De Ce Micul Betleem?
Why Little Bethlehem?
Data:
58-1228
|
Durată:
1 oră 27 minute
|
Traducere:
VGR
numai românescJeffersonville, Indiana, U.S.A.
E-1 S-ar putea să pară cam amuzant, în această dimineaţă, să fiu îmbrăcat cu pardesiul meu pe platformă, dar am fost aşa de fericit să-să arăt acel pardesiu frumos care mi l-a dat această biserică. L-am văzut pe Fratele Neville aici sus zilele trecute, îmbrăcat cu acel costum frumos, cum i s-a potrivit atât de bine, şi m-am gândit, ei bine, eu-eu... a arătat aşa de frumos, şi adunarea vorbea despre asta, m-am gândit, "Eu doar voi purta pardesiul meu pe platformă." Eu doar...
E-1 It might look kind of funny, this morning, to wear my overcoat on the platform, but I was so happy to—to display that pretty overcoat that this church give me. I seen Brother Neville up here the other day, with that nice suit on, how it fit him so nicely, and I thought, well, I—I…it looked so nice, and the congregation talking about it, I thought, “I’ll just wear my overcoat out on the plat.” I just…
E-2 Ştiţi, eu cred că noi nu creştem niciodată. Noi întotdeauna ... Şi eu nu vreau să cresc. Ce zici de asta, Frate Luther? Nu, eu nu vreau niciodată ca să cresc. Noi doar vrem să rămânem mereu copii.
E-2 You know, I believe we never grow up. We always…And I don’t want to grow up. How about that, Brother Luther? No, I never want to grow up. We just want to always remain children.
E-3 [Fratele Neville spune, "Frate Branham, Eu... " – Ed.] Da. ["... mă gândeam că porţi una din acele ţinute ca aceşti slujitori de clasă mai înaltă. Doar aruncasem o privire, cu coada ochiului, şi m-am gândit că poate te-ai îmbrăcat cu o robă." Fratele Branham şi adunarea râd.] Complimentar la acel pardesiu frumos.
E-3 [Brother Neville says, “Brother Branham, I…”—Ed.] Yeah. [“…thought you had on one of those attires like these higher-classed ministers. I just glanced, the corner of my eye, and I thought maybe you had put on a robe.” Brother Branham and congregation laugh.] Complimentary to that nice overcoat.
E-4 Ei bine, voi spune că este-este... Aveam nevoie de unul, enorm de mult, şi este cel mai bun din câte am avut vreodată. Şi cu siguranţă îl apreciez. Şi Fratele Roy Roberson, nu ştiu dacă este aici în această dimineaţă, sau nu. El a avut ceva de-a face cu alegerea acestuia. Şi a fost într-adevăr o alegere bună, şi noi suntem-suntem foarte, foarte mulţumiţi să îl avem.
E-4 Well, I’ll say it’s—it’s…I was needing one, awful bad, and it’s the best one I ever had. And I sure do appreciate it. And Brother Roy Roberson, I don’t know whether he’s here this morning, or not. He had something to do with the selecting of it. And it was really a fine selection, and we’re—we’re very, very pleased to have it.
E-5 Şi astfel suntem foarte mulţumiţi să fim înapoi în casa viului Dumnezeu, în această dimineaţă, şi să ne bucurăm de aceste timpuri minunate de-de părtăşie în jurul Cuvântului Său preţios.
E-5 And so we are very pleased to be back in the house of the living God, this morning, and to enjoy these wonderful times of—of fellowship around His precious Word.
E-6 Şi este curând acum că, cu voia Domnului, va trebui să plec în străinătate. Presupun că aţi văzut asta în Glasul Oamenilor De Afaceri, că plec în străinătate, luna aceasta care vine. Şi vom solicita toate rugăciunile oamenilor, să se roage pentru noi în timp ce suntem plecaţi. Este, se pare, că în străinătate adunările mele par să fie mai bune, pentru că se iau mai bine acolo. În America...
E-6 And it’s soon now that, the Lord willing, I’ve got to go overseas. I guess you seen it in the Business Men’s Voice, that I leave for overseas, this next month. And we’ll be soliciting all the prayers of the people, that they will pray for us while we are away. It’s, seemingly, that overseas my meetings seems to be better, because it takes better there. In America…
E-7 Îi spuneam Fratelui Mercier, că am ascultat la... El mi-a dat un casetofon, întâi, şi avea înregistrările în acesta, cu câteva din predicile mele. Am ştiut atunci, că dacă cineva m-a ascultat vreodată, va trebui să fie harul lui Dumnezeu pentru ei, pentru că mă gândeam că aş putea fi puţin mai bun.
E-7 I was telling Brother Mercier, that I listened to…He gave me a record player, first, and it had the records on it, of some of my sermons. I knew then, if anybody ever listened to me, would have to be God’s grace to them, because I thought I could be a little better.
E-8 El înregistrează, şi asta. Un-un-un pic... Poţi tăia afară partea aceea. Vedeţi? Sau, arată cu degetul în jos, presupun că aceea este să o întrerupă.
E-8 He’s taping that, too. A—a—a little…You can cut that part out. See? Or, he’s holding his thumb down, I guess that’s cutting it off.
E-9 Dar eu-eu vă spun, am fost atât de surprins. Eu... Cea mai slabă predicare care am auzit-o în viaţa mea, a fost a mea, aşa este, pe-pe-pe înregistrare. Eu... M-a agitat atât de mult, că nici nu am putut să îmi mănânc cina. M-am simţit rău, am plecat de la masă, nu am putut dormi în acea noapte.
E-9 But I—I tell you, I was so surprised. I…Poorest preaching I ever heard in my life, was my own, that’s right, on—on—on the record. I…It made me so nervous, I couldn’t even eat my dinner. I got sick, got away from the table, couldn’t sleep that night.
E-10 Şi am mers jos în Kentucky, ieri cu Fratele Wood. La întoarcere, am spus, "Frate Wood, nu înţeleg cum determin o persoană vreodată ca să vină şi să mă asculte vorbind. Este atât-atât de slab, să mă repet aşa. Şi, oh, greşeli gramaticale, şi punctuaţii, nu sunt-nici nu sunt." Eu doar... eu nu ştiu. Am spus, ,,Într-un fel m-a încurajat pe mine, să ştiu că trebuie să fie Dumnezeu, sau nu ar veni nimeni deloc." Aşa este.
E-10 And went down in Kentucky, with Brother Wood yesterday. Coming back, I said, “Brother Wood, I don’t see how that I ever get a person to come and hear me speak. It’s so—so poorly, such repeating myself. And, oh, grammar miss, and punctuations, there isn’t—isn’t any.” I just…I don’t know. I said, “It encouraged me in one way, to know it has to be God, or nobody would come at all.” That’s right.
E-11 Astfel vorbeam cu Fratele Collins. Presupun că el este în clădire. Şi aşa îi spuneam lui. El venise, îi spuneam despre asta. Am spus, "Frate Collins, eu sincer... "Am spus, "Sunt aproape la vârsta de treizeci de ani, ca predicator, şi cu siguranţă ar trebui să ştiu ce este o predică." Am spus, "Aceea este cea mai slabă din câte am auzit vreodată."
E-11 So I was speaking to Brother Collins. I suppose he’s in the building. And so I said to him. He come over, was telling him about it. I said, “Brother Collins, I honestly…” I said, “I’m pretty near thirty years old, as a preacher, and I certainly ought to know what a sermon is.” I said, “That’s the poorest I ever heard.”
E-12 Şi el-el este un slujitor Metodist, şi fratele lui este un bărbat adevărat în denominaţiunea Metodistă. Şi a spus, "Ei bine," a spus, "eu îţi voi spune, Frate Branham," a spus, "punctuaţia şi-şi propoziţiile tale poate că nu se încheie corect, şi lucruri de genul acela, dar," a spus, "te-ai gândit vreodată la acel om care a predicat în Ziua Cinzecimii, că nu putea nici măcar s㬺i semneze propriul nume-nume? Numele lui era Petru." A spus, "Îmi închipui că nu avea o punctuaţie chiar corectă."
E-12 And he—he’s a Methodist minister, and his brother is quite a man in the Methodist denomination. And he said, “Well,” he said, “I’ll tell you, Brother Branham,” said, “the punctuations and—and your sentences may not end right, and things like that, but,” said, “did you ever think of that guy that preached on the Day of Pentecost, that couldn’t even sign his own name—name? His name was Peter.” Said, “I imagine that wasn’t punctuated just right.”
E-13 Şi, însă, vedeţi, ce îl face pe om să-şi pună ochii pe aceea, ascultaţi la aceste emisiuni radiofonice, şi aceea este totul scris, vedeţi. Şi ei-ei o pot scrie şi să pună semnele de punctuaţie, şi lucruri, pentru că ei o citesc.
E-13 And, but, you see, what makes a man get his eyes on that, you listen to these radio broadcasts, and that’s all wrote out, you see. And they—they can write it out and punctuate it, and things, because they’re reading it.
E-14 Am stat cu Charles Fuller, predicând în spatele unui jgheab cam ca acela, ca platformă a lui. Şi tot ce a spus el, a citit direct în ordine, numărul unu, numărul doi, numărul trei, numărul patru, în felul acela, până când a terminat totul bine, şi l-a cronometrat. A fost totul cenzurat, radioul a cenzurat, şi totul.
E-14 I stood with Charles Fuller, preaching behind a trough about like that, for his platform. And everything that he said, he read it right down, number one, number two, number three, number four, like that, till he got all right out, and timed it. It was all censored, radio censored, and everything.
E-15 Pentru că, şi cu Billy Graham, am văzut a lui, şi aşa mai departe, unde ei doar stau acolo şi vorbesc aceea, doar o citesc cât de repede pot ei să o citească, şie totul pregătit, aşa că bănuiesc că vei avea punctuaţia.
E-15 Because, and with Billy Graham, I seen his, and so forth, where they just stand there and speak that, just read it just as fast as they can read it, and it’s all ready, so I guess you would get the punctuations.
E-16 Dar necazul cu mine, eu nici măcar nu aş putea să o citesc. Astfel, şi dacă am scris-o eu, sunt sigur că nu aş putea să o citesc. Astfel-astfel este har uimitor, nu-i aşa, să vedem ce poate face El pentru noi. [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Dar sunt mulţumitor să încep acum, încheind acest an vechi, ca să începem un an nou.
E-16 But the trouble with me, I couldn’t even read it. So, and if I wrote it, I’m sure I couldn’t read it. So—so it’s amazing grace, isn’t it, to see what He can do for us? [Congregation says, “Amen.”—Ed.] But I’m grateful to starting in now, ending up of this old year, to start a new year.
E-17 Am ascultat la un rând de rugăciune, şi desigur nu am fost mulţumit nici de rândul de rugăciune, să ascult la aceea. Este de prima dată când m-am auzit vreodată în acel mod, pentru¬pentru un mesaj, şi cu siguranţă am fost surprins. Rândul de rugăciune nu este condus corect. Nu. Cred că va veni la împlinire, că, după o vreme, va fi aşa că fiecare va trebui să ştie totul despre ei, înainte ca ei să creadă. Şi începând, la început de an, vreau să schimb aceea. Şi doar să încep rândul de rugăciune oriunde îmi vorbeşte Dumnezeu, "Această persoană este ieşită din linie," sau ceva greşit. Mă voi opri cu el, voi lăsa pe restul să treacă mai departe. Cei... Pentru că, nu treci destui în acel mod. Vedeţi? Oamenii ştiu unde sunt, şi cine sunt, şi ce au făcut. Dar ei află ceva care nu este în rânduială chiar bine cu Dumnezeu, acela este momentul de a se opri asupra aceluia, a spune, "Acesta este acela." Vedeţi? Astfel mă gândesc, poate, vor fi făcute nişte modificări, Frate Leo, de când le-am auzit. Şi am încredere că Dumnezeu ne va ajuta în anul care vine.
E-17 I listened to a prayer line, and I certainly wasn’t satisfied with the prayer line, either, to listen to that. It’s first time I ever heard myself back like that, for—for a message, and I certainly was surprised. The prayer lines isn’t run right. No. I think it’ll come to pass, that, after while, it’ll be so that everybody will have to know everything about them, before they’ll believe. And beginning, the first the year, I want to change that. And just start the prayer line wherever God speaks to me, “This person is out of line,” or something wrong. I’ll stop with him, let the rest of them go on through. The…Cause, you don’t get enough through like that. See? The people know where they are, and who they are, and what they’ve done. But they find something that’s not lined up just right with God, that’s the time to stop on that one, say, “This is the one.” See? So I think, maybe, there be some alteration done, Brother Leo, since I heard them. And I trust that God will help us in the coming year.
E-18 Acum, eu cred că deseară au servicii aici la tabernacol. Şi eu trebuie să fiu aici sus pe 62, cu Fratele Ruddell, deseară. Eu înţeleg că ei vor avea un serviciu de veghe aici. Şi Fratele Ruddell m-a invitat pentru acel serviciu de veghe, dar mă gândeam că voi veni înapoi la tabernacol pentru acea seară, pentru că am încercat întotdeauna să fiu la tabernacol în-în ajunul de Anul Nou. Şi vroiam să vin înapoi aici jos cu fraţii de aici. Astfel cumva am compromis puţin, şi voi fi cu Fratele Ruddell deseară, afară pe 62, la vechiul Club 62, care a fost transformat într-o-o biserică. Şi apoi Miercuri seară voi fi înapoi aici la serviciul de veghe. Şi apoi, Joi, plecăm spre Chicago, şi apoi mai departe, la Philadelphia, şi apoi în străinătate.
E-18 Now, I believe that tonight they got services here at the tabernacle. And I’m to be up here on 62, with Brother Ruddell, tonight. I understand that they’re going to have a watch service here. And Brother Ruddell had asked me for that watch service, but thinking maybe I’d come back at the tabernacle for that night, because I’ve always tried to be at the tabernacle on—on New Year’s eve. And I wanted to come back down here with the brethren here. So I kind of compromised a little, and I will be with Brother Ruddell tonight, out on 62, at the old 62 Club that’s been converted into a—a church. And then Wednesday night will be back here at the watch service. And then, Thursday, we leave for Chicago, and then on and on, to Philadelphia, and then overseas.
E-19 Şi în această dimineaţă, nu vrem să vă ţinem prea mult, pentru că, este, noi avem interviurile, şi serviciile continuă.
E-19 And this morning, we don’t want to keep you too long, because, it’s, we got the interviews, and the services go on.
E-20 Şi, spun, de la ultimul serviciu de rugăciune aici, oh, sunt foarte recunoscător pentru rezultatele care au venit de la ultimul serviciu de rugăciune. A fost cu siguranţă un lucru minunat care Domnul nostru îl poate face când se adună poporul Lui. "Cei care sunt... vor chema Numele Domnului, se adună împreună," cred că aşa este, "şi-şi se roagă, atunci Dumnezeu va auzi din Cer."
E-20 And, say, since the last prayer service here, oh, I am very grateful for the results that came forth from the last service of prayer. It was certainly a wonderful thing that our Lord can do when His people get together. “They that are…will call upon the Name of the Lord, assemble themselves together,” I believe is the way it is, “and—and pray, then God will hear from Heaven.”
E-21 Aşa că haideţi să ne aplecăm capetele, doar un moment acum, aşa cum privim la El să ne dea inspiraţia necesară pentru acest Mesaj.
E-21 So let us bow our heads, just a moment now, as we look to Him to give to us the inspiration needed for this Message.
E-22 Doamne, Tu ai fost adăpostul şi tăria noastră în toate generaţiile. Strămoşii noştri, înainte de noi, s-au încrezut în Tine, şi nu au fost daţi de ruşine. Ei au crezut în Numele Tău Sfânt, şi au fost aduşi ca lumini strălucitoare. Şi noi privim asupra lor, aşa cum a spus poetul, urme de paşi pe nisipurile timpului. "Plecările noastre lasă în urma noastră urme de paşi pe nisipurile timpului." Atunci noi vedem că cei care s-au încrezut în Tine, întotdeauna, fără să dea greş odată, au ieşit cu bine. Deşi au străbătut multe ape adânci şi-şi încercări şi persecuţii mari, dar totuşi, la final, Tu întotdeauna ia-i scos "mai mult decât biruitori," pentru că este Cuvântul Tău făgăduit că Tu vei face aceasta.
E-22 Lord, Thou has been our refuge and strength in all generations. Our forefathers, before us, trusted in Thee, and were not confounded. They believed in Thy Holy Name, and they were brought forth as shining lights. And we looking upon them, as the poet has said, footprints upon the sands of time. “Our partings leave behind us footprints on the sands of time.” Then we see that those who trusted in Thee, always, without one time failing, come out right. Though they went through many deep waters and—and great trials and persecutions, but yet, in the end, Thou did always bring them out “more than conquerors,” because it is Thy promised Word that You would do this.
E-23 Şi noi am vrea să ne rugăm, astăzi, ca Tu să binecuvântezi această biserică mică. Binecuvântează-i păstorul, fratele nostru bun, Fratele Neville, şi familia lui. Cerem ca Tu doar să fi cu el în acest an care vine, şi să îl ungi şi mai mult, şi-şi să îl binecuvântezi în toate privinţele. Întăreşte sănătatea familiei lui, micuţii care cresc. Ţine-1 pe Fratele Neville tare şi sănătos.
E-23 And we would pray, today, that You would bless this little church. Bless its pastor, our good brother, Brother Neville, and his family. We ask that You will just be with him in this coming year, and will anoint him greater, and—and bless him in every way. Strengthen the health of his family, the little ones that are coming up. Keep Brother Neville strong and healthy.
E-24 Şi binecuvântează această biserică şi fiecare membru care este în aceasta. Consiliul de administratori, cât îi iubim noi ca pe nişte bărbaţi cu adevărat viteji ai lui Dumnezeu; şi consiliul de diaconi, ei de asemenea sunt slujitorii Tăi viteji. Şi toţi oamenii care vin aici, suntem recunoscători pentru ei, Doamne. Doar îmi face bine la inimă să ştiu că această baltă mică veche şi zonă de buruieni care se afla la colţ, cu mulţi ani în urmă, a fost făcut un far de lumină pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Şi mă rog, Dumnezeule, să stea până când vine Isus. Fie ca multe suflete mari care au fost aici înăuntru, Doamne, să apară în acea Zi, spălaţi în Sângele Mielului. Acordă aceasta.
E-24 And bless this church and every member that’s in it. The trustee board, how we love them as real gallant men of God; and the deacon board, they also are Thy gallant servants. And all the people that come here, we are grateful for them, Lord. Just does my heart good to know that this little old pond and weed patch standing on the corner, many years ago, has been made a lighthouse to the Kingdom of God. And I pray, God, that it’ll stand until Jesus comes. May many great souls that’s been in here, Lord, come forth at that Day, washed in the Blood of the Lamb. Grant it.
E-25 Şi în timp ce deschidem acest Cuvânt binecuvântat al Tău, în această dimineaţă, Doamne, răsfoind paginile pentru a citi un text din Acesta, şi noi ştim că numai Tu poţi da contextul. Şi ne rugăm, Dumnezeule, ca Tu să ungi Cuvântul Tău. Fie ca Acesta să meargă direct la inimile oamenilor ca să le facă bine. Fă credincioşi din necredincioşi. Şi întăreşte-i pe Creştini. Şi vindecă bolnavii. Şi încurajează-i pe cei descurajaţi. Şi oferă¬ţi slavă. Pentru a face aceasta, Doamne, circumcide buzele care vor vorbi şi urechile care vor auzi. Căci o cerem în Numele lui Isus. Amin.
E-25 And as we open this blessed Word of Thine, this morning, Lord, by turning back the pages to read from It a text, and we know that You alone can give the context. And we pray, God, that You will anoint Your Word. May It go right to the hearts of the people that would do them good. Make believers out of unbelievers. And strengthen Christians. And heal the sick. And give courage to the discouraged. And get glory unto Thyself. In order to do this, Lord, circumcise the lips that shall speak and the ears that shall hear. For we ask it in Jesus’ Name. Amen.
E-26 Anunţ un text mic pe care eu... mi-a căzut pe inimă, de Duminica trecută. Am vorbit despre magii care au venit să-să îl vadă pe Isus, Steaua care au urmat-o ei de la Răsărit la Apus. În timp ce studiam aceea, am dat de o Scriptură. Şi apoi nu am ajuns să fiu aici în ajunul de Crăciun, din cauza unei slujbe în închisoare, şi aşa mai departe, la care a trebuit să fiu. M-am gândit că voi vorbi astăzi asupra subiectului despre: De Ce Micul Betleem?
E-26 Announcing a little text that I…fell on my heart, since last Sunday. I was speaking upon the wise men coming to—to see Jesus, the Star they followed from the East to the West. While studying that, I hit a Scripture. And then did not get to be here Christmas eve, because of some jail service, and so forth, I had to be at. I thought I would speak today upon the subject of: Why Little Bethlehem?
E-27 Vreau să citesc din Cartea lui Mica, profetul, unul din profeţii minori, al 5-lea capitol şi al 2-lea verset. Se citeşte astfel:
Dar tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti mic între miile lui Iuda, dar din... totuşi din tine va... îmi va ieşi ca el stăpânitorul... va fi stăpân în Israel; a cărui obârşie a fost din... vechime, din veşnicie.
Dar tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti mic între miile lui Iuda, dar din... totuşi din tine va... îmi va ieşi ca el stăpânitorul... va fi stăpân în Israel; a cărui obârşie a fost din... vechime, din veşnicie.
E-27 I want to read out of the Book of Micah, the prophet, one of the minor prophets, the 5th chapter and the 2nd verse. It reads like this.
But thou, Beth-lehem Ephratah, though thou be little among the thousands of Judah, but out…yet out of thee shall…come forth unto me that he the ruler…be the ruler in Israel; whose going forth has been from…old, from everlasting.
But thou, Beth-lehem Ephratah, though thou be little among the thousands of Judah, but out…yet out of thee shall…come forth unto me that he the ruler…be the ruler in Israel; whose going forth has been from…old, from everlasting.
E-28 Aveam o pată acolo pe Scriptură, este motivul pentru care nu reuşeam să disting care era cuvântul, la acel timp.
E-28 I had a spot on the Scripture there, is the reason I couldn’t make out what the word was, at the time.
E-29 Din toate locurile care se află în Palestina. Şi acolo sunt aşa de multe oraşe mari, şi localităţile acesteia, oraşe care pare că sunt mult mai cunoscute în legenda istoriei, şi mai bine fortificate, oraşe mai mari. De ce ar fi ales Dumnezeu micul Betleem ca să fie locul de naştere al Fiului Său? Sunt multe acolo care sunt mai mari. Şi, de exemplu, legenda istorică a Ierusalimului, mândrul Ierusalim, capitala tuturor acestora. Şi este unul dintre cele mai mari oraşe din Palestina. Şi atunci ne întrebăm de ce Dumnezeu ar alege acel orăşel micuţ al Betleemului, pentru locul de naştere a Fiului Său.
E-29 Of all of the places that is in Palestine. And in there is so many great cities, and its localities, cities that are seemingly much more known in the lore of history, and better fortified, bigger cities. Why should God choose little Bethlehem to be the birthplace of His Son? There is many that are greater. And, for instance, the historical lore of Jerusalem, the proud Jerusalem, the capital of all of it. And it’s one of the largest cities of Palestine. And then we wonder why God would pick on that little bitty town of Bethlehem, for the birthplace of His Son.
E-30 Dar după cum a spus Scriptura, "Ce Dumnezeu hotărăşte să facă, va fi făcut." Şi iată, Dumnezeu a hotărât dinainte să fie în acel fel, sau nu ar fi fost niciodată în acel fel. Şi acolo Scriptura spune, în al 15-lea capitol din Fapte, că, "Nu este nimic întâmplător." Dumnezeu a ştiut tot. Nu s-a întâmplat doar ca să se întâmple în acel fel. A fost doar, că, Dumnezeu a făcut-o în acel fel.
E-30 But as the Scriptures has said, “What God determines to do, it will be done.” And there is, God foreordained it to be that way, or it never would have been that way. And there the Scripture says, in the 15th chapter of Acts, that, “There is nothing by chance.” God knowed everything. It just didn’t happen to happen that way. It just was, that, God made it that way.
E-31 Şi atunci când noi, în micile noastre minţi finite, începem să ne gândim, "De ce ar alege marele Împărat al Cerului un loc atât de mic ca acela, în loc de capitală? În loc de ceva..."
E-31 And then when we, in our little finite minds, begin to think over, “Why would the great King of Heaven choose a little place like that, instead of the capital? Instead of some…”
E-32 Chiar, erau multe locuri acolo care aveau un trecut mai mare spiritual de cât avea Betleem. De exemplu, unele din locuri ca Silo. Silo era un lăcaş vechi de închinare din Israel, unde veneau toţi, an de an, la... acest loc mare unde s-a odihnit chivotul Domnului. Şi mă întreb de ce, atunci, să nu se fi născut El la Silo?
E-32 Even, there was many places who had greater spiritual background than what Bethlehem did. For instance, some of the places like Shiloh. Shiloh was an ancient worship place of Israel, where they all came, year by year, to the…this great place where the ark of the Lord rested. And wonder why, then, that He wouldn’t be born at Shiloh?
E-33 Apoi acolo era Ghilgal, un alt loc mare spiritual de închinare. De ce nu L-ar fi lăsat Dumnezeu să se nască atunci la Ghilgal.
E-33 Then there was Gilgal, another great spiritual place of worship. Why wouldn’t God let Him be born then at Gilgal?
E-34 Apoi acolo era un altul, Sion. Sionul se afla în vârful muntelui. Şi ne întrebăm atunci de ce Isus să nu se fi născut în Sion, pentru că a fost un mare semn istoric unde Domnul a binecuvântat poporul Lui de-a lungul veacurilor.
E-34 And there was another one, Zion. Zion was on the mountain top. And we wonder why that Jesus would not be born then in Zion, because it’s been a great historical mark of where the Lord has blessed His people in the ages.
E-35 Şi se pare că poate El ar fi ales Sionul, sau Ghilgalul, sau¬sau Silo, sau unul din celelalte locuri mari unde au fost mari binecuvântări şi învăţături mari.
E-35 And it looks like that maybe He would have chosen Zion, or Gilgal, or—or Shiloh, or one of the other great places where there had been great blessings and great teachings.
E-36 Şi acolo erau alte oraşe mari, ca Hebron. Acela a fost locul pentru un om care vroia o cetate de adăpost, un loc în siguranţă. Acolo era, şi Ramot-galaad, un alt loc de adăpost unde oamenii puteau veni, care ar fi fost foarte potrivit pentru El să se nască.
E-36 And there was other great cities, such as Hebron. That was the place for a man who was wanting a city of refuge, a place of safety. There was Ramoth-gilead, also, another place of refuge where the people could come, which would been very appropriate for Him to be born.
E-37 Şi poate, dacă m-aş fi gândit eu la asta, L-aş fi adus dincolo la Cades Barnea, pentru că acolo era scaunul de judecată, şi un loc de adăpost. Poate că L-aş fi dus dincolo în acel ţinut ca loc pentru naşterea Lui, sau poate noi am fi ales careva dintre celelalte oraşe.
E-37 And maybe, if I would have been thinking it, I would have brought Him over to Kadesh-barnea, for there was the judgment seat, and a place of refuge. Perhaps I would have brought Him over to that country for His birthplace, or maybe we would have chosen some of the other cities.
E-38 Dar, ştiţi, sunt aşa de bucuros căci chiar lucrurile mici nesemnificative din Biblie înseamnă aşa de mult. Cred că a fost Isus care a spus asta, că, "Voi treceţi peste, şi faceţi lucrurile cele mai însemnate din lege," mai degrabă, "dar treceţi peste lucrurile mărunte." Şi uneori sunt lucrurile mărunte care ţin lucrurile mari împreună. Dar, în general, marile angrenaje se rotesc chiar exact cum a rânduit Dumnezeu să le cheme, se învârtesc aici. Niciodată nu va lipsi nici unul din locul lui. Dumnezeu a hotărât mai dinainte toate lucrurile, şi trebuie să ajungă chiar exact în acel punct.
E-38 But, you know, I’m so glad that even just little insignificant things in the Bible mean so much. I believe that it was Jesus that said this, that, “You pass over, and do the weightier matters of the law,” rather, “but pass over the little things.” And sometimes it’s the little things that holds the big things together. But, all in all, the great cogs is turning just exactly the way God ordained them to call, turn here. There’ll never be one miss its place. God has foreordained all things, and it must hit just exactly to that place.
E-39 Şi când noi obţinem credinţă ca aceea, şi începem să ne gândim la, "Cine este în spate la toate acestea? Care este arcul principal care învârte această mare economie a lui Dumnezeu?" Noi aflăm că este Duhul Sfânt. Nu lăsat în mâinile oamenilor să facă lucruri; ci în mâinile Duhului Sfânt. Şi El este arcul principal, care, dacă El poate obţine restul instrumentelor, va funcţiona chiar perfect şi va ţine exact timpul lui Dumnezeu.
E-39 And when we get faith like that, and begin to think of, “Who is behind all this? What is the main spring that’s turning this great economy of God’s?” We find it’s the Holy Spirit. Not left into the hands of men to do things; but in the hands of the Holy Spirit. And He is the main spring, that, if He can get the rest of the instruments, it’ll work just perfectly and keep exactly God’s time.
E-40 Şi apoi vedem asta, şi ne minunăm în mintea noastră, atunci, aşa cum privim la lucruri măreţe şi cum am vrea să le avem. Şi atunci ne dă multă consolare, astăzi, să ne gândim că, poate, dacă noi suntem un grup mic de oameni, poate dacă suntem nesemnificativi, pentru lume şi pentru marile biserici din denominaţiuni. Totuşi, Dumnezeu foloseşte acele mici, lucruri simple, uneori.
E-40 And then we see that, and we wonder in our mind, then, as we look at great things and how that we would have them. And then it gives us a lot of consolation, today, to think that, maybe, if we are a little group of people, maybe if we are insignificant, to the world and to the bigger churches of denominations. Yet, God uses those little, simple things, sometime.
E-41 Căci este de asemenea scris în Scripturi, "Nu te teme, turmă mică, pentru că este voia bună a Tatălui să vă dea Împărăţia." Ce consolare! Eu ştiu, că, la fel de sigur cum că Isus a trebuit să se nască Jn micul Betleem, aşa micuţa turmă va fi cea căruia Tatăl îi va da Impărăţia, pentru că este scris. Şi toată Scriptura este dată prin inspiraţie, şi Scripturile nu pot fi încălcate. Ele trebuie să fie împlinite. Astfel ne dă acea nădejde, să ştim că-că va fi o turmă mică care va primi Împărăţia, o mică turmă credincioasă de credincioşi. Am credinţa să fiu unul dintre aceia, turma, sau în acea turmă mică, mai bine spus.
E-41 For it is also written in the Scriptures, “Fear not, little flock, it’s your Father’s good will to give you the Kingdom.” What a consolation! I know, that, just as sure as Jesus had to be born in little Bethlehem, so will the little flock be the one that the Father will give the Kingdom to, because it’s written. And all Scripture is given by inspiration, and the Scriptures cannot be broken. They must be fulfilled. So it gives us that hope, to know that—that it’ll be a little flock that will receive the Kingdom, a little faithful flock of believers. I’m trusting to be one of those, flock, or in that little flock, I should say.
E-42 Şi apoi noi ştim povestea, cei mai mulţi dintre noi suntem familiarizaţi cu povestea cum Israel a venit în Palestina prin făgăduinţa lui Dumnezeu. Şi ştim că marele Iosua a fost cel care a împărţit fiecărei seminţii partea lor.
E-42 And then we know the story, most all of us are acquainted with the story of how Israel came into Palestine by promise of God. And we know that the great Joshua was the one who divided each tribe their portion.
E-43 Şi este, desigur, dacă am avea timp cam de acum până deseară la ora şase, să stăm chiar pe acest subiect, ca să subliniem aceste lucruri în aşa fel, încât să obţinem adevărata semnificaţie din acestea; care, noi nu avem, doar cam treizeci, patruzeci de minute. Aşa că trebuie să atingem doar punctele înalte, încrezători că Duhul Sfânt, vouă cititori ai Bibliei, vă va aşeza restul din aceasta în inima voastră, pe măsură ce vom continua.
E-43 And it’s, certainly, if we had the time of about from now until six o’clock tonight, to stay right on this subject, to line these things a way, to get the real meaning out of them; which, we do not have, just about thirty, forty minutes. So we have to strike just the high points, trusting that the Holy Spirit, to you Bible readers, will place the rest of it into your heart, as we go along.
E-44 Aţi ştiut că acele parcele, cum le-a împărţit Iosua în Palestina, au fost date prin inspiraţie? Şi acele mame Ebraice ai acelor patriarhi, când se năştea copilaşul, şi ea în durerile de naştere, pentru a naşte copilul, ea a rostit chiar locul unde acei patriarhi se vor stabili şi vor fi în zilele din urmă.
E-44 Did you know that those portions, how Joshua lotted them in Palestine, was given by inspiration? And those Hebrew mothers of those patriarchs, when the baby was coming forth, and her in travailing pain, to deliver the child, she uttered the very spot that those patriarchs would settle down and be at the last days.
E-45 Vorbim de inspiraţie, această Biblie este inspirată. Nu contează cât de mică, chiar fiecare Scriptură mică are un lucru atât de remarcabil în Manuscris, în marele tablou. În întregime, fiecare-fiecare Cuvânt este inspirat, şi pe aceea atârnă destinaţia sufletelor, pentru că acesta este Cuvântul Dumnezeului Etern şi Nemuritor.
E-45 Talk about inspiration, this Bible is inspired. No matter how little, just every little Scripture has such an outstanding thing in the Script, in the—the great picture. All of it, every—every Word is inspired, and on that hangs the destination of souls, for it’s the Word of the Immortal and Eternal God.
E-46 Şi chiar şi acele mame, când se năştea copilul şi rosteau glasurile lor, îi aşeza poziţional unde vor fi ei în ţara promisă, sute de ani mai târziu. Şi Iosua, neştiind asta, totuşi prin aceeaşi inspiraţie i-a aşezat exact unde trebuiau să fie.
E-46 And even those mothers, when the baby was born and she uttered their voice, placed them positionally where they would be in the promised land, hundreds of years later. And Joshua, not knowing that, yet by the same inspiration placed them exactly where they was to be.
E-47 Şi Iosua împărţind, a împărţit partea lui Iuda. Dacă veţi observa pe hartă, se află geografic chiar la vest de Marea din Câmpie, câteva mile la sud de Ierusalim, capitala. Şi când Iuda a primit partea ei, sau partea lui, adică, în ţinut, provincia lui, am numi-o noi, este ciudat, dar acest orăşel nici măcar nu a fost menţionat, Betleem. Totuşi era acolo, pentru că Abraham... cred că a fost Rebeca care a fost înmormântată în acel loc. Dar trebuie că a fost doar un sat mic de vreun fel, pentru că, dacă citiţi Iosua 5, veţi afla că erau o sută cinsprezece oraşe majore sub domeniul lui Iuda, în afară de sate şi oraşele mici; o sută cinsprezece de oraşe, menţionate. Şi, poate, când a fost împărţit, că Betleem era aşa de mic, poate doar o-o căsuţă sau două, nici măcar nu a fost menţionat în moştenire. Şi atunci aflăm că de fapt niciodată nu a ajuns să fie cunoscut...
E-47 And Joshua, dividing up, divided Judah’s portion. If you’ll notice on the map, it’s geographically just west of the Plain Sea, a few miles south of Jerusalem, the capital. And when Judah was getting her part, or his part, rather, in the land, his province, we would call it, it’s strange, but this little city was not even mentioned, Bethlehem. Yet it was there, because that Abraham…I believe it was Rebekah was buried at that place. But it must have been just a little village of some sort, because, if you read Joshua 5, you’ll find that there was a hundred and fifteen major cities under the domain of Judah, besides the villages and little towns; a hundred and fifteen cities, mentioned. And, perhaps, when it was divided up, that Bethlehem was so little, maybe just a—a little house or two, it wasn’t even mentioned in the inheritance. And then we find out that it never actually come to be known…
E-48 Cel care l-a întemeiat a fost fiul lui Caleb. Fiul lui Caleb, al cărui nume era Salmon, şi el l-a întemeiat. Biblia a spus că el a fost tatăl acestuia, care înseamnă ca el a fost întemeietorul Betleemului. Cu alte cuvinte, el trebuie să se fi mutat acolo şi să fi început vreun fel de afaceri, şi negustorie, şi comerţ, şi aşa mai departe, ce l-a crescut. Şi mai târziu vom afla că adevăratul motiv pentru aceasta, că toate ţinuturile au fost invidioase de acea bucată mică de pământ; care este poziţionat la nord, şi est, şi se înclină un pic spre sud, pe acea pantă. Şi acesta era cel mai fertil din toată Palestina. Era o-o fâşie de cultivat porumb şi o fâşie de cultivat de grâu. Şi erau livezi mari de măslini, şi aşa mai departe, pe acesta, în acea parte a Betleemului, sau a Palestinei, la capătul provinciei Iuda.
E-48 The one that founded it was Caleb’s son, Caleb’s son, whose name was Salmon, and he founded it. The Bible said he was the father of it, which mean he was the founder of Bethlehem. In other words, he must have moved in there and started some sort of businesses, and commercial, and the trading, and so forth, that grew it up. And later we’ll find out that the real reason of it, that the whole lands was jealous of that little piece of land; which lays to the north, and east, and slopes a little to the south, on that spur. And it was the most fertile of all of Palestine. It was a—a corn belt and a wheat belt. And there were great olive orchards, and so forth, on it, in that part of Bethlehem, or Palestine, the end of Judah province.
E-49 Şi aflăm că devenise şi casa curvei Rahav. Când Israel a trecut peste linia de graniţă a Râului Iordan, în Palestina, suntem familiarizaţi cu povestea curvei Rahav. Haideţi să o imaginăm pe ea în această dimineaţă pentru câteva minute acum, ca o-o tânără doamnă, o femeie tânără frumoasă care datorită unei nenorociri în viaţă a fost constrânsă, fiind o păgână, a fost constrânsă în viaţa care o trăia ea. Şi de multe ori oamenii sunt constrânşi în viaţa care o trăiesc.
E-49 And we find out that it was also became the home of the harlot Rahab. When Israel had passed over the borderline of the Jordan River, into Palestine, we are acquainted with the story of Rahab the harlot. Let’s picture her this morning for a few minutes now, as a—a young lady, a beautiful young woman whose some misfortune in life had been forced in, being a pagan, had been forced into the life that she was living. And many times people are forced into the life that they live.
E-50 Am fost în închisori serile trecute, ca să vizitez un om care îşi ispăşea o sentinţă. Şi eu-eu l-am luat de mână, şi am stat de vorbă cu el. Şi am spus, "De ce ai face un astfel de lucru ca acela?" Şi ţinându-mă de mână, a început să vorbească. Şi el era forţat să facă ceea ce făcea. Am spus, "Pentru că tu ai permis să fi forţat la aceea. Tu nu trebuie să o faci. Tu, nici un om nu trebuie să bea." Am spus, "Eu sunt agitat, eu însumi. Dar nu este nici o nevoie de aceea."
E-50 I was in the prisons the other night, to see a man who was taking a sentence. And I—I took him by the hand, and talked to him. And I said, “Why would you do such a thing as that?” And holding me by the hand, he begin to speak. And he was forced into what he was doing. I said, “Because that you permitted that to force you to that. You don’t have to do that. You, no man has to drink.” I said, “I’m nervous, myself. But there’s no need of that.”
E-51 Şi această femeie tânără, după ce a auzit de prima dată de Israel, şi despre un Dumnezeu care era un-un Dumnezeu care răspundea rugăciunii; nu numai un Dumnezeu la care să te rogi; ci un Dumnezeu care a răspuns înapoi; când a auzit ea că exista un Dumnezeu al miracolelor, Care putea face miracole, Care a secat mările, şi a plouat cu pâine din ceruri, inima ei a început să tremure. Şi când ea a primit primul mesaj de la doi propovăduitori care au mers acolo, repede ea l-a acceptat cu toată inima ei. Şi acolo era o funie stacojie legată la fereastra ei, ca o protecţie pentru casa ei, pentru că ea primise mesajul.
E-51 And this young woman, after she had got her first hearing of Israel, and of a God who was a—a God that answered prayer; not only a God to pray to, but a God that answered back; when she heard that there was a God of miracles, Who could perform miracles, Who dried up the seas, and rained bread out of the heavens, her heart begin to tremble. And when she got the first message from two preachers that went over, quickly she accepted it with all her heart. And there was a scarlet cord bound at her window, for a protection of her house, because that she had received the message.
E-52 Şi aş putea să adaug aici. Ştiaţi că ea a tipizat Biserica Neamurilor? Ea a fost una din Neamuri. Şi ea a fost o tipizare a Bisericii Neamurilor, când au auzit ei Mesajul. Noi toţi eram afară, în prostituţie spirituală, comiţând desfrâu spiritual împotriva Dumnezeului Cerului, în tot felul de lucruri, în tot felul de denominaţiuni şi religii. Dar când noi am auzit că există un Dumnezeu care încă trăia, care putea face miracole, repede noi am primit Mesajul.
E-52 And I might add here. Did you know she typed the Gentile Church? She was a Gentile. And she was a type of the Gentile Church, when they heard the Message. We were all out, in spiritual prostitution, committing spiritual fornications against the God of Heaven, in all kinds of stuff, all kinds of denominations and religions. But when we heard that there was a God that still lived, that could perform miracles, quickly we received the Message.
E-53 Acolo a fost aplicat Sângele Domnului Isus, ce a făcut funia stacojie. Şi ca să nu intru în detalii, voi ştiţi cum a agăţat-o ea de la fereastra ei, public. Sângele a fost expus public. Acela-i felul în care a trebuit să fie expus Sângele, public, atârnând pe partea dinafară a peretelui; pentru a arăta că, înăuntru, ceva a avut loc. Acela-i felul cum este adevăratul credincios în Cristos în această dimineaţă. Pe dinafară este expunerea Sângelui Domnului Isus, care arată că ceva a avut loc în interior.
E-53 There was applied the Blood of the Lord Jesus, which made the scarlet cord. And to keep from going into detail, you know how she hung it from her window, publicly. The Blood was displayed publicly. That’s the way the Blood has got to be displayed, publicly, hanging from the outside of the wall; to show that, on the inside, something had taken place. That’s the way the true believer in Christ is this morning. On the outside is the display of the Blood of the Lord Jesus, that shows something took place on the inside.
E-54 Şi prin aceasta, Dumnezeu a privit în jos când a căzut urgia şi trâmbiţele au început să sune, Dumnezeu a văzut acea funie stacojie agăţată acolo ca un memoriu. Intotdeauna I-a plăcut Lui să treacă peste Sânge. "Când Eu văd Sângele, Eu voi trece peste voi." El L-a văzut. Şi când zguduirea, şi Duhul Sfânt a zdruncinat pământul şi a dărâmat acele ziduri, groase cam de douăzeci de picioare grosime, nici măcar o piatră nu a căzut unde atârna acea funie. Arată protecţia unui Dumnezeu adevărat faţă de un adevărat credincios, indiferent în ce stare te afli când te găseşte El, dacă tu doar vei accepta acea funie stacojie. Se împleteşte prin toată Biblia.
E-54 And through this, God looked down when the wrath fell and the trumpets begin to blow, God seen that scarlet cord hanging there as a memorial. It’s always pleased Him to pass over the Blood. “When I see the Blood, I’ll pass over you.” He saw It. And when the shaking, and the Holy Spirit rumble the earth and shook down them walls, some twenty-feet thick, not one rock fell where that cord was hanging. Shows the protection of a true God to a true believer, no matter what state you’re in when He finds you, if you’ll just accept that scarlet cord. It weaves through the Bible.
E-55 Şi apoi o vedem când ea a fost primită ca una dintre Israeliţi. Ea s-a îndrăgostit de omul care era un căpitan şi un prinţ în Iuda. El era căpitanul armatelor Israelite. Numele lui era Salmon, chiar ca şi împăratul, Solomon. Şi el era căpitanul, şi ea a devenit într-o poveste frumoasă de dragoste cu acest căpitan, care era prinţul din Iuda. Şi în cele din urmă s-a căsătorit cu el. Iar când a fost stabilită posesiunea pentru Israeliţi, ea şi soţul ei iubit locuiau în Betleem.
E-55 And then we see her when she was taken in as one of the Israelites. She fell in love with the man which was a captain and a prince in Judah. He was the captain of the Israelite armies. His name was Salmon, just like the king, Solomon. And he was the captain, and she become in a great romance with this captain, which was the prince of Judah. And finally she married him. And when the estate was settled up for the Israelites, she and her beloved husband lived in Bethlehem.
E-56 Acum voi începeţi să vedeţi cu claritate, nu-i aşa? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Vedeţi? Începe să se clarifice, aşa cum vedem că ea a locuit în Betleem, fiind o mireasă dintre Neamuri, la un Iudeu. De ce? Pentru că ea a crezut într-un Dumnezeu făcător de miracole. Şi ca, priviţi de unde provenea ea, fiind dintr-o casă rău famată, de prostituţie. Prin convertirea ei, şi prin credinţa ei statornică în Dumnezeu, a adus-o pe ea de la o casă de prosti tuţie, la o casă frumoasă în Betleem. Ce diferenţă!
E-56 Now you begin to see it open, haven’t you? [Congregation says, “Amen.”—Ed.] See? It begin to open, as we see that in Bethlehem she lived, being a Gentile bride, to a Jew. Why? Because she believed in a miracle-working God. And as, look what she come from, from being out of the house of ill fame, of prostitution. Through her conversion, and through her unfailing faith in God, it brought her from a prostitute house, to a beautiful home in Bethlehem. What a difference!
E-57 Aşa face cu noi toţi. Dintr-o casă de necredinţă, şi frustraţie, şi fapte imorale, şi de toate; la un loc, poziţie în Cristos, care este cel mai frumos. De la ridicol la sublim, aceea este diferenţa care o face prin convertirea noastră. Şi aţi văzut? Ea s-a căsătorit cu o căpetenie din casa lui Iuda, un căpitan. Acel căpitan îl reprezenta pe Cristos, care Şi-a luat o Mireasă dintre Neamuri. De jos din cel mai de jos, în locul principal şi cel mai bun din ţară, aşa cum vom ajunge la asta mai târziu în Mesajul nostru, pentru a dovedi că nu a fost nimic altceva care putea fi decât aceea. Ei sunt o tipizare a Bisericii Neamurilor.
E-57 That’s the way it does all of us. From a house of unbelief, and flusterations, and immoral acts, and everything; to a place, position in Christ, which is most beautiful. From the ridiculous to the sublime, that’s the difference that it makes through our conversion. And did you see? She married a prince of the house of Judah, a captain. That captain represented Christ, took to Himself a Gentile Bride. From the lowest of lowest, to the principal and best place in the land, as we’ll get to it later in our Message, to prove that it was nothing else could be but that. They’re a type of the Gentile Church.
E-58 Şi aflăm că ei aveau o casă frumoasă în Betleem, aşa cum a-a stabilit-o Salmon, şi aceasta va deveni un loc măreţ, şi pământurile fertile. Şi cât de frumos este să te gândeşti la acel ţinut grozav al grâului acolo, care să fie locul pâinii al lumii. Şi este adevărat. Nu-i de mirare că Isus a trebuit să se nască acolo, pentru că El era Pâinea Vieţii. Acolo era unde venea toată naţiunea pentru grâul lor, toate naţiunile veneau pentru porumbul lor, pentru că era în Betleem care avea acele pământuri fertile. Şi vedeţi, lucrul mic de tot, doar să spui, "Oh, era provincia de grâu," totuşi asta însemna ceva. Şi vedeţi cum căpetenia din Neamuri, sau această căpetenie Iudeu ducându¬şi mireasa dintre Neamuri înapoi la Betleem, pentru loc de stabilire, un loc să locuiască, unde era pâine din belşug.
E-58 And we find out they had a lovely home in Bethlehem, as Salmon had—had established it, and it would become a great place, and the fertile lands. And how beautiful it is to think of that great wheat country there, that it would be the bread place of the world. And it is true. No wonder Jesus had to be born there, because He was the Bread of Life. There’s where all the nation come for their wheat, all the nations come for their corn, for it was in Bethlehem that had those fertile lands. And you see, the little bitty thing, just saying, “Oh, it was the province of wheat,” yet that meant something. And you see how the Gentile prince, or this Jewish prince taking his Gentile bride back up to Bethlehem, for a settling down place, a place to live, where there was plenty of bread.
E-59 Noi aflăm, prin intermediul acestei mari poveşti de dragoste şi mare supunere faţă de credinţă, prin curva Rahav, ea i-a dat naştere unui fiu lui Salmon, şi numele lui a fost Boaz. Şi cu toţii suntem familiarizaţi cu o altă poveste minunată legându¬se aici în această verigă acum. Şi Boaz s-a născut în Betleem, din Salmon şi curva Rahav.
E-59 We find out, through this great romance and great obedience to faith, through the harlot Rahab, she gave birth to a son to Salmon, and his name was Boaz. And we all are acquainted with another great story tying in this link here now. And Boaz was born in Bethlehem, from Salmon and the harlot Rahab.
E-60 Şi noi suntem... aflăm că, ani mai târziu, după ce Naomi a părăsit ţara şi s-a dus să locuiască acolo cu Moabiţii, şi când ei, cu răutate, au tratat-o rău. Şi ea era ieşită din părtăşia cu ceilalţi credincioşi, şi s-a asociat într-o stare decăzută, într¬o altă ţară, în mijlocul unui alt popor. De altfel, ea a părăsit adevărata Biserică credincioasă, să se ducă în lume pentru ceva vreme, pentru a se uni cu o biserică socială, care credea chiar că orice ar fi în regulă. Acolo, ea şi-a pierdut bărbatul.
E-60 And we are…find out that, years later, after that Naomi had left the country and gone over to sojourn with the Moabites, and when they had, evilly, had mistreated her. And she had got out of fellowship with the rest of the believers, and associated herself in a backslidden condition, in another land, among another people. In otherwise, she had left the true believing Church, to go out into the world for a little while, to join some social church, who believed in just anything would be all right. In there, she lost her husband.
E-61 Şi nu trebuie să fie de fiecare dată în moartea fizică. Îl poţi pierde într-o moarte spirituală, sau să îţi pierzi soţia. Mai bine să stai pe terenuri bune. Tu mai bine să stai unde şti că eşti acoperit de Sânge, indiferent de cum par restul, cât de mari sunt, de ce turle frumoase au ei pe bisericile lor, sau cum sună clopotele mari. Tu mai bine să stai unde Sângele acoperă păcatele oamenilor. Aţi putea să vă pierdeţi unul pe altul. Şi, mai presus de toate, s-ar putea să îl pierdeţi pe Domnul Isus, şi să fiţi încuiaţi afară.
E-61 And it don’t have to be every time in physical death. You might lose him in a spiritual death, or lose your wife. Better stay on good grounds. You had better stay where you know you’re covered by the Blood, regardless of what the rest of them looks like, how big they are, how fine of spires they have on their churches, or how the big bells ring. You better stay where the Blood covers the sins of the people. You might lose one another. And, above all, you might lose the Lord Jesus, and be barred out.
E-62 Şi aflăm, apoi, că după ce s-au dus fiii ei, i-a pierdut pe amândoi, şi ea s-a întors înapoi pentru că nu era spirit de trezire în oraş, la vremea aceea.
E-62 And we find out, then, that after her sons was gone, she lost both of them, and she returned back because there was no revival spirit in the city, at the time.
E-63 Oh, acum mi-ar place să mă odihnesc aici pentru câteva minute. Cum mi-ar place să iau chiar aici şi să vă arăt! Indiferent de câte biserici s-au dus înapoi, staţi sub Sânge. Acela-i locul de a rămâne. Înăuntru sau afară, sus sau jos, la bine şi la rău, orinde ar putea fi, staţi sub Sânge. Dar, Naomi, ea s-a gândit că ar fi mai bine să plece acolo şi să se unească cu alt grup, pentru că ei aveau necazuri. Pâinea spirituală-pâinea nu era acolo. Şi, dar Dumnezeu o va restaura înapoi, "Eu voi restaura, zice Domnul." Staţi în câmpul de unde provine Aceasta.
E-63 Oh, how I would love to rest here for a few minutes. How I’d like to pick it up right here and show you! Regardless of how many of the churches gone back, stay under the Blood. That’s the place to abide. In or out, up or down, thick or thin, wherever it may be, stay under the Blood. But, Naomi, she thought it would be better to go over and join another group, because they were having troubles. Spiritual bread—bread wasn’t there. And, but God will restore it back, “I will restore, saith the Lord.” Stay in the field where It comes from.
E-64 Astfel aflăm că ea începe să tânjească să meargă înapoi, pentru că auziseră că izbucnise o mare trezire. Şi dacă observaţi, Naomi s-a întors în "sezonul orzului," Biblia a spus, chiar în timpul recoltei. Cu alte cuvinte, când era acolo în desfăşurare o trezire mare, aplicând aceasta spiritual, ea s-a întors chiar în acea perioadă. Nu rămase nimic; ea nu avea nimic.
E-64 So we find that she begin to long to go back, because they heard that a great revival had broke out. And if you notice, Naomi returned in “barley season,” the Bible said, just at the time of the harvest. In other words, when there was a great revival going on, spiritually applying it, she returned just in that season. Nothing left; she had nothing.
E-65 Şi Orpa, una din nevestele fiilor ei, cândea a venit să privească la ce trebuia să sacrifice, fiind o tipizare a bisericii moderne. "Dacă trebuie să mă duc acolo, va trebui să plec de la dansurile mele. Va trebui să plec de la distracţia mea, şi reuniunile mele sociale." Atunci ea doar a plâns, şi a sărutat-o pe soacra ei, şi s-a întors înapoi.
E-65 And Orpah, one of her sons’ wives, when she come to look upon what she had to sacrifice, being a type of the modern church. “If I have to go over there, I’ll have to get away from my dances. I’ll have to get away from my big time, and my social gatherings.” Then she just wept, and kissed her mother-in-law, and returned back.
E-66 Dar aici este un tablou frumos. Acolo era una care se numea Rut, cu ea, o altă noră, care este o tipizare, iarăşi, a Miresei dintre Neamuri; care a sărutat-o pe soacra ei, şi a spus, "Eu voi abandona totul. Mă voi duce cu tine. Poporul tău să fie poporul meu. Dumnezeul tău să fie Dumnezeul meu. Oriunde vei muri tu, acolo voi muri şi eu. Unde eşti îngropată, acolo voi fi îngropată şi eu." Asta-i tot. Asta-i ce vrea Dumnezeu, nu este aceea marginală, la jumătate de drum; dar o absolută, predare deplină pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Ea a sărutat-o.
E-66 But here’s a beautiful picture. There was one named Ruth, with her, another daughter-in-law, which is a type, again, of the Gentile Bride; who kissed her mother-in-law, and said, “I’ll forsake everything. I’m going with you. Let your people be my people. Let your God be my God. Wherever you die, there I’ll die. Where you’re buried, there I’ll be buried.” That’s it. That’s what God wants, is not that borderline, half way; but a absolute, full surrender to the Kingdom of God. She kissed her.
E-67 Şi astfel Naomi a spus, ca să o descurajeze, a spus, "Mai bine să mergi înapoi la poporul tău. Eu sunt bătrână, şi nu mai sunt fii în mine." Şi legea era, că ea trebuia să aştepte după un fiu. Şi a spus, "Apoi, nu mai sunt în mine. Şi de aş avea un bărbat, şi aş avea un fiu, tu ai fi prea bătrână ca să te căsătoreşti cu el, aşa că mai bine întoarce-te la poporul tău."
E-67 And so Naomi said, to discourage her, said, “You better go back to your people. I’m old, and there’s no more sons in me.” And the law was, that she had to wait for a son. And said, “Then, there’s no more in me. And if I would have a husband, and I’d have a son, you would be too old to marry him, so you just return back to your people.”
E-68 Dar Rut a spus, "Nu mă voi duce înapoi." Credinţa, înrădăcinată, întemeiată! Credinţa perfectă venise în inima lui Rut. Ea a spus "Voi merge chiar cu tine." Şi s-a lipit de ea, s-a ţinut de ea. "Eu voi fi unde vei fi tu." Îmi place asta.
E-68 But Ruth said, “I’ll not go back.” Faith, rooted, grounded! Perfect faith had come into Ruth’s heart. She said “I’m going right with you.” And she clave to her, held onto her. “I’m going to be where you are.” I like that.
E-69 Şi noi suntem familiarizaţi cu povestea aşa cum continuă, că acest mare Boaz, care era stăpânul recoltei, era în recoltare la acel timp, şi era o rudenie cu Naomi. Iar când a găsit-o ea pe Rut acolo într-o mică misiune, spicuind, fiecare pai mic care îl putea culege ea, care aveau câteva boabe, ea îl ţinea, pentru că era viaţă. Boaz, fiind stăpânul recoltei, a poruncit secerătorilor lui să arunce o mână de spice din când în când, pentru ea. Şi ea le culegea, şi cu bucurie. Şi ea a bătut un şorţ plin, în acea zi. Şi când Boaz, stăpânul recoltei, a ieşit şi s-a uitat la Rut, şi a văzut credincioşia ei, s-a îndrăgostit de ea.
E-69 And we’re acquainted with the story as it goes on, that this great Boaz, which was the lord of the harvest, was in harvest at the time, and was a kinsman to Naomi. And when she found Ruth out there in a little mission, gleaning, every little straw that she could pick up, that had some wheat on it, she held to it, for it was life. Boaz, being the lord of the harvest, he commanded that his reapers would drop a handful now and then, for her. And she would pick it up, and with joy. And she shucked out a great apron-full of it, that day. And when Boaz, the lord of the harvest, came out and looked upon Ruth, and seen her faithfulness, he fell in love with her.
E-70 Observaţi Boaz îl reprezintă pe Cristos. Unde se afla el? Betleem. Unde venea Rut? Betleem. Unde spicuia ea? În Betleem. Vedeţi toate acele semnificaţii spirituale la aceasta aici, şi fundalul acestei scene importante care are loc? Dumnezeu, o cunoştea de la început!
E-70 Watch Boaz represent Christ. Where was he at? Bethlehem. Where was Ruth come to? Bethlehem. Where was she gleaning at? In Bethlehem. See all those spiritual significances to this here, and the background to this great scene that’s taking place? God, knowing it in the beginning!
E-71 Şi ea a început să o întrebe pe soacra ei, ce trebuie să facă. Şi, în cele din urmă, Rut s-a căsătorit cu Boaz. Una dintre Neamuri s-a căsătorit cu o căpetenie, din nou, în Iuda, şi s-a stabilit şi a locuit în Betleem.
"Oh, tu, micule Betleem, nu eşti tu cel mai mic printre toate oraşele principale din-din Palestina? Dar i-a plăcut lui Dumnezeu, a Cărui cunoştinţă şi origine era din vechime, de la bun început, să facă ca Fiul Său să se nască acolo."
"Oh, tu, micule Betleem, nu eşti tu cel mai mic printre toate oraşele principale din-din Palestina? Dar i-a plăcut lui Dumnezeu, a Cărui cunoştinţă şi origine era din vechime, de la bun început, să facă ca Fiul Său să se nască acolo."
E-71 And she begin to question to her mother-in-law, what she must do. And, finally, Ruth was married to Boaz. A Gentile married to a prince, again, in Judah, and settled down and lived in Bethlehem.
“Oh, thou, little Bethlehem, aren’t you the least among all the principal cities of—of Palestine? But it’s pleased God, Whose knowing and going forth was from old, from the beginning, to have His Son born there.”
“Oh, thou, little Bethlehem, aren’t you the least among all the principal cities of—of Palestine? But it’s pleased God, Whose knowing and going forth was from old, from the beginning, to have His Son born there.”
E-72 El ştie toate lucrurile. Şi El lucrează doar ca să fie bine. Şi acolo Rut s-a căsătorit cu Boaz. Şi când Rut şi Boaz erau căsătoriţi... Dacă am fi avut timp să intrăm în povestea minunată de acolo, care este una dintre cele mai frumoase scene de dragoste din toate veacurile, când Rut si Boaz erau căsătoriţi. Şi vă amintiţi?
Haideţi să ne oprim doar pentru un minut aici. Chiar prea bună ca să trecem peste!
Haideţi să ne oprim doar pentru un minut aici. Chiar prea bună ca să trecem peste!
E-72 He knows all things. And He works it just to be right. And there Ruth married Boaz. And when Ruth and Boaz was married…If we had time to go into the great story there, which is one of the greatest love scenes of all ages, when Ruth and Boaz were married. And you remember?
Let’s just stop for a minute here. Just too good to pass over!
Let’s just stop for a minute here. Just too good to pass over!
E-73 Rut era una dintre Neamuri. Ea nu avea nici o moştenire cu Iudeii, exact ca noi Neamurile nu aveam nici o moştenire. Astfel, Naomi era de fapt cea care să moştenească. Deci, ea pierduse în totalitate prima ei moşie. Toate bunurile ei au fost vândute la licitaţie publică. Prin urmare, ea a fost, a fost excomunicată, şi a plecat.
E-73 Ruth was a Gentile. She had no inheritance with the Jew, just like we Gentiles had no inheritance. So, Naomi was actually the one to inherit. So, she had lost all of her first estate. All of her goods had been sold at public auction. Therefore, she was, been excommunicated, and had gone away.
E-74 Acum când ea a venit înapoi, acolo era doar o singură persoană care ar fi putut răscumpăra vreodată moştenirea ei pierdută, era o rudenie chiar aproape de ea. Şi Boaz ştia asta, astfel el a trebuit să lucreze în vreun fel încât să o ia de nevastă pe această fată dintre Neamuri. Şi ce a trebuit el să facă? A trebuit să cumpere toată moştenirea lui Naomi, ca să ajungă pe această moşie, în care Rut făcea parte din proprietatea lui Naomi. Şi singurul om care o putea cumpăra trebuia să fie o persoană care era rudă, rudenie apropiată. Aceea era legea răscumpărării.
E-74 Now when she come back, there was only one person who could ever redeem her lost in-heritage, that was a kinsman right next to her. And Boaz knew this, so he had to work some way to get this Gentile girl for a wife. And what did he had to do? He had to buy all of the estate of Naomi, in order to get in this estate, which Ruth was part of the estate of Naomi. And the only man that could buy it would have to be a person that was kinfolks, near kinsman. That was the law of redemption.
E-75 Şi singurul mod prin care Cristos ar fi putut vreodată să cumpere moştenirea Israelului decăzut, a fost să devină o Rudenie. Singurul mod prin care Dumnezeu a putut să răscumpere rasa umană, Dumnezeu Însuşi a trebuit să fie făcut trup. Şi Isus a fost Dumnezeu făcut rudă cu rasa umană. El a fost Emanuel. El a devenit rudă. El nu a luat asupra Lui forma Îngerilor, ci forma unui slujitor care a spălat picioarele, şi a trăit. Şi vulpile aveau vizuini, şi păsările din aer aveau cuiburi, dar El nu a avut nici măcar un loc unde să Işi pună capul. El a mâncat, El a băut, El-El a plâns, El a râs, chiar ca ceilalţi oameni. Şi El a fost Dumnezeu, nu un profet. A fost Dumnezeu, pentru că El a trebuit să fie o rudă ca să răscumpere rasa umană pierdută. Astfel, Boaz, în această mare tipizare, la Betleem; priviţi unde s¬a născut această Rudenie, pentru rasa umană, trebuia să fie.
E-75 And the only way that Christ could ever buy the estate of the backslidden Israel, was to become a Kinsman. Only way God could redeem the human race, God Himself had to be made flesh. And Jesus was God made kinfolks to the human race. He was Emmanuel. He become kinfolks. He took upon Him not the form of Angels, but the form of a servant who washed the feet, and lived. And the foxes had holes, and the birds of the air had nests, but He didn’t even have a place to lay His head. He eat, He drank, He—He cried, He laughed, just like other men. And He was God, not a prophet. He was God, because He had to be kinfolks in order to redeem the lost human race. So, Boaz, in this great type, at Bethlehem; look where this Kinsman was born, to the human race, had to be.
E-76 Şi apoi când acest mare Boaz a răscumpărat, ei bine, el a trebuit să facă o demonstraţie publică că el a răscumpărat toată moşia ei pierdută. Astfel el s-a dus la poarta Betleemului, acel oraş mic din nou, şi i-a chemat pe bătrânii oraşului, şi le-a adus la cunoştinţă că în acea zi el a cumpărat tot ce avea... ce a pierdut Naomi. Tot ce a pierdut ea, el a cumpărat înapoi. Şi el şi-a aruncat încălţămintea şi a aruncat-o înaintea poporului, ca un însemn. "Şi dacă este cineva care are vreun motiv să spună ceva, să spună acum. Căci acesta este un memorial, că eu am răscumpărat tot ce a pierdut ea."
E-76 And then when this great Boaz redeemed, well, he had to make a public showing that he had redeemed all of her lost estate. So he went to the gate of Bethlehem, that little city again, and he called the elders of the city, and he let them know that that day he had bought everything that had…Naomi had lost. Everything that she lost, he bought it back. And he kicked off his shoe and threw it up before the people, as an ensign. “And if there’s anyone has any reason to say something, say it now. For this is a memorial, that I’ve redeemed everything that she lost.”
E-77 Oh, binecuvântat să fie Numele Domnului! Şi când Rudenia noastră a venit, Isus din Nazaret, născut în Betleem. El a stat în vârful Golgotei, şi L-a înălţat între Ceruri şi pământ, ca memorial că El a răscumpărat tot ce rasa umană a pierdut la cădere. Cum pot oamenii să dispreţuiască vindecarea Divină şi puterile învierii Domnului Isus, când un însemn public a fost făcut la Calvar, că, "Eu am răscumpărat întreaga rasă umană, şi tot ce au pierdut ei vreodată?" A răscumpărat sufletul nostru, a răscumpărat trupul nostru, a răscumpărat tot ce am pierdut în cădere. Răscumpărătorul nostru Rudenie, a venit şi s-a făcut trup, şi a locuit printre noi, şi a oferit însemnul, şi a spus, "S-a terminat." Ce s-a terminat? Totul s-a terminat. Noi doar umblăm drept în moştenirea noastră. Aşa cum zilele merg înainte, noi umblăm mai aproape şi mai aproape.
E-77 Oh, blessed be the Name of the Lord! And when our Kinsman came, Jesus of Nazareth, born in Bethlehem. He stood on top of the Golgotha, and lifted Him up between the Heavens and earth, as a memorial that He had redeemed everything that the human race had lost in the fall. How can men despise Divine healing and the powers of the resurrection of the Lord Jesus, when a public ensign was made at Calvary, that, “I’ve redeemed the whole human race, and everything that they ever lost”? Redeemed our soul, redeemed our body, redeemed everything that we lost in the fall. Our Kinsman Redeemer came and was made flesh, and dwelt among us, and offered up the ensign, and said, “It’s finished.” What’s finished? Everything is finished. We’re just walking right into our inheritance. As the days go on, we’re walking closer and closer.
E-78 Boaz şi Naomi... După ce erau căsătoriţi de ceva timp, au dat naştere unui fiu, care a adăugat mai mult la genealogie, şi acela a fost Obed. Şi lui i se născuse un fiu, care a fost Isai. Şi Isai a avut opt băieţi.
E-78 Boaz and Naomi…After being married for some time, they brought forth a son, which added more to the lineage, and that was Obed. And he also brought forth his son, which was Jesse. And Jesse had eight boys.
E-79 Şi a fost marele profet Samuel cel care a venit cu urciorul de ulei, marele profet care s-a dus la Isai, şi a spus, "Dumnezeu a ales unul dintre băieţii tăi să conducă şi să slujească poporului Meu." Şi asta a fost afară în partea din spate a câmpului, într¬o ogradă mică de păstori, unde a fost adus un băieţel, roşcat, cu arătare de slăbănog, David, bătrân la cel mai tânăr. Şi Samuel a vărsat uleiul de ungere asupra lui, în prezenţa la toţi fraţii lui şi a acelora care stăteau în apropiere, şi a dovedit că Dumnezeu l-a uns ca împărat. Unde a fost asta? Betleem. Slavă Lui Dumnezeu în Înălţime! Nu-i de mirare, Betleem, unde a fost el uns împărat.
E-79 And it was the great prophet Samuel who came with the cruse of the oil, the great prophet who went to Jesse, and said, “God has chosen one of your boys to rule and serve My people.” And it was out in the backside of the field, in a little shepherd yard, where a little, ruddy, scrawny-looking boy was brought, David, the old to the youngest. And Samuel poured the anointing oil on him, in the presence of all of his brothers and them who stood about, and proved that God had anointed him king. Where was that at? Bethlehem. Glory to God in the Highest! No wonder, Bethlehem, where he was anointed king.
E-80 Şi a fost în Betleem, unde s-a născut David. Şi Fiul lui mai mare, Isus, a fost de asemenea, a trebuit să se nască în Betleem, pentru că au avut aşa o legătură apropiată, între cei doi, Tatăl şi Fiul său. Acest mare Fiu nu a fost numai Fiul, El a fost Rădăcina şi Odrasla lui David. El a fost chiar înainte de David. El va fi după David. El a fost pentru veci, din veci, în continuare. Dar conform cu trupul, şi toate lucrurile să fie împlinite, El a fost Fiul lui David. El urma să se nască ani mai târziu în acelaşi Betleem, acest orăşel uitat.
E-80 And it was in Bethlehem, where David was born. And his greater Son, Jesus, was also, had to be born in Bethlehem, because they’re such a close knit, between the two, his Father and Son. Not only was this great Son only the Son, He was the Root and the Offspring of David. He was even before David. He’ll be after David. He was for everlasting, from everlasting, on. But according to the flesh, and all the things to be fulfilled, He was the Son of David. He was to be born years later in this same Bethlehem, this little forsaken city.
E-81 Dar tot timpul, acolo, voi observaţi? Acolo lucrează o mare, taină care părea că nimeni nu o înţelegea. Este acelaşi lucru în Betleemul lui Dumnezeu astăzi. Se lucrează un-un semn tainic care se pare că nu îl înţelege nimeni. Este ceva care trece deasupra capetelor oamenilor. Nu pare că ei înţeleg asta, indiferent de ce se face, sau ce se spune. Şi partea tainică a lucrurilor care sunt făcute, oamenii privesc, spun, "Oh, bine, presupun că este în regulă," şi pleacă mai departe. Dar ei nu înţeleg asta. Nu reuşesc să o prindă. Nu o pot apuca. Asta este ce făcea Dumnezeu în Betleem în Iuda. El lucrează, toate aceste lucruri mici se mişcă în sus, pentru a ajunge la un mare căpătâi.
E-81 But all the time, in there, do you notice? There’s working a great, mighty mystery that no one seemed to understand. That’s the same thing it is in God’s Bethlehem today. There’s working a—a mystery sign that no one seems to understand it. It’s something that goes over the top of the heads of the people. They don’t seem to get it, no matter what’s done, or what’s said. And the mysterious part of the things that’s done, the people look, say, “Oh, well, I guess it’s all right,” and go on. But they don’t understand it. They can’t catch it. They can’t grasp it. That’s what God was doing in Bethlehem in Judah. He’s working, all these little things moving up, to come to one great head.
E-82 David, oh, când a fost uns împărat, de un-un băiat mic, avea un aspect roşcat să te uiţi la el. Dar trebuie să fi fost ceva în el care-i arăta real, lui Dumnezeu. Micuţul lor, cel mai mic din familie. Restul băieţilor, bărbaţi grozavi frumoşi, arătau bine în robele lor, şi o coroană pe capul lor. Dar Dumnezeu a arătat la ce se uită El; nu la aparenţa exterioară, ci interiorul unui om. El a privit la inima lui. Şi El ştia ce era în inimalui David, indiferent de cum i-ar fi stat coroana. El ştia că El Işi căuta un om care era un om după inima Lui Proprie. Care, David ar fi un om după inima Lui Proprie. Asta-i de ce a turnat El uleiul de ungere, sau l-a avut turnat peste David. Care, numele de David înseamnă "preaiubit."
E-82 David, oh, when he was anointed king, as a—a little boy, he was ruddy to look up at. But he must have been something in him that looked real, to God. Their little bitty, the smallest of the family. The rest of the boys, great big fine men, would look good in their robes, and a crown on their head. But God showed what He looks at; not the outward appearance, but the inside of a man. He looked at his heart. And He knew what was in David’s heart, no matter how the crown looked on him. He knowed He was finding Him a man that was a man after His Own heart. Which, David would be a man after His Own heart. That’s why He poured the anointing oil, or had it poured upon David. Which, the name David means “beloved.”
E-83 Şi a fost bine reprezentat în Isus, Cel Preaiubit, ani mai târziu; Fiul lui David, Care trebuia să vină să împlinească toate lucrurile care au fost făgăduite. Acest orăşel al Betleemului este unde a avut loc asta. Şi a fost pe aceleaşi coline micuţe Iudaice unde David îşi păstorea oile lui, mulţi ani mai târziu, că Îngerii au cântat prima lor colindă pe colinele Iudeii, cu vedere spre Betleem. Prima colindă, "Ţie ţi s-a născut, în cetatea lui David, Cristos Domnul." Îngerii şi-au făcut apariţia de prima dată, ca să cânte, nu a fost la Ierusalim, biserica cea mare; şi nu a fost nici la Ghilgal; sau nu a fost nici la Silo, unde aveau ei religioasa închinare denominaţională tot timpul. Ci a fost la micul Betleem, unde Duhul lui Dumnezeu se mişca într-un mod tainic, dând naştere la ceva. A fost acolo.
E-83 And it was well represented in Jesus, the Beloved One, years later; the Son of David, Who was to come to fulfill all things that had been promised. This little city of Bethlehem is where this taken place. And it was on them same little Judean hills where David had herded his sheep, many years later, that the Angels sang their first noel on the hills of Judea, overlooking Bethlehem. The first noel, “Unto thee is born, in the city of David, Christ the Lord.” Angels first made their appearance, to sing, it wasn’t at Jerusalem, the big church; neither was it at Gilgal; or neither was it at Shiloh, where they had had the religious denominational worship all the time. But it was in little Bethlehem, where the Spirit of God had been moving in a mysterious way, bringing forth something. It was there.
E-84 Acolo trebuia să vină Cristos. A fost acolo. A fost chiar în acel orăşel, cu un Împărat născut, că o mamă, fecioară, a dat naştere primului eţ fiu. Acesta a adăpostit, şi a găzduit în fortăreaţa¬i mică, pe Impăratul împăraţilor şi Domnul domnilor. Unde nu doar Samuel a venit să toarne uleiul de ungere, dar Dumnezeu a turnat asupra Lui, şi asupra lumii, Cristos Domnul. Îngerii au vestit venirea Lui, şi au cântat păstorilor de pe marginea dealului, care l-au urmat pe împăratul David, cu ani înainte. Vedeţi taina lui Dumnezeu, cât este de mare?
E-84 It was there where Christ had to come. It was there. It was right in that same little city, with a King born, that a mother, virgin, brought forth her first-born son. It sheltered, and housed in its little fortress, the King of kings and the Lord of lord. Where not only did Samuel come to pour out the anointing oil, but God poured out upon Him, and upon the world, Christ the Lord. The Angels heralded His coming, and sang to the shepherds on the hillside, who followed David the king, years before. See the mystery of God, how great it is?
E-85 El s-a născut în această fâşie măreaţă de grâu, care, când răsare grâul, principiile de bază ale vieţii. Şi El era Pâinea Vieţii. "Eu sunt Pâinea Vieţii. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea Sângele Meu are Viaţă Eternă, şi nu va muri niciodată sau nu va veni la judecată, ci a trecut de la moarte la Viaţă."
E-85 He was born in this great wheat belt, which, when wheat comes forth, the basic principles of life. And He was the Bread of Life. “I am the Bread of Life. He that eats My flesh and drinks My Blood has Eternal Life, and shall never die or come into condemnation, but has passed from death unto Life.”
E-86 Betleem. Numele beth-el. B-e-t-h, beth, beth în cuvântul Ebraic, înseamnă "casă." E-1 este de la Elohim, este abreviere. Elohim înseamnă "Dumnezeu." B-e-t-h, beth; E-1, E-1 este Elohim, care este Dumnezeu, Casa lui Dumnezeu, unde este aşezată Pâinea Vieţii. E-1, h-e-m, îl sfârşeşte, aduceţi-vă 1- ul din nou înapoi cu e-ul vostru, înseamnă o "bucată de pâine," în Ebraică. El-hem. E-1 este Dumnezeu, Elohim. B¬e-t-h este pâine, sau b-e-t-h este... b-e-t-h este "casă." E¬l este Elohim, abreviere. Apoi E-1-he-m este "pâine." Ce era El? Casa Pâinii lui Dumnezeu. "Casa Pâinii lui Dumnezeu." Casă, beth; Elohim, Dumnezeu; El-h-em, pâine. "Casa Pâinii lui Dumnezeu," înseamnă Bethlehem.
E-86 Bethlehem. The name beth-el. B-e-t-h, beth, beth in the Hebrew word, means “house.” E-l stands for Elohim, its abbreviation. Elohim means “God.” B-e-t-h, beth; E-l, E-l is Elohim, which is God, the House of God, where the Bread of Life is laid. E-l, h-e-m, finish it out, bring back your l again with your e, means a “loaf of bread,” in the Hebrew, El-hem. E-l is God, Elohim. B-e-t-h is bread, or b-e-t-h is…b-e-t-h is “house.” E-l is Elohim, abbreviation. Then E-l-he-m is “bread.” What was He? The House of the Bread of God. “The House of God’s Bread.” House, beth; Elohim, God; El-he-m, bread. “The house of God’s Bread,” means Bethlehem.
E-87 Unde altundeva ar fi putut El să se nască dacă nu acolo? Dar a fost ascuns tuturor în afară de acel profet. El a spus, "Din Betleem va veni EL" Ei căutau în Ierusalim. Ei căutau în toate marile Silo. Căutau peste tot. Dar El a venit din Betleem, pentru că era Casa Pâinii de Viaţă a lui Dumnezeu. El este coşul de pâine al lui Dumnezeu, pentru lume. Acolo era El, născut în Betleem. El nu putea să se nască în nici un alt loc.
E-87 Where could He be born anywhere else but that? But it was hid to everybody but that prophet. He said, “Out of Bethlehem shall come Him.” They was looking in Jerusalem. They was looking in all the big Shiloh’s. They was looking everywhere. But He come from Bethlehem, ’cause it was the House of God’s Bread of Life. He is God’s breadbasket, to the world. There He was, born in Bethlehem. He could be born nowhere else.
E-88 S-ar putea să fie multe lucruri mari, aşa cum studiam această săptămână despre diferitele aspecte spirituale referitoare la aceea, de ce trebuia El să se nască în Betleem. Când am atins aceste câteva locuri, Duhul Sfânt doar m-a luat la o parte. Şi am spus, "O Dumnezeule, asta este suficient. Eu înţeleg acum."
E-88 There could be many great things, as I was studying this week of the different spiritual aspects to that, why He must be born in Bethlehem. When I hit these few places, the Holy Spirit just caught me away. And I said, “O God, that’s sufficient. I see it now.”
E-89 El nu putea să se nască niciunde altundeva decât în Betleem. Acesta era locul de pâine a naţiunii. A fost pâinea pentru toată casa lui Israel, provenea de acolo. Şi El era Pâinea Vieţii care cobora din Cer, Mana spirituală; trebuia să vină din Betleem, linia pâinii, locul unde se află pâinea. Betleem, coacerea pâinii. Acum, Isus fiind Pâinea Vieţii, "Omul să poată mânca din ea," a spus El, "şi să nu moară niciodată."
E-89 He could not be born nowhere else but Bethlehem. It was the place of the bread of the nation. It was the bread of all the house of Israel, come from there. And He was the Bread of Life that come down from Heaven, the spiritual Manna; has to come from Bethlehem, the bread line, the place where bread lays. Bethlehem, the baking of the bread. Now, Jesus being the Bread of Life, “The man may eat thereof,” He said, “and never die.”
E-90 Un alt eveniment important care nu aş vrea să uit să-l numesc, a fost când era David în cel mai rău timp al său, când era un fugar. El era deja uns. El ştia ce urma să fie. El urma să fie împărat. Dumnezeu a spus aşa. Şi totuşi el era urât. El stătea între două mari focuri adânci. Aici erau Filistenii, pe o parte, după el; aici era Saul, de cealaltă parte. Şi el era un om fără naţiune.
E-90 Another great event that I wouldn’t forget to call, that was when David was in his worst of time, when he was a fugitive. He had already been anointed. He knowed what he was to be. He was to be king. God said so. And yet he was hated. He was standing in between two great deep fires. Here was the Philistines, on one side, after him; here was Saul, on the other side. And he was a man without a nation.
E-91 Exact cum stă Biserica astăzi, adevărata Biserică vie a lui Dumnezeu, fără vreo denominaţiune sau nimic altceva. Ea stă singură. Dar, totuşi, Ea a avut ungerea turnată asupra Ei. Ea ştie ce este Ea.
E-91 Just as the Church stands today, the true living Church of God, without a denomination or anything else. She stands alone. But, yet, She’s had the anointing poured on Her. She knows what She is.
E-92 Cum în lume poate vreodată să vină la împlinire, diavolul pe ambele părţi, care se îndreptau spre David? El s-a adăpostit, în fortăreţe în pustie şi în peşteri, încercând să se ascundă, cu o trupă mică de luptători fideli, doar câţiva care credeau ca el. Dar acei oameni l-au crezut pe Dumnezeu, că acela va fi împăratul.
E-92 How in the world can it ever come to pass, the devil on both sides, driving at David? He had taken refuge, in strongholds in the wilderness and in caves, trying to hide out, with a little band of faithful warriors, just a few believing like him. But those men believed God, that that would be the king.
E-93 Aşa sunt credincioşii, astăzi, care sunt ascunşi, din loc în loc, dar totuşi ei ştiu Cine vine să fie Împărat. Mie nu-mi pasă cine va fi Preşedinte. Noi ştim că El vine. Şi pare mai îndepărtat decât oricând, când ştiinţa încearcă să respingă, spune, "Ei pot construi un om. Ei pot face asta. Şi ei pot lua un iepure, şi să ia polenul şi să facă un alt iepure, şi aşa mai departe," încercând să combată Cuvântul lui Dumnezeu. Totuşi, există un popor care îl crede pe Dumnezeu, care stau la fel de perfecţi cum au stat întotdeauna. Nu contează ce vine şi ce trece, ei încă îl cred pe Dumnezeu. Dumnezeu este drept. Ei se ţin de mâinile neschimbătoare ale lui Dumnezeu. În mijlocul bătăliei, în mijlocul lacrimilor, în mijlocul bolii şi al morţii, şi totul, ei încă se ţin de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu. Ei ştiu că El vine Impărat.
E-93 So is the believers, today, who is hid out, from place to place, but yet they know Who is coming to be King. I don’t care who is going to be President. We know He’s coming. And looks farther away than it ever did, when science is trying to overrule, say, “They can build a man. They can do this. And they can take a rabbit, and take the pollen and make another rabbit, and so forth,” trying to disprove God’s Word. Yet, there is a people who believe God, who stands just as pat as they ever did. No matter what comes or goes, they still believe God. God is right. They hold to God’s unchanging hands. In the midst of battle, in the midst of tears, in the midst of sickness and death, and everything, they still hold to God’s unchanging hand. They know that He is coming King.
E-94 Oamenii, astăzi, râd, şi îşi bat joc de ei, şi îi numesc "holy¬rollers," îi numesc tot ce vor. Dar acei luptători ai lui Dumnezeu stau loiali la postul de datorie. Îi puteţi numi un "grup de vindecare," îi puteţi numi un "grup de fanatici," sau orice doriţi. Ei se ţin de acel Împărat. Ei ştiu că El vine la putere. Chiar dacă ei iau Numele Lui în deşert, şi iau în râs şi îşi bat joc, îi numesc pe oamenii care Îl cred, "proscrişi, grămadă de pierde-vară," asta nu-i deranjează nici un pic. Ei stau loiali la postul de datorie.
E-94 People, today, laugh and make fun of them, and call them “holy-rollers,” call them everything they want to. But them warriors of God stands faithful at the post of duty. Might call them a “healing group,” you might call them a “bunch of fanatics,” or whatever you wish to. They hang to that King. They know He is coming in power. Though they take His Name in vain, and scoff and make fun, call the people who believe Him, “outcasts, bunch of backwash,” that doesn’t bother them a bit. They stay true at the post of duty.
E-95 Acei războinici care erau cu David, au stat chiar de partea lui. Dacă a venit un Filistean, el a trebuit să lupte. Oricine ar fi fost, se luau de ei, din toate părţile. Sărmanul David, în mintea lui, tot confuz; se gândea, "Cum poate fi, Doamne?"
E-95 Those warriors that was with David, stayed right by his side. If a Philistine come up, he had to fight. Whoever it was, they were picked on, every side. Poor David, in his mind, all confused; he thought, “How can it be, Lord?”
E-96 Ştiţi, conducătorii uneori trec prin lucruri despre care adunarea nu ştie prin ce trec ei. Când te gândeşti la făgăduinţele pe care le-a făcut Dumnezeu, atunci de ce nu se împlinesc? Ei nu spun adunării lor, ei nu spun oamenilor cu care se asociază, dar sunt multe frustraţii în inima unui conducător adevărat.
E-96 You know, leaders sometimes go through things that the congregation don’t know what they’re going through. When you think of promises God has made, then why don’t it come to pass? They don’t tell their congregation, they don’t tell the people they associate with, but there’s many flusterations in the heart of a real leader.
E-97 David şezând acolo, al lui-gâtul îi ardea. Era în toiul verii. Filistenii au profitat de acea ruptură dintre David şi Saul. Şi Saul îl căuta pe David, peste tot, şi Filistenii, de asemenea, şi apoi Filistenii îi căutau pe Israeliţi. Vorbim de un timp de confuzie? Chiar cam aşa cum este acum. David a luat refugiu în acest loc mic, în acest adăpost mic, oriunde ar fi putut ajunge el, micile fortăreţe la care se putea ţine. Apoi a urcat pe munte, pe acea căldură, toiul verii, când căldura era îngrozitoare, gâtul i se usca, şi frustrări şi temeri în inima lui, şi se întreba. "O Dumnezeule, cum ar putea să fie? Tu ai turnat acel ulei asupra mea, nu pentru că eu m-am ales, ci Tu m-ai ales. De ce m-ai chemat de la păscutul oilor, acolo afară, şi mi-ai spus că Tu îmi dai aceasta, pentru a sluji poporului Tău, şi aici Tu m-ai pus între flăcări, pretutindeni?" Asta îi trecea prin inimă.
E-97 David sitting there, his—his throat burning him. It was in the middle of summer. The Philistines was taking advantage of that split between David and Saul. And Saul looking for David, everywhere, and the Philistines, also, and then the Philistines looking for the Israelites. Talk about a time of confusion? Just about like it is now. David taken refuge in this little place, in this little shelter, everywhere he could get to, the little strongholds that he could hold into. Then he got up on the mountain, on that hot, middle of the summer, when the heat was tremendous, his throat parching, and flusterations and fears in his heart, and wondering. “O God, how could it be? You poured that oil upon me, not because I chose myself, but You chose me. Why did You call me from herding the sheep, out yonder, and told me You give me this, to serve Your people, and here You’ve got me between the fires, everywhere?” That was going through his heart.
E-98 S-a aşezat sus pe colină, şi a privit în jos. Şi acolo Filistenii au venit înăuntru şi s-au cantonat chiar în Betleem, căsuţa lui. Atunci, orăşelul lui era sub controlul guvernamental al duşmanului. Nu doar atât, dar casa propriului tată, casa lui Isai, era în robie la Filisteni. Acolo era propria lui naţiune, biserica lui, împotriva lui. Aici era duşmanul cu care se lupta. Aici sunt oamenii din biserică cu care se lupta. Nu pentru că el vroia, ci pentru că era forţat să o facă.
E-98 He sat up on the hill, and he looked down. And there the Philistines had come in and garrisoned right in Bethlehem, his little home. Then, his little city was under government control of the enemy. Not only that, but his own father’s house, Jesse’s house, was under bondage to the Philistines. There was his own nation, his own church, against him. Here was the enemy he was fighting. Here is the church people he was fighting. Not because he wanted to, but because he was forced to do it.
E-99 De multe ori suntem forţaţi să facem lucruri şi să spunem lucruri pe care nu vrem să le spunem, un adevărat conducător spiritual, dar el este obligat să o facă. El trebuie să îşi asume poziţia si să îşi arate culorile. "Eu voi lua calea cu acei câţiva dispreţuiţi ai Domnului," a spus scriitorul cântării.
E-99 Many times we’re forced to do things and say things that we don’t want to say, a real spiritual leader, but he’s forced to do it. He has to take his side and show his colors. “I’ll take the way with the Lord’s despised few,” said the song writer.
E-100 Astfel acolo era el, în acea zi toridă, fără îndoială, plimbându-se înainte şi înapoi, şi privind în jos prin acea vale lungă, de vreo douăzeci şi cinci de mile jos acolo, şi înapoi. Acolo era casa tatălui său, în-în robie la Filisteni. Acolo era Saul, chiar pe partea cealaltă acolo... Şi acolo vine acesta, stând chiar între, vedeţi, pentru a lua poziţie. Văzând timpul grozav când Israel era dezbinat complet, biserica dezbinată în diferite denominaţiuni, ca să spunem. Aici era David stând aici în spate, neştiind ce să facă, şi totuşi ştiind că ungerea era asupra lui. [Porţiune goală pe bandă – Ed.] Ei ştiau că ungerea era acolo. Ştiau că David va fi împărat. Aleluia!
E-100 So there he was, on that hot day, no doubt, walking back and forth, and looking down through that long valley, of about twenty-five miles down there, and back. There was his own father’s house, in—in bondage to the Philistines. There was Saul, just across yonder. The…And here come this one, sitting right between, see, to take sides. Seeing the great time that Israel was all broke up, the church broke up in different denominations, as to say. Here was David standing back here, not knowing what to do, and yet knowing that on him rested the anointing. [Blank spot on tape—Ed.] They knew that anointing was there. They knew David was going to be king. Hallelujah!
E-101 Noi ştim Cine va fi Împărat, Nu contează cine va fi Preşedinte. Eu ştiu Cine va fi Impărat. El va fi Impărat. Ştiu că este nevoie de ceva, pentru a rezista, dar Dumnezeu să mă ajute să îmi închid ochii de la denominaţiuni şi toate celelalte. A privi prin acea privire spirituală, acolo, căci El este viitorul Împărat. Eu îl voi sluji pe El. Dacă este vorba de moarte, să mor. Dacă este vorba de familia mea, sunt cei dragi a-i mei, dacă este denominaţiunea mea, dacă este vorba despre tot, lăsaţi¬mă să îl slujesc pe El. Voi sta la El. Aceia sunt războinicii lui Dumnezeu, cum a fost cu David. Ei îşi aveau mâinile pe sabia lor, umblând, în orice moment. Acela-i felul cum umblă războinicii lui Dumnezeu, pregătiţi.
E-101 We know Who is going to be King. Doesn’t matter who is going to be President. I know Who is going to be King. He will be King. I know it takes something, to stand, but God help me to shut my eyes to denominations and everything else. Look through that spiritual sight, yonder, that He’s the coming King. I’ll serve Him. If it’s death, let me die. If it’s my family, it’s my loved ones, if it’s my denomination, it’s everything, let me serve Him. I’ll stay to Him. That’s the warriors of God, like was with David. They had their hands on their sword, walking, any time. That’s the way God’s warriors walk, ready.
E-102 The enemy says, “You have to take a little drink, to be sociable.”
E-103 "Eu nu mă ating de lucrurile voastre necurate." Amin. Acolo¬i vrăjmaşul. Acolo-i războinicul lui.
E-103 “I touch not your unclean things.” Amen. There’s the enemy. There’s its warrior.
E-104 “Oh, won’t you renounce that old holy-roller stuff you believe?”
E-105 "Eu îl voi crede pe Dumnezeu. Voi rămâne loial." Iată-vă. Acolo sunt războinicii.
"Oh, vrei să spui... Nu există un astfel de lucru ca vindecare Divină."
"Asta e ce crezi tu. Eu ştiu mai bine." Vedeţi?
"Oh, vrei să spui... Nu există un astfel de lucru ca vindecare Divină."
"Asta e ce crezi tu. Eu ştiu mai bine." Vedeţi?
E-105 “I’ll believe God. I’ll stand true.” There you are. There’s the warriors.
“Oh, you mean…There’s no such a thing as Divine healing.”
“That’s what you think. I know better.” See?
“Oh, you mean…There’s no such a thing as Divine healing.”
“That’s what you think. I know better.” See?
E-106 “There’s no such a thing as the baptism of the Holy Ghost. Them days has passed on.”
E-107 "Asta-i ce crezi tu. Eu deja L-am primit. Tu eşti doar prea târziu ca să-mi spui ceva referitor la Aceasta."
E-107 “That’s what you think. I’ve already received It. You’re just too late to tell me anything about It.”
E-108 They knew the anointing was on that little old ruddy-looking fellow. They knew he was going to be king.
E-109 Dar David, în mintea lui, era frustrat. Îmi pot închipui. Să-l observăm un minut. Se întoarce acolo şi se aşează jos. Se uită acolo jos şi se gândeşte, "Oraşul meu iubit, Betleem, uite la el acolo: unde marile lucruri ale lui Dumnezeu au avut loc; unde s-a născut tatăl tatălui tatălui tatălui meu; unde stră-stră-stră¬stră străbunica mea, acolo, a strigat în a sa, în timpul naşterii lui Iuda, din a cărui seminţie sunt eu, că acolo a fost ceva supranatural. Ea a strigat locul lor. Şi acolo Iosua l-a aşezat pe acel fiu, chiar în a sa... Şi prin acel loc au venit toate aceste lucruri aici. Aceasta trebuie să fie. Eu eram un păstor, şi Tu ai turnat ulei pe capul meu. Tu ai spus că voi fi împărat. Eu Te cred. Amin."
E-109 But David, in his own mind, was flusterated. I can imagine. Let’s watch him a minute. Goes back out there and sits down. Looks down there and thinks, “My own beloved city, Bethlehem, look at it there: where the great things of God has taken place; where my father’s father’s father’s father was born; where my greats-greats-great-greats-grandmother, yonder, uttered in her, in the time of the birth of Judah, from whose tribe I’m from, that yonder laid something supernatural. She uttered their place. And there Joshua placed that son, right in her…And through there has come all these things here. It’s got to be. I was a sheepherder, and You poured oil on my head. You said I would be king. I believe You. Amen.”
E-110 Apoi se duce înapoi şi se uită în jos acolo, şi se gândeşte, "Bine, acolo jos de tot în orăşelul meu, unde am fost născut, acel grup mic cu care am fost eu, în acele vremuri bune."
E-110 Then he goes back and looks down there, and thinks, “Well, way down yonder in my little city, where I was born, that little group where I was with, them good old days.”
E-111 Ar fi mai bine dacă Metodiştii ar privi înapoi la vremurile lor bune, când erau puţini şi rari, în case şcolare mici aici în America, căzând sub Puterea lui Dumnezeu, şi aruncând apă în feţele lor. Ar fi mai bine pentru voi Baptiştilor să priviţi în trecut de unde proveniţi, de asemenea, şi toţi ceilalţi. Voi, Penticostalii, priviţi înapoi de unde proveniţi. Aşa este.
E-111 It would be better if the Methodists looked back to their good old days, when they’re few and far between, in little schoolhouses out here in America, falling under the Power of God, and throwing water in their face. It would be better for you Baptists to look back to where you come from, too, and the rest of them. You, Pentecostal, look back where you come from. That’s right.
E-112 În toiul bătăliei aici, David, a început să se gândească. "Oh, îmi pot aminti acele nopţi în care stăteam întins acolo afară pe acea margine a colinei. Imi amintesc când priveam acele stele, cum se mişcau ele, acolo sus, şi cum mi-a vorbit Dumnezeu inimii mele de copilaş. Îmi pot aminti când aşa am intrat în Duhul, într-o zi, privind la nori şi la umbroasele păşuni verzi, încât am strigat, în Duhul, şi am cântat:
DOMNUL este păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic. Da, chiar dacă umblu prin valea umbrelor morţii, nu mă voi teme de niciun rău: căci tu eşti cu mine..."
DOMNUL este păstorul meu; nu voi duce lipsă de nimic. Da, chiar dacă umblu prin valea umbrelor morţii, nu mă voi teme de niciun rău: căci tu eşti cu mine..."
E-112 In the heat of the battle here, David begin to think. “Oh, I can remember them nights I laid out yonder on that hillside. I remember when I watched them stars, how they moved, up yonder, and how God talked to my little boy heart. I can remember when I got so in the Spirit, one day, looking at the clouds and the shady green pastures, till I screamed out, in the Spirit, and sang:
The Lord is my shepherd; I shall not want.
Yea, though I walk through the valley of the shadows of death, I’ll fear no evil: for thou art with me…”
The Lord is my shepherd; I shall not want.
Yea, though I walk through the valley of the shadows of death, I’ll fear no evil: for thou art with me…”
E-113 Oh, vai! Aici era el, chiar în fălcile morţii, chiar atunci, pe ambele părţi. ,,Da, chiar dacă umblu prin valea umbrei morţii! Acele zile bune de demult, când Duhul era cu mine, când Dumnezeu era cu mine! Am cântat laudele Lui! Mă bucuram de El.
E-113 Oh, my! Here he was, right in the jaws of death, right then, on both sides. “Yea, though I walk through the valley of the shadow of death! Them good old days, when the Spirit was with me, when God was with me! I sang His praises. I enjoyed Him.
E-114 "Îmi amintesc odată, a venit un leu mic, într-o dimineaţă, şi a luat una din oile mele. Şi Duhul lui Dumnezeu a venit peste mine, şi am ieşit şi l-am apucat şi l-am tăiat în bucăţi. Îmi amintesc de acea izbăvire. Oh, îmi pot aminti acea seară, chiar înainte ca soarele să apună, a venit un urs şi a luat una, şi eu l-am ucis. Acele mari iz bă viri!"
E-114 “I remember one time, little old lion come up, one morning, and got one of my sheep. And the Spirit of God came upon me, and I went out and grabbed him and cut him to pieces. I remember that deliverance. Oh, I can remember that evening, just before the sun went down, a bear come in and got one, and I killed him. Them great deliverance!
E-115 "Îmi amintesc când îi cântam laudele Lui, în zilele copilăriei mele, când păstoream oile mele. O Dumnezeule, du-mă înapoi la acel loc. Du-mă înapoi la prima mea dragoste. Du-mă înapoi, şi redă-mi toiagul meu de păstor. Dă-mi înapoi turma mea de oi. Lasă-mă singur, înapoi acolo, ca să mă închin Ţie."
E-115 “I remember when I sang His praises, in my childhood days, when I herded my sheep. O God, take me back to that place. Take me back to my first love. Take me back, and give me back my shepherd’s staff. Give me back my herd of sheep. Let me alone, back there, to worship You.”
E-116 Aşa, uneori ne gândim aşa. Dar noi suntem în toiul luptei. Ceva trebuie făcut. Eram băieţi, cândva. Acum suntem bărbaţi în fire. Lupta este pornită. Îmi amintesc când rumeguşul a fiert, pe podea, şi poporul a ţipat şi a strigat. Şi nu puteai să te apropii de loc, niciunde aici, de oameni. Dar nu este aşa astăzi. Bătălia este pornită. Oh! Nu este William Branham, numai este, băiatul mic predicator. Voi trebuie să produceţi ceva. Da, domnule. Trebuie să fie ceva diferit. Timpul a început. Bătălia a început. Presiunea a pornit. Timpul pentru a fi izbăviţi, oamenii, toţi care sunt găsiţi scrişi în Carte. Acum a sosit timpul.
E-116 That, sometimes we think that. But we’re in the heat of the battle. Something has got to be done. We were boys, once. We’re grown-up men now. The fight is on. I remember when the sawdust boiled up, on the floor, and the people screamed and shouted. And you couldn’t get around the place, nowhere here, for people. But it’s not that way today. The battle is on. Oh! It’s not William Branham, the little boy preacher, anymore. You got to produce something. Yes, sir. There’s got to be something different. The time is on. The battle is on. The heat is on. The time to be delivered, the people, every one is found written in the Book. Now the time has come.
E-117 David, şi toate frustraţiile lui, plimbându-se înainte şi înapoi, şi se gândea, "Oh, această zi toridă! Pfiu! Oh, este aşa de cald! Oh, Saul s-ar putea să vină din partea aceasta, Filistenii din partea aceasta! Armate, în jur, pretutindeni. Şi iată-ne aici, şezând în gura unei peşteri. Şi, totuşi, uleiul de ungere asupra mea. Cum poate fi? O Dumnezeule, cum poate fi? Oh, doresc să fi avut să beau." Apoi gândul lui merge în urmă, în depărtare acolo jos la porţile Betleemului. Acolo era o fântână. Chiar nu mai exista apă ca acea apă.
E-117 David, and all his flusterations, walking back and forth, and thinking. “Oh, this hot day! Whew! Oh, it’s so hot! Oh, Saul might come from this way, the Philistines from this way! Armies, around, everywhere. And here we are, sitting in the mouth of a cave. And, yet, the anointing oil on me. How can it be? O God, how can it be? Oh, I wish I had a drink.” Then his mind goes back, to way down there by the gates of Bethlehem. There was a well. There just was no water like that water.
E-118 Ştiţi, Palestina are ceva apă rea. Au ape rele. Şi ei au chiar şi malarie şi lucruri, în ele. Şi mare parte din aceasta este apă alcalină, care v-ar ucide.
E-118 You know, Palestine has some bad water. They have evil waters. And they have even to blackwater fever and stuff, in them. And lot of it is alkaline water, which would kill you.
E-119 Dar Betleem este şi sursa de apă, a provinciei. Nu exista apă cum avea Betleemul. David se gândea, "Când îmi iau oile şi pornesc de dimineaţă, mă duceam pe la acea fântână veche şi beam. Oh, ce rece, şi ce dulce, şi cum potolea setea!"
E-119 But Bethlehem is the water seep of the province, too. There was no water like Bethlehem had. David used to think, “When I take my sheep and start out of a morning, I’d go by that old well and drink. Oh, how cool, and how sweet, and how it quenched the thirst!”
E-120 Acum i se usca gâtul, totuşi, uns. "Oh, dacă aveam doar o gură de apă!" Acum războinicii lui... Şi a strigat, în disperarea lui, "Oh, dacă cineva mi-ar aduce să beau din nou din acea fântână veche de acolo de la Betleem!" Oh, după ce a visat toate zilele copilăriei lui şi biruinţele, şi văzându-se în locul în care se afla aici între focuri, el a strigat, "Oh, poate cineva să îmi aducă apă de la Betleem!"
E-120 Now his throat is a going, yet, anointed. “Oh, if I only had a drink of water!” Now his warriors…And he screamed out, in his despair, “Oh, if someone would bring me a drink again from that old well yonder at Bethlehem!” Oh, after dreaming of all of his childhood days and the victories, and see him in the place where he’s sitting here between the fires, he screamed, “Oh, somebody could bring me water from Bethlehem!”
E-121 Acum, războinicii lui nu au putut interpreta gândirea lui, dar, frate, ei îl iubeau cu tot ce era în ei. Cea mai mică dorinţă a lui era o poruncă pentru ei. Trei din războinicii lui puternici şi-au scos săbiile lor, s-au furişat din tabără, şi-au croit drumul, douăzeci şi cinci de mile. David, la plecarea lor, fără îndoială se întreba, "Unde sunt? Ce au făcut? Unde s-au dus? Ştiau ei că îşi pun viaţa în pericol?" Sunt chiar în fălcile morţii, de-a lungul a douăzeci şi cinci de mile, stând în ambuscadă pretutindeni. Şi săbiile sclipeau, şi scuturile detunau. Dar omul lor, fratele lor despre care credeau că va fi împărat, dorea să bea.
E-121 Now, his warriors could not interpret his thinking, but, brother, they loved him with all that was in them. The least of his desires was a command to them. Three of his mighty warriors pulled their swords, slipped off from the camp, and cut their way, twenty-five miles. David, in their going, no doubt wondered, “Where they at? What have they done? Where did they go to? Did they know they’re jeopardizing their life?” They’re right in the jaws of death, through a twenty-five-mile line, laying in ambush everywhere. And the swords a flickering, and the shields a blasting. But their man, their brother that they believed that would be king, desired drink.
E-122 Oh, frate, mă întreb dacă războinicii de azi sunt dispuşi s㬺i croiască drum prin formalism, îndoieli şi necredinţă, să se reîmprospătească în Prezenţa Domnului, dorinţele Lui? "Cea mai mică dorinţă a Ta; dacă este Africa, India, dacă este pe stradă, oriunde este. Cea mai mică dorinţă a Ta, Doamne, este poruncă pentru mine. Moartea nu înseamnă nimic pentru mine. Popularitatea? Vai! Ce sunt eu, ce voi fi, nu înseamnă nimic, Doamne. Este să îndeplinesc dorinţele Tale." Aceia sunt războinicii care stau alături de El. "Dacă ei mă numesc 'holy¬roller,' dacă numele meu este scandalizat, dacă mă aruncă în străzi, aceea nu contează. Dorinţa ta este poruncă pentru mine." Acela este soldatul adevărat.
E-122 Oh, brother, I wonder if the warriors today are willing to cut their way through formalism, doubts and unbelief, to refresh in the Presence of the Lord, His desires? “The least of Your desires; if it’s Africa, India, if it’s through the street, wherever it is. The least of Your desires, Lord, is my command. Death don’t mean a thing to me. Popularity? My! What I am, what I will be, means nothing, Lord. Is to fulfill Your desires.” That’s the warriors that’s standing by the side of Him. “If they call me ‘holy-roller,’ if my name is scandalized, if they kick me in the streets, that doesn’t matter. Your desire is my command.” That’s the real soldier.
E-123 Ce au făcut ei? Au luptat pentru a-şi face cale, până au ajuns la acea fântână. Au scos găleata cu apă. Şi iată-i întorcându-se, luptând, tăindu-şi cale de la dreapta la stânga, până au ajuns în prezenţa lui David. Au spus, "Iată aici, domnul meu." Oh, vai! Ce? Un om care era dezonorat. Omul care era urât de biserică. Un om care era urât de împărat. Omul care era urât de Filisteni. Un om care era urât peste tot, aproape. Dar un grup mic care îl urma, ei ştiau că el va urma să fie împărat.
E-123 What did they do? They fought their way through, until they got to that well. They dipped the bucket of water out. And here they come back, fighting, cutting their way from right to left, until they come into the presence of David. Said, “Here you are, my lord.” Oh, my! What? A man that was disgraced. The man that was hated by the church. A man that was hated by the king. The man that was hated by the Philistines. A man that was hated everywhere, nearly. But a little group that followed him, they knew that he was the coming king.
E-124 Astăzi, eu vă cunosc. Noi cântăm cântări minunate. Construim biserici mari. Avem imnuri minunate şi de toate. Îi dăm laudă Lui, în acest fel. Dar Isus a spus, "În inima voastră sunteţi departe de Mine, pentru că voi învăţaţi ca Învăţătură poruncile omeneşti." Lăsaţi-l pe Duhul Sfânt să intre şi să facă ceva în biserică, arătând Prezenţa lui Isus Cristos, vă vor scoate afară pe uşă. "Degeaba vă închinaţi Mie. Ei se închină, dar degeaba o faceţi voi, învăţând ca Învăţătură tradiţiile oamenilor."
E-124 Today, I know you. We sing great songs. We build great churches. We have great anthems and everything. We praise to Him, like that. But Jesus said, “In your hearts you are far from Me, for you teach for Doctrine the commandments of men.” Let the Holy Spirit come in and do something in the church, showing the Presence of Jesus Christ, they’ll kick you out the door. “In vain do you worship Me. They worship, but in vain do you do it, teaching for Doctrine the traditions of men.”
E-125 Dar există războinici care Îl cred. Sunt războnici care stau alături de Acesta, cu înţelegerea spirituală, ca acolo în micul Betleem. Vedeţi? Sigur, a fost.
E-125 But there’s warriors who believe Him. There’s warriors who stand by It, with the spiritual understanding, like in little Bethlehem yonder. See? Sure, it was.
E-126 David ia această găleată cu apă. S-a uitat la ea. Şi Biblia a spus că el a turnat-o pe pământ, a spus, "Doamne, departe să fie de mine ca eu să beau aceasta, pentru că aceşti, ai mei... Războinicii Tăi şi-au pus viaţa în primejdie, ca să meargă acolo şi să îmi aducă această apă. Este sângele oamenilor. Nu pot să fac asta." Şi această apă dulce pentru care ei şi-au pus vieţile în primejdie, şi au pătruns prin liniile vrăjmaşului, pentru a merge acolo şi să ia, David a turnat-o pe pământ, ca ofertă voluntară Domnului. Nu a fost meschin. A fost numai să îndeplinească Scripturile.
E-126 David picks up this bucket of water. He looked at it. And the Bible said that he poured it upon the ground, said, “Lord, be it far from me that I would drink that, because these, my…Thy warriors had jeopardized their life, to go yonder and to bring this water to me. It’s the blood of men. I cannot do it.” And this sweet water that they jeopardized their lives, and broke through the enemy lines, to go yonder and get, David poured it upon the ground, as a free-will offering to the Lord. It wasn’t mean. It was only fulfilling the Scriptures.
E-127 Pentru că, deşi Isus, din Betleem, este Pâinea Vieţii, El este şi Apa Vieţii. Sigur, este. Şi ce a făcut El? El a fost rf prezentat atât în David cât şi în războinici, pentru că El a fost Impăratul, şi El a fost războinicul Care a venit şi a pătruns prin liniile vrăjmaşului. Amin. A biruit moartea, iadul, şi mormântul, Şi-a vărsat Propriul Sânge, ca Ioan 3:16 să poată fi împlinit.
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu născut, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă eternă.
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu născut, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă eternă.
E-127 Because, although Jesus, from Bethlehem, is the Bread of Life, He also is the Water of Life. Sure, it is. And what did He do? He was represented in both David and warriors, because He was the King, and He was the warrior Who came and broke through the enemy’s lines. Amen. Conquered death, hell, and the grave, poured out His Own Blood, that John 3:16 might be fulfilled.
For God so loved the world, that he gave his only begotten Son, that whosoever believeth in him should not perish, but would have eternal life.
For God so loved the world, that he gave his only begotten Son, that whosoever believeth in him should not perish, but would have eternal life.
E-128 Căci, El nu a dat apa care a reprezentat, ci El era Apa; un pieritor, un popor pieritor să poată avea Viaţă. Cum a făcut El asta? Prin Propriul Său Sânge, prin a-L turna afară. Nu să-L verse; aceea este un accident. El L-a turnat, liber, la Calvar, după ce a pătruns prin fiecare linie a vrăjmaşului, şi a turnat Sângele Vieţii Lui, ca El să poată fi coşul de pâine pentru lume.
Şi Fântâna umplută cu Sânge,
Tras din venele lui Emanuel,
Când păcătoşii scufundaţi sub şuvoi
Îşi pierd toate petele de vină.
Şi Fântâna umplută cu Sânge,
Tras din venele lui Emanuel,
Când păcătoşii scufundaţi sub şuvoi
Îşi pierd toate petele de vină.
E-128 That, He give not the water that represented, but He was the Water; a perish, a perishing people that might have Life. How did He do it? Through His Own Blood, by pouring It out. Not spilling It; that’s an accident. He poured It out, freely, at Calvary, after He broke through every line of the enemy, and poured out His Life Blood, that He might be the breadbasket to the world.
And the Fountain filled with Blood,
Drawn from Immanuel’s veins,
When sinners plunged beneath the flood,
Lose all their guilty stains.
And the Fountain filled with Blood,
Drawn from Immanuel’s veins,
When sinners plunged beneath the flood,
Lose all their guilty stains.
E-129 De aceea s-a născut El în Betleem. De aceea a trebuit să vină El, pentru că era centrul pâinii, Pâinea Vieţii. A fost centrul apei. Ce este aceasta? Apele Vieţii. Şi în Isus erau ambele, Pâinea Vieţii şi Apele Vieţii, de aceea El a trebuit să vină şi să se nască în Betleem.
"Tu, Betleeme din Iudeea, nu eşti cea mai neînsemnată dintre toate marile căpetenii? Tu eşti doar un mic predicator, obişnuit. Eşti doar un ins mic, dar din tine va ieşi Conducătorul care este din vremuri străvechi, din veşnicie în veşnicie. Premergătorii lui se duceau înainte din veci, şi din veşnicie în veşnicie."
"Tu, Betleeme din Iudeea, nu eşti cea mai neînsemnată dintre toate marile căpetenii? Tu eşti doar un mic predicator, obişnuit. Eşti doar un ins mic, dar din tine va ieşi Conducătorul care este din vremuri străvechi, din veşnicie în veşnicie. Premergătorii lui se duceau înainte din veci, şi din veşnicie în veşnicie."
E-129 That’s why He was born in Bethlehem. That’s why He had to come, because it was the bread center, the Bread of Life. It was the water center. What is it? The Waters of Life. And in Jesus was both, Bread of Life and Waters of Life, therefore He had to come and be born in Bethlehem.
“Thou, Bethlehem of Judaea, are you not the least among all the great princes? You’re just an ordinary, little preacher. You’re just a little fellow, but out of you shall come the Ruler which is from old, from everlasting to everlasting. His foregoings has been going forth from ever, and from everlasting to everlasting.”
“Thou, Bethlehem of Judaea, are you not the least among all the great princes? You’re just an ordinary, little preacher. You’re just a little fellow, but out of you shall come the Ruler which is from old, from everlasting to everlasting. His foregoings has been going forth from ever, and from everlasting to everlasting.”
E-130 De aceea s-a născut El în Betleemul din Iudeea. Acesta I-a fost leagăn. Şi, fratele meu, locul în care vrea El să-i fie leagăn astăzi este în propria ta fiinţă, propria ta inimă, ca El să poată arăta, de la tine, Apele Vieţii, la un popor pieritor, şi Pâinea Vieţii, la un popor înfometat. El este Pâinea şi Apa Vieţii, care sunt cele două lucruri esenţiale pentru trăirea unui om, este Pâinea şi Apa. Este făgăduit, desigur.
E-130 That’s why He was born in Bethlehem of Judaea. It cradled Him. And, my brother, the place He wants to be cradled today is in your own being, your own heart, that He might display, from you, the Waters of Life, to a perishing people, and the Bread of Life, to a starving people. He is the Bread and Water of Life, which is the two essential things to a man’s living, is Bread and Water. It’s promised, sure.
E-131 Haideţi să ne aplecăm capetele doar un moment. Şi făcând astfel, vreau atenţia voastră neîmpărţită. Aţi fost vreodată la Betleem, în această dimineaţă? Dacă nu aţi fost niciodată la Betleem...
E-131 Let us bow our heads just a moment. And in doing so, I want your undivided attention. Have you ever been to Bethlehem, this morning? If you have never been to Bethlehem…
E-132 Era numită şi Efrata din-din Betleem, Efrata din Betleem. Efrata înseamnă "rădăcina," provine din cuvântul h-e-m-p. Hemp înseamnă "rădăcina." Şi zona veche antică de acolo era numită Efrata, care înseamnă, "este începutul vieţii." Cristos a spus, "Dacă rămâneţi în Mine! Eu sunt Viţa şi voi sunteţi mlădiţele." El este Rădăcina la toată Viaţa.
E-132 It was called Ephratah of—of Bethlehem, too, Ephratah of Bethlehem. Ephratah means “the root,” come from the word h-e-m-p. Hemp means “the root.” And the old ancient district there was called Ephratah, which means, “it’s the beginning of life.” Christ said, “If ye abide in Me! I am the Vine and ye are the branches.” He’s the Root of all Life.
E-133 Dacă nu aţi venit niciodată la Betleem, Efrata din Betleem, veniţi în această dimineaţă. Şi primiţi-L ca Mântuitor al vostru, şi El vă va ierta de păcatele voastre. Vreţi să vă ridicaţi mâinile spre El? Şi să spuneţi, "Doamne Dumnezeule, fi îndurător cu mine acum. Eu acum, aici, vin la Isus, cu toată inima mea. Vin la Betleemul Tău, Apa şi Pâinea Vieţii. Eu acum Îl accept ca Mântuitorul meu personal." Domnul să te binecuvânteze, tinere de acolo din spate. Domnul să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, micuţule.
E-133 If you’ve never come to Bethlehem, Ephratah of Bethlehem, come this morning. And receive Him as your Saviour, and He’ll forgive you of your sins. Will you raise your hands to Him? And say, “Lord God, be merciful to me now. I now, here, come to Jesus, with all my heart. I come to Your Bethlehem, the Water and Bread of Life. I now accept Him as my personal Saviour.” The Lord bless you, young fellow back there. The Lord bless you. God bless you, little one.
E-134 Mai este altul? Spuneţi, "Eu vin acum; cu nimic în braţele mele. Stau în picioare, însetat. Gâtul îmi este uscat. Mă întreb unde pot să mă duc şi să găsesc Viaţă adevărată. Mă întreb. M¬am înscris la biserici." Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. "M¬am înscris la biserici, am făcut tot ce ştiu să fac, Frate Branham, dar încă nu am atins acea resursă adevărată dătătoare de Viaţă. 'Eu vin acum, Doamne, ca să O primesc."' El este aici pentru voi. Aţi vrea doar să vă ridicaţi mâna? Spuneţi, "Eu sunt, Doamne. Eu sunt cel care stă în picioare, şi în nevoie."
Domnul să vă binecuvânteze, în timp ce ne rugăm.
Domnul să vă binecuvânteze, în timp ce ne rugăm.
E-134 Is there another? Say, “I now come; nothing in my arms. I stand, thirsting. My throat is dry. I am wondering where I can go and find real Life. I’m wondering. I’ve joined churches.” God bless you, sister. “I’ve joined churches, I’ve done everything I know to do, Brother Branham, but I’ve never yet touched that real Life-giving resource. ‘I now come, Lord, to receive It.’” He’s here for you. Would you just raise your hand? Say, “It’s me, Lord. I’m the one that’s standing, and needy.”
The Lord bless you, while we pray.
The Lord bless you, while we pray.
E-135 O Doamne Dumnezeule, acest Mesaj scurt frânt scos din Scripturi, totuşi, în toate simbolurile ei pe care Tu le-ai pus acolo, poate. "Acestea sunt ascunse de ochii celor înţelepţi şi pricepuţi, şi vor fi descoperite pruncilor care vor învăţa." Cum acel Betleem mic, cel mai neînsemnat dintre toate! Cum a spus profetul aceea? "Nu eşti tu cea mai neînsemnată dintre toate căpetenile?" Dar aşa i-a plăcut lui Dumnezeu să aducă, din acel loc mic neînsemnat, Conducătorul lui Israel. Doamne Dumnezeule, dintr-un grup mic de oameni care sunt spălaţi de funia stacojie a Sângelui Domnului Isus, Tu vei aduce la iveală, prin acel grup, pe undeva, Doamne, din toată lumea aceasta, pe Cristos din nou, care va stăpâni peste toate naţiunile cu un toiag de fier.
E-135 O Lord God, this little broken-up Message brought from the Scriptures, though, in all its symbols that You put it there, maybe. “It’s hid from the eyes of the wise and prudent, and be revealed to babes such as will learn.” How that little Bethlehem, the least of all of them! How did the prophet say that? “Art thou not least among all the princes?” But it so pleased God to bring, from that little insignificant place, the Ruler of Israel. Lord God, out of a little group of people that’s washed by the scarlet line of Blood of the Lord Jesus, You shall bring forth, through that group, somewhere, Lord, across this world, Christ again, that will rule all nations with a rod of iron.
E-136 Eu Te rog, Dumnezeule Tată, ca Tu să fi îndurător cu fiecare din noi care suntem prezenţi acum, şi să putem veni la Betleemul Tău. "O veniţi, voi toţi credincioşi," noi am cântat, "veniţi la Betleem." Doamne, lasă-i să vadă că nu este a merge la un mic orăşel, acolo, care a fost cândva ca un simbol. Dar este a merge la realitate, Isus Cristos, Pâinea lui Dumnezeu şi Apa Vieţii.
E-136 I pray Thee, Father God, that You’ll be merciful to each of us who are present now, and may we come to Your Bethlehem. “O come, all ye faithful,” we been singing, “come to Bethlehem.” Lord, let them see that it’s not go to a little city, yonder, that was once in a symbol. But go to the reality, Jesus Christ, God’s Bread and Water of Life.
E-137 Aceştia care şi-au ridicat mâinile, primeşte-i în Împărăţia Ta, chiar acum, Doamne. Căci este prin credinţa lor că ei îl primesc pe El. Este prin credinţă că ei îşi ridică mâinile. Şi este prin credinţă că eu cred că Tu îi primeşti. Ţine-i, Doamne, la Betleem, unde ei nu se vor rătăci sau pleca ca Naomi. Dar fie, dacă vremurile devin grele, fie ca ei să rămână chiar la Betleem. Va fi mai bine, curând. Acordă asta, Doamne.
E-137 These who raise their hands, receive them into Thy Kingdom, just now, Lord. For it’s by their faith that they receive Him. It’s by faith that they raise their hands. And it’s by faith that I believe that You receive them. Keep them, Lord, at Bethlehem, where they’ll never stray or go away like Naomi. But may, if the times get hard, may they stay right at Bethlehem. It will be better, by and by. Grant it, Lord.
E-138 Acum mă rog ca Tu să fi milostiv cu cei care sunt bolnavi şi suferinzi. Aici sunt aceia, Doamne, care au nevoie de atingerea Ta de vindecare. O Doamne, Tu ai readus Betleemul în toată gloria ei dintâi. Tu l-ai restaurat în timpul depresiunii, când era bolnav. Tu l-ai adus chiar înapoi şi ai adus-o pe Naomi la vremea orzului. Şi acum, Tată, ne rugăm ca Tu să aduci pe fiecare Naomi, şi fiecare care sunt aici, care sunt în nevoie. Mă rog, Dumnezeule. O Doamne, este chiar vremea orzului. Pâinea mare de orz, care a fost văzută, venind rostogolindu-se în jos pe deal, în tabăra vrăjmaşului. Mă rog, Dumnezeule, ca Tu să aduci acea pâine mare de orz în această clădire acum, şi fie ca Aceasta să fie ispăşirea pentru-pentru boala oamenilor, ca şi pentru păcat. Şi vindecă fiecare persoană care este în Prezenţa Divină.
E-138 Now I pray that You’ll be merciful to those who are sick and afflicted. There are those here, Lord, who need Thy healing touch. O Lord, You did restore Bethlehem to all her former glory. You restored her in the time of the depression, when she was sick. You brought her right back and brought Naomi at barley season. And now, Father, we pray that You’ll bring every Naomi, and everyone that’s in here, that is in need. I pray, God. O Lord, it’s just barley season. The great barley loaf that was seen, come rolling down the hill, into the camp of the enemy. I pray, God, that You will bring that great barley loaf into this building now, and that It may be the atonement for the—the sickness of the people, as well as the sin. And heal every person that’s in Divine Presence.
E-139 Eu doar simt, Doamne, poate este doar sentimentul meu personal, dar eu simt că Tu eşti aproape, apropierea Ta aici acum. Eu cred că Tu eşti aici. Şi nu spun aceasta din pricina oamenilor; Tu Care cunoşti inima omului. Mă rog, Doamne, ca cumva ei să prindă viziunea, în această dimineaţă, ca acei războinici. Aceea-i Omnipotenţa Ta mare, Puterea Ta cea mare, Prezenţa Ta mare. Tu, ce Tu eşti, Fiul lui Dumnezeu, Împăratul, Cel uns, că Tu eşti în mijlocul nostru! Ei vor prinde licărirea Acesteia, în sufletele lor, şi vor fi vindecaţi de suferinţele lor. Mă rog această rugăciune, în timp ce o aşez asupra lor, în Numele lui Isus Cristos, Fiul Tău. Amin.
E-139 I just feel, Lord, maybe it’s just my own personal feeling, but I feel that You’re near, the nearness of You now in here. I believe that You’re here. And I say not this because of the people; Thou Who knows the heart of man. I pray, Lord, that somehow they’ll catch the vision, this morning, like those warriors. That’s Your great Omnipotence, Your great Power, Your great Presence. You, what You are, the Son of God, the King, the anointed One, that You’re in the midst of us! They’ll catch the glimpse of It, in their souls, and be healed of their afflictions. I pray this prayer, as I place it to them, in the Name of Jesus Christ, Thy Son. Amen.
E-140 Îl cred pe Dumnezeu, toate Cuvintele Lui, cred că fiecare parte a Cuvântului Său este inspirat Divin. Eu cred că El nu este "Am fost," ci El este "EU SUNT," o Prezenţă veşnic vie. Cred că, chiar acum, în mijlocul poporului de aici.
E-140 I believe God, all His Words, believe that every part of His Word is Divinely inspired. I believe that He isn’t “I was,” but He’s “I AM,” an ever-living Presence. I believe that, right now, in the midst of the people here.
E-141 Voi care aţi ridicat mâna, găsiţi-vă o biserică. "Fiţi botezaţi, în Numele lui Isus Cristos, chemându-l pe Dumnezeu, spălându¬vă păcatele voastre," crezând că Venirea Lui este aproape, de asemenea. El trebuie să apară, la a doua Sa Venire.
E-141 You who raised your hand, find you a church. “Be baptized, the Name of Jesus Christ, calling upon God, washing away your sins,” believing that His soon Coming is, too. He’s to appear, in His second Coming.
E-142 Cred şi că Prezenţa Lui este aici ca să-i vindece pe bolnavi, să-i facă bine pe cei care au nevoie. Nu trebuie neapărat să se facă rugăciune pentru fiecare în parte. Am dovedit asta, seara trecută, oamenilor, căci am vrut doar să le arăt ce s-a întâmplat.
E-142 I also believe that His Presence is here to heal the sick, to make well those who are needy. You don’t have to necessarily just be one-by-one prayed for. I proved that, the other night, to people, that I just wanted to show them what had happened.
E-143 Era un anumit tânăr, care este aşezat, se uită direct la mine acum, care era la pat de zile întregi. Gâtul i se umflase atât de rău încât nici măcar nu putea mânca şi nimic. Febra lui era foarte ridicată. Şi el le-a spus tatălui şi mamei lui, "Trimiteţi, aduceţi-l pe Fratele Branham să vină să se roage pentru mine." Şi cumva ei nu au vrut să mă deranjeze, pentru că eram ocupat. Şi doar Ceva m-a călăuzit să mă duc acasă la ei.
E-143 There was a certain young man, who is sitting, looking right at me now, that had been in bed for days. His throat was swelled so bad till he couldn’t even eat nor nothing. His fever was way high. And he had told his father and mother, “Send, get Brother Branham come pray for me.” And somehow they didn’t want to bother me, ’cause I was busy. And just Something led me to go to their house.
E-144 În timp ce şedeam acolo, au încercat să-i aducă o farfurie tânărului, avea un ou foarte moale şi încă ceva, şi puţină fasole moale zdrobită. Şi el încerca să înghită. Le învârtea, cu un-un deget şi le zdrobea. Dinţii îi erau umflaţi peste tot, şi ieşea puroi din ei. Şi-şi el încerca să o zdrobească, cam aşa, de asemenea, cu degetul lui, şi încerca să-i dea drumul în jos pe gât aşa. Şi a luat o gură sau două, şi pur şi simplu nu a mai putut merge mai departe; a împins-o înapoi.
E-144 While sitting there, they tried to bring the young man a plate, had real soft egg and something another, and some soft beans mashed up. And he was trying to swallow. He wallow them around, take a—a finger and mash them. His teeth was all swelled out, and puss running out of them. And—and he try to mash it, like that, too, with his finger, and try to get it down his throat like that. And he made about a bite or two, and he just couldn’t go no farther; pushed it back.
E-145 Eu şedeam acolo, fără rugăciune. Există doar un ceva mic, nu poţi spune la toţi ce se întâmplă. Nu. Am spus, "Doamne, Doamne, este aproape de încheierea anului acum. Urmează să vină, ceva nou. Permite-mi, Doamne. Asta-i ce este? Asta-i ce este?" Şi de îndată ce am început să spun asta, şi spun acum, în inima mea acum, "Eu ştiu că Tu eşti aici," tânărul s-a întins, a luat o altă gură, şi încă o gură, încă o gură, încă o gură, şi şi-a golit toată farfuria, şi s-a urcat în maşina lui şi a plecat.
E-145 I was sitting there, without prayer. There’s just a little something, you can’t tell everybody what’s going on. No. I said, “Lord, Lord, it’s close to the end of the year now. There’s a coming on, a new something. Let me, Lord. Is this it? Is this it?” And as soon as I begin to say that, and say now, in my heart now, “I know You’re here,” the young man reached, got another bite, and another bite, another bite, another bite, and cleaned up his whole plate, and got in his car and went away.
E-146 Oh, El este Dumnezeu, vedeţi, Prezenţa Lui, Prezenţa Lui. Eu nu... Aceasta doar îl lasă pe El să fie prezent.
E-146 Oh, He is God, see, His Presence, His Presence. It don’t…It just lets Him be present.
E-147 Zilele trecute când au făcut această ultima, şi cea mai recentă fotografie. Când Îl văd stând acolo, m-am uitat la aceasta. M¬am gândit, "Ei bine, l-am văzut pe Ingerul Domnului în acelea, şi ştiu că a fost minunat." Dar când a făcut El aceasta. Atunci în jur de ora trei dimineaţa, El m-a trezit şi mi-a spus ce urma să fie, şi mi-a explicat tot, şi cum armura şi fiecare lucru, şi mi¬a arătat lucruri referitoare la aceasta care nu le-am mai văzut niciodată. M-am dus să o iau, şi m-am uitat la aceasta, şi aşa era. Nu o mai văzusem niciodată înainte. Oh, ce sentiment mi-a adus, o mângâiere, să ştiu că El este prezent.
E-147 The other day when they taken this last, and latest picture. When I see Him standing there, I looked at it. I thought, “Well, I’ve seen the Angel of the Lord on those, and I know it was wonderful.” But when He taken this one. Then about three o’clock in the morning, He woke me up and told me what it was to be, and explained it all to me, and how the armor and everything, and showed me the things on it I had never seen. I went to get it, and looked at it, and there it was. I had never seen it before. Oh, what a feeling that brought to me, a consolation, to know that He is present.
E-148 El este aici, chiar Prezenţa Lui. Şi Prezenţa Domnului a fost acolo ca să-i vindece pe bolnavi. Prezenţa Domnului este aici ca să-i vindece pe bolnavi. Prezenţa Domnului este aici ca să aducă condamnare la păcătoşi. Prezenţa Domnului este în mijlocul poporului Său, şi El este Betleemul lui Dumnezeu, plin de Pâine şi Apă. Sunt atât de bucuros (voi nu?) că avem un loc unde să venim, să mâncăm şi să trăim pentru totdeauna.
E-148 He is here, just His Presence. And the Presence of the Lord was there to heal the sick. The Presence of the Lord is here to heal the sick. The Presence of the Lord is here to bring conviction to sinners. The Presence of the Lord is in the midst of His people, and He is God’s Bethlehem, full of Bread and Water. I’m so glad (aren’t you?) that we have a place to come, to eat and live forever.
E-149 Acum Domnul să vă binecuvânteze. Ai ceva ce vrei să spui, frate? [Fratele Neville spune, "Nu." – Ed.]
Să ne ridicăm în picioare, doar un moment. Cântarea noastră veche de eliberare, "Ia Numele lui Isus cu tine."
Să ne ridicăm în picioare, doar un moment. Cântarea noastră veche de eliberare, "Ia Numele lui Isus cu tine."
E-149 Now the Lord bless you. Got something you want to say, brother? [Brother Neville says, “No.”—Ed.]
Let us stand to our feet, just a moment. Our old dismissing song, “Take the Name of Jesus with you.”
Let us stand to our feet, just a moment. Our old dismissing song, “Take the Name of Jesus with you.”
E-150 Câţi îl iubiţi pe Domnul? Să vă vedem mâinile ridicate sus de tot, acum, în timp ce vă aveţi mâinile sus. Acum coborâţi-le şi daţi mâinile cu cineva care stă lângă voi. Spuneţi, "Dumnezeu să te binecuvânteze, pelerine. Dumnezeu să te binecuvânteze." Aşa este bine, apoi în jur. Bine. Asta este doar ca să faceţi cunoştinţă unii cu ceilalţi. Bine.
E-150 How many love the Lord? Let’s see you raise your hands way up, now, while you got your hands up. Now put them down and shake hands with somebody standing by you. Say, “God bless you, pilgrim. God bless you.” That’s right, then around. All right. That’s just so you get acquainted with each other. All right.
E-151 Acum haideţi să privim direct în sus spre ceruri şi să cântăm această cântare acum.
Ia Numele lui Isus cu tine, Copil al întristării şi al durerii; Bucurie şi mângâiere îţi va da, Ia-l oriunde te duci.
Nume preţios, (Nume preţios), Oh cât de dulce! Nădejdea pământului şi bucurie a Cerului; Nume preţios (Nume preţios), Oh cât de dulce! Nădejdea pământului şi bucuria Cerului.
Acum amintiţi-vă...
Ia Numele lui Isus cu tine, Copil al întristării şi al durerii; Bucurie şi mângâiere îţi va da, Ia-l oriunde te duci.
Nume preţios, (Nume preţios), Oh cât de dulce! Nădejdea pământului şi bucurie a Cerului; Nume preţios (Nume preţios), Oh cât de dulce! Nădejdea pământului şi bucuria Cerului.
Acum amintiţi-vă...
E-151 Now let’s look right up towards the heavens and sing this song now.
Take the Name of Jesus with you,
Child of sorrow and of woe;
It will joy and comfort give you,
Take it everywhere you go.
Precious Name (precious Name), O how sweet!
Hope of earth and joy of Heaven;
Precious Name (precious Name), O how sweet!
Hope of earth and joy of Heaven.
Now remember…
Take the Name of Jesus with you,
Child of sorrow and of woe;
It will joy and comfort give you,
Take it everywhere you go.
Precious Name (precious Name), O how sweet!
Hope of earth and joy of Heaven;
Precious Name (precious Name), O how sweet!
Hope of earth and joy of Heaven.
Now remember…
