E-1 Eu eram cumva că nu ştiam ce să spun în dimineaţa aceasta. Eu şedeam acolo în spate cu Fratele Egan, şi am auzit... Fratele Neville zicea ceva, şi se uita spre mine. Şi eu i¬am zis Fratelui Egan, "Mă cheamă el pe mine?"
Şi el a zis, "El te cheamă."

E-2 Şi apoi aici eu sunt aici sus să zic ceva în dimineaţa aceasta. Mă gândeam, când eu eram... Ventilatorul acolo, unde ei... trage glasul, doar se pare că o trage drept afară, când vorbeşti. Se pare că ventilatorul ia glasul imediat.
Eu am auzit astfel... mărturia când am fost acolo înăuntru să mă rog pentru femeie la telefon. Şi acea care a luat mesajul, a uitat să pună oraşul de la locul unde să sunăm, de la soţia lui Dr. Morrison. Şi eu doar vă zic ce am făcut, pentru rugăciunile voastre, şi a mele. Mi-am pus mâinile peste telefon, şi am indicat spre număr, oriunde era acesta, şi am cerut Duhului Sfânt să meargă la femeie. Astfel mă gândesc că El va asculta asta tot la fel cum El ar asculta dacă noi am... Vedeţi? Şi eu doar l-am pus jos. Şi ar putea fi că acela-i felul cum Domnul l¬a vrut. Vedeţi? Ar putea fi că ar fi mai bine aşa.

E-3 Şi apoi am auzit mărturiile în timp ce eram înăuntru acolo, despre cineva spunând că Sora Rook a avut... Eu cred că Fratele Neville a zis că ea a avut o-o prăbuşire mintală, parcă. Să ne ţinem de Dumnezeu pentru aceea, doar amintindu-ne acest singur lucru: Dumnezeu îi cunoaşte pe ai Săi Proprii. El ştie totul despre ei.

E-4 Puteţi auzi bine în spate? Dacă nu puteţi, sunt ceva scaune libere aici sus. Voi puteţi schimba dacă doriţi. Şi, să vedem, este acesta microfonul principal? [Un frate zice, "Nu, domnule." – Ed.] Acesta de aici este microfonul principal? Bine. Noi vom vedea dacă putem să-l punem doar puţin mai aproape. Ce spuneţi despre chiar pe aici, Gene? Asta va fi chiar bine. Şi uneori eu devin doar puţin răguşit. Eu am cam predicat un pic. Este mai bine? Puteţi auzi aşa mai bine?

E-5 Şi noi într-adevăr ne amintim de aceştia în rugăciune. Şi noi vrem să raportăm o adunare glorioasă de jos din...
Mă uit eu la Sora Rook? M-am gândit că mă uitam la o doamnă aici înapoi care arăta ca ea. M-am gândit, "Cu siguranţă eu nu vorbesc dublu aici." Eu mă uit la cineva care arată ca ea, înspre spate. Ea este în Spitalul lui Saint Edward.

E-6 Şi astfel, la Cleveland, Tennessee, şi de asemenea în California, noi am avut adunări glorioase. Domnul ne-a binecuvântat măreţ, şi multe lucruri care a făcut El. Şi noi suntem fericiţi pentru asta. Fericiţi că putem veni înapoi la compania noastră proprie, raportând bunătatea şi mila lui Dumnezeu. Acela-i felul cum au făcut ei în Biblie.
7 L-am apreciat pe Fratele Neville, sau rugăciunea Fratelui Beeler, cum s-a rugat el pentru oameni, şi-şi a cerut ajutor şi milă. Şi dacă noi doar ne uităm pe aici, voi întotdeauna, tot ce se petrece, veţi afla că există ceva foarte veritabil cu acesta. Şi apoi când Fratele Neville a venit şi a adus aceşti diaconi, şi aşa mai departe, aici sus la platformă, să-să pronunţe binecuvântările lui Dumnezeu peste oferta bisericii, l-am auzit vorbind în rugăciunea lui către Dumnezeu, despre oamenii aceia, cum s-au rugat ei unii pentru alţii. Şi asta îmi face bine să aud un păstor care se poate ruga peste diaconii lui, şi diaconii să se roage înapoi pentru păstor. Când vedeţi o biserică mergând în cooperare în felul acesta, ei bine, ceva e gata să se mişte. Acela-i felul cum biserica trebuie să fie în ordine. Şi aceasta îmi dă chiar o idee pentru un text. Eu urma să vorbesc despre binecuvântarea de la Cades, şi refuzul ascultării raportului spionilor, dar atunci mi-am schimbat gândul, la altceva atunci.

E-8 Şi acum, referitor la vindecare, eu am doar o mărturie mică care mi-ar place să o dau. Eu eram în speranţe că îl voi vedea pe băiatul meu, Billy, acolo înapoi, dar el o are în buzunarul lui.
Şi Billy devine a fi mai bun în adunări, decât cum a fost.
Era agitat, supărat, şi el cumva le spunea oamenilor, "Oh, mergi şezi jos. Mergi şezi jos." Zicea, "Eu-eu vă voi da un cartonaş de rugăciune." Dar am observat, recent, că ajunge să fie oameni în adunare pentru care lui îi pare aşa de rău. Dacă el nu mai are cartonaşe de rugăciune rămase, atunci el îi pune într-o cameră aşa ca eu să pot merge să mă rog pentru ei.

E-9 Şi un astfel de lucru s-a întâmplat la Chicago, ultima dată. Şi mi-ar place să citesc scrisoarea aceea dacă el vine înăuntru. Eu nu am ajuns să-l văd. El nu ştia că eu voi veni în dimineaţa aceasta, pe aici, şi-şi vreau-vreau scrisoarea. Dar eu tocmai m-am gândit la ea când m-am gândit la aşa multă boală. Şi iată felul cum este. Este o scrisoare certificată care...
Eu citeam în ziar (eu niciodată; nu mi s-a spus), căci unde ziarele îl criticau pe Oral Roberts, pentru că s-a rugat pentru o femeie care a avut diabet şi a murit. Şi eu, acum, ca un American, eu-eu îmi place să ascult la legile şi-şi omul care este în autoritate. Dar mă gândesc că asta nu este drept. Mă întreb dacă ei ar vrea să pună, în ziar, toţi acei pentru care Oral Roberts s-a rugat şi s-au vindecat, pe care doctorii i-au refuzat. Mă întreb, dacă ei ar schimba drept înapoi în jur odată, vedeţi. Ei nu ar face asta. Şi apoi mă gândesc poate că Diavolul doar i-a zăpăcit aşa, încât, şi Dumnezeu o permite, ca în Ziua Judecăţii ei vor trebui să răspundă pentru aceea. Dar eu ştiu despre mii de oameni pentru care Oral Roberts s-a rugat, care erau pe moarte, şi ei sunt sănătoşi.

E-10 Deci, vedeţi, ei, ei nu sunt cinstiţi cu aceasta. Ei îşi vor reda partea lor, partea critică, dar nu vor să redea cealaltă parte. Acum, ziarul se presupune a ţine publicul la zi cu evenimentele care se întâmplă. Apoi mă gândesc, dacă fiinţele umane sunt preocupate unele de altele, dacă cineva se vindecă, într-adevăr vindecat, fiecare ziar din Statele Unite ar trebui să publice articolul despre aceasta. Dar tu nu-i poţi angaja să o facă. Nu. Voi luaţi aşa ceva acolo, ei vor chicoti şi vor râde de aceasta, şi o dă înapoi. Dar acum dacă există ceva să critice... Aceasta doar merge să arate că această naţiune este gata pentru judecată. Corect. Şi trebuie să fie judecată, şi nu este cale să scape de ea. Şi ei îşi îngrămădesc numai foc pe capetele lor, şi aşa mai departe. Şi aşa o-o... neunificaţi, faţă de principii! Un ziar, principiile lui, sunt să-să informeze publicul de orice bun sau rău, care se întâmplă. Dar ei sunt departe de principiile lor. Şi când ei sunt departe de principiile lor, atunci ei-ei nu îşi vor servi bine scopului lor.

E-11 Şi aceea este în acelaşi fel cu biserica. Când biserica este departe de la principiile ei, ea niciodată nu poate sluji bine pe sfinţi. Noi trebuie să stăm împreună, trebuie să fim uniţi. Noi trebuie să fim o inimă şi un acord. Sau, noi niciodată nu vom sluji pe Dumnezeu sau poporul, dacă nu suntem o inimă şi un acord, să stăm alături de principiile Bibliei şi lucrurile care Dumnezeu a zis că sunt drepte. Noi trebuie întotdeauna să stăm alături de ele.

E-12 Billy rămas în cameră la Chicago, el... Cineva a venit la el, o femeie cu soţul ei, cu cancer la plămâni, pe moarte. Şi soţia lui era o victimă polio într-un cărucior, şi ea încerca să îngrijească de un bărbat care abia putea sta în sus, cu cancer la plămânul lui. Şi Billy i-a zis, el a zis, "Eu-îmi pare rău, domnule." A zis, "Eu ţi-aş da bucuros un cartonaş de rugăciune." Şi el a zis, "Dar eu-eu nu mai am nici unul rămas."

E-13 Şi el a zis, "Bine, în regulă, fiule." El a zis, "Este în ordine." A zis, "Noi am încercat să ajungem aici, dare aşa de incomod pentru noi."

E-14 Billy a zis, "Vă spun ce să faceţi." A zis, "Mă duc să-l aduc pe tati. Şi îl voi aduce înăuntru, şi-l voi aduce afară." Şi a zis, "Când o fac, imediat ce auziţi Mesajul lui," a zis, "atunci să-ţi iei... sau soţia ta şi tu, şi intraţi într-o cămăruţă acolo pe unde trec eu, şi eu îl voi face să se roage pentru tine."

E-15 "Oh," el a zis, "aceea este loial, fiule. Asta-i suficient." Vedeţi? Există o-există o atitudine. Vedeţi? "Suficient. Asta-i bine." Vedeţi?

E-16 Şi în seara aceea, Billy, când el a mers acolo înapoi, încă împotriva a ceea ce a zis, că el a avut pe cumnatul lui acolo care sângera cu hemoragie de la plămâni. Şi cumnata lui acolo, care sângera de la stomac, cu ulcere, de asemenea că ei au venit înăuntru cu ei, cumva de o parte să-i ajute să intre. Tu trebuie să veghezi, acolo ar fi o cameră întreagă plină, vedeţi. Dar mergând şi rugându-ne pentru ei, noi primim înapoi o scrisoare, prin poştă, că omul acela s-a vindecat perfect de cancerul acela din plămânii lui. Femeia, soţia în cărucior, este sus, mergând în jur tot aşa de normal cum era întotdeauna. Omul cu hemoragii de-de plămâni, de la tuberculoză, este complet sănătos. Şi soţia lui este bine de la ulcere. Patru din ei vindecaţi, riguros! Mă întreb dacă ziarele vor vrea să tipărească asta. Vedeţi? Vedeţi? Vedeţi? Oh! Dar Dumnezeu încă este Dumnezeu. El doar face lucruri în felul Lui Propriu, voi ştiţi, şi El este aşa de bun. Noi suntem aşa de fericiţi să ştim că El este Dumnezeu.

E-17 Noi vorbeam dimineaţa trecută despre un predicator mic pe care îl cunoaştem, care obişnuia să meargă în jur, să se roage pentru bolnavi şi de toate. Şi el a mers şi s-a rugat pentru o persoană în spitalul din Louisville, şi un caz de tuberculoză, doamna a murit. Omuleţul a zis, "Păi, nu este nevoie... Dumnezeu nu este... Nu există Dumnezeu. El şi-ar ţine Cuvântul Lui." A zis, "Eu am uns-o chiar cum-cum a spus Biblia. Dacă El nu-şi ţine Cuvântul Lui, El nu este Dumnezeu." A zis, "Ea este doar o Carte."

E-18 Acum, aceea ar părea aşa dacă nu-l cunoşti pe Dumnezeu. Aceea este parte din Scriptură, dar nu este toată Scriptura. Aceasta-i pe bază de credinţă a persoanei. Vedeţi?

E-19 Şi i-am spus soţiei mele, am zis, "Au existat aşa de multe lucruri care s-au întâmplat, încât eu doar ştiu că există. Eu nu ştiu ce mi se va întâmpla la sfârşit. Eu poate mă duc în acelaşi fel. Dacă Dumnezeu îşi mută vreodată mâna Lui de milă de la mine, eu mă voi duce în acelaşi fel. Dar atât timp cât El îşi ţine mâna Lui de milă şi de călăuzire peste mine, eu voi merge înainte." Dar eu am întrebat-o pe Meda, am zis, "Cine era în cameră în dimineaţa aceea după viziunea mea văzând fetiţa mea, Sharon?"

E-20 Fiindcă veni vorba, zilele trecute, eu părea să leşin. Eu şedeam pe stradă. Şi voi ştiţi povestirea mea despre viziunea cu ea, după. Şi m-am uitat, venind alături de mine, şi acolo a venit o fată tânără jos pe stradă aici în Jeffersonville, era chiar exact ca viziunea aceea. Eu doar a trebuit să-mi ţin mâinile împreună. Arăta aşa de mult ca viziunea aceea despre micuţa mea Sharon! Ea era o femeie tânără atunci.

E-21 Şi după acea viziune în dimineaţa aceea, când în Glorie, eu... Hope îmi spunea, avea braţul ei în jurul umărului meu, zicând, "Nu te îngrijora de noi, Bill. Noi suntem mult mai bine." Eu tocmai încercam să mă sinucid. Şi ea a zis, "Nu te îngrijora. Promite-mi că nu te vei mai îngrijora."

E-22 Şi am zis, "Eu nu pot promite aceasta, Hope, căci eu-eu-eu sunt... eu mă îngrijorez. Eu nu mă pot abţine."

E-23 Şi am ieşit din viziune, stând în camera întunecoasă. Şi nu o viziune, nu imaginaţie, ci braţul ei încă era în jurul meu. Şi ea mă mângăia. M-am gândit, "Aşteaptă un minut. Aceasta nu este..." Eu nu am ştiut cum să o numesc în zilele acelea, o viziune. Eu am numit-o o transă. Am zis, "Aceasta este... Mâna ei încă este acolo." Am zis, "Eşti tu aici, Hope?"

E-24 Ea a zis, "Bill, promite-mi că nu te vei mai îngrijora despre mine şi Sharon." Căci, eu eram la capătul drumului. Eu eram gata să mă sinucid.
Am zis, "Eu îţi promit." Şi ea m-a îmbrăţişat, şi m-a bătut pe umăr cu mâna ei.
Şi atunci eu-eu am zis, "Hope, unde eşti tu?" Eu am... am bâjbâit în sus, până am apucat lănţişorul de la lumină şi l-am tras. Am mers în jur, am căutat prin fiecare scaun, să văd dacă ea şedea acolo.
El este Dumnezeu. El este tot aşa de mult Dumnezeu, astăzi, cum era El pe Muntele Transfigurării când Moise şi Ilie au apărut. El încă este Dumnezeu.

E-25 Noi putem trece prin multe necazuri şi încercări. Dar amintiţi-vă, acolo există Cineva Care ştie, luminează calea, o face reală. Eu nu ştiu ce este în spatele cortinei. Dar eu ştiu un lucru, eu presez spre semnul înaltei chemări, în fiecare zi, încercând să trăiesc pentru acel eveniment mare care va avea loc într-o zi; când eu Îl voi vedea, faţă în faţă, şi voi spune povestea, "Salvat prin har." Aceea este ziua pentru care trăiesc eu. Lăsând lucrurile acelea în urmă, care sunt, eu vreau să presez înainte, doar continui să merg.

E-26 Eu vreau acest Tabernacol, acum că voi sunteţi în picioare, eu vreau ca voi să continuaţi să presaţi spre semnul înaltei chemări. Orice faceţi, ţineţi împreună, fiţi aşa în clan cât puteţi fi, dar întotdeauna cu un braţ întins, să ajungeţi şi să aduceţi pe altcineva, să-i aduceţi înăuntru. Dar în această Credinţă care o predicăm acum şi pentru care ne luptăm serios, să nu vă mişcaţi nici un centimetru de la Ea. Căci, dacă mă credeţi că sunt slujitorul Lui, acesta este programul lui Dumnezeu. Acesta niciodată nu va fi în majoritate. El va fi întotdeuna în minoritate, întotdeauna a fost şi întotdeauna va fi. Dar, amintiţi-vă, este scris, "Nu te teme, turmă mică; este voia bună a Tatălui să vă dea Împărăţia."

E-27 Acum, există un grup de slujbe a bisericii noastre, diaconi, administratori, superintendent de şcoală Duminicală, păstori, aşa cum biserica noastră este aşezată în ordine. Şi voi, poporul, aţi ales aceşti slujbaşi şi acest păstor. Eu sunt doar supraveghetor general, văzând să meargă înainte corect, şi să dau sfat şi aşa mai departe. Voi sunteţi aceia care alegeţi păstorul vostru, voi alegeţi administratorii voştri, voi vă alegeţi diaconii, voi alegeţi fiecare slujbă care este în această biserică; voi, poporul. Şi este datoria voastră să staţi alături de oamenii aceia, vedeţi, căci ei vor face greşeli. Ei sunt muritori. Ei sunt doar oameni, şi ei vor face greşeli. Dar dacă Preşedintele Statelor Unite face o greşeală, îl aruncăm noi afară, ca Preşedinte? Noi o uităm şi mergem înainte. Acela-i felul cum vrem să facem cu biserica noastră acum. Eu l-am ascultat rugându-se, cu câteva minute în urmă, pentru acei diaconi. Şi să aud acolo în spate, o mărturie, la uşă, de la administratori, cum sunteţi voi toţi într¬un acord. Acum staţi în felul acela. Acum, voi membri staţi alături de aceşti administratori, diaconi şi păstor. Şi amintiţi-vă, când voi luaţi aceasta împreună, amintiţi-vă că este treaba Diavolului să vadă că aceea se rupe. Acum aceasta întotdeauna a fost şi întotdeauna va fi. Dar voi staţi alături de slujbaşii voştri, şi aceea era vorbirea care urma să o fac.

E-28 Şi apoi eu am aici de asemenea ceva... ceva pentru panoul de anunţuri în dimineaţa aceasta, despre adunarea comitetului şi autoritatea lor. Şi aceasta va fi pe panoul de anunţuri. Şi eu am o copie pentru Fratele Roberson, care este preşedinte al dia-... al administratorilor. Şi apoi eu am o copie pentru Fratele Collins, eu cred, care acţionează ca preşedinte al comitetului diaconilor. Şi acum, toate aceste slujbe sunt stabilite conform cu Scriptura. Ele trebuie să aibe regulile Scripturale despre ce trebuie să facă ei. De aceea, administratorii au o funcţie a lor proprie. Şi diaconii au o funcţie a lor proprie. Superintendentul şcolii Duminicale are o funcţie a lui proprie. Şi păstorul este capul turmei.

E-29 Acum, fiecare din aceştia au lucruri în comun. Şi eu cred că şedinţa voastră nu trebuie să fie împreună, ci ar trebui să fie ca fiecare slujbă, căci diaconii nu au nimic să spună administratorilor numai dacă ei au ceva treabă să le-o prezinte. Şi invers, administratorii sunt peste finanţe şi lucruri ale clădirii; ei nu au nimic cu diaconii. Diaconii sunt poliţiştii bisericii, şi asistenţii păstorului. Şi administratorii sunt deţinători la toată proprietatea. Administratorii nu au nimic de a face cu capătul spiritual al ei, şi diaconii nu au nimic de-a face cu capătul financiar al ei. De aceea, aceasta trebuie să fie. Şi superintendentul şcolii Duminicale este peste şcoala lui Duminicală. Astfel eu o am toată scrisă, tipărită, să fie pe panoul de anunţuri.

E-30 Şi apoi noi de asemenea vom pune, într-o ramă, Doctrina pentru care stă biserica, şi O avem înrămată înăuntru aici, în biserică; pentru ce stăm noi, principiile, Doctrina bisericii. Acum, pentru a fi o biserică, noi trebuie să avem o doctrină.

E-31 Noi nu batem nişte ţăruşi, şi zicem, "Noi doar mergem până aici." Noi mergem afară tot atât de departe, cu părtăşia cu fiecare, cu care Dumnezeu ne va lăsa să mergem, în Scripturile Lui, cu oamenii. Acum staţi împreună, fiţi într-un acord, o inimă, şi mişcaţi-vă înainte pentru Dumnezeu. Acela-i felul cum vrea Dumnezeu să facem.
Acum să ne rugăm, şi apoi să deschidem Cuvântul.

E-32 O scumpe Doamne, noi suntem acum în preajma să ne apropiem de Cuvântul Divin, sau citirea acestui Cuvânt. Fie ca Duhul Tău Sfânt să ne tălmăcească ceea ce avem noi nevoie. Şi lasă-ne să vorbim, Doamne, şi să acţionăm şi să trăim, ştiind că noi suntem toţi copiii Tăi, prin har, aşa cum Tu ne-ai chemat. Fă ca acolo să fie o părtăşie în această biserică, văzând că suntem chiar în preajma să intrăm în ceva mişcare mare, noi simţim, să creştem alţi lucrători să meargă afară în câmpuri de unde, dacă Tu mă vei trimite în diferitele părţi ale lumii, acolo să stabilim Credinţa, şi să avem un predicator pregătit şi să vrea, şi instruit să preia. Şi fie ca Credinţa care a fost dată odată sfinţilor, pentru care noi stăm viteji, să devină un cerc în jurul lumii. Îngăduie aceasta, Doamne. Fie ca această mică grămadă de buruieni, aşa cum a fost într-o zi când noi Ţi-am dedicat-o, fie ca să se ridice o biserică aici, Doamne, ca din ea să meargă predicatori şi evanghelişti şi învăţători şi misionari, în toate părţile lumii.

E-33 Noi am cere, în dimineaţa aceasta, o binecuvântare specială pentru Fratele nostru şi Sora Stricker care suferă acum. Dar noi ştim că noi toţi suntem puşi la aceste examene. Fiecare fiu care vine la Dumnezeu trebuie să fie pedepsit, încercat. Şi dacă noi renunţăm uşor, şi ne întoarcem înapoi, atunci noi suntem copii nelegitimi, şi nu copiii lui Dumnezeu. Dă Fratelui şi Sorei Stricker tărie şi putere, să stea la postul lor de datorie. Dacă ei trebuie să cerşească pentru hrana care o mănâncă, fie ca mâna Ta de binecuvântare să fie peste ei. Căci noi nu ştim că ar putea fi prin acel efort ca Tu să arăţi băştinaşilor din Africa ce este un adevărat Creştin. Îngăduie aceasta, Doamne. Acum lasă ca toate să se facă conform cu voia Ta.

E-34 Binecuvântează acest păstor, Fratele Neville. Ne rugăm, Doamne, ca Tu să-l faci un păstor al turmei, aşa cum Tu ai făcut în trecut. Şi noi nu-i vom uita drăgălaşa lui, soţioara care este foarte bolnavă. Vrăjmaşul ar vrea să-l lase pe Fratele Neville cu acel grup de copii, fără mamă, dar noi stăm şi punem, prin credinţă, Sângele lui Isus Cristos între acel vrăjmaş şi sora noastră. Fie ca Duhul Tău, Doamne, să fie mare peste ea, ştiind că toate femeile sunt rânduite să meargă jos prin această vale, de întuneric din această epocă, dar noi ne rugăm ca Tu să fii cu ea. Binecuvântează pe copilaşii aceia. Ea va fi agitată acum, şi iritabilă, dar fie ca Duhul Sfânt să fie la uşa milei, în toate timpurile, pentru familia aceea.

E-35 Binecuvântează comitetul administratorilor noştri, Fratele nostru Wood, şi Fratele nostru Egan, Fratele Roberson, şi toţi ceilalţi, Doamne. Diaconii, administratorii, şi toţi care sunt asociaţi în biserică, ne rugăm, Doamne, ca Tu să-i laşi să slujească termenul lor cu sfinţenie şi-şi neprihănire. Binecuvântează pe aceia, Doamne, care au servit în timpurile trecute. Şi ne rugăm ca Tu să continui să fii cu noi toţi, ca noi să fim cunoscuţi ca o biserică a unităţii, şi Duhului şi dragostei Domnului. Ne rugăm acum ca Tu să ne împarţi Cuvântul, aşa cum avem nevoie, aşa cum citim din Cuvântul Tău scris. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-36 Şi în rugăciune, mă gândeam aşa cum noi binecuvântam sau ceream binecuvântarea pentru al nostru modern... noul nostru comitet de administratori şi aşa mai departe, eu mă gândeam la Fratele nostru Fleeman şi Fratele Deatsman şi cei care şed aici, care au servit bine, înainte. Şi noi vrem să fim mulţumitori lui Dumnezeu pentru serviciul lor loial. Fie ca Domnul să fie totdeauna cu ei, să-i binecuvânteze şi să-i ajute. Aş vrea să citesc înainte... Doar amintiţi-vă acum, panoul de anunţuri şi aşa mai departe, şi adunările care vin.

E-37 Şi noi suntem fericiţi să avem cu noi, în dimineaţa aceasta... Păi, eu aş putea să o spun în felul acesta, un om care a fost foarte scump pentru mine, în timpurile trecute, şi scump acum, un frate bun, Fred Sothmann, din... şi soţia lui, din Saskatchewan, Canada, care este aici să călătorească cu noi, în naţiunea noastră, un împreună călător; dar în părtăşia noastră, un frate preaiubit, Fratele Fred Sothmann şezând acolo. El a administrat campaniile pentru mine când am fost în Canada.

E-38 Şi un alt frate scump care de asemenea este un fost Canadian, care era un om de afaceri, şi poate dovedi lumii că nu puteţi da mai mult decât Dumnezeu. El şi prietenul lui au format o fundaţie pentru a finanţa zidirea unui loc, sau pentru o misiune străină, o fundaţie. Şi ei m-au chemat în Oakland, pentru o adunare, şi au zis că ei aveau banii. Ei ar sponsoriza-o toată, în fundaţia lor.

E-39 Fratele Fred şi eu am încercat aceea pentru ceva bani pe care Fratele Fred i-a avut, care eu nu i-aş lua ca o persoană. Deci atunci noi am decis să-i dăm la oamenii Canadieni şi nici măcar să luăm o ofertă, dar aceasta nu a mers aşa de bine. Adunările au fost bune. Dar din cauză că noi nu adunăm o ofertă... Mie nu-mi pasă dacă biserica are un capital de o sută de miliarde de dolari, voi totuşi sunteţi datori, faţă de Dumnezeu, să adunaţi o ofertă. Aceea este parte din închinare. Şi voi furaţi aceea... Atât cât eu am fost împotriva banilor şi lucruri ca acelea, eu am aflat, când un om este greşit, tu poţi tot atât de bine să admiţi că eşti greşit, căci Fratele Fred şi eu am văzut că aceasta nu a mers aşa de bine.

E-40 Şi, Fratele Borders, când l-am lăsat pe Fratele Fred şi am venit jos la Oakland, am zis, "Să nu o faci. Tu doar să treci farfuria de colectă, să strângi o ofertă, şi, orice este, pune-o înapoi în fundaţia voastră pentru o altă adunare pe undeva."

E-41 Şi înainte ca serviciile să se încheie, Fratele Borders şi prietenii lui au venit la mine, şi au zis, "Atât cât noi am pune în adunare, este deja luat."

E-42 Şi apoi, cu câteva zile în urmă, el a făcut aranjamente pentru o adunare în San Jose, California, unde el a avut câteva, eu presupun şaizeci sau şaptezeci de biserici în vale, de toate credinţele diferite toate cooperând. Noi am avut o adunare minunată, şi ne întoarcem iarăşi înapoi, în noiembrie. Noi suntem fericiţi să vă avem cu noi, Frate Borders şi Frate Fred care şedeţi acolo în spate. Şi aceşti bărbaţi sunt străini poate pentru voi toţi, dar ei au fost fraţi scumpi pentru mine afară în câmpuri, luptându-se serios pentru Credinţa pentru care stăm noi. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Noi suntem bucuroşi să vă avem în dimineaţa aceasta, în micuţul, tabernacol vechi aici. Nu e prea mult la ce să priviţi. Dar există ceva aici, care, noi ştim că Dumnezeu locuieşte aici, vedeţi, deci noi suntem fericiţi pentru aceea. Şi există alţi fraţi scumpi, dacă aveam timp să-i menţionez, care sunt cu noi astăzi.

E-43 Acum eu anticipez şi mă rog ca în următoarele câteva zile, cu voia Domnului, eu vreau să merg, simţindu-mă călăuzit... eu nu am făcut anunţul. Adunarea următoare, la Ohio, să fiu cu Fratele Sullivan, în terenul de camping, într-un timp scurt. Este numai vreo sută de mile acolo sus, eu presupun, Gene, cam aşa ceva. Va fi o călătorie bună, dacă nu ţi-ai planificat concediul, dacă Domnul continuă să ne conducă. Om foarte bun, şi noi îl apreciem pe Fratele Sullivan, nespus de mult. Doar un... El este primarul oraşului. El era doar fost primar, şi doar un Kentuckian de modă veche. Asta-i tot ce pot să spun despre el. Când l-am întâlnit zilele trecute în... Noi am fost crescuţi amândoi acolo jos în munţii din Kentucky. El mi-a zis, "Tu încă mai ai răşina mirositoare în jurul gâtului, Billy?" Acum voi ştiţi cât-cât de Kentuckyan este el. Acum să deschidem în...
Fără desconsiderare către fraţii mei din Kentucky de aici, Fratele Jefferies, şi aşa mai departe. Eu sunt un Kentuckyan, de asemenea, voi ştiţi. Eu vă spun un lucru ce suntem. Noi nu suntem Kentuckieni, sau nici nu suntem Americani. Noi suntem pelerini şi străini. Noi căutăm o Cetate care vine.

E-44 Acum pentru o citire, să citim din Cartea Exodului, pentru câteva minute. Eu doresc să citesc din al 23-lea capitol, şi al 20- lea verset până la al 23-lea, inclusiv. Şi eu vreau să iau un text în dimineaţa aceasta, de la ca acesta, din acesta, adică: O Eliberare Totală. Şi eu nu voi fi îndelungat, să vorbesc, acum în timp ce aşteptam ca voi să deschideţi la Cartea şi capitolul vostru.
Iată, Eu trimit un Înger înaintea ta, să te ţină în cale, şi să te aducă la locul care Eu l-am pregătit.
Fii atent la el, ... ascultă-i glasul, nu-l întărâta; căci el nu îţi va ierta fărădelegile tale: căci numele meu este în el.
Eu sunt sigur că adunarea ştie cine era acest Înger. "Numele meu este în El."
Şi dacă te vei supune într-adevăr glasului lui, şi vei face tot ce Eu îţi vorbesc; atunci Eu voi fi un duşman al duşmanilor tăi, şi un adversar al adversarilor tăi.
Căci Îngerul meu va merge înaintea ta, şi te va aduce... la Amoriţi, ... Hetiţi, ... Fereziţi, ... Cananiţi, ... Heviţi, şi... Iebusiţi: şi îi voi nimici.

E-45 Fie ca Domnul să binecuvânteze Cuvântul Lui aşa cum vorbim acum pentru câteva minute, dacă vă rugaţi. Eu mă gândeam asupra acestui subiect, de: O Eliberare Totală. Biserica a fost în-în minoritate. Ea întotdeauna va fi, în membri, până când vine Isus. Dar Ea trăieşte sub privilegiile Ei date de Dumnezeu. Dacă noi am şti numai, că aceasta este Biserica viului Dumnezeu; nu Tabernacolul Branham, dar Tabernacolul Branham este doar o parte din Ea. Există alte tabernacole ca acestea prin ţară.

E-46 Fratele Snelling, deseară, are un serviciu de botez. Am uitat că Fratele Curtis mi-a spus să anunţ asta, sau mi-a spus ieri, că îl aveau. El are un serviciu de botez. Şi dacă cineva de aici niciodată nu a fost botezat, încă, păi, Fratele Snelling ar fi bucuros să o facă, deseară. Acela-i Holinese Tabernacle la Utica. Şi Fratele Junior Jackson în New Albany. Şi există multe astfel de biserici prin toată ţara. Dar noi toţi trăim, se pare, pe partea învinsă, mai mult, sau mai puţin.
47 L-am auzit pe Fratele Neville anunţând în dimineaţa aceasta, acolo în spate, că aceasta cumva mi-a venit în minte, că se pare că oamenii se îndepărtează de la izbăvire. Se pare să fie ceva, că, oamenii au văzut-o, astfel ei doar o împing afară la o parte, "Oh, păi, Dumnezeu o poate face." Dar nu aceea este a ti tu din ea!

E-48 Acum, Moise, când el a fost chemat de Dumnezeu, el a fost un profet total, complet.
Când Dumnezeu trimite pe un om să facă ceva, El îl echipează complet cu tot ce are el nevoie. Dacă Dumnezeu cheamă pe un om să fie un predicator, El pune ceva în el cu ce să predice. Dacă El îl cheamă să fie un învăţător, El pune ceva în el cu ce să înveţe. Dacă El îl cheamă să fie un profet, El pune ceva în el, să vadă viziuni şi să fie un profet. Dumnezeu întotdeauna îşi echipează complet omul Lui.
Şi aceea este chiar ce El a făcut când El l-a trimis pe Moise în Egipt. El l-a crescut într-un anumit fel. Şi El l-a şcolarizat într-un anumit fel, şi El l-a modelat, şi l-a făcut, şi l-a făţuit. După ce El i-a promis lui Abraham, sute de ani mai înainte, că El va izbăvi poporul, atunci El-El a avut în minte ca El să-l facă pe Moise chiar în felul cum Moise a fost făcut. Moise a fost un profet complet. Şi atunci, fiind un profet complet, atunci...

E-49 Întocmai ca voi, dacă voi sunteţi un Creştin. Dumnezeu nu face ceva Creştini pe jumătate. Dumnezeu face Creştini compleţi. Dumnezeu nu face predicatori pe jumătate, dar predicatorul poate fi pe jumătate. Şi Dumnezeu îşi face copiii Lui Creştini, dar uneori ei sunt Creştini pe jumătate. Dar nu este intenţia lui Dumnezeu ca ei să fie în felul acela. Este felul lor propriu care s-a amestecat cu planul lui Dumnezeu pentru viaţa lor, şi aceea este ce-i face în felul cum sunt ei. Dumnezeu nu îi vrea să fie Creştini pe jumătate, sau predicatori pe jumătate, compromiţând pe fiecare parte. Sau... El îi vrea să stea complet în spărtură.

E-50 Acum, Moise, Dumnezeu l-a făcut un profet complet, pentru o izbăvire completă. Şi Moise a fost complet predat în mâinile lui Dumnezeu. Acela-i motivul că l-a făcut ceea ce era el. El era aşa de complet în Dumnezeu încât Dumnezeu se putea încrede în el.

E-51 Mă întreb, în dimineaţa aceasta, ca Creştini, dacă ne-am cedat voinţa noastră proprie, şi ne-am cedat aşa de complet lui Dumnezeu, încât Dumnezeu se poate încrede în noi în locul în care El ne-a pus. Mă întreb, în dimineaţa aceasta, despre mine însumi, dacă aş putea să fiu aşa de cedat lui Dumnezeu încât Dumnezeu să se poată încrede în mine, să poată să se încreadă în Fratele Neville, să se poată încrede în comitetul administratorilor noştri, comitetul diaconilor noştri, sau membri noştri din biserica noastră. Noi toţi avem un loc, şi avem o datorie.

E-52 Lucrătorul are un loc de datorie, să stea şi să predice comorile de necercetat ale lui Cristos, fără să compromită, dacă el este chemat să fie un predicator. El nu va cruţa nici un lucru pentru o persoană, dacă el este chemat să fie un predicator.

E-53 Şi membrul bisericii, el este chemat să fie un membru al acestui grup anume, atunci el nu va compromite. Dacă biserica crede că noi nu trebuie să jucăm jocuri de noroc, atunci membrul acela niciodată să nu atingă un pachet de cărţi. Noi nu credem în a bea, el ar trebui să-şi întoarcă capul complet de la băutură. Dacă noi nu credem în jocul de noroc, sau fumat, membrul acestei biserici niciodată nu ar trebui să atingă un astfel de lucru. Dumnezeu dă eliberare completă. Când noi...
El o va face dacă noi ne vom preda complet Lui. Dacă ne vom preda complet în mâna Lui, atunci Dumnezeu poate locui în noi. Cristos, Nădejdea Slavei, El Se poate reflecta din noi aşa cum ne dăm din cale. Atunci gândurile noastre sunt gândurile Lui. Va-ţi putea imagina Cristos să fumeze un trabuc? Va-ţi putea imagina Cristos să bea, sau să joace cărţi? Atunci dacă duhul vostru este parte din Duhul Lui, El o vrea să fie pe mărturisirea voastră. Dar voi permiteţi Diavolului să vină înăuntru şi să preia. Şi tot timpul, în inima voastră, jos de tot adânc, voi ştiţi că sunteţi greşiţi când faceţi lucrurile acelea.
Şi când un membru va vorbi împotriva celuilalt membru, voi ştiţi că aceea e greşit. Vouă vi s-a poruncit să vă rugaţi unul pentru altul, nu să vorbiţi unul împotriva altuia, ci să vă iubiţi unul pe altul. Şi dacă cineva este jos, să-l ridicăm, să-l ajutăm. Acum, aceea ne face un-un-un grup unificat de credincioşi. Acum, când nu ne supunem la aceea, atunci nu ne supunem lui Dumnezeu şi nu suntem plăcuţi lui Dumnezeu. Şi de aceea, biserica noastră, poporul nostru nu poate prospera, biserica nu poate merge înainte, pentru că suntem neunificaţi, împreună. Aşa cum a spus Isus, "Puţin aluat dospeşte plămădeala."

E-54 Acum, dacă comitetul bisericii, sau ca diaconii, ar veni şi ar zice că noi urma să... se gândesc că ar trebui să zidim un tabernacol nou. Dacă acela este votul diaconilor, şi administratorii sunt consultaţi şi ei nu au banii să îl facă, atunci ei au un program de construcţie aşa cum îl avem în desfăşurare acum. Şi apoi este dus înaintea audienţei generale, aşa cum ar trebui să fim, toată biserica fiind suverană. Atunci dacă biserica votează pentru tabernacolul nou, atunci noi toţi să cooperăm împreună în zidirea acelui tabernacol nou.

E-55 În mod deschis, eu însumi, când ei au vorbit despre un tabernacol nou, cu mine, am fost împotriva acestui gând. Aşa este. Am zis, "Noi nu avem nevoie exact de un tabernacol nou. Eu probabil voi pleca de aici foarte curând, aşa cum Domnul... dacă ceea ce mi-a arătat El se împlineşte. Ce nevoie avem de un tabernacol nou? Noi nu avem banii."

E-56 Apoi am venit jos şi am simţit sentimentul bisericii, că biserica, în majoritate, se părea că îl vrea. Atunci ce am făcut? Mi-am sacrificat gândurile mele proprii şi am consimţit cu biserica. Sigur, hai să o facem. Dacă acela-i felul cum aruncăm noi sorţii, acela-i felul cum a fost în timpul Bibliei, felul cum biserica a votat. Suveranitatea, grupurile oamenilor, ei vin împreună. În unitate există tărie. Astfel, de aceea, am zis, "Cu certitudine, dacă acela-i felul cum vrea biserica, dacă aceea este ce vrea Dumnezeu, El are mai multă autoritate de a vota printre un grup întreg de oameni decât are El la mine, căci eu nu am viziune să spun că aceea nu ar trebui să fie."
Deci noi îl aruncăm înăuntru cu biserica, şi ne mişcăm cu biserica. Şi eu sunt în spatele ei, să fac tot ce pot, vedeţi, să ajut biserica.

E-57 Acela ar trebui să fie motivul fiecărui Creştin şi fiecărei persoane din biserică, este să ne unificăm şi să ţinem împreună. Pentru orice votează biserica, pentru aceea ar trebui să stăm noi. Apoi să zicem, spre exemplu, ei vor să schimbe ceva în biserică. Bine, atunci, dacă administratorii vor să, sau... altcineva vrea, diaconii, ei vor să schimbe ceva, aceea vine înaintea bisericii, biserica atunci împreună. Şi dacă a noastră-dacă ideea noastră aici pare a fi puţin diferită decât ce a spus biserica întreagă, să sacrificăm ideea aceea, pentru că aceea este singura cale cum putem să stăm uniţi. Şi dacă această biserică va merge doar înainte în felul cum mergeţi acum, şi să fiţi uniţi împreună, Dumnezeu va... Este nelimitat, ce va face El, dacă noi vom ţine împreună. Noi trebuie să ţinem împreună. Aceea este cum vrem noi să fim, aşa de complet unul cu altul, şi apoi aşa de complet în mâinile lui Dumnezeu.

E-58 Apoi noi trebuie să avem un bărbat care noi credem că predică Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă omul nu o face, atunci luaţi unul care o face. Acela-i felul cum trebuie să stăm. Dacă comitetul de diaconi nu stau pentru ceea ce este drept, atunci este treaba voastră să alegeţi pe cineva care va sta pentru ceea ce este drept. Şi apoi când o faceţi, staţi alături de acesta. Aceasta depinde de voi. Staţi alături de acesta. Şi, toţi împreună, stăm pentru un singur Lucru, acela-i Dumnezeu.

E-59 Dacă un membru face o greşeală, nu-l refuzaţi. Ajutaţi-l. Ridicaţi-l. Veniţi împreună, aveţi o audienţă unii cu alţii. Aceea este ce zice Scriptura. Când noi facem o greşeală, să mergem înaintea lui Dumnezeu. Înainte de a putea merge înaintea lui Dumnezeu, noi trebuie să mergem înaintea persoanei care am rănit-o.

E-60 Eu tocmai a trebuit să o fac. Şi eu ştiu că am greşit. Am minţit, am făcut-o pe soţia mea să mintă. Cred că v-am spus despre aceasta, aici la biserică. A fost cu câteva zile, nu de mult, au fost vreo şase săptămâni în urmă. Avocaţii m-au făcut aşa de frânt, cu această cercetare, încât abia am ştiut unde mă aflam. Eu doar m-am dus acasă de la birou, să mănânc prânzul. Şi numărul telefonului privat a sunat, şi Meda a mers să răspundă la telefon. Ea şi-a pus mâna peste el, a zis, "Sunt iarăşi avocaţii aceia."

E-61 Am zis, "Eu nu mai puteam suporta o altă seară. Capul meu simte ca şi cum se trage în jos. Îmi pierd mintea, doar mă trage în partea aceasta, şi partea aceea, şi partea aceasta." Am zis, "Eu nu o mai pot suporta." Şi am sărit sus, şi am zis, "Spune-le că nu sunt aici," şi am fugit în jur în spatele casei.

E-62 Când am venit înapoi... Meda este foarte conştientă de lucrurile acelea. Ea m-a întâmpinat la uşă, pe jumătate plângând. Ea a zis, "Bill, era acela lucrul corect de făcut?"

E-63 Voi ştiţi cum sunteţi. Eu ştiu cum sunt eu. Am zis, "Sigur. Eu nu am fost aici chiar atunci." Eu ştiam că Dumnezeu m-a condamnat pentru aceasta. Am zis, "Eu nu am fost aici chiar atunci."
A zis, "Dar tu ai fost aici când el a făcut chemarea."

E-64 În după-masa aceea am mers să mă rog pentru un copil bolnav. Şi înainte de a pleca de acasă, telefonul a sunat din nou, şi micuţul Joseph a alergat acolo şi a apucat telefonul şi a zis, "Tati, tu vrei să le spun că nu eşti aici?" Vedeţi cum corupe păcatul, ce fel de familie va fi aceea în final?

E-65 Întâi Ioan, al 5-lea capitol, şi al 21-lea verset, zice, "Dacă inimile noastre nu ne condamnă, atunci noi avem îndrăzneală la Dumnezeu." Dar dacă inimile noastre ne condamnă, cum putem noi avea încredere în Dumnezeu? Noi ştim, atât timp cât avem păcat care nu este mărturisit, El niciodată nu ne va auzi. Aceea este tare, dar, este-este-este, biserica are nevoie de aceste lucruri.

E-66 Apoi am început să mă rog pentru acest copil. Şi când am început să-mi pun mâinile pe el, Domnul m-a mustrat şi a zis, "Tu ai spus o minciună. Tu nu eşti potrivit să te rogi pentru copilul acela."
67 M-am întors de la acel om, am zis, "Domnule, tu doar aşteaptă aici. Eu am ceva de îndreptat."

E-68 Am chemat avocatul şi am mers jos la birou, l-am chemat înăuntru. Am zis, "Iată, domnule, eu am spus o minciună. Eu am făcut-o pe soţia mea să mintă. Ea a zis că eu nu eram acolo, şi am fugit afară în spatele casei." Şi l-am mărturisit şi i-am spus despre aceasta.

E-69 A venit şi şi-a pus mâinile pe umărul meu. El a zis, "Frate Branham, eu întotdeauna am avut încredere în tine, dar acum am mai mult decât oricând, un om," a zis el, "care vrea să-şi îndrepte greşelile lui."

E-70 Eu i-am spus. Am zis, "Am început să mă rog pentru un copil, şi Domnul doar m-a condamnat, în inima mea, căci eu ştiam că am făcut rău."

E-71 Apoi, ziua următoare, soţia a zis, "Unde te duci?"
Am zis, "La peştera mea."

E-72 Şi am mers sus la peştera mea, sus deasupra la Charlestown, unde mă duceam, de mulţi ani. Am ajuns acolo, şi m-am rugat toată ziua aceea, "O Dumnezeule, niciodată să nu mă laşi să fac un lucru ca acela din nou. Tu să mă ierţi, Doamne, căci atunci când încep să-mi pun mâinile peste oameni bolnavi, să mă rog, atunci eu am fost condamnat." Pe la ora trei seara, eu am ieşit. Acolo există o stâncă mare care stă acolo. Şi m-am urcat pe stânca aceea şi mă uitam spre est, cu mâinile ridicate, lăudând pe Domnul. Şi a fost doar aşa de liniştit acolo. Şi am zis, "Doamne, dacă Tu vrei doar... Odată Tu ai trecut pe lângă Moise, şi el a zis că era... când Tu l-ai avut în crăpătura stâncii, şi arăta ca partea din spate a unui om." Am zis, "Poţi Tu să o faci din nou, Doamne? Să mă laşi să ştiu că sunt iertat." Şi am zis, "Dacă Tu mă vei ajuta şi vei veni în mintea mea..." Am zis, "Doamne, eu nu sunt prea tare, mintal, căci eu nu am educaţie." Am zis, "Şi eu-eu încerc să Te slujesc. Tu cunoşti inima mea, şi eu nu am făcut... Eu nu trebuia să fac aceea. Eu nu am vrut să o fac. Capul meu doar se simţea de parcă îmi cădea jos, eu eram aşa de agitat, şi eu am făcut-o într-un moment dat când Satan m-a prins." Am zis, "Dacă Tu mă ierţi, lasă-mă să Te văd, atunci, Doamne."

E-73 Dumnezeu fiind Judecătorul meu; chiar acolo alături de mine, un loc mic în tufe au început să se învârtească ca un Vânt, şi Acesta a venit chiar alături de peştera unde mă aflam, şi a mers jos prin pădure. Oh, frate, o pace care întrece toată înţelegerea a trecut peste mine, şi am strigat. Am plâns. Am ţipat. Eu am ştiut că păcatele mi-au fost iertate. Vedeţi, eu eram dezbinat cu Dumnezeu, eu nu puteam avea izbăvire pentru copil.

E-74 Şi tocmai ziua următoare acolo era un om din Chicago, care e un om mare, un Catolic tocmai convertit, valvele din inima lui au fost umflate ca o cameră umflată, şi ei au încercat să le taie afară de mult timp, urma să o facă, şi el nu-i lăsa. În final el a aflat un interviu. Interviurile acelea, noi stăm cu acesta până când aflăm ce este greşit. Şi omul nu a avut mai mult decât a venit înăuntru, până când Duhul Sfânt a mers înapoi jos prin viaţa lui şi a chemat ceva ce el a făcut când el a fost un băiat de altar în biserica Catolică. El a zis, "Acela-i adevărul. Acela-i adevărul cinstit." A zis, "Vrei să spui că aceea era împotriva mea?"
Am zis, "Aceea este singura umbră care o pot vedea în viaţa ta."
75 S-a dus înapoi şi a spus doctorului, a zis, "Bine, pune lucrurile împreună acum, noi vom avea operaţia."

E-76 Doctorul a zis, "Noi vom controla iarăşi ticăitul acela vechi." Şi când s-a uitat în ea, el a zis, "Tu nu ai nevoie de operaţie." vedeţi?

E-77 Dacă inimile noastre ne condamnă, noi vrem eliberare completă. Noi nu vrem să fim pe jumătate, biserică. Noi vrem să fim o biserică reală sau nici o biserică deloc. Noi vrem să fim Creştini reali, sau nu Creştini deloc. Noi vrem eliberare totală de la obiceiurile noastre, de la păcatele noastre, de la gândirea noastră rea, de la faptele noastre rele, de la neglijenţa noastră, orice am făcut. Noi vrem eliberare totală, aşa ca atunci când oamenii vin în această biserică, să ne rugăm pentru ei, acolo va fi doar acest grup mic (poate nu peste o sută, sau două) şezând aici, dar ei vor fi complet în mâinile lui Dumnezeu. Şi când ne rugăm, atunci Dumnezeu va auzi din Cer. Dumnezeu vrea pe cineva pe care El poată să-l ţină în mâna Lui, cineva despre care El poate spune, "Eu am încredere în el. Eu îl pot trimite pe acesta, slujitorul meu bolnav, la Tabernacolul Branham la Jeffersonville, şi grupul acela de oameni sunt într-un acord." Ceva se va întâmpla.

E-78 Păi, priviţi ce face El pentru noi în starea în care suntem. Ce ar face El dacă noi eram o inimă şi un acord? Singura cale cum o putem face, este să ne unificăm inimile împreună cu iubire frăţească, să ne supunem slujbaşilor bisericii, şi păstorului, şi păstorul să se supună lui Dumnezeu. Atunci Dumnezeu lucrează prin păstor, prin Acomitet, jos în biserică, şi toţi împreună suntem o unitate la Împărăţia lui Dumnezeu. Atunci Dumnezeu va asculta, când noi avem un grup unit. Nimic să nu vă deranjeze. Nu fiţi înspăimântaţi de nimic.

E-79 Acum, acela-i felul de persoană care a ordinat Dumnezeu să ia ţara. Moise era complet, el era un om care nu compromitea. Dacă erau fierberi şi certuri, şi aşa mai departe, el nu compromitea. Aşa ne vrea Dumnezeu pe noi acum.

E-8

E-81 Acela-i felul cum Diavolul vrea să vină un Creştin. "Va fi în ordine ca tu să te înscrii la biserică, dar niciodată să nu-l ierţi pe Jones. Va fi în ordine dacă tu poţi aduce înăuntru al tău... dacă te poţi duce... Tu nu trebuie să te laşi de fumatul tău, băutul tău, minţirea ta, furatul tău, căutarea ta de greşeli, răzbunarea ta. Tu nu trebuie să renunţi la aceea. Doar înscriete la biserică."

E-82 Dar Moise nu era un compromiţător. El a vrut eliberare completă. El a zis, "Noi nu vom lăsa nici o copită în urmă. Noi vom lua tot ce ne aparţine, când ne ducem să ne închinăm Domnului."

E-83 Acela-i felul cum ar trebui să fie biserica. "Noi vom lua neprihănirea. Noi vom lua sfinţirea. Noi vom lua Duhul Sfânt. Noi vom lua un grup unificat când mergem la altar. Noi vom fi un grup real. Noi nu vom lăsa nimic în urmă. Noi vom lua totul. Nu va fi nici o copită să stea aici în urmă." Voi ştiţi, şi oamenii pot să se roage în aşa fel încât Diavolul va trebui să cedeze.

E-84 Acela-i felul cum au făcut Moise şi grupul lui. Ei au ajuns acolo şi au intrat sub sânge. Aţi observat, până când ei nu au intrat sub Sânge, acolo nu era eliberare totală. Moise, însuşi, el era unit cu Dumnezeu, dar Israelul nu era. Acolo încă era păcat. Şi ei au murmurat împotriva lui Moise, şi ei au zis, "De ce, de ce faci tu aceasta? Tu aduci mai mult necaz peste noi." Căci, Faraon doar le-a dublat norma de cărămizi, şi aşa mai departe. Acela era Moise; el era complet în mâinile lui Dumnezeu, total eliberat de păstorire, să păstorească oile lui Dumnezeu. El era total eliberat, însuşi. Dar poporul nu era eliberat, deoarece acolo încă mai era murmur între ei.

E-85 Într-o noapte când Dumnezeu a poruncit că un miel trebuie să fie junghiat, model al lui Cristos, şi sângele era amestecat cu isop, care, sunt doar buruieni (simplu, smerit), şi pus peste pragul de sus al uşii şi pe stâlpi, aceea este când Israel a devenit complet eliberat, fără nici o copită rămasă în urmă. Tot ce le aparţinea a fost eliberat. Familiile lor, cei dragi ai lor, şi totul le-a fost eliberat când ei au venit complet sub sânge.

E-86 Aceea este când biserica va fi complet eliberată, când totul vine sub Sânge. Când păcatele voastre vin sub Sânge, când fumatul vostru, când jocul vostru de noroc, când înşelarea voastră, când furtul vostru, când minţirea voastră, când totul este adus sub Sânge, atunci va fi o eliberare totală. Dacă aţi făcut rău la cineva, îndreptaţi-l. Voi nu-l puteţi aduce sub Sânge, acesta nu va sta. Voi nu-l puteţi aduce. Ceva nu vă va lăsa să o faceţi. Când voi înşivă sunteţi complet, total aduşi sub Sânge, acolo va fi o eliberare totală; atunci voi veţi avea o eliberare cum nu aţi mai cunoscut înainte. Când totul este adus sub Sânge, adus în supunere faţă de Împărăţia lui Dumnezeu, atunci acolo va fi o eliberare reală.

E-87 Isus a fost complet, total om. El putea plânge ca un om. El putea mânca ca un om. El putea fi obosit ca un om. El era complet, total om, în fiinţa Lui fizică. Şi în Duhul Lui, El era complet, total Dumnezeu, astfel El a făcut carnea Lui supusă Duhului care era în El. Vedeţi, El era ispitit în toate felurile cum suntem şi noi. El era om, nu un Înger. El era un om. El avea dorinţe şi ispitiri, întocmai cum avem noi. Biblia zice că El avea. El era un om, nu un Înger deasupra ispitirii. Evrei 1 zice că El era. Evrei 1:4, zice că El a fost făcut mai jos decât Îngerii. El era om, complet om; că Dumnezeu a luat un om complet, să aducă eliberare totală, şi El L-a umplut cu Duhul Lui. Duhul Sfânt era în El, fără măsură. Şi El era ispitit aşa cum eram noi. Şi El era complet Dumnezeu. El a dovedit-o când El a înviat morţii, când El a oprit natura, marea vuind şi vânturile puternice. Când El a vorbit pomilor, şi aşa mai departe, ei s-au supus Lui. El era Dumnezeu, înlăuntru. Şi El putea fi om, căci El era om, dar El total şi complet S-a predat (ca un om) în mâinile lui Dumnezeu, pentru slujirea lui Dumnezeu.

E-88 Şi El este exemplul nostru. Noi suntem bărbaţi şi femei. Noi suntem de asemenea Creştini. Dacă El este exemplul nostru, să ne predăm complet în mâinile Duhului Sfânt, ca noi să putem fi supuşi ai Împărăţiei lui Dumnezeu.

E-89 El era total om; El era total Dumnezeu. Dar El şi-a predat părţile Lui naturale la a Lui... şi părţile Lui fizice, şi propria Lui gândire, şi fapta Lui proprie, şi grijile Lui proprii, şi, "Eu fac numai ceea ce place Tatălui." Ia te uită. Total predat de la fiinţele umane. Preoţii au venit la El, oamenii mari, şi au zis, "Rabi cutare-şi-cutare," şi au încercat să-L mituiască în afiliaţiile şi denominaţiunile lor. Dar El era total predat deoarece El s-a încrezut în Dumnezeu.

E-90 Nu a zis Psalmistul, "Tu Îl vei izbăvi, căci El s-a încrezut complet în Mine"? Vedeţi? "Îl voi izbăvi pe Iubitul Meu de câini, căci El s-a încrezut în Mine."

E-91 Într-o oră când noi venim la capătul călătoriei vieţii, eu o vreau pentru mine. Eu ştiu că o vreţi pentru ai voştri. Eu vreau ca El să spună, "Eu îl voi elibera din fălcile morţii, căci el s-a încrezut în Mine. Eu Îl voi elibera din mormânt, în dimineaţa învierii, îl voi elibera total, şi sufletul, trupul, şi Duhul, căci el s-a încrezut în Mine."

E-92 Toate lucrările lui Isus erau complete. Totul era complet, total, eliberat. El total a eliberat leprosul de lepră. El a eliberat total pe femeia cu scurgere de sânge, de scurgerea ei. El total a eliberat lumea din păcat, când El a murit în ziua ispăşirii. El a eliberat total fiecare păcat. El a eliberat Biserica. Astfel nu mai este nevoie ca noi să trăim oameni neprivilegiaţi. Nu mai este nevoie ca noi să trăim într-o stare învinsă, căci El a învins pe Diavolul şi a luat toate stăpânirile şi puterile, şi le-a supus sub picioarele Lui, şi ei nu mai au drepturi legale să stăpânească peste voi. Voi sunteţi Creştini, umpluţi cu Duhul Sfânt. Noi nu trebuie să dic-... lăsăm pe Diavolul să ne dicteze. Cristos ne-a eliberat, eliberare totală; ne-a eliberat de rău, ne-a eliberat din păcat, ne-a eliberat din obiceiuri, ne-a eliberat de vorbire, ne-a eliberat de-de ticălos, ne-a eliberat din tot felul de lucruri murdare. El ne-a eliberat total şi ne-a pus în mâinile Lui sfinte; o eliberare completă, totală.

E-93 El ne-a eliberat boala noastră. El ne-a eliberat din boala noastră, căci noi avem un act abstract să o facem. Aleluia! "Căci El a fost rănit pentru fărădelegile noastre, cu rănile Lui am fost vindecaţi." El este Vindecătorul nostru. De aceea acea femeie sărmană, mică, cu polio, încercând să poarte de grijă de un soţ care murea de cancer, ea a păşit în tărâmurile Prezenţei lui Dumnezeu. Ea avea credinţă. Şi ea... Doctorii au făcut tot ce au putut face, aşa că ea a urmat instrucţiunile lui Dumnezeu şi a fost total eliberată.

E-94 Ucenicii au avut eliberare totală, absolut eliberare totală. De ce? Deoarece ei erau complet şi total umpluţi cu Duhul Sfânt. Când voi, doar un membru de biserică şi daţi mâinile cu păstorul, sau ceva... aveţi un fel de experienţă mică de săritură, strigare, sau vorbire în limbi, sau una alta; şi încă aveţi răutate în inima voastră, fapte străine, spunând minciuni, fumând ţigări, poftind după femei; este ceva care nu s-a întâmplat încă. Acolo este ceva rău. "Căci cel ce iubeşte lumea, sau lucrurile din lume, dragostea lui Dumnezeu nu este în el." Voi aţi fost induşi în eroare. "Prin roadele lor îi veţi cunoaşte."

E-95 Noi toţi vrem să fim uniţi împreună, cu Duhul Sfânt. Fiecare membru ar trebui să fie unit, unul cu altul. Dragostea lui Dumnezeu este vărsată larg în inimile noastre, prin Duhul Sfânt. Ea ne curăţeşte de toată fărădelegea. Noi suntem eliberaţi de lucrurile lumii. Isus a zis, "Prin aceasta vor cunoaşte toţi oamenii că voi sunteţi ucenicii Mei, când aveţi dragoste, unul pentru altul." Când un membru iubeşte pe celălalt membru aşa de mult încât el ar muri pentru el.

E-96 Când începe un lucru rău, lumea de afară, careva din femei vine pe acolo şi zice, "Acum, iată, dragă. Ar fi mai bine pentru tine dacă ai fi făcut aceasta, sau faci aceea, ai purta aceasta, sau ai fi făcut aceea, sau ai făcut aceasta, şi te-ai îndepărta de grupul acela de holy rollers," sau aşa mai departe în felul acela.

E-97 Noi suntem aşa de unificaţi cu Dumnezeu! Voi ziceţi, "Bine, Frate Branham, este o ispită îngrozitoare." Dar Cristos a murit pentru scopul acela. Diavolul este învins. Noi vrem eliberare totală. Noi vrem o biserică care este pură şi curată şi neamestecată, şi spălată în Sângele Mielului, şi umplută cu Duhul Sfânt, şi semne şi minuni şi miracole. [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... total eliberat fiecare. [Porţiune goală pe bandă].

E-98 Scumpe Dumnezeule, Tu nu iei lucruri fără să fie total eliberate. Tu nu ai putea primi o jertfă cu un cusur pe ea. Tu niciodată nu ai primi o rugăciune, în care există păcat în urmă în viaţa acelei persoane. Tu doar nu o poţi face, Doamne. Tu nu ai făcut-o în epocile trecute, şi Tu nu o poţi face astăzi. Dar jertfa trebuie să fie fără cusur. Doamne Dumnezeule, aşa cum ne punem înşine pe altar, o viaţă sacrificată, ia de la noi, O Doamne, toate cusururile păcatului. Eu îmi pun complet sufletul meu, şi trupul meu, şi tăria mea, eforturile mele, cu această biserică în dimineaţa aceasta, pe altar. Curăţeşte-ne prin Sângele Tău, şi iartă-ne de fiecare păcat care l-am făcut. Şi fie ca marele Duh Sfânt să locuiască aşa de bogat în noi, şi Prezenţa Lui să meargă cu noi de la acest tabernacol în dimineaţa aceasta, ca noi să ştim în noi înşine că El ne-a iertat. Atunci rugăciunea va fi, "Iartă-ne greşelile aşa cum noi iertăm celor care greşesc împotriva noastră." Admite aceasta, Doamne.

E-99 Fi Tu aproape de noi acum, binecuvântează-ne şi ţine-ne până ne întâlnim din nou la serviciul de seară. Fie ca noi să venim înăuntru cu mâini curate şi o inimă pură, ca Tu să nu ne respingi, căci noi vrem o eliberare completă şi totală de orice lucru, Doamne, care ne-ar reţine de la a fi lumina lumii; o candelă care stă pe deal, care dă lumină să călăuzească picioarele oamenilor în calea care este dreaptă. Admite aceasta, Tată. Noi o cerem în Numele lui Isus, şi pentru slava Lui. Amin.

E-100 Eu îi voi cere lui Doc... eu cred că el este acolo în spate, sau unul dintre diaconi este prezent. Ca biserica să poată citi aceasta, Doc, vino şi pune aceasta pe panoul de anunţuri aşa ca biserica să o poată vedea aşa cum se duc afară. Şi apoi Fratele Collins, dacă el este aici... Este Fratele Collins înăuntru? Dă-i lui pe cealaltă.

E-101 Şi, în ordine, domnule, şi noi vom vedea ce... [Fratele Branham face pauză şi citeşte o notă în tăcere – Ed.] Este cineva care vrea un interviu. Acela întotdeauna este acordat. Noi suntem bucuroşi.
Şi eu am interviuri. Vedeţi, lucrul care-l faceţi este să chemaţi numărul nostru de acolo. Noi-noi am avut aşa de mult necaz sus la casă, biserica o ştie. Aceştia sunt străini. Biserica ştie despre aceasta. Acolo ar trebui să fie o bucăţică pusă ... Eu o voi avea aşezată aici în biserică, la fel, pentru cei care vin. Vedeţi, există aşa de mulţi, căci noi nu putem avea grijă de ei toţi, chiar aşa cum vin ei cu număr. Vedeţi? Şi noi... Dacă voi doar veţi chema BUtler 2-1-5-1-9, BUtler. Şi oricare dintre membri care văd pe cineva care vrea, eu întotdeauna sunt bucuros să-i văd pe oameni. Dar noi avem un sistem regulat. Există unii care deja au sunat, câţiva, vedeţi. Şi noi doar venim pe acolo, unul câte unul, aşa cum venim. Apoi există... Obişnuia să fie, noi doar aveam un fel de atingere întâmplătoare, oricum, omis, hop, oamenii au mers acasă dezamăgiţi şi de toate. Acum ei au totul chiar în ordine. Şi aceea este despre ce încercăm noi să vorbim acum, vedeţi, să punem totul în ordine, doar perfect.
Şi eu voi fi bucuros să văd această parte scumpă, dacă ei doar vor suna la BUtler 2-15-19, (1-5-1-9), şi Dl. Mercier sau Dl. Goad, unul, va răspunde la telefon şi vă va spune chiar exact când veţi putea avea o întrevedere. Noi avem un loc acolo afară, cu aer condiţionat, şi gata să-i primim pe oameni şi să ne rugăm pentru ei. Noi suntem numai fericiţi să o facem.

E-102 Acum, motivul că eu nu vin la biserică, oamenii cred că eu încerc să scap de oameni; nu este aşa. Eu încerc să-să fiu exact în ordine. Vedeţi, aşa este ce vreau eu să fiu, doar să nu caut la faţa oamenilor. Fiecare persoană, oricine, oriunde, oricând, vedeţi; culoare, crezul nu are nimic de-a face cu aceasta. Noi venim chiar acolo şi întâlnim pe oameni. Şi dacă ei au o nevoie, noi stăm chiar cu Dumnezeu până când ea este rezolvată. Dacă ei vor să ştie ceva despre adunări, desigur, noi avem grijă de aceasta şi o înaintăm. Aceea este numai călăuzirea Duhului Sfânt. Şi acela-i... În felul acela, eu cred că este drept, îi face la fiecare exact la fel. De aceea, nu există deosebire de persoane, fără deosebire.

E-103 Au fost acolo nişte oameni care au venit să se facă rugăciune pentru ei, în dimineaţa aceasta, care au fost bolnavi şi au vrut să se facă rugăciune pentru ei? În ordine. Nu există.
Atunci să cântăm cântarea bună pentru... pentru închinare. Ce putem cânta în dimineaţa aceasta? "Ce poate îndepărta păcatele mele?" Tu o ştii, Teddy? "Nimic decât Sângele lui Isus." Ce poate...
[O soră din A adunare spune despre o doamnă care este foarte bolnavă – Ed.] În ordine, domnule. Voi vreţi să mă rog pentru ea acum?
Eu mă voi ruga pentru doamna aceea. Îmi pun mâinile peste femeia aceasta de aici. Vreţi să vă aplecaţi capul cu mine, atunci, liniştit acum. [Fratele Branham părăseşte microfonul de la amvon – Ed.]

E-104 Scumpe Dumnezeule, acolo este o doamnă care este foarte bolnavă. Sora noastră şi-a pus trupul ei, chiar să ia un cancer de la alţii, să stea în spărtură, pentru alţii. Dar Tu o eliberezi de aceea, Doamne, cu câteva zile în urmă, când lucrurile acelea au fost cunoscute. Doar las-o să afle, ea însăşi, atunci, Doamne, ea va şti că aceasta vine de la Tine. Eu îmi pun mâinile peste ea, şi cer milă pentru cealaltă femeie pentru care stă ea. Fie ca harul lui Dumnezeu, Puterea Duhului Sfânt... Dacă există ceva rău în inimile noastre, Doamne, descoperă-ne aceasta, întâi, atunci noi vom merge să îl îndreptăm. Atunci noi ştim că avem favor cu Dumnezeu, noi avem pace cu Dumnezeu, noi primim ceea ce cerem, căci nu avem condamnare. Admite aceasta, Doamne. În Numele lui Isus mă rog. Amin.
În ordine. [Fratele Branham se reîntoarce la amvon – Ed.]
Ce poate să-mi spele păcatul?
Nimic decât Sângele lui Isus;
Ce poate să mă facă întreg din nou?
Nimic decât Sângele lui Isus.
Oh, scump este cursul
Care mă face alb ca zăpada;
Nici un alt izvor nu cunosc,
Nimic decât Sângele lui Isus.

E-105 Câţi simt că toate păcatele voastre sunt sub Sânge? Să o cântăm cu mâinile noastre sus acum.
Ce poate să-mi spele păcatul?
Nimic decât Sângele lui Isus;
Ce poate să mă facă întreg din nou?
Nimic decât Sângele lui Isus.
Acum aşa cum ne lăsăm mâinile jos, să dăm mâinile în jur.
Scump este...
Aşa este, toţi în jur.
... alb ca zăpada;
Nici un alt izvor nu cunosc,
Nimic decât Sângele lui Isus.
Voi Îl iubiţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Amin.
Oh, cât Îl iubesc pe Isus,
Oh, cât Îl iubesc pe Is-...
Acum staţi cu aceasta, acum. Fiecare ţineţi la Dumnezeu.
Cât îl iubesc pe Isus, Că-ntâi El m-a iubit .
Eu niciodată nu voi părăsi...