E-1 Bună dimineaţa, la toţi. Şi fericiţi să fim iarăşi înapoi în această dimineaţă la tabernacol, să ne rugăm pentru oameni bolnavi astăzi. Este, de obicei, noi încercăm să intrăm, în fiecare aşa de des, şi-şi să ne rugăm pentru oameni care vin înăuntru din diferite locuri, pentru rugăciune.
Şi acum noi vom pleca destul de curând, acum, pentru adunările din California şi Coasta de Vest. Şi noi desigur solicităm rugăciunile voastre, ca Dumnezeu din Cer să fie milostiv cu noi acolo şi să ne dea servicii măreţe.
Doar am ajuns înăuntru, ieri, sau seara trecută, adică, târziu. Şi ieri a fost una din... Ei bine, alaltăieri, şi ieri, a fost una dintre zilele cele mai mari cu litere roşii din viaţa mea. Acolo, eu cunosc cel puţin doi oameni, sau trei, din clădire care erau martori a coborârii Domnului, ieri. Şi un lucru mare, minunat a avut loc, care eu nu am timp în dimineaţa aceasta să vi-l spun. Dar poate duminica următoare dimineaţa, înainte să plecăm, eu poate am timp, în Mesaj, să-să vă spun. Dacă Domnul va voi, eu voi fi jos, cel puţin să mă rog pentru bolnavi, duminică dimineaţa. Noi am vrea să plecăm pe la amiază, dacă este posibil, pentru San Jose adunarea în San Jose, California. Şi dacă aveţi ceva oameni în jur, pe Coasta de Vest acolo ... Care noi credem că va fi poate ora care am aşteptat-o, aşa de mult, schimbarea în slujba mea care vine. Şi ea este aşa de aproape, eu m-am gândit că urma să se întâmple ieri. Şi eu cred că aceasta va fi imediat acum, şi ea va fi cu mult dincolo de orice am văzut sau auzit vreodată, până acum. Acum, amintiţi-vă, aceea este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Vedeţi? Şi astfel noi doar o aşteptăm, oricând.
Şi noi urmează să avem adunarea acum la terenul târgului.
Eu cred că aceea este corect, nu-i aşa, Gene? La terenul târgului la San Jose, California. Şi va fi o adunare de zece zile, începând pe 20, până pe 29, la-la San Jose. Acum, doar amintiţi-vă de noi, şi rugaţi-vă pentru noi.
Acum noi avem cam, dacă ieşim în timp, cam o oră şi jumătate acum, că noi vom începe serviciile noastre pentru rugăciune pentru bolnavi şi aducerea Cuvântului. Eu am ales, în dimineaţa aceasta, un pasaj mic de Scriptură, două locuri în Biblie, despre care să vorbesc.
Dar, înainte să vorbim, să ne plecăm capetele doar un moment, pentru rugăciune.

E-2 Mult milostivule Dumnezeu, noi ne apropiem smeriţi de tronul Tău de har în dimineaţa aceasta, ca copii nevrednici, dar venind cu o credinţă neamestecată în Dumnezeu, care ne-a fost dată de Duhul Sfânt, şi Prezenţa Lui veşnică cu noi. Şi printr-o promisiune prin Domnul Isus, că dacă noi am veni smeriţi şi am cere ceva în Numele Lui, ni se va admite cererea noastră. De aceea, nu ne uităm înapoi la meritele noastre, deoarece noi nu avem aşa ceva, ci ne uităm înapoi la meritele Calvarului, unde harul nostru ne-a fost dat gratuit de Fiul lui Dumnezeu. Şi noi abia putem reţine lacrimile care ar curge jos pe gâtlejurile noastre, când ne gândim la noi, oamenii nevrednici, şi cum că prin harul Lui acolo la Calvar El a făcut aceea pentru noi, ca noi să putem fi aduşi aşa de aproape de Dumnezeu, chiar la înrudire. Iar acum noi suntem fii şi fiice a Lui.

E-3 Şi noi venim în dimineaţa aceasta, Doamne, sub acest acoperiş mic, să ne dedicăm înşine, şi pentru serviciu, mărturisindu-ne păcatele, şi-şi în închinare Divină. Noi nădăjduim că Tu vei fi cu noi şi ne vei da o pătrundere spirituală despre venirea Ta apropiată, ca noi să ne putem pregăti inimile zilnic pentru acel eveniment mare care a fost aşteptat de mii de ani. Într-adevăr toată natura geme, plânge să fie eliberată. Şi duhurile noastre în noi, Doamne, mărturisesc constant, că "Noi suntem pelerini şi străini, şi aceasta nu este patria noastră, ci noi căutăm o Cetate al Cărui Ziditor şi Făcător este Dumnezeu." Noi aşteptăm după acel timp măreţ să vină.

E-4 Doamne, noi am lua seama că aceste adunări, când ne adunăm aici, ne rugăm pentru copiii Tăi care sunt bolnavi şi suferinzi. Şi noi îţi cerem să Te întâlneşti cu noi astăzi într-un mod foarte special, să vindeci toate bolile şi îmbolnăvirile dintre noi. Şi poate să fie, Doamne, ca această promisiune despre care tocmai am vorbit înainte, în întâlnirea cu Tine acolo ieri, chiar după lumina zilei, şi cum ai confirmat-o Tu în repetate rânduri. Şi noi simţim că ora este foarte aproape. Şi fie ca aceasta să fie ziua, Doamne, când aceasta se va întâmpla, ca Tu să schimbi slujba, Doamne, în ceva care va fi mai graţios pentru poporul Tău.

E-5 Şi acum, Tată, Dumnezeule, noi nu ne-am ruga numai pentru aceştia de aici, ci pentru acei pe întinderea întregii lumi, care sunt în nevoie, şi spiritual şi fizic. Dă-le lor, O Doamne, dorinţele inimilor lor, deoarece copiii Tăi se zbat în aceste zile. Apăsarea duşmanului este aşa de tare, dar Tu eşti mai tare. Căci este scris, "Mai mare este Cel care-i în voi decât cel ce este în lume." Prin aceasta noi biruim. Vorbeşte-ne prin Cuvântul Tău scris. Şi când plecăm în această dimineaţă, fie ca noi să spunem ca cei care au mers din Emaus, "Nu ne ardeau inimile în noi aşa cum ne vorbea El pe drum?" Noi o cerem în Numele lui Isus, Care a dat promisiunea. Amin.

E-6 Eu citesc acum din două locuri în Cartea Genezei. Unul din ele se află în al 24-lea capitol, începând cu al 56-lea verset, se citeşte astfel.
Şi el le-a zis, Nu mă opriţi, văzând că DOMNUL mi¬a dat izbândă; lăsaţi-mă să plec să pot merge la stăpânul meu.
Şi ei au zis, Noi vom chema fata, să vedem ce spune ea. Şi ei au chemat-o pe Rebeca, şi i-au zis, Vrei să mergi cu acest om? Şi ea a zis, Eu voi merge.
Şi ei au trimis-o pe Rebeca cu a ei sor-... sora lor, şi doica ei, şi slujitorul lui Abraham, ...
Şi ei au binecuvântat-o pe Rebeca, şi i-au zis, Tu eşti sora noastră, să fii mama miilor de milioane, şi sămânţa ta să stăpânească poarta celor care îi urăsc.

E-7 Şi în Geneza 22, al 15-lea verset, noi citim.
Şi îngerul DOMNULUI l-a chemat pe Abraham din cer a doua oară,
Şi i-a zis, Pe mine însumi am jurat, zice DOMNUL, căci deoarece tu ai făcut acest lucru, tu nu ai ţin¬... ţinut fiul tău, singurul tău fiu:
Că în binecuvântare Eu te voi binecuvânta, şi în înmulţire eu îţi voi înmulţi sămânţa ta ca stelele din... cer, şi ca nisipul... pe malul mării; şi sămânţa ta va poseda poarta duşmanului lui;
Şi în sămânţa ta toate neamurile pământului vor fi binecuvântate; căci tu te-ai supus glasului meu.

E-8 Acum fie ca Domnul să adauge binecuvântările Lui la citirea Cuvintelor Lui. Acum mi-ar place să iau, dacă ar trebui să fie numit un text, subiectul meu în această dimineaţă, întâi, este, "Încercarea înaintea porţilor promise." Şi subiectul este: Posedând Porţile Vrăjmaşului.

E-9 Dumnezeu a încercat patriarhul, deoarece El i-a dat o promisiune. Şi când Dumnezeu face o promisiune, El vrea să fie sigur că această persoană este vrednică de promisiune, înainte ca El să împlinească ce a zis El sau ce promite El. Astfel lui Abraham i-a fost promis că prin sămânţa lui toată lumea va fi binecuvântată, că el va avea un fiu. Şi, acest fiu, din el va ieşi o Sămânţă care va binecuvânta tot pământul. Şi Abraham, când promisiunea i-a fost dată, era în vârstă de şaptezeci şi cinci de ani; şi Sarah, nevasta lui, era în vârstă de şaizeci şi cinci de ani. Dar Biblia ne spune că Abraham nu s-a poticnit la promisiunea lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci a fost tare, dând laudă lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu, în repetate rânduri, l-a încercat, dar el a venit la acel test final înainte ca binecuvântarea să se întâmple.

E-10 Şi acela-i felul cu toată Sămânţa lui Abraham. Dumnezeu ne dă acel test final chiar înainte ca El să dea promisiunea. Şi dacă a fost posibil, mi-ar place să spun ceva aici, personal, dar eu o voi reţine aceea. Acel test final, să văd cum veţi reacţiona asupra lui. Şi când El i-a dat lui Abraham această încercare, El l-a găsit pe Abraham tot aşa de adevărat cum era el când a început. Ce binecuvântare ar fi în dimineaţa aceasta dacă noi care luăm promisiunea Lui de vindecare şi vom sta tot aşa de adevăraţi cum am stat când ne-am ridicat aici şi am acceptat¬o. Nu contează ce a spus doctorul, staţi doar aşa de adevăraţi.

E-11 Şi când el a făcut aceasta, şi nu şi-a reţinut propriul lui fiu, ci a fost gata să înfigă cuţitul în pieptul lui Isaac, să-şi distrugă mărturia. El a mărturisit, peste tot pământul cunoscut cu care a fost familiarizat, că el urma să aibe acest fiu. Şi atunci când a venit fiul, i s-a cerut să-l dea înapoi şi să-şi distrugă singura speranţă care a avut-o ca mărturie a lui să fie împlinită. Şi când Dumnezeu a văzut că el era aşa loial acelei credinţe care a avut-o în Dumnezeu, Dumnezeu s-a uitat din ceruri şi El a zis, "Eu am jurat pe Mine însumi că te voi binecuvânta şi te voi înmulţi, şi sămânţa ta va poseda poarta duşmanului lui." Ce promisiune!

E-12 Şi Rebeca, care urma să fie mama acestui fiu important, promis, aşteptat, când ea a fost chemată la testul final al unui om străin pe care niciodată nu l-a văzut mai înainte. Numai ea a văzut lucrarea Duhului Sfânt. Şi când părinţii ei nu puteau decide deplin dacă ea să meargă cu acest străin sau nu, să fie nevasta unui bărbat pe care ea niciodată nu l-a văzut, ea a fost adusă la încercarea finală. "Noi vom aduce fata şi o vom lăsa pe ea să vorbească. Noi vom auzi din gura ei dacă ea va merge, da sau nu."

E-13 Acela-i felul cum este adus la toată Sămânţa lui Dumnezeu. Trebuie să fie gura voastră. Dumnezeu vrea să audă de la voi.

E-14 Deci când ea a fost pusă la încercare, ea nu a ezitat nici un minut. Ea a zis, "Eu voi merge." Îmi place asta. Nu, "Să mă mai gândesc. Să o studiez din nou." Ea a fost pe deplin convinsă! Aceia sunt oamenii pe care-i poate folosi Dumnezeu, când sunteţi pe deplin convinşi că Dumnezeu Îşi va ţine promisiunea. A zis, "Eu voi merge!"

E-15 Şi familia ei atunci, aşa de unşi, poate nu au ştiut-o, dar ei au profeţit în timp ce şi-au pus mâinile peste sora lor, şi fiica lor; această fată frumoasă, Evreică tânără, aşa cum au pus-o pe cămilă şi au trimis-o într-o ţară străină, printre oameni străini. Dar acolo era Ceva peste ei. Ei au zis, "Sămânţa ta să stăpânească poarta vrăjmaşilor lor. Tu să fii mama a mii de milioane."

E-16 Şi, astăzi, rasa aceea de oameni şi poporul lui pumnezeu sunt răspândiţi de la mare la mare, în jurul lumii. În învierea aceea ei vor fi ca stelele Cerului, ca luminile acelea strălucitoare care-şi iau poziţia, aşa cum se duc prin cer. Şi când ei vin, ei vor fi ca mările pe la... sau nisipul pe malul mării. Acolo vor fi mii de milioane din ei.

E-17 "Sămânţa ta va poseda poarta vrăjmaşului ei." Aceea este promisiunea jurată a lui Dumnezeu, "Sămânţa lui Abraham." Apoi, prin Duhul Lui Sfânt, văzând că mama urma să fie parte din fiul, de asemenea, deoarece ei sunt parte din trup. Atunci, Duhul Sfânt lucrând prin oamenii aceştia, a zis, "El... Sămânţa ta să stăpânească poarta vrăjmaşului." Atunci, Dumnezeu jurând că El va poseda poarta vrăjmaşului, atunci în ce poziţie pune aceea Biserica Dumnezeului cel viu?

E-18 Noi suntem Sămânţa lui Abraham. Căci, noi, fiind morţi în Cristos, noi suntem, ne îmbrăcăm cu Sămânţa lui Abraham şi suntem moştenitori cu El, sub aceeaşi promisiune jurată. Noi suntem Sămânţa lui Abraham, şi suntem moştenitori ai fiecărei promisiuni care i-a fost dată lui. Dar când vin încercările, acolo este unde cădem noi. Dar eu nu cred că Sămânţa adevărată a lui Abraham va cădea. Ei vor sta tot aşa de curajoşi şi loiali cum a stat Abraham.

E-19 Acum noi vedem că Dumnezeu nu poate spune ceva sau-sau să facă vreo promisiune fără ca El să o împlinească. El trebuie să o facă pentru a fi Dumnezeu. Cu ani mai târziu, când acelaşi popor, poporul promis, sămânţa lui Abraham erau în călătoria lor, mergând spre o-o ţară promisă, acolo era o poartă care s-a ridicat, şi i-a stat împotrivă, şi acesta era propriul lui frate, Moab, care a zis, "Tu nu vei trece prin ţara mea. Eu voi avea grijă ca tu să nu treci prin ţara mea."

E-20 El a zis, "Dacă vacile noastre vor mânca ceva din iarba ta sau dacă vor bea ceva din apa ta, noi îţi vom plăti pentru ea."
Dar el a zis, "Tu nu vei trece prin această ţară."

E-21 Dar promisiunea lui Dumnezeu a ţinut adevărat. Astfel ei au mers şi şi-au adus profetul lor, Balaam, şi l-au adus jos să blesteme poporul. Şi iată ce a zis el. Ei au încercat să-i arate cea mai rea parte a sămânţei binecuvântate, dar Dumnezeu i-a arătat partea cea mai bună a ei. El a zis, "Oricine blastămă pe Israel va fi blestemat, şi oricine îl binecuvântează va fi binecuvântat." Şi barele au fost lăsate jos şi Israelul a trecut câmpiile. Dumnezeu a promis că el va poseda poarta duşmanului lui.

E-22 Mai târziu, cu anii, acolo a venit unul cu numele Daniel, care era în linia acestei Seminţe loiale, şi în linia promisiunilor, deoarece el era Sămânţa lui Abraham. Şi Dumnezeu l-a ales înainte de întemeierea lumii, să fie profetul Lui, şi el a trăit brav şi el a trăit loial. Şi chiar într-o ţară străină, el a hotărât în inima lui, "Eu nu mă voi întina cu ei." Aceea este Sămânţa reală a lui Abraham; trăind într-o ţară care este diferită, locuind printre oameni care sunt diferiţi, dar totuşi viteaz pentru promisiunea aceea, "Eu nu mă voi întina cu ei. Eu voi sta adevărat."

E-23 Dumnezeu l-a pus la o încercare aşa cum a făcut cu tatăl lui, Abraham. Şi regele a zis, "Tu ori vei fi ca unul dintre noi şi te vei închina în felul cum ne închinăm noi, sau te voi arunca într-o groapă plină cu lei flămânzi."

E-24 Daniel, ca şi Abraham tatăl lui, a zis, "Tu poţi să mă arunci în groapa leilor, dar eu nu mă voi apleca la nici unul din chipurile tale. Eu nu voi lua religia ta formală. Eu voi sta adevărat lui Iehova."

E-25 Şi acolo a venit demonstrarea atunci. Regele şi-a ţinut promisiunea şi a luat profetul, sau i l-au adus sus şi l-a aruncat în groapa leilor. Şi când leii, duşmanii lui Daniel, s-au repezit spre profet, Dumnezeu şi-a ţinut promisiunea Lui. El a posedat poarta duşmanului lui. Dumnezeu a pus un Înger acolo înaintea acelor lei, şi a luat poarta. Dumnezeu Işi ţine promisiunea, "El va poseda poarta vrăjmaşului lui!" Dumnezeu a zis aşa.

E-26 Atunci mai erau încă trei acolo jos care s-au promis loiali cauzei, care au fost cu adevărat Sămânţa lui Abraham, şi acela era Şadrac şi Meşac şi Abednego, şi ei au fost puşi la încercare. Şi ei au zis, "Dacă nu vă aplecaţi când auziţi harfele cântând şi trâmbiţele sunând, dacă nu vă aplecaţi la religia noastră, şi să ieşiţi din lucrurile acelea pentru care voi staţi! Şi voi sunteţi toţi uzi, oricum. Religia voastră nu este mai mult decât a oricare altuia." Nu auzim noi aceea tot timpul? Dar religia lui Isus Cristos este diferită. Puterea învierii Lui este diferită. Noi suntem un popor diferit, un popor deosebit, o preoţie regală. Dumnezeu face deosebirea.

E-27 Dar când ei au zis, "Voi trebuie să deveniţi unul din noi." Ar fi fost în ordine cu Şadrac şi Meşac şi Abednego dacă ei au vrut să devină unul din ei, dar ei niciodată să devină unul dintre străini. Acum, ei au zis, "Dacă voi nu o faceţi, noi avem o uşă aici la un cuptor, care o putem deschide şi să vă aruncăm în el, şi voi veţi dori să deveniţi unul din noi."

E-28 Ei şi-au amintit promisiunea. Ei i-au mărşăluit drept în jos spre cuptorul aprins. Şi când ei au deschis uşa şi i-au aruncat în flăcări, vrăjmaşul lor care i-ar nimici, ei au posedat porţile vrăjmaşilor lor. Dumnezeu a trimis pe Fiul Lui în flăcările acelea de foc şi a răcorit brizele, şi a vorbit cu ei în timp ce ei arau acolo înăuntru. Promisiunea lui Dumnezeu a ţinut adevărată. Ei au posedat poarta vrăjmaşului. Încercaţi întâi, apoi ei au posedat poarta vrăjmaşului.
Nu a fost Isus Care a făcut promisiunea? "Dacă voi aduceţi măcar supărare la unul din aceşti micuţi, ar fi fost mai bine pentru voi să vi se atârne o piatră de moară de gât şi să fiţi înnecaţi în adâncul mării. Nici măcar să nu aduceţi o supărare la aceşti micuţi care cred în Mine. Şi aceste semne vor urma pe cei ce cred în Mine."

E-29 El a făcut o deosebire. El a făcut o arătare a celor care au crezut şi a celor care nu au crezut.
Acolo, întotdeauna, există trei gloate de oameni, acela este; necredinciosul, credinciosul prefăcut, şi credinciosul. Dar Dumnezeu are o cale de a dovedi cine este un credincios. Credinciosul acela stă ferm pe ce spune Dumnezeu a fi Adevărul. Da.

E-30 Acesta era Ilie, Tişbitul, când s-a ajuns la o demonstrare, încât el a crezut că el era singurul în naţiune care încă mai trăia pentru Dumnezeu. Şi regele urma să-l pună sub un proces. Şi ei l-au persecutat. Şi acea micuţă, regină vopsită, cu numele de Izabela, i-a ameninţat viaţa. Şi când s-a ajuns la o demonstrare, Ilie a posedat porţile vrăjmaşului lui şi a întors toată naţiunea iarăşi înapoi la Dumnezeu. Dumnezeu Işi ţine promisiunea.

E-31 Acesta era Moise, după ce a fost de asemenea în linia acestei Sămânţe regale, Sămânţa lui Abraham, că atunci când el a fost trimis jos în Egipt, să izbăvească pe copiii lui Israel; şi Dumnezeu i-a dat semne şi minuni să înfăptuiască, şi să lovească pământul, şi să aducă broaşte, şi pureci, şi întuneric, şi grindină, şi ploaie, şi foc, şi a făcut toate aceste miracole. Totuşi, când el i-a condus afară prin mâna lui Iehova, acolo a venit un timp când el a întâlnit poarta între el şi ţara promisă. Acolo era Marea Roşie, o barieră peste drum. Ei au fost închişi de armata lui Faraon, munţi, şi pustiuri, şi Marea Roşie. Dar Moise a păşit înainte şi a posedat poarta vrăjmaşului lui, şi a traversat Marea Roşie, încălţămintea uscată, ca şi cum ar fi umblat pe un drum plin cu praf. "El va poseda poarta vrăjmaşului." Dumnezeu a zis aşa, şi aceea o stabileşte.

E-32 A fost numai cu câţiva ani mai târziu când au venit încercările, şi biserica a fost toată zguduită, după cum este aşa de uşor pentru o adunare de oameni să facă când ceva doar nu pare să se întâmple în felul cum ar trebui să fie. Dumnezeu o face în felul acela. Dumnezeu aduce tensiuni în biserică, "Fiecare fiu care vine la Dumnezeu trebuie să fie încercat, şi dovedit, şi testat." El lasă boala să vă lovească. El lasă bolile să vină peste voi, să vă încerce şi să vă dovedească, să arate lumii că voi sunteţi într-adevăr Sămânţa lui Abraham. El o permite prin voia Lui Proprie. El permite dezastre. El permite ca prietenii să se întoarcă împotriva voastră. El permite toate lucrurile acestea, şi-l dezleagă pe Diavolul, să vă ispitească. Şi el face totul numai nu vă ia viaţa. El te-ar putea arunca într-un pat de suferinţă. El ar putea întoarce vecinii înpotriva ta. El ar putea întoarce biserica împotriva ta. El poate face aproape orice lucru, şi este voia lui Dumnezeu ca el să o facă. Noi suntem învăţaţi că aceasta este mai scumpă decât aurul, pentru noi.

E-33 Ce spuneţi despre Abraham cu Isaac, pe munte, acel căruia i-a fost dată promisiunea? Şi prin loialitatea lui şi cunoştinţa lui, şi credinţa lui în Iehova, este prin aceea, şi numai prin aceea, că Dumnezeu s-a uitat jos şi a zis, "Sămânţa lui va poseda porţile. Eu am jurat pe Mine însumi că Eu voi face aceste lucruri." Nu exista nici unul mai mare prin care El putea jura, dar El a jurat prin Sine însuşi.
Atunci, dacă El a lăsat ca Abraham să fie încercat până la punctul acela final, El trebuie să vă încerce pe voi şi pe mine pentru acel moment final, acel timp de decizie când totul este departe de tine. Tu trebuie să stai singur acolo. [Fratele Branham bate pe amvon de două ori – Ed.] Aleluia! Asta este.

E-34 Stai singur. Umbli acolo afară şi zici, "Chiar dacă El mă ucide, totuşi mă voi încrede în El." Aceea este Sămânţa lui Abraham. Acela-i Cel ce dă promisiunea. "Nu contează ce spun restul dintre ei, ce fac restul lor; căci eu şi casa mea, noi vom sluji pe Dumnezeu." A zis, "Dacă ceilalţi spun, 'Nu este nimic cu experienţa. Este o grămadă de agitaţie'; căci eu şi casa mea, vom sluji pe Dumnezeu."
Şi îmi place să iau parte cu Pavel chiar aici, şi să zic, "În calea care se numeşte 'erezie' aşa mă închin Dumnezeului părinţilor noştri."
"Deşi vor fi bârfitori în biserică, deşi ei vor fi amăgitori, şi deşi vor fi tot felul de profeţi falşi şi tot ce vine în biserică printre oameni, şi în vecinătate şi totul; dar cât despre mine şi casa mea, noi vom sluji Domnului. Chiar dacă toţi dintre ei nu mai vin, şi chiar dacă biserica devine rece, indiferentă; eu şi casa mea, vom sluji Domnului. Chiar dacă s-a făcut rugăciune pentru cineva şi nu s-a făcut sănătos; aceea nu are nimic de-a face cu aceasta; căci eu şi casa mea, noi slujim Domnului." Testările şi încercările.

E-35 Oamenii nu sunt infailibili, dar Dumnezeu este. Omul, voi vă puneţi gândul la un om, el va face o greşeală. Poate nu cu voia, dar el o va face. Dumnezeu permite ca el să o facă aşa ca El să poată să vă zguduie credinţa de la om. Credinţa noastră nu este în înţelepciunea omului, ci în puterea învierii lui Isus Cristos. Acolo este unde adevărata Sămânţă a lui Abraham îşi odihnesc promisiunea lor. Deoarece, ei pot numai să fie Sămânţa lui Abraham când ei primesc Duhul Sfânt. Fără Duhul Sfânt ei nu sunt Sămânţa lui Abraham. Aceeaşi credinţă care era în Abraham vine în credincios. Nu contează ce are loc sau câte de contrar, credinciosul mărşăluieşte drept înainte.

E-36 Spionii s-au întors înapoi şi au zis, "Oh, este-este nebunie să încercăm. Nu este nevoie să mergem mai departe, deoarece oamenii aceia sunt aşa de uriaşi acolo. Şi ei au mari guverne, şi ei-ei au suliţe, şi, păi, noi chiar arătăm ca lăcustele pe lângă ei."

E-37 Eu nu ştiu, dar sunt convins să cred aici că Iosua era doar un bondoc mărunţel, doar un mititel, om mic. Eu îl pot vedea sărind sus, pe-pe un fel de cutie, şi a zis, "Bărbaţi şi fraţi," la două milioane de oameni, "noi suntem mai mult decât în stare să-i luăm!" Vedeţi? De ce? Acolo era o Sămânţă a lui Abraham. Dumnezeu a dat promisiunea. Aceea era posesia lor. Dumnezeu a dat promisiunea. Nu contează ce era opoziţia, Sămânţa adevărată a lui Abraham a zis, "Noi putem să o luăm deoarece Dumnezeu ne-a dat-o nouă!"

E-38 Acolo staţi voi în dimineaţa aceasta. [Fratele Branham bate din palme de două ori – Ed.] Acolo stă Biserica Dumnezeului cel viu. Mie nu-mi pasă ce spune oricare altul, ce spune doctorul, ce este orice, ce spune necredinciosul, noi suntem mai mult decât potriviţi pentru orice care vine pe aici. Noi suntem Sămânţa lui Abraham, şi noi vom poseda poarta duşmanului nostru, nu contează ce este duşmanul. Dumnezeu a dat promisiunea. Aceea era a lor, posesiunea lor.

E-39 Vindecarea este posesiunea voastră. Salvarea este posesia voastră. Duhul Sfânt este posesia voastră. Şi există mari, mii de predicatori şi aşa mai departe în ţară astăzi, care zic, "Aceea nu este aşa." Dar Sămânţa lui Abraham ştie că este aşa. Ei intră drept înăuntru şi posedă porţile duşmanului. Dumnezeu a zis că ei vor poseda. Ei o cred deoarece aceasta este o promisiune. "Sămânţa lui va poseda poarta duşmanului." Acum voi veţi trece prin examene, încercări.

E-40 Şi Iosua a stat acolo, loial. Micuţul om a zis, "Mie nu-mi pasă cât de mari sunt ei. Mie nu-mi pasă ce fel de suliţă au ei, cât de mari sunt zidurile cetăţilor lor, şi cât de mare este. Promisiunea noastră este, că, 'Poarta va fi posedată de Sămânţa copiilor lui Dumnezeu,' şi noi vom merge acolo să îi luăm. Noi suntem mai mult decât în măsură pentru ei." Oh, aceea este Sămânţa adevărată.

E-41 Mulţi dintre ei care au fost născuţi, sămânţă naturală, au zis, "Noi doar nu o putem face. Nu este nevoie să încercăm. Vedeţi, noi suntem depăşiţi numeric. Noi suntem întrecuţi în clasă; noi suntem totul." Nu contează, el nu ar... Ei se uitau la, vedeţi, ce a văzut ochiul. Şi Iosua s-a uitat la ce a spus Dumnezeu.

E-42 Sămânţa lui Abraham nu se uită la nici unul din lucrurile naturale. Ei se uită la ce a zis Dumnezeu. Aceea este promisiunea. Cum ar fi dacă Abraham s-ar fi uitat la natural? La o femeie în vârstă de o sută de ani... Nouăzeci, avea ea. Şi el era de o sută. Şi a trăit cu ea de când ea era o fetiţă, şi el era un băieţel, şi fără sămânţă. El nu s-a uitat la lucrurile acelea.
El a zis că el a socotit lucrurile acelea ca şi cum ele nu erau, căci el s-a uitat numai la ce a spus Dumnezeu. "Eu te voi binecuvânta, Abraham, şi Eu îţi voi da sămânţă prin Sara." Şi el a crezut-o. Voi nu vă uitaţi la opoziţie. Noi ne uităm la ce a spus Dumnezeu. Dumnezeu a zis-o, aceea o stabileşte.

E-43 Astfel atunci când el a venit jos la Iordan, când Iosua a fost făcut comandant şef al armatei, şi ei au venit jos până chiar la marginea apei şi puteau privi dincolo şi să vadă Ierihonul. Dar, între ei, când Iosua şi-a pregătit armata, acolo era o poartă. Poarta aceea era numită Iordan.
Dar promisiunea lui Dumnezeu este bună la fiecare poartă.
Nu contează ce poartă este, promisiunea lui Dumnezeu este bună. "El va poseda porţile duşmanului lui." Aceea o stabileşte. Când el a venit jos la Iordan în dimineaţa aceea, poate, eu voi crede că Diavolul avea nori de furtună atârnând peste tot, apele mari noroioase rostogolindu-se în jos, câmpiile erau cuprinse de un potop. Oh, ce timp de ispitire! Dar Iosua a zis, "Pregătiţi-vă, voi veţi vedea Gloria lui Dumnezeu." Şi ei s¬au sfinţit şi s-au pregătit, pregătindu-se când totul se părea a fi contrar. Dar aceea era Sămânţa lui Abraham, despre care Dumnezeu a jurat, "Eu îi voi da poarta." El a venit la Iordan, aceea era poarta lui, şi el a posedat-o.

E-44 Una din dimineţile acestea şi eu trebuie să vin jos la acea ultimă poartă. Voi trebuie să veniţi jos la Iordan, dar Sămânţa lui Abraham va poseda poarta. Nu contează ce este aceasta, el va poseda poarta fiecărui vrăjmaş.

E-45 Toţi oamenii aceia erau oameni mari. Ei au murit în linie. Dar, în final, într-o zi în Betleemul din Iudeea, Sămânţa Regală s-a născut. Căci, toţi ceilalţi au fost doar umbre. Sămânţa Regală s-a născut, nu dintr-un om. Ci El a fost născut printr-o fecioară, cu Puterea în venele Lui să biruiască moartea şi iadul. Dumnezeu a făcut o promisiune. Un om obişnuit nu o putea face. Dar dacă Dumnezeu face o promisiune, El este doar acelaşi Dumnezeu care era cu câteva minute înainte, cu Abraham, Iehova-jireh, Domnul va rândui calea să ia poarta. Cum o vom face noi? Iosua a murit. Moise a murit. Restul lor au murit. Dar Dumnezeu a zis, "El va poseda poarta vrăjmaşului." Cum va poseda El moartea? El are o cale să facă lucrurile. "El va poseda poarta vrăjmaşului lui."

E-46 Sămânţa Regală s-a născut. El a fost ispitit în tot felul ca şi noi. Chiar aşa cum voi trebuie să fiţi ispitiţi, aşa a fost El. Diavolul repede L-a luat, când El a primit Duhul Sfânt, în pustie pentru patruzeci de zile şi nopţi, să fie ispitit. Şi când El a venit afară... Şi la moartea Lui, ei au bătut cuie în mâinile Lui, şi L-au scuipat în faţă. El a trecut prin fiecare boală. Dar când El a fost aici pe pământ, El a dovedit că El poate învinge boala. Când mama nevestei lui Petru zăcea bolnavă, de friguri, El a atins mâna ei şi febra a părăsit-o. Când leprosul a strigat la poartă, "Necurat! Necurat! Dacă Tu vrei, Tu mă poţi face sănătos."

E-47 El a zis, "Eu vreau. Fii sănătos." El a biruit şi a luat poarta leprei. El a luat poarta febrelor.
El a făcut fiecare natură săi se supună Lui. El era Sămânţa lui Abraham, Sămânţa Regală, Cel la care i s-a dat promisiunea; Lui, Abraham şi toată Sămânţa care l-a urmat, până la Sămânţa Regală, şi toată Sămânţa după El. Promisiunea lui Dumnezeu este adevărată. El a biruit boala.
El a biruit ispitirea. Când duşmanul L-a scuipat în faţă, I-a lovit falca, El a întors partea cealaltă. Când ei au smuls barba de pe faţa Lui şi L-au scuipat, El niciodată nu s-a supărat pe ei. El a biruit poarta ispitirii şi a luat-o.

E-48 Atunci voi ziceţi, "Nervozitatea mea nu mă va lăsa să o fac." Voi, Sămânţă a lui Abraham, da, domnule, El a biruit-o pentru voi.

E-49 Când ei s-au enervat pe El, El nu s-a enervat înapoi. Când au făcut haz de El, El a tăcut. Când El a fost numit un drac, El a tăcut. El avea o treabă, şi aceea era treaba Tatălui, şi El a mers să o facă. Apoi, în final, ei L-au dus la o cruce. Moartea a trebuit să-I stea în faţă. Toţi ceilalţi au biruit mările, şi au biruit natura, şi au biruit leii, şi ei au biruit focul. Ei au biruit totul în afară de moarte. Dar aici era Unul zvâcnind în creierul Lui, venele Lui, şi a avut Puterea de biruire a morţii. Astfel ei I-au luat mâinile şi L-au întins şi L-au pironit pe o quce. Ei L¬au bătut şi L-au dezbrăcat până când oasele Lui Îl priveau. Dar când ei au făcut-o, şi ei au făcut tot ce au putut face, moartea L-a lovit, zicând, "Acum eu Te voi lua aşa cum l-am luat pe Iosua. Eu Te voi lua cum l-am luat pe Daniel. Şi eu voi face toate acestea deoarece eu Te voi face să mori."

E-50 Şi El a murit încât soarele s-a ruşinat de sine. El a murit încât natura s-a ruşinat şi nu a mai putut să funcţioneze. Soarele a asfinţit la amiază. Stelele nu se iveau. El a murit încât elementele erau aşa de întunecate încât nu vă puteaţi vedea mâna înaintea voastră, în mijlocul zilei. Îmi imaginez că natura a zis, "Să mor împreună cu El."

E-51 Frate! Atunci Diavolul i-a trimis sufletul Lui scump în groapa fără fund a iadului. Acolo porţile s-au deschis, dar El a ieşit afară a treia zi, l-a biruit. Amin. "Sămânţa Lui va poseda poarta vrăjmaşului." A biruit moartea! El a biruit iadul. În acea dimineaţă de Paşte, El a biruit mormântul. Acum noi stăm, mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit.

E-52 În Ziua Cincizecimii El a trimis jos Duhul Sfânt, să continue, prin Neamuri, să scoată o Sămânţă a promisiunii. Să dea Neamurilor, lepădaţilor, să le dea botezul Duhului Sfânt, să-i aducă în Promisiune. Acum noi avem un drept să biruim toate bolile. Noi nu trebuie să o biruim; ea este deja biruită. Noi doar trebuie să pretindem promisiunea şi să mergem să o luăm. Ea este deja biruită. Moartea este biruită. Iadul este biruit. Boala este biruită. Ispitirea este biruită. Toţi dracii sunt biruiţi. Iadul este biruit. Moartea este biruită. Mormântul este biruit. Noi stăm în poartă, luând-o, nu trebuie să tragem un foc. Deja s-a plătit pentru ea.

E-53 Vrăjmaşul Lui, El va poseda poarta vrăjmaşului lui. Cât de multe? Mii de milioane. El va poseda poarta vrăjmaşului lui, fiecare vrăjmaş. El a înviat din morţi. Noi o posedăm deoarece El ne-a dat-o. Este toată un dar gratuit, pe lângă toate acelea, şi tot ce a făcut El, şi a biruit fiecare poartă. El a biruit boala, a luat poarta. Singurul lucru cţ avem de făcut este să mergem sus la poartă, să zicem, "În Numele lui Isus Cristos, Biruitorul!" Amin.

E-54 Când vine timpul să mori, şi moartea zice, "Priviţi-mă cum îl fac să-şi retragă religia."

E-55 "În Numele lui Isus Cristos din Nazaret, retrage-te, Iordanule!" Sămânţa lui Abraham ia poarta.

E-56 Păi, Pavel a zis, când ei se pregăteau să-i taie capul, o Sămânţă a lui Abraham, el a zis, "Moarte, unde îţi este boldul? Mormântule, unde îţi este biruinţa? Mulţumiri fie lui Dumnezeu Care ne dă biruinţa prin Isus Cristos."

E-57 El va poseda poarta vrăjmaşului lui, o va lua. Acum, el nu este izbit la poartă. El o va birui şi o va lua. El o va poseda. Aceea este în puterea lui Proprie.

E-58 În Biserica viului Dumnezeu, în dimineaţa aceasta, stă Puterea să vindece toate bolile. În Biserica viului Dumnezeu stă Putere să biruie toată ispitirea. În posesia Bisericii viului Dumnezeu, în dimineaţa aceasta, zace Puterea să înlănţuie păcatul şi să-l arunce, şi să primiţi botezul Duhului Sfânt, în Biserica lui Isus Cristos.
"Orice doriţi, cereţi în Numele Meu, şi vi se va da. Încă puţină vreme, şi lumea (cei ce nu sunt Sămânţa, sămânţa neregenerată) nu Mă va mai vedea. Dar voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii." Ce? Sămânţa Regală. "Lucrările care le fac Eu, le veţi face şi voi. Eu Mă verific că Eu sunt cu voi, căci aceste semne îi vor urma pe cei ce vor crede."
El va poseda sămânţa vrăjmaşului lui. El va poseda.
Sămânţa Lui va poseda poarta vrăjmaşului lui, nu contează ce este poarta. Dacă este boală, ispite, păcat, orice poartă este, ea este biruită. Şi Sămânţa lui Abraham o posedă.

E-59 Nu sunteţi fericiţi, în dimineaţa aceasta, să ştiţi că noi stăm acum mai mult decât un biruitor, mai mult decât un biruitor?
Oh, nu există nimic despre ce să vă luptaţi. Lupta s-a terminat. Fluierul a suflat. Steagul s-a ridicat. Şi în mijlocul fiecărei grămezi de păcat, fiecare mijloc al fiecărei camere de boală, este crucea veche zgronţuroasă, plantată prin Sângele lui Isus Cristos, un Biruitor. Singurul lucru ce-l facem noi este să credem, priviţi şi trăiţi.
"Eu voi fi cu voi. Eu voi dovedi. Oamenii vin în zilele din urmă, şi zic, 'Oh, bine, aceea era.' Dar Eu voi fi cu voi. Şi tocmai lucrurile care Eu le-am făcut, aici pe pământ, Eu voi fi în voi, făcând chiar acelaşi lucru. Atunci ei vor şti. Ei Mă vor vedea. Poporul Meu Mă va vedea. Sămânţa lui Abraham Mă va vedea. Ei Mă vor cunoaşte. Ei Mă vor recunoaşte. Ceilalţi Mă vor numi, 'Beelzebub,' chiar aşa cum au făcut. Dar voi Mă veţi cunoaşte, căci Eu voi fi cu voi. Voi Mă veţi vedea, veţi vedea cu ochiul vostru. Voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar până la sfârşitul lumii, chiar aceleaşi lucruri care le fac Eu. Cel ce crede în Mine, lucrările care le fac Eu le va face şi el, acelaşi fel de lucrare."

E-60 Şi, astăzi, Biserica viului Dumnezeu are privilegiul de a sta şi să vadă pe biruitorul, Isus Cristos înviat, Fiul viului Dumnezeu, stând prezent, locuind în Biserica Lui, făcând acelaşi lucru care El l-a făcut atunci. Atunci noi posedăm poarta fiecărui duşman.

E-61 Dacă aveţi un vrăjmaş în dimineaţa aceasta, atunci, fratele meu, există numai... Dacă sunteţi o Sămânţă a lui Abraham, după ce aţi auzit aceasta, nu există suficienţi draci în iad care poate să ţină poarta aceea înaintea voastră. Ea se va deschide. Mie nu-mi pasă ce este aceasta. Voi mergeţi acolo sus ca o Sămânţă promisă, zicând, "Eu pretind aceasta pentru mine. Aceasta este a mea, deoarece Dumnezeu a jurat că El va învia pe Isus, şi, prin Isus, eu o voi birui. Eu vin în Numele acelui Biruitor, Isus Cristos. Dă-te înapoi. Eu trec pe aici." Amin. "El va poseda poarta vrăjmaşului." Apoi ridică-te acolo sus, cu umerii în spate şi scutul vostru strălucind, acoperit cu Sângele Domnului Isus. Vrăjmaşul îl va recunoaşte.

E-62 Voi aveţi nevoie. Vorbiţi cu El acum în timp ce ne rugăm, voi de aici, în dimineaţa aceasta, în timp ce aveţi capetele aplecate. Şi dacă aveţi o nevoie, vreţi doar să vă ridicaţi mâna spre Isus? Şi doar să o vorbiţi în inima voastră, în inima voastră, şi ziceţi, "Doamne, Tu îmi cunoşti nevoia. Acum, eu am auzit, în dimineaţa aceasta, şi aceea este Biblia, 'El va poseda poarta vrăjmaşului.' Eu vin să posed poarta. Poate eu am o mânie. Poate eu am nevoie de Duhul Sfânt. Păcatul m-a legat. Eu am nevoie. Dar eu vin la poartă acum. Eu o voi lua în dimineaţa aceasta, poarta mea. Deci, dă-te la o parte, eu trec dincolo."

E-63 Binecuvântat Domn, Tu ai văzut toate mâinile acestea. Şi Tu ştii că acesta-i Cuvântul Tău, Doamne. Eu doar L-am citat, şi am adus jos prin Scripturi. Caracterele Bibliei, despre cum ei şi-au supus împărăţii şi au lucrat neprihănire, şi au stins focul, violenţa focului, şi au scăpat de tăişul sabiei, şi au închis gurile leilor, şi, oh, mai mult, femeile şi-au primit morţii lor înapoi la viaţă, şi multe lucruri, deoarece Tu ai promis-o. Aceasta-i promisiunea Ta, "Sămânţa lui." "Sămânţa Ta, Abraham, va poseda poarta vrăjmaşului." Şi Tu îţi ţii promisiunea.

E-64 Acum dă-le, Doamne, dorinţa inimii lor. Fie ca ei să plece de aici o persoană diferită. Fie ca ei să meargă, ştiind că ei sunt-ei sunt biruitori, pentru că Sămânţa Regală a biruit pentru ei. Împăratul Regal, când El a venit, născut dintr-o fecioară, El a biruit fiecare vrăjmaş, chiar până la moarte. Deci moartea însăşi nu poate speria Sămânţa lui Abraham. Noi avem promisiunea că noi vom moşteni pământul, şi ne vom reîntoarce iarăşi într-un fel mai glorios, într-un trup glorificat, după ce ultimul vrăjmaş este pus sub picioare, a singurului şi ultimul copil al lui Dumnezeu care va veni în Împărăţie.

E-65 Dacă acolo sunt acei cu mâinile sus, Doamne, care sunt păcătoşi, salvează-i. Cei care sunt decăzuţi, lasă-i să ştie că ei nu trebuie să rămână un decăzut. El poate poseda acea poartă a decăderii. Poate acela cu o mânie, sau o-o limbă vulgară, murdară, sau o inimă pofticioasă, sau una lacomă, după bani, sau-sau ceva lucru murdar, lasă-i să ştie că ei pot poseda poarta aceea. Poate aceasta-i boală, Doamne, suferinţe. Ei pot poseda poarta aceea, "Căci El a fost rănit pentru fărădelegile noastre, zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea era peste El, şi prin rănile Lui am fost vindecaţi." Noi suntem biruitori, în dimineaţa aceasta. Admite aceasta, Doamne.
Şi pe lângă toată aceea, acea lucrare mare care a fost făcută Ade El, încă El este cu noi. Încă, El a promis că El o va face. "Încă puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul epocii." Mă rog, Tată, ca Tu să Te faci cunoscut la fiecare şi la toţi, în dimineaţa aceasta. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-66 Voi credeţi asta a fi adevărul? [Adunarea zice, "Amin." – Ed] Solemn o credeţi a fi Adevărul, nici o undă de îndoială în inima voastră. Acum doar amintiţi-vă aceasta. Lucrarea Duhului Sfânt este aşa de simplă încât confundă mintea intelectuală. Cele mai simple lucruri care eu vreo dată... Eu am văzut Duhul Sfânt făcând aceasta. Eu aş spune lucruri care, păi, eu nu aş gândi despre aceasta ca fiind în felul acela. Dacă trebuia să-mi folosesc mintea mea, eu aş zice, "Ei bine, aceea nu putea fi corect." Dar aceasta întotdeauna este corect. El face lucruri doar aşa de simplu. Şi El face lucruri să Se facă cunoscut la poporul Lui. Dumnezeu este cu poporul Lui. El este în mijlocul poporului Lui. El îi iubeşte. Şi El vrea să facă pentru ei; şi să-i ajute; şi doar să-i lase să ştie, nu ce va face El, ci ceea ce El a făcut. El deja a făcut-o. Este a voastră. Ea vă aparţine. Este un dar gratuit de la Dumnezeu Tatăl nostru, către Biserica Lui.

E-67 Acum cât de răsucită va fi mintea intelectuală, ca şi în zilele lui Daniel, şi în zilele copiilor Evrei, şi-şi în multe despre care am vorbit în dimineaţa aceasta. Vedeţi, marea lume intelectuală în ziua aceea era tot aşa de greu de biruit cum este ea acum. Acesta întotdeauna a fost vrăjmaşul, în felul lor de a vedea, şi ştiinţa lor modernă şi lucrurile, erau tot aşa de complicate şi lucruri, pentru minte atunci, cum este a noastră astăzi. Vedeţi, era acelaşi lucru. Dar acolo erau aceia, întotdeauna, care au îndrăznit să stea acolo şi să zică, "Dumnezeu este corect. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat."

E-68 Şi, voi, voi nu trebuie să biruiţi, deoarece El a biruit. Singurul lucru care-l aveţi de făcut este doar să mergeţi sus şi să-l luaţi, staţi în poartă, ziceţi, "Este al meu. Acesta este al meu. Dumnezeu mi l-a dat, salvarea mea. Dacă eu vreau Duhul Sfânt, Dumnezeu mi L-a dat. Promisiunea este pentru mine, pentru copiii noştri, pentru cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul." De aceea stau eu. Doar...

E-69 Slujba mea, de acest discernământ şi aşa mai departe, ea se va termina curând acum. Oh, aceasta va fi întotdeauna acolo. Dar curând se va termina aceasta, căci va merge la ceva mai mare. Înţelegeţi? Ea merge înainte în sus; de la a apuca mâna, până la discernământ, şi acum ea se pregăteşte să facă alta. Vedeţi? O vedeţi? Priviţi-o şi ştiţi că aceasta-i adevărat. Vedeţi? Eu ştiu că acesta-i Adevărul. Şi ea va merge mai mare, mai înaltă, mai bună. Sigur. Păi, El a promis-o. Şi ce promite El, El face. El nu poate da greş în promisiunea Lui. Şi ce este aceasta? Prezenţa Lui veşnic vie cu noi, să o lase, să vă facă de cunoscut că El a luat poarta pentru voi.

E-70 El era Sămânţa Regală. Nimeni nu putea lua acele porţi decât El. Toţi aceia de acolo din urmă erau umbre ale venirii Lui. Dar când El a venit, a terminat toată lupta. Lupta s-a sfârşit la Ghetsimani şi la Calvar. Iar acum noi doar stăm, ca biruitori. Nu mai este luptă de luptat. Noi... Lupta este terminată. Noi doar o posedăm, contractul abstract la ea. O garanţie scrisă de Dumnezeu, Tatăl nostru, Care a ridicat mâna Lui, a zis, "Eu voi jura pe Mine însumi că Sămânţa lui va poseda poarta vrăjmaşului." Acolo este ea. Ea este deja luată. "El a fost rănit pentru fărădelegile noastre. Cu rănile Lui noi am fost vindecaţi." Aceasta deja s-a făcut. Este lucrare terminată. Noi doar o posedăm. "Şi lucrările care le fac Eu, le veţi face şi voi." Regele este cu noi, în dimineaţa aceasta. Binecuvântările Lui mari, Duhul Sfânt, se mişcă peste noi. Să simţi acel simţământ glorios, să ştii că este exact cu... în linie cu Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta ne dă o consolare aşa de minunată, să ştim căci-căci Dumnezeu este Tatăl nostru.

E-71 Acum, eu cred, el a-el a dat cartonaşe de rugăciune în dimineaţa aceasta? Eu i-am spus, bine, dacă nu erau mai mulţi decât oamenii tabernacolului, păi, să nu dea cartonaşe de rugăciune. Dar dacă acolo-acolo erau în număr de zece, cinsprezece oameni, sau ceva, străinii în poartă, păi, să dea cartonaşe de rugăciune, aşa ca să-i putem aduce sus să ne rugăm pentru ei. Câţi sunt un străin cu noi în această dimineaţă. Ridicaţi-vă mâna. Oh, vai! Sigur. Există cinsprezece sau douăzeci din aceia. În ordine. Noi vom alinia aceste cartonaşe de rugăciune şi-i vom aduce sus la platformă. Vedeţi, motivul că am zis despre oamenii "tabernacolului," ei sunt aici.

E-72 Acest discernământ. Amintiţi-vă, eu vorbesc aceasta. Discernământul va fi curând la sfârşit. Acolo va fi ceva cu aşa mult mai mare şi cu aşa mult mai bun, chiar în cale. Acolo a fost, că eu ştiu, vedeţi voi vă uitaţi la doi fraţi acum, care stăteau cu mine ieri, când aceea s-a întâmplat, vedeţi, şi ziua anterioară, când aceea s-a întâmplat. Şi aceea este de trei ori în rând, acum, aceasta s-a întâmplat, o confirmare că aceasta este chiar acum aproape, vedeţi, doar este pe punctul de a avea loc.

E-73 Acum; Doamne, Tu eşti Dumnezeu, şi noi suntem slujitorii Tăi. Noi Iţi mulţumim pentru Cuvântul Tău, pentru Duhul Sfânt Care a binecuvântat inimile noastre. Şi acum noi suntem fericiţi. Noi şedem aici, ştiind că noi suntem biruitori. Noi deja posedăm toate porţile vrăjmaşului. Aceasta ni s-a dat, şi noi avem cheia principală în mâna noastră. Numele lui Isus Cristos va des-... deschide fiecare poartă a vrăjmaşului. Luaţi această cheie, cheia Numelui lui Isus, şi des-... deschideţi fiecare poartă a vrăjmaşului care v-a legat departe de orice promisiune.
Şi, Dumnezeule, în dimineaţa aceasta noi venim în Numele lui Isus, cu această cheie, să deschidem porţile pentru cei bolnavi şi suferinzi. Căci este scris în-în Cuvântul Lui, "În Numele Meu ei vor scoate draci. Ei vor vorbi în limbi noi. Şi dacă ei vor lua şerpi, sau vor bea ceva lucru mortal, aceasta nu-i va vătăma. Ei îşi vor pune mâinile peste bolnavi şi ei se vor însănătoşi." Noi ştim că lucrurile acelea sunt adevărate. Şi acordă, în dimineaţa aceasta, Doamne, ca ei să, oamenii să fie în stare să vadă asta, prin manifestarea Cuvântului făcut trup şi locuind printre noi, că, "El a fost rănit pentru fărădelegile noastre; cu rănile Lui am fost vindecaţi." Şi fie ca ei să accepte aceasta şi să fie vindecaţi, în dimineaţa aceasta, de toate bolile şi infirmităţile şi necazurile lor. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-74 Vrei să cânţi, Teddy, Crede Numai, liniştit şi încet, dacă vrei.
Şi ce? Ai început tu de la unu? Numărul unu, cartonaşul de rugăciune. Unu, doi, trei; patru, cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece, sau orice mai este. În ordine. Aţi vrea voi doar liniştiţi, dacă vă puteţi ridica, să veniţi de partea aceasta.
[Cineva zice, "Câţi ai chemat?" – Ed.] Ha? [Cineva zice, "Asta-i tot. Asta-i tot."] Vreo...
Să vedem, numărul unu, numărul doi. Cine are cartonaşul de rugăciune numărul unu? [Un frate zice, "Eu îl am." – Ed.] Da. Numărul doi. Bine, domnule. Numărul trei, numărul patru, numărul cinci, numărul şase, numărul şapte, numărul opt, numărul nouă, numărul zece.

E-75 În timp ce ei îşi fac drum şi îşi ia poziţiile lor să stea, mi-ar place să pun întrebarea la unii din restul dintre voi. Cât de mulţi, există ceva oameni ai tabernacolului aici, care sunt bolnavi? Oamenii tabernacolului, ridicaţi-vă mâna. Vreo cinci... patru, cinci, şase, şapte, opt. Opt sau nouă mâini. Există cineva aici în tabernacol, care nu este de aici de la tabernacol, ei sunt străini cu noi, deşi aţi fi putut intra după serviciu şi nu aţi primit un cartonaş de rugăciune? Vreţi să vă ridicaţi mâna? Oricine care are nevoie de Dumnezeu, care nu este... care-care nu vine la acest tabernacol. Oricine aici care nu sunt membri acestui tabernacol, şi-şi totuşi sunteţi bolnavi şi nu aveţi un cartonaş de rugăciune, voi vreţi să fiţi amintiţi ţn rugăciune? Vreţi să vă ridicaţi mâna, fiecare persoană? În ordine. Asta-i bine. În ordine.

E-76 Acum eu vă voi cere dacă veţi fi cât se poate de respectuoşi, doar pentru un-doar câteva minute, şi apoi noi vom începe îmediat şi începem. Acum să vedem. Cât loc mai ai rămas, Frate Billy? În ordine. Este acela care are numărul zece acolo sus? Eu am chemat unul la zece.
Unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece, cinsprezece, să se ridice. Dacă ei sunt numărul zece, unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece, cinsprezece, să se ridice. În ordine. Unu, doi, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece, unsprezece, doisprezece. Mai lipsesc încă doi, de la unu la cinsprezece. [Fratele Branham numără încet – Ed.] Cinsprezece, şaisprezece, şaptesprezece, optsprezece, nouăsprezece, douăzeci.

E-77 Oh, aşteaptă un minut. Eu-eu i-am spus să dea cartonaşe de rugăciune doar la oameni care nu erau cu tabernacolul. Aşa este. Vedeţi? Căci, aceasta ar fi, vedeţi, discernământ. Oamenii spun, "Aceşti oameni vin la tabernacol." Vedeţi? Eu-eu vă spun. Câţi au fost aici... niciodată nu aţi fost aici înainte? Să vă văd mâinile, nimeni care au fost vreodată într-una din adunările mele înainte. În ordine. În ordine.
Acum, în ordine, doar un moment acum, Frate Teddy.

E-78 Acum eu aş putea spune aceasta, că, voi toţi aţi auzit de adunări, cum merg, totuşi, nu-i aşa, toţi oamenii au fost în adunări? Vedeţi? Când Domnul nostru Isus a fost aici pe pământ, El nu a pretins să fie un vindecător. El era Sămânţa lui Abraham, cu certitudine, şi El avea promisiunea cu El. El a zis că El nu a făcut nimic până când Tatăl I-a arătat. Este aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Şi El a zis, "Eu nu pot face nimic până când Tatăl îmi arată ce să fac." Şi El a văzut-o prin... Nu "până când Tatăl Îmi spune." "Până când Tatăl Îmi arată." Sfântul Ioan 5:19, "Ce Eu văd pe Tatăl făcând, tot aşa face şi Fiul."

E-79 Acum când El-El a venit, noi aflăm, la începutul slujbei Lui, că după ce El a luat scaunul lui David... [Porţiune goală pe bandă-Ed.] Spiritual vorbind, cei...
Când Duhul Sfânt a venit peste El la botezul, lui Ioan, şi El a devenit Mesia unsul. Acum, amintiţi-vă, El era Fiul lui Dumnezeu când El s-a născut. El era Fiul lui Dumnezeu născut din fecioară. Dar când El a devenit Mesia, este când Duhul Sfânt a venit peste El, căci mesia înseamnă "cel uns." Vedeţi? Şi El era Cel uns când Duhul Sfânt a venit peste El. Voi m-aţi auzit predicând despre Mielul Şi Porumbelul. Apoi noi aflăm, când El... După cele patruzeci de zile ale Lui de ispitire, El a venit afară.

E-80 Şi cum a început slujba Lui, şi cum s-a terminat? Noi aflăm că, în slujba Lui că acolo era un om cu numele de Andrei, care a mers şi a găsit pe fratele lui, Simon, un pescar, şi l-a adus la Isus. Şi Isus i-a spus, a zis, "Numele tău este Simon. Numele tatălui tău este Iona. De acum înainte tu te vei numi Petru, care înseamnă 'pietricică."' Vă amintiţi de aceea? Şi acest ins a fost aşa de uimit la ce i-a spus Isus!
Acum, trebuia Mesia să facă aceea? Câţi o ştiu, ziceţi "Amin." [Adunarea zice, "Amin" – Ed.] El trebuia să fie Profetul-Dumnezeu. Da, domnule. Moise a zis, "Domnul Dumnezeul vostru va ridica un Profet asemănător mie. Se va împlini că dacă cineva nu va asculta de acest Profet va fi stârpit din popor."

E-81 Acum, deci când noi aflăm, mai târziu, El... "El a venit la ai Săi Proprii." Cine erau aceia? Iudeii, prin natură. "Şi astfel ai Săi Proprii nu L-au primit," astfel El a trebuit atunci... Acum aceasta trebuie să meargă la Neamuri, vedeţi, căci ai Lui Proprii nu L-au primit. "Dar la toţi aceia care L¬au primit, El le-a dat putere să devină fiii lui Dumnezeu." Deci acum El s-a întors spre Neamuri, şi a fost, de două mii de ani. Dar acum observaţi lucrurile care le-a făcut El.

E-82 Apoi Filip, după ce el a văzut că s-a făcut aceasta, el a mers şi l-a găsit pe Natanael, şi i-a spus lui Natanael pe cine a aflat el şi ce a făcut EL Şi aceea l-a uimit. El abia o putea crede. Dar când el a ajuns în Prezenţa Domnului Isus, când el a aflat unde era El, a venit sus în Prezenţa Lui, Isus a zis, "Iată un Israelit în care nu este vicleşug."

E-83 Acum, dacă voi aţi fi stat acolo, credeţi că aţi fi fost suficient de spirituali să înţelegeţi Cine era acela? Voi credeţi că aţi fi făcut-o? Acum priviţi. Vedeţi? Omul acela, doar un Străin, un pes-... acolo, El putea fi un pescar. El era un tâmplar, este ce El era. Acest Om tâmplar stând acolo, un Om de vârstă mijlocie. Şi acest om vine sus. El s-a uitat la el, ca unul dintre aceşti oameni de aici, a zis, "Iată un Israelit în care nu este vicleşug." Bine, de unde ştia El că el era un Israelit? J\Iu din felul cum s-a îmbrăcat, căci ei toţi se îmbrăcau la fel. "În care nu este vicleşug." De unde ştia El că el era un-un om fără vicleşug?

E-84 Deci aceasta l-a uimit pe omul acesta. Fiind un credincios real, el a zis, "Rabi," sau frate, predicatorule, învăţătorule, "când m-ai văzut Tu vreodată?" Vedeţi, el Îl chestiona.

E-85 El a zis, "Înainte ca Filip să te cheme, când tu erai sub pom, Eu te-am văzut."
El a zis, "Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Tu eşti Regele lui Israel."

E-86 Isus a zis, "Pentru că Eu ţi-am spus aceasta, acum tu Mă crezi? Acum vei vedea lucruri mai mari decât acesta."

E-87 Şi acela-i motivul că eu cred că Biserica viului Dumnezeu va vedea un lucru mai mare decât acesta. Aceasta-i gata să păşească chiar în acesta acum, curând, vedeţi, deoarece ei l-au crezut. Cei ce l-au respins, din cauza barierelor denominaţionale, mă îndoiesc dacă ei vor crede vreodată ceva. Vedeţi? Lucruri... Voi sau veţi umbla în Lumină sau veţi fi orbi. Lumina orbeşte, sau arată calea.

E-88 Păsărelele, eu le aflu, la Statuia Libertăţii. Fii sigur că vezi asta, Frate Thoms, când tu mergi sus, înţelegi. Ele îşi bat creierii afară, împotriva aceleea. Şi eu am zis, "Care era chestiunea?"

E-89 A zis, "În loc să urmeze lumina, în furtună, la adăpost, ele au încercat să bată lumina afară. Ele se omoară."

E-90 Acela-i singurul lucru care se întâmplă când voi bateţi împotriva Luminii, voi vă ucideţi, spiritual. Doar umblaţi în Lumină aşa cum El este în Lumină, atunci noi vom avea părtăşie unul cu altul, toate bisericile vor crede şi vor merge înainte şi se vor bucura de binecuvântările lui Dumnezeu. Nu ar fi aceea minunat?

E-91 Priviţi la femeia Samariteancă când ea a venit. Ea era o Samariteancă, acum (nu o Evreică), o Samariteancă. Şi El a zis, "Adă-Mi să beau." Şi conversatia a continuat.
Aceasta este pentru cei noi veniţi acum.

E-92 Şi conversaţia a mers înainte. Acum, ea nu L-a cunoscut pe El fiind nici un Mesia. El era doar un-un Om, un Iudeu. Vedeţi cum a zis ea întâi? Ea a zis, "Păi, nu este obişnuit ca voi Iudeii să vorbiţi cu o femeie Samariteancă in acest fel." Ea a zis, "Noi nu avem de-a face unii cu alţii."

E-93 El a zis, "Dar dacă tu ai şti cu Cine vorbeşti, tu Mi-ai cere să bei. Şi Eu ţi-aş aduce, ţi-aş da apă care nu vii aici să tragi."

E-94 Păi, ea a zis, "Acum doar un minut." Ea a zis, "Noi ne închinăm pe acest munte, şi-şi voi Iudeii vă închinaţi la Ierusalim."

E-95 Isus a zis, "Dar vine ceasul când-când nu vă veţi închina nici la Ierusalim nici pe acest munte, ci în Duhul. Căci Dumnezeu este un Duh, şi cei ce se închină Lui trebuie să I se închine în Duh şi Adevăr." Vedeţi? Ei bine, El a mers înainte, a purtat conversaţia până când El a aflat unde era necazul ei. Ce, voi ştiţi unde era necazul ei? Ştie careva care era chestiunea cu femeia de la fântână? Ea avea prea mulţi bărbaţi, nu-i aşa? Deci El i-a zis, "Du-te ia-ţi bărbatul şi vino aici."
Ea a zis, "Eu nu am nici un bărbat."

E-96 A zis, "Aşa este. Tu ai avut cinci, şi cel cu care trăieşti acum nu este al tău."

E-97 Ea a zis, "Domnule!" Acum priviţi-o. "Domnule, îmi dau seama că Tu eşti un Profet."
Dacă urmăriţi citirea acelei trimiteri înapoi, voi veţi afla.
"Domnule," în original, "Tu eşti, îmi dau seama, că Tu eşti acel Profet." Amintiţi-vă, în Biblie, continuă să zică, "Acel Profet, eşti Tu 'acel Profet'?" Ce Profet era acesta? Acela care Moise a zis că se va ridica.
"Îmi dau seama că Tu eşti un Profet. Acum, noi am fost învăţaţi, şi noi ştim când Mesia vine, El va face aceste lucruri." Acela era semnul lui Mesia. Este aşa? Să ştie care era necazul ei. A zis, "Noi ştim când vine Mesia, El ne va spune aceste lucruri. Dar Cine eşti Tu?"
El a zis, "Eu sunt Acela, care-ţi vorbeşte."

E-98 Ea şi-a lăsat ulciorul. Ea a alergat în cetate, îmi imaginez, doar ţinând-şi inima. Şi zicea, ţinându-şi mâinile pe pieptul ei doar sărind, zicând, "Veniţi, vedeţi un Om Care mi-a spus lucrurile care le-am făcut. Nu este acesta chiar Mesia? Nu este acela tocmai Acela despre care a spus Biblia că va veni? Acesta era un Iudeu şezând acolo, doar un Om obişnuit, arată ca un tâmplar. Dar El mi-a spus că am avut cinci bărbaţi, şi voi toţi ştiţi că acela-i adevărul. Acesta trebuie să fie Mesia." Este corect?

E-99 Acum, Isus a zis, "Încă puţin, puţin spaţiu de timp, lumea nu Mă va mai vedea. Totuşi, voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi. Şi lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi. Chiar mai multe decât am făcut Eu aici, veţi face voi, căci Eu merg la Tatăl, mă reîntorc înapoi în formă de Duh."
Jertfa este plătită. Sămânţa Regală a murit; Sămânţa Regală a înviat din nou. Acum Biserica stă justificată, prin a crede asta, şi Sămânţa Regală poate veni în aceşti oameni şi chiar să-i facă împreună moştenitori, fii şi fiice ale lui Dumnezeu.

E-100 Acum, către restul dintre voi acolo afară, care nu sunteţi în acest rând de rugăciune, eu i-am spus doar să dea cartonaşe la oamenii care... când l-am chemat azi dimineaţă. El m-a chemat, a zis, "Tu vrei să merg jos să dau ceva cartonaşe, tati?"

E-101 Am zis, "Dacă sunt cel puţin zece oameni care sunt din afara tabernacolului."

E-102 Acum, uneori în tabernacol eu îi chem şi le dau cartonaşe de rugăciune. Voi veniţi înapoi, ziceţi, "Păi, el i-a cunoscut. Ei erau de la tabernacol. El cunoştea starea lor. Sigur."

E-103 Apoi mă întorc în jur, eu zic, "Doar aceia afară din tabernacol, să vină. În ordine. Voi din afara tabernacolului, voi veţi fi aceia care intraţi în rândul de rugăciune."

E-104 "Oh, noi nu i-am cunoscut," a zis tabernacolul. "Noi nu ştim care este necazul lor. El poate a minţit despre aceasta." Vedeţi?

E-105 Atunci eu zic, "Nimeni să nu vină. Lăsaţi ca Duhul Sfânt doar să-i aleagă pe cei de aici care nu sunt din tabernacol, doar şezând acolo afară." Totuşi, voi doar...

E-106 Nu există nici o cale de loc, de-a aduce pe om la Dumnezeu, numai dacă el este predestinat să fie un fiu al lui Dumnezeu. Nu există doar nici o cale să o faci. Isus a zis, "Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl Meu." Şi acela-i Adevărul. Tot ce a făcut El, acolo era ceva împotrivă. "Dacă El a făcut-o în acest fel, trebuia să fie în acest fel. Şi în felul acesta, trebuia să fie înapoi în felul acela." Vedeţi, aceasta-i doar necredinţă. Dar înţelepciunea este îndreptăţită prin copiii ei. Deci, voi, voi vedeţi.

E-107 Acum aici, eu încerc să spun la-la această adunare de oameni, aceasta, că Isus Cristos a fost Sămânţa Regală. Nu suntem noi; este El. Noi suntem doar moştenitori la aceea, dar toate lucrurile sunt ale noastre. Cum ar fi dacă voi aţi fi stat acolo în ziua aceea când Simon a venit sus? Şi, voi, nimeni... Acesta este primul lucru care l-a făcut El vreodată?

E-108 Acum, acela va fi primul lucru pentru aceşti oameni, dacă El o face. Ei niciodată nu au văzut-o înainte.

E-109 Dar când Simon a venit sus, un pescar bătrân, nu avea suficientă învăţătură să-şi semneze numele pe o bucată de hârtie. Biblia a zis că el era "neştiutor şi neînvăţat." Şi este o conjuncţie. Şi, "neştiutor şi neînvăţat." Şi atunci când El a păşit sus, în semn, o forţă... Isus, Isus a zis, "Numele tău este Simon." Ce credeţi că s-a gândit el? Ce v-aţi fi gândit voi dacă voi aţi fi stat acolo? "Şi numele tatălui tău este Iona, Şi de acum înainte te vei numi Petru." Ce, ce v-aţi fi gândit? Ii citea Omul gândul? Păi, ce v-aţi fi gândit? V-aţi fi gândit că acela era semnul lui Mesia?

E-110 Dacă acela este semnul lui Mesia într-o epocă, el trebuie să fie semnul lui Mesia, în a doua epocă, a treia epocă, a patra epocă. Fiecare epocă trebuie să fie la fel, căci Dumnezeu nu se poate schimba. Şi câţi ştiu că Mesia era Dumnezeu? Sigur. El era Unsul. Sigur. Deci El nu se poate schimba. El trebuie să fie acelaşi.

E-111 Acela-i motivul că El a trebuit să mărturisească acelaşi lucru la Samariteni care l-a mărturisit la Iudei. Deoarece, cele trei naţionalităţi de oameni sunt poporul lui Ham, Sem, şi Iafet; Iudeu, Neamuri, şi Samariteni.

E-112 Acum, voi observaţi Duhul Sfânt? Câţi ştiu că Petru a avut cheile Împărăţiei? Aţi observat, că El a deschis-o la Ziua Cincizecimii, la Iudei. Filip a mers jos şi a predicat la Samariteni, şi i-a botezat în Numele lui Isus Cristos, dar Duhul Sfânt încă nu a venit peste ei. Ei au trebuit să trimită şi să-l aducă pe Petru, care şi-a pus mâinile peste ei şi ei au primit Duhul Sfânt. Este aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Şi casa lui Corneliu, Neamurile L-au primit. Aceea era totul. De atunci înainte, ea este doar deschis la toţi acum. Deci asta este, vedeţi, El a trebuit să o deschidă. Dumnezeu are căi de a face lucrurile.

E-113 Acum, în dimineaţa aceasta, dacă acest Unul Care a dat Promisiunea Seminţei, şi dacă sămânţa şade aici... eu vreau să cred că fiecare din voi sunteţi. Dacă Sămânţa şade aici, cu siguranţă Sămânţa va vedea Promisiunea. Acum, fiecare din oamenii aceştia care stau aici şi-au ridicat mâinile, ei nici măcar nu au mai fost în adunări înainte. Ei îmi sunt străini. Eu nu cunosc nici unul din ei. Ei doar au venit aici. Şi cu câteva minute în urmă, Billy le-a dat un cartonaş de rugăciune, şi ei stau aici. Există mulţi dintre voi pe acolo, care v-aţi ridicat mâinile, care nu aveţi cartonaşe de rugăciune, şi voi încă eraţi străini aici. Aceea nu are nimic de-a face cu aceasta. Voi doar credeţi că voi sunteţi moştenitor al acelei promisiuni. Voi doar credeţi că prin rănile Lui aţi fost vindecaţi. Şi credeţi asta cu toată inima voastră, şi urmăriţi-L.

E-114 Singurul lucru ce este acest dar, este doar să vă supuneţi Lui. Eu nu spun nimic; El face vorbirea. Şi dacă Acesta este Duhul Lui de profeţie, profetul întotdeauna avea AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Acesta întotdeauna era corect. Şi să nu chestionaţi Doctrina, căci aceasta va trebui să se alinieze cu Biblia, dacă acesta-i Dumnezeu. Dumnezeu nu poate spune ceva, şi apoi să meargă înapoi la aceasta şi să o răsucească în jur. Acesta trebuie să fie acelaşi lucru tot timpul.

E-115 Acum, voi de acolo afară, voi să credeţi. Cu tot ce este în voi, voi să credeţi. Acum nu vă mai mişcaţi în jur. Doar staţi foarte liniştiţi acum, fiecare.
Doar aşa de încet şi blând cât puteţi.
Se întâmplă să fie, în dimineaţa aceasta, că prima persoană care stă aici este un bărbat. Acum noi urmează să luăm această Scriptură.

E-116 Acum vedeţi voi unde stau eu? Câţi pot înţelege asta? Aici sunt bărbaţi şi femei care stau aici, peste care niciodată nu mi¬am pus ochii, în viaţa mea. Ei nici măcar nu au fost în adunare, şi voi vedeţi unde stau ei. Ei nu ştiu ce se va întâmpla. Eu nu ştiu ce se va întâmpla. Dar Dumnezeu a promis-o. Abraham nu a ştiut ce se va întâmpla când el a luat cuţitul să-l ucidă pe Isaac, dar Dumnezeu i-a promis. Aceea o stabileşte. El l-a primit ca pe unul din morţi, ştiind că El era în stare să-l învieze din morţi. Este aşa? Deci aceea o stabileşte.

E-117 Acum, aici stă un om alături de mine, eu niciodată nu l-am văzut, nu ştiu nimic despre el. Noi suntem străini unul altuia. Noi nu ne cunoaştem unul pe altul. Dumnezeu ne cunoaşte pe amândoi.
Acum, printr-un dar Divin, dacă eu pot doar printr-un dăruit... Acum, darurile acelea sunt născute în voi. Dumnezeu a predestinat înainte de întemeierea lumii. Câţi ştiu asta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Deci aceasta nu ar fi ceva ce eu aveam, să iau darul. Dumnezeu doar a ales aceea. Eu nu am ales aceea. El a ales aceea. Vedeţi? Ca profeţii din Vechiul Testament, şi oamenii diferiţi, ei erau predestinaţi să o facă, să facă aceasta.

E-118 Acum, dacă omul este bolnav, eu nu l-aş putea vindeca. Dacă omul este în nevoie, aceasta ar depinde de ceea ce el are nevoie fie că pot să-l ajut sau nu. Poate fi, dacă era una alta care el... ceva mic la ce pot eu să-l ajut, păi, eu aş fi bucuros să o fac. Poate el are o mânie. Poate el nici măcar nu este un Creştin. Poate el este un Creştin. Poate el este un impostor. Eu nu ştiu. Ce-i dacă el este doar un atac pe furiş, unul care s-a strecurat înăuntru, şi a venit aici, şi doar se preface ca ceva? Priviţi ce se întâmplă, vedeţi, doar-doar vedeţi ce are loc. Eu nu ştiu.

E-119 Dar, vedeţi, voi staţi aici, atunci voi puteţi sta perfect, ştiind că Dumnezeu a făcut o promisiune, Dumnezeu îşi ţine promisiunea Lui. Vedeţi? Acum, dacă Dumnezeu îşi ţine promisiunea Lui, între, chiar aici acum, la aceşti oameni; câţi de acolo afară vor şedea acolo afară, şi cu toată inima voastră voi o veţi crede? Toată inima voastră, voi veţi crede? Atunci voi doar credeţi-mă.

E-120 Acum să vedem. Să luăm o Scriptură. Acum, Simon Petru a venit la Domnul Isus. Şi sosind la Domnul Isus, Domnul Isus i¬a spus cine era el, şi-şi i-a spus lucruri despre viaţa lui. Ei bine, acelaşi Isus trăieşte astăzi. El... Credeţi voi că El a înviat din morţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Credeţi că Duhul Mesianic trăieşte chiar în Biserică, astăzi, chiar la fel cum a trăit El întotdeauna? ["Amin."] În ordine.

E-121 Acum, voi în audienţă, care nu aveţi un cartonaş de rugăciune, voi uitaţi-vă încoace şi ziceţi, "Doamne!" Desigur, nu există cartonaşe de rugăciune în audienţă, eu le am pe toate stând aici. Voi în audienţă ziceţi, "Doamne, atinge-mă Tu." Aflaţi ce se întâmplă. Aflaţi ce se întâmplă... ? ...

E-122 Acum, domnule, dacă a existat o cale în lume să vă ajut, eu aş face-o. Vedeţi, eu doar, noi suntem doar străini aici, şi eu-eu vă întâlnesc pentru prima dată. Dar eu sunt răspunzător, ca slujitor, să spun Adevărul şi să fiu un martor al lui Isus Cristos. Iar, acum, eu nu vreau să-mi spuneţi ceva. Eu doar vreau să-mi răspundeţi dacă este adevărul sau nu, şi apoi lăsaţi ca El să o facă. Şi dacă El va înfăptui în acelaşi fel aici la platformă, prin acest trup, ce a făcut El prin trupul lui Isus!
Acela-i Dumnezeu, în Cristos. Isus a zis, "Eu nu fac nimic până când Tatăl, care este în Mine, Îmi arată. El Îmi spune ce să fac." Deci acela nu era Isus care i-a spus femeii. Acesta era Tatăl, în El, care i-a spus femeii. Acesta era-nu era Isus care a ştiut cine era Simon Petru, era Tatăl care locuia în El, a ştiut cine era Simon Petru. Asta este. Vedeţi? Asta este.

E-123 Eu îţi pot spune, acum, tu eşti un Creştin, da, domnule, deoarece tu ai un-un-un duh primitor care vibrează călduţ. Şi el, el este un credincios. El este un Creştin. Şi tu suferi de o stare nervoasă care îţi dă o boală de stomac. [Fratele zice, "Aşa este." – Ed.] Este aşa? ["Aşa este."] Vedeţi? Vedeţi? Acum, aceea este exact. Cum a făcut asta? Cum am ştiut asta? Cum în lumea asta aş putea să o ştiu eu vreodată? Noi niciodată nu ne-am văzut unul pe altul înainte. Asta-i adevărat. Nu-i aşa? ["Asta-i adevărat."] Poate El îţi va spune altceva despre tine. ["Păi, eu..."] Eu îţi spun. Aici este ceva. Eu văd o femeie alături de tine. Ea este cu tine. Ea este soţia ta. Ea de asemenea are nevoie de ceva ajutor, la fel. ["Aşa este."] Da, domnule. Tu crezi că Dumnezeu poate să-mi spună aici ce este rău cu soţia ta? ["Eu ştiu că El poate."] În ordine, domnule. Ea are boală de inimă, complicaţii. ["Da, domnule."] Aşa este. Nu-i aşa? Agitată, de asemenea. [" Aşa este."] Da, domnule. Acum, tu nu eşti din oraşul acesta. ["Nu, domnule."] Tu mergi înapoi în această direcţie când mergi acasă, mergând spre Cincinnati. ["Aşa este."] Aşa este. Tu eşti din ACincinnati, Ohio. ["Da, domnule."] Numele tău este Milliken. Întoarce-te, mergi înapoi acasă, fii sănătos. Domnul te va binecuvânta şi tu vei fi vindecat, tu şi soţia ta. Dumnezeu să te binecuvânteze.
Vino, domnule. Tu crezi? Acum doar ai credinţă. Nu te îndoi.

E-124 Acum fiţi foarte respectuoşi. Fiecare acum doar fiţi foarte respectuoşi, păstraţi linişte. Vedeţi, Duhul Sfânt este aşa de timid. Câţi ştiţi asta? Doar foarte timid, Duhul Sfânt, vedeţi, doar orice mică întrerupere Îl deranjează.

E-125 După cum spun doctorii, tu trebuie să mori imediat, cu o boală de inimă. [Fratele zice, "Da." – Ed.] Aşa este. Tu ai venit aici din Chicago, Dl. Mosley. ["Da."] Numele tău personal este Theodore. ["Da."] Tu crezi pe Dumnezeu? ["Da."] Atunci du-te acasă şi trăieşte, în Numele lui Isus Cristos, şi fii sănătos. Dumnezeu să te binecuvânteze.

E-126 Tu crezi pe Dumnezeu? [Sora zice, "Sigur că da. Da, domnule." – Ed.] Tu suferi cu o boală în piciorul tău. Tu eşti din afara oraşului, la fel. ["Da, domnule."] Tu eşti din Owensboro, Kentucky. Numele tău este D-na. Lamb. ["Da, domnule."] Du-te înapoi acasă şi fii sănătoasă.

E-127 Doamna care şade chiar acolo, de asemenea este din Owensboro. [Sora zice, "Amin." – Ed.] Ai un abces pe sânul tău aici. Trebuia să fie operat, mâine. Du-te, crede, şi să trăieşti.

E-128 Tu crezi, domnule? [Fratele zice, "Da, eu cred." – Ed.] Noi suntem străini unul altuia. ["Da, noi suntem."] Numele tău este Dl. Gilmore. Aşa este. Tu vii din Anderson, Indiana, unde este marea mişcare a bisericii lui Dumnezeu. ["Aşa este."] Aşa este. Tu stai aici pentru suferinţa parţială a fiicei tale. Ea este paralizată parţial. Tu crezi? Atunci du-te acasă şi găseşte-o în felul cum crezi tu. În ordine. Dumnezeu să te binecuvânteze. Ai credinţă. Crede.

E-129 Tu crezi din toată inima ta, domnule? [Fratele zice, "Da, domnule." – Ed.] Tu eşti din Indiana polis. Tu eşti un predicator al Evangheliei. Aceea este soţia ta. Aha. Ea suferă de asemenea. ["Aşa este."] Ea are boală de esofag în esofag. Doctorul... Are boală de inimă, puţin agitată. Eu văd că ea este surdă în urechea ei. Ce... Vino aici.
Tu duh surd, în Numele lui Isus Cristos, eu îţi poruncesc prin Dumnezeul cel viu, ieşi afară din femeie.
Acum tu mă poţi auzi bine acum. Voi amândoi puteţi merge acasă şi fiţi sănătoşi. Mergeţi înapoi la casa voastră. Tu mă auzi, şi tu eşti bine. Tu vei fi în ordine.

E-130 Voi credeţi din toată inima voastră? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Doar aveţi credinţă în Dumnezeu. Credeţi.

E-131 Artrita aceea veche şi lucrurile sunt un lucru îngrozitor de rău. Tu crezi că Dumnezeu te va face bine? Atunci mergi drept în jos pe acolo. Du-te acasă, lăudând Numele Lui, zicând, "Îţi mulţumesc, dragă Doamne Isuse."
Motivul că am prins aceea aşa de repede, această femeie avea acelaşi lucru, artrită.
Tu crezi că Dumnezeu te va face bine? [Fratele zice, "Da." – Ed.] În ordine, domnule. Atunci doar umblă drept în jos pe acolo, şi spune, "Îţi mulţumesc, Doamne Isuse," şi du-te acasă.

E-132 În ordine, soră, doar întoarce-te şi mergi înapoi, şi crede. Tu eşti înţepenită în genunchii tăi, este aici, şi boala ta de inimă, şi aşa 111ai departe. Doar întoarce-te şi mergi înapoi acasă, zicând, "Iţi mulţumesc, Doamne Isuse," şi fii sănătoasă. Crede cu tot ce este în tine.

E-133 Voi credeţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Dar acolo afară, unii dintre voi oameni, voi credeţi? ["Amin."]

E-134 Domniţa care şade acolo, cu părul negru, având Aepilepsie, tu crezi că Dumnezeu te va face bine? Tu o accepţi? În ordine. Dacă tu vrei, El o va face.

E-135 Aici şade un predicator, şezând aici, vrea o umblare mai apropiată cu Dumnezeu. Nu-i aşa, domnule? Tu crezi că Dumnezeu o va face pentru tine? Ridică-ţi mâna şi spune, "Eu o accept." Aha.

E-136 Această doamnă şezând aici, şi-a aruncat mâna jos. Ea are necaz spiritual despre care ea se gândeşte. Aşa este.

E-137 Aici este o domniţă aici, care se întreabă dacă ea urmează să-şi aibe bebeluşul. Aşa este. Tu ai fost într-una din adunările mele. Eu ţi-am promis, prin Dumnezeu, un bebeluş. Nu-i aşa? În ordine. Atunci mergi acasă şi să-l ai. Nu te mai îngrijora de aceasta.

E-138 Credeţi voi cu toată inima voastră, voi toţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Fiecare din voi credeţi? ["Amin."] Sămânţa lui Abraham va poseda poarta, poarta vrăjmaşului. Sunteţi voi Sămânţa lui Abraham, prin Isus Cristos? Ridicaţi-vă mâinile dacă sunteţi. ["Amin."]
Apoi puneţi-vă mâinile pe vecinul vostru, pe vecinul vostru, unii pe alţii. Puneţi-vă mâinile unii pe alţii. Posedaţi poarta acum. Ea este a voastră. Ea vă aparţine. "Rugăciunea de credinţă va salva pe cel bolnav. Dumnezeu îi va învia." În ordine, rugaţi-vă în felul vostru. Rugaţi-vă în felul cum o faceţi la biserica voastră. Rugaţi-vă pentru oamenii care sunt cu voi acum. Puneţi-vă mâinile unii pe alţii şi rugaţi-vă.

E-139 Doamne Isuse, noi venim în acel măreţ Nume Atotputernic al Sămânţei Regale, Sămânţa lui Abraham, care I-a fost promisă pe munte unde Tu ai rânduit un miel; şi ai pus acel miel în pustie, un lucru tainic, la fel cum Tu ai făcut cu veveriţele acelea, ieri.
Mă rog, O Doamne Dumnezeule, ca Tu să trimiţi Putere, o credinţă. Şi lasă ca fiecare Sămânţă... Eu ştiu că ei vor, Doamne, căci Tu ai zis, "Sămânţa lui Abraham." Şi dacă au fost unii aici care au pretins a fi Sămânţa, şi nu este Sămânţa, iartă-i pentru intenţia lor aici, sau pretinderea. Şi fie ca Duhul Sfânt chiar acum să aprindă sufletul lor cu credinţă vie. Lasă ca Duhul Sfânt să pătrundă în fiecare inimă şi să vindeci pe fiecare de aici. Ei îşi au mâinile unii peste alţii.
Sămânţa Regală a zis, "Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred. Dacă îşi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşa." Şi Acela Care a făcut promisiunea este prezent chiar acum, arătându-Se că El este aici. Acolo este Sămânţa cu mâinile lor unii peste alţii. "Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred." Fie ca Duhul Sfânt să pătrundă prin fiecare din mâinile lor, în inimile oamenilor, în trupuri, şi să vindece pe fiecare care este în Prezenţa Divină. Acordă aceasta, Doamne.
Eu mustru pe Diavolul. Eu mustru toată necredinţa. Eu mustru fiecare duh rău. Eu mustru pe fiecare prefăcut. Eu mustru tot ce este contrar cu Cuvântul lui Dumnezeu. Şi lasă ca Duhul Sfânt să-Şi ia locul în inima oamenilor, chiar acum, prin credinţă. Fie ca fiecare boală şi infirmitate, fiecare suferinţă să părăsească pe oameni, în Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-140 Acum, Sămânţa lui Abraham, voi din genealogia regală, voi cei din promisiune, prin harul şi ajutorul lui Dumnezeu, câţi dintre voi vă puteţi ridica mâna, să ziceţi, "Eu am primit ceea ce am cerut." Vă mulţumesc. Asta este. Pentru aceea este promisiunea. Pentru aceea este dată promisiunea, ca voi să puteţi fi un moştenitor al tuturor lucrurilor, prin Isus Cristos care v-a salvat. El v-a salvat din păcat. El v-a salvat din boli. El v-a salvat de la moarte. El v-a salvat de la iad. El v-a salvat de la mormânt.

E-141 Voi ziceţi, "Frate Branham, dar noi toţi mergem în mormânt." Dar mormântul nu ne poate ţine. Şi El a mers acolo, de asemenea, dar el nu L-a putut ţine. Cu certitudine. El nu-L poate ţine.

E-142 "Bine, Frate Branham, eu sunt aşa de ispitit." El a fost, la fel. Dar El v-a salvat din ispitire.

E-143 "Nu ne duce în ispită, ci ne scapă de la rău." Vedeţi, El a făcut-o. Ea este toată a voastră. Totul este al vostru, prin Isus Cristos. El vă dă totul, gratuit. Nu este plată pentu aceasta,sau nimic. Ea este numai a voastră chiar acum. Nu sunteţi bucuroşi pentru aceasta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Nu sunteţi voi fericiţi pentru El? ["Amin."] Mulţumiri fie lui Dumnezeu.

E-144 Acum, vor fi servicii, deseară. Da. Acesta-i deseară, la şapte treizeci deseară. Voi lăsa păstorul să vă spună. Vino. Vino. Acum, duminica următoare dimineaţa, cu voia bunului Domn, eu voi fi înapoi să mă rog pentru bolnavi, la tabernacol, sau oriunde.