EU ŞTIU
I Know
Data:
60-0417S
|
Durată:
54 minute
|
Traducere:
VGR
numai românescJeffersonville, Indiana, S.U.A.
E-1 Noi cu siguranţă suntem un popor privilegiat ca să ne aflăm aici în această dimineaţă, să fim în viaţă pe pământ, să vedem un alt timp măreţ de Paşte. Paştele întotdeauna ne aduce aşa un-un lucru glorios, noile speranţe. Şi-şi cât de măreţ!
E-1 We’re certainly a privileged people to be here this morning, be alive on the earth, to see another great time of Easter. Easter always brings such a—a glorious thing to us, the new hopes. And—and how great!
E-2 Şi chiar cum am intrat în cameră acolo în spate în această dimineaţă, cineva m-a întâmpinat şi a spus, "Frate Branham, îl şti pe bebeluşul, sau copilaşul sau cineva, pentru care s-a făcut rugăciune la Chautauqua anul trecut, la care a trebuit să¬i fie scoasă inima, şi valvulele sau ceva reparat pe ea." A spus, "Copilaşul a fost vindecat, şi este în clădire în această dimineaţă, de fapt, şi şade aici în această dimineaţă." Astfel asta este bine, noi vom avea mărturia mică despre asta chiar poate înainte să atingem celălalt serviciu. Şi noi chiar suntem un popor fericit.
E-2 And just as I walked into the room back there this morning, someone met me and said, “Brother Branham, you know the—the little baby, or little child or someone, was prayed for at the Chautauqua last year, that had to have its heart removed, and valves or something fixed on it.” Said, “The baby was healed, and is in the building this morning, in fact, and is sitting here this morning.” So that’s fine, we’ll have the little testimony from it just maybe before we strike the other service. And we’re just a happy people.
E-3 Acum îi voi cere Fratelui Neville dacă el va lua citirea Scripturii din Matei sau Luca, una, despre înviere, dacă nu ai citit-o deja. Ai citit-o, frate? [Fratele Neville spune, "Nu." – Ed.] Astfel, în timp ce ne pregătim pentru rugăciune.
E-3 Now I’ll ask Brother Neville if he’ll get the Scripture reading of Matthew or Luke, one, of the resurrection, if you haven’t already read it. Have you, brother? [Brother Neville says, “No.”—Ed.] So, while we’re making ready for prayer.
E-4 Şi acum după acest serviciu, va fi serviciul de vindecare. După ce este gata acest serviciu, atunci mergeţi la dejunul vostru. Apoi, după aceea, ne vom întoarce din nou la nouă treizeci şi începem un alt serviciu. Şi atunci serviciul de vindecare îl va urma pe acela. Şi atunci serviciile de botez vor urma după acela.
E-4 And now following this service, will be the healing service. After this service is over, then you go to your breakfast. Then, after that, we’ll return again at nine-thirty and begin another service. And then healing services will follow that. And then baptismal services will follow that.
E-5 Şi ce timp frumos este acesta pentru botez! Oh, vai! Învierea! De aceea suntem noi botezaţi, pentru că El a înviat din nou.
E-5 And what a beautiful time it is for baptism! Oh, my! The resurrection! That’s why we are baptized, because that He raised again.
E-6 Îmi amintesc înainte ca noi să ne facem aici locul de botez, eu îi duceam jos la râu aici jos, devreme, dimineţi reci cam geroase, şi botezam oamenii acolo jos la râu. Este ceva privitor la acest lucru că, doar, este un timp sacru. Paştele, este un timp măreţ.
Mă uitam la Fratele Pat Tyler aşezat aici.
Mă uitam la Fratele Pat Tyler aşezat aici.
E-6 I remember before we got our baptistry here, I used to take them down on the river down here, early, cool frosty-like mornings, and baptize the people down there on the river. There is something about it that, just, it’s a sacred time. Easter, it’s a great time.
I was looking at Brother Pat Tyler sitting over here.
I was looking at Brother Pat Tyler sitting over here.
E-7 Chiar vorbeam cu cineva seara trecută. Că, ultima adunare a noastră în Oklahoma, am încercat să, încerc acum (şi voi anunţa asta) să pun deoparte până când mă va chema Dumnezeu să o fac, slujba mea veche de discernere, pentru că mă gândesc (că începe) este-că noua slujbă vine înăuntru.
E-7 I was just talking to someone last night. That, our last meeting in Oklahoma, I tried to, trying now (and I’ll announce this) to lay aside until God would call me to do it, my old ministry of discernment, because I think (beginning) it’s the—the new ministry is coming in.
E-8 Seara trecută, fără să ştie nimeni nimic despre asta, am testat asta la un copil care venea pe platformă, s-a născut orb, un copilaş; şi era total orb, un băiat cam în vârstă de şaisprezece ani. Şi chiar imediat el a scos un strigăt, "Frate Branham, eu pot vedea!" Şi acolo, şi Pat era... Ty-... stând aproape, chiar lângă băiat, când ochii lui i s-au deschis pentru prima dată în toată viaţa lui. Şi astfel nădăjduiesc că voi de aici, cu mari aşteptări, cu mine, eu aştept după ceva, ca Dumnezeu să facă pentru noi, şi să ne aducă sus la un alt nivel decât cum am fost.
Să ne aplecăm capetele acum pentru rugăciune.
Să ne aplecăm capetele acum pentru rugăciune.
E-8 The other night, no one knowing nothing about it, I tested it on a child coming across the platform, had been born blind, a baby; and was totally blind, about a sixteen-year-old boy. And just immediately he let a scream out, “Brother Branham, I can see!” And there, and Pat was…Ty-…standing near, right by the boy, when his eyes come open for the first time in all of his life. And so I trust that you here, with great anticipations, with myself, I’m looking for something, God to do for us, and bring us up to another level than what we have been.
Let us bow our heads now for prayer.
Let us bow our heads now for prayer.
E-9 Îndurătorul nostru Tată Ceresc, aşa cum ne-am adunat în această dimineaţă, aici în bisericuţa de lângă marginea drumului, suntem cu adevărat recunoscători pentru Tine, pentru tot ce înseamnă asta pentru noi, în mod special în această dimineaţă de Paşte. Dacă nu ar fi fost un Paşte, noi nu ne-am fi aflat în starea în care suntem astăzi. Căci, Paştele este ceea ce a sigilat toate făgăduinţele lui Dumnezeu. Aceasta ni le-a confirmat. Tot ce a făgăduit El vreodată, a fost totul făcut o realitate la Paşti. Una dintre cele mai măreţe zile de sărbătoriri care o putem avea în an! Şi noi am cere, Doamne, astăzi, ca Tu să ne mângâi inimile aşa cum şedem, aşteptând, şi sub anticipări după Duhul Sfânt, Care a venit după Paşti, să vină peste inimile noastre şi să ne mângâie, şi să ne restabilească credinţa, în măsuri mari şi puternice, ca noi să putem umbla viaţa care Isus ne-a rânduit-o să o umblăm.
E-9 Our Gracious Heavenly Father, as we have gathered this morning, here in the little church by the side of the road, we are grateful indeed for Thee, for all this means to us, and especially on this Easter morning. If there had not been an Easter, we would have not been in the condition we are today. That, Easter is what sealed all of God’s promises. It confirmed them to us. Everything that He ever promised, it was all made a reality on Easter. One of the greatest days of celebrations that we can have in the year! And we would ask, Lord, today, that You will comfort our hearts as we sit, waiting, and under anticipations for the Holy Spirit, Who came after Easter, to come upon our hearts and to comfort us, and to restore our faith, in great powerful measures, that we might walk the life that Jesus has ordained for us to walk.
E-10 Am vrea să ne rugăm pentru fiecare persoană în parte, şi mai ales pentru acei care sunt închişi înăuntru şi nu pot să ajungă niciunde la servicii astăzi. Dumnezeule, fi cu ei. Şi fie-fie ca de acest Paşte să găsească un Paşte real pentru ei, o ridicare din pat, şi o sănătate nouă cum nu au ştiut-o niciodată înainte în viaţă. Acordă aceasta, Doamne.
E-10 We would pray for each and every individual, and especially for those who are shut in and cannot get to the services anywhere today. God, be with them. And may—may this Easter find a real Easter for them, a raising from the bed, and a new health that they have never known before in life. Grant it, Lord.
E-11 Fie ca fiecare predicator, fiecare slujitor pe care îl ai Tu în jurul lumii astăzi, care sărbătoreşte acest memorial măreţ, fie ca ei să aibă ungere şi tărie şi Putere, ca să aducă la adunările lor (oilor care aşteaptă) Hrana pe care o are Dumnezeu depozitată pentru poporul Lui. Acordă aceasta, Doamne. Noi aşteptăm după porţia noastră, în smerenie, în Numele Domnului Isus Cristos. Amin.
E-11 May every preacher, every servant You have around the world today, that’s celebrating this great memorial, may they have unction and strength and Power, to bring to their congregations (the waiting sheep) the Food that God has in store for His people. Grant it, Lord. We wait for our portion, humbly, in the Name of the Lord Jesus Christ. Amen.
E-12 Îl voi avea pe Fratelui Neville acum să citească Scripturile de înviere. [Fratele Neville spune, "Matei 28," şi citeşte următoarea Scriptură – Ed.]
[La sfârşitul sabatului, aşa cum începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, a venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie să vadă mormântul.]
[Şi, iată, că a fost un mare cutremur de pământ: căci îngerul Domnului s-a pogorât din cer, şi a venit şi a prăvălit piatra de la uşă, şi a şezut pe ea.]
[Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada:]
[Şi străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca oameni morţi.]
[Şi îngerul a răspuns, şi a zis femeilor: nu vă temeţi: căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.]
[El nu este aici, căci el a înviat, după cum a zis. Veniţi, de vedeţi locul unde zăcea Domnul.]
[Şi duceţi-vă repede, şi spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi; şi, iată, că El merge înaintea voastră în Galileea; acolo îl veţi vedea: iată, că eu v-am spus.]
[Şi ele au plecat repede de la mormânt cu frică şi cu mare bucurie; şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui.]
[Şi în timp ce mergeau să le spună ucenicilor Lui, iată, că le-a întâmpinat Isus, zicând, Salutare. Şi ele au venit şi l-au cuprins de picioare, şi I s-au închinat.]
[Atunci Isus le-a zis, Nu vă temeţi: duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea.]
[Acum pe când se duceau ele, iată, că unii din străjeri au intrat în cetate, şi le-au arătat marilor preoţi toate lucrurile care s-au făcut.]
[Şi când s-au adunat cu bătrânii, şi au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani,]
[Zicând, Voi să spuneţi, ucenicii Lui au venit noaptea, şi L-au furat pe când ei dormeau.]
[Şi dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom lămuri, şi îl vom potoli.]
[Astfel ei au luat banii, şi au făcut cum i-au învăţat: şi s-a răspândit zvonul acesta printre Iudei până în ziua de astăzi.]
[Apoi cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, într¬un munte unde le poruncise Isus să meargă.]
[Şi când L-au văzut ei, I s-au închinat: dar unii s-au îndoit.]
[Şi Isus a venit şi a vorbit cu ei, zicând, Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.]
[Duceţi-vă deci, şi învăţaţi toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Duhului Sfânt:]
[Învăţaţi-i să păzească toate lucrurile ce v-am poruncit: şi, iată, că Eu sunt cu voi întotdeauna, chiar până la sfârşitul lumii. Amin. Porţiune goală pe bandă.]
13 ... adauge binecuvântările Lui la citirea Cuvântului Său.
[La sfârşitul sabatului, aşa cum începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, a venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie să vadă mormântul.]
[Şi, iată, că a fost un mare cutremur de pământ: căci îngerul Domnului s-a pogorât din cer, şi a venit şi a prăvălit piatra de la uşă, şi a şezut pe ea.]
[Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada:]
[Şi străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca oameni morţi.]
[Şi îngerul a răspuns, şi a zis femeilor: nu vă temeţi: căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.]
[El nu este aici, căci el a înviat, după cum a zis. Veniţi, de vedeţi locul unde zăcea Domnul.]
[Şi duceţi-vă repede, şi spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi; şi, iată, că El merge înaintea voastră în Galileea; acolo îl veţi vedea: iată, că eu v-am spus.]
[Şi ele au plecat repede de la mormânt cu frică şi cu mare bucurie; şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui.]
[Şi în timp ce mergeau să le spună ucenicilor Lui, iată, că le-a întâmpinat Isus, zicând, Salutare. Şi ele au venit şi l-au cuprins de picioare, şi I s-au închinat.]
[Atunci Isus le-a zis, Nu vă temeţi: duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea.]
[Acum pe când se duceau ele, iată, că unii din străjeri au intrat în cetate, şi le-au arătat marilor preoţi toate lucrurile care s-au făcut.]
[Şi când s-au adunat cu bătrânii, şi au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani,]
[Zicând, Voi să spuneţi, ucenicii Lui au venit noaptea, şi L-au furat pe când ei dormeau.]
[Şi dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom lămuri, şi îl vom potoli.]
[Astfel ei au luat banii, şi au făcut cum i-au învăţat: şi s-a răspândit zvonul acesta printre Iudei până în ziua de astăzi.]
[Apoi cei unsprezece ucenici s-au dus în Galileea, într¬un munte unde le poruncise Isus să meargă.]
[Şi când L-au văzut ei, I s-au închinat: dar unii s-au îndoit.]
[Şi Isus a venit şi a vorbit cu ei, zicând, Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.]
[Duceţi-vă deci, şi învăţaţi toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Duhului Sfânt:]
[Învăţaţi-i să păzească toate lucrurile ce v-am poruncit: şi, iată, că Eu sunt cu voi întotdeauna, chiar până la sfârşitul lumii. Amin. Porţiune goală pe bandă.]
13 ... adauge binecuvântările Lui la citirea Cuvântului Său.
E-12 I’m going to have Brother Neville now to read the Scriptures of the resurrection. [Brother Neville says, “Matthew 28,” and reads the following Scripture—Ed.]
[In the end of the sabbath, as it began to dawn toward the first day of the week, came Mary Magdalene and the other Mary to see the sepulchre.]
[And, behold, there was a great earthquake: for the angel of the Lord descended from heaven, and came and rolled back the stone from the door, and sat upon it.]
[His countenance was like lightning, and his raiment white as snow:]
[And for fear of him the keepers did shake, and became as dead men.]
[And the angel answered and said unto the women, Fear not ye: for I know that ye seek Jesus, which was crucified.]
[He is not here: for he is risen, as he said. Come, see the place where the Lord lay.]
[And go quickly, and tell his disciples that he is risen from the dead; and, behold, he goeth before you into Galilee; there shall ye see him: lo, I have told you.]
[And they departed quickly from the sepulchre with fear and great joy; and did run to bring his disciples word.]
[And as they went to tell his disciples, behold, Jesus met them, saying, All hail. And they came and held him by the feet, and worshipped him.]
[Then said Jesus unto them, Be not afraid: go tell my brethren that they go into Galilee, and there shall they see me.]
[Now when they were going, behold, some of the watch came into the city, and shewed unto the chief priests all the things that were done.]
[And when they were assembled with the elders, and had taken counsel, they gave large money unto the soldiers,]
[Saying, Say ye, His disciples came by night, and stole him away while they slept.]
[And if this come to the governor’s ears, we will persuade him, and secure him.]
[So they took the money, and did as they were taught: and this saying is commonly reported among the Jews until this day.]
[Then the eleven disciples went away into Galilee, into a mountain where Jesus had appointed them.]
[And when they saw him, they worshipped him: but some doubted.]
[And Jesus came and spake unto them, saying, All power is given unto me in heaven and in earth.]
[Go ye therefore, and teach all nations, baptizing them in the name of the Father, and of the Son, and of the Holy Ghost:]
[Teaching them to observe all things whatsoever I have commanded you: and, lo, I am with you alway, even unto the end of the world. Amen. Blank spot on tape.]
[In the end of the sabbath, as it began to dawn toward the first day of the week, came Mary Magdalene and the other Mary to see the sepulchre.]
[And, behold, there was a great earthquake: for the angel of the Lord descended from heaven, and came and rolled back the stone from the door, and sat upon it.]
[His countenance was like lightning, and his raiment white as snow:]
[And for fear of him the keepers did shake, and became as dead men.]
[And the angel answered and said unto the women, Fear not ye: for I know that ye seek Jesus, which was crucified.]
[He is not here: for he is risen, as he said. Come, see the place where the Lord lay.]
[And go quickly, and tell his disciples that he is risen from the dead; and, behold, he goeth before you into Galilee; there shall ye see him: lo, I have told you.]
[And they departed quickly from the sepulchre with fear and great joy; and did run to bring his disciples word.]
[And as they went to tell his disciples, behold, Jesus met them, saying, All hail. And they came and held him by the feet, and worshipped him.]
[Then said Jesus unto them, Be not afraid: go tell my brethren that they go into Galilee, and there shall they see me.]
[Now when they were going, behold, some of the watch came into the city, and shewed unto the chief priests all the things that were done.]
[And when they were assembled with the elders, and had taken counsel, they gave large money unto the soldiers,]
[Saying, Say ye, His disciples came by night, and stole him away while they slept.]
[And if this come to the governor’s ears, we will persuade him, and secure him.]
[So they took the money, and did as they were taught: and this saying is commonly reported among the Jews until this day.]
[Then the eleven disciples went away into Galilee, into a mountain where Jesus had appointed them.]
[And when they saw him, they worshipped him: but some doubted.]
[And Jesus came and spake unto them, saying, All power is given unto me in heaven and in earth.]
[Go ye therefore, and teach all nations, baptizing them in the name of the Father, and of the Son, and of the Holy Ghost:]
[Teaching them to observe all things whatsoever I have commanded you: and, lo, I am with you alway, even unto the end of the world. Amen. Blank spot on tape.]
E-14 Acum am vrea să spunem, să anunţăm din nou acum, că serviciile, şi pentru dimineaţă, vor continua înainte la nouă¬treizeci, imediat ce vom fi de la acest, ... acest serviciu din această dimineaţă. Şi atunci noi numim acesta serviciul nostru de răsărit de soare. Şi noi suntem, avem câteva lucruri mari să vi le raportăm privitor la adunările care au trecut. Şi vrem ca voi care sunteţi bolnavi şi suferinzi, voi toţi, să veniţi cu credinţă în această dimineaţă, să credeţi că acest Isus înviat trăieşte astăzi, şi El este chiar acelaşi cum a fost El întotdeauna. El nu s-a schimbat nici un pic.
E-13 …add His blessings to the reading of His Word.
E-15 Acum vreau să citesc o parte mică din Scriptură aici, aflată în al 19-lea capitol din Iov, începând cu al 15-lea verset.
Cei care locuiesc în casa mea, ... slujnicele mele, mă privesc ca pe un străin: în ochii lor sunt ca un străin.
L-am chemat pe robul meu, şi nu mi-a dat nici un răspuns; l-am implorat cu gura mea.
Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, deşi am implorat-o de dragul copiilor din trupul meu.
Da, copiii mici m-au dispreţuit; m-am sculat, şi ei mă ocărau.
Toţi prietenii mei intimi m-au urât: şi toţi pe care-i iubeam s-au întors împotriva mea.
Oasele mi se ţin de piele şi de carne, nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.
Fie-vă milă de mine, fie-vă milă de mine, O prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
De ce mă persecutaţi ca Dumnezeu, şi nu vă mulţumiţi cu carnea mea?
Oh aş vrea ca vorbele mele acum să fie scrise! oh ca ele să fie scrise într-o carte!
Ca ele să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stâncă pe vecie.
Căci eu ştiu... că răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la ziua din urmă pe pământ:
Şi chiar dacă după ce ... viermii pielii vor distruge acest trup, totuşi în trupul meu îl voi vedea pe Dumnezeu:
Pe care îl voi vedea eu însumi... ochii mei îl vor privi, şi nu ai altuia; chiar dacă rărunchii mei sunt consumaţi înlăuntrul meu.
Cei care locuiesc în casa mea, ... slujnicele mele, mă privesc ca pe un străin: în ochii lor sunt ca un străin.
L-am chemat pe robul meu, şi nu mi-a dat nici un răspuns; l-am implorat cu gura mea.
Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, deşi am implorat-o de dragul copiilor din trupul meu.
Da, copiii mici m-au dispreţuit; m-am sculat, şi ei mă ocărau.
Toţi prietenii mei intimi m-au urât: şi toţi pe care-i iubeam s-au întors împotriva mea.
Oasele mi se ţin de piele şi de carne, nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.
Fie-vă milă de mine, fie-vă milă de mine, O prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
De ce mă persecutaţi ca Dumnezeu, şi nu vă mulţumiţi cu carnea mea?
Oh aş vrea ca vorbele mele acum să fie scrise! oh ca ele să fie scrise într-o carte!
Ca ele să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stâncă pe vecie.
Căci eu ştiu... că răscumpărătorul meu este viu, şi că se va ridica la ziua din urmă pe pământ:
Şi chiar dacă după ce ... viermii pielii vor distruge acest trup, totuşi în trupul meu îl voi vedea pe Dumnezeu:
Pe care îl voi vedea eu însumi... ochii mei îl vor privi, şi nu ai altuia; chiar dacă rărunchii mei sunt consumaţi înlăuntrul meu.
E-14 Now we would say, announce again now, that the services, and for the morning, will continue on at nine-thirty, as soon as we are from this, the…this morning service now. And then we call this our sunrise service. And we are, have some great things to report to you about the—the meetings that’s passed. And we want you that is sick and afflicted, all of you, to come with faith this morning, to believe that this resurrected Jesus lives today, and He is just the same as He ever was. He hasn’t changed a bit.
E-15 Now I want to read a little portion of Scripture here, found in the 19th chapter of Job, beginning with the 15th verse.
They that dwell in my house,…my maids, count me for a stranger: I am an alien in their sight.
I called my servant, and he give me no answer; I entreated him with my mouth.
My breath is strange to my wife, though I entreated for the children’s sake of mine own flesh.
Yea, young children despised me; I arose, and they spake against me.
All my inward friends abhorred me: and they whom I loved are turned against me.
My bones clave to my skin and to my flesh, and I am escaped with the skin of my teeth.
Have pity on me, have pity on me, O ye my friends; for the hand of God has touched me.
Why do you persecute me as God, and are not satisfied with my flesh?
Oh that my words now were written! oh that they were penned in a book!
That they were graven with an iron pen and lead in the rock for ever.
For I know…my redeemer liveth, and that he shall stand at the latter day upon the earth:
And though after…skin worms destroys this body, yet in my flesh shall I see God:
Whom I shall see for myself,…mine eyes shall behold, and not another; though my reins be consumed within me.
They that dwell in my house,…my maids, count me for a stranger: I am an alien in their sight.
I called my servant, and he give me no answer; I entreated him with my mouth.
My breath is strange to my wife, though I entreated for the children’s sake of mine own flesh.
Yea, young children despised me; I arose, and they spake against me.
All my inward friends abhorred me: and they whom I loved are turned against me.
My bones clave to my skin and to my flesh, and I am escaped with the skin of my teeth.
Have pity on me, have pity on me, O ye my friends; for the hand of God has touched me.
Why do you persecute me as God, and are not satisfied with my flesh?
Oh that my words now were written! oh that they were penned in a book!
That they were graven with an iron pen and lead in the rock for ever.
For I know…my redeemer liveth, and that he shall stand at the latter day upon the earth:
And though after…skin worms destroys this body, yet in my flesh shall I see God:
Whom I shall see for myself,…mine eyes shall behold, and not another; though my reins be consumed within me.
E-17 Patriarhul la timpul acesta era cumva cum suntem noi astăzi. El se afla în necazuri adânci, cum le numim noi, "ape mari," şi era disperat. Multe zile şedea pe mormanul de cenuşă, şi încerca să găsească cuvinte să-l consoleze, încerca să găsească ceva care să-i fi dat curaj, şi ceva care ar-ar fi fost o mângâiere pentru el în timp ce el vedea că viaţa i se stingea din el.
E-16 I would like to take for a text there, found in this Job 19. I Know.
E-18 În primul rând, el era un om bătrân, undeva pe la vârsta de nouăzeci de ani, şi el a fost lovit de mâna lui Dumnezeu. Acum, noi ştim că Dumnezeu nu l-a atins cu mâna Lui, dar că Dumnezeu i-a permis lui Satan să îl atingă. Dumnezeu doar are agenţi ca să facă lucruri. Dacă Dumnezeu vrea să facă un rău, El doar îl lasă liber pe Satan să îl facă. Şi dacă El vrea să facă binele, El îşi are slujitori Lui pe care îi lasă liberi să îl facă.
E-17 The patriarch at this time was somewhat like we are today. He had been in deep troubles, as we call it, “high waters,” and he was desperate. Many days he would sit on the ash heap, and was trying to find words to console him, trying to find something that would give him courage, and something that would—would be a comfort to him as he seen his life fading out of him.
E-19 Şi Satan l-a atins pe Iov cu un scop, ca să îl încerce, pentru că el şi Dumnezeu au avut o discuţie. Şi Dumnezeu i-a spus lui Satan că, "Eu am un slujitor pe pământ, nu există nimeni ca el. Orice îi spun Eu, el va face. El este un om perfect, şi un om neprihănit."
E-18 First place, he was an old man, somewhat ninety years old, and he has been stricken by the hand of God. Now, we know that God had not touched him with His hand, but that God had permitted Satan to touch him. God only has agents to do things. God wants an evil done, He just turns Satan loose to do it. And if He wants good done, He has His servants He turns loose to do it.
E-19 And Satan had touched Job for a purpose, to try him, because he and God had had a debate. And God told Satan that, “I’ve got a servant in the earth, there is none like him. Whatever I say to him, he’ll do it. He’s a perfect man, and a just man.”
E-21 Iov, fără să ştie că se întâmplau toate aceste lucruri, l-au adus pe patriarh într-un necaz profund. Totuşi, cumva, când tot a fost dus de la el, el încă şi-a menţinut poziţia în-în Cristos. "Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu," a spus el.
E-20 And Satan said, “If You’ll just let me have him, I’ll make him curse You to Your face.”
E-22 Acum noi ajungem în acele situaţii. Cu toţi ajungem. Şi cred că astăzi, noi suntem adunaţi aici pentru ceva ca acelaşi scop. Suntem toţi pe mormanele de cenuşă. Avem necazurile noastre, şi suişurile şi coborâşurile noastre, şi a noastre-ale noastre momente grele, şi bolile noastre, şi supărările noastre, şi dezamăgirile noastre. Astfel noi venim în acest fel, într-o dimineaţă, această dimineaţă de Paşti, ca să găsim cuvinte de mângâiere, cum încerca Iov să găsească de la prietenii lui.
E-21 Job, not knowing all these things going on, it brought the patriarch into a deep distress. Yet, somehow, when all was gone from him, he still maintained his position in—in Christ. “I know my Redeemer liveth,” he said.
E-23 Nici unul din ei nu a putut să-i ofere nici o mângâiere. Din pricina necazului lui, ei îl acuzau de a fi un păcătos în taină. Apoi, în mijlocul la tot acel necaz, Dumnezeu i-a venit în ajutor.
E-22 Now we come to those places. We all come. And I believe that today, that we are gathered here for something like that same purpose. We are all on the ash heaps. We have our troubles, and our ups and downs, and our—our bad moments, and our sicknesses, and our heartaches, and our disappointments. So we come like this, of a morning, this Easter morning, to find words of comfort, like Job was trying to find from his friends.
E-24 Iov se întreba. După cum el ştia, nu erau doar boala lui şi bubele lui, şi necazurile şi supărările, de la pierderea familiei lui şi toată averea lui, erau chiar pe punctul să-i ia viaţa; dar el era un om bătrân, împovărat bine de ani, şi conştient că se ducea în jos către mormânt. Şi, ştiind asta, el a crezut că exista cineva care l-a adus pe pământ, el doar nu putea să vină aici de unul singur. Şi ştia că venea dintr-un tată şi o mamă, dar, totuşi, acel tată şi mamă trebuiau să aibă pe cineva care să-i aducă. Şi asta ar reveni înapoi la original, "Cine l-a adus pe acel, primul?"
E-23 None of them could give him any consolation. Because of his trouble, they were accusing him of being a secret sinner. Then, in the midst of all that trouble, God came to his rescue.
E-25 Şi atunci el s-a întrebat asta. "Este un lucru ciudat că iată eu sunt aici, umblând în jur, o viaţă mai superioară decât cea animală, şi o viaţă mai superioară decât viaţa plantelor." Şi totuşi aflăm că el a spus, "Dacă moare pomul, va trăi din nou. Şi dacă o-o floare moare, va trăi din nou." Dar a spus, "Omul se întinde, îşi dă duhul, şi unde este el? Fiii lui vin să-l jelească şi să-i dea cinste, şi el nu-şi dă seama." Şi el se întreba, "Care era chestiunea că-că Dumnezeu ar lăsa aşa viaţă să trăiască din nou, aşa ca florile şi plantele, dar un om nu ar putea trăi din nou." Toate acestea l-au tulburat.
E-24 Job was questioning. As he knew, not only was his sickness and his boils, and trouble and heartaches, from loosing his family and all of his wealth, was just about to take his life; but he was an old man, well stricken in years, and knowing that he was going down to the grave. And, knowing that, he believed that there was somebody who brought him on the earth, he just couldn’t come here by himself. And he knowed that he come from a father and a mother, but, yet, that father and mother had to have someone to bring them. And it would revolve on back to the original, “Who brought the first, one?”
E-26 Şi dacă vom trage doar din această concluzie în această dimineaţă. Şi de aceea ne aflăm noi aici. Noi am auzit povestea de Paşte, iar şi iar, şi am citit-o şi recitit-o; şi astăzi, în emisiunile voastre de radio, veţi auzi diverşi slujitori care vor aborda aceasta. Dar ce m-am gândit eu, pentru grupul meu mic în această dimineaţă, ce Domnul mi-a dat, să o abordez dintr-un punct de vedere diferit dacă aş putea, ajungând la un punct despre: De ce ajungem noi în aceste necazuri? Ce face ca aceste lucruri să vină? De ce trebuie ca un Creştin să fie vreodată perplex? De ce fiecare lucru nu ar trebui, să meargă chiar perfect pentru un Creştin? Dar nu este aşa, şi noi o ştim.
E-25 And then he wondered this. “It’s a strange thing that here I am, walking around, a higher life than what the animal is, and a higher life than the plant life.” But yet we find that he said, “If the tree dies, it’ll live again. And if a—a flower dies, it’ll live again.” But he said, “Man layeth down, he giveth up the ghost, and where is he? His sons come to mourn over him and to do honor, and he perceives it not.” And he was wondering, “What was the matter that—that God would let life like that live again, such as flowers and plants, but a man could not live again?” All this had him troubled.
E-27 Şi uneori, noi avem mai multe necazuri când devenim un Creştin decât cum am avut când eram păcătoşi. Desigur, Este scris, "Multe sunt nenorocirile peste cel neprihănit, dar Dumnezeu îl scapă din toate." Dumnezeu a făgăduit multe suferinţe, sentimente ciudate, şi lucruri ciudate care ar fi dincolo de înţelegerea noastră, dar este făcut întotdeauna pentru binele nostru. Noi doar nu o putem înţelege, pentru că, dacă am înţelege, atunci nu ar fi o credinţă pentru noi; noi am merge cu o înţelegere. Dar noi o facem, şi o avem, şi noi credem prin credinţă, Cuvântul Său, că va face pentru noi un lucru bun. Dacă am putea înţelege asta astăzi, în această-această dimineaţă. Dacă am putea înţelege că toate necazurile noastre... Şi nu este niciunul din noi imun de la ele. Şi dacă am putea realiza că acele lucruri sunt pentru binele nostru!
E-26 And if we will just draw from this conclusion this morning. And that’s what we’re here for. We’ve heard the Easter story, over and over, and read it back and forth; and today, on your radio broadcasts, you’ll hear different ministers approaching it. But what I thought, for my little group this morning, the Lord has given me, I would approach it from a different standpoint if I could, coming to a place of: Why do we come to these troubles? What makes these things come? Why should a Christian ever be perplexed? Why would not everything, just run perfect for a Christian? But it doesn’t, and we know it.
E-28 Este scris, în una din Scripturile din Biblie, că, "Încercările care sunt aduse peste noi, sunt mai scumpe pentru noi decât însuşi aurul, pentru că este Dumnezeu care ne dă aceste încercări." După ce devenim proprietatea Lui, mărturisirea noastră şi botezul nostru, şi promisiunea noastră să umblăm în viaţă pentru El, atunci fiecare încercare care vine peste noi este ca să ne perfecţioneze pentru slava Lui. Este ca să ne aducă la un punct unde Dumnezeu Se poate face mai real pentru noi decât era El înainte să vină încercarea.
E-27 And sometimes we have more troubles when we become a Christian than we did when we were sinners. Course, It is written, “Many is the afflictions of the righteous, but God delivereth him from them all.” God promised many afflictions, strange feelings, and strange things that would be beyond our understanding, but it’s always done for our good. We just can’t understand it, because, if we did, then it would not be a faith to us; we would go with an understanding. But we do it, and we have it, and we believe by faith, His Word, that it’s going to work some good thing for us. If we could grasp that today, on this—this morning. If we could grasp that all of our troubles…And there is none of us immune from them. And if we could realize that those things are for our good!
E-29 Vreau să mă alătur lui Iov în această dimineaţă, să spun că am trăit suficient de mult ca să ştiu că este Adevărul. Am văzut aceasta în viaţa mea proprie, că de fiecare dacă când se iveşte o situaţie importantă, că nu pot trece pe lângă ea, sau sub ea sau deasupra ei, Dumnezeu face o cale, şi se termină în mod glorios. Mă întreb doar cum o face Harul său, dar El o face.
E-28 It is written, in one of the Scriptures in the Bible, that, “Trials are brought upon us, are more precious to us than gold itself, for it is God giving us these trials.” After we become His property, our confession and our baptism, and our promise to walk in life for Him, then every trial that comes upon us is to perfect us for His glory. It’s to bring us to a place where God can make Himself more real to us than He was before the trial come.
E-30 Şi amintiţi-vă, în toate aceste lucruri, Satan încearcă să ne facă neliniştiţi, şi să ne supere, să ne facă să ne gândim, "Oh, de ce s-a întâmplat asta? De ce nu puteam să fiu aşa?"
E-29 I want to join in this morning with Job, to say that I’ve lived long enough to know that’s the Truth. I have seen it in my own life, that every time a great situation rises, that I can’t get around it, or under it or over it, God makes a way, and comes out glorious. I just wonder how His grace ever does it, but He does it.
E-31 Cu câteva zile în urmă când am ieşit din cel mai frumos, şi cel mai splendid loc care l-am văzut în toată viaţa mea, a fost clădirea grozavă a fratelui nostru, Oral Roberts. Când am văzut acea marmură solidă, şi nici o fereastră în aceasta pe niciunde, dar cum era aranjată! Şi am fost în Hollywood şi am fost în palatele regilor, şi am fost în toate locurile în care puteam fi, aproape, în jurul lumii, şi tot luxul, locurile frumoase şi case, dar niciodată nu am văzut nimic, nici un loc, să se compare, cu aceasta, niciunde deloc. Cum se împletesc firele mici de aluminiu în interior împreună, şi, oh, nu am văzut niciodată ceva aşa de somptuos în toată viaţa mea. Când am umblat pe acolo, şi mi¬am pus mâinile şi am frecat acei stâlpi pilaştri, şi-şi granitul mare; totul într-o formă de trinitate de Tată, Fiu, şi Duh Sfânt, gravurile acestuia. Toate acele lucruri! Eram abia venit de la cel al Fratelui Tommy Osborn, şi am văzut lucrarea lui mare, puternică de acolo pentru Domnul.
E-30 And remember, in all these things, Satan tries to make us nervous, and upset us, to get us to think, “Oh, why did this happen? Why couldn’t I have been like this?”
E-32 Am stat în exterior, mă uitam înapoi la clădirea aceea, şi m-am gândit, "Dumnezeule, sigur eu am devenit un făţarnic, sigur am devenit un proscris, pe undeva; căci, slujbele acestor oameni au ieşit din a mea." Şi m-am gândit, "Ce? Poate sunt aşa de neîncredere, Doamne, că Tu nu ai putut avea încredere în mine cu nimic de felul acesta. Chiar şi puţinul, câţiva dolari care Tu îmi permiţi să plătesc pentru campanii şi lucruri, acum ei încearcă să mă trimită la penitenciar pentru asta. Şi de ce sunt eu aşa un făţarnic, sau de ce sunt o persoană atât de nedemnă de încredere?"
Mă aflam pe mormanul de cenuşă, cum era Iov din vechime.
Mă aflam pe mormanul de cenuşă, cum era Iov din vechime.
E-31 A few days ago when I come out of the most prettiest, and most gorgeous place I ever saw in all my life, it was the great building of our brother, Oral Roberts. When I seen that solid marble, and not a window in it nowhere, but how it was fixed! And I’ve been in Hollywood and I’ve been in kings’ palaces, and I’ve been in everywhere that could be, hardly, around the world, and all the swanky, lovely places and home, but I never seen anything, any place, to compare, with it, nowhere at all. How the little aluminum wires weave the—the inside together, and, oh, I have never seen anything so gorgeous in all my life. When I walked through there, and took my hands and rubbed those pole pilasters, and—and the great granite; all in the form of a trinity of the Father, Son, and Holy Ghost, the—the carvings of it. All those things! I had just come from Brother Tommy Osborn’s, and seen his great, mighty work there for the Lord.
E-33 Când stăteam acolo afară, că de-abea îmi puteam dobândi respiraţia, de la o asemenea maiestate; că un băiat sărac născut într-un adăpost, un Penticostal, a putut face şi să aducă aceea în acea mare clădire imensă. Şi m-am gândit, "O Dumnezeule, poate că eu nu sunt vrednic."
E-32 I stood on the outside, looked back at that building, and I thought, “God, surely I have become a hypocrite, surely I have become an outcast, somewhere; for, these men’s ministries come off of mine.” And I thought, “What? Maybe I am so untrusted, Lord, that You couldn’t trust me with anything like that. Even the little, few dollars that You let me pay for the campaigns and things, now they’re trying to send me to the penitentiary for it. And why am I such a hypocrite, or why am I such an untrusted person?”
I was on the ash heap, as Job was of old.
I was on the ash heap, as Job was of old.
E-33 When I stood outside there, with just couldn’t hardly get my breath, from such majesty; that a poor boy born in a dugout, a Pentecostal, could do and bring that into that great mammoth building. And I thought, “O God, maybe I am not worthy.”
E-35 Apoi m-am gândit, "O Doamne Dumnezeule, oh, lasă doar ca aceea să rămână aşa, atunci, Doamne. Eu... pentru că eu nu aş avea inteligenţa să duc o lucrare mare ca aceea pentru Tine. Şi eu sunt o-o persoană analfabetă. Dar, atâta timp cât Tu eşti partea mea, eu sunt al Tău, şi Tu mă vei călăuzi. Nu aş putea să mă călăuzesc singur. Dar, O Doamne, călăuzeşte-mă!"
E-34 Just then a little Voice came down through those corridors, and said, “But I am your portion.”
E-36 Acele ceasuri cruciale sunt care ne împing pe acele nisipuri sacre. Asta era în Biblie. Şi amintiţi-vă, nu contează cât de mare este suferinţa, Satan nu vă poate lua viaţa până când Dumnezeu nu a terminat cu voi. Nu vi se poate întâmpla nimic decât dacă Dumnezeu permite. Nu există nici un rău să poată veni fără ca Dumnezeu să-l permită. Şi este pentru binele vostru că El face asta. Să ne gândim.
E-35 Then I thought, “O Lord God, oh, just let that stay that way, then, Lord. I…because I wouldn’t have the intelligence to carry on a great work like that for You. And I am an—an illiterate person. But, as long as You are my portion, I am Yours, and You will lead me. I could not lead myself. But, O Lord, lead me!”
E-37 Acolo când a venit inundaţia să distrugă lumea, nu l-a putut distruge pe Noe. Noe nu a putut fi distrus, din cauză că Dumnezeu avea o lucrare pentru el de făcut.
E-36 It’s those crucial hours that press us on to those sacred sands. It was in the Bible. And remember, no matter how great the distress is, Satan cannot take your life until God has finished with you. There is nothing can happen to you unless God permits it. There is no evil can come unless God permits it. And it’s for your good He is working that. Let’s think.
E-38 Într-o zi, jos într-o naţiune mare sub o robie mare, acolo se aflau câţiva copii Evrei pe care noi îi ştim de Şadrac şi Meşac şi Abed-Nego. Şi s-a ajuns la un punct unde ei au trebuit să ia o decizie, că ceva trebuia să se facă. Ei trebuiau... A lor-a lor¬credinţa lor a fost pusă la un test.
E-37 There when the floods came to destroy the world, it could not destroy Noah. Noah could not be destroyed, because that God had a work for him to do.
E-38 One day, down in a great nation under a great bondage, there was some Hebrew children that we know as Shadrach and Meshach and Abednego. And it came to a place where they had to make a decision, that something had to be done. They had… Their—their—their faith was put to a test.
E-40 Şi când ei au fost înfruntaţi, credinţa a fost pusă la un test. Şi ei au mers la un ceas crucial. Ei nu s-au dus doar la un-un morman de cenuşă, ci ei au intrat într-un cuptor aprins. Dar Satan nu i-a putut distruge, căci scopul lui Dumnezeu nu era încă împlinit. Ei au putut intra cu această nădejde, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte!" Ei au putut intra cu această nădejde aici, "Noi suntem siguri că Dumnezeu este în stare să ne elibereze din acest cuptor aprins, dar, cu toate acestea, nu ne vom închina chipului."
E-39 And when your faith is put to a test, then don’t fail. Stay right with what you believe.
E-41 Satan nu i-a putut lua. El nu l-a putut îneca pe Noe în potop, până când scopul lui Dumnezeu nu a fost terminat. El nu i-a putut arde pe copiii Evrei, până când scopul lui Dumnezeu nu a fost terminat. El nu l-a putut ucide pe Iov cu bube şi necazuri, până când scopul lui Dumnezeu nu a fost terminat. Nici leii nu au putut să-l mănânce pe Daniel, până când scopul lui Dumnezeu nu a fost terminat. Nici moartea şi bătrâneţea nu l-au putut lua pe Abraham, până când scopul lui Dumnezeu nu a fost terminat.
E-40 And when they’re faced, faith was put to a test. And they went to a crucial hour. Not only did they go to a—an ash heap, but they went into a fiery furnace. But Satan could not destroy them, for God’s purpose wasn’t yet fulfilled. They could go in there with this hope, “I know my Redeemer liveth!” They could go in there with this hope here, “We are assured that God is able to deliver us from this fiery furnace, but, nevertheless, we will not bow to the image.”
E-42 Şi nici pe voi nu vă poate lua, sau să poată să mă ia pe mine, până când scopul lui Dumnezeu, din viaţa noastră, nu este încheiat. Astfel, noi adunăm de acolo, mângâiere.
E-41 Satan could not take them. He could not drown Noah in the flood, until the purpose of God had been finished. He could not burn up the Hebrew children, until the purpose of God had been finished. He could not kill Job with boils and troubles, until the purpose of God had been finished. Neither could the lions eat Daniel, until God’s purpose had been finished. Neither could death and old age take Abraham, until the purpose of God had been finished.
E-43 Şi de ce lasă Dumnezeu să vină necazurile? Dumnezeu înhămează necazul, îi pune muşcături în gură şi îl face să i se supună Lui, şi acele necazuri ne aduc pe noi într-o părtăşie mai apropiată cu Dumnezeu.
E-42 And neither can it take you, or can it take me, until the purpose of God, of our life, is finished. So, we gather from there, consolation.
E-44 Nu exista curcubeu până să vină potopul. Dar după ce Noe a fost împins în acea condiţie în care a fost el, să plutească patruzeci de zile şi nopţi, într-o furtună, şi corăbioara aruncată în sus şi în jos pe apă; a fost după ce s-a terminat potopul, că el a văzut curcubeul de prima dată, legământul nădejdii, legământul făgăduinţei. După ce a trecut prin necaz, atunci a văzut făgăduinţa.
E-43 And why does God let troubles come? God harnesses trouble, puts bits in its mouth and makes it obey Him, and those troubles bring us into a closer fellowship with God.
E-45 Acela-i felul cum vedeţi făgăduinţa, după ce aţi trecut prin necaz. Mi-a plăcut acel poem, sau psalm:
Trebuie eu să fiu dus acasă la Cer,
Pe un pat de flori al uşurinţei,
În timp ce alţii au luptat să câştige premiul
Şi au străbătut prin mări însângerate?
Trebuie eu să fiu dus acasă la Cer,
Pe un pat de flori al uşurinţei,
În timp ce alţii au luptat să câştige premiul
Şi au străbătut prin mări însângerate?
E-44 There had been no rainbow until the flood came. But after Noah was pressed into that condition that he was in, to float forty days and nights, in a storm, and the little ark pitching up and down in the water; it was after the flood was over, that he saw the rainbow for its first time, the covenant of hope, the covenant of promise. After he had went through the tribulation, then he saw the promise.
E-46 Noi cerem mângâiere şi pace. Dumnezeu ne dă ce poate El mai bun, încercări şi necazuri. Aceea este mai bine decât mângâiere şi pace. Mângâierile noastre sunt doar dincolo de râu.
E-45 That’s the way you see the promise, after you’ve gone through the tribulation. I’ve liked that poem, or psalm:
Must I be carried home to Heaven
On a flowery bed of ease,
While others fought to win the prize
And sailed through bloody seas?
Must I be carried home to Heaven
On a flowery bed of ease,
While others fought to win the prize
And sailed through bloody seas?
E-47 A fost până când copiii Evrei au fost împinşi cu forţa în cuptorul aprins, în una dintre cele mai remarcabile încercări a lor, că ei au văzut Unul ca Fiul lui Dumnezeu stând în mijlocul lor. Necazurile lor l-au adus pe Fiul lui Dumnezeu să stea în mijlocul lor, în brize, ca să vânture la o parte valul de căldură. Dar nu înainte de a intra ei în foc a făcut ca să apară acel Mângâietor.
E-46 We ask for comfort and peace. God gives us the best He could give us, trials and tribulations. That’s better than comfort and peace. Our comforts is just beyond the river.
E-48 A fost Daniel cel care a hotărât în inima lui să nu se pângărească cu lucrurile din lume, şi a fost forţat printr-o încercare, sau să se roage lui Dumnezeu, sau să meargă la o groapă a leilor. Dar a fost după ce presiunea a fost înteţită, şi a fost aruncat într-o groapă de lei, că, după aceea, l-a văzut pe Îngerul Domnului stând la mijloc de el, ţinând departe, acel mare Stâlp de Foc stând între el şi lei. Şi leii nu l-au putut apuca, pentru că el a trecut prin încercări şi ispite şi necazuri. Şi el a ştiut că Dumnezeul lui era în stare să-l izbăvească de la aceea.
E-47 It was until the Hebrew children was forced into the fiery furnace, on one of their most outstanding trials, that they’re seen One like the Son of God standing among them. Their troubles produced the Son of God standing among them, in the breezes, to wave away the heat wave. But not until they went into the fire did that Comforter appear.
E-49 A fost Abraham, după ce a văzut că pământul a devenit arid, şi a venit seceta, şi Lot să se separe de el şi să coboare să locuiască încântător în lume. A fost după ce a auzit văicărelile şi strigătele ale-a păstorilor lui, fără iarbă pentru bovinele lui, dar el s-a susţinut în ţara pe care Dumnezeu i-a dat-o să sălăşluiască. Şi cum în acea zi, după ce a fost încercat încât a lui-răbdarea lui a fost la capăt, a fost în acea zi căci, când încercarea s-a terminat, el a vorbit faţă în faţă cu Elohim sub stejar în acea zi. A fost după ce a suferit încercările lui, după ce a trecut prin necazurile prin care el a trecut, că Dumnezeu i-a apărut lui în forma unui Om; şi a şezut acolo şi i-a spus că el era însurat şi numele nevestei lui era Sarah, şi a spus că ea a râs de El, în spate în cort. A fost acolo că Abraham l-a numit "Elohim." A fost după încercare şi necaz.
E-48 It was Daniel who had purposed in his heart that he would not defile himself with the things of the world, and was forced through a trial, whether he would pray to God or go to a lions’ den. But it was after the heat was put on, and he was throwed into a lions’ den, that, after that, he saw the Angel of the Lord standing in the midst of him, keeping away, that great Pillar of Fire standing between him and the lions. And the lions could not get him, because he had went through the trials and temptations and troubles. And he knew that his God was able to deliver him from that.
E-50 Oh, dacă ar putea Biserica măcar să se trezească faţă de Sine astăzi, să afle că după necazuri şi încercări, şi râs şi batjocorită, lucrurile prin care a trecut Biserica, Biserica penticostală; căci noi îl vedem pe Dumnezeu în mijlocul nostru, făcând semne mari, şi minuni.
După trudirile şi necazurile zilei,
După ce totul a trecut,
Atunci în sfârşit îl vom vedea pe Isus.
El mă va aştepta,
Isus atât de drept şi adevărat,
Pe tronul Lui frumos,
El ne va întâmpina Acasă
După ce ziua s-a terminat.
Cât este ziuă, să lucrăm.
După trudirile şi necazurile zilei,
După ce totul a trecut,
Atunci în sfârşit îl vom vedea pe Isus.
El mă va aştepta,
Isus atât de drept şi adevărat,
Pe tronul Lui frumos,
El ne va întâmpina Acasă
După ce ziua s-a terminat.
Cât este ziuă, să lucrăm.
E-49 It was Abraham, after he had seen the ground get barren, and the drought come, and Lot separate himself and go down to live deliciously into the world. It was after he had heard the whines and cries of—of his herdsmen, with no grass for his cattle, but he maintained in the land that God gave him and told him to sojourn in. And as on that day, after he had been tried till his—his patience was at the end, it was on that day that, when after the trial was over, he spoke face to face with Elohim under the oak that day. It was after he had suffered his trials, after he had went through the troubles that he had been through, that God appeared to him in the form of a Man; and sit there and told him he was married and his wife’s name was Sarah, and said she laughed at Him, in the tent behind. It was there that Abraham called Him “Elohim.” It was after the trial and tribulation.
E-51 Toţi aceşti oameni mari, aceea ne-ar lua mult timp din serviciul nostru de dimineaţă, să intrăm în a menţiona aceea. Ei au trecut prin încercări, şi l-au văzut pe Dumnezeu. Au trecut prin încercări, şi au văzut Îngeri. Au trecut prin încercări; şi descoperiri, şi au văzut semne şi minuni, şi lucruri.
E-50 Oh, if the Church could only wake to Itself today, to find that after the troubles and trials, and laughs and made fun of, the things the Church has been through, the pentecostal Church; that we see God in our midst, doing great signs, and wonders.
After the toils and troubles of day,
After it’s all passed,
Then we shall see Jesus at last.
He will be waiting for me,
Jesus so fair and true,
On His beautiful throne,
He will welcome us Home
After the day is through.
While it’s day, let us labor.
After the toils and troubles of day,
After it’s all passed,
Then we shall see Jesus at last.
He will be waiting for me,
Jesus so fair and true,
On His beautiful throne,
He will welcome us Home
After the day is through.
While it’s day, let us labor.
E-52 Dar, oh, nici unul din ei nu a văzut ce a văzut Iov. Toţi acei oameni, după ce au văzut Îngeri, şi văzându-l pe Dumnezeu şi toate aceste lucruri, ei nu au văzut nimic care să le dea nădejdi dincolo de mormânt. Dar Iova văzut învierea! El a văzut Paştele. A văzut lucrul care mângâie fiecare inimă. Şi când a văzut, "Oh aş vrea ca vorbele mele să fie tipărite într-o carte! O ca ele să fie săpate cu un priboi de fier, în stâncă!"
E-51 All these great men, that would take much of our morning service away, to go into mention that. They went through trials, and saw God. They went through trials, and saw Angels. They went through trials; and revelations, and saw signs and wonders, and things.
E-53 Vedeţi, aceasta, totul s-a întors împotriva lui. Ai lui, nici măcar robii lui nu-i vorbeau. Nevasta lui era o străină. Acolo şedea el, pe mormanul de cenuşă, acea încercare mare. Şi a venit biserica, şi şi-au întors spatele la el, timp de şapte zile. Şi nimeni ca să îl mângâie!
E-52 But, oh, none of them saw what Job saw. All them men, after seeing Angels, and seeing God and all these things, they never saw nothing to give them hopes beyond the grave. But Job saw the resurrection! He saw Easter. He saw the thing that comforts every heart. Then when he did, “O that my words would be printed in a book! O that they would be engraved with an iron pen, in the rock!”
E-54 Apoi el trebuie că a văzut vedenia Paştelui, când a strigat, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte, şi în zilele din urmă El va sta pe pământ. Eu ştiu! O dacă vorbele mele ar fi fost scrise cu un priboi de fier, într-o piatră, ca cuvintele mele să nu se mai poată şterge niciodată, căci eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte! Eu ştiu! Eu ştiu!"
E-53 See, it, everything had turned against him. His, even his servants wouldn’t speak to him. His wife was a stranger. There he set, on the ash heap, that great trial. And the church come, and turned their back to him, for seven days. And no one to comfort him!
E-55 Ce şti tu, Iov? "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte." Aţi observat, nu doar că exista Cineva care trăieşte, dar El era un Răscumpărător pentru Iov!
E-54 Then he must have saw the vision of Easter, when he cried, “I know my Redeemer liveth, and at the last days He’ll stand on the earth. I know! O that my words were penned with an iron pen, in a stone, that my words could never fade no more, for I know my Redeemer liveth! I know! I know!”
E-56 Oh, binecuvântat să fie Numele Domnului. Sunt atât de bucuros că sunt parte din Paşti, că sunt parte din acea înviere! Şi noi suntem parte din ea în dimineaţa aceasta, pentru că în noi locuieşte acea Viaţă a învierii (adică, părtaşul) ce a adus Paştele. "Eu şiu că Răscumpărătorul meu..." Ce şti tu? Eu nu presupun la asta; noi avem prea multă presupunere astăzi. "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte!" Da, domnule.
E-55 What do you know, Job? “I know my Redeemer liveth.” Did you notice, not only was there Someone living, but He was a Redeemer to Job!
E-57 Acum ce era El? Dacă El a trăit, El era un Răscumpărător pentru Iov. "Al meu," personal, al meu "Răscumpărătorul meu trăieşte!"
E-56 Oh, blessed be the Name of the Lord. I’m so glad that I’m part of Easter, that I’m part of that resurrection! And we are part of it this morning, because in us dwells that resurrection Life (that is, the partaker) that brought Easter. “I know that my Redeemer…” What do you know? I’m not guessing at it; we got too much guessing today. “I know my Redeemer liveth!” Yes, sir.
E-58 Şi ce altceva şti tu, Iov? Ce ai văzut în acea vedenie? "Şi în zilele din urmă, El va sta pe pământ. Şi chiar dacă viermii pielii îmi distrug trupul, totuşi în carnea mea îl voi vedea pe Dumnezeu, pe Care îl voi vedea eu însumi. Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte, şi El va sta în zilele din urmă pe pământ. Chiar dacă rărunchii mei sunt mistuiţi în mine, chiar dacă viermii pielii îmi distrug trupul, totuşi în carnea mea îl voi vedea pe Dumnezeu." Direct acolo a fost cea mai mare vedenie.
E-57 Now what was He? If He lived, He was a Redeemer to Job. “My,” personal, my, “my Redeemer liveth!”
E-59 Daniel a văzut un Înger. Copiii Evrei l-au văzut pe Fiul lui Dumnezeu. Noe a văzut curcubeul. Abraham l-a văzut pe Dumnezeu, faţă în faţă. Dar, Iov a văzut învierea, Iov s-a uitat înainte. Toţi patriarhii şi marii sfinţi, ai Bibliei, aşteptau cu nerăbdare acea zi; cu o asigurare, prin vedeniile lor, prin descoperirile lor, că va veni un timp al învierii.
E-58 And what else do you know, Job? What did you see in that vision? “And at the last days, He shall stand on the earth. And though the skin worms destroys my body, yet in my flesh I shall see God, Whom I shall see for myself. I know my Redeemer liveth, and He will stand at the last day upon the earth. Though my reins be consumed within me, though the skin worms destroys my body, yet in my flesh I shall see God.” Through there was the greatest vision.
E-60 Acum noi vedem lucrări mari în desfăşurare. Vedem puteri mari ale lui Dumnezeu. Vedem lucruri mari pe care El le-ar putea face. Nu aţi putea privi la soare şi-şi să nu ştiţi că este Puterea lui Dumnezeu care aduce acea lume în jurul acelui soare. Nu aţi putea vedea să vină o primăvară fără să ştiţi că există un Dumnezeu. Puteţi vedea vindecare de ochi orbi, urechi surde, ştiţi că este Dumnezeu. Dar ce-i dacă asta era tot ce era, şi după ce am muri am fi duşi? Dar învierea, Paştele, oh, asta-i ce a pecetluit tot ce Dumnezeu a făgăduit vreodată, era învierea.
E-59 Daniel saw an Angel. The Hebrew children saw the Son of God. Noah saw the rainbow. Abraham seen God, face to face. But, Job saw the resurrection, Job looked forward. All the patriarchs and great saints, of the Bible, looked forward to that day; with an assurance, through their visions, through their revelations, that there would come a time of resurrection.
E-61 Şi ei trebuie să aibă o răstignire, înainte ca voi să puteţi avea o înviere. Şi înainte ca Biserica să poată fi în stare să vadă vreodată o Putere înviată, înainte ca eu însumi să pot vedea o slujbă nouă să aibă loc, înainte ca voi să puteţi intra vreodată într-o părtăşie nouă cu Dumnezeu, trebuie să fie o răstignire de sine ca acolo să poată avea loc o înviere. Noi trebuie să murim faţă de gândurile noastre, să murim faţă de căile noastre, să murim faţă de tot ce este în jurul nostru, să trecem prin încercări şi necazuri, ca noi să putem vedea o nouă înviere, o Viaţă nouă. Înainte ca un păcătos să devină vreodată un Creştin, acolo trebuie să vină o moarte, apoi o înviere.
E-60 Now we see great works go on. We see great powers of God. We see great things that He could do. You couldn’t look at the sun and—and know that it isn’t the Power of God that brings that world around over that sun. You couldn’t see a springtime come without knowing there was a God. You can see healing of blind eyes, deaf ears, know it’s God. But what if that was all there was, and after we died we was gone? But the resurrection, the Easter, oh, that’s what sealed everything that God ever promised, was the resurrection.
E-62 Înainte ca Abraham să-l fi putut vedea pe Elohim, au trebuit să fie douăzeci şi cinci de ani de testare. Înainte ca copiii Evrei să-l fi putut vedea pe Fiul lui Dumnezeu, ei au trebuit să meargă într-un cuptor aprins. Înainte ca Daniel să fi putut vedea un Înger, el a trebuit să meargă în groapa leilor. Înainte ca Iov să fi putut vedea vreodată învierea, el a trebuit să intre şi să piardă tot ce avea; dar apoi, printr-o vedenie, el a văzut!
E-61 And they have to have a crucifixion, before you can have a resurrection. And before the Church will ever be able to see a resurrected Power, before I can ever see a new ministry take place myself, before you can ever enter into a new fellowship with God, there has got to be a self-crucifixion so that there can come a resurrection. We’ve got to die out to our own thoughts, die out to our own ways, die out to everything that’s around us, go through the trials and tribulations, that we might see a new resurrection, a new Life. Before a sinner can ever become a Christian, there has to come a death, then a resurrection.
E-63 Şi dacă Iov de la o vedenie a putut sta atât de ferm pe o făgăduinţă, cu cât mai mult ar trebui noi să o facem, după ce Cristos a înviat din morţi şi a devenit Primul Rod a celor care au adormit, şi a trimis înapoi Duhul Sfânt ca o pecete a făgăduinţei, peste noi, ca şi noi să putem trăi. "Pentru că Eu trăiesc, şi voi trăiţi!" Văzând marea Lui Prezenţă printre noi, lucrând, făcând aceleaşi semne şi minuni pe care le-a făcut El pe pământ, dându¬ne nădejdile. Şi noi venim la înviere, şi atunci să rămânem pe mormanele noastre de cenuşă? Să ne dăm jos de pe mormanul de cenuşă astăzi, cu o viziune nouă, cu o Putere nouă, cu o nouă determinare ca să îl vedem pe Dumnezeu în Puterea Sa. Noi vedem învierea lucrurilor care vin.
E-62 Before Abraham could see Elohim, there had to be twenty-five years of testing. Before the Hebrew children could see the Son of God, they had to go into a fiery furnace. Before Daniel could see an Angel, he had to go into the lions’ den. Before Job could ever see the resurrection, he had to go in and lose everything he had; but then, by a vision, he saw!
E-63 And if Job by a vision could stand so firmly upon a promise, how much more ought we to do, after Christ has raised from the dead and become the First Fruits of those that slept, and sent back the Holy Spirit as a seal of promise, upon us, that we too shall live. “Because I live, you live also!” Seeing His great Presence among us, working, doing the same signs and wonders that He did on earth, giving us the hopes. And we come to the resurrection, and then remain on our ash heaps? Let’s get off the ash heap today, with a new vision, with a new Power, with a new determination that we see God in His Power. We see the resurrection of the things coming.
E-65 Rusia a descoperit o armă nouă acum, aşa cum aţi auzit cu toţii la radio şi aşa mai departe. Ei nu trebuie să vină aici şi să arunce totul în aer cu o bombă. Ei pot să aducă aici doar ceva mic, şi să ajungă printre spionii lor, şi să izbucnească un lucru mic în orice naţiune, şi toţi vor fi paralizaţi timp de douăzeci şi patru de ore. Vin aici şi, când te trezeşti, acolo este un Rus care te loveşte în coaste, o gardă mare Rusească îţi va ocupa casa, violându-ţi soţia, aruncându-ţi copiii afară în stradă, şi luăndu¬ţi casa. Ei pot face asta. Ei nu ar pierde nimic. Ei o au. Nimeni nu ştie ce este. Vedeţi, totul se lucrează înăuntru. Acum ei se pot folosi de aceea şi nu se tem de aceasta, pentru că nimeni altul nu o are.
E-64 We are at the time of death. We’re sitting in the doors of death. The nations is in the doors of death.
E-66 Nu ştim cum va veni, ce va avea loc. Dar noi ştim un lucru, că suntem pe mormanul de cenuşă. Naţiunea, este pe mormanul de cenuşă. Lumea este pe mormanul de cenuşă.
E-65 Russia has discovered a new weapon now, as you all heard on the radio and thing. They don’t have to come over here and blow it up with a bomb. They can just bring a little something over here, and get amongst their spies, and spurt a little stuff out in any nation, and everybody will be paralyzed for twenty-four hours. Come over and, when you wake up, there is a Russian kicking you in the side, a big Russian guard taking over your home, ravishing your wife, throwing your children out in the street, and taking your home. They can do it. They wouldn’t lose one thing. They’ve got it. Nobody knows what it is. See, everything working up in. Now they can use that and not be afraid of it, because no one else has it.
E-67 Şi pentru că lumea este pe un morman de cenuşă, sunt atât de bucuros că Duhul lui Dumnezeu poate veni, şi noi putem spune, "Eu ştiu că Răscumpărătoru! meu trăieşte, şi la ziua de pe urmă El va sta pe acest pământ!" Într-o zi El va veni! Nu-i de mirare că poetul a scris:
Trăind, El m-a iubit. Murind, El m-a mântuit.
Îngropat, El mi-a cărat păcatele departe.
Înviind, El m-a justificat liber pe veci.
Într-o zi El vine, oh, zi slăvită!
Trăind, El m-a iubit. Murind, El m-a mântuit.
Îngropat, El mi-a cărat păcatele departe.
Înviind, El m-a justificat liber pe veci.
Într-o zi El vine, oh, zi slăvită!
E-66 We don’t know how it will come, what will take place. But we know one thing, that we are on the ash heap. The nation, is on the ash heap. The world is on the ash heap.
E-68 A fost nevoie de un Ghetsimani, cu picuri de Sânge ieşind prin pielea Lui, înainte de aceea. Şi a fost nevoie de o agonie de cruzime la Calvar, înainte ca acolo să poată veni dovada unui Dumnezeu Etern Care putea învia morţii. A fost nevoie de o-a fost nevoie de un Ghetsimani şi de un Calvar, să facă un Paşte. Cu siguranţă a fost.
E-67 And because the world is on an ash heap, I’m so glad that the Spirit of God can come, and we can say, “I know my Redeemer liveth, and at the last day He’ll stand upon this earth!” Someday He will come! No wonder the poet wrote:
Living, He loved me. Dying, He saved me.
Buried, He carried my sins far away.
Rising, He justified freely forever.
Someday He’s coming, oh, glorious day!
Living, He loved me. Dying, He saved me.
Buried, He carried my sins far away.
Rising, He justified freely forever.
Someday He’s coming, oh, glorious day!
E-69 Cum acei apostoli, în acea dimineaţă, când erau ei atât de descurajaţi, încât Petru a spus, "Sunt atât de descurajat, cred că doar mă voi întoarce la pescuit din nou. Mă voi duce înapoi jos. Eu, eu L-am văzut."
E-68 It taken a Gethsemane, of drops of Blood breaking through His skin, before that. And it taken a cruel agony of Calvary, before there could come the proof of an Eternal God Who could raise the dead up. It taken a—it taken a Gethsemane and a Calvary, to make an Easter. It certainly did.
E-70 Ei au avut speranţe mari, şi au crezut şi totul, până când a venit acel loc întunecat. Ce făcea Dumnezeu? El îi aducea pe acei apostoli la un morman de cenuşă. El îi aducea la un punct până unde ei ar ei ar fi avut credinţa lor confirmată pentru ei.
E-69 How those apostles, upon that morning, when they were so discouraged, until Peter said, “I am so discouraged, I believe I’ll just go back a fishing again. I’ll go back down. I, I’ve seen Him.”
E-71 Şi Petru a spus, "Eu-eu L-am văzut făcând mari miracole jos de-a lungul Galilei. Dar, oh, El zace acolo, mort, şi rece, în mormânt! Cred că doar mă voi duce jos la mare în această dimineaţă şi voi arunca o plasă, şi doar mă duc să pescuiesc.
Poate pot să privesc pe mare acolo, şi voi afla. Îmi amintesc că L-am văzut când El ne aştepta la mal. Cred că doar mă voi duce jos."
Poate pot să privesc pe mare acolo, şi voi afla. Îmi amintesc că L-am văzut când El ne aştepta la mal. Cred că doar mă voi duce jos."
E-70 They had great hopes, and believed and everything, until it come that great darkening place. What was God doing? He was bringing those apostles to an ash heap. He was bringing them to a place to where they would they would have their faith confirmed to them.
E-72 Şi apostolii au spus, "Şti ce? Eu cred că voi merge cu tine." Oh, ei erau trişti. Au plâns până când ochii le erau umflaţi.
E-71 And Peter said, “I—I have seen Him do great miracles down along Galilee. But, oh, He lays yonder, dead, and cold, in the tomb! I believe I’ll just go down to the sea this morning and cast in a net, and just go fishing. Maybe I can look out across the sea yonder, and I’ll find out. I remember seeing Him when He waited for us at the bank. I believe I’ll just go down.”
E-73 Cum ştim noi să mergem prin acele locuri! Cum ştim! Suntem toţi familiarizaţi cu acele lucruri.
E-72 And the apostles said, “You know what? I believe I’ll just go with you.” Oh, they were blue. They had cried until their eyes were swollen.
E-74 Îmi amintesc când am aşezat o scumpă acolo în mormânt, acolo în vârf de deal, numit Eastern, sau Cimitirul Walnut Ridge. Cum am aşezat o copilă mică acolo! Şi am plâns pe braţul mamei, până când, am plâns până când nu am mai putut plânge. Am făcut tot ce am ştiut. Până când, am luat o armă, să încerc să comit sinucidere, am fost în astfel de timp. Şi a fost în acel ceas, în acea cameră mică acolo sus, pe genunchii mei, că Cerurile s¬au deschis, şi am văzut-o stând acolo în splendoarea nemuririi. A fost în acel ceas când i-am simţit braţele venind în jurul umerilor mei, a spus, "Bill, tu nu înţelegi. Noi suntem aşa de mult mai bine decât tine."
E-73 How we know to go through those places! How we know! We’re all acquainted with those things.
E-75 Vedeţi, este nevoie de o răstignire. Este nevoie de o zdrobire a unei flori, pentru a scoate parfum din aceasta. Este nevoie de o zdrobire a unei vieţi, pentru a scoate ce este mai bun ce există din aceasta. Acela este motivul pentru care Isus a trebuit să fie zdrobit, ca să scoată la iveală ceea ce era El. El nu s-a putut ridica înainte de răstignire, să spună, "Toată puterea din Ceruri şi pe pământ este dată pe mâna Mea." Dar după răstignire, El s¬a putut ridica şi să spună, "Toate puterile în Ceruri şi pe pământ sunt date pe mâna Mea!" Dar ce a făcut aceasta? A fost nevoie de răstignire mai întâi.
E-74 I remember when I laid a precious one yonder in the grave, up on top the hill yonder, called the Eastern, or the Walnut Ridge Cemetery. How I laid a little baby in there! And I would cry on mother’s arm, till, I cried till I couldn’t cry no more. I had done everything that I knowed. Till, I took a gun, to try to commit suicide, I was in such a time. And it was at that hour, in that little room up there, on my knees, that the Heavens opened back, and I saw her standing there in the splendor of immortality. It was in that hour that I felt her arms come around my shoulders, said, “Bill, you don’t understand. We are so much better off than you.”
E-76 A fost nevoie de zdrobirea şi de dezamăgirea apostolilor. Ei 1-au văzut pe Mântuitorul lor, pe Acela pe care l-au iubit, şi L-au văzut chiar şi înviind morţii din-din mormânt. Ei L-au văzut făcând asta. Şi apoi să se gândească, "Acolo zace El, rece, în mormânt, El însuşi, în această dimineaţă." A fost nevoie...
E-75 See, it takes a crucifixion. It takes a crushing of the flower, to bring perfume from it. It takes a crushing of a life, to get the best out of it that there is. That’s the reason Jesus had to be crushed, to bring forth what He was. He could not stand before the crucifixion, say, “All power in Heavens and earth is given unto My hand.” But after the crucifixion, He could stand and say, “All powers in Heavens and earth is given unto My hand!” But what did it do? It taken crucifixion first.
E-77 Acei oameni care L-au văzut deschizând ochii orbilor, L¬au văzut stând acolo şi deosebind chiar gândurile care erau în inimile oamenilor, "Cum ştia El," spuneau ei, "că aceia veneau după El? Cum a ştiut El? De ce nu ştia El că Iuda, Iuda va-Îl va trăda? De ce nu a ştiut El că urcau soldaţii pe munţi acolo, cu ciomege şi săbii şi de toate, să Îl prindă, dacă El le putea deosebi gândurile?"
E-76 It taken the crushing and the disappointing of the apostles. They had seen their Saviour, the One they had loved, and seen Him even raise up the dead from the—from the grave. They had seen Him do that. And then think, “There He lays, cold, in the grave, Himself, this morning.” It taken the…
E-78 Vedeţi, diavolul lucra asupra lor, punându-i pe un morman de cenuşă, pentru că vroiau să le dea o mărturie de "Eu ştiu." (Nu "Eu presupun" sau "poate că este aşa.") "Eu ştiu! Eu ştiu!"
E-77 Those people who had seen Him open the eyes of the blind, seen Him stand there and perceive the very thoughts that was in the people’s hearts, “How did He know,” they’d say, “that them were coming after Him? How did He know? Why didn’t He know Judas, Judas would—would betray Him? Why didn’t He know the soldiers were coming up the mountains there, with staves and swords and everything, to get Him, if He could perceive their thoughts?”
E-79 Şi amintiţi-vă, acele încercări sunt aduse peste voi în acelaşi fel, aşa ca voi să nu spuneţi, "Ei bine, poate Acesta este corect, poate Scriptura este adevărată, poate vindecarea Divină este corectă, poate că Duhul Sfânt este corect." Dar când voi obţineţi acea experienţă şi coborâţi de pe acel morman de cenuşă, şi primiţi descoperirea lui Dumnezeu, prin botezul cu Duhul Sfânt, puteţi striga, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte, pentru că El locuieşte în mine! "
E-78 See, the devil was working on them, putting them on an ash heap, for they wanted to give them a testimony of “I know.” (Not “I guess” or “perhaps it’s so.”) “I know! I know!”
E-80 Petru a spus, "Mă voi duce să pescuiesc." Apostolii au spus, "Cred că voi merge cu tine." Şi acolo se aflau pe mormanul lor de cenuşă, acolo jos în mijlocul mării, şi necazul se desfăşura aşa cum era. Şi pot să-l aud pe unul dintre ei spunând, "Oh, cum a putut să se întâmple asta, Petru? Cum a putut să fie un astfel de lucru ca un Om ca acela să poată muri? Cum a putut El să fie pus în mormânt în felul cum a fost pus El. Cum a putut să stea El să-i lase să-L scuipe în faţă şi să-i smulgă barba, să-I pună acea coroană pe cap? Cum a putut face El asta, oh, şi încă să fie Dumnezeu? Eu doar nu pot înţelege lucrul acesta." Oh, ce dezamăgire!
E-79 And remember, those trials are brought upon you the same way, so that you’ll not say, “Well, maybe This is right, maybe the Scripture is true, maybe Divine healing is right, maybe the Holy Ghost is right.” But when you get that experience and come off that ash heap, and you get the revelation of God, by the baptism of the Holy Ghost, you can scream, “I know my Redeemer liveth, because He lives in me!”
E-81 Şi dintr-o dată, s-au uitat spre ţărm, chiar acelaşi fel de descoperire care a avut-o Iov, acolo au văzut ei ceea ce a văzut Iov cu patru mii de ani înainte. Acolo stătea Răscumpărătorul, viu şi proaspăt, stând pe ţărm. Cu un foc aprins, şi peşte gătit pe acesta aşa, şi a spus, i-a invitat:
Isus are o masă întinsă
Unde sfinţii lui Dumnezeu sunt hrăniţi,
El îi invită pe aleşii Lui "Veniţi şi ospătaţi-vă;"
Cu mana Lui ne hrăneşte,
Şi furnizează toate nevoile noastre;
Oh, aceasta, este dulce să cinezi mereu cu Isus!
Cum ne putem gândi că, cum că a fost nevoie de toate acele lucruri mari!
Isus are o masă întinsă
Unde sfinţii lui Dumnezeu sunt hrăniţi,
El îi invită pe aleşii Lui "Veniţi şi ospătaţi-vă;"
Cu mana Lui ne hrăneşte,
Şi furnizează toate nevoile noastre;
Oh, aceasta, este dulce să cinezi mereu cu Isus!
Cum ne putem gândi că, cum că a fost nevoie de toate acele lucruri mari!
E-80 Peter said, “I’ll go fishing.” The apostles said, “I believe I’ll just go with you.” And there was on their ash heap, down there in the midst of the sea, and the trouble going on the way it was. And I can hear one of them say, “Oh, how could it happen, Peter? How could it be such a thing that a Man like that could die? How could He be put into the grave the way He was? How could He stand to let them spit in His face and jerk beard out, put that crown on His head? How could He do that, oh, and still be God? I just can’t understand it.” Oh, what a disappointment!
E-82 Cum că... Pavel apostolul, marele apostol care a trecut prin timpul lui de necaz când a fost martor la moartea lui Ştefan; şi i-a văzut chipul lui mic privind către Cer, şi pietrele lovindu-l în faţă, şi el a privit în sus şi a spus, "Văd Cerurile deschise. Îl văd pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu." A spus, "Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta." Şi Pavel le ţinea hainele, aceea l-a pus săptămâni la rând pe mormanul de cenuşă, mergând înainte şi înapoi; până când, mintea lui i s-a stricat, până când se afla în drumul lui spre Damasc, să încerce să-şi facă o cale de scăpare, ca un om care merge spre o sticlă de whiskey, încercând să-şi înece durerea.
E-81 And all of a sudden, they looked over on the bank, just the same kind of a revelation that Job got, there they seen what Job seen four thousand years before. There stood the Redeemer, alive and fresh, standing on the bank. With a fire made, and fish cooked on it like that, and said, invited them.
Jesus has a table spread
Where the saints of God are fed,
He invites His chosen people “Come and dine;”
With His manna He doth feed
And supplies our every need;
Oh, it, is sweet to sup with Jesus all the time!
How we can think that, how that it taken those great things!
Jesus has a table spread
Where the saints of God are fed,
He invites His chosen people “Come and dine;”
With His manna He doth feed
And supplies our every need;
Oh, it, is sweet to sup with Jesus all the time!
How we can think that, how that it taken those great things!
E-83 El se afla în mijlocul aceleia, când a venit un Glas din Cer, o Lumină mare strălucitoare a spus, "Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?" El l-a văzut pe El. El L-a recunoscut, că El era Isus cel înviat, Cel la a cărui moarte a fost martor, era înviat din nou.
E-82 How that the…Paul the apostle, that great apostle who had been through his time of trouble when he witnessed the death of Stephen’s; and seen his little face look towards Heaven, and the rocks beating him in the face, and he looked up and he said, “I see the Heavens opened. I see Jesus standing on the right hand of God.” He said, “Lord, lay not this sin to their charge.” And Paul holding the coats, that had put him for weeks after weeks upon the ash heap, walking back and forth; till, His mind had been polluted, until he was on his road down to Damascus, to try to fight a way out, like a man going to a whiskey bottle, try to drown his sorrow.
E-84 Oh, îmi pot aminti propria mea viaţă, pe drum în jos spre nimicire, când am auzit un Glas dulce, "Eu sunt Isus. Am fost odată mort, Eu sunt viu pentru totdeauna. Pentru că Eu trăiesc, şi tu poţi trăi." De la timpul acela, punându-mi mâna în a Lui, m¬am încrezut în El prin locurile întunecate. Când vine timpul când eu nu pot vedea, în ce direcţie mă duc, încă am încredere în El.
E-83 He was in the midst of that, when there come a Voice from Heaven, a great shining Light said, “Saul, Saul, why persecutest thou Me?” He saw Him. He recognized Him, that He was the resurrected Jesus, the One that he had witnessed of dying, was raised again.
E-85 Fiecare Creştin credincios trebuie să fie împins în acele încercări. Fiecare Creştin credincios trebuie să fie pus pe mormanul de cenuşă, astfel încât el să poată ieşi cu o experienţă, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte!"
E-84 Oh, I can remember my own life, on the road down to destruction, when I heard a sweet Voice, “I am Jesus. I was once dead, I’m alive forevermore. Because I live, you can live also.” Since that time, putting my hand in His, I’ve trusted Him through the dark places. When the times come where I can’t see, which way I’m going, I still trust Him.
E-86 Noi nu venim aici în această dimineaţă doar să stăm şi să vorbim despre vreo chestiune istorică, care este tot adevărat, dar noi venim aici cu o mărturie în această dimineaţă, "Eu ştiu că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, eu ştiu dincolo de orice umbră de îndoială! Eu ştiu că El a înviat din morţi, şi El locuieşte în mine astăzi. El este al mţu şi eu sunt al Lui. Eu sunt un împreună moştenitor cu El, în Impărăţia lui Dumnezeu."
E-85 Every Christian believer has to be pushed into those trials. Every Christian believer has to be put on the ash heap, so that he can come forth with an experience, “I know my Redeemer liveth!”
E-87 Paşte! Paştele aduce un lucru măreţ, o înviere, o nouă nădejde. Aţi înţeles voi lucrul acesta în această dimineaţă? Este în inima voastră? Ştiţi voi că Răscumpărătorul vostru trăieşte, şi El face ca toate lucrurile să lucreze împreună?
E-86 We don’t come here this morning just to sit and talk about some historical affair, which is all true, but we come here with a testimony this morning, “I know that Jesus Christ is the Son of God, I know it beyond any shadow of doubt! I know that He raised from the dead, and He lives within me today. He is mine and I am His. I am a joint heir with Him, in the Kingdom of God.”
E-87 Easter! Easter brings a great thing, a resurrection, a new hope. Have you got it this morning? Is it in your heart? Do you know that your Redeemer liveth, and He makes all things work together?
E-89 Dumnezeu lucrează aceea chiar exact pentru bine. De ce a fost acel băieţel scump, zilele trecute, lovit cu orbire când s-a născut? Ca Dumnezeu să poată primi slavă şi să întoarcă un oraş cu susul în jos. Sigur, Dumnezeu ştie ce face El. Dumnezeu ştie. Şi El ne pune pe mormanul de cenuşă, ca să ne arate slava Lui.
E-88 You say, “Brother Branham, I’m setting here, waiting for the prayer line.”
E-90 Astfel, în această dimineaţă spun lucrul acesta, prietene. După treizeci şi unu de ani de slujbă, după treizeci şi unu de ani de trudiri ale câmpului, vreau să îmi fac mărturia la aceasta. Am văzut dezamăgiri. Am văzut timpul când am cerut lucruri, şi am plâns după lucruri, şi am implorat pentru lucruri, şi nu am reuşit să le primesc. Dar dacă voi aştepta doar cu răbdare după Dumnezeu, atunci ştiu că lucrează chiar exact bine, se sfârşeşte chiar exact bine, face chiar exact ceea ce trebuie.
E-89 God is working that just exactly for the good. Why was that precious little boy, the other day, stricken blind when he was born? That God might get glory and turn a city upside down. Sure, God knows what He’s doing. God knows. And He puts us on the ash heap, in order to show us His glory.
E-91 Când mi-am pierdut copila, micuţa mea Sharon, Eu... acela a fost un lucru care m-a făcut să mă poticnesc. Am spus, "Cum poate fi asta spre bine? Cum poate fi asta spre bine?" Şi luni mai târziu, când am văzut-o stând acolo în toată splendoarea unei fete tinere, vorbindu-mi, stând lângă acea căruţă veche stricată, acolo. Am ştiut, dacă ea ar fi trăit, ea s-ar fi putut să o sfârşească rău. Dumnezeu a trebuit să o ia cât era fragedă şi dulce. Eu ştiu că o voi vedea din nou. Eu ştiu că o voi vedea, ştiu asta dincolo de orice umbră de îndoială.
E-90 So, this morning I say this, friend. After thirty-one years of ministry, after thirty-one years of toils of the field, I want to make my testimony to this. I have seen disappointments. I have seen the time I’ve asked for things, and cried for things, and begged for things, and failed to get them. But if I’ll just wait patiently upon God, then I know that it works just exactly right, comes out just exactly right, does just exactly the right thing.
E-92 Mă gândesc la soţia mea în vârstă de douăzeci şi doi de ani, luată, chiar doar o fată, o micuţă mamă acolo. Când ziarele au dat un titlu aici, "O mamă tânără, reverend..., doar moare," oh, cum mi-a sângerat inima! Nu am ştiut ce să fac.
E-91 When I lost my baby, my little Sharon, I…that was one thing that stumbled me. I said, “How can that be for the good? How can it be for the good?” And months later, when I seen her standing there in all the beauty of a young girl, speaking to me, standing by the side of that old wagon broken down, there. I knowed, if she would have lived, she might have turned out wrong. God had to take her while she was tender and sweet. I know I’ll see her again. I know I shall see her, I know it beyond any shadow of doubt.
E-93 Dar astăzi ştiu că totul a lucrat pentru binele meu. Ştiu că viaţa a trebuit să fie sfărâmată, şi răsucită, şi stoarsă, pentru a ieşi ceea ce era înăuntru, afară. A fost prea mult Branham acolo înăuntru, a trebuit să fie stors afară înainte ca Dumnezeu să Se poată face de cunoscut.
E-92 I think of my wife of twenty-two years old, taken, just merely a girl, a little mother there. When the papers give a headline here, “A young mother, reverend…, just dies,” oh, how my heart bled! I didn’t know what to do.
E-94 Acolo a fost prea mult din tine în tine, încât Dumnezeu a trebuit să îl stoarcă afară, prin încercări. Şi în timp ce acea storsătură avea loc, este greu. Dar după un timp, cerurile revin senin, atunci vezi scopul lui Dumnezeu. Atunci strigi, "Eu ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte, şi că în zilele din urmă El va sta pe pământ! Chiar dacă viermii pielii distrug acest trup, totuşi în trupul meu îl voi vedea pe Dumnezeu!" Aceste mici încercări şi lucruri sunt doar pentru o clipă, şi se estompează şi dispar. Dar ele sunt făcute doar pentru binele vostru, să ne amintim asta, ca Dumnezeu să primească slavă.
E-93 But today I know it was all working for my good. I know the life had to be ground, and twisted, and squeezed, to get what in it was, out. There was too much Branham in there, had to be squeezed out before God could make Himself known.
E-95 Să ne aplecăm capetele doar un moment. Vreau să întreb, înainte de rugăciune, este cineva aici care i-ar place să fie amintit într-un cuvânt de rugăciune înainte să încheiem? Dumnezeu să vă binecuvânteze. Câţi de aici vor să spună, "Îl vreau pe Dumnezeu, în ceasul încercării mele acum, să îmi dea o nouă experienţă, ca să pot ieşi iarăşi nou"? Ridicaţi-vă mâna, spuneţi, "Eu vreau-vreau ca aceasta să fie o înviere pentru mine, un Paşte, să mă învie în nădejdi noi şi puteri noi, sănătate nouă şi bucurie nouă." Domnul să vă binecuvânteze, poporul meu drag.
E-94 There was too much of you in you, till God had to squeeze it out, through trials. And while that squeezing was coming on, it’s hard. But after a while, the skies clear back, then you see the purpose of God. Then you cry, “I know my Redeemer liveth, and at the last days He’ll stand on the earth! Though the skin worms destroys this body, yet in my flesh shall I see God!” These little trials and things are just for a moment, and they fade and pass away. But they’re only done for your good, let us remember that, that God would get glory.
E-96 Oh, Dumnezeul nostru şi Mântuitorul nostru, Îţi suntem atât de recunoscători pentru acest Paşte, pentru ce înseamnă pentru inimile noastre. Şi prin credinţă, dincolo, de-a lungul ţării, putem vedea Venirea Domnului, Isus, aşa cum El Se pregăteşte acum, îmbrăcându-Se cu veşmintele împărăteşti. Şi, Biserica se îmbracă, Mirele o îmbracă cu rochia Ei de nuntă. Urmează să fie o mare adunare foarte curând.
E-95 Shall we bow our heads just a moment. I want to ask, before prayer, is there any here would like to be remembered in a word of prayer before we close? God bless you. How many in here would say, “I want God, in the hour of my trial now, to give to me a new experience, that I can come forth new again”? Raise your hand, say, “I want—I want this to be a resurrection for me, an Easter, to resurrect me in new hopes and new powers, new health and new joy.” The Lord bless you, my dear people.
E-97 Acest morman de cenuşă nu poate dura pentru totdeauna. Când noi auzim oameni râzând, bătându-şi joc de noi, şi numindu-ne cu acel nume scandalos de "holy-rollers," şi bătându-şi joc de noi, şi să spună că noi nu suntem nici măcar întregi la minte, oh, asta nu poate dura tot timpul, Doamne. Dar fă să fim ca Iov, să ne ţinem mărturia noastră, fă să fim ca Daniel la groapa cu lei, sau copiii Evrei la cuptorul aprins, sau Abraham în călătoria lui.
E-96 Oh, our God and our Saviour, we are so grateful to Thee for this Easter, for what it means to our hearts. And by faith, over yonder, across the land, we can see the Coming of the Lord, Jesus, as He is making Hisself ready now, putting on His kingly garments. And, the Church is putting on, the Bridegroom putting on Her wedding gown. There is fixing to be a great meeting pretty soon.
E-98 Ajută-ne, O Doamne, să stăm credincioşi până când vedem acel lucru măreţ să aibă loc, "Când trâmbiţa va răsuna, şi cei morţi în Cristos vor învia; noi cei care suntem în viaţă şi rămânem vom fi schimbaţi, într-o clipă, într-o clipeală de, ochi." Şi atunci va veni acel Paşte pentru noi, de care Cristos s-a bucurat cu vreo o mie nouă sute de ani în urmă în această dimineaţă, şi a spus, "Pentru că Eu trăiesc, trăiţi şi voi."
E-97 This ash heap can’t stand forever. When we’re hearing people laughing, making fun of us, and calling us that scandalous name of “holy-rollers,” and making fun of us, and say that we are not even mentally right, oh, it can’t last all the time, Lord. But let us be as Job, hold our testimony, let us be as Daniel at the lions’ den, or the Hebrew children at the fiery furnace, or Abraham in his journey.
E-99 "Chiar acest Isus, care a fost luat sus din mijlocul nostru, va veni înapoi exact în felul cum El a plecat." Noi Îl vom vedea, chiar fiecare cicatrice din mâna Lui şi fiecare urmă de spin în capul Lui. Noi Îl vom vedea.
Oh, Îl voi recunoaşte, Îl voi recunoaşte,
Şi răscumpărat lângă El voi sta.
Oh, Îl voi recunoaşte, Îl voi recunoaşte,
Şi răscumpărat lângă El voi sta.
E-98 Help us, O Lord, to stand true until we see that great thing take place, “When the trumpet shall sound, and the dead in Christ shall rise; we which are alive and remain shall be changed, in a moment, in a twinkling of an, eye.” And then will come that Easter for us, that Christ enjoyed some nineteen hundred years ago this morning, and said, “Because I live, you live also.”
E-100 Da, Doamne, inima mea sărmană, aşa cum acest trup firav al meu începe să se încovoaie sub sarcină, grijile şi truda de pe câmpurile de recoltare, câmpurile misionare, şi suişurile şi coborâşurile, şi indiferenţa între slujitorii aroganţi, şi aşa mai departe, în tot locul, şi oamenii dispreţuind, şi puteri rele. Dar, O Doamne, într-o zi vom veni ca Ilie, jos la râu; privind pe acolo, înhămat de fiecare rug, un car de foc care ne va duce. Fă ca noi să ştim că aceste mormane de cenuşă sunt doar paravane ca să ne ascundă de la acel lucru măreţ care tocmai stă înainte, acea slavă minunată.
E-99 “This same Jesus, that was taken up from the midst of us, shall come back just the way He went.” We shall see Him, even every scar in His hand and every thorn print on His head. We shall see Him.
Oh, I shall know Him, I shall know Him,
And redeemed by His side I shall stand.
Oh, I shall know Him, I shall know Him,
And redeemed by His side I shall stand.
E-101 Fie ca noi să rămânem credincioşi ca Iov, până când Îl putem vedea, faţă în faţă. Fie ca noi să fim la fel de credincioşi cum a fost Domnul nostru, ca exemplul nostru, să mergem la Calvar; de asemenea, gata să fim răstigniţi, şi să fim răstigniţi cu El, ca acolo să poată fi o înviere în viaţa noastră. Acordă aceasta, Doamne.
E-100 Yes, Lord, my poor heart, as this feeble body of mine begins to bend beneath the load, the cares and toils of the harvest fields, the mission fields, and the ups and downs, and the indifference between arrogant ministers, and so forth, across the place, and the people scorning, and evil powers. But, O Lord, someday we’re coming like Elijah, down to the river; look over there, harnessed to every bush, a chariot of fire that will pack us away. Let us know that these ash heaps are only veils to hide us from that great thing that just lays ahead, that great glory.
E-102 Fie, dacă se află ceva batjocoritori aici, care era ca Pavel din vechime, care a batjocorit, fie ca ei să afle Paştele în calea lor spre casă în această dimineaţă. Acorda aceasta, Doamne.
E-101 May we remain true like Job, until we can see Him, face to face. May we be as true as our Lord was, as our example, to go to Calvary; too, ready to be crucified, and be crucified with Him, that there might be a resurrection in our life. Grant it, Lord.
E-103 Ne rugăm, Doamne, ca aceia care sunt pe mormanul de cenuşă al distrugerii, morman de cenuşă al bolii, ca acesta să fie ceasul când ei să fie eliberaţi.
E-102 May, if there be any scorners here, that was like Paul of old, that’s made fun, may they find the Easter on their road home this morning. Grant it, Lord.
E-104 Seara trecută, vorbindu-i acelei micuţe femei afară la rulotă, şi soţului ei; cum că acolo în Phoenix, într-o stare gravă, şi acele cancere mari care zăceau sus acolo pe ei, şi acum astăzi sunt perfect bine şi normal. Şi copilaşul care urma să i se scoată inima, şade aici în clădire în această dimineaţă, normal, bine. Un băieţel orb care cândva umbla în întuneric şi niciodată nu a văzut lumina zilei, umblă astăzi şi vede lumina zilei. Şi, O, Dumnezeule, cum Îţi mulţumim pentru aceasta! Şi totul este să priveşti dincolo de văl, la acea zi măreaţă de înviere. Acordă aceasta, Tată. Şi permite-le să ştie că aceste lucruri trebuiau să fie în acel fel, ca aceştia: băieţelul orb să poată vedea, ca copilaşul având probleme la inimă să poată da mărturie la alţii. Toate aceste lucruri lucrează în jur împreună pentru binele celor ce te iubesc pe Tine.
E-103 We pray, Lord, that those that are on the ash heap of destruction, ash heap of sickness, that this will be the hour that they will be delivered.
E-105 Totul este făcut posibil pentru noi pentru că a existat Unul supus în încercare, a fost Unul Care a rezistat testului, acela a fost Isus. Acel Unul Care a fost atât de supus Tatălui, încât Tatăl L-a înviat în dimineaţa Paştelui, pentru că nu a fost posibil ca El să fie ţinut de moarte. "Că Eu nu voi îngădui ca Sfântul Meu să vadă putrezirea, nici nu-I voi lăsa Eu sufletul în locuinţa morţilor." Căci, El a fost găsit credincios, făcând întotdeauna ceea ce-i făcea plăcere Tatălui.
E-104 Last night, speaking to that little woman out at the trailer, and her husband; how that yonder in Phoenix, in a serious condition, and those big cancers laying up there on them, and now today is perfectly well and normal. And the little baby that was going to have its heart taken out, sits here in the building this morning, normal, well. A little blind boy that once walked in darkness and never see daylight, walks today and sees the light of day. And, O, God, how we thank You for this! And it’s all looking beyond the veil, to that great day of resurrection. Grant it, Father. And let them know that these things had to be that way, that these: little blind boy could see, that the little child having heart trouble might give a testimony to others. All these things work around together for good to them that love You.
E-106 Dumnezeule, fie ca noi să fim întotdeauna credincioşi la postul de datorie. Indiferent care sunt încercările noastre şi necazurile noastre, orice, fie ca noi să fim în stare să spunem, întotdeauna, "Eu ştiu că toate lucrurile lucrează împreună spre binele acelora care îl iubesc pe Dumnezeu." Acordă aceasta, Tată.
E-105 All made possible to us because there was One obedient in trial, there was One Who stood the test, that was Jesus. The One Who was so obedient to the Father, till the Father raised Him up on Easter morning, because it was not possible that He should be holden of death. “For I will not suffer My Holy One to see corruption, neither will I leave His soul in hell.’” For, He was found faithful, always doing that which pleased the Father.
E-107 Îi binecuvântăm pe aceşti oameni în această dimineaţă cu binecuvântările Tale. Ei au venit devreme de la locurile lor, au venit la tabernacol. Au venit ca să primească mângâiere. Fie ca ei să plece acasă în această dimineaţă, cu Puterea Duhului Sfânt arzând în inimile lor, mergând pe drum ca aceia care veneau din Emaus, spunând, "Nu ne ardeau inimile în noi, cum ne vorbea El pe drum?" Acordă aceasta, Tată. Eu îi încredinţez Ţie acum, în Numele Domnului Isus Cristos. Amin.
Bine, Frate Neville. Şi acum amintiţi-vă de servicii.
Bine, Frate Neville. Şi acum amintiţi-vă de servicii.
E-106 God, may we ever be faithful at the post of duty. No matter what our trials is and our troubles, whatever, may we be able to say, always, “I know that all things work together for good to them that love God.” Grant it, Father.
E-108 Noi nu vom avea cartonaşe de rugăciune în această dimineaţă, pentru că, dacă avem cartonaşe de rugăciune, atâta timp cât eu îi fac pe oameni să stea aici aşa, eu încă mă bizui pe acel dar. Eu trebuie să am un punct până voi pune aceea deoparte, unde eu să pot ieşi aici şi să pot... Mă tem. Se pare să-mi fie frică, şi îmi este frică că voi face o greşeală. Să pierzi o bătălie, nu este a pierde un război. Patton a pierdut câteva bătălii, dar el nu a pierdut niciodată un război. Aşa este. Şi vom pierde multe bătălii, şi noi, dar nu vom pierde războiul. Voi face multe greşeli, dar nu voi pierde Cauza. Dumnezeu a dat-o, şi Dumnezeu se va îngriji de ea. Este-este ungerea. Şi acum este timpul, cred că este ceasul, şi eu încep, fiind că este Paştele în această zi, urmează să merg-să merg înainte cum am făcut acolo să mă rog pentru bolnavi. Şi dacă pot... Este ungerea. Este ceva ce trebuie să se întâmple în mine. Nu sunt prea obişnuit cu asta. Vine în aşa fel, că s-ar putea să nu reuşesc să o detectez chiar bine, dar trebuie să continui să mă străduiesc până când o voi recunoaşte de fiecare dată. Astfel aceasta va fi ziua când voi încerca, prin harul lui Dumnezeu.
E-107 We bless these people this morning with Thy blessings. They have come early from their places, they’ve come to the tabernacle. They’ve come to get comfort. May they go home this morning, with the Power of the Holy Ghost burning in their hearts, walking along the road like those coming from Emmaus, saying, “Did not our hearts burn within us, as He talked to us along the way?” Grant it, Father. I commit them to Thee now, in the Name of the Lord Jesus Christ. Amen.
All right, Brother Neville. And now remember the services.
All right, Brother Neville. And now remember the services.
E-109 Domnul să vă binecuvânteze acum. Frate Neville. Şi serviciile vor începe la nouă treizeci. Frate Neville.
E-108 We won’t have prayer cards this morning, because that, if we have prayer cards, as long as I get them people standing here like that, I’ll still rely upon that gift. I’ve got to have a place till I lay that aside, where I can walk out here and can…I’m afraid. I seem to be scared, and I’m afraid I’ll make a mistake. To lose a battle, is not lose a war. Patton lost several battles, but he never lost a war. That’s right. And we’ll lose lots of battles, too, but we’ll not lose the war. I’ll make many mistakes, but I won’t lose the Cause. God gave it, and God will take care of it. It’s—it’s anointing. And now it’s time, I believe the hour is, and I’m beginning, being it’s Easter this day, I’m going to go—to go along like I did there praying for the sick. And if I can…It’s anointing. It’s something has to happen within me. I’m not too used to it. It comes in such a way, I maybe not be able to detect it just right, but I’ve got to keep going at it until I do know it every time. So this will be the day that I’ll try, by the grace of God.
