E-1 Mulţumesc Frate Neville. Îţi mulţumesc. Este aşa de bine să fiu înapoi în Casa Domnului. Eu întotdeauna mă bucur să ajung înapoi la tabernacol, nu contează unde mă duc. Există ceva referitor la acest loc mic vechi la care îmi place să vin înapoi. Aceasta-i doar, oh, eu... A fost prima şi singura mea biserică pe care am păstorit-o cândva. Şi doar se pare că este bine să mă întorc aici din nou. Şi eu cred că în dimineaţa aceea măreaţă când soarele refuză să strălucească şi stelele îşi pălesc lumina, eu cred că acolo vor fi unii din acest tabernacol prezenţi acolo în ziua aceea, care au fost spălaţi în Sângele Mielului. Eu aştept după timpul acela.

E-2 Aşa cum am venit prin sală chiar acum, am întâlnit-o pe Sora Arganbright acolo în spate. Şi ea îmi spunea că au fost unii oameni aici care au fost la adunarea din Kingston, care au vizitat la timpul acela. Şi eu... cei... aşa de fericit să-i am aici ca o mărturie. Oriunde sunt ei, dacă ei îşi vor ţine mâinile sus, care au fost la adunarea din Kingston în Jamaica. Doar, da, înapoi în spate. În ordine, asta-i bine.

E-3 Eu văd cartea poştală a lui Oral. Eu presupun că aţi anunţat deja adunările lui. Eu nu am ştiut-o până, datele, până ieri. Eu cred că începe pe data de şase, nu-i aşa? Şase până în cinsprezece, Fratele Roberts în Louisville. Acum, mergeţi ascultaţi-l. Fratele Roberts este un prieten intim de-al meu, şi un slujitor adevărat al lui Cristos. Şi eu sunt sigur că vă veţi bucura de mesajele lui, seară după seară. Şi o... a lui, aşa cum se roagă pentru bolnavi, eu sunt-eu sunt sigur că veţi vedea pe Dumnezeu mişcându-se, căci el este un mare luptător al credinţei, Fratele Roberts este, şi un om pe care Dumnezeu îl foloseşte puternic. Şi slujba lui a urcat de la...

E-4 Îmi amintesc când l-am întâlnit prima dată pe Fratele Roberts, el era într-un cortuleţ zdrenţuit acolo în St. Louis, Missouri, şi eu am fost... nu, Kansas City, Missouri. Şi eu eram în Kansas City, Kansas, într-un auditoriu. El a şezut pe scaunul din faţă. După ce serviciul s-a terminat, noi am mers în spate şi am vorbit. Ei mi-au făcut cunoştinţă cu el. El este mai tânăr decât mine; Oral este de patruzeci şi câţiva de ani. Şi astfel el a zis, "Tu gândeşti că Dumnezeu va asculta rugăciunea mea pentru bolnavi?"
Am zis, "Frate, El va auzi rugăciunea fiecăruia care se roagă."
Ei bine, el a început, şi a zis, "Iată eu plec!"

E-5 Şi el este un om foarte deştept, şi cu pregătire de facultate, patru ani de psihologie, şi sunt sigur că el este un-el este un om strălucit. Şi el a ajuns la un loc acum unde el are un comitet de sfătuitori în jurul lui, şi lucruri, încât, când el vorbeşte, el-el se gândeşte. Şi voi într-adevăr vă bucuraţi de el, sunt sigur.

E-6 Şi astfel acum mi-ar place să dau doar un mic raport la ce a făcut Domnul nostru în umila noastră adunare mică în Jamaica şi în Puerto Rico. A fost un lucru ciudat că am mers acolo, pentru că multe chemări vin înăuntru. Aşa cum Leo de aici ştie, că telefonul... Şi prin cursul unei săptămâni, există literal sute de locuri care cheamă pentru adunări. Dar totuşi îmi place să mă simt călăuzit unde merg, ca pentru acesta. Dacă merg din cauză că omul trimite după mine să vin, atunci eu vin în numele acelei biserici sau acelei organizaţii. Dacă aş merge din cauză că Fratele Neville a zis că ar trebui să merg, eu ar trebui să merg în numele Fratelui Neville. Dar mie îmi place să merg când Isus trimite, astfel tu poţi merge în Numele Domnului Isus, să întâlneşti poporul.

E-7 Şi eu eram culcat pe pat, şi am fost puţin obosit. Această vale, mai curând sau mai târziu, eu va trebui să părăsesc această vale, deoarece aceasta doar îmi strică gâtul într-un astfel de loc că eu cu greu o pot suporta. Eu pot fi plecat şi să fiu înapoi... Noi am venit zilele trecute, Leo şi eu, în interval de patruzeci de mile, după ce am fost în mlaştinile din Florida, gâtul curăţit total, şi la patruzeci de mile de Louisville el s-a înfundat din nou. Fratele Banks Wood ar trebui să fie aici pe undeva în această dimineaţă. Şi zilele trecute venind înăuntru din Kingston şi-şi Puerto Rico, unde gâtul meu a fost doar perfect; şi am coborât din avion, încă în ordine; şi înainte de a putea ajunge la Jeffersonville, s-a închis din nou. Vedeţi, este valea de aici. Este bacteria din aer, sau fie că este Dumnezeu, unul, încercând să mă ducă departe. Astfel, eu-eu nu o înţeleg. Eu m-am rugat şi am întrebat de aşa de multe ori.

E-8 Dar, oricum, eu doar m-am trezit, era cam ora trei dimineaţa. Şi soţia mea şi băieţelul dormeau. Şi m-am ridicat pe marginea patului, şi am văzut un număr mare de oameni care s-au adunat într-un loc larg, şi i-am zis lui Billy Paul, "Tu du-te acolo şi dă cartonaşe de rugăciune acelor oameni."

E-9 Şi el a zis, "Bine, tată." În câteva minute el s-a întors, şi a zis, "Tu nu poţi da cartonaşe de rugăciune la acei oameni." El a zis, "Tu vezi pe acest om stând aici?"
Am zis, "Da."

E-10 El a zis, "El a fost aici, şi am zis, 'Toţi care vor un cartonaş de rugăciune, ţineţi-vă mâinile sus."' Şi a zis, "M-am dus să-i dau un cartonaş de rugăciune, el a mers altundeva. Şi apoi eu m-am dus acolo, şi el era altundeva. Acum iată-l că este înapoi de tot aici." A zis, "Eu nici măcar nu pot da un cartonaş de rugăciune."

E-11 Am zis, "Ei bine, Billy, tu nu va trebui să dai cartonaşe de rugăciune, pentru că este un loc aşa de mare aici încât fiecare poate..." Cartonaşele de rugăciune sunt să ţină o zarvă... voi vedeţi, şi să-i ţină în ordine. Am zis, "Oh, eu pot lua pe fiecare acolo, nu mai mult decât există în spaţiul ce-l am, şi să-i aliniez şi să mă rog pentru ei unul câte unul."

E-12 Şi a zis, "În ordine." Şi el s-a întors la dreapta şi a plecat de la mine. Şi m-am întors în jur în această parte aşa cum el a plecat în partea aceea, şi-l priveam.

E-13 Şi am auzit un Glas venind jos din Cer, şi a zis, "Dar la timpul acesta Eu voi începe să te măresc." Şi m-am uitat, şi eu niciodată nu am văzut o astfel de gloată de oameni, ei se înghesuiau de peste tot.

E-14 Şi numele Fratelui Roberts a fost chemat, a zis, "Acum Fratele Oral Roberts vine să te vadă."
Şi am zis, "Cum să-l salut pe Fratele Roberts?" A zis, "Tot la fel cum el te salută."

E-15 Ei bine, eu l-am văzut pe Fratele Roberts venind cu un costum negru pe el, şi o pălărie mică cum poartă Bing Crosby, acele întoarse puţin în sus şi trase în jos, o pălărie mică neagră. Şi eu stăteam cumva sus, şi el s-a uitat sus şi a zis, "Hello, Frate Branham."
Şi eu am zis, "Hello Frate Roberts," şi i-am strâns mâna. A zis, "Tu ai o mulţime frumoasă."

E-16 Am zis, "O mulţime cam destulă, Frate Roberts." Şi el s-a întors şi a mers în calea în care a mers Billy, la dreapta.

E-17 Şi m-am gândit, "De unde urmează să le vorbesc lor?" Şi am încercat peste tot să aflu un loc să vorbesc. Am fost într-o astfel de situaţie, ceva jos, încât eu nu am putut vedea de unde să-să le vorbesc.
Şi cineva a zis, "Păi, vino aici."

E-18 Am zis, "Păi, tu nu puteai vedea mai bine acolo." Şi am pornit să traversez locul. Şi mi-am amintit de aceasta atunci, am zis, "Lucrul principal de făcut pentru mine este să rămân smerit în inima mea, întotdeauna, înaintea lui Dumnezeu şi a copiilor Lui."

E-19 Şi am ieşit din viziune. Şi m-am gândit, "Ce înseamnă asta? Poate înseamnă că noi vom avea astfel ... Sau unde este aceasta, unde urmează să fie el?" Vedeţi, uneori, în viziuni, El nu îţi spune chiar unde, El-El doar vorbeşte şi tu doar... Aceasta este în pildă, parcă. Şi eu sunt sigur că voi care citiţi Biblia înţelegeţi asta.

E-20 Şi apoi am mers în camera din faţă şi am şezut jos pentru puţină vreme, şi a fost în jur de trei treizeci sau ora patru dimineaţa. Eu am devenit foarte somnoros. Am mers înapoi şi m-am culcat, şi am visat un vis, şi a fost cel mai ciudat vis. Şi cei mai mulţi dintre voi cunoaşteţi pe unul dintre administratori, Jack Moore, Fratele Jack Moore. Eu l-am cunoscut de mulţi ani. M-am gândit că am fost afară la o întâlnire cu fiica lui, o fată de vreo şaptesprezece ani, şi o luam de mână, conducând-o sus pe deal, micuţa Jackie. Ei bine, eu am cunoscut-o de când era doar un copilaş sugând. Şi eu o conduceam sus pe deal, şi am mers cam trei blocuri de oraş sus pe deal, conducând această fată. Şi am venit sub un pom mare, şi ea a şezut jos. Şi cum multe dintre micuţele fete adolescente de azi poartă fustele acelea care, voi ştiţi, într-un fel umflate în afară, şi ea avea pe ea una din acel fel de fustă. Şi ea şi-a luat cumva această fustă mică şi cumva a întins-o afară şi a şezut jos. Şi aşa cum se uită tinerii de obicei unul la altul, ea şi-a încrucişat mâinile în acest fel şi a început să se uite spre cer. Ei bine, Jackie este o fetiţă foarte minunată, dar ea are o gură mare şi ochi mari, şi un fel de păr de culoarea nisipului, nu prea atrăgător, dar o domnişoară reală. Şi am putut vedea ochii ei mari aşa cum ea se uita spre ceruri, şi cum reflecţia cerurilor era în ochii ei.

E-21 Ei bine, eu am mers cam cinci picioare de la ea, şi cumva m-am aşezat jos într-o parte în acest fel, şi am luat un pai şi mi l-am pus în gură, şi am început să rod pe acest pai. Şi am început să mă gândesc, "Ce fac eu aici sus? Păi, eu un om bătrân, şi cu această fată tânără. Păi," am zis, "Eu sunt căsătorit şi am o grămadă de copii. Eu nu am nici o treabă aici sus cu această fată tânără."

E-22 Şi am început să mă ridic. Şi, când m-am ridicat, un Glas a venit din pom, şi a zis, "Aceasta este pentru un semn şi pentru o cauză."

E-23 Şi m-am trezit, şi aproape am strigat, un-un coşmar. M¬am gândit, "Oh, mă întreb dacă asta înseamnă că eu voi cădea sau ceva mi se va întâmpla? Ei bine," m-am gândit, "dacă merg să încerc să-mi folosesc gândirea mea proprie, atunci eu o voi face tot încurcat, aşa că eu doar voi aştepta de la Dumnezeu." Şi am început să mă rog. Am zis, "Doamne, aparţine visul acela la viziunea aceea chiar din prima parte a nopţii, sau ce înseamnă aceasta?"

E-24 După ce am aşteptat un timp, poate o oră, (soţia mea era deja sculată şi avea dejunul gata), atunci Glasul a venit înapoi din nou, şi a zis, "Mergi înainte la Kingston, şi ţi se va spune acolo ce să faci."

E-25 Deci, imediat am plecat la Kingston. Şi ei-ei au ştiut joi dupămasă că eu voi fi acolo vineri. Acela era tot anunţul ce 1- am avut. Eu nu sunt foarte bun la a face... ? ... sau să estimez mulţimile, căci de obicei eu exagerez la aceasta. Dar prima seară, aş spune că am avut vreo doisprezece, oh, vreo o mie două sute de oameni, afară, deoarece s-a ştiut doar de o zi. Şi în ziua următoare ei au început alergătorii să alerge patru mile, cu schimbul, sus pe munţi. Un alergător alerga patru ore, şi apoi lăsa ceva alt alergător să meargă sus pe munte. Şi a doua seară au fost cam cinci mii. Şi a treia seară a fost estimat în jur de cinsprezece mii, poate douăzeci. Şi acolo erau mii de mii care au venit la Domnul.

E-26 Şi viziunea, era bisericuţa, fata era o fecioară, doar un copil, şi aceea însemna fecioria bisericii. Şi cele trei blocuri de oraş sus pe deal, erau trei zile ca să slujesc. Şi luând bisericuţa fecioară prin slujba mea, de unde era ea, mai înalt în lucrurile lui Dumnezeu, până când aceasta a zguduit toată insula.

E-27 Şi, oh, predicatorii şi oamenii din jur, plângând şi cerând şi înduplecând, "Doar o seară sau două mai mult," oficialităţile oraşului.

E-28 Noi am mers de acolo la Puerto Rico. Acolo am fost întâmpinaţi cu mare, triumf înalt, şi mii de mii au umplut locul, încât au fost estimaţi vreo patruzeci de mii de suflete scumpe care au venit la Domnul Isus. Şi la plecare, sper că eu ... eu aş spune aceasta la biserica mea proprie, dar eu nu aş putea s-o fac în public, în jur unde nu sunt oameni de acasă, deoarece ar putea fi privită de rău. Dar eu am numele judecătorului aici pe o bucată de hârtie, care a dat discursul când noi am plecat, chiar aici, el şi personalul lui.

E-29 Şi el-el a zis, "Noi am fost onoraţi în insulă să avem diferiţi predicatori." El a zis, "Când Dl. Billy Graham a părăsit insula doar recent," şi a zis, "noi am avut o-o adunare glorioasă," el a zis, "dar Billy Graham doar ne-a adus aceeaşi Evanghelie pe care întotdeauna am auzit-o." El a zis, "Atunci noi am fost onoraţi să-l avem pe Dl. Roberts pe insulă," el a zis, "şi Dl. Roberts ne-a dat o adunare mare de trei zile. Dar," a zis, "cheltuielile au fost aşa de mari la hotel," a zis, "au lăsat treizeci şi cinci de mii de dolari pe trei nopţi, pentru cheltuielile de hotel." El a zis, "Apoi Dl. Osborn a fost aici, care a fost un mare slujitor al lui Cristos. Dar," a zis, "când Dl. Osborn a plecat, acolo a fost o abandonare," a zis, "se părea că totul s-a dus."

E-30 "Dar," a zis, "noi am observat în această adunare că acolo într-adevăr de-abea că era cineva pe platformă ca Fratele Branham să se roage pentru el. Dar" a zis, "după ce serviciile s-au terminat, noi am încărcat camioane întregi de scaune vechi şi bastoane şi de toate, din audienţă." El a zis, "Acesta nu a fost un om de data aceasta, Dumnezeu a venit la noi," a zis el.

E-31 Am zis, "Nu aşteptaţi rugăciunile mele; dar rugăciunile voastre acolo afară, puneţi-vă mâinile unul peste altul." Şi ei să aducă poate o duzină sau două la platformă, şi, când discernământul venea jos, oamenii doar strigau. Noi am stat într-un hotel de clasa a patra, şi ne-am plătit toate cheltuielile şi căile, înşine.

E-32 Voi aţi ajutat să facem asta, înşivă, cu zeciuielile voastre care mi le trimiteţi. Aceea este ce a făcut-o. Şi aş vrea ca voi să ştiţi că, din toate acelea, voi aveţi o parte din aceasta. Şi în ziua mare glorioasă care va veni, Dumnezeu vă va răsplăti aceea. Vedeţi, voi nu aţi avut...

E-33 Dacă persoana însăşi merge şi înfăptuieşte ceva, atunci, vedeţi, când persoana aceea pleacă, ei gândesc, "O abandonare mare, Dumnezeu ne-a părăsit." Dumnezeu nu vă părăseşte. El este cu voi întotdeauna. Vedeţi, voi sunteţi tot aşa de mult în aceasta ca oricare, ca oricine. Dumnezeu poate folosi o persoană pentru o slujbă anumită, dar aceea nu înseamnă că persoana aceea are o opţiune la Dumnezeu. Este credinţa voastră proprie în Dumnezeu.

E-34 Şi ei mergeau acolo afară în cărucioare mici vechi, care ei le luau ca roţi de cărucior de copii, şi-şi făceau o scândură, şi puneau oamenii pe ea şi-i duceau pe roate înăuntru. Şi după ce serviciul s-a terminat, toată pista de curse se curăţa, ei doar mergeau cu căruţe şi adunau căruţe mici vechi şi scaune mari vechi, şi bastoane şi tărgi şi paturi, şi doar de unde ei doar au plecat şi le-a părăsit, din cauză că Prezenţa Domnului era acolo. Aceea este ce vrem noi să vedem. Omul este afară din tablou atunci, Dumnezeu se mişcă.

E-35 Venind înapoi, doar să ajut acum în această dimineaţă, eu voi vorbi în câteva minute. Şi le-am cerut băieţilor să nu emită banda. Trei zile am încercat să mă gândesc din greu, "Despre ce să vorbesc?" Şi în această dimineaţă, înainte de a pleca, am simţit o avertizare foarte severă în inima mea către biserică. Şi eu le-am spus, "Luaţi banda, dar nu o emiteţi spre vânzare."

E-36 Dar înainte să facem aceasta, mi-ar place să vă dau doar o mică mărturie, care ar putea să vă facă bine. Ea mi-a făcut mie bine. Noi am mers într-o călătorie de trei zile la pescuit, Leo şi Gene şi eu, şi fiul meu Billy Paul şi soţia lui, jos la un prieten care vine aici la tabernacol, de jos din Georgia. Şi ei ne-au dus înapoi în ceva mlaştină, eu nu ştiu doar unde era acum, aproape de Okeechobee sau aşa ceva, eu nu ştiu numele care acei Indieni Seminale i l-au dat. Dar, oricum, noi am fost multe mile înapoi.

E-37 Şi acest Frate Evans, fratele lui este un păcătos. Şi el este un mare pescar, şi el a mers înapoi în mlaştini cu câteva luni în urmă. Şi ei au ceea ce ei numesc "şarpe cu clopoţei." Şi şarpele cu clopoţei l-a muşcat, şi el abia mai trăia. Piciorul lui s-a umflat, şi ei l-au dus la doctori şi ei i-au dat injecţii. Lucrurile acelea sunt mortale. Şi ei au mulţi şerpi cottonmouths acolo în spate de asemenea, cottonmouth, moccasin, [şerpi de apă otrăvitori – Trans.] aligatori până la douăzeci de picioare lungime.

E-38 Şi în timp ce pescuiam acolo în spate, eu am prins un biban foarte mare. Oh, aceasta a fost o adevărată zi de-de relaxare. Şi el a fost aşa de mare încât nu l-am putut scoate din apă, şi el doar a îndreptat cârligul şi a mers înainte, şi s-a eliberat. Şi noi am avut mulţi bibani, vreo sută şi cincizeci de livre de bibani mari. Şi ei, unii din ei cântărind câteva livre, şi de la patru la şapte, opt livre. Şi eu l-am prins pe acesta mare, şi el s-a desfăcut.

E-39 Şi am aruncat înapoi, şi eu-eu am prins un altul, în jur de şase, şapte livre. Şi eu am avut un băţ lung pe care trebuia să-l ţin peste frunzele de nuferi. Şi Fratele Evans avea... Noi eram toţi uzi de la umblat în apă, căci este doar mlăştinos. Şi el şi-a scos încălţămintea şi şi-a suflecat pantalonii, şi şedea pe un loc mic uscat, cumva să-şi usuce hainele. Şi el a văzut acest peşte mare tăvălindu-se prin tufe, şi eu mergeam înspre el. El a zis, "Doar un minut, Frate Branham, eu îl voi prinde pentru tine." Şi el a alergat acolo afară. Şi eu l-am tras sus, presupun că peştele a fost aproape omorât, culcat în frunze. Şi el a alergat să-l ridice. Şi, când a făcut-o, el a lăsat un scâncet, şi iată-l venind înapoi. Un şarpe cu clopoţei l-a muşcat.

E-40 Şi noi ne-am uitat la el, şi acolo erau găurile colţilor în piciorul lui unde l-a atins şarpele, şi îl durea aşa de rău încât lacrimile erau în ochii lui. A zis, că simţea parcă oasele doar îi paralizau. Şi acolo eram noi, multe mile în spate în mlaştină. El este un om mare ca să trebuiască să-l cari. Şi când te muşcă un şarpe, tu devii aşa de bolnav în câteva minute încât eşti aproape mort. Şi Leo stătea prezent. Şi ceva mi-a venit în minte, "Tu încă eşti Dumnezeu!" Şi când el îşi ţinea piciorul şi-l strângea, şi acele două găuri de colţi acolo unde şarpele l-a apucat, eu mi-am pus mâinile peste locul acela şi am zis, "Doamne, este scris în Cuvântul Tău, 'Ei vor călca peste capete de şerpi şi scorpioni, şi în nici un fel nimic nu-i va vătăma."' Şi chiar în acel moment, fiecare durere i-a părăsit piciorul. Şi-a pus încălţămintea şi a pescuit toată ziua.

E-41 A mers înăuntru în seara aceea şi le-a spus despre aceasta, ei au zis, "Tu mai bine să mergi la un doctor."

E-42 El a zis, "Dacă Dumnezeu m-a ocrotit până aici, El îmi va purta de grijă în restul drumului." Noi am pescuit trei zile, fără nici un efect de boală de loc.

E-43 Dumnezeu încă este Dumnezeu. El ţine fiecare promisiune. Şi din toată slujba mea, aceea-i prima dată când am văzut pe Dumnezeu venind la o muşcătură de şarpe, căci a fost prima dată când am avut vreodată oportunitatea să mă rog pentru cineva muşcat de şarpe. Doar te lasă să ştii că El îşi ţine toate promisiunile, şi Cuvintele Lui sunt bune şi adevărate. Amin.

E-44 Amintiţi-vă serviciile de seară şi această miercuri care vine. Şi rugaţi-vă pentru cineva acum care într-adevăr are nevoie să se facă rugăciuni, acela sunt eu. Şi, amintiţi-vă, participaţi la adunarea Fratelui Roberts când vine în oraş, şi salutaţi-l de la tabernacol.

E-45 Înainte să citim Scripturile, eu-mi-ar place ca noi să ne ridicăm în picioare doar un minut. Şi, fără muzică, să cântăm doar un cor sau două din acest imn vechi glorios al bisericii, "Credinţa Mea Priveşte Sus La Tine." În regulă, fiecare să intre drept înăuntru cu mine acum, şi să-l cântăm. Şi nu vă gândiţi cum îl cântaţi, doar cântaţi-l spre slava lui Dumnezeu. Vrei să ne dai conducerea la el, Frate Neville?
Credinţa mea priveşte sus la Tine,
Tu Miel al Calvarului,
Salvator divin;
Acum ascultă-mă în timp ce mă rog,
Ia-mi toată vina la o parte,
O lasă-mă din această zi
Să fiu total al Tău!
În timp ce calc labirintul întunecat al vieţii,
Şi mâhnire în juru-mi se răspândeşte,
Fii Tu Călăuza mea;
Porunceşte întunericului să se prefacă în zi,
Şterge întristarea, teama la o parte,
Nici să nu mă laşi să rătăcesc cândva
La o parte de Tine.

E-46 Cu capetele noastre aplecate, mi-ar place să citesc din scrierile sacre ale Bibliei, Sf. Matei, al 7-lea capitol, versetul al 13-lea şi al 14-lea. Şţ fie ca Domnul să adauge binecuvântările Lui bogate aşa cum Îl citim.
Intraţi voi pe poarta cea strâmtă: căci largă este poarta, şi lată este calea, care duce la distrugere, şi mulţi vor fi care merg înăuntru pe ea:
Căci strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, care duce la viaţă, şi puţini vor fi care o află.

E-47 Să ne rugăm. O Dumnezeule, Care ai adus din nou pe Domnul Isus din moarte şi din mormânt, şi ni L-ai prezentat în această dimineaţă ca o Jertfă vie, noi cu umilinţă ne dedicăm vieţile noastre Ţie din nou, cu gândurile că Tu vei fi aşa plin de grijă faţă de noi. În timp ce noi eram încă păcătoşi, morţi în păcat şi fărădelegi, Tu ai trimis pe singurul Tău Fiu născut, făcut în formă de carne păcătoasă, să devină o ispăşire pentru păcatele noastre, ca Nevinovatul, suferind pentru cel vinovat, să ne poată împăca împreună din nou în părtăşie cu Tine.

E-48 Şi, O Dumnezeule, dacă există păcat în mijlocul nostru în această dimineaţă, ceva care ar putea împiedica pe Duhul Sfânt de a aduce Mesajul lui Dumnezeu la fiecare din inimile noastre, ne rugăm ca, în umilinţă, Doamne, Tu să ne ierţi de fărădelegile noastre. Curăţeşte-ne prin Sângele Domnului Isus. Care... noi ştim, în noi înşine, că noi nu suntem nimic, şi noi mărturisim că nu suntem nimic. Dar, Tu eşti sfânt, Tu eşti adevărat, Tu eşti neprihănit, Tu eşti tocmai Izvorul milei. Şi noi în umilinţă ne târâm acolo astăzi, ca suflete pocăite. Aşa cum o mărturie tocmai a ieşit, din Jamaica şi din Puerto Rico, şi unde Tu ai lucrat aşa lucrări mari, O Dumnezeule, este semnul venirii Celui Drept.

E-49 Cum Tu l-ai izbăvit pe Fratele Evans de la colţii veninoşi ai acelui şarpe, pentru că el era un credincios, şi Cuvintele Tale întotdeauna sunt adevărate. Acum, Doamne, izbăveşte-ne de la colţii morţii în această dimineaţă, unde duşmanul ne-a muşcat şi ne-a otrăvit. Lasă ca balsamul Tău vindecător, în această dimineaţă, Doamne, să satureze duhurile noastre şi curăţeşte¬ne de toată nedreptatea. Vindecă boala din trupurile fizice care sunt zdrobite de puterile vrăjmaşului. Toţi care sunt în Prezenţa Divină, fie ca ei să fie vindecaţi.

E-50 Vorbeşte-ne acum prin Cuvântul Tău scris, Doamne. Fără să ştiu ce să spun, dar Tu vei rândui aceasta. Şi Tu avertizează¬ne, Doamne, şi pregăteşte-ne pentru Venirea Ta. Căci noi cerem aceasta în Numele lui Isus şi de dragul Lui. Amin.

E-51 Eu sunt întotdeauna puţin târziu, pentru că am aşteptat acum. Şi şcoala Duminicală, eu presupun, este gata. Dar există ceva referitor la aceasta, când eu vin acasă mă simt de parcă am timp din belşug. Voi ştiţi, noi suntem prea mult în grabă, oricum. Astfel, noi doar îl vom crede pe Dumnezeu.

E-52 Domnul nostru a dat această avertizare severă la poporul din generaţia Lui, poporul care a fost foarte religios. Şi El a zis, "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, care duce la Viaţă, şi puţini vor fi care O vor afla." Acum, aceasta nu a fost pentru că ei nu erau religioşi. Ei erau foarte religioşi. Şi pentru că ei s-au încrezut în biserică şi în anumite crezuri şi denominaţiuni, şi au crezut (într-o măsură) în Dumnezeu, ei s¬au gândit că totul era în ordine. Dar El le spunea că vor fi puţini care vor intra.

E-53 Şi eu mă întreb în această dimineaţă dacă nu aş putea asemăna acea generaţie cu această generaţie. Vedeţi, aceasta era la încheierea perioadei de timp a Iudeilor, şi El se referea înapoi la unele diferite şi diferite sfârşituri de perioade diferite, şi le spunea că tocmai lucrul care s-a făcut în perioadele trecute se făcea înaintea lor. Şi ei nu au reuşit să o recunoască. Şi să vedem unele din lucrurile despre care vorbea EL

E-54 Ei, spre exemplu, nu au putut crede că Dumnezeu era în Omul acela. Acela era cel mai mare obstacol care trebuiau să-l treacă, era cum El fiind Om totuşi Se făcea Dumnezeu. Ei nu puteau vedea cum putea Dumnezeu să locuiască în trup uman. Şi în toate epocile, în toate timpurile, Dumnezeu a locuit întotdeauna în om. Omul este agentul lui Dumnezeu. În fiecare generaţie, Dumnezeu vorbeşte poporului Lui prin buze umane. El întotdeauna alege pe cineva sau ceva ce poate folosi El.

E-55 Şi El s-a referit la ei, ca fiind o astfel de poticnire, despre Abraham. El a zis, le-a spus, "Dacă voi vă numiţi 'copiii lui Abraham,' Abraham 'tatăl' vostru, el a văzut ziua Mea şi s-a bucurat să o vadă. Abraham, profetul." Şi fără îndoială că Isus se referea la aceia care El le-a dovedit că El era Mesia, căci semnul lui Mesia Îl urma. Şi a fost în felul acela prin fiecare generaţie, acela, semnul lui Mesia. Dar totuşi El făcându-Se Dumnezeu, Mesia Însuşi, aceea i-a poticnit. Ei nu o puteau înţelege.

E-56 Acum, când Abraham (pe care ei îl numeau părintele lor) a întâlnit pe Dumnezeu, El era de asemenea în trup, căci El a mâncat carne de viţel, a mâncat mălai, şi a băut lapte, şi unt, în prezenţa lui Abraham, şi totuşi El era Dumnezeu. Abraham L-a recunoscut, Dumnezeu, şi L-a numit "Elohim," care este Iehova cel Atotputernic. Un Om purtând haine, cu praf pe Trupul Lui, şi şedea sub un pom, pentru umbră, şi a mâncat carne şi a băut lapte. Apoi cei reci, cu inima crudă, egoişti, Iudei neprihăniţi nu L-au putut crede a fi Fiul lui Dumnezeu, şi l-au numit pe Abraham tatăl lor. Şi El i-a lăsat să ştie că El făcea aceleaşi lucruri, în trupul Lui, pe care Dumnezeu le-a făcut într-un alt trup când El a întâlnit pe tatăl lor, Abraham. Şi Abraham a crezut-o. Şi ei nu au putut s-o creadă.

E-57 Vedeţi, când Abraham şedea sub cortul lui căci el a făcut o alegere, şi alegerea aceea este adusă înaintea fiecărei persoane care este născută în această lume. Pomul binelui şi răului este aşezat înaintea fiecărei persoane. Şi când Lot, nepotul lui, şi slugile lor au început să se certe referitor la terenuri; Abraham, fiind un om drept, le-a zis, "Să nu existe nici o ceartă între noi. Tu doar alegeţi calea ta de mers." Locul acela vine în viaţa fiecărui credincios. Şi aceasta-i înaintea voastră în această dimineaţă, şi este înaintea mea.

E-58 Lot nu se gândea că el va aluneca înapoi, dar el a mers să privească spre Sodoma unde lucrurile erau uşoare. Şi de multe ori există când ne uităm spre calea uşoară. "Mă voi uni cu această cutare-cutare biserică, şi, vedeţi voi, nimeni nu va zice nimic împotriva ei, pentru că este cea mai mare biserică din oraş." Calea uşoară! De multe ori noi facem asta, când, suntem greşiţi!

E-59 Amintiţi-vă, dacă tu urmezi pe Cristos, tu vei fi urât de oameni, căci toţi cei ce trăiesc cu evlavie în Cristos Isus vor suferi persecuţii. Şi dacă tu vii la Cristos, tu nu vii prin vreo biserică sau vreo denominaţiune, sau vreun crez. Tu vei veni prin Sânge, aceea este singura cale înăuntru. Şi tu nu poţi aduce pe nici unul cu tine, tu vei veni singur şi vei sta pe mărturia ta şi pe credinţa ta proprie. Tu nu vei merge înăuntru pe credinţa pastorului, sau pe a mamei tale. Tu vii în mod individual când tu vii la Dumnezeu! Şi de multe ori noi facem alegerile acelea nesăbuite.

E-60 Cum era dacă Lot, când el a văzut totul uşor... ? El era unde erau mulţi bani şi multă popularitate, căci el ar fi un străin, şi un om deştept, învăţat, multă psihologie, şi el putea face anumite lucruri şi încă să-şi menţină religia. El s-a gândit, "Eu am credinţă în Dumnezeu, deci eu voi merge doar jos în Sodoma şi eu-eu voi face ceva bani în plus, şi voi deveni un om mare, poate un predicator minunat." Vedeţi, voi aveţi de făcut o alegere.

E-61 Şi laicii au de făcut o alegere. "Eu voi merge jos la această anumită biserică acolo. Oh, fiecare din oraş gândeşte că aceasta este cea mai! Păi, primarul oraşului aparţine la această biserică." Acum, el putea aparţine la o biserică care era într¬adevăr bună, dar totuşi tu trebuie să judeci biserica aceea şi poporul ei prin Scripturi. Uneori ei merg din cauză că este o cale populară, oamenii se îmbracă mai bine care merg în anumite locuri. Şi acolo este unde noi facem o-o greşeală fatală. Acum observaţi aceasta.

E-62 Şi Abraham, singurul lucru ce-l putea face era să ia a doua alegere. Şi uneori a doua alegere este mai bună decât prima, dacă se ia în felul acela. Observaţi, nu a fost mult, când Lot a văzut marea cetate, el nu şi-a văzut nevasta schimbându-se într-un stâlp de sare, totuşi, el nu a văzut focul arzând cetatea. Dar Abraham a luat calea cu cei puţini dispreţuiţi ai Domnului. El a stat în pustiuri.

E-63 Şi, totuşi, ce era dacă Sara ar fi zis... Acum amintiţi-vă, Sara era cea mai frumoasă femeie din toată ţara. Nu exista femeie aşa de frumoasă ca Sara. Fiecare, care a văzut-o, s-a îndrăgostit de ea. Acum, cât de uşor ar fi fost pentru Sara să ia acel fel de alegere. Dar ea a ales să stea cu Abraham.

E-64 Oh, femeilor, nu lăsaţi ca Diavolul să vă orbească, fiind populare şi să vă uniţi cu aceasta şi aceea. Voi să staţi cu Cristos! Căci, ceasul este aproape, mari distrugeri stau înainte, mai rele decât Sodoma şi Gomora, pentru această ţară. Sodoma şi Gomora vor fi un credit la aceasta.

E-65 Acum, în timp ce Abraham a luat calea care i-a fost dată de Dumnezeu, şi avea cea mai slabă parte a ţării, el nu prospera de loc. Dar totuşi el ştia un lucru, el a slujit pe Dumnezeu şi a crezut pe Dumnezeu.

E-66 Deci într-o zi au venit acolo trei bărbaţi, şi ei erau bine prăfuiţi şi obosiţi, şi lui Abraham i-a părut rău de ei, el a zis, "Veniţi pe aici şi şedeţi sub stejar doar pentru puţin timp." Şi în timp ce el stătea acolo vorbind cu ei, el a recunoscut că ei nu erau doar oameni obişnuiţi. Prin vorbirea lor, ei erau diferiţi. Şi Abraham a mers şi a junghiat un viţel şi l-a pregătit, şi a pus pe Sara să facă pâine şi să se pregătească să-i hrănească.

E-67 Acum amintiţi-vă, doi dintre ei erau Îngeri, Îngeri în trup uman, şi unul din ei era Dumnezeu Însuşi. Şi acel Unul care era Dumnezeu Işi avea spatele întors către cort.

E-68 Şi Sara a stat în cort. Îmi place să văd o femeie ţinându-şi locul în felul acela, nu să meargă afară şi să-i spună bărbatului ei ce să facă, şi de fiecare dată când cineva vine în jur. Dar ea a stat în cort. Fără îndoială, poate spăla vasele sau făcea ceva.

E-69 Şi Acest Unul Care era Dumnezeu, El a continuat să se uite ţn jur spre Sodoma, şi El le-a spus ce urma El să facă. Şi doi Îngeri au mers jos acolo să predice Evanghelia. Dar Unul a stat în urmă, acela era Cel care era Dumnezeu, şi El a zis, "Eu nu voi ţine de la Abraham secretele care Eu le ştiu, pentru că el urmează să fie moştenitorul lumii."

E-70 Oh, noi avem un drept în această dimineaţă, biserică, să cunoaştem secretele Venirii Domnului. Căci, "Ferice de cei împăciuitori, ei vor fi numiţi copiii lui Dumnezeu. Ferice de cei ce flămânzesc şi însetează, căci ei vor fi săturaţi. Ferice de cei curaţi în inimă, căci ei vor vedea pe Dumnezeu. Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul." Atunci, dacă biserica Dumnezeului cel viu urmează să moştenească pământul, nu există secrete să fie ţinute de la ea.

E-71 "Tot ce Tatăl Mi-a spus, Eu v-am spus," a zis Isus. Şi ei nu L-au putut crede.

E-72 Deci în zilele lui Abraham, aşa cuAm El se referea la ei, El a zis asta aşa cum Abraham vorbea cu Îngerul, şi spatele Lui era întors către cort, şi El i-a spus lui Abraham că El îl va vizita cu un copil. Şi Sara, în cort, a râs. Şi El a zis, "De ce a râs Sara?" Ce arăta El? "De ce a râs Sara?" Au fost doar câteva ore înainte de distrugere, când aceea a avut loc. Chiar înainte de distrugere, focul acela a venit din ceruri şi a ars cetatea, şi semnul acela a fost înfăptuit.

E-73 Şi Isus a zis, "Voi vă rătăciţi," către marii doctori ai divinităţii, la o naţiune religioasă unde literal milioane erau credincioşi. El a zis, "Voi vă rătăciţi, fără să cunoaşteţi Scripturile nici Puterea lui Dumnezeu." La o generaţie ca aceea, care erau oameni bine instruiţi, care erau învăţaţi şi au ridicat biserică. Când un copil era născut, el era proprietatea bisericii. Tu trebuia să fii un Israelit. Opt zile după naşterea ta, era circumcizia, şi tu erai un Israelit de la început. Şi preoţimea venea din Leviţi, care erau instruiţi de sute de ani în Scripturi. Totuşi Isus a zis, "Voi vă rătăciţi, ne cunoscând Scripturile!" Ei le-au ştiut în cartea lor proprie de învăţare, ei o ştiau prin catehismele lor, o cunoşteau prin teologia lor proprie. Dar Isus a zis, "Voi nu O cunoaşteţi, Scripturile, nici nu cunoaşteţi voi Puterea lui Dumnezeu. Dacă aţi fi cunoscut pe Abraham, M-aţi fi cunoscut pe Mine. Dacă aţi fi copiii lui Abraham, M-aţi fi cunoscut, căci Abraham s-a bucurat când a văzut ziua Mea, căci el a prevăzut ziua. Când Eu am stat înaintea lui acolo în urmă, într-un trup de carne, şi am înfăptuit aceasta, el ştia că eram Eu, şi el M-a numit 'Elohim.' Dar aici Eu fac acelaşi lucru înaintea voastră, şi voi Mă numiţi 'Beelzebub"'
"Oh," ei au spus, "noi avem pe Abraham ca tatăl nostru." "Îl numiţi pe Abraham 'tatăl' vostru?"

E-74 El a zis, "Păi, noi, noi aparţinem la biserică. Noi suntem o naţiune religioasă. Noi suntem un popor mare. Noi suntem poporul lui Dumnezeu!"
Isus a zis, "Voi sunteţi Diavolul, el este tatăl vostru."

E-75 Eu aş asemăna acea generaţie cu aceasta. Astăzi, când există literal milioane de oameni care pretind Creştinismul, şi nu ştiu mai mult despre Dumnezeu decât ar şti un Hottentot despre o noapte Egipteană. Există bărbaţi şi femei astăzi, literal milioane Creştini mărturisiţi care pretind pe Cristos, şi nu cunosc primul principiu al Puterii învierii Lui, şi niciodată nu au gustat bunătatea Lui. Ei niciodată nu I-au simţit Puterea. Ochii lor sunt orbiţi faţă de Adevăr.

E-76 A zis, "Voi sunteţi orbi, conducători ai orbilor. Nu ar... dacă orbul conduce orbul, nu vor cădea ei toţi în groapă?"

E-77 Apoi ei s-au gândit, "Noi suntem Creştini. Noi suntem credincioşi. Noi aparţinem la cele mai înalte biserici ce există. Rabinii noştri sunt învăţaţii cei mai bine instruiţi ce există." Şi totuşi Isus le-a spus că ei nici măcar nu cunoşteau Scripturile.

E-78 Vedeţi cum Dumnezeu a ascuns-o de ochii celor învăţaţi şi pricepuţi, şi a descoperit-o copilaşilor care vor învăţa? Oh, marea Putere şi infinitatea lui Dumnezeu! Cât este El de bun faţă de cei ce doresc să umble drept înaintea Lui! El nu va reţine nici un lucru bun.

E-79 Şi să vezi ziua când naţiunea noastră, lumea noastră, este coruptă cu acelaşi lucru!

E-80 Isus a vrut corect să-i îndrepte. Ei au zis, "Oh, Abraham este tatăl nostru. Şi noi vom fi în Slavă, să nu te îngrijorezi de aceea, căci noi credem în Dumnezeu. Noi suntem profesori, şi noi credem în Dumnezeu, şi noi învăţăm poporul nostru. Şi cine eşti Tu să vii pe aici cu un-un semn mic misterios şi să încerci să-l numeşti Dumnezeu? Tu nu eşti nimic decât un Beelzebub." Ia te uită, ei au avut crezurile lor şi denominaţiunea lor.
Isus le-a spus, "Voi sunteţi Diavolul." Gândiţi-vă la aceasta!

E-81 Şi eu aş asemăna generaţia aceea cu aceasta, astăzi când noi avem milioane unindu-se de biserici, noi avem zeci de mii. Şi Dumnezeu vine jos să locuiască iarăşi în biserica Lui, şi să facă aceleaşi lucruri care le-a făcut El acolo, să Se facă acelaşi ieri, azi, şi în veci. Şi oamenii îşi întorc spatele de la aceasta, constant, unii să fie populari, unii să nu facă o alegere. Aceasta este forţată către oameni! Voi trebuie să faceţi o alegere. Voi nu puteţi sta neutri! Voi trebuie să spuneţi "da" sau "nu." Voi niciodată nu părăsiţi uşa aceea aceeaşi persoană cum aţi intrat. Voi nu o puteţi face. Voi aveţi de făcut o alegere. Faceţi-o pentru Cristos în dimineaţa aceasta.

E-82 Ei au gândit că tot ce a aparţinut la biserică va fi salvat. Isus a zis, "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi doar puţini vor fi care o vor afla."

E-83 Lăsaţi-mă să vă avertizez în această dimineaţă, biserică, fiţi atenţi. Aceasta ia timp astăzi, în neprihănirea noastră de sine, generaţia cu îndestulare de sine de făţărnicie în care noi trăim. O oră când bărbaţi şi femei stau în biserici şi în scaune, şi cântă imnurile lui Dumnezeu, şi ies afară din biserica aceea şi fumează ţigări, şi bea whiskey, şi merg la dansuri, şi-şi trăiesc pentru lume, şi spun glume, murdare obscene, şi se numesc "Creştini." Când bărbaţi şi femei pot merge de la amvon, sau de la biserică, şi de la locul Puterii învierii, unde acelaşi semn Mesianic se mişcă printre ei, şi să nu fie o creatură nouă în Cristos, acolo este ceva greşit. Când ziarele pot să o răsune; şi din coastă în coastă, înainte şi înapoi, de la regiunile îngheţate ale Nordului la junglele tropicale ale Sudului, Dumnezeu o trimite, şi oamenii constant îşi întorc spatele la ea. Atunci ce putem noi spune, ce putem noi face? Ne întoarcem înapoi la Scripturi unde El a zis, "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi doar puţini vor fi cei care o vor afla."

E-84 El a zis, "Aşa cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi la Venirea Fiului omului." Ascultaţi, în zilele lui Noe, lumea a fost populată aproape cum este astăzi. Ştiinţa lor o întrecea pe a noastră. Ei au construit sfinxuri şi piramide şi au făcut lucruri care nu le putem face noi astăzi. Un popor excepţional, mare, deştept. Şi amintiţi-vă, ştiinţa zice astăzi, "Este un minut înainte de miezul nopţii." Este un minut înainte ca ceasul să bată ora de noapte. Este mai târziu decât ne gândim. Eu sper că-eu nădăjduiesc că Duhul Sfânt va adânci aceasta în inima fiecărui credincios, "ca zilele lui Noe"!

E-85 Câţi au fost salvaţi în zilele lui Noe, din generaţia aceea? Opt, opt din multe milioane. El a zis, "Tot aşa va fi la Venirea Fiului omului."

E-86 "Şi aşa cum a fost în zilele Sodomei, tot aşa va fi la venirea Fiului omului." Din peste zeci de mii, au fost salvaţi trei.

E-87 Atunci îmi veţi spune," Predicatorule, ce spui de toate miile ce vor veni cu El?" Acum, frate, aceea a fost formată prin multe generaţii.

E-88 Eu voi fi surprins dacă o duzină vine din această generaţie. "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi doar puţini vor fi cei ce o află."

E-89 Oh, eu cunosc bisericile, ce spun ei, "Dacă vă puneţi numele în carte şi deveniţi un membru, acesta, sunteţi în ordine." Nu există o astfel de Scriptură ca aceea. Dacă totul îşi are numele în carte, şi în-în biserică, vor exista miliarde de miliarde de miliarde, totul va merge înăuntru. Atunci tot felul de duhuri vor fi acolo, şi în ce fel de stare va fi Cerul? Gândiţi¬vă la aceasta acum.

E-9

E-91 Aceea nu înseamnă că ei vor reuşi deloc. Pavel a zis, în !Corinteni 13, "Chiar dacă vorbesc în limbi omeneşti şi îngereşti, şi nu am dragoste, eu nu sunt nimic."

E-92 "Oh, am mers la adunarea lui Aşa-şi-aşa. Oh, el a făcut lucrări mari, puternice. Eu l-am văzut făcându-l pe orb să vadă."

E-93 Totuşi el ar putea fi pierdut. "Mulţi vor veni la Mine în ziua aceea şi vor zice, 'Doamne, nu am predicat eu în Numele Tău, am profeţit? Nu am, în Numele Tău, am scos duhuri rele? Nu am, în Numele Tău, eu am făcut multe lucrări mari?' El va zice, 'Depărtaţi-vă de la Mine, voi lucrători ai fărădelegii, Eu nici măcar nu v-am cunoscut."' "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi doar puţini vor fi cei ce o află."

E-94 Lăsaţi-mă să vă dau ceva estimări care vă vor cutremura. După ştiinţa medicală, în oraşul Chicago, conform cu statisticile doctorului, că există treizeci de mii de cazuri de avort numai în oraşul Chicago, în treizeci de zile, ce au avut doctorii. Câte din aceste pilule mici şi lucruri ce le iau ele, din cazurile de avort?

E-95 Statisticile arată, în Statele Unite, că există mai mulţi copii nelegitimi născuţi decât există copii născuţi din legământul sfânt de căsătorie. Aţi ştiut că Biblia a zis, în Deuteronom 14:2, că "un copil nelegitim, ar dura patru sute de ani ca aceea să se termine"? Copiii copiilor copiilor copiilor copiilor lor nu pot să stea în adunarea Domnului, patru sute de ani, zece generaţii. Patruzeci de ani într-o generaţie. Stră-stră-stră-stră-stră-stră¬stră-străbunicul lor a fost un copil nelegitim, el este afară din tablou! Acum ce? Arătaţi-mi unde a fost schimbat.

E-96 La ce ajungem noi? Şi acum nelegitimii, din cauza adulterului, şi femei păcătoase îmbrăcându-se pe stradă ca bărbaţii, care este o urâciune în privirea lui Dumnezeu, fumătoare de ţigări, băutoare de cocktail, aşa zise Creştine mărturisite. Ferească Dumnezeu de aşa o grămadă de prostituate! Aşa este. Apoi se numesc Creştine? Nu-i de mirare că Isus a zis, "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, dar puţini vor fi cei ce o află."

E-97 Ei nu se vor smeri. Ei sunt rigizi. Priviţi, când lui David i s¬a spus despre păcatul lui ce l-a făcut, repede el s-a pocăit, şi Dumnezeu l-a iubit pentru aceasta. Tu să le spui de păcatele lor, ei vor zice, "Eu nu-i voi mai călca pragul din nou." De ce? Ei au suficiente locuri unde să meargă, ei pot merge în bârlogurile acelea nelegitime care vor suferi aşa ceva. Dar este timpul ca predicatorii să se îmbrace cu armura deplină a lui Dumnezeu şi să predice Cuvântul fără să compromită, Evanghelia. Oamenii ar trebui să se smerească.

E-98 Nu mai există sinceritate printre Creştini. Ei vor să spună, "Eu sunt un Metodist, eu sunt un Baptist, eu sunt un Penticostal," aceea nu înseamnă [Fratele Branham pocneşte din degete – Ed.] atât la Dumnezeu.

E-99 "Am vorbit în limbi, am înfăptuit minuni." Noi punem tot accentul pe aceea, când acela este unul dintre cele mai orbitoare lucruri pe care ei l-ar putea face. Sigur. Ploaia cade peste cel drept la fel ca şi peste cel nedrept. Ploaia udă recolta la fel cum udă buruienile, Roy. Aceeaşi ploaie, acelaşi Duh Sfânt cade peste oameni. Aceea încă nu înseamnă... Na tura lor trebuie să fie diferită, din lăuntru în afară. Nu o manifestare exterioară sau demonstrare, ci Duhul lăuntric al Dumnezeului cel viu care face persoana aceea o creatură nouă, care smereşte inima lui sau inima ei înaintea lui Dumnezeu.

E-100 Voi ziceţi, "Predicatorule, tu vrei să-mi spui că te îndoieşti de o duzină din aceste milioane şi patru miliarde de oameni în lume?" Mă îndoiesc dacă vor exista o duzină care vor face Răpirea. Gândiţi-vă la aceasta! Eu vă spun ce a zis Isus aici în Evanghelie. Gândiţi-vă la aceasta!

E-101 La ce s-a ajuns? Din cauză că imoralitatea a ajuns printre oameni, copii nelegitimi au început să fie născuţi, aceea îi şterge afară. Vedeţi, noi am putea sta aici cu orele, aşezând lucrurile acelea, şi voi puteţi vedea că noi trăim într-o generaţie de oameni coruptibili, condamnabili, putrezi până la măduvă. Nu-i de mirare că ei nu pot vedea semne, nu-i de mirare că ei nu pot auzi Evanghelia, ei sunt împietriţi, deşi chiar aşa de religioşi şi pioşi.

E-102 Nu a zis Isus că, "Duhul vorbeşte lămurit, în zilele din urmă ei vor fi încăpăţânaţi, îngâmfaţi, iubitori de plăceri mai mult decât de Dumnezeu, călcători de cuvânt, neînfrânaţi, furioşi, şi dispreţuitori de acei ce sunt buni, având o formă de evlavie"? Vedeţi? Oh, voi puteţi striga, sigur. Voi puteţi vorbi în limbi, sigur. Credinţa va scoate draci, sigur. Dar aceea nu este despre ce vorbim.

E-103 Atunci tu îmi vei spune, "Frate Branham, ce este semnul unui Creştin? Cine va fi salvat? Vrei tu, Frate Branham?" Eu încredinţez asta lui Dumnezeu. Eu nu ştiu. Eu cred că eu sunt. Eu îmi compar viaţa mea, zilnic, cu Cuvântul. Dacă ea nu trăieşte la nivel cu acest Cuvânt, atunci există ceva greşit, eu trebuie să merg înapoi şi să o îndrept.

E-104 "Ei bine," ziceţi, "Frate Branham, când oamenii vorbesc în limbi, nu înseamnă aceea că ei sunt salvaţi?" Nu, domnule! Nu, într-adevăr! Am auzit vrăjitori şi vraci vorbind în limbi, tot felul de nimicuri. Eu am văzut oameni vorbind în limbi şi trăia cu nevasta altui bărbat. Eu am văzut oameni vorbind în limbi, şi sărind în sus şi-n jos şi să strige de parcă casa era în flăcări, şi să meargă afară şi să facă afaceri necinstite, şi să fure, să spună minciuni, şi de toate. Cum puteţi voi să aşteptaţi aceasta? Nu, domnule.

E-105 Aparţine la biserică, diaconi în biserică, aşa de pioşi cât pot fi. Păi, vă gândiţi că ei ar cumpăra benzină duminica? Nu. Dar luni face ceva ce este murdar şi putred şi josnic. Dumnezeu locuieşte în inimă, nu în partea de afară, este ceva ce vine din inimă.

E-106 "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi doar puţini vor fi cei ce o află." Aşa cum a fost în zilele lui Noe, opt din milioanele acelea; aşa cum a fost în zilele Sodomei, trei din milioane; aşa va fi la venirea Fiului omului.

E-107 Şi voi vedeţi corupţia în care suntem. Voi vedeţi cum fiecare imaginaţie, omul, el iese acolo afară şi Diavolul îi face pe predicatori deştepţi să stea în amvon şi-i lasă pe oameni să le meargă cu aceasta.

E-108 Zilele trecute o persoană a zis, "Eu nu te-aş avea în amvonul meu, tu mi-ai înnebuni femeile mele." Nu, ele sunt deja în felul acela. Eu le-aş aduce în toate minţile, le spun să înceteze să poarte hainele acelea şi lucruri. Şi, ei bine, cineva trebuie să o facă.
109 I-am zis soţiei mele, "Am înnebunit eu, însumi? Sunt eu nebun? Sau, ce este cu mine?" Ceva în interior nu poate sta liniştit. Eu trebuie să O spun, mie nu-mi pasă ce spune cineva.

E-110 Ziceţi, "Tu îţi vei ruina slujba." Păi, orice slujbă pe care Evanghelia o va ruina, ar trebui să fie ruinată. Dumnezeu ne-a dat îndrăzneală să stăm pentru ce este Adevăr şi să spunem Adevărul despre aceasta! Acesta-i un păcat, o dizgraţie!

E-111 "Strâmtă este poarta," a zis Isus, "şi îngustă este calea." Şi voi ce vă gândiţi la milioane, şi voi toţi Metodiştii, Baptiştii, Prezbiterienii, Penticostalii mergeţi înăuntru, veţi fi înşelaţi în ziua aceea. Isus a zis, "Mulţi vor veni şi vor sta jos în Impărăţie, zicând, 'Eu am un drept să fiu aici."' El a zis, "Dar copiii Împărăţiei îi vor arunca afară. Acolo va fi plânset şi jale şi scrâşnirea dinţilor." Mai bine ai face inventarul în această dimineaţă, Creştinule. Vor exista zeci de mii de milioane de miliarde de Creştini pretinşi, şi liniştiţi în viaţa lor, care vor pierde poarta. Isus a zis aşa.
"Câţi vor merge înăuntru?"

E-112 Eu nu ştiu câţi vor intra. Singurul "Dumnezeule, lasă-mă să fiu unul din ei!" Asta Judecătorul. "Lasă-mă să fiu unul."

E-113 Voi ziceţi, "Frate Branham, cum poţi spune atunci când este un Creştin?"

E-114 Eu nu ştiu. Dar lăsaţi-mă să vă spun ce spune Scriptura. Cu siguranţă voi credeţi Aceea. Când Duhul Sfânt a fost trimis pe pământ, Dumnezeu a vorbit prin Duhul Sfânt. El a trimis un înger înainte-înainte, mai întâi. Şi El a zis, "Treci prin cetate şi printre oameni, şi pune un semn pe fruntea lor, a celor ce suspină şi plâng din pricina urâciunilor, corectând lucrurile acelea."

E-115 Ce este urâciune? O femeie care se îmbracă cu o îmbrăcăminte care aparţine unui bărbat. Aceasta îl scârbeşte pe Dumnezeu. Ai fost cândva în apropiere unde ceva este urâcios? Cât de scârbit te face! Tu nu o poţi suferi. O femeie care se va îmbrăca cu o îmbrăcăminte care aparţine unui bărbat, acela-i felul cum îl face pe Dumnezeu să se simtă; tu ai putea cânta în cor, ai putea să te rogi în fiecare zi, să strigi în fiecare zi, sau să trăieşti pentru Dumnezeu în fiecare zi, tu eşti condamnată în Prezenţa lui Dumnezeu. Asta-i exact ce spune Scriptura. "O urâciune!" Şi cei ce susţin aşa ceva vor avea parte de aşa ceva.

E-116 Dumnezeule dă-ne har să putem sta împotrivă la aşa ceva. Dacă tu trebuie să stai singur, stai acolo şi ţine Cuvântul lui Dumnezeu în mâna ta. Acesta nu va cădea niciodată.

E-117 Acum noi am ajuns la o zi, unde, este urâciunea oamenilor. Şi Îngerii au mers să pecetluiască din nou. Găsiţi-mi o persoană în Jeffersonville, dacă vreţi să ştiţi cine o să reuşească, aflaţi-mi o persoană în oraşul nostru care suspină şi plânge, constant necăjit şi dezgustat, şi se roagă pentru urâciunile ce se face în oraş. Vă puteţi ridica mâna şi să o puneţi pe o persoană? Atunci luaţi această Scriptură, "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, care duce la Viaţă, puţini vor fi cei ce o află." Aceia sunt singurii care urmau să fie pecetluiţi.

E-118 Oh, eu pot să vă arăt mulţi care merg la biserică. Eu pot să vă arăt mulţi care cântă în cor. Eu pot să vă arăt mulţi care învaţă şcoala duminicală. Eu pot să vă arăt mulţi care sunt capul a-a mari societăţi. Eu pot să vă arăt mulţi care strigă, mulţi care vorbesc în limbi, mulţi care lucrează în lucrarea Evangheliei.

E-119 Dar arătaţi-mi unul care este jos în inima lui aşa de tulburat din cauza păcatelor lumii! Arătaţi-mi un predicator care poate sta astăzi şi să condamne cultele acelea. Arătaţi-mi un predicator care va sta şi va spune lucrurile, şi va condamna cultele acelea. El mai bine să nu o facă, el va fi aruncat afară, acela-i bonul lui de masă.

E-120 Nu-i de mirare că Billy Graham i-a spus lui Jack Moore, a zis, nu vede cum stau adunările mele, a zis, "El nu este Baptist, nici nu este Metodist sau Penticostal." A zis, "Şi ei toţi sunt împotriva lui." Sigur, eu nu spun că... Motivul că am spus, eu nu o pot spune afară în public. Eu o spun la biserica mea proprie. Eu am o luptă, deoarece ora încercării este peste mine.

E-121 Ei spun, "Dacă tu vei veni, va fi în ordine, dar să nu spui nimic despre Aceea." Tu ai putea tot atât de bine să nu-ţi dai răsuflarea degeaba.

E-122 Eu voi predica ce a spus Dumnezeu să predic! Aşa este. Unul din cei opt vor fi pe undeva. Unul din ei va fi pe undeva. Dar în ziua aceea eu nu vreau să fiu vinovat de a spune că am compromis din cauza unui crez sau ceva doctrină de biserică, sau vreo denominaţiune. Eu am predicat Adevărul!

E-123 Ei spun, "De ce tu nu, de ce slujba ta, Frate Branham, care pare să fie aşa de mare, de ce ea nu străbate afară aşa cum străbat aceşti alţi oameni?"

E-124 Asta este chiar acolo. Asta este. Eu merg în oraş, credeţi voi că Adunările lui Dumnezeu vor coopera cu mine? Nu la ce cred eu, ei nu o fac. Aş putea lua una din când în când. Credeţi că Metodiştii vor coopera? Încercaţi, şi aflaţi. Fiţi managerul meu pentru o săptămână. Dacă tu mergi înăuntru, tu vei merge în numele lui Isus. Aşa este.

E-125 Oh, desigur, ei te duc acolo, sigur, te duc acolo pe undeva într-un loc, şi aşa ca tu să nu fii conectat cu ei în vreun fel ca acela. Şi apoi când pleci, zice, "Oh, acum, Fratele Branham este cumva deviat la creier doar un pic, voi ştiţi. El..."

E-126 Dacă eu sunt deviat la creier, atunci Biblia este deviată în Învăţătură. Aceea este ce a spus Biblia! Da, domnule. Priviţi!

E-127 Isus a zis, "De ce Mă numiţi 'Beelzebub'? L-aţi crezut pe Solomon, semnul lui de discernământ. Voi aţi crezut ziua lui. Regina din Sud a venit din cele mai îndepărtate părţi ale pământului, să vadă darul acela, şi ea l-a crezut când l-a văzut. Şi voi staţi şi priviţi la el zilnic, şi nu-l credeţi."

E-128 Şi Proprii Lui fraţi nu L-au crezut. A zis, "Voi mergeţi sus la praznic," a zis El, "dar Eu nu merg acum sus." El a mers sus pe o altă cale, pentru că nici chiar fraţii Lui Proprii nu L-au crezut. Aşa este. "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi numai puţini vor fi cei ce O află."

E-129 Când s-a ajuns la ucenici, la demonstrare, unde erau ei? O femeie şi un bărbat au stat lângă cruce cu El, Ioan şi Maria. Restul din ei au fost duşi.

E-130 Aceasta este demonstrarea. Acesta este timpul. Aceasta este când Dumnezeu face lucruri. Aceasta este când Mesia este pe pământ. Aceasta este când Puterea lui Dumnezeu se mişcă în poporul Lui. Şi ei îi numesc "holy-rollers, trăzniţi, nebuni," oh, aşa ceva. Dar ora este aici!

E-131 Acolo cu siguranţă vor fi ceva mari dezamăgiri la judecată. 132 Oh, contrabandistul, el ştie unde va fi el la judecată. Tot la fel ştie şi berarul unde va fi. Aşa ştie prostituata unde va sta ea. Aşa ştie jucătorul de noroc unde va sta el. Aşa ştie beţivul unde va sta. El nu va fi dezamăgit.

E-133 Dar unde vor fi cei dezamăgiţi, sunt acei care au gândit că sunt corecţi. Acolo este unde-i dezamăgirea. "Când ei au ajuns acolo, au zis, 'Sigur, noi am scos draci în Numele Tău. Noi suntem predicatori. Noi aparţinem la cutare-şi-cutare biserici. Noi am făcut mari minuni. Oh, noi am predicat! Păi, eu am fost un-am fost un administrator în biserică. Am fost episcop. Eu am fost aceasta.' Depărtaţi-vă de la Mine, voi lucrători ai fărădelegii, Eu niciodată nu v-am cunoscut măcar." Ia te uită. Aceea este dezamăgirea. El a zis, "Copiii copiilor lor vor intra şi vor şedea în Impărăţie, zicând, 'Noi avem un drept să fim aici,' şi ei vor fi aruncaţi afară în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi jalea şi scrâşnirea dinţilor." "Strâmtă este poarta, îngustă este calea, care duce la Viaţă, puţini vor fi cei ce o află."

E-134 Către voi, poporul meu scump, în această dimineaţă, ascultaţi la aceasta. Eu nu am inventat aceasta. Eu sunt răspunzător ca să O spun. Aceea-i tot pentru ce sunt răspunzător. Dacă eu nu mai predic o altă predică în viaţa mea, acela-i Adevărul: vor fi numai câţiva oameni salvaţi. Doar amintiţi-vă asta: doar foarte puţini. Voi să fiţi unul din ei.

E-135 "Cine sunt ei, Frate Branham?" Eu nu ştiu. Nimeni altul nu ştie. Noi ne lucrăm salvarea noastră proprie cu frică şi cutremur.

E-136 Dar voi să fiţi aliniaţi cu Dumnezeu. Dacă inima voastră nu bate chiar cu Biblia aceea, atunci există ceva greşit, acolo este ceva greşit. Nu contează ce spune biserica voastră, voi nu puteţi intra prin aceea. Voi trebuie să intraţi prin ce a spus Dumnezeu. Aceasta este Cartea din care veţi fi judecaţi, Biblia. Staţi cu Ea!

E-137 "Oh," voi ziceţi, "ei bine, eu am fost botezat în Numele Domnului Isus." Aceea este corect, aceea-i Biblia. Dar dacă viaţa aceea nu o urmează, nu-ţi face prea mult bine să fii botezat.

E-138 Voi ziceţi, "Ei bine, eu am primit Duhul Sfânt." Aceea-i bine, aceea este ce a trebuit să faci. Dar dacă viaţa nu este acolo!

E-139 Amintiţi-vă, buruiana primeşte aceeaşi putere care cade peste grâu să-l facă să crească, o face pe buruiană să strige, la fel. Buruiana mică bătrână stă drept în sus şi tot aşa de fericită cum este grâul. Aşa este, trăieşte prin aceeaşi viaţă. Şi un păcătos poate sta în Prezenţa lui Dumnezeu, să strige victoria, şi să trăiască ca un Creştin. Dar dacă acolo nu este ceva diferit în inimă! El ar putea avea aceeaşi Putere să scoată duhul rău. Isus a zis aşa. El poate predica Evanghelia tot aşa de bine cum poate oricare alt predicator. Aceea este exact ce, Isus a spus aşa. Biblia o învaţă. Da, domnule. "Chiar dacă vorbesc în limbi omeneşti şi îngereşti, deşi pot să-mi dau trupul să fie ars ca o jertfă, să-mi dau toate bunurile la săraci să fie hrăniţi, eu-eu am credinţă să mut munţii, eu fac toate aceste lucruri, predic în Numele Lui, scot draci în Numele Lui," el a zis, "Eu nu sunt nimic." Deci, el o putea face, şi "nimic." Pricepeţi ideea?

E-140 Acum, lucrul de făcut este, din inima voastră, fiţi un Creştin, acum intraţi pe poarta strâmtă. Căci, largă este calea care duce la distrugere, şi milioane de milioane din această generaţie de credincioşi vor merge pe ea. Căci, strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, doar tu şi Cristos singur.

E-141 "Îngustă este calea care duce la Viaţă, şi doar puţini vor fi care o vor afla." Acum, acelea sunt Cuvintele Domnului nostru. Vai! Ce făcea El? Stând acolo, discernea gândurile lor.

E-142 Şi el a zis, "El este Beelzebub. Ei bine, cum poate El fi Dumnezeu? El este un Om! De unde vine această înţelepciune?" ei au zis în oraşul Lui Propriu.

E-143 Când tu umbli în oraş aici, se pare că... eu nu o spun aceasta cu vreo desconsiderare către voi oamenilor; voi sunteţi Creştini, voi mă iubiţi. Tu umbli aici în oraş, şi se pare că puterea lui Satan te doboară jos. Acest loc este condamnat. Acest oraş este condamnat.

E-144 Ce a spus Billy Graham când a intrat în Louisville? El a zis că acela este "locul cel mai puternic demonizat" ce l-a văzut vreodată în viaţa lui. L-a pus în ziar, a zis, "Tu doar poţi simţi opresiunea Dia valului."

E-145 Desigur, eu am simţit-o. De ce? Aceasta este patria mea proprie. Când Isus s-a întors la patria Lui Proprie, El a zis, "Multe lucrări puternice El nu a putut face, din cauza necredinţei lor." A zis, "Un profet nu este lipsit de onoare, un predicator, numai dacă este în a lui proprie-în ţara lui proprie, printre poporul lui." Vedeţi? Voi nu puteţi face nimic, Scriptura zice aşa. Vedeţi?

E-146 Acum, când tu umbli aici în oraş! Şi să nu-mi spuneţi că eu nu aş şti. Eu merg spre oamenii care-mi strâng mâna şi zic, "Oh, Frate Branham, eu te iubesc." Şi tu ştii că aceea este o minciună! Tu ştii că este o minciună. Dacă Dumnezeu poate să-mi spună discernământul din inimă, oare nu poate El să-mi spună aceea?

E-147 Sigur, şi chiar printre propriul tău popor de prin oraş! Când ei te văd, au zis, "Păi, ştiţi, am văzut unde un cutare şi cutare."
"Unde? Unde era aceasta?"
"Sus care..."
"Ha! Noi îl cunoaştem pe insul acela!"

E-148 Tu o simţi. Lăsaţi-mă să vă spun, voi lăsaţi ca cineva să vină la casa voastră la care nu-i place de tine prea mult, să şadă în casa ta doar puţin şi simţi acel simţământ ciudat. Înmulţiţi aceea cu patrusprezece mii acum, atunci obţineţi despre ceea ce vorbesc. Apoi să mergi într-un loc unde toţi te iubeşte, acel simţământ de bun venit, doar, oh, vai, şi tu ai putea doar sta acolo veşnic, vedeţi. Aceea este, vedeţi, acesta-i un duh. Şi oamenii nu ştiu ce este, ei se întreabă de ce sunt oamenii aşa de contaminaţi.

E-149 Ce le face pe femei bune, ce le face pe femei bune să se îmbrace cu haine vulgare şi să iasă acolo afară? Cine le face, chiar acum când încă este frig, pe fetiţe de saisprezece ani, cu haine care nu ar trebui să le poarte înaintea mamei sale, şi afară pe stradă? Aceasta este din cauză că, nu acel copil (copilul acela nu ştie mai bine), ci pentru că vreun predicator în amvon a omis să-şi ţină postul de datorie. Aceea este exact corect. Sigur. Femeile ies pe stradă, şi toate îmbrăcate sexy şi lucruri ca acelea, şi păcătoşii se uită la ele şi nu ştiu că ea este de fapt tot aşa de vinovată ca şi cum ar fi trăit cu bărbatul acela. Isus a zis aşa! Isus a zis, "Oricine se uită la o femeie să o poftească, deja a comis adulter cu ea în inima lui, şi va trebui să răspundă pentru aceasta la ziua judecăţii." Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea!

E-150 Eu ştiu că voi gândiţi că eu sunt tare. Eu nu sunt tare! Eu sunt fratele vostru, şi vă iubesc.

E-151 Fugiţi de mânia care va veni! Mergeţi la cruce şi plângeţi până când inima voastră este umplută cu Duhul Lui, aceea va întoarce spatele vostru de la totul din lume, şi umblaţi evlavios înaintea Lui, cu inima voastră arzând pentru El. Dragoste! Nu o datorie. Cristos nu este o datorie, să slujiţi pe Cristos, este o dragoste care slujeşte pe Cristos. Aceasta vă strânge, vă constrânge, încât fiecare pulsaţie din viaţa voastră bate cu El. Aceea este când voi vedeţi păcat.

E-152 Şi El a plâns peste pământ. A întristat pe Dumnezeu în zilele lui Noe, când El a văzut inimile. Şi Isus a şezut sus pe deal, şi a zis, "Ierusalime, Ierusalime, de câte ori am vrut Eu să vă adun, dar ţi-a venit ora şi casa ta este rămasă pustiită."

E-153 Tot aşa va fi la Venirea Fiului lui Dumnezeu, inima adevăratului credincios este zdrobită. El vede chiar acum că acolo ar trebui să fie o trezire să cutreiere acest pământ. Cum poate să fie printr-o grămadă de nelegitimi? Cum poate să fie, când ei sunt condamnaţi de la început?

E-154 Împărăţia lui Dumnezeu este ca un om care a aruncat un năvod în mare, şi, când el l-a adus afară, el avea broaşte ţestoase, broaşte de apă dulce, şerpi, broaşte, câţiva peşti. Nu a fost el ca să decidă pe care, el doar l-a aruncat pe mal. Aceea este ce face Evanghelia. Aceea este ce Billy Graham, Oral Roberts, eu însumi, şi toţi ceilalţi predicatori care predică Evanghelia, o aruncă afară, o trage înăuntru, "Iată-i acolo, Doamne." Dar ce facem noi de fiecare dată? Noi aflăm, înainte de a ajunge înapoi din nou, ei sunt drept iarăşi înapoi în baltă. Ce este aceasta? De la început, aceasta a fost o broască ţestoasă. Aceea nu l-a schimbat, să fie prins în năvodul Evangheliei. El a fost o broască ţestoasă de la început. El a fost o broască de apă dulce de la început. El a fost un şarpe de la început. El era un făţarnic înainte ca el să fi venit în biserică. El nici măcar nu a avut dorinţă să înceteze să bea şi jocul de noroc, şi să fumeze şi să mintă, şi să fure. El doar a intrat din cauză că i-a fost frică de iad. Voi vă faceţi un mai mult candidat pentru acesta, când faceţi asta. Acela-i adevărul. "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi puţini vor fi cei ce o vor afla."
Să ne rugăm.

E-155 Doamne, oh, cercetează-mă, Doamne. Judecă-mi cazul chiar acum, Doamne. Nu mă lăsa să trebuiască să vin înaintea judecăţii înaintea Ta, după ce am predicat în felul acesta. Oh, dacă ar fi vreun lucru necurat în mine, Doamne, ia-l la o parte, mă rog! Noi vedem o zi în care trăim, când bărbaţii şi femeile devin aşa de rigizi. Lor le este ruşine. Tu ai zis odată, "Nici măcar nu mai există înbujorare printre fiicele Sionului." Modestia lor a fost aşa de îndepărtată încât ele nici nu mai roşesc. O Doamne, gândeşte la aceasta! Şi ştim că cronologul de acolo bate înainte, doar încă un minut sau două, şi marea distrugere va veni, atunci lasă ca cel ce este întinat să fie încă întinat.

E-156 Dumnezeule, trezeşte-ne pe toţi în această dimineaţă. Scutură-ne, Doamne! Noi vedem semnele apărând. Noi ne avem ochii deschişi să ştim asta. Noi vedem milioane, milioane, Doamne, care şi-au întors spatele şi au plecat. Mă întreb, ce pot eu face, ce pot eu face, O Doamne? Există ceva, Doamne? Dacă trebuie mai multă predicare, mai multă rugăciune, mai mult orice, ajută-mă, Doamne, ca eu să pot aduce Mesajul la oameni. Ce pot eu face? Dar ei încontinuu Îl resping. Tu faci marile Tale semne şi înfăptuieşti minunile Tale, şi totuşi oamenii merg drept înainte. Este că Scriptura Ta trebuie să fie împlinită, este timpul când, "Nimeni nu poate veni la Mine numai dacă Tatăl Meu îl atrage, şi toţi acei pe care Tatăl Mi i-a dat vor veni la Mine"? Doamne Dumnezeule, admite în această dimineaţă ca oamenii să se trezească şi să vadă acest ultim semn de pe pământ. Mă rog, Dumnezeule, ca Tu să acorzi ceva oamenilor.

E-157 Binecuvântează acest popor mic de aici în această dimineaţă. Dumnezeule, începe cu Fratele Neville, Doamne. Vindecă-i trupul. El este bolnav în această dimineaţă, Doamne, îl supără stomacul. Mă rog ca mâna Ta vindecătoare să fie peste el. Mişcă-i sufletul.

E-158 Dumnezeule, mergi prin această adunare. Există bărbaţi şi femei şezând aici pe care poate nu-i voi mai vedea din nou până în ziua aceea la judecată, atunci eu trebuie să dau o socoteală. Dar eu am citit Cuvântul Tău, "Strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, şi doar puţini vor fi care o află." O Doamne, lasă ca acesta să fie acei "puţini," unii din ei, vrei Tu, Doamne? Admite asta la fiecare persoană de aici.

E-159 Eu mă rog cum numai un om s-ar putea ruga. Doamne, aceşti oameni ar face orice pentru mine, din câte pot să mă ajute. Dacă am fost flămând, ei m-au hrănit. Dacă am avut nevoie de un costum, ei l-au cumpărat. Ei au mers împreună şi mi-au cumpărat o maşină, să predic Evanghelia. Ei ar face orice în felul acela. O Tată, cercetează sufletele lor în această dimineaţă, mă rog, şi lasă ca ei să-l cerceteze înaintea Ta. Eu nu ştiu, eu sunt încredinţat că fiecare din ei este în acei Aleşi. Şi pune-mă acolo, şi pe mine, Doamne. Şi dacă ar fi vreun motiv în mine ca eu să nu fiu acolo, Doamne, Tu doar descoperămi-1, eu îl voi corecta chiar acum. Eu vreau să fiu sigur, Doamne, ca în dimineaţa aceea acolo să nu fie nici un necaz la râu. Eu vreau să merg în ziua aceea. Şi eu nu ştiu când va fi aceea, ar putea fi încă astăzi. Deci, ajută-mă să ştiu, ajută-i pe aceşti oameni să ştie.

E-160 Şi când vedem că inimile noastre sunt nepreocupate! Oh, noi ne bucurăm de un Mesaj bun să-l ascultăm la radio, sau să mergem la biserică. Noi apreciem un Mesaj bun. Nouă ne pare bine că se vorbeşte despre Isus pe undeva. Dar, Doamne, păcatul ne este aşa o povară încât ne aduce lacrimi în ochi, suspinând şi plângând şi stând împotriva lui, totul, urâciunea care se face în oraş? Doamne, lasă ca Îngerul lui Dumnezeu să vadă asta asupra noastră, şi să ne însemne. Admite aceasta, Doamne.

E-161 Chiar acum vino, Doamne Isuse, acum şi pregăteşte-ne inimile, şi dă-ne semnele Tale adevărate că Tu eşti în mijlocul nostru, ca noi să putem şti că noi primim-primim ultimul semn înainte de sfârşitul acestei generaţii.

E-162 Şi noi vedem nelegitimitatea, când bărbaţi trăind în naţiune şi au copii născuţi cu soţiile altor bărbaţi, şi-şi fetiţe pe stradă, şi sute daţi afară din şcoli în fiecare an şi adolescente devenind mame, şi nu este respect, şi cum că femeile devin otravă, ele însele, prin a fuma şi-şi a bea, şi televizoare şi aşa mai departe care corupe minţile copiilor. O Doamne, cât mai poate sta aceasta? Şi Tu, un Dumnezeu Sfânt!

E-163 O Tată, eu-eu simt ciudat astăzi că ceva trebuie să se facă repede, Doamne. Eu nu ştiu ce să spun, dar mă rog, Doamne, ca Tu să pui în inimile noastre ce să facem. Admite aceste lucruri, Doamne. Noi le cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-164 Ora este aproape. Orice persoană conştientă care are raţiune, ştie că ceva urmează să se întâmple. Nu există nici o persoană în această clădire, care îşi are mintea întreagă, şi să nu ştie că această lume nu poate sta în aceste condiţii. Noi nu putem sta, prieteni. Nu există nici un lucru, ca păstorul vostru şi fratele vostru, nu există nici un lucru la care vă pot călăuzi în această dimineaţă decât la Isus Cristos. Nu există nici un lucru care-l ştiu. Doar gândiţi-vă la lucrurile care sunt profeţite să vină înainte ca Răpirea să aibe loc, tot despre care ştiu eu s-a împlinit.

E-165 Voi ziceţi, "Cum este cu semnul fiarei?" Acela va veni în Necazul cel mare. Biserica va fi dusă atunci. Nu va trebui să însemne pe aceştia, aceştia s-au dus, vedeţi. Însemnarea se petrece acum. Însemnarea este arătarea, marca. Fugiţi la Dumnezeu, fugiţi la El repede!

E-166 Mă întreb în această dimineaţă, în timp ce aşteptăm aici doar un minut. Şi eu simt că voi simţiţi. Eu-eu pot simţi simţurile voastre, fiecare din voi încearcă să se gândească, "O Dumnezeule, cercetează-mă!" Acela-i felul cum simt eu, de asemenea. Îmi dau seama că aceste Mesaje în felul acela, prietene, nu sunt populare printre oameni. Tu îi condamni şi tu con-... tu-tu doar îi faci înjosiţi. Cineva trebuie să facă asta. Eu doresc să fi fost poate altcineva. Dar dacă este partea mea să o fac, dacă eu trebuie să fiu femeia care freacă, lăsaţi-mă să frec. Dacă sunt... David a zis, "Eu mai degrabă aş fi o ştergătoare la uşă în Casa lui Dumnezeu, decât să locuiesc în corturi cu păcat." Aşa este. Orice vrea Dumnezeu să faci, fă-o. Nu te ruşina. Dacă există...

E-167 Şi, amintiţi-vă, eu ştiu acela-i un lucru mare. Ziceţi, "Frate Branham, tu spui că numai opt suflete vor fi salvate?"

E-168 Eu nu ştiu câţi vor fi salvaţi, eu nu v-aş putea spune. Dar eu spun un singur lucru: ei vor fi aşa de puţini, într-o zi ca aceasta. Doar gândiţi-vă, în ziua aceea unde a fost El, câţi au fost salvaţi. Gândiţi-vă la ziua lui Noe, şi ziua lui Lot-Lot, şi toţi aceia, El a zis, "Tot aşa va fi la venirea Fiului omului, căci, strâmtă este poarta, şi îngustă este calea." Voi vedeţi, voi mergeţi înăuntru singuri, cu El, şi asta-i tot. Vedeţi? "Şi doar câţiva vor fi care o vor afla." Câţi credeţi că acela-i Adevărul Evangheliei? Isus Cristos, a zis aşa, "Puţini vor fi care o vor afla." Doar foarte puţini. Fiţi unul dintre acei puţini. Eu ştiu că aceea este greu, este istovitor. Şi mă istoveşte să o spun, simţind o dragoste umană pentru voi, dar dragostea lui Dumnezeu mă constrânge să vă spun.

E-169 Acum, acelaşi Duh Sfânt care a înfăptuit în zilele lui Abraham, a înfăptuit în zilele lui Cristos, a promis să fie aici să facă acelaşi lucru. El este aici. Acum, dacă v-am spus Adevărul, Dumnezeu este obligat faţă de acel Adevăr.

E-170 Dacă eu nu-mi ţin cuvântul, eu nu sunt un om de cuvânt. Dacă voi nu vă ţineţi cuvântul, voi nu sunteţi un om de cuvânt. Acum, eu aş putea să vă promit ceva şi eu nu aş putea s-o fac, dar-dar eu voi veni şi vă spun. Dacă eu vă datorez ceva, şi mă ascund de voi, eu sunt un făţarnic. Dacă vin să vă spun, "Eu vă datorez, dar nu pot să vă plătesc, dar voi face cât pot mai bine," atunci voi mă iertaţi şi mă ajutaţi. Vedeţi?

E-171 Noi toţi datorăm ceva lui Dumnezeu. Noi Îi datorăm vieţile noastre. Să fim cinstiţi privitor la aceasta. Ieşiţi afară şi spuneţi... Nu spuneţi, "Ei bine, acum priviţi, eu sunt-eu sunt Prezbiterian. Eu sunt Metodist. Eu sunt Penticostal. Eu sunt Biserica lui Dumnezeu. Eu sunt Nazarinean. Eu sunt Pelerin Sfinţenist." Nu gândiţi asta! Vor fi milioane din aceia în iad. Voi să fiţi un Creştin, în Cristos.

E-172 Câţi vor zice, "Frate Branham, aminteşte-mă în rugăciune acum, eu vreau să mă ridic"? Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-173 Doamne, Tu vezi mâinile lor. Ora este aici, marele Duh Sfânt a potolit această clădire în această dimineaţă. Eu simt Prezenţa Ta. Eu îmi dau seama că Tu eşti aici să-Ţi onorezi Cuvântul, "Eu Domnul am plantat, şi Eu îl voi uda zi şi noapte, ca nimeni să nu îl smulgă din mâna Mea." Tu ai trimis Cuvântul Tău să facă un scop, şi El va-El va trebui să facă aceea, Doamne. Scriptura zice că Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-174 Ei nu au putut crede, oamenii aceia în zilele Tale nu au putut crede că Duhul Sfânt era în Tine. Şi Tu Te-ai făcut (fiind un Om) Dumnezeu, căci, Tu ai fost născut din fecioară Fiul lui Dumnezeu care a venit pe pământ să ne răscumpere din păcatele noastre. Şi pentru că ei au văzut Duhul lui Dumnezeu în Tine, ei au încercat să o facă diferit. Şi Tu le-ai spus, Doamne, "Nu sunt Eu cel ce face lucrările, este Tatăl Meu care locuieşte în Mine. El face lucrările. Dacă voi l-aţi numit pe Abraham 'tatăl' vostru. Abraham a văzut ziua Mea." Sigur, el a văzut-o, când el stătea alături de El, L-a văzut făcând lucrările acelea şi semnul. "El a văzut ziua Mea şi s-a bucurat." A zis, "Vă rătăciţi, căci nu cunoaşteţi Scriptura nici Puterea lui Dumnezeu, cum că Dumnezeu ar putea să preumbrească o fecioară, şi să nască un Fiu (printr-o naştere virgină) şi să locuiască Însuşi în plinătatea Puterii Lui, în acel singur Om."

E-175 Şi cum putea El să ia acelaşi Sânge din Trupul acela pe care L-a dat ca o Jertfă, şi să sfinţească un popor în care să poată locui Însuşi, să continue lucrarea Lui până la sfârşitul desăvârşirii! O Dumnezeule, trezeşte poporul să vadă asta. Admite aceasta. Salvează pe fiecare care şi-au ridicat mâna. Curăţeşte-le inimile. Doamne, mâinile mele sunt ridicate. Curăţeşte-mă, O Doamne. Aceasta este o casă de corectare. Acesta este un loc unde noi ar trebui să fim spălaţi. Lasă ca Duhul Sfânt să ne spele în această dimineaţă, şi să ne curăţească de corupţie.

E-176 Ne rugăm, Doamne, ca să nu existe nici o persoană care pleacă de aici fără să fie umpluţi cu Duhul Tău. Poate nu va fi nici o emoţie din exterior când se întâmplă. Dar, Doamne, intră în interior, trage la o parte coaja şi arată-ne ce suntem noi, Doamne. Admite aceasta. Şi atunci umple-ne cu Duhul Tău, cu o inimă care este adevărată şi pură. Şi în acest timp de persecuţii şi grele încercări, Tu să devii mai dulce şi mai drag pentru .noi aşa cum mergem înainte, aşteptând pentru ziua aceea. În timp ce lacrimile curg pe obrajii noştri, pentru păcatele oraşului, fie ca Duhul Sfânt să privească jos şi să zică, "Există unul pe care-l pot însemna, el este al Meu, ea este a Mea." Admite aceasta, Doamne. Fie ca aceasta să se afle printre noi astăzi. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.
Când vin la râu la sfârşitul zilei,
Şi ultimele vânturi de întristare au bătut;
Acolo va fi Cineva aşteptând care-mi va arăta calea,
Eu nu va trebui să trec Iordanul singur.
Eu nu va trebui să trec Iordanul singur,
Isus a murit să-mi ispăşească toate păcatele;
Când întunericul îl văd, El va aştepta după mine,
Eu nu va trebui să trec Iordanul singur.

E-177 Eu vreau să-L cunosc acum. Ia-mi mâna, scumpe Domn, condu-mă înainte, lasă-mă să stau. Lasă-mă să stau aici, Doamne, împotriva a tot ce este numit rău, tot ce arată rău. Mie nu-mi pasă ce spune cineva, lasă-mă să stau, Doamne. Când am făcut tot ce pot face, ajută-mă să stau. Ia-mi mâna şi trage-mă prin aceasta, Doamne. Fă ceva, lasă-mă să stau. Când vin lucrurile acelea, şi comorile acestei lumi şi toată pompa şi slava ei; orbeşte-mi ochii faţă de ea, lasă-mă să-L văd numai pe Cel ce a murit pentru mine. Dacă mă costă fiecare prieten ce-l am, dacă costă tot ce am; aceea nu înseamnă un lucru, eu predau totul pe altar. Aceea este, lasă-mă să stau loial. Şi într¬o zi când răsuflarea suflă către faţa mea, şi ştiu că inima mea s-a dus şi zilele mele s-au sfârşit, şi timpul meu s-a scurs şi cartoteca mea este luată de pe raft, eu vreau să nu trec Iordanul singur. El va fi acolo. Da. Când văd întunericul, El mă va aştepta acolo, eu nu va trebui să trec Iordanul singur. Dacă eu voi sta pentru El acum, El va sta pentru mine atunci. Eu voi trăi pentru Acela Care a murit pentru mine, cât de fericită va fi atunci viaţa mea. Acela-i felul cum vreau să stau.

E-178 Eu presupun că sunt oameni bolnavi aici. A dat el ceva cartonaşe? Am uitat. Au dat ei cartonaşe? Sunt ceva cartonaşe date? Are cineva cartonaşe de rugăciune? Nu.

E-179 Eu aştept doar după Duhul Sfânt. Dacă voi doar credeţi numai, doar aveţi credinţă, să nu vă îndoiţi. Dacă Dumnezeu îmi va descoperi necazurile voastre... Orice este, eu nu ştiu; dacă vă ridicaţi mâna, voi nu mă cunoaşteţi şi eu nu vă cunosc. Atunci dacă Dumnezeu va descoperi aici, aţi crede voi că acesta era acelaşi Înger care a adus Mesajul chiar înainte de distrugerea de acolo din urmă, acesta ar fi acelaşi Înger care l¬a adus chiar acum înainte de altă distrugere. Veţi crede voi asta? Dacă credeţi, ridicaţi-vă mâna. În ordine. În ordine, fie ca Domnul să o admită.

E-180 El şade aproape de mine. Există un altul care şade aproape de mine, este D-na Snyder de aici, sau această D-nă Murphy de aici, care este numele ei, şezând chiar aici. Eu îi cunosc.

E-181 Eu nu cunosc pe acest bărbat, el este un străin pentru mine. Dar Dumnezeu îl cunoaşte. Dacă Dumnezeu îmi va descoperi acum, câţi dintre voi ştiu că aceea nu este...

E-182 Să nu priviţi la mine. Vai, eu sunt un muntean din Kentucky, atât cât priveşte asta. Eu-eu nici măcar nu am destulă pregătire, cu greu, să-să-mi scriu numele meu. Dar există un lucru ce-l ştiu, eu îl cunosc pe EL Şi aceea, aceea este-aceea este tot ce vreau să cunosc. Acum, să nu-să nu acordaţi vreo atenţie la ce este gramatica mea.

E-183 Şi voi aţi putea gândi că predica mea din această dimineaţă a fost toată afară din linie şi totul, voi o aliniaţi cu Biblia o dată şi vedeţi dacă nu sunteţi la ţinta zero. Vedeţi dacă telescopul vostru nu este înăuntru când voi-când voi îl puneţi acolo. Să nu-l aliniaţi cu gândurile voastre proprii, ci aliniaţi-l cu ce a spus EL "Strâmtă este poarta, îngustă este calea, şi puţini vor fi care o vor afla; căci largă este calea care duce la distrugere, şi largă este poarta, şi mulţi vor intra pe ea," milioane de milioane vor merge înăuntru acolo. Unul dintr-un milion va fi probabil felul cum vine. Ia te uită. Aceea este ce a zis El. Acum, El niciodată nu a dat numărul acela, dar El a zis, "Cum a fost în zilele lui Noe, opt suflete. Cum a fost în zilele Sodomei, trei." Din întregul lucru, trei au fost salvaţi, prin foc. Aşa va fi aceasta!

E-184 Acum, dacă cineva este foarte spiritual, aş vrea ca voi să priviţi la acest bărbat care şade aici, el mă priveşte tot aşa de constant cum poate. Şi-a ridicat mâna, eu nu-l cunosc; niciodată nu l-am văzut, şi eu nu ştiu nimic despre el. El doar şade acolo privind la mine. Dar, vedeţi, el face un contact, el se roagă. Acum, aceea este corect. Acum, dacă Domnul îmi va spune... Omul acela care şade aşa de departe de mine, şi aceasta este prima noastră întâlnire, şi el şade acolo. Dacă Domnul îmi va descoperi ce este el-ce este el... eu-eu nu l-aş putea vindeca. Eu nu, eu nu aş putea face asta, căci Dumnezeu deja a făcut-o. Dar aceasta v-ar creşte credinţa. Fiecare vede acum, El este chiar aici, tocmai acelaşi Duh. Şi amintiţi-vă, Isus a promis aceasta, înainte de timpul sfârşitului. Acesta întotdeauna a fost ultimul semn.

E-185 Zilele trecute, Leo şi eu stăteam pe stradă, şi câţiva dintre noi vorbeam. Şi eu continuu simt că vine o schimbare, vine o schimbare. Când noi am vorbit despre aceasta, aceasta nu va fi o schimbare în slujba mea, căci nu poate să mai fie, dar va fi o schimbare în mine. Eu întotdeauna am fost plăpând şi doar am lăsat oamenii să mă conducă şi să mă călăuzească, şi să mă trimită pe aici şi pe acolo. Dacă eu aş fi făcut ceva ce mi-a spus Domnul să fac cu mult timp în urmă, eu nu aş fi în necazul în care sunt astăzi. Eu voi pleca în această săptămână următore să fiu singur cu Dumnezeu. Da, domnule. Eu-eu trebuie să aud din Cer. Eu nu vreau să fiu un plăpând, eu vreau să stau pe convingerile mele proprii.

E-186 Omul, aceasta continuă să vină înapoi la el, el şade chiar înapoi, căci acel om crede, el de fapt crede. Eu privesc audienţa peste tot, şi aceasta cade chiar drept înapoi spre omul acela. El are nevoie, el este împovărat, dar el este împovărat pentru altcineva. Aşa este. Tu te rogi pentru altcineva. Tu ai pe altcineva pe inima ta. Aşa este, nu-i aşa? Acesta-i un prieten. Dacă eu îţi spun care este chestiunea cu prietenul acela, mă vei crede că sunt slujitorul lui Dumnezeu? El este alcoolic. Aşa este. Dacă este aşa, ridică-ţi mâna sus.

E-187 Voi credeţi? Cineva de aici şi-a ridicat mâna, o femeie înapoi aici, cineva. Da. Da. Tu nu mă cunoşti? Eu sunt un străin faţă de voi toţi? Eu nu te cunosc, dar Dumnezeu te cunoaşte. Tu crezi asta? Dacă Dumnezeu îmi va descoperi ce este pe inima ta, mă vei crede că sunt slujitorul Lui? Domniţă, despre ceea ce tu eşti necăjită este copilul acela de acolo. Este corect. Şi copilul acela are eczemă pe faţa lui. Doctorul nu poate face nimic referitor la aceasta. Tu eşti o străină aici, şi tu şi cel drag al tău şade acolo. Tu crezi că Dumnezeu poate să-mi spună cine eşti tu sau de unde vii? Tu o crezi? Vei accepta vindecarea copilului dacă El vrea? [Doamna zice, "Da" – Ed.] În ordine, tu poţi merge înapoi la Somerset, Kentucky, de unde ai venit. Şi crede că el se va face bine, eczema voastră va părăsi copilul dacă tu o poţi crede.

E-188 Când eu am menţionat cuvântul acela, cineva stând acolo în spate în hol, din Somerset, Kentucky, rugându-se, cu o boală de inimă. Tu crezi că Dumnezeu îi va face bine? Dacă tu crezi cu toată inima ta, şi crezi că Dumnezeu va vindeca şi va face bine.

E-189 Aici, iată, eu cred că mâna cuiva s-a ridicat sus chiar pe aici, chiar aici, o doamnă. Da, eu am văzut mâna ta. Sunt eu un străin faţă de tine, doamnă? Eu nu te cunosco. Niciodată nu ne-am întâlnit. Mă crezi că sunt slujitorul Lui? [Doamna zice, "Da" – Ed.] Tu crezi? Tu ai o povară pe inima ta, sau ceva. Tu crezi că dacă Dumnezeu poate să-mi descopere, tu crezi că Acesta este acelaşi Duh care era în Cristos? Soţul tău şezând acolo, el crede acelaşi lucru, la fel? Vei crede tu acelaşi lucru? Este despre fetiţa ta care şade alături de tine acolo. Aşa este, ea are cancer. Dar crezi tu că Dumnezeu o va vindeca? Dacă crezi, ridică-ţi mâna. În ordine, puneţi mâinile acolo peste copil.

E-190 Doamne Isuse, în Prezenţa Duhului Tău, eu condamn diavolul care ucide copilul. Eu pun, prin credinţă, Sângele lui Isus Cristos între acel ucigaş şi copil. Lasă-l să trăiască. Amin.

E-191 Aveţi credinţă în Dumnezeu. Nu vă îndoiţi. "Dacă puteţi crede, toate lucrurile sunt posibile." Dacă puteţi crede, toate lucrurile sunt posibile. Corect.

E-192 Altcineva acolo în spate şi-a ridicat mâna, pe undeva, tu, o doamnă acolo la capăt. Tu mă crezi să fiu slujitorul lui Dumnezeu? Eu nu te cunosc, tu nu mă cunoşti. Tu crezi că Dumnezeu poate să-mi descopere care este necazul tău? Îl vei accepta pe Isus să fie Vindecătorul sau Rânduitorul tău, orice este, orice aceasta. Tu o crezi atunci? În ordine, atunci acea slăbire nervoasă ce ai avut-o, aceea este ce ai avut. Dacă este adevărat, ridică-te în picioare, dacă este adevărat, doar aşa ca oamenii să vadă că este adevărul. În ordine, aceasta te va părăsi acum. Tu mergi acasă şi fii sănătoasă. Dumnezeu să te binecuvânteze.
Tu eşti din Kentucky, la fel. Aha, aşa este.

E-193 Doamna care şade alături de tine este din Kentucky, de asemenea. Ea este, de asemenea. Eu nu te cunosc, nu-i aşa? Dar eu pot să-ţi spun că tu ai ceva rău cu tine. Dacă eu pot să-ţi spun ce este rău cu tine, tu accepţi pe Cristos ca Vindecătorul tău? Este în şoldul tău. Dacă este Aaşa, ridică-ţi mâna, sus de tot aşa ca oamenii să poată vedea. În ordine, mergi acasă acum, aceasta te va părăsi. Credinţa ta te face bine.
Eu te provoc să crezi. Eu provoc credinţa ta să creadă.

E-194 Aici şade o doamnă aici, rugându-se, îşi are batista sus pe faţa ei. Eu nu te cunosc. Dumnezeu te cunoaşte. Tu eşti din Joliet, Illinois, şi tu ai o tumoare. Aceea este exact corect. Te-ai putea întreba... (Da, aceea-i-aceea-i femeia pe care a adus-o Rosella. Aşa este. Aşteaptă, ea mi-a spus despre aceea, dar ea nu a ştiut că eu nu am cunoscut femeia. Aşa este. Doar se întâmplă să fie că credinţa femeii era mare.) Eu îţi spun un lucru tu-tu ştii că eu nu ştiu. Tu te rogi pentru acest copil care şade aici la capătul scaunului, care este bolnav. Acela-i copilul tău. Aşa este. Amin. Tu ştii că eu nu am ştiut asta.

E-195 Iată-L aici, Acesta-i Duhul Sfânt! Tu Îl crezi? Tu Îl accepţi? Atunci dacă este aşa, ce am spus eu despre "strâmtă este poarta, şi îngustă este calea" este corect. Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, este chiar aici acum. Duhul viului Dumnezeu este chiar aici. Voi credeţi Aceasta? Atunci, să-ţi fac de cunoscut că eu nu sunt nimeni să vindec, eu nu sunt un vindecător, ci Duhul lui Dumnezeu doar m-a ales să se manifeste pe Sine. Eu nu am pregătire. Eu nu am nici o cunoştinţă de nimic. Dar acesta-i Duhul Lui care o face, voi vedeţi, şi El vrea ca tu să ştii că eu v-am spus Adevărul.

E-196 Acesta este Adevărul, că Isus Cristos face pe fiecare din voi bine chiar acum dacă veţi crede asta. Acum doar ca... Dacă Acesta a lucrat în Kingston, care misionarii, sau oricine este acolo în urmă, L-a văzut lucrând în Kingston, fiind vindecaţi cu miile, de ce nu ar lucra El aici în această Americă unde noi avem felul cum este acum. De ce nu o putem noi crede? Pentru că noi nu putem traversa acel mic torent de acolo. Voi o credeţi? Ridicaţi-vă mâinile.

E-197 Acum, aceleaşi mâini, să le puneţi pe cineva de lângă voi, lăsaţi-mă să mă rog pentru el chiar de aici, şi să nu mai aveţi nici o îndoială în inima voastră, aceasta o va sfârşi.

E-198 Oh, vai, Frate Neville! Cum am dorit, cum m-am rugat, cum eu... Tu poţi gândi că mi-am ieşit din fire; eu nu sunt. Eu ştiu chiar unde sunt. Dacă aş putea numai aduce acest lucru mic la voi! Vă daţi seama că Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, aici în mijlocul poporului în această dimineaţă, chiar acum, prezent chiar acum, arătându-Se?
Ei bine, voi ziceţi, "Frate Branham, tu ai zis asta."

E-199 Cum am zis-o? Eu nu vă cunosc. Acolo-i o altă femeie cu TB. Tu eşti vindecată, soră. Să te binecuvânteze. Scuzaţi-mă, tu te rugai pentru o femeie cu TB, căci este o femeie cu părul cărunt. Da. În ordine, credeţi-o. În ordine. El este aici. Aceasta-i Prezenţa Lui.

E-200 Acum, iată ce a zis El, "Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce vor crede. Dacă-şi pun mâinile peste cei bolnavi, ei se vor însănătoşa." Cum poate El minţi? Vedeţi, aceasta nu este asupra Lui, aceasta nu este asupra mea, acum este asupra voastră. Acum voi credeţi.

E-201 Mă uit la o femeie mică care şade acolo în spate chiar acum, ea are multă credinţă. Ea şi soţul ei doar nou veniţi la Domnul. Ea a şezut chiar în această adunare, avea o ruptură pe care doctorul urma să o opereze la ea chiar înainte, şi copilul ei urma să fie născut. Şi doctorul urma să o opereze după aceea, dar copilul a fost născut şi ei nu mai pot găsi hernia. Toată este dusă. Vedeţi? De ce? Ea doar a şezut ca... Ea nu a fost sus la platformă în felul acela. Ea doar a şezut în spate acolo şi a crezut-o. Este adevărat, D-nă Green, eu cred că este, acolo în spate? Aşa este. Vedeţi mâna ei? Doctorul nici măcar nu mai poate afla ruptura, toată s-a dus. De ce? Ea a crezut-o, doar a păşit afară şi a zis, "Aceasta-i drept!"

E-202 Acum voi faceţi la fel, şi fiecare durere ce aveţi va trebui să plece. Dumnezeu, Care poate-Care poate trimite Ceva într-un trup uman, la acea fantomă a muşcăturii acelui şarpe care a fost în piciorul acelui om, otrăvind, să-l omoare, şi poate să o oprească şi să o ucidă chiar acolo, cu cât mai mult poate El să ucidă boala din trupul vostru. Pentru că, omul acela era în nenorocire şi el a trebuit să aibe ajutor. Şi tu trebuie să îl ai, la fel. Dacă tu nu-l ai, tu mori.

E-203 Acum ţineţi-vă mâinile unul peste altul. Să nu vă rugaţi pentru voi înşivă, rugaţi-vă pentru persoana de lângă voi. Aceea este creştinesc.

E-204 Învăţaţi aceasta, învăţaţi aceasta, că, aşa cum faceţi altora, voi faceţi lui Cristos. Când sunteţi buni cu altcineva, voi sunteţi buni cu Cristos. Dacă trataţi rău pe altcineva, voi trataţi rău pe Cristos. Oh, vai!

E-205 Oh, dacă aş putea numai să aduc aceasta să fie dusă acolo, dacă aş putea doar să-i fac pe oameni să o vadă, la ce mă uit eu şi ce simt, şi ce ştiu eu că se petrece, înţelegeţi. Cum Cristos împinge după acel Mesaj în această dimineaţă, să ajungă drept jos în inimile oamenilor şi să creeze ceva acolo; nu o stârnire, nu o emoţie (aceasta vine cu ea), ci să creeze o credinţă nemuritoare acolo care nu va zice, dă un ţol duşmanului.

E-206 Acum, El va asculta rugăciunea mea, El le va asculta ale voastre. Voi rugaţi-vă unii pentru alţii acum, în timp ce eu mă rog pentru voi toţi.

E-207 O Doamne, acest moment mare crucial, ne dăm seama că acesta va însemna diferenţa dintre moarte şi viaţă, la mulţi. Şi eu tremur în Prezenţa Ta, căci eu ştiu, Doamne Dumnezeule, că eu trebuie să mă rog cu toată inima mea. Eu îmi dau seama căci chiar dacă nu ar fi nici o persoană bolnavă în mijlocul nostru în alte cinci minute, că fiecare persoană de aici va recunoaşte că Tu eşti aici. Aici stau ei în această dimineaţă, Doamne. Lasă-i pe oamenii aceia să-şi ridice mâinile care au ştiut că eu nu-i cunosc, şi nimic despre ei. Dar Duhul Tău îi cunoaşte. Tu cunoşti secretul inimii lor, cu cât mai mult cunoşti Tu durerile lor şi suferinţele lor! Atunci, Doamne, lasă ca să fie astăzi, lasă ca să fie chiar acum ca Duhul Tău să atingă trupurile lor bolnave. Admite aceasta, Doamne. Ei se roagă unul pentru altul.

E-20 s Şi mă rog, Dumnezeule Drag, ca Duhul Sfânt să o facă aşa de reală pentru ei, ca ei niciodată să nu se îndoiască de aceasta din nou. Şi acolo este o altă boală, Doamne, care este mult mai mare decât boala aceasta fizică, este o boală spirituală. Fie ca fiecare inimă să fie deschisă.

E-209 Doamne, cum poate fi că Tu ai stat acolo alături de Abraham, şi ai înfăptuit acelaşi lucru, i-ai spus Sarei care era "înapoia" Ta, Scriptura zice, "în cort ea a râs," şi Tu i-ai spus. Şi Abraham a recunoscut că acela era Elohim, marele Dumnezeu. În câteva minute Tu ai fost dispărut din vederea lui.

E-210 Şi, Doamne, când Isus s-a ridicat şi a făcut acelaşi lucru, şi a zis, "Voi l-aţi numit pe Abraham 'tatăl' vostru, şi totuşi voi ziceţi că cunoaşteţi Scripturile." A zis, "Vă rătăciţi, fără să cunoaşteţi Scripturile nici Puterea lui Dumnezeu." Şi ei L-au numit "Beelzebub."

E-211 Dar Tu ai promis că în zilele din urmă Tu vei turna Duhul Tău din nou. Profetul a zis, "În timpul serii va fi Lumină." Şi iată-ne aici.

E-212 Când această lume nelegitimă se prăbuşeşte sub păcat, cum un om beat se clatină seara spre casă, curând ea va fi explodată în mijloc, acolo nu va mai fi nici măcar praf vulcanic, de-abea, rămasă din ea. Şi noi vedem timpul ticăind înainte.

E-213 O Dumnezeule, îndepărtează fiecare îndoială de la noi. Mută-ne în ciclul acela chiar acum. Vino, Duhule Sfânt. Întinde aripile Tale mari, planează peste această audienţă mică de oameni chiar acum, şi lasă-Te saturat în inimile lor, şi lasă-i să ştie că Tu eşti în Prezenţă Divină, că eşti Tu, "Eu sunt Domnul Care-ţi vindecă toate bolile." Şi fie ca Prezenţa Ta să facă ceva inimii lor care-i va determina să plece de aici, în această dimineaţă, crezând cu tot ce este în ei. Şi fie ca fiecare persoană bolnavă şi suferindă să fie vindecată.

E-214 Căci, ca slujitor al Tău, eu stau şi condamn fiecare diavol, condamn boala, îl condamn pe Satan.

E-215 Tu ai pierdut, şi nu eşti nimic decât o cacialma. Şi noi te provocăm asupra acesteia în această dimineaţă, în Numele lui Isus Cristos. Şi ca slujitor al Lui, predicând Cuvântul Lui şi spunând oamenilor Adevărul, ca să se îndrepte şi să se alinieze cu Cuvântul lui Dumnezeu, eu te condamn, Satan, în Numele lui Isus Cristos. Depărtează-te de fiecare din aceşti oameni care au venit de departe şi de aproape, să fie vindecaţi. Să pleci din această audienţă şi de la aceşti oameni. Eu te leg prin Dumnezeul cel viu. Şi Biblia a zis, "Rugăciunea eficace, fierbinte a unui om neprihănit va ajuta mult." Şi mulţi oameni neprihăniţi şi-au pus mâinile peste bolnavi, în această dimineaţă aici. Oh, Satan, ţi-ar place să-i faci să se gândească că acesta eram eu, atunci tu ai lua slava de la ei. Însă este credinţa lor în Dumnezeu, la fel, ei cred pe Dumnezeu! Şi tu va trebui să pleci, prin credinţa lor. Deci ia-ţi tălpăşiţa de aici, şi pleacă în întunericul de afară unde aparţii. Eu te condamn, în Numele lui Isus Cristos, prin autoritatea Bibliei lui Dumnezeu, însărcinarea mea printr-un Înger. Acum pleacă, în Numele lui Isus Cristos, şi lasă-i să fie liberi. Amin.

E-216 Voi credeţi, cu toate inimile voastre, că sunteţi vindecaţi? Ridicaţi-vă mâna, ziceţi, "Eu acum accept pe Isus Cristos ca Vindecătorul meu. Toate umbrele au dispărut de la mine. Eu acum Îl accept în plinătatea puterii Lui, în binecuvântarea Prezenţei Lui. Eu Îl accept."
Credinţa mea priveşte sus la Tine,
Tu Miel al Calvarului,
Salvator divin;
Acum ascultă-mă în timp ce mă rog,
Îndepărtează-mi toate păcatele,
Nici să nu mă laşi vreodată să rătăcesc
Departe de Tine.
Acum să ne ridicăm mâinile foarte dulce spre El acum.
În timp ce calc labirintul întunecat al vieţii,
Şi întristările-n jurul meu se răspândesc,
Fii Tu Călăuza mea, O Dumnezeule;
Schimbă întunericul în zi,
Şterge mâhnirile, temerile la o parte,
Nici să nu mă laşi vreodată să rătăcesc
Departe de Tine.
[Fratele Branham începe să fredoneze "Credinţa Mea Priveşte Sus La Tine." – Ed.]... har bogat!