel a fost în Egipt de două ori mai mult timp de cât Statele Unite au fost o naţiune? Noi nu suntem peste o sută şi cincizeci sau şaptezeci de ani vechime, ceva în felul acela. Şi ei au fost patru sute şi douăzeci de ani în robie, sau jos în Egipt. Dar a venit un timp, când se părea că toate speranţele s-au dus.

E-45 If there is those in here tonight, I know not. If there are those in here tonight, who knows for the salvation of your soul, that if that God Who promised that He'd come in a moment, in the twinkling of an eye, when you think not, if you're without Him, you just imagine you have Him... Remember, "there is a way that seemeth right, but the end thereof is the ways of death." If you're not positive that--that you are saved tonight, and He should come you'd go with Him, would you just do so much as to raise your hand to Him and by doing, say--say, "Be merciful to me, God."? Thank you. God bless you. Many hands went up.
Would there be another before we close, would just... and have the prayer... God bless you, young woman. Just don't be ashamed. Now, surely... What good does it do to preach a God of history, if He isn't the same today? And brother, sister, I say this; I read of a God of history one time. I read of Him in books; I read of Him in the Bible; but one day I met Him.

E-46 Dar acolo era un bărbat şi o femeie care se părea că avea credinţă într-un Dumnezeu istoric care a vorbit cu Abraham în timpul de criză, şi ei au crezut că ei Îl puteau chema şi El va răspunde. Şi acela era Ham-... Amram şi Iochebed, soţia lui Ham-... Amram, mama şi tatăl lui Moise. Şi ca aici, cu un timp în urmă, eu predicam şi am dat o mică ilustrare despre cum Amram venea acasă seara, şi el ar fi zis, "Iochebed, eu sunt aşa de obosit." Şi loviturile proaspete de bici pe spatele lui, de la biciul unui-unui supraveghetor.

E-46 I met Him. He come to me. He told me not to drink, not to smoke and--and defile myself, and He had something for me to do when I got a little older. I just a little boy. He--He proved that. He did it. Here's His picture hanging right here now, where science has took it. See? The world knows it. He's proved it among you. He knows every thought in your heart. He's proved Hisself; He's the same God today. He's not a God of history. Don't be just... let the world smuggle you down with the smut and stuff of the world. Believe Him right now.
[Blank.spot.on.tape--Ed.]
Would you raise your hand, some that hasn't, would raise your hand, say, "God, I'm not sure about it, but I want to be sure. Let me..." God bless you, young man. Somewhere... God bless you back there, sister. God bless you, brother. Someone else? God bless you, sister. God bless you over there, brother. That's right.
You say, "Brother Bill, would it mean anything to me to hold up my hand?" You go, hold up your hand once and find out. Always, brother, sister, when you do anything right, you feel good about it. Be honest. Now don't lie to God. You're not lying to God; He knows; you're lying to yourself. You will lie such a horrible thing, till even they can take you in the federal courts, and criminal courts, and put a lie detector on your arm, and you can try your best to tell that thing, make it sound like the truth, but your nerves will prove that you're telling a lie. Why? You wasn't made to lie. And if a lie detector knows, what about God?

E-47 Şi ea şedea jos răbdătoare, poate, şi spăla locurile, şi plângea şi zicea, "Oh, Amram, nu este nimic ce poate fi făcut?"

E-47 Well, you say, "Well, brother, I'm a Baptist, I'm Presbyterian, I'm Methodist..." That's all right. But I'm asking you one thing: have you ever met this God of history. Has He stood in the burning bush before you, and you know that He spoke back to your soul, and you know your sins are gone? If that isn't so, don't you take no chance, just on joining church, or went up there and felt a little good about it. You got to know Him. Not to hear of Him, not to have His blessings is Life, but to know Him is Life-- to know Him, personally know Him, Him, personal pronoun, know Him. Not know His Book, not be a good student, not be a good member, or a good men, or a good woman, that don't do it. The law did that, but to know Him--have you met Him? Is that God Who spoke to Moses in the burning bush, come before you? Have you heard Him speak to you, till you know it was Him? If He hasn't, just raise your hand, say, "God, speak to me now. Is that You humming around my heart? I--I want to know You."
God bless you, young lady. God bless you back there; that's good. That's right. Someone who hasn't, that's right. God bless you, sister. God bless you, young lady, here. That's good. God bless you, little lady over here.

E-48 Eu l-aş auzi zicând. "Oh, dragă, dacă tu ai fi fost cu mine astăzi, şi ai fi văzut cum îi bătea pe băieţii aceia tineri, încercând să tragă sarcinile acelea. Dar ei erau fără inimă. Ei îi tratau de parcă ei erau animale. Şi aceia sunt bărbaţii noştri tineri din Israel. Nu există ceva ce poate fi făcut?"

E-48 Now, real quietly, with your heads bowed, softly humming;
Some golden daybreak Jesus will come
Some golden daybreak, battles all won.
We'll shout the victory, break through the blue
Some golden daybreak for me, for you.
[Brother Branham hums the tune--Ed.] Now, you that raised your hands, if you so desire my prayers for you, and believe that God would hear me, you want to walk up here to the altar... Let me stand here and pray with you a little. Altar's open. God bless you, brother. God bless you. And God bless you, sister. Stand right up and come, if you believe God will help and hear prayer for me to help you come through to Him, to know Him. Walk right up now, won't you?
Some golden daybreak Jesus will come; (How do we know it won't be in the morning?)
Battles...
That battle you're fighting, right now, won't you let it be won right now, buddy... Let it won right now, so you can shout the...
Some golden daybreak, for me, for you.
Some golden daybreak Jesus will come;
Just get right up, that's right. Make your way right up around...
Battles are won;
We'll shout the victory, break through the blue;
Some...
Won't you come now, while we're waiting. We'll help you here in prayer, the prayer of faith. Does a lot for us. Won't you come. I'm persuading you to come accept the God of present time, not just a--a God that--that you go to a church and say, "Well, I joined the church." That God won't work. A Methodist God, a Baptist God, a Presbyterian God, a Pentecostal God, they won't work. Get the God of this Bible. A Pentecostal God will go right out in the world. A Methodist God, or a Baptist God, or any other denominational God... But the God of this Bible will make you like Jesus. He sure will. His Spirit will dwell in you, and all your life will be changed. That temper, that malice, that unforgiving spirit, that thing, it'll canker your soul in a lost eternity. I'm just swinging forth a net now. It's up to you. Follow it in, won't you. Move right out around the altar here. Many of you raised your hands back there. The people will let you up around their seats. Lord bless you, young man.

E-49 Aceea-i ce mă întreb eu acum. Să văd pe băieţii noştri adolescenţi, care vor fi bărbaţii şi femeile de mâine, adolescenţii noştri de astăzi. Părul jos pe gâtul lor, şi pantalonii traşi în jos pe şoldurile lor, cu un pistol băgat de o parte, o ţigară în colţul gurii lor. Ce va fi aceasta? Este încă robie sub Diavolul. Nu există nimic ce poate fi făcut?

E-49 Now, while she's softly playing the music, here stands several around the altar--seven souls, that's come forward to stand around the altar. Do you know seven is the perfect number to God? Perfection. Holy Spirit's just come down on a person standing here, just now. That's what I call the Holy Spirit, brother.
Now, He's here, to each one of you. Just be humble in your hearts. What if this is the last time you was ever going to stand around an altar, this was the last prayer you was ever going to say, right now? Jesus was going to come. He might knock at your door before morning, you know. You got to go some day. And if He's a God of all; He's a God of history, and He's a God of today. He spoke to you. You've raised up here before Him, to meet Him. You've come forward to meet Him; He will meet you. He's standing right here, now. Just in your heart confess all that you've done that's wrong. Say, "God, be merciful to me a sinner. I've done wrong, and I--I now confess with all my heart that I'm wrong. I want you to be merciful to me and forgive me of my sins. I--I'll serve You the rest of my days. And let this little fire, that's burning in my heart, little faith that made me come up here at this altar tonight, let it just catch way down deep in my soul. Let it catch right here now, and something burn out that just tells me, 'Yes, You live; Jesus, and I love you.' And I'm going to see You on the scene in the next few hours, doing things, great things. I'm so glad that I come forward when You spoke to my heart. I'm going to see You make cancers to leave the people, heal the sick and the needy, hear them return back, testifying what God has did for them--a God of history Who's raised up out of history and is the same today, coming on the scene, because He's coming this time to stay: His second coming." Let us pray now. You pray with me, each one of you.

E-50 Şi Amram, poate unul din singurii din naţiune, se urca pe câteva scări, indiferent de cât de obosit era el. Acolo, în fiecare seară, el chema pe Dumnezeul lui Abraham, Acela care el a învăţat că a venit la Abraham, şi a venit la Iov, şi a venit la Isaac, şi a venit la Iacob, în ceasurile de durere. Şi, cu siguranţă, dacă El era Dumnezeu în ziua lor, El ar fi Dumnezeu în acea zi.

E-50 Dear God, I bring before Thee, just now, these seven. The first night produced seven wandering stars. You said in Your precious Word, "No man can come to me except My Father draws him first. And he that comes to Me I will in no wise cast out, but will give eternal Life, and will raise him up at the last day." Lord, that's Your promise. And by an emotion, an action of conviction, these seven, precious, wandering souls has stepped forward tonight, because they believe that the God that was--spoke to the prophets, the God that spoke to the blind man, He lives yet today. And they step forward to meet Him.
That same God Who made the promise and met the leper on his own grounds, Who met the woman with the blood issue at the river bank, Who met death at the grave of Lazarus and turned him around, is the same God tonight, Who stands here to meet this spiritual death, and turn him around, and say, "Take your hands from these, who have come to confess Me upon the wooing of My Spirit. I'll give unto them eternal Life, and no man can take them from Me. I'll raise them up at the last day."

E-51 Şi dacă El era Dumnezeu în ziua lui Moise, El este Dumnezeu astăzi. El doar are nevoie să fie chemat din istorie, şi să fie chemat pe scena acţiunii.

E-51 We thank You for them, Father. And we pray that they will remain faithful in Your hands, until death shall set them free, when they shall enter into the joys of the Lord on that great day, when the wedding supper is being set across the skies, that when the King comes out and says, "You remember that first day of October 1958, at that little concrete tabernacle, you walked up and took Me as your Saviour. I spoke to you. You were a sinner then, but now I saved you. And now you're mine, and you have eternal Life. Now, enter into the joys that I've prepared for you from the foundation of the world." Grant it, Lord. They are Yours now. We commit them to Thee, in Jesus Christ's Name, amen.

E-52 Şi eu pot vedea pe Amram, seară de seară, nu contează cât era de obosit; aceea a dovedit credinţa lui în acel Dumnezeu.

E-52 Now, with your heads bowed, the audience, I'm going to ask each of you here at the altar, do you feel down in your heart now, from the very depths of your soul, that the little flame of faith that told you to come forward to the altar here, to do this act, that you have now done, after raising your hand and walking forward, do you feel that that little flame has begin to burn towards a real living faith in your heart, and you now believe that Jesus has forgive your sins and you're going to be His from now on? If you do, would you raise your right hand to Him, the ones around the altar, raise up your right hand, if you feel like that Jesus has forgive all your sins. One around...
Now, there's two, three hands not up. Now, just keep a-praying everyone...

E-53 Dar, astăzi, oamenii, dacă ei nu pot obţine tot ce cer ei, de prima dată când se roagă, ei pare că gândesc că El este mort. Ceea ce avem nevoie este bărbaţi şi femei, astăzi, cu un duh galant, bărbaţi şi femei care sunt hotărâţi să o ţină înainte, până când ei văd un Dumnezeu care într-adevăr trăieşte, să vină în acţiune, care nu vor lua pe nu ca un răspuns. Ei sunt hotărâţi să rămână cu aceasta. Dacă sunt bolnavi, şi doctorul a zis că ei nu pot să se facă bine, totuşi Ceva din ei le spune că ei vor fi bine. Ţineţi-o înainte, nu contează ce are loc! V-aţi ataşat de bisericile lumii denominaţionale, după ce v-aţi stors toată tăria de la a umbla din loc în loc, şi voi încă nu puteţi găsi alinare? Acolo încă este un Dumnezeu care răspunde la rugăciune şi salvează din păcat.

E-54 Şi aşa cum noi putem vedea, Amram, în acele seri obositoare, cu spatele sângerând, urcând scările din nou, până la ora două sau trei dimineaţa, se ruga, şi se părea ca şi cum el vorbea către vânt. Jos în inima lui de Iudeu acolo ardea o credinţă pe care nici un vânt de îndoială nu putea să o stingă vreodată.

E-55 Acela-i felul de bărbaţi şi femei ce noi avem nevoie să se ridice astăzi pe scenă. Dacă El nu răspunde seara aceasta, El va răspunde mâine seară. Dacă El nu răspunde anul acesta, El va răspunde anul viitor. Căci, El este un Dumnezeu; nu un zeu, ci Dumnezeul.

E-56 Şi noi îl vedem, seară de seară, cum Amram a urcat scările. Şi Iochebed venea sus la el şi zicea, "Amram, dragă, tu ai fost aici sus rugându-te toată noaptea. De ce nu le spui la unii dintre băieţii aceia unde lucrezi, şi să-i laşi pe ei să se roage un timp?"

E-57 "Ei bine, scumpa, ce dacă ei nu o face? Cineva trebuie să o facă. Cineva trebuie să se roage înainte."

E-58 Acela-i felul cum fiecare Creştin ar trebui să se simtă în seara aceasta; nu să aştepte după altcineva, ci să o luăm în frunte, noi înşine, şi să mergem înainte. Dacă noi credem Biblia a fi o istorie, ea este de asemenea o Carte profetică care spune că acelaşi Dumnezeu se va ridica în zilele din urmă. Şi este timpul ca El să vină pe scenă.

E-59 Aceea-i ce ştia Amram. Că Moise a profeţit... Sau, nu Moise. Scuzaţi-mă. Lui Abraham i s-a dat o promisiune de către acest Dumnezeu al istoriei, Care nu a răspuns o rugăciune în patru sute de ani, din câte avem noi înregistrat. Dar El a făcut o promisiune că El îi va scoate afară.

E-60 Şi, se pare, că noi am avut un Dumnezeu tăcut pentru un timp îndelungat, dar ora a venit unde El se va ridica pe scenă.

E-61 Într-o seară când Amram s-a rugat, poate, pentru câţiva ani. Şi părul lui afum se încărunţea, şi nu era eliberare, ci doar se făcea mai rău. Intr-o seară el a venit drept jos la treabă. Aşa este cum noi trebuie să o facem; să mergem drept jos la treabă. El a zis, "Dumnezeule, Tu ai promis aceasta. Şi noi am aşteptat-o. Şi noi vedem că toate semnele sunt aici, şi timpul este aproape. Este timpul ca Tu să faci ceva cu aceasta."

E-62 În timp ce el era în rugăciune adânc concentrată, rugându¬se cu toată inima lui, el s-a uitat, stând în cqlţ. El şi-a frecat ochii şi s-a uitat din nou. Acolo stătea un Inger cu o sabie scoasă. El a zis, "Izbăvirea vine. Şi tu vei naşte un fiu în lume, şi el va fi acela care-i va izbăvi." Vedeţi?

E-63 Dumnezeu întotdeauna răspunde rugăciunii. Nu răspunde El? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Dacă noi doar o ţinem înainte!

E-64 Moise, când el a condus copiii lui Israel, cu credincioşie, în pustie, şi el a venit la Marea Roşie. Şi munţii de o parte, şi pustia de cealaltă, şi armata lui Faraon de această parte, şi marea Roşie înaintea lor. Şi ei au fost în capcană într-un gât mic. Se părea căci chiar şi natura ar fi strigat. Ce se va întâmpla? Ei sunt terminaţi. Armata lui Faraon, cu zecile de mii, să-i calce jos.

E-65 Dar ce a făcut poporul? Au început să murmure şi să se plângă. "Oh, ar fi fost mai bine dacă am fi rămas înapoi în locul nostru unde am fost."

E-66 Dar a existat unul printre oamenii aceia, care avea flacăra credinţei lui Dumnezeu arzând în inima lui, care a crezut că Dumnezeul istoric s-ar putea ridica pe scenă în orice fel de dificultate. Moise a stat cu mâinile în sus spre Dumnezeu, şi s¬a rugat până când un Dumnezeu din istorie s-a ridicat pe scenă să fie un Dumnezeu în ziua prezentă. Şi El a deschis calea, şi Israel a trecut prin ape, pe teren uscat.

E-67 Oh, nu a fost mult după aceea, până când Iosua a condus acelaşi grup, sau copiii lor, la Iordan. Şi a fost în luna Aprilie când toate pârâurile se umflă, şi Iordanul era de cinci ori mărimea lui. Se părea ca şi cum orice bun conducător militari¬ar fi adus acolo diferit de aceea. Şi a fost chiar la timpul acela, când nu a fost nici o posibilitate să-l treci. Dar Iosua şi-a amintit că era un Dumnezeu din istorie, cu patruzeci de ani înainte, care a deschis Marea Roşie, şi el a chemat pe acel Dumnezeu. Şi acel Dumnezeu a venit jos în putere mare, şi a devenit un Dumnezeu în criza prezentă, şi a deschis Iordanul şi i-a trecut dincolo.

E-68 A fost cu mulţi ani mai târziu, când citirea textului nostru, în seara aceasta, citirea subiectului nostru, când Elisei a văzut blestemul acelei naţiuni, şi era sus pe munte, şi pentru sute de ani acolo nu a fost răspuns la rugăciune în Israel. Totuşi, Elisei ştia că exista un Dumnezeu din istorie care ar putea veni pe scenă. Şi el a provocat lumea necredincioasă să stea în prezenţa acestui Dumnezeu şi să vadă care va răspunde prin foc. Şi Dumnezeu care a putut ocroti copiii Evrei de la cuptorul aprins a coborât foc şi a consumat jertfa.

E-69 A fost de asemenea nu cu mult după aceea când un om a murit, cu numele de Lazăr. Şi acolo era un Dumnezeu care încă trăia, care l-a putut lua pe Enoh Acasă chiar fără să vadă moartea, şi să-l ia pe Ilie sus într-un car de foc. Şi El a fost chemat pe scenă, în ora întunecată a morţii, şi El a acţionat chiar în felul cum El ar fi acţionat la orice dată. Totuşi, El era un Dumnezeu din istorie, dar a fost înălţat din istorie la o criză prezentă.

E-70 A fost jos pe la poarta Ierihonului unde un om orb şedea lângă drum, strigând. Toate speranţele erau duse. Nici un doctor nu-i putea face vreun bine. Banii lui au fost cheltuiţi. Nu mai era nimic pentru el rămas decât să şadă acolo şi să viseze pentru câteva zile, până când moartea ar fi o dulce alinare. Şi într-o zi, coborând în jos pe drum, un Dumnezeu din istorie a venit pe scenă, într-o criză prezentă. Dumnezeu a deschis ochii orbului.

E-71 A fost în casa lui Iair, unde doctorii au eşuat, şi au trimis fetiţa înapoi să-să fie să moară. Şi moartea a intrat şi şi-a luat plata ei amară, şi a luat singurul copil, al casei, fetiţa de doisprezece ani, şi a întins-o pe un pat. Când un mic predicator cu inima frântă a trebuit să-şi părăsească cultul lui şi toţi prietenii lui, dar el şi-a amintit că există un Dumnezeu din istorie care ar putea învia morţii. Şi el a mers să-L găsească.

E-72 "Căutaţi, şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide; cereţi, şi vi se va da." El este încă acelaşi Dumnezeu.

E-73 Când acest Dumnezeu, care locuia într-un trup numit Isus, Fiul lui Dumnezeu, când El a fost chemat pe scenă, chemat din istorie, Dumnezeul Care a putut învia morţii în Vechiul Testament, să aducă viaţa înapoi la un copil mort printr-un profet. Acel Dumnezeu nu poate muri. El este Dumnezeu pentru Eternitate.

E-74 Copilul acela zăcând acolo pe pat, întins. Şi micul Iair ştiind că Sunamita şi-a primit copilul ei înapoi, el a zis, "Acel Dumnezeu din istorie, dacă El ar putea cândva să fie chemat în acţiune, El este acelaşi Dumnezeu astăzi." Şi cercetând înainte, el a auzit de ceva Om-Om care pretindea să aibe puterea, şi acela era Isus din Nazaret, pe Care ei toţi îl urau. Dar el L-a chemat pe scenă, căci El era cel mai apropiat reprezentativ ce-l putea găsi al lui Dumnezeu în acea zi, un Dumnezeu al Dumnezeului cel viu. Şi când El a fost chemat pe scenă, şi Dumnezeul istoric a fost chemat, El a acţionat în acelaşi fel cum El a făcut când El a vorbit lui Ilie la copilul acela mort.

E-75 Lasă-mă să mai spun astăzi, fratele meu, soră, în această zi prezentă când crizele, şi când cancerul mănâncă lumea, şi boli de tot felul; acelaşi Dumnezeu istoric care a curăţit lepra, a vindecat bolnavii, şi a înviat morţii, este acelaşi Dumnezeu astăzi. El aşteaptă nerăbdător ca poporul Lui să-L cheme pe scena acţiunii.

E-76 Acela Care a putut ierta o stricată care a comis adulter de şapte ori pe zi; El Care putea curăţi cel mai rău păcătos şi să-l facă alb ca un crin; acelaşi Dumnezeu din istorie trăieşte astăzi, să curăţească orice inimă înnegrită de păcat şi necredinţă.

E-77 Acolo era un om care avea un băiat cu epilepsie într-o zi, şi el l-a dus la biserică, şi ucenicii au dansat şi au strigat în jurul lui, pentru o vreme, şi nu i-a putut face nici un bine. Dar acolo încă era un Dumnezeu din istorie care a trăit. El a fost hotărât să-L găsească. Văzându-L coborând de pe munte, el a alergat la El, şi a zis, "Doamne, ai milă de mine. Un drac mi-a luat copilul, şi el se prăpădeşte şi cade în foc."

E-78 Isus a zis, "Eu pot, dacă tu crezi." Dacă tu crezi ce? Dacă crezi că Dumnezeul din istorie încă trăieşte astăzi. Şi El a fost chemat pe scenă, şi epilepsia a părăsit copilul.

E-79 Acelaşi Dumnezeu trăieşte astăzi; când bisericile au dat greş, când politica a dat greş, şi totul altceva a dat greş, şi omul a dat greş, şi totul a dat greş. Dumnezeu nu poate da greş. El este un Dumnezeu al acestei vechi, Biblii cu spate negru. Promisiunea Lui este tot aşa de adevărată cum au fost Ele întotdeauna. Şi este timpul ca poporul Lui să-L cheme, să-L înalţe din istorie. Căci este scris, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci." El este un Dumnezeu istoric, şi El este un Dumnezeu la timpul prezent.

E-80 "Şi în zilele din urmă," El a zis, "Eu voi turna din Duhul Meu peste toată făptura, şi semne şi minuni vor urma pe cei ce cred; căci în Numele Meu ei vor scoate draci; ei vor vorbi în limbi noi; dacă vor lua şerpi, sau vor bea lucruri de moarte, nu¬i va vătăma; şi dacă-şi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşa."

E-81 Acela a fost un Dumnezeu istoric care a dat promisiunea, si noi suntem astăzi poporul păşunii Lui. Noi suntem oile turmei Lui, şi El ne aşteaptă să ne ridicăm şi să-L chemăm în acţiune. Chemaţi-L pe scenă. Priviţi-L intrând în mişcări. Priviţi-L făcând supremul. Priviţi-L făcând lucrul ca omul să se întrebe, şi să-şi scarpene capul, şi să nu o înţeleagă. El este un Dumnezeu istoric, şi un Dumnezeu al zilei prezente. El aşteaptă să fie chemat din istorie.

E-82 Să nu privim la El; la ce ne foloseşte un Dumnezeu istoric dacă El este numai un Dumnezeu istoric? Ce bine ar fi făcut un Dumnezeu istoric lui Amram şi Iochebed? Ce bine ar fi făcut un Dumnezeu istoric lui Moise? Ce bine ar fi făcut un Dumnezeu istoric lui Lazăr? Ce bine ar fi făcut un Dumnezeu istoric orbului Bartimeu la poartă? Şi ce bine ţi-ar face ţie un Dumnezeu istoric, în seara aceasta, dacă El nu este acelaşi astăzi?

E-83 El este acelaşi astăzi. El ne iartă toate păcatele, şi ne vindecă toate bolile. Dumnezeul istoric, chemat din istorie, El va străluci în această zi de Lumină. Ce? Când timpul se sfârşeşte, când politica se sfârşeşte, când viaţa se sfârşeşte, când totul vine la sfârşit, Isus vine la Lumină. Când totul şi-a întâlnit soarta, El încă străluceşte, "Crinul din Vale, Luceafărul Strălucitor al Dimineţii."

E-84 El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Doar chemaţi pe Dumnezeul istoric, şi priviţi-L devenind un Dumnezeu prezent, înălţat din istorie, să strălucească tot aşa cum a strălucit El atunci. El va acţiona la fel. El va face la fel. El va ierta la fel. El va vindeca la fel. Compasiunea Lui este la fel. Voinţa Lui este la fel. Şi Puterea Lui este la fel. El este acelaşi. El aşteaptă pentru a noastră...

E-85 Voi nu-L puteţi chema cu buzele voastre. El nu vine prin serviciul buzelor. El vine prin credinţă. Când credinţa voastră; nu rugăciunea voastră lungă, mistuirea voastră.

E-86 Ci El vine prin acea mică, credinţă tainică care este jos de tot în sufletul vostru, care poate să se prindă şi să zică, "Acel lucru mic care a fost, el m-a adus la acest tabernacol în seara aceasta, poate să-mi lumineze sufletul din nou, poate să mă trimită departe de aici, arzând şi cântând, chiar ca păsările în aer." De ce? El este un Dumnezeu istoric şi un Dumnezeu al zilei prezente. El aşteaptă să fie chemat. Chemaţi pe Domnul. El vă va auzi. Vorbiţi-I, în psalm. Rugaţi-vă Lui şi credeţi-L. El va răspunde.

E-87 Şi aceste cuvinte le spun, în încheiere. Acela-i motivul aceastei adunări, din seara aceasta. Acesta-i motivul că această adunare a început. Eu cred că Dumnezeul care mi-a spus, cu douăzeci şi şapte de ani în urmă, când noi am pus această piatră de temelie acolo, că eu voi predica Evanghelia în jurul lumii. El a adus-o la îndeplinire. Când ei au râs şi au zis, "Unde mergi tu, Billy, cu pregătirea ta de şapte clase?"
Eu am zis, "Eu merg în Numele Domnului Isus."

E-88 Când am predicat predica mea înainte de a pleca, cu unsprezece ani în urmă, peste acest amvon, şi D-na Gertie şezând acolo, a cântat aceea, Crede Numai. Şi marele uriaş a stat acolo, cum am predicat despre David şi Goliat. Acolo era ştiinţa şi marea lume cunoscută, să condamne vindecarea Divină şi să o facă de ruşine. Şi fiecare îmi spunea, "Băiete, tu vei nebunii acolo afară. Ei te vor arunca în temniţă. Ei vor face aceasta, aceea, sau cealaltă. Dar Dumnezeul din istorie a venit acolo pe scenă, şi mi-a spus să o fac. Şi eu am făcut-o prin harul Lui şi mila Lui. Acelaşi Dumnezeu care a fost istorie, de zece ani în urmă, s-a ridicat pe scenă din nou. Tot aşa de sigur cum a adus El aceea la îndeplinire, El o va aduce pe aceasta la îndeplinire. El este Dumnezeul istoriei, şi El este Dumnezeul zilei prezente. El nu aţipeşte nici nu doarme. El nu poate muri, căci El nu a avut început sau sfârşit.

E-89 În cazul vostru, în seara aceasta, prieten păcătos, acel sentiment pâlpâitor din jurul inimii tale, care îţi spune că El este acelaşi, care îţi spune că El poate să te elibereze de fiecare povară şi fiecare crimă, şi fiecare păcat pe care l-ai făcut împotriva Lui.

E-90 În ce îţi poţi tu pune speranţele tale? Nici măcar în casa ta proprie, nici în soţia ta, nici în familia ta, mama sau tata.
Nădejdea mea nu este zidită pe nimic mai puţin
Decât pe Sângele lui Isus cu neprihănire;
Când totul în jurul sufletului meu cedează,
Atunci El este toată nădejdea şi sprijinul meu.
Pe Cristos, acea Stâncă solidă, noi stăm;
Toate celelalte terenuri sunt nisip mişcător.

E-91 Biserică, prieten, orice este, ele toate vin la un sfârşit. Dar El trăieşte pentru totdeauna. Şi pentru că El trăieşte, noi trăim cu El.

E-92 Ce aţi da voi în schimb? Ce aţi putea da voi? Cum ar fi dacă Dumnezeu v-a chemat în seara aceasta să răspundeţi la Judecată? Ce aţi face referitor la aceasta? Vă puneţi speranţele în naţiune? Ea se strică, ca toate celelalte. Vă puneţi speranţele în anumite alegeri care vor veni? Oamenii aceia, eu nu am nimic împotriva lor, dar ei sunt muritori şi vor pleca. Voi nu vă puteţi pune speranţele în nimic de fapt, care va ţinea, decât în Dumnezeul istoriei Care a promis că El se va ridica. Şi într-o zi binecuvântată...

E-93 Ei vă pot duce acolo să toarne ţărâna peste voi, antreprenorul, dar Ridicătorul va veni pe acolo într-una din aceste zile. Antreprenorul vă va duce jos, dar Ridicătorul vă va lua sus tot aşa de sigur. "Căci cei ce sunt morţi în Cristos Dumnezeu îi va aduce cu El când El vine." Căci El este un Dumnezeu al istoriei acum, pentru mulţi, dar El va fi un Dumnezeu al zilei prezente când Îl acceptaţi ca Salvatorul vostru şi-L găsiţi real pentru inima voastră. Va fi Ceva în voi care vă spune. Voi aţi putea să nu fiţi emoţionali. Voi aţi putea să nu plângeţi. Voi aţi putea să nu vorbiţi în limbi. Voi aţi putea să nu alergaţi. Voi aţi putea să nu strigaţi. Dar ceva se va întâmpla, ca voi să ştiţi, ca voi să ştiţi că ceva a avut loc. Viaţa voastră se va potrivi chiar cu aceea, atât timp cât veţi trăi. Şi când vine ultima oră şi voi părăsiţi această lume, voi nu vă temeţi de mei un rău. "Căci Tu eşti cu mine. Toiagul Tău şi nuiaua Ta, mă vor mângâia." Când doctorul v-a refuzat, şi a plecat, şi venele reci vin în sus.

E-94 Ca Dl. Vauder noaptea trecută, remarcabilul nostru fost primar de aici al oraşului, a mers să-l asculte pe Dl. Nixon vorbind, a murit chiar pe scenă. Bun, om sănătos, din câte ştiu eu.

E-95 Eu voi pleca de acasă, vin înapoi, soţia mea a zis, "Billy, ai ştiut că Cutare-şi-cutare a murit?"

E-96 Zilele trecute, fetiţa mea stând în şcoală aici sus, cu o fetiţă, joi, şi duminică ei au îngropat-o. A primit pneumonie. Aceasta a mers la inima ei sau ceva, şi (ea) a omorât-o. Ea era moartă.

E-97 Şi o prietenă de-a mea, D-na. Williams de aici, soţia lui Buck Williams, eu l-am cunoscut cu anii. Zella Brakeman de aici, ea este aici în clădire pe undeva, aceasta era sora ei, care a locuit chiar aici, uşa alăturată, cu anii, când noi am locuit vizavi pe stradă. A plecat; ea a fost puţin agitată, dar ea a fost dusă când m-am întors.

E-98 Vedeţi ce este aceasta? Cândva, este, voi o veţi întâlni. Şi toţi banii ce-i puteţi acumula, toţi prietenii care-i puteţi acumula... Ei sunt în ordine. Dar, toate acelea, lăsaţi ca aceea să fie în al doilea rând. Credeţi un Dumnezeu al istoriei, că El este un Dumnezeu al zilei prezente, tot la fel, vedeţi ce va face El pentru voi.

E-99 Către voi care sunteţi bolnavi şi în nevoie, doctorul v-a refuzat şi nu mai poate face nimic pentru voi. Amintiţi-vă, Dumnezeul din istorie este acelaşi Dumnezeu astăzi.
Să ne rugăm doar un moment acum, aşa cum ne aplecăm capul.

E-100 Dacă există din aceia aici în seara aceasta... Eu nu ştiu. Dacă sunt din aceia aici, în seara aceasta, care ştiţi pentru salvarea sufletului vostru, că dacă acel Dumnezeu Care a promis că El va veni într-un moment, la o clipeală de ochi, când nu vă gândiţi. Dacă sunteţi fără El, voi doar vă imaginaţi că Îl aveţi, amintiţi-vă, "Există o cale care pare dreaptă, dar sfârşitul ei este calea morţii." Dacă nu sunteţi siguri căci-căci sunteţi salvaţi, în seara aceasta, şi dacă El ar veni, voi aţi merge cu El, aţi vrea să faceţi măcar atât să vă ridicaţi mâna spre El, şi prin a face aşa, ziceţi-ziceţi, "Ai milă de mine, Dumnezeule." Îţi mulţumesc. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Multe mâini s-au ridicat. Ar mai fi un altul înainte să încheiem? Aţi vrea... şi să avem rugăciunea. Dumnezeu să te binecuvânteze, femeie tânără. Doar nu vă ruşinaţi acum. Sigur.

E-101 La ce bun să predici un Dumnezeu al istoriei, dacă El nu este acelaşi astăzi? Şi, frate, soră, eu spun aceasta. Eu am citit despre un Dumnezeu al istoriei odată. Eu am citit despre El în cărţi. Eu am citit despre El în Biblie. Dar într-o zi eu L-am întâlnit. Eu L-am întâlnit. El a venit la mine. El mi-a spus să nu beau, să nu fumez şi-şi să nu mă întinez, şi El avea ceva ca eu să fac când ajung puţin mai în vârstă. Eu eram doar un băieţel. El-El a dovedit asta. El a făcut-o. Aici este fotografia Lui atârnând chiar aici acum, când ştiinţa a luat-o. Vedeţi? Lumea o ştie. El a dovedit-o printre voi. El cunoaşte fiecare gând din inima voastră. El s-a dovedit pe Sine. El este acelaşi Dumnezeu astăzi. El nu este un Dumnezeu al istoriei.

E-102 Nu fiţi doar... lăsaţi ca lumea să vă furişeze jos cu murdăria şi lucrurile lumii. Credeţi-L chiar... [Porţiune neînregistrată pe bandă – Ed.] Vreţi să vă ridicaţi mâna? Unii care nu au ridicat, aţi vrea să vă ridicaţi mâna, ziceţi, "Dumnezeule, eu nu sunt sigur despre aceasta, dar eu vreau să fiu sigur. Lasă-mă..."

E-103 Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Cineva? Şi Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo în spate, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Altcineva? Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo, frate. Aceea-i bine.

E-104 Voi ziceţi, "Frate Bill, ar însemna aceasta ceva pentru mine, să-mi ţin mâna sus?" Tu ţine-ţi mâna sus, odată, şi vei afla. Întotdeauna, frate, soră, când faci ceva corect, tu te simţi bine referitor la aceasta.

E-105 Fii cinstit. Acum, să nu minţiţi pe Dumnezeu. Voi nu-i minţiţi lui Dumnezeu. El ştie. Voi vă minţiţi pe voi. Ştiţi, o minciună este un lucru aşa de oribil, încât chiar ei vă pot duce în tribunalele federale şi tribunalele criminale, şi-şi să pună un detector de minciuni pe braţul vostru, şi voi puteţi încerca din câte ştiţi mai bine să spuneţi lucrul acela, să-l faceţi să sune ca adevărul, dar nervii voştri vor dovedi că voi spuneţi o minciună. De ce? Voi nu aţi fost făcuţi să minţiţi. Şi dacă un detector de minciuni ştie, dar mai Dumnezeu?

E-106 Voi ziceţi, "Dar, frate, eu sunt un Baptist. Eu sunt Prezbiterian. Eu sunt Metodist." Aceea este în ordine.

E-107 Eu te întreb un lucru. L-ai întâlnit cândva pe acest Dumnezeu din istorie? A stat El în rugul aprins înaintea ta, şi tu ştii? Şi a vorbit El înapoi sufletului tău, şi tu ştii că păcatele tale sunt duse? Dacă aceea nu este aşa, să nu iei nici o şansă doar în ataşare de biserică, sau ai mers sus acolo şi te-ai simţit puţin bine cu aceasta. Tu trebuie să-l cunoşti pe EL Nu să auzi despre El, nu să ai binecuvântările Lui, este Viaţa. Ci, să-l cunoşti pe El, este Viaţă; să-l cunoşti pe El, personal să-l cunoşti pe El; pe El, pronume personal, să-L cunoşti. Nu să-i cunoşti Cartea Lui, nu să fii un bun student, nu să fii un membru bun, sau un om bun sau o femeie bună. Aceea nu o face; legea a făcut aceea. Ci, să-l cunoşti pe El! L-ai întâlnit tu pe El? Este acela Dumnezeu, care i-a vorbit lui Moise în rugul aprins, care a venit înaintea ta? L-ai auzit tu vorbind către tine, încât tu ştii că era El? Dacă El nu a fost, doar ridicaţi-vă mâna, ziceţi, "Dumnezeule, vorbeşte-mi acum. Eşti Tu acela care murmuri în jurul inimii mele? Eu-eu vreau să Te cunosc."

E-108 Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă tânără. Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo în urmă. Aceea-i bine. Aşa este. Cineva care nu a ridicat. Aşa este. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă tânără, aici. Aceea este bine. Dumnezeu să te binecuvânteze, domniţă de aici.

E-109 Acum foarte liniştiţi, cu capetele voastre aplecate, uşurel să o fredonăm.
În zorii zilei de aur, Isus va veni;
În zorii zilei de aur, luptele toate câştigate,
Noi vom striga biruinţa, trecând prin albastru,
În zorii zilei de aur, pentru mine, pentru tine.

E-110 [Fratele Branham începe să fredoneze În Zorii Zilei De Aur – Ed.] Acum, voi care v-aţi ridicat mâinile, dacă voi aşa doriţi rugăciunile mele pentru voi, şi credeţi că Dumnezeu mă va asculta, voi vreţi să păşiţi aici sus la altar, lăsaţi-mă să stau aici şi să mă rog cu voi, puţin. Altarul este deschis. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Aşa este. Dumnezeu să vă binecuvânteze, bărbaţilor. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Ridică-te chiar în picioare şi vino sus. Dacă tu crezi că Dumnezeu va ajuta, şi ascultă rugăciunea, ca eu să vă ajut să veniţi la El, să-l cunoaşteţi pe El, veniţi chiar sus acum. Nu aţi vrea?
În zorii zilei de aur, Isus...

E-111 De unde ştim că aceasta nu va fi dimineaţă? "Lupta..." Lupta aceea care o luptaţi chiar acum, nu veţi lăsa voi să fie câştigată chiar acum, atunci? Lăsaţi să fie câştigată chiar acum, aşa ca să puteţi striga biruinţa.
În zorii zilei de aur, pentru mine, pentru tine.
În zorii zilei de aur, Isus...

E-112 Doar ridicaţi-vă drept în sus, aşa este, şi faceţi-vă drum drept în sus, în jur.
... luptele toate câştigate,
Noi vom striga biruinţa, trecând prin albastru,
În zorii zilei de aur...

E-113 Nu aţi vrea să veniţi acum, în timp ce aşteptăm? Noi vă vom ajuta aici, în rugăciune. Rugăciunea de credinţă face mult pentru noi. Nu aţi vrea să veniţi? Eu vă conving să veniţi, să acceptaţi pe Dumnezeu din timpul prezent. Nu doar un-un zeu, ca voi să mergeţi la biserică şi să ziceţi, "Ei bine, eu aparţin la biserică." Acel dumnezeu nu va lucra. Un dumnezeu Metodist, un dumnezeu Baptist, un dumnezeu Prezbiterian, un dumnezeu Penticostal, ei nu vor merge. Luaţi pe Dumnezeul acestei Biblii. Un dumnezeu Penticostal va merge afară în lume; un dumnezeu Metodist, sau un dumnezeu Baptist, sau oricare alt dumnezeu denominaţional. Dar Dumnezeul acestei Biblii, vă va face ca Isus. El cu siguranţă vă va face. Duhul Lui va locui în voi, şi toată viaţa voastră va fi schimbată; acea iuţime, acea răutate, acel duh neiertător, acel lucru care va plăgui sufletul tău într-o Eternitate pierdută.

E-114 Eu doar avânt înainte un năvod acum. Aceasta depinde de voi. Urmaţi-o înăuntru, nu aţi vrea? Ieşiţi drept afară, în jurul altarului aici. Mulţi din voi şi-au ridicat mâinile acolo în urmă. Oamenii vă vor lăsa sus, în jurul scaunelor lor. Domnul să te binecuvânteze, tânărule.

E-115 Acum în timp ce ea cântă domol muzica, aici stau câţiva în jurul altarului. Şapte suflete care au venit înainte să stea în jurul altarului. Aţi ştiut voi că şapte este un număr perfect la Dumnezeu, perfecţiunea? Duhul Sfânt doar a venit jos pe o persoană care stă aici, chiar acum. Aceea este ceea ce numesc eu Duhul Sfânt, frate.

E-116 Acum El este aici, la fiecare din voi. Doar fiţi umili în inimile voastre. Cum ar fi dacă aceasta ar fi ultima dată când aţi stat cândva în jurul unui altar, aceasta ar fi ultima rugăciune pe care voi urma să o ziceţi vreodată, chiar acum? Isus o să vină. El ar putea bate la uşa voastră înainte de venirea dimineţii, voi ştiţi. Voi trebuie să mergeţi, într-o zi, dacă El este un Dumnezeu al tuturor. El este un Dumnezeu al istoriei, şi El este un Dumnezeu de astăzi.

E-117 El ţi-a vorbit. Tu te-ai ridicat aici înaintea Lui, să-L întâlneşti. Tu ai venit înainte să-L întâlneşti. El te va întâlni. El stă chiar aici acum. Doar, în inima ta, mărturiseşte tot ce ai făcut ce este rău. Ziceţi, "Dumnezeule, fii milostiv cu mine, un păcătos. Eu am făcut rău şi eu-eu acum mărturisesc, cu toată inima mea, că sunt greşit. Eu vreau ca Tu să fii milostiv cu mine şi iartămă de păcatele mele. Eu-eu Te voi sluji restul zilelor mele. Şi lasă ca acest foc mic care arde în inima mea, mica credinţă, care m-a făcut să vin aici sus la acest altar, în seara aceasta, lasă doar ca ea să se prindă adânc în sufletul meu. Lasă să se prindă chiar aici acum. Şi ceva să ardă, care doar îmi spune, 'Da, Tu trăieşti, Isuse.' Şi eu Te iubesc. Şi eu Te voi vedea pe scenă în următoarele câteva ore, făcând lucruri, lucruri mari. Eu sunt aşa de bucuros că am venit înainte când Tu ai vorbit către inima mea. Eu Te voi vedea făcând cancerele să părăsească pe oameni, vindecând bolnavii şi pe cei în nevoie. Ascultă-i întorcându-se, mărturisind ce a făcut Dumnezeu pentru ei; Dumnezeul din istorie, Care a înviat din istorie, şi este acelaşi astăzi, venind pe scenă. Deoarece, El vine de data aceasta să rămână; a doua Venire a Lui."
Să ne rugăm acum. Rugaţi-vă cu mine, fiecare din voi.

E-118 Scumpe Dumnezeule, eu aduc înaintea Ta chiar acum, pe aceşti şapte. Prima noapte a produs şapte stele rătăcitoare. Tu ai zis, în Cuvântul Tău scump, "Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl mai întâi. Şi cel ce vine la Mine, Eu în nici un fel nu-l voi da afară, ci îi voi da Viaţă Eternă, şi-l voi învia în ziua de apoi." Doamne, aceea este promisiunea Ta. Şi printr-o emoţie, o acţiune de condamnare, aceste şapte suflete rătăcitoare scumpe au păşit înainte în seara aceasta, deoarece ei au crezut că Dumnezeul care a vorbit profeţilor, Dumnezeul care a vorbit omului orb, El încă trăieşte astăzi. Şi ei păşesc înainte să-L întâlnească.

E-119 Acelaşi Dumnezeu care a făcut promisiunea, şi a întâlnit lepra pe terenurile ei, care a întâlnit femeia cu scurgere de sânge pe malul râului, care a întâlnit moartea la mormântul lui Lazăr şi l-a întors înapoi, este acelaşi Dumnezeu în seara aceasta, Care stă aici să întâlnească această moarte spirituală şi să-l întoarcă înapoi. Şi să zică, "Ia-ţi mâinile de pe aceştia care au venit să Mă mărturisească prin stăruinţa Duhului Meu. Eu le voi da Viaţă Eternă, şi nimeni nu-i poate lua de la mine. Eu îi voi învia în ziua de apoi."

E-120 Noi Îţi mulţumim pentru ei, Tată. Şi ne rugăm ca ei să rămână credincioşi în mâinile Tale, până când moartea îi va elibera. Când ei vor intra în bucuriile Domnului, în acea zi mare, când Cina Nunţii este aşezată peste ceruri, atunci când vine Regele şi zice, "Vă amintiţi acea primă zi din Octombrie, 1958, la acel mic tabernacol de beton? Voi aţi păşit sus şi M-aţi luat ca Salvatorul vostru. Eu v-am vorbit. Tu erai un păcătos atunci, dar acum te-am salvat. Şi acum tu eşti al Meu, şi ai Viaţă Eternă. Acum intră în bucuriile pe care Eu le-am pregătit pentru tine, de la întemeierea lumii." Admite aceasta, Doamne. Ei sunt ai Tăi acum. Noi îi predăm Ţie, în N urnele lui Isus Cristos. Amin.
Acum cu capetele voastre aplecate, audienţa.

E-121 Eu vă voi întreba pe fiecare din voi de aici de la altar. Simţiţi voi, jos în inima voastră acum, chiar din adâncurile sufletului vostru, că mica flacără de credinţă care v-a spus să veniţi înainte la altar aici, să faceţi acest act pe care l-aţi făcut acum, după ce v-aţi ridicat mâinile şi aţi mers înainte, simţiţi voi că acea flacără mică a început să ardă spre o credinţă reală vie în inima voastră? Şi acum credeţi că Isus v-a iertat păcatele, şi voi veţi fi ai Lui de acum înainte? Dacă simţiţi, vreţi să vă ridicaţi mâna dreaptă către El? Cei din jurul altarului, ridicaţi-vă mâna dreaptă, dacă simţiţi că Isus v-a iertat toate păcatele. Cel din jur... Acum, sunt două, trei mâini, nu sunt sus. Acum doar continuaţi să vă rugaţi, fiecare.

Opțiuni de căutare:

Traduceri repetate:

Perioadă:

Cuvintele care nu ar trebui să fie în paragraful necesar:

Înălţându-L Din Istorie

Lifting Him Up Out Of History