E-1 Căci noi ne aplecăm capetele noastre în seara aceasta ca o biserică, ca un grup de chemaţi afară, popor credincios aici în seara aceasta, să învăţăm Cuvântul Tău, aşezându-ne poziţional în Trup, acolo unde noi aparţinem, şi unde putem lucra potriviţi împreună ca membri ai Trupului lui Cristos.

E-2 Iar acum se cheamă către noi să mergem imediat la Dumnezeu. Şi fiecare din noi taţii gândesc aceea, cum ar fi dacă aceea ar fi fetiţa noastră, cum inimile noastre ar arde şi ar durea în noi, şi noi am chema către biserici ca imediat să aibe rugăciune. Şi inima unui tată arde, în durere. Doamne, fie ca Persoana aceea mare a Duhului Sfânt să vină chiar acum la inima acelui tată. Îndepărtează fiecare umbră de îndoială, şi fiecare durere, şi lasă-l să ştie că Tu eşti Dumnezeu şi nu există boală care să poată sta în Prezenţa Ta când însărcinarea Ta Divină a fost îndeplinită de biserica Ta şi poporul Tău.

E-3 Şi aşa cum prin săptămână, ne rugăm, de duminica trecută m-am gândit la aceste căi sau aceste mijloace de rugăciune. Noi nu avem prea mult ca o armă aşa de mult cum ea pare pentru lume, dar această mică praştie este mortală când este ţinută în degetele credinţei. O Doamne, fie ca rugăciunile noastre să atingă scopul, ca moartea acolo care atârnă peste acel copil, şi fie ca ea să fie spulberată; întunericul, mâhniri departe de lângă patul acelui copil, acel bebeluş sau copil, fetiţă. Şi fie ca marea Lumină a Prezenţei lui Dumnezeu să strălucească peste ea. Fie ca ea să vină de la acel spital, o copilă sănătoasă.

E-4 Dumnezeule, noi ştim că doar dincolo de râu cei dragi ai noştri aşteaptă; şi aceasta este glorioasă. Dar noi iubim pe micuţii noştri. Şi ne rugăm, Doamne, ca pentru slava Ta, ca Tu să cruţi viaţa acelui copil. Noi, ca biserica Ta, mustrăm acea moarte, şi zicem, "Stai liniştită acolo. Tu nu poţi lua copilul acela, căci noi îi cerem viaţa pentru binele împărăţiei lui Dumnezeu." Acordă aceste lucruri, Doamne, să meargă drept spre semn aşa cum le îndreptăm, în Numele lui Isus Cristos, Salvatorul nostru. Amin.

E-5 Credem noi? Eu nu ştiu ce aş putea face dacă nu aş fi fost un Creştin. Eu doar nu aş vrea să mai rămân. Nu există nimic pentru ce să trăieşti, numai să-i salvezi pe alţii, este din câte ştiu eu mai bine.

E-6 Acum, în seara aceasta noi vrem doar să începem un mic fond al lecţiei noastre anterioare. Şi eu voi încerca să citesc, de aceea, tot capitolul, dacă eu pot în seara aceasta. Deci duminică dimineaţa eu va trebui poate să presez înăuntru şi duminică dimineaţa şi seara, dacă este în ordine, să încerc să iau în această aranjare despre ce vreau eu să vadă biserica. Oh, este glorios să-ţi afli poziţia! Şi nimeni nu poate face nimic numai dacă tu ştii propriu-zis ceea ce faci.

E-7 Cum ar fi dacă tu urma să fii... să ai o operaţie, şi acolo era un doctor tânăr care doar a venit din şcoală care el ar... nu a avut niciodată o operaţie înainte. Deşi, el era tânăr şi chipeş, şi părul îi era pieptănat neted, şi el era îmbrăcat foarte fin, îngrijit, şi de toate. Şi el a zis, "Eu am ascuţit cuţitele, şi am sterilizat toate uneltele şi lucrurile." Dar tu ai avea un mic simţ ciudat despre aceea. Eu mai degrabă aş avea un doctor bătrân care a trecut prin operaţia aceea de multe ori înainte, înainte ca eu să vreau să fiu tăiat. Eu-eu vreau să ştiu pe cineva nu doar ieşit din şcoală, eu vreau pe cineva cu ceva experienţă.

E-8 Şi Cel mai experimentat de care ştiu, să chem în seara aceasta, este Duhul Sfânt. El este marele Medic şi marele Învăţător al lui Dumnezeu.

E-9 Şi ca să fac un fond al Mesajului meu în seara aceasta, încă de la predica de duminică, că aceasta este... Ei l-au respins pe Samuel cu Cuvântul Domnului; şi au acceptat pe Saul, fiul lui Chiş; şi l-au respins pe Samuel, care a reprezentat pe Duhul Sfânt, căci el vorbea numai cum Duhul îl călăuzea să vorbească. Şi când el le-a atras atenţia la aceasta, el a zis, "Amintiţi-vă, eu nu v-am zis nimic în Numele Domnului decât ce Domnul a adus la împlinire. Nici nu am umblat necuviincios înaintea voastră. Şi nimeni nu poate să mă acuze de păcat."
Aşa cum a zis Isus, "Cine Mă poate condamna de păcat?"
Vedeţi?

E-10 Şi el a zis din nou, că, "Eu nu am venit la voi şi v-am cerşit după bani şi aşa mai departe. Eu nu am luat nimic de la voi. Dar tot ce am zis a fost pentru binele vostru, ce v-am adus din gura Domnului."

E-11 Şi toţi oamenii au mărturisit, "Asta-i adevărat. Toată aceea este adevărat, dar totuşi noi vrem să avem un rege. Noi vrem să fim ca restul lumii."

E-12 Acum, în seara aceasta, Scriptura noastră împarte Cartea Efesenilor, este Cartea lui Iosua din Noul Testament. Ea se împarte şi-i pune în ordine pe "cei biruitori." Acum, acesta este doar un fond pentru câteva minute, să luăm un loc înainte de a începe citirea, începând cu versetul al 3-lea. Acum, noi aflăm ultima duminică seara că... Dumnezeu în Vechiul Testament i-a făcut Israelului o promisiune a unei ţări de odihnă, deoarece ei au devenit pelerini şi rătăcitori. Şi ei au fost într-o ţară care nu era a lor, şi Dumnezeu a promis prin Abraham că el rămâne, sămânţa lui va rămâne timp de patru sute de ani la un popor străin, şi vor fi maltrataţi, dar printr-o mână puternică El îi va aduce afară într-o ţară bună care curgea cu lapte şi miere.

E-13 Şi, acum, când se apropia timpul promisiunii, Dumnezeu a ridicat pe cineva să-i aducă în ţara aceea. Câţi din clasă în seara aceasta cine a fost acela... ştie cine era acela? Moise. Observaţi, un foarte, foarte real model al Aceluia al nostru căruia i-a fost dat să ne ducă în Ţara promisă, Cristos. Acum noi avem o promisiune, căci promisiunea noastră este Odihnă spirituală, unde, a lor era odihnă fizică. Şi astfel ei veneau într-o ţară încât ei puteau să spună, "Aceasta este ţara noastră, noi nu mai suntem rătăcitori noi ne-am aşezat, aceasta este ţara noastră, şi aici noi avem odihna. Noi ne vom planta porumbul, viile noastre, şi noi vom mânca din viile noastre. Şi apoi când noi ne ducem, noi o vom lăsa la copiii noştri."

E-14 Oh, cum am putea merge noi în ţara acesteia, legile moştenirii, ca Naomi şi Rut, Boaz. Să aducem toată aceea înapoi. Cum un frate în Israel, cum că el trebuia... tot ce a pierdut el trebuia să fie răscumpărat de o rudenie. Oh, ce frumos! Ar lua săptămâni şi săptămâni şi săptămâni şi săptămâni, noi niciodată nu am părăsi acest capitol, să mergem la el. Noi am putea lega întreaga Biblie drept înăuntru aici, chiar în acest singur capitol.

E-15 Şi, oh, mie doar îmi place să-L studiez. Noi obişnuiam să-L luăm, şi să-l luăm pentru un an şi jumătate, şi niciodată nu am părăsi o Carte. Doar să stau doar cu Aceasta.

E-16 Acum, dar, era un lucru aşa de mare că moştenirea, cum era că o moştenire în ţară pe care nimeni altul decât o rudă apropiată putea să răscumpere acea moştenire. Acum, lăsaţi¬mă doar să las doar un însemn mic aici pe care l-am atins seara trecută, pentru voi mame. Câţi de aici v-aţi rugat pentru cei dragi ai voştri, pierduţi? In ordine. Acolo sunteţi voi din nou, vedeţi, "Moştenirea voastră." Vedeţi?

E-17 Pavel i-a spus Romanului, zicea, "Crede în Domnul Isus Cristos, şi tu şi casa ta veţi fi salvaţi." Dacă voi aveţi suficientă credinţă pentru voi înşivă să fiţi salvaţi, să aveţi suficientă credinţă, nu contează cât de îndărătnic este acel băiat, sau fata aceea, ei vor fi salvaţi oricum. Dumnezeu, cumva! Dacă El trebuie să-i pună pe spatele lor, să zacă acolo într-un spital, pe moarte, ei vor fi salvaţi. Dumnezeu a promis-o. Moştenirea! Oh! "Şi ei vor fi acolo," zicea Isaia, "şi toate vlăstarele lor cu ei. Ei nu vor vătăma nici distruge în tot muntele Meu cel sfânt, zice Domnul."

E-18 Oh, eu am un locuşor mic la care sper să pot ajunge în seara aceasta, pentru voi. Doar arde în inima mea, din aceea care vine înapoi la aceea.

E-19 Dar acum, înainte. Apoi voi aţi observat pe Moise, acel mare înfăptuitor de minuni care a adus jos Israelul jos prin ţară, şi i-a adus sus la ţara promisă, dar nu le-a aşezat moştenirea lor? El nu le-a dat moştenirea; el i-a călăuzit sus spre ţară, dar Iosua le-a împărţit ţara oamenilor. Este adevărat? Şi Cristos a adus biserica sus la locul unde era făcută posesia pentru ei, le-a fost dată, doar să treacă Iordanul, dar Duhul Sfânt este Acela Care pune biserica în ordine. Iosua de astăzi pune biserica în ordinea ei, dând la fiecare, daruri, locuri, poziţii. Şi El este Glasul lui Dumnezeu vorbind prin omul lăuntric pe care Cristos l-a salvat, Duhul Sfânt. Acum obţineţi atât de mult din aceasta? Acum noi intrăm acolo în Cartea Efesenilor. Acum, în acelaşi fel, El aşează poziţional biserica unde aparţin ei. Acum, Iosua i-a aşezat în ţara naturală. Acum Duhul Sfânt aşează biserica, poziţional, în ţară, ca ei, în poziţia în care ei aparţin, moştenirea lor.

E-20 Acum, primul lucru pe care El îl începe aici, el îşi adresează scrisoarea, "Pavel." Ceea ce, noi vom afla după un timp că toată această taină i-a fost descoperită, nu într-un seminar, nu de vreun teolog, ci a fost o descoperire Divină a Duhului Sfânt pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Pavel. Ştiind că taina lui Dumnezeu, el a zis, că a fost ascunsă de la întemeierea lumii, i-a fost descoperită lui de Duhul Sfânt. Şi Duhul Sfânt printre oameni punea pe fiecare în ordine, aşezând biserica în poziţie.

E-21 Acum, primul lucru pe care Pavel începe să-l spună aici oamenilor, este să ia tot ... Amintiţi-vă, aceasta este către biserică, nu pentru cel de afară. Ea este o taină în enigmă pentru el, ne în stare să o înţeleagă, trece peste vârful capului lui, el nu ştie mai mult despre aceasta decât nimic. Dar, pentru biserică, ea este miere în stâncă, este bucurie negrăită, este asigurarea binecuvântată, este o ancoră a sufletului, este nădejdea şi propta noastră, este Stânca de Veacuri, oh, este tot ce este bun. Căci cerurile şi pământul vor trece, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu va trece.

E-22 Dar omul din afara Canaanului nu ştie nimic despre aceasta, el încă pribegeşte. Nu zic că el nu este un om bun, eu nu spun asta. Eu nu spun că chiar omul din Egipt nu era un om bun, dar el, până când el a venit acolo în această posesie.

E-23 Şi posesia, care, promisiunea care a fost dată bisericii nu este o ţară naturală, ci o ţară spirituală, căci noi suntem o preoţie regală, o naţiune sfântă. Atunci în această preoţie regală, naţiune sfântă, popor deosebit, chemaţi afară, desemnaţi, aleşi, puşi deoparte, atunci toată lumea este moartă în exterior. Şi noi suntem conduşi de Duhul. Fii şi fiice ale lui Dumnezeu sunt conduşi de Duhul lui Dumnezeu; nu de om, ci de Duhul.

E-24 Totul în dragoste, tot lucrul este înmănunchiat acum. Aceasta s-a încercat să fie învăţată de multe ori, şi fără îndoială că mari teologi au atins-o mult mai adânc decât am putut eu. Dar lucrul care eu încerc să vi-l aduc este acesta, că un om care este în Cristos, cu Duhul Sfânt, poate să sufere un om când el este greşit, îndelung răbdător, blând, răbdător. El este bun, smerit, credincios, umplut cu Duhul, niciodată negativ, întotdeauna pozitiv. El este o persoană diferită.

E-25 Nu doar un om care, "Noi odată l-am avut. Dacă am strigat, noi l-am avut, noi Metodiştii. Oh, când noi am strigat, noi am fost în Ţară." Aceea este bine, aceea este în ordine, eu cred şi aceea.

E-26 Apoi Penticostalii au venit vorbind în limbi, ei, "L-au avut; fiecare vorbea în limbi l-au avut." Eu cred asta, de asemeni. Dar totuşi noi am aflat că mulţi nu L-au avut încă, vedeţi. Vedeţi? Acum ei sunt...

E-27 Noi venim acum la această mare taină ascunsă care a fost ascunsă de la întemeierea lumii şi acum este descoperită în zilele din urmă pentru fiii lui Dumnezeu. Voi credeţi ~ceea de a fi adevărat, că fiii lui Dumnezeu sunt manifestaţi? Inainte ca noi măcar să mergem undeva, să deschidem acolo la Romani al 8-lea capitol doar un minut, lăsaţi-mă să vă citesc ceva. Vedeţi dacă aceasta este aceasta ce vine sus la aceea despre ce vorbesc eu aici. Acum noi vom lua Romani 8, al 19-lea verset din al-al 8-lea capitol din Romani.
Căci aşteptarea arzătoare... creaţia aşteaptă după manifestările fiilor lui Dumnezeu.

E-28 Cu aşteptări arzătoare, toată creaţia aşteaptă după manifestare. Vedeţi, manifestarea! Ce este manifestarea? A face cunoscut!

E-29 Toată lumea. Mahomedanii de acolo, ei aşteaptă după aceasta. Peste tot în jur, pretutindeni, ei aşteaptă după ea. "Unde sunt aceşti oameni?" Noi am avut. .. Noi am avut un vâjâit de vânt puternic, noi am avut tunete şi fulgere, noi am avut ulei şi sânge, noi am avut tot felul de lucruri; dar noi am omis să auzim acel micuţ Glas domol liniştit care l-a atras pe profet, care a înfăşurat haina în jurul lui şi a ieşit afară, zicea, "Iată-mă, Doamne." Vedeţi?

E-30 Acum toată creaţia suspină şi aşteaptă după manifestarea fiilor lui Dumnezeu. Acum, Pavel urmează mai întâi să aşeze biserica exact unde aparţine ea. Acum doar să obţinem fondul, să citim din nou.
Pavel, un apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii (aceia sunt "cei sfinţiţi") care sunt la Efes, şi... cei credincioşi în Isus Cristos:

E-31 Acum, astfel ca clasa să nu uite aceasta, cum ajungem noi în Cristos? Aderăm noi la biserică să ajungem în Cristos? Facem noi o profesiune să intrăm în Cristos? Vom fi scufundaţi în apă să ajungem în Cristos? Cum ajungem noi în Cristos? I Corinteni, al 12-lea capitol, "Căci printr-un singur Duh," unul, majusculă D-u-h, care este Duhul Sfânt, "noi suntem toţi botezaţi în Ţara promisă."

E-32 În această Ţară promisă, totul ne aparţine în Ţara promisă. O vezi, frate Collins? Vedeţi, totul în Ţara promisă! Când Israel a trecut peste acest Iordan, în ţara promisă, a bătut jos totul!

E-33 Acum amintiţi-vă, în această Ţară promisă, aceea nu înseamnă că voi sunteţi imuni de boală, aceea nu înseamnă că sunteţi imuni de la necazuri. Dar ea rosteşte aceasta, (oh, lăsaţi aceasta să se adâncească), ea spune aceasta, că este a voastră! Doar ridicaţi-vă şi luaţi-o! Vedeţi? Când...

E-34 Şi, amintiţi-vă, singura cale cum Israelul a pierdut vreodată un om, este când păcatul a intrat în tabără. Aceea este singura cale cum putem pierde vreodată o-o victorie, este ca păcatul să intre în tabără, ceva rău pe undeva. Când Acan a furat acel lingou şi haina aceea Babiloniană, păcatul a fost în tabără, şi bătălia a mers rău .

E-35 Daţi-mi această-această biserică în seara aceasta, acest grup de oameni, perfect, perfect în promisiunea lui Dumnezeu, cu Duhul Sfânt, umblând în Duhul, eu provoc orice boală sau orice durere, sau orice lucru ce există, fiecare Joe Lewis ce există în ţară, cu toată infidelitatea lui, şi toţi necredincioşii ce există, să aducă orice boală sau suferinţă în această uşă, şi ei vor ieşi afară de aici perfect sănătoşi. Da, domnule. Dumnezeu a dat promisiunea, numai păcatul de necredinţă o poate ţine departe. Acum noi vom ajunge jos la ceea ce este acest păcat mic, după un timp, acum.
... care sunt în Cristos Isus:
Harul fie cu voi, şi pacea, de la Dumnezeu Tatăl nostru, şi... Domnul Isus Cristos.
Binecuvântat fie Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a binecuvântat cu toate binecuvântările spirituale în locurile cereşti în Cristos, în-în Cristos:

E-36 Când noi suntem în Cristos, noi avem binecuvântare spirituală. În afară de Cristos, noi avem senzaţii. În Cristos noi avem binecuvântare pozitivă. Nu credinţe prefăcute, nu simulări, nu prefăcătorii. Dar atât timp cât tu încerci să spui că eşti în Ţara promisă, şi nu eşti, păcatele tale te vor găsi afară. Şi, primul lucru ce ştii, tu te vei afla zbârcit şi-şi totul aşa cum o numim în lume, mânjit. Tu vei afla că tu nu ai aceea despre care vorbeşti. Dar când tu eşti în Cristos Isus, El ţi-a promis pace Cerească, binecuvântări Cereşti, Duh Ceresc, totul este al tău. Tu eşti în Ţara promisă şi în deplină posesie a fiecărui lucru. Amin. Cât de frumos! Oh, să studiem.
După cum el ne-a ales...

E-37 Acum, aici este unde se poticneşte biserica aşa de rău .
După cum el ne-a ales în el... (În Cine?) Cristos!

E-38 Noi aflăm acum, în urmă în-în Geneza şi în Apocalipsa, Apocalipsa 17:8, că El ne-a ales în Cristos înainte de întemeierea lumii. Acum, cuvântul ... Lăsaţi-mă să citesc următorul.
... întemeierea lumii, ca noi să fim sfinţi şi fără vină înaintea lui... Ne-a predestinat...

E-39 Acum eu vreau să mă opresc asupra acelui cuvânt de "predestinat." Acum, predestinat nu este să spui, "Eu voi alege pe Fratele Neville, şi eu-eu-eu-eu-eu nu-l aleg pe Fratele Beeler." Aceea nu este. Este cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu care ştia care va fi corect şi care nu era corect. Deci, prin cunoştinţa mai dinainte, Dumnezeu ştiind ce urma El să facă, El a predestinat prin cunoştinţa Lui mai dinainte să facă toate lucrurile să lucreze împreună pentru binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, ca El să poată, în veacul care va veni, să cheme toate lucrurile împreună într-Unul, care este Cristos Isus.

E-40 Lăsaţi-mă să vă trasez o mică ilustrare aici. Aceasta este bună. Noi mergem înapoi, eu cred că am vorbit despre ea un pic seara trecută, sau am atins-o, în Geneza 1-ul capitol, 1:26, când Dumnezeu şi-a chemat Numele Lui, "Domnul Dumnezeu," acesta este în Cuvântul de El, Elah, Elohim, care înseamnă "Cel de sine-existent." Acolo nu a existat nimic altceva decât El. Acolo nu era aer, nu era lumină, acolo nu erau stele, acolo nu era lume, acolo nu era nimic altceva. Acesta era Dumnezeu, şi numai Dumnezeu, El, Elah, Elohim. Acum, El a făcut aceea.

E-41 În interiorul aceluia erau atribute care însemna că El era un... În interiorul acestui mare El, Elah, Elohim era un atribut sau un... Voi ştiţi ce este un atribut, sau lăsaţi-mă să o spun în acest fel, era o "natură." Aceea este aşa ca micul ins să o priceapă, şi eu sunt UI?:Ul dintre cei mici care trebuie să o priceapă în felul acela. In interiorul Lui era natura de a fi un tată, dar El este existent de sine, acolo nu era nimic prin ce să fie un Tată. Şi, acum, jos în interior la acela era altceva, căci El era Dumnezeu; şi un dumnezeu este un obiect de închinare; dar El era existent de sine, El, Elah, Elah, Elohim, deci acolo nu era nimic să-L venereze. În interiorul aceluia, El era un Salvator, şi acolo nu era nimic pierdut să fie salvat. Vedeţi? În interiorul aceluia, El era un Vindecător, vedeţi, dar acolo nu era nimic bolnav să fie vindecat, sau nimic să fie bolnav. Acum pricepeţi voi tabloul? Deci atributele Lui, natura Lui a produs ce este astăzi.

E-42 Unii oameni spun, "Ei bine, de ce nu a oprit-o Dumnezeu la început?" "El este o brută cu inimă crudă," a zis Joe Lewis, acela care l-a condamnat pe Joe, sau Jack Coe, vedeţi. A zis, "El este doar o brută cu inimă crudă. Nu există un astfel de lucru ca Dumnezeu. Dacă ar fi existat un astfel de lucru, El ar fi un..." Oh eu... doar L-a chemat tot felul de nume, vedeţi. Dar aceasta este pentru că el ar putea avea multă cunoştinţă aici sus, dar el nu are nimic aici jos.

E-43 Acum, aceea, aceea este unde este ea. Vedeţi? Acest Cuvânt o spune aici, şi El a ascuns-o. Şi aceste taine au fost ascunse acum, amintiţi-vă, Biblia a zis, "De la întemeierea lumii, aşteptând după manifestările fiilor lui Dumnezeu," să le expună la biserică. Oh, Doamne! Voi o pricepeţi?

E-44 Acum mă opresc asupra povestirii mele doar un pic, sau eu voi aduce... Eu voi merge la următorul meu gând să iau aceasta. Acum amintiţi-vă, peste tot prin epocile lui Moise, în urmă prin epocile profeţilor, în urmă prin toate veacurile, ei au aşteptat până în aceste zile din urmă pentru aceste lucruri să fie expuse, conform cu Scriptura. Asta-i adevărat, ca ea să fie descoperită fiilor lui Dumnezeu. De ce? De la pierduţi... până ca piramida, aşa cum am zis, zidind mai aproape, mai aproape, mai aproape.

E-45 Aşa cum am făcut deseori această remarcă, şi am zis, Dumnezeu a făcut trei Biblii. Prima, El a pus-O în cer, zodiacul. Aţi văzut vreodată zodiacul? Care este prima figură în zodiac? Fecioara. Care este ultima figură în zodiac? Leo leul. El a venit de prima dată la fecioară, El vine a doua oară ca Leul din seminţia lui Iuda. Vedeţi?

E-46 El a făcut-o pe următoarea în piramidă, în urmă în zilele lui Enoh, când ei au făcut piramida. Şi ei le măsoară. Eu nu o înţeleg. Dar pentru războaie, unde ei se apleacă şi merg pe genunchii lor aşa de mult, şi pot măsura distanţa războaielor. Voi ştiţi unde măsoară ei acum? Drept peste camera regelui. Şi aşa cum această piramidă a mers în sus... Noi nu am putea s-o construim, cu tot ce avem noi astăzi. Noi nu am putea s-o construim.

E-47 Ea este zidită drept în sus în acest fel, până la un punct. Şi piatra pe... Piatra de vârf niciodată nu a fost găsită. Ei niciodată nu au pus un vârf pe vârful piramidei. Eu nu ştiu dacă o ştiţi sau nu, marea piramidă din Egipt, ea niciodată nu a avut o piatră de vârf pe ea. De ce? Piatra din vârf a fost respinsă, Cristos, Piatra principală, vedeţi, a fost respinsă.

E-48 Dar aşa cum creştem din epoca Luterană, epoca Baptistă, epoca Metodistă, epoca Penticostală, noi suntem drept în sus la Piatra de vârf acum, vedeţi, aşteptând şi dorind după acea Piatră de vârf să se aşeze jos, clădirea-i completă. Nu aţi citit în Scriptură, "Piatra a fost respinsă."? Desigur, ne dăm seama că vorbea către templul lui Solomon. "Dar Piatra respinsă a devenit Căpetenia din unghi." Şi eu spun aceasta numai să fac un-un-un-un tablou pentru voi.

E-49 Acum, şi în Biblie, noi trăim în ziua din urmă, vârful piramidei, peştii încrucişaţi din epoca cancerului în zodiac, în timpul venirii lui Leo leul, în piatra de căpetenie, şi în zilele manifestărilor fiilor lui Dumnezeu, în Biblie, vedeţi. Vedeţi unde suntem? Noi suntem chiar la timpul sfârşitului.

E-50 Câţi aţi citit ziarul săptămâna aceasta, ce a spus Krushciov şi aceia? Oh, ei sunt gata; aşa suntem şi noi. Amin. Gata! Este în ordine, vedeţi. Oh, ce un-ce un-ce privilegiu, ce zi! Dacă Creştinii şi-ar putea da seama numai de ziua în care trăim. Vai!

E-51 Ce credeţi voi? Scriitorul acestei Cărţi, care a văzut aceasta, şi a văzut unde va fi manifestat în zilele din urmă, aşteptând şi suspinând după acei fii de Dumnezeu să se ridice în zilele din urmă, cu puterea Duhului Sfânt la sfârşitul epocii, să descopere lucrurile secrete de la întemeierea lumii, să aducă aceasta sus.

E-52 Acum să mergem înapoi la "întemeierea lumii" din nou, să obţinem o descoperire, să vedem dacă suntem corecţi sau nu. Eu sper că nu mă fac profanator prin a numi pe Dumnezeu "Tata," dar eu vreau să o spun în aşa fel ca voi să o înţelegeţi. Tata! Tata a vrut ceva copii, deci ce a făcut El? El a zis, "Să fie Ingeri." Şi ei au venit în jurul Lui. Oh, aceea-i bine. Ei I s-au închinat, atunci El era Dumnezeu, atributele. Amintiţi-vă, El era El (E-1), Elah, Elohim, existenţa în sine, nimic decât EL Primul lucru ce a venit în jur erau Îngerii. Atunci, Îngerii nu puteau face nimic mai mult decât să se închine. Ei nu puteau fi pierduţi. Deci, ei nu puteau fi bolnavi, ei erau fiinţe nemuritoare. Deci, El nu-şi putea expune puterea Lui de vindecare, El nu-şi putea expune salvarea Lui. Astfel atunci, înainte, acum lăsaţi ...

E-53 Apoi după aceea, El a zis, "Noi vom face ceva tangibil." Astfel El a făcut un pământ. Şi când El a făcut pământul, El a făcut toate creaturile pământului, şi apoi El a făcut omul. Tot ce vine sus din pământ; începând cu un mormoloc sau o meduză, doar o formă de trup plutind pe apă, a început de acolo, să... de la aceea la o broască, care este cea mai joasă formă de viaţă ce o putem găsi, pretind ei, este o broască. Cel mai înalt tip este fiinţa umană. De la broască a început la şopârlă, de la şopârlă înainte şi înainte şi înainte, şi de fiecare dată când Duhul Sfânt a început să "whooosh," răsufle, a venit din nou viaţă; "whooosh," viaţă mai mare. Şi primul lucru, ceva a venit sus în chipul lui Dumnezeu, acela era un om. Nimic nu a fost cândva, niciodată nu a fost, nici nu va mai fi creat, ceva mai înalt decât un om, pentru că omul este în chipul lui Dumnezeu. Vedeţi? Atunci omul...

E-54 Când El a făcut primul Lui om. Acum, când El a făcut fiinţele Lui Îngereşti... El a făcut omul, "I-a creat El mascul şi femelă," totul în aceeaşi unitate. El era şi bărbat şi femeie, feminin şi masculin. Când El l-a făcut pe Adam şi l-a pus în trup... vă amintiţi în Geneza 1, El a făcut bărbatul şi femeia. Şi în Geneza 2, acolo nu era bărbat încă să lucreze solul, om în carne. Nici un om care putea să prindă ceva şi să lucreze pământul, dar totuşi acolo era un om în chipul Lui. "Şi Dumnezeu este un..." [Adunarea zice, "Duh" – Ed.]. Asta-i corect. Vedeţi? El a făcut primul om, "mascul şi femelă i-a creat El." Acum, când El a făcut primul om!

E-55 Acum, amintiţi-vă, toate împreună El le-a avut în gândirea Lui. Şi duminică seara eu am trecut prin aceea. Un-un cuvânt este un gând exprimat. Dumnezeu s-a gândit cum putea El să fie Dumnezeu, cum putea El să fie venerat, cum putea El fi un Vindecător, cum putea El fi un Salvator; şi imediat ce El a vorbit Cuvântul, aceasta s-a terminat pentru totdeauna. Oh, dacă aceşti fii de Dumnezeu acum pot doar să apuce strâns acel Cuvânt în felul acela. Când Dumnezeu vorbeşte un Cuvânt, acesta este terminat! Absolut! El poate a aşteptat... Cronologia spune aceea, sau, un arheolog şi toţi, ei pretind că poate lumea era de milioane şi milioane şi milioane. Eu nu ştiu, poate ar fi putut fi trilioane şi trilioane de ani. Eu nu ştiu cât timp a fost. Dumnezeu nu există în timp. El nu are nici un minut mai puţin timp decât a avut El când L-a vorbit. El încă este Dumnezeu. La El nu există timp.

E-56 Eu nu am ştiut asta în felul acela până seara trecută, cealaltă dimineaţă, mai degrabă. Etern, nu ieri, nici mâine, este totul acum. Aţi observat vreodată cuvântul "EU SUNT"? Nu "Eu am fost" sau "Eu voi fi." El este Etern. "EU SUNT!" Vedeţi, "EU SUNT," întotdeauna!

E-57 Acum, însă El a vrut să pună lucrurile în timp. El a trebuit să facă ceva să se închine, astfel atributele Lui au produs aceasta. Apoi El a făcut omul. Apoi, în acest om, el arăta singuratic. Deci, acum, să arate acum marea Lui gândire, ceea ce avea El în imagine despre Cristos şi Biserică, El nu a luat o bucată diferită de lut şi a făcut o femeie, ci El a luat-o de la partea laterală a lui Adam, o coastă; şi a luat din duhul lui Adam, cel feminin, şi l-a pus în această coastă. Când vedeţi un bărbat care se comportă ca un sissy, acolo este ceva greşit. Şi când vedeţi o femeie care vrea să acţioneze ca un bărbat, acolo este ceva greşit. Vedeţi, acolo este ceva greşit. Ei sunt două duhuri diferite, întru totul. Dar, împreună, ei fac o unitate, "aceşti doi sunt una." Deci El a făcut femeia şi bărbatul, şi ei niciodată nu trebuiau să fie bătrâni, să nu moară niciodată, niciodată să nu încărunţească, niciodată. Au mâncat, au băut, au dormit, întocmai cum facem noi, dar ei nu ştiau ce era păcatul.

E-58 Acum eu voi ocoli aici pentru o altă lecţie cândva, despre sămânţa şarpelui. Care, ei mi-au cerut să o retractez. Dar lăsaţi-mă să văd pe cineva să vină şi să-mi arate ceva diferit. Aceea este ceea ce vreau să ştiu, vedeţi.

E-59 Acum, dar atunci după toate acestea, atunci când păcatul s-a aşezat înăuntru, ce a avut loc?

E-60 Sus de tot acolo, deasupra, un milion, sute de milioane de mile, acolo există un spaţiu aşa de mare, şi aceea este perfect dragostea agapao. De fiecare dată când faceţi un pas încoace, ea se îngustează cu un centimetru. Şi voi ştiţi cât de puţin timp ar fi timpul ca ea să ajungă la pământ. Ea este o umbră a umbrei umbrelor. Aceea este ceea ce aveţi voi, aceea este ceea ce am eu, o umbră a umbrei umbrelor din dragostea agapao.

E-61 Există ceva în voi, există ceva în fiecare femeie de aici de peste douăzeci, există ceva în fiecare bărbat de aici care are peste douăzeci, care ar dori să rămână. Voi aveţi numai cinci ani, aceea este de la cinsprezece la douăzeci. După douăzeci voi începeţi să muriţi. Dar, de la cinsprezece, voi sunteţi doar un copil adolescent până atunci. Şi apoi voi vă maturizaţi până aveţi douăzeci de ani. Şi după douăzeci, oh, voi ziceţi, "Eu sunt tot aşa de bun ca bărbat." Voi doar ziceţi aceea, dar nu sunteţi. Voi muriţi şi vă ardeţi, indiferent de ceea ce faceţi. Dumnezeu v-a făcut până la vârsta aceea, dar apoi voi veţi muri. Acum ce se întâmplă? Acum voi începeţi să muriţi, dar înăuntru acolo există ceva în voi care zice, "Eu vreau să fiu iarăşi de optsprezece ani."

E-62 Acum eu vreau să vă întreb ceva. Cum era dacă ai fi fost născut cu cinci sute de ani în urmă, şi ai fi rămas de optsprezece ani până astăzi? Dacă nu ai fi un antic, cu ideile tale de cinci sute de ani în urmă! Înainte ca părinţii pelerini să vină aici, şi tu ai fi o doamnă tânără cu acel fel de idee. Păi, ar fi mai bine ca tu doar să fi mers înainte şi să îmbătrâneşti şi să trăieşti cinci sute de ani. Vedeţi, acolo este ceva greşit.

E-63 Voi spuneţi, "Ei bine, chiar acum mă simt destul de bine, Frate Branham. Oh, eu sunt-sunt-sunt de optsprezece ani, am şaisprezece ani, mă simt bine." Dragă, lasă-mă să-ţi spun ceva. De unde ştii că mama ta trăieşte în acest minut, dacă ea nu este în această biserică? De unde ştii că prietenul tău nu a fost ucis doar cu câteva minute în urmă, sau prietena ta? De unde ştii că dimineaţă tu nu vei fi un cadavru în casa ta? De unde ştii că vei ieşi din biserică în seara aceasta, viu? Este o astfel de incertitudine. Nu există nimic sigur. Dacă aveţi cinsprezece, doisprezece, nouăsprezece, şaptezeci şi cinci, sau nouăzeci, există... totul nesigur. Voi nu ştiţi unde staţi. Dar totuşi voi doriţi să mergeţi înapoi la cinsprezece, optsprezece. Ce vă face să faceţi aceea?

E-64 Acum, dacă voi mergeţi înapoi la optsprezece şi rămâneţi acolo, şi să nu fiţi niciodată bolnavi şi niciodată să nu fiţi... voi va trebui să aveţi alţi oameni cu voi, deoarece voi veţi depăşi aceasta, vedeţi. Oamenii ar merge înainte în alte epoci şi voi aţi fi un antic. Voi aţi fi mai rău decât dacă ar fi dacă aţi îmbătrâni cu ei. Dar există ceva care vă cheamă să fiţi acolo. Aceea este acea mică agapao, acea umbră mică care vă face... Ceva deasupra aici.

E-65 Acum, seara trecută, sau dimineaţa trecută, la ora şapte, când Duhul Sfânt, prin bunătatea Lui şi harul Lui, m-a luat din acest trup, eu cred, eu cred. Da sau nu, eu nu spun, şi am intrat în ţara aceea şi am văzut oamenii aceia, şi ei erau toţi tineri. Şi am văzut cel mai drăguţ popor ce l-am văzut în viaţa mea. Şi El mi-a zis, "Unii din ei erau în vârstă de nouăzeci de ani. Ei sunt convertiţii tăi. Nu-i de mirare că ei strigau, 'Fratele meu! Fratele meu!"'

E-66 Acum, acela este un trup ceresc, că atunci când murim noi nu devenim un mit, noi devenim un trup. Dacă noi, fiecare, murim, dacă bomba atomică ne-ar exploda în acest minut, în cinci minute de acum noi am da mâinile unii cu alţii şi ne-am îmbrăţişa, şi am striga şi agita, şi am glorifica pe Dumnezeu! Da, domnule. Şi Fratele şi Sora Spencer care şed aici, eu cred că unul dintre cele mai bătrâne cupluri de aici, vor fi de optsprezece, douăzeci de ani. Fratele Neville ar fi doar un băiat tânăr, şi eu aş fi un copil tânăr. Şi noi toţi am fi doar... Aceea este exact acest Adevăr. "Dacă acest cort pământesc de locuinţă va fi dizolvat, noi avem unul care deja aşteaptă."

E-67 Când un bebeluş mic iese din mama lui, ca o naştere naturală, trupuşorul lui se-zvâcneşte şi picioarele sar, şi aşa mai departe. Scuzaţi expresia, voi femeile tinere. Dar, când o face, are viaţa muşchilor care zvâcneşte. Dar când el vine pe pământ, primul lucru, el îşi ia răsuflarea, şi acolo este un trup spiritual de natură să vină în acel bebeluş chiar atunci. Lăsaţi- 1 în pace, el îşi va lua capul lui mic şi va înfige spre sânul mamei lui şi începe să sugă. Dacă el nu va face aceea, laptele nici nu va veni.

E-68 Aţi observat cândva un viţel când se naşte, el... imediat ce poate obţine tărie suficientă să se ridice pe picioarele lui? Cine¬i spune lui? Merge chiar în jurul mamei lui, începe să dea cu botul în jur şi începe să sugă. Oh, da!

E-69 Căci, când acest trup pământesc este adus aici, există un trup spiritual gata pentru el. Şi îndată ce acest... Oh, aleluia!
"Şi dacă acest cort pământesc al locuinţei noastre va fi dizolvat, există unul care aşteaptă acolo." Doar imediat ce noi păşim afară din acesta, noi păşim în acela; unul care nu vrea o băutură de apă rece, nu are nevoie să bea apă; unul care nu mănâncă, ele nu sunt din ţărâna pământului. Dar ele sunt tot aşa de reale, şi pot simţi şi să dea mâinile, şi doar iubire şi totul este perfect. Şi trupul acela aşteaptă acolo. El este parte din acesta. Există trei din acelea.

E-70 Voi începeţi viaţa voastră Eternă chiar aici la altar. Aici este unde începeţi voi Eternitatea. Oh! Voi începeţi Viaţa Eternă chiar aici. Apoi voi sunteţi născuţi din nou, un fiu al lui Dumnezeu. Şi apoi când muriţi, voi începeţi... Când moartea vă loveşte în acest trup şi inima încetează să mai bată, şi roţile muritoare încep să stea liniştite, acea umbră mică care era o umbră a umbrei, într-o secundă ea devine o umbră a umbrei, şi apoi ea devine umbra, apoi după aceea ea devine o mică furişare, apoi după aceea ea devine un pârâu, apoi după aceea ea devine un râu, şi după aceea ea devine oceanul, şi după un timp voi staţi în prezenţa celor dragi ai voştri stând acolo, îmbrăcaţi în îmbrăcămintea unui trup ceresc, încât vă cunoaşteţi unul pe altul, vă iubiţi unii pe alţii, tu te-ai transformat înapoi în bărbat tânăr şi femeie tânără din nou. Exact corect. Acesta aşteaptă acolo până la venirea Domnului Isus. Şi într-o zi acel trup glorificat al Lui... Acum amintiţi¬vă, acela este un trup ceresc, nu unul glorificat, un trup ceresc. Şi într-o zi acel trup ceresc va părăsi Cerul cu Isus.

E-71 "Căci eu vă spun aceasta," Doi Tesaloniceni, capitolul al 5-lea, sau Intâi Tesaloniceni, al 5-lea capitol, unul sau altul, "Eu vă spun, eu nu vreau să fiţi neştiutori, fraţilor, privind pe cei ce sunt adormiţi, ca să nu vă întristaţi, ca ceilalţi care nu au nădejde. Căci dacă noi credem căci Cristos a murit şi a înviat din nou a treia zi, tot aşa pe cei ce dorm în Cristos îi va aduce Dumnezeu cu El. Căci noi vă spunem aceasta prin poruncile Domnului, căci noi care suntem vii şi rămânem până la venirea Domnului, nu o vom lua înainte sau împiedica" (cel mai bun cuvânt) "împiedica pe cei adormiţi. Căci trâmbiţa Domnului va suna, iar cei morţi în Cristos vor învia întâi." Aceste trupuri cereşti vin jos şi se vor îmbrăca cu trupurile pământeşti, glorificate. "Şi noi care suntem vii şi rămânem vom fi schimbaţi într-un moment, la o clipeală de ochi, şi vom fi apucaţi sus împreună cu ei, să întâmpinăm pe Domnul în văzduh."

E-72 "Eu nu voi mai bea din rodul viţei nici nu-l voi mai mânca până când Eu îl voi mânca din nou cu voi în Împărăţia Tatălui Meu," Cina Nunţii. Căci cei trei ani şi jumătate anti-cristul îşi sfârşeşte domnia lui, toată lumea este distrusă, Iudeii sunt chemaţi afară, Iosif se face cunoscut Neamurilor, sau Iudeilor. Amintiţi-vă, când Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor, acolo nu era nici un N eiudeu prezent. Când el a trimis... Voi ştiţi povestea.
Iosif, tipul perfect al lui Cristos, în fiecare fel. Şi când Iosif a trimis după fraţii lui, şi ei au venit jos, şi el a privit şi l-a văzut pe micul Beniamin, şi el i-a văzut acolo şi apoi el... Ei au zis, "Păi, acest ins! Noi-noi nu ar fi trebuit să-l ucidem pe fratele nostru, Iosif." Iudeii văzând că ei au făcut o greşeală; acum când Cristos, când El Se face cunoscut lor. Şi Iosif era aşa de plin, el a trebuit să plângă, aproape, astfel el a trimis soţia şi copiii lui, şi toate gărzile şi toate celelalte, şi i-a trimis la palat. Exact corect. Şi apoi în prezenţa Iudeilor singur, el a zis, "Eu sunt Iosif, fratele vostru. Eu sunt fratele vostru." Şi apoi ei au căzut şi au început să tremure, au zis, "Acum noi ştim că noi o încasăm, din cauză că am ucis pe fratele nostru. Noi am zis că am ucis pe fratele nostru, şi acum el este acest rege mare."

E-73 El a zis, "Dumnezeu a făcut-o cu un scop, să scape viaţa." Acela-i exact motivul că Dumnezeu a făcut-o, să ne salveze pe noi Neamurile. Dar Neamurile erau în palat. Aleluia! Fiind respins de fraţii Lui, Iosif, E! a luat o Mireasă; şi Mireasa era de la Neamuri, nu o Evreică. In ordine.

E-74 Acum, unde ajungeţi voi acum? După ce noi îmbrăcăm acest trup glorios, şi marea epocă care va veni; când acest trup glorificat, acest trup ceresc a fost făcut un trup glorificat. Voi pricepeţi ce vreau să spun acum? Atunci eu pot merge acolo şi zic, "Frate Neville!" Lăsaţi-mă să vă dau o mică ilustrare. Eu spun, "Frate Humes, să mergem sus la Tata în această dimineaţă." El este Dumnezeu. Noi Il cunoaştem acum, El este un Salvator, El este un Vindecător.

E-75 Niciodată nu a fost un astfel de lucru ca o creaţie de păcat. Aceea nu a mers în jos bine, nu-i aşa? Păcatul nu este o creaţie. Nu, domnule! Păcatul este o perversiune. Există numai un singur Creator, acela-i Dumnezeu. Păcatul este neprihănire pervertită. Ce este un adulter? Neprihănire pervertită. Ce este o minciună? Adevărul prezentat greşit. Desigur. Ce este un cuvânt de blestem? Este binecuvântarea lui Dumnezeu schimbată într-un cuvânt de blestem, către Dumnezeu, în loc de o binecuvântare. Păcatul nu este o creaţie. Păcatul este o perversiune. Deci, Satan nu putea crea păcat, el a pervertit numai ce a creat Dumnezeu. Aceea este exact corect. Moartea este numai o pervertire a vieţii.

E-76 Acum observaţi aceasta, observaţi aceasta. Atunci eu voi merge sus, şi voi zice, "Frate Humes, hai tu şi eu, şi Fratele Beeler şi câţiva dintre fraţi, noi vom merge sus la Tata, Dumnezeu. Şi, zicem, să facem o mică călătorie. Vouă băieţilor vă plăceau munţii când voi..."
"Da, sigur ne plăceau."

E-77 "Oh, acolo sunt câteva milioane de mile din acelea acolo afară în lumea aceea nouă. Mergem înainte afară, parcurgem peste ele."

E-78 "Eu trebuie să... ? ... soarele în fiecare zi, vine sus. Eu te voi auzi. În timp ce ei încă vorbesc, Eu voi auzi." Isaia 66. Asta¬i adevărat.

E-79 Şi voi ştiţi, eu umblu pe acolo, noi toţi umblăm pe acolo doar pentru vreo cinci sute de ani, doar o mică călătorie, un milion, nu contează de loc, vedeţi. Şi acum-acum aceea sună ca nebunie, dar este adevărul. Vedeţi, este adevărul, pentru că acolo nu este timp, este Eternitate. Şi când eu merg acolo afară, eu merg înainte în jos pe acolo, şi ştiţi pe cine eu-eu-eu întâlnesc acolo? Eu spun, "Ei bine, dacă aceea nu este Sora Georgie Bruce! Păi, Soră Georgie, a fost mult timp de când nu te-am mai văzut." Arată întocmai cum era ea întotdeauna. Vedeţi? Ea avea poate vârsta de zece milioane de ani, dar tot aşa de tânără cum a fost cândva. Ea va scărpina pe cineva pe spate, şi eu mă uit acolo, este cita, leoaica.
Eu spun, "Cum eşti în dimineaţa aceasta, cita?"

E-80 "Meau," ca un motan. "Oh, eu am fost acolo jos vorbind cu unele dintre surori în jurul acelor flori mari de acolo jos, noi am fost acolo jos vreo cinci sute de ani, vedeţi, privindu-le." Acum, aceea sună nebuneşte, dar este adevărul. Aceea este exact. Acela-i felul cum Dumnezeu a intenţionat-o.

E-81 Ei bine, ferice de inima ta, Soră Georgie. Nici o vătămare nu poate veni, nimic de fel. În timpul serii vom merge sus pe vârful muntelui, şi zicem, "O Tată, Dumnezeule, odată am fost pierdut. Oh, odată am fost în mizeria păcatului, Tată, Dumnezeule, şi Tu m-ai salvat."

E-82 Păi, oamenii care au încercat să exprime aceea au înnebunit. Ei bine, omul acela care a scris ultimul verset din acea "O Dragoste A Lui Dumnezeu," care a fost prinsă pe zidul unui ospiciu de nebuni, care a încercat să exprime dragostea lui Dumnezeu. Cum că El s-a aplecat să salveze păcătoşii, şi cum a făcut-o El, dragostea Lui care a venit jos să te salveze pe tine şi pe mine. yorbiţi despre ţnchinare, Îngerii nu ştiu nimic despre aceasta! Inchinarea, un Inger ştie numai... El stă acolo şi îşi mişcă aripile lui înainte şi înapoi, şi peste tot, "Aleluia! Aleluia!" Dar, oh, milă! Dar când se ajunge să ştii că eu am fost pierdut şi acum sunt găsit, am fost mort, şi sunt viu din nou! O Dumnezeule, eu am fost păcat, am fost gunoi, şi am fost jos într-o grămadă!

E-83 Aici este cel mai bine din ce-ţi poate da viaţa. V-aţi dus cândva aici jos la grămada de gunoi la Colgate? Este cel mai împuţit loc la care am fost vreodată. Acel fum vechi doar mă face bolnav să-l miros. Stând acolo jos în fumul acela, aşa de bolnav la stomacul tău, doar îţi întoarce interiorul afară, după ce iei ulei de ricin. Vedeţi, tot aşa de bolnav cât poţi fi! Şi şobolanii umblă peste tot pe tine, încercând să te mănânce. Şi acela este cel mai bun lucru din viaţă. Şi apoi cineva vine şi te ridică. Şi tu eşti foarte bătrân şi nu te poţi ajuta singur. Şi doar te ridică şi te schimbă într-un băiat de optsprezece ani, te aşează sus pe vârful unui munte, chiar în floarea sănătăţii, vai, respirare bună de aer proaspăt în felul acela, o apă rece bună de băut. Ai mai vrea să mergi vreodată înapoi la grămada aceea de gunoi din nou? Niciodată, niciodată, niciodată, niciodată să nu mergi la grămada aceea din nou.

E-84 Acum, aceea este ceea ce înseamnă, prietene. Aceea este ce este acea viziune, sau transmutare, orice, o viziune. Eu voi spune viziunea, căci mă tem că ar răni pe cineva să spun transmutare, asta-i ceea ce era aceea. Acum, acolo este când Dumnezeu... Ce a făcut Dumnezeu să aducă fii şi fiice la El. Acum, cine sunt aceşti oameni? Cum au făcut ei vreodată... Ce au făcut aceşti oameni să merite aceasta? Cum au făcut-o ei vreodată? Dumnezeu, la început, înainte de-a fi fost cândva făcut un Înger... Câţi ştiţi că El este infinit?

E-85 Acum, voi fraţilor trinitarieni, eu nu vreau să vă rănesc, dar cum aţi putea în Numele Cuvântului bun al lui Dumnezeu să-l puneţi, vreodată pe Isus fiind o persoană separată de Dumnezeu Insuşi? Dacă Isus ar putea lua o altă persoană şi să-l facă să meargă să moară, să răscumpere această persoană de aici, El ar fi o fiinţă nedreaptă. Există numai o singură cale cum a putut vreodată Dumnezeu să o facă, ar fi să ia locul El însuşi! Şi Dumnezeu a devenit trup ca El să poată gusta durerile morţii, şi să ia boldul şi moartea 1a o parte de la noi, ca noi să putem fi răscumpăraţi prin a Lui Insuşi. De aceea El va fi aşa de venerat. Isus era un om, sigur El era. El era un om, o-m, născut din fecioara Maria. Dar Duhul care era în El era Dumnezeu fără măsură, în El a locuit plinătatea Dumnezeirii trupeşte. El era Iehova-jireh, El era Iehova-rapha, El era Iehova-manasses, El era Iehova; Scutul nostru, Pavăza noastră, Vindecătorul nostru; El era Alfa, Omega, Începutul şi Sfârşitul; El era Primul, Ultimul; El Era, Care Este, şi Va Veni; Rădăcina şi Vlăstarul lui David, Steaua Dimineţii, păi, El era Totul în toţi. În El locuia plinătatea Dumnezeirii trupeşte!

E-86 Şi moartea întotdeauna a avut un ţepuş, acela a înţepat oamenii, "Ah," Diavolul spune, "Te-am prins, pentru că tu ai ascultat de mine. Te înţep, eu te voi pune în mormânt. Căci sângele oilor nu te poate ajuta cu nimic, acela-i doar sângele unui animal." Dar Dumnezeu, în înţelepciunea Lui, ştia că acolo va fi un Miel care va veni, junghiat de la întemeierea lumii. Da, domnule. Şi ei... El a aşteptat pentru timpul acela, pentru împlinirea timpului ce urma să vină.

E-87 Dar într-o zi când acest Miel a venit, acest Om, chiar Satan a fost păcălit. El s-a uitat în jurul Lui, el a zis, "Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, fă aceasta. Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, înfăptuieşte o minune şi lasă-mă să Te văd făcând-o. Lasă-mă să Te văd făcând-o. Aha, eu voi lega o cârpă în jurul feţei Lui, Te lovesc. Dacă Tu eşti un profet, spune-ne cine Te-a lovit." Hum! "Eu nu, eu nu cred că tu eşti Insul acela. Dacă Tu eşti, spune-ne direct cum eşti Tu." Vedeţi, totul în felul acela. "Oh, spune-ne Tu eşti!" El nu şi-a deschis gura. Oh, oh, cum i-a tras El lâna pe ochii lui atunci!

E-88 El s-a uitat în jur către ucenici, şi a zis, "Eu aş putea vorbi cu Tatăl Meu şi El Mi-ar trimite douăsprezece legiuni de Ingeri, dacă Eu aş fi vrut." Filat nu a auzit aceea, ştiţi.

E-89 Dacă Tu eşti! Dacă Tu eşti. Oh, acela nu este El. Păi, priviţi la El sângerând. Hei, unii dintre voi soldaţi mergeţi acolo şi scuipaţi-L în faţă." L-au scuipat, batjocorit, i-au smuls mâini pline de păr de barbă din faţa Lui. "Oh, El nu este! Nu, acela nu este El! Eu îmi voi înfige boldul în El, băiete. Eu Îl voi prinde acolo sus. Eu Te-am prins acum!"

E-9

E-91 În grădina Gheţimani, ungerea L-a părăsit, ştiţi, El a trebuit să moară ca un păcătos. El a murit un păcătos, voi ştiţi asta; nu păcatele Lui, ci ale mele şi ale voastre. Acolo este unde dragostea aceea a venit înăuntru, cum le-a luat El pe ale mele! Oh, aleluia, cum le-a luat El pe ale mele!

E-92 Şi acolo era El, El nu putea să-Şi deschidă gura. Ţepuşul a zis, "Ştiţi, eu cred că acela a fost doar un om obişnuit. El nu a fost născut din fecioară, căci mi-am ancorat ţepuşul în El."

E-93 Şi aici a venit el, şi-a aruncat ţeapa în El, dar acela era timpul greşit, băiete! El şi-a tras ţepuşul afară atunci. El nu mai poate înţepa de atunci, el şi-a lăsat ţepuşul înăuntru acolo. A înviat a treia zi, şi a zis, "Eu sunt Cel ce a fost mort, şi este viu din nou, şi viu pentru totdeauna, Eu am cheile morţii şi ale iadului." Da, domnule. El nu a reuşit sft vadă Cine era acela. "Şi pentru că Eu trăiesc, veţi trăi şi voi. Incă nu se vede..."

E-94 Într-o zi, trei sau patru zile după aceea, după ce El s-a înălţat la Tatăl, s-a întors înapoi, atunci unii au zis, "Oh, El este un... El-El trebuie că este o stafie. El trebuie să fie cumva ceva fantomatic privitor la Insul acela. Şi noi... Voi L¬aţi văzut. Voi aţi văzut viziunea."
"Nu, El era adevăratul Isus."

E-95 Toma a zis, "Să-I văd mâinile şi totul, eu vă voi spune dacă acela este."

E-96 El a zis, "Iată-Mă." Zicea, "Voi aveţi ceva peşte şi pâine pe acolo? Aduceţi-mi un sandwich." Şi ei I-au adus un sandwich, şi El a stat acolo şi l-a mâncat. Zicea, "Acum, mănâncă un duh cum mănânc Eu? Are un duh carne şi oase cum am Eu?" Vedeţi? El a zis, "Eu sunt Acela. Eu sunt Acela."

E-97 Şi Pavel a zis, "Încă nu se arată chiar exact ce fel de trup vom avea noi, dar noi ştim că vom avea un trup ca al Lui." Ce?
A avut El vreodată acel trup de teofanie? Da, domnule! Când El a murit, Biblia a zis că "El," este un pronume personal din nou, "El a mers în iad şi a predicat sufletelor din închisoare." Aleluia! Cum a mers El acolo jos şi cum a făcut-o El? El avea simţuri de pipăire, El avea simţuri de auzire, El avea simţuri de vorbire, El a predicat cu acelaşi fel de trup cum i-am văzut pe cei glorificaţi în noaptea aceea. El a predicat sufletelor care erau în iad, care nu s-au pocăit în îndelunga răbdare din zilele lui Noe.

E-98 Dar, când a înviat la Paşti, nu era posibil ca trupul acela să vadă putrezirea, pentru că David profetul a prevăzut aceea, "Eu nu voi lăsa sufletul Lui în iad, nici nu voi suferi Eu ca Cel Sfânt al Meu să vadă putrezirea. Dealtfel trupul Meu se va odihni în nădejde, pentru că El nu va lăsa sufletul Meu în iad, nici nu va lăsa El ca Cel Sfânt al Meu să vadă putrezirea." Şi în şaptezeci şi două de ore înainte ca putrezirea să se poată aşeza înăuntru, acea teofanie, acel trup care a mers şi a predicat sufletelor care erau în închisoare, care nu s-au pocăit în îndelunga răbdare din zilele lui Noe, a înviat din nou, şi murirea a îmbrăcat nemurirea, şi El a stat şi El a mâncat, şi El ne-a spus că El era un Om. Aleluia!

E-99 Aşa este cum Îl vom vedea noi, Frate Evans. Aceea este când El va şedea pe tronul lui David. Aleluia! Aceea este când vom umbla în sus şi-n jos acum, eu voi face o călătorie cu voi peste munţi timp de un milion de ani, vedeţi, doar câteva zile, doar câteva minute, noi vom merge pe acolo, vom şedea în jur pe acolo.

E-100 Şi când vine timpul să mâncăm, ştiţi, primul lucru care-l ştiţi, Sora Woods a zis... Eu am zis, "Soră Woods, păi, unde ai fost tot timpul acesta? Eu nu te-am văzut de... mi se pare că au trecut cinsprezece minute."
"Oh, aceea a fost cu două mii de ani în urmă, Frate Branham."

E-101 "Aha. Cum te simţi?" Oh, desigur voi nu puteţi simţi nimic decât bine.

E-102 "Măi, veniţi aici, băieţi, eu vă voi arăta la toţi ceva, fraţilor, fraţii mei dragi. Iată un izvor de apă aici, cel mai bun din câte aţi băut cândva. Şi, oh, noi vom bea o apă bună rece. Mă voi întinde acolo sus şi iau un ciorchine mare imens de struguri, şi noi toţi vom şedea jos acolo şi-l vom mânca." Nu ar fi aceea minunat? Aceea este exact ceea ce este. Aceea este chiar aşa.

E-103 Cum am obţinut noi aceasta? De unde o ştim noi? Dumnezeu, înainte de întemeierea lumii, ne-a predestinat! Cine? Acei care sunt în Ţara promisă.
... ne-a predestinat la înfierea de copii prin Isus Cristos... după buna Lui plăcere a vaiei sale, Pentru laudele gloriei Lui... (Ca noi să-L putem lăuda cum a zis El. Aceea este ceea ce era El, Dumnezeu, noi vrem să-L lăudăm)... laudele slavei Lui a harului A lui, în care el ne-a făcut acceptabili în cel preaiubit. In Cristos noi suntem acceptaţi.
În care noi avem răscumpărare prin sânge, iertarea de p-ă-c-a-t-e...

E-104 Eu trebuie să merg înapoi la înfiere, dar eu vreau să mă opresc la "păcate" aici un minut. "Păcate," aţi observat aceea? Voi ştiţi că Dumnezeu nu-l condamnă pe păcătos fiindcă păcătuieşte? El îl condamnă pentru că este un păcătos. Dacă un păcătos fumează un trabuc, El nu-l condamnă pentru aceasta; el este un păcătos, oricum. Vedeţi? Vedeţi? El nu are ceva păcate, păcătosul nu are. El doar este un păcătos, vedeţi, el nu are ceva păcate. Dar voi aveţi păcat, voi care sunteţi Creştini. Voi observaţi că aici El vorbeşte către Biserică. O ţine drept. Vedeţi? Vedeţi? "Iertarea păcatelor," p-ă-c-a-t-e. Noi facem păcat. Dar păcătosul este doar un păcătos, Dumnezeu nu-l iartă.

E-105 Acum, voi ziceţi, "Ei bine, el a mers aici afară şi a împuşcat un om. Ce vei face tu referitor la aceasta?" Aceea nu este treaba mea. Eu nu sunt un reformator, eu sunt un predicator. Legea va purta grijă de aceea, ei sunt reformatori. Ei sunt... "Păi," ziceţi, "el a comis adulter." Aceea, aceea-aceea depinde de lege. Aceea este între el şi lege. Eu-eu-eu-eu nu sunt un reformator, eu nu-i reformez pe oameni. Eu vreau să-i convertesc. Eu sunt un predicator, vedeţi, treaba mea este să-l aduc la Dumnezeu. Dacă a păcătuit, aceea este treaba lui, el este un păcătos. Dumnezeu îl condamnă la un nivel mai mare. El este un păcătos în primul rând, el este condamnat în primul rând. El nici nu a ajuns la prima bază, el-el nu este nicăieri. El este un păcătos în primul rând. El nu are nici un păcat, el este un păcătos.

E-106 Voi nu aţi putea merge afară să ziceţi, "Atât de mult este noapte, şi atât de mult nu este noapte." Nu, este tot noapte, doar tot noapte. Aceea este ce a spus Dumnezeu. Asta-i corect, el este doar un păcătos, asta-i tot. "Acum, el a făcut aceasta, aşa de mult este noapte, aceasta este noapte foarte strălucită chiar aici." Eu ştiu, dar este doar tot noapte, asta-i tot. Vedeţi?

E-107 Eu n-aş putea spune, "Atât de mult este lumină chiar aici." Nu, este doar tot lumină, vedeţi, doar lumină, voi nu puteţi spune cât de mult. Vedeţi? Dar dacă el este o pată neagră în aceasta, atunci există întunecime în aceasta.

E-108 Deci "păcate," p-ă-c-a-t-e, noi avem iertare a păcatelor noastre prin a Lui (ce?) Sânge, Sânge scump.
... după a lui bogăţie de...

E-109 Cum uităm noi aceasta? Pentru că noi suntem vrednici, noi am făcut ceva să avem păcatele noastre iertate? A Lui ce?
... har;

E-110 Oh, Doamne! Nimic nu aduc în mâinile mele, Doamne. Nimic nu aş putea face, nu există nici un lucru ce eu aş putea face. Priviţi! El m-a predestinat, El m-a chemat, El m-a ales. Nu eu L-am ales. El m-a ales, El v-a ales, El ne-a ales pe toţi. Nu noi L-am ales. Isus a zis, "Nu voi M-aţi ales, Eu v-am ales." El a zis, "Nimeni nu poate veni la Mine numai dacă Tatăl Meu îl atrage întâi, şi toţi pe care Tatăl Mi i-a dat vor veni la Mine. Şi nici unul din ei nu este pierdut, numai fiul pierzării, să împlinească Scriptura." Vedeţi? Zicea, "Dar toţi pe care Tatăl Mi i-a dat vor veni la Mine."

E-111 Oh, eu întârziu prea mult, nu-i aşa? Şi eu niciodată nu ies din aceasta. Eu încă nu am început la aceasta. Lăsaţi-mă să mă grăbesc, eu trebuie să ajung la ceva chiar aici doar foarte repede acum, şi ne grăbim. Eu trebuie să ajung înapoi la această înfiere doar un minut. Oh, vreţi să mă iertaţi doar pentru-doar pentru un minut? Să luăm aceasta aici, unii dintre oamenii aceştia sunt de departe până din Georgia aici numai pentru seara aceasta, ferice de inima lor. Acum, frate Georgian, şi Texas şi de oriunde eşti, ascultă la acest al 5-lea verset. Să zăbovim asupra acestuia câteva minute.
Ne-a pedestinat spre-spre...

E-112 Ce înseamnă cuvântul "spre", cuvântul "spre"? Acesta înseamnă că ceva la ce noi venim, spre. "Eu mă duc spre izvor. Mă duc spre scaun." Humes, tu pricepi asta? "Eu merg spre catedră."
Acum, El ne-a predestinat spre înfierea de copii prin Isus Cristos la sine, după buna Lui plăcere Proprie a vaiei sale,

E-113 Câtă plăcere? A cui plăcere era, a cui bunătate? A Lui Proprie. Propria Lui plăcere bună a Propriei Lui Voinţe!

E-114 Acum, ce este "înfiere"? Acum lăsaţi-mă să iau aceasta acum, eu nu ştiu dacă... Eu nu voi avea timp să trec prin aceasta, dar o voi atinge. Apoi dacă există vreo întrebare, voi mă puteţi }ntreba puţin mai târziu cândva în mesaj, ceva. Ascultaţi. Infierea voastră nu este naşterea voastră. Infierea voastră este aşezarea voastră. Când tu ai fost născut din nou, Ioan 1:17, eu cred, când noi suntem născuţi din Duhul lui Dumnezeu, noi suntem fii ai lui Dumnezeu. Dar noi am fost predestinaţi. Acum aici este la ce încerc eu să vă aduc, pentru aceşti fii din ziua din urmă, voi înţelegeţi. Să... Vedeţi? Noi am fost predestinaţi la (spre) înfiere.

E-115 Acum, acum iată-ne aici. Acum, aceasta este ceea ce răneşte Penticostalii puţin. Ei spun, "Eu m-am născut din nou! Laudă Domnului, am Duhul Sfânt!" Bine. Tu eşti un copil al lui Dumnezeu. Asta-i adevărat. Dar totuşi aceea nu este despre ce vorbesc eu. Vedeţi, voi aţi fost predestinaţi spre înfiere. Infierea, este aşezarea unui fiu.

E-116 Eu sunt prea aproape de ăsta, căci Becky mi-a spus că eu sunt prea aproape de el, voi nu puteţi auzi în spate. Eu sunt...

E-117 Vedeţi, un copil. Câţi cunoaşteţi regulile de înfiere din Vechiul Testament? Desigur, voi aţi căutat. Un fiu era născut. Eu cred că am aceasta în ceva predică. Ce este acela, Gene, îţi aminteşti? Este pe o bandă. Oh, ce era acela? Eu-eu-eu-eu am atins asupra lui? Oh, da, eu îl am, Ascultaţi De El. Ascultaţi De El, înfierea de copii.

E-118 Acum, în Vechiul Testament, când un-când un copil era născut într-o familie, el era un copil când era născut, pentru că el era născut de părinţii lui, el era un fiu al familiei şi moştenitor al tuturor lucrurilor. Acum, dar acest fiu era crescut de tutori. Galateni, al 5-lea capitol, al 17-lea la al 25-lea verset. În ordine. El a fost crescut de tutori, crescători, învăţători. Acum, spre exemplu, dacă am avut un fiu născut, să zicem, eu sunt un tată şi...

E-119 Şi acela-i motivul că în King James, câţi v-aţi gândit vreodată că acAeea se citeşte foarte ciudat în Versiunea King James, zicea, "In casaTatălui Meu sunt multe palate"? O casă, multe palate. Vedeţi? Intr-adevăr, în-în zilele în care Biblia a fost tradusă pentru Regele James, o casă era un "domeniu." "În domeniul Tatălui Meu sunt multe palate." Nu într-o casă, palate, ci El a fost numit Tatăl acestui domeniu. Ei au avut-o foarte Biblic, în Biblie acela-i felul cum este.

E-12

E-121 Voi nu mă puteţi auzi când mă îndepărtez de acolo. Eu¬eu-eu voi încerca să stau aici în spate. Mă puteţi auzi bine acum, aici? Priviţi.

E-122 El a călărit departe, şi a mers departe, încercând să-să aibe grijă de a lui-a lui-a lui regat. Deci acum el vrea... Acel fiu urmează să fie moştenitor la tot ce are el. El este un moştenitor.

E-123 Şi când noi suntem născuţi în Împărăţia lui Dumnezeu, prin Isus Cristos, noi suntem moştenitori ai Cerului, împreună moştenitori cu Isus, pentru că El a luat locul nostru. El a devenit noi (păcat), ca noi să putem deveni El (neprihănire).
Vedeţi? El a devenit eu, cş. eu să pot deveni El, vedeţi, împreună moştenitori cu El. În ordine, acum amintiţi-vă asta, la fiecare din voi.

E-124 Acum, amintiţi-vă, Dumnezeu v-a predestinat, prin cunoştinţa mai dinainte, că voi veneaţi la Aceasta. Fiecare o înţelege, ridicaţi-vă mâna, vedeţi. Dumnezeu, prin cunoştinţa mai dinainte, v-a predestinat să veniţi la Ţara promisă. Ce este Ţara promisă pentru Creştin astăzi? Doar ridicaţi-vă mâna dacă ştiţi. "Promisiunea este pentru voi pentru copiii voştri, pentru acei care sunt departe acum. Şi se va împlini în zilele din urmă, zice Dumnezeu, că Eu voi turna din Duhul Meu peste toată făptura, fiii voştri şi fiicele voastre." Şi în Isaia 28:18, "Învăţătură trebuie să fie peste învăţătură, rând peste rând; aici puţin, acolo puţin. Ţineţi tare la ceea ce este bun. Căci cu buze bâlbâitoare şi alte limbi voi vorbi Eu acestui popor. Şi aceasta este odihna, (Odihna) ţara sabatului în care Am zis ca ei să intre. Şi, pentru toate acestea, ei nu vor asculta, ci au dat din cap şi au plecat, şi nu au vrut să-L asculte." Vedeţi? Exact.

E-125 Ce era aceasta? Doar exact ca oamenii aceia care au venit de departe din Canaan, sau din Egipt, tot drumul sus prin pustie, şi au ajuns chiar alături, suficient de aproape să guste strugurii care au venit din ţară. Frate, acolo, oamenii aceia vor ca eu să trag înapoi aceea, aceea despre Evrei 6. Cum pot eu să o fac? Aceia sunt credincioşi de graniţă, ei niciodată nu vor trece dincolo! Ei nu pot trece dincolo. Isus a zis.
Ei au zis, "Părinţii noştri au mâncat mană în pustie."

E-126 Şi Isus a zis, "Ei sunt, fiecare, morţi." Lucrul acela, i-a separat. Ei sunt, fiecare, morţi. Asta-i corect. A zis, "Dar Eu sunt Pâinea Vieţii care a venit de la Dumnezeu din Cer. Omul care mănâncă această Pâine, el nu va muri niciodată. Asta-i adevărat. Da, domnule, el are Viaţă Eternă dacă el mănâncă Aceasta. Eu sunt acel Pom al Vieţii din grădina Edenului."

E-127 Acum, vedeţi, aceşti oameni au venit sus aşa de aproape! Vedeţi, dacă voi observaţi în Evrei 6, nu să mergem înapoi la aceea, dar în Evrei 6, "Aceşti oameni odată făcuţi părtaşi, au venit aşa de aproape, şi au gustat din darul Ceresc." Ei au stat în jur, ei au văzut vindecări făcute, ei au văzut oameni în puterea lui Dumnezeu, ei au văzut vieţi schimbate, dar ei nu ar pune o mână pe Aceasta. Nu, domnule. Nu, domnule. "Şi au gustat puterea lumii care va veni; şi dacă ei ar încerca să se reînnoiască din nou spre pocăinţă, văzând că ei-că ei au răstignit pentru ei înşişi pe Fiul lui Dumnezeu din nou, şi au socotit Sângele legământului prin care ei au fost sfinţiţi..."

E-128 "Eu aparţin la o biserică care crede în sanctificare." Aceea este bine atât de departe cât merge, dar voi nu mergeţi suficient de departe. Vedeţi? Da, domnule. Pustia i-a sanctificat. Da, într-adevăr. Ei aveau-ei aveau şarpele de aramă şi-altarul de aramă şi totul acolo afară, sanctificare, dar ei au intrat în Palestina pentru odihnă. Nu au...

E-129 Priviţi acolo în Evrei 4, nu a zis el "altă Odihnă"? Dumnezeu a creat ziua a şaptea şi le-a dat odihna în ziua a şaptea. Un alt loc unde el a vorbit despre o zi de odihnă, "şi astăzi în David." Apoi El le-a dat o altă Odihnă, "Veniţi la Mine voi toţi cei trudiţi şi împovăraţi, Eu vă voi da Odihnă." Intraţi în Odihna aceasta! Căci noi care am intrat în această Odihnă am încetat cu lucrările noastre aşa cum a încetat Dumnezeu de la ale Lui în sabat. Desigur. Acolo este sabatul vostru, Odihna. Acolo este Odihna voastră reală în această Ţară promisă.

E-130 Duhul Sfânt este o promisiune a poporului. Şi de ce vor ei predicatorii pregătiţi în şcoală care le vor lăsa să poarte pantaloni scurţi şi să-şi taie părul, şi să poarte ruj, şi bărbaţi care joacă jocuri de noroc, şi bea bere şi spun glume, şi merg înainte şi se comportă astfel, şi se numesc membri de biserică? Păi, ei vor lua ceva de felul acela şi refuză conducerea Duhului Sfânt! Păi, Biblia a zis căci Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri care taie şi desparte osul, şi chiar discernătorul gândurilor inimii. Da, chiar gândurile minţii!

E-131 Şi dacă noi iubim lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu este în noi. "Mulţi sunt chemaţi, puţini sunt aleşi; căci strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la Viaţă, şi numai câţiva vor fi care o vor afla. Mulţi vor veni la Mine în ziua aceea şi vor sta jos în Impărăţie," a zis Isus, "cu Abraham, Isaac şi Iacob. Dar copiii împărăţiei vor fi aruncaţi afară, şi vor zice, 'Doamne, nu am făcut noi aceasta în Numele Tău? Nu am predicat noi? Nu am fost noi Doctor Aşa¬şi-aşa şi Reverent Aşa-şi-aşa?' Eu niciodată nu v-am cunoscut. Depărtaţi-vă de la Mine, voi lucrători ai fărădelegii, Eu nu v¬am cunoscut. Nu toţi cei ce zic, 'Doamne, Doamne,' vor intra înăuntru. Ci cel ce face Voia Tatălui Meu care este în Cer, acela este cel ce intră."

E-132 Acolo sunteţi, intrând în această Tară promisă. Cum intrăm noi în ea? Noi suntem predestinaţi la aceasta. Biserica, prin cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, a fost predestinată (la ce?) la onoarea Lui, prin harul Lui, la slava, şi închinarea şi slava lui Dumnezeu. Tata, stând acolo în urmă la început, existent de sine, nimic în jurul Lui, a vrut ceva să se închine, astfel El a rânduit mai dinainte şi a predestinat o biserică, şi înainte de întemeierea lumii, şi a pus numele lor în Cartea Vieţii Mielului, când ei... ucis înainte de întemeierea lumii, ca ei să poată apărea în slava Lui şi pentru laudele Lui la sfârşitul timpului, când va aduna toate lucrurile în acel singur Om, Isus Cristos. Iuh! Glorie! Aceea este. Aceea este doar... Şi aceea este chiar acolo, fratele meu, soră. Niciodată să nu te mişti de la Acela.

E-133 Dumnezeu, prin harul Lui de alegere, v-a chemat. Dumnezeu, prin harul alegerii Lui, v-a sfinţit. Dumnezeu, prin harul alegerii Lui şi puterea Lui, v-a botezat şi v-a pus în această ţară de Odihnă. Cei ce au intrat în această odihnă au încetat de la rătăcirile lor. Ei au încetat de la lucrările lor aşa cum Dumnezeu a încetat de la ale Lui. Ei au bucurie negrăită, şi plină de slavă! Pomul Vieţii înfloreşte în ei. Ei au îndelungă răbdare, mărinimie, bunătate, răbdarea făcută credinţă, credinţă, smerenie, blândeţe, şi aşa mai departe. Pomul Vieţii înfloreşte în ei pentru că nădejdea lor este ancorată în Cristos Isus, mărturia Duhului Sfânt purtând mărturie cu semne şi minuni care urmează credincioşii. "Aceste semne vor urma pe cei ce cred." Aşa cum ei merg înainte, ei vindecă bolnavii, ei scot draci, ei vorbesc în limbi, ei văd viziuni. Ei... Şi ei umblă cu Dumnezeu, ei vorbesc cu Dumnezeu. Nici un drac nu-i poate mişca, ei sunt neclintiţi, căutând după... ? ... Uitând lucrurile acelea din trecut, ei presează spre semnul înaltei chemări în Cristos Isus. Acolo sunt ei. Acolo sunt ei. Aceea este acea Biserică.

E-134 Cum au ajuns ei acolo? Voi nu puteţi spune, "Ei bine, Doamne, Tu ştii, într-o zi am început să fumez trabucuri, şi am căzut, apoi eu m-am gândit că aş..." Oh, nu, nu, nu, nu.

E-135 Predestinare! El ne-a chemat şi când noi L-am urmat este când noi spunem, "Dumnezeule, noi am fost pierduţi şi ruinaţi. Noi nici măcar nu aveam o minte să ne salvăm măcar. Noi am fost natura unui porc, noi am fost porci de la început."

E-136 Voi mergeţi afară într-un coteţ de porci şi priviţi la o scroafă bătrână, şi ziceţi, "Acum, iată aici, fată bătrână, eu vreau să-ţi spun ceva. Este greşit ca tu să bei lături."

E-137 Ea ar zice, "Oink-oink." Vedeţi? Acum, aceea este tot aşa de mult cât aveţi să vă salvaţi singuri. Aceea este exact.

E-138 Voi ziceţi, "Doamnă, tu nu ar trebui să porţi haine ca acelea, tu ar trebui să te îmbraci ordonat. Tu ar trebui să faci aceasta. Tu nu ar trebui să mergi la... Tu nu ar trebui să ai aceste partide de cărţi. Tu nu ar trebui să fumezi ţigări. Tu nu ar trebui să faci aceasta. Domnule, tu nu ar trebui să porţi aceea."

E-139 El zice, "Oink-oink. Eu aparţin la Oink-oink." Aha. "Oink," aceea este cam tot atât de mult cât ştiu ei. "Ei bine, eu îţi fac de cunoscut că eu sunt tot aşa de bun ca tine. Oink¬oink!" Vedeţi, ei resping conducerea Duhului Sfânt, căci Biblia a zis că dacă iubiţi lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu este în voi.

E-140 Ce îi face pe ei deosebiţi? Voi sunteţi o naţiune sfântă. Ce aţi făcut voi? Aţi intrat din ţara aceea. Voi sunteţi dincolo într¬o altă Ţară. Cum aţi ajuns dincolo? Aceea este Ţara promisă. Ce fel de promisiune? "Se va împlini în zilele din urmă, zice Dumnezeu, că Eu voi turna Duhul Meu peste toată făptura." Printr-un singur Duh noi toţi suntem botezaţi în această singură Ţară promisă. Amin. Fraţi şi surori, aleluia, cu puritatea inimii, fără gelozie, fără vrăjmăşie, nimic! Mie nu-mi pasă dacă un frate se rătăceşte, nu contează ce face el, tu vei merge după el.

E-141 Eu am mers după un frate nu cu mult în urmă, care a rătăcit. Un ins tânăr mi-a zis, zicea, "Lasă-l pe acel ticălos să meargă. Lasă-l în pace."

E-142 Am zis, "Dacă eu ajung vreodată la un punct unde inima mea nu merge cu fratele meu, atunci este timpul ca eu să merg la altar, deoarece eu am căzut din har." Am zis, "Eu voi merge atât timp cât el are suflare în trupul lui, şi-l voi prinde pe undeva pe traseu." Da, domnule. Şi l-am prins, aleluia, l-am adus înapoi. Da, domnule. El este înapoi în turmă în siguranţă acum. Da, domnule. El ar fi mers rătăcit tot aşa de sigur ca lumea.

E-143 Cu un timp în urmă când am văzut acea femeie sărmană mică stând acolo, şi şeriful m-a chemat, a zis, "Păi, ea ar trebui să fie într-o cămaşă de forţă." Zicea, "Ea doar delirează, şi-a ieşit din minţi." Ea-ea, ei au pus-o într-un hotel. Ei au venit.
Am zis, "Este în ordine."

E-144 Zicea, şeriful a zis, "Păi, Billy!" Eu îl cunosc foarte bine, şi l-am cunoscut de când eram un copil. El a zis, "Dacă este ceva ce eu pot face să te ajut."
Am zis, "Este în ordine."
Zicea, "Poţi să o ajuţi?"
Am zis, "Nu, dar El poate." Am zis, "Doar un minut."

E-145 Deci ei au adus-o acolo. Şi când ea a plecat cu un timp în urmă, în pace. Ce era aceea? Noi am trimis o rugăciune după ea. Amin! Ea era aşa...

E-146 Ei au zis, "Vrei să iei un doctor?" A zis soţului ei, "Vreţi să luaţi un doctor?"

E-147 A zis, "Un doctor nu poate să-i facă nimic." Şi aceea-i corect. Ea este nebună, doctorul nu poate face nimic pentru ea.
Zicea, "Singura noastră speranţă este să ajungem acolo." Şi el a zis, "Billy, eu nu înţeleg asta."
Am zis, "Eu nu mă aştept ca tu să înţelegi, vezi. Nu mă aştept ca tu să înţelegi."

E-148 Dar, oh, vai, nici eu nu o înţeleg! Nu. Dar, frate, Dumnezeu în Cer... Eu am fost plecat, acolo afară odată, Ceva a venit după mine. Amin! Nu a fost pentru că eu am vrut să vin, dar, nu, Ceva a venit după mine. Pentru că înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a predestinat, aleluia, ca noi să fim ai Lui, spre onoarea şi slava Lui. Ascultaţi! Pe acei pe care El i-a cunoscut mai dinainte, El i-a ce? Chemat. Este corect? V-a chemat El? Da! De ce v-a chemat El? El v-a cunoscut mai dinainte. Pe acei care El i-a cunoscut mai dinainte, El i-a chemat; pe acei pe care El i-a chemat, El i-a justificat. Este corect? Şi pe acei pe care El i-a justificat, El i-a glorificat! Amin! Aceea este ce a spus Biblia. Pe acei pe care El i-a cunoscut mai dinainte, El i-a chemat. Fiecare generaţie! Pe acei pe care El i-a chemat, El deja i-a glorificat. Ce? Lăsaţi-mă să citesc Scriptura aici. În ordine.
I-a predestinat la înfierea de copii prin Isus Cristos la sine, după plăcerea Lui Proprie...
Spre laudele slavei Lui ...

E-149 Oh, o pricepeţi voi? Spre laudele slavei Lui! Ca El să poată sta acolo în veacurile Eterne care urmau să se ruleze înainte, şi copiii Lui să strige, "Aba, Tată! Aba, Tată!"

E-150 Şi Îngerii să zică, "Despre ce vorbesc ei? Despre ce vorbesc ei?"

E-151 Aşa de frumos este expus în fiul risipitor. "Eu am fost pierdut." "Acesta este fiul meu. El a fost pierdut şi acum este găsit. El a fost mort, şi este viu din nou. Aduceţi înainte viţelul îngrăşat, cea mai bună haină, un inel şi puneţi-l pe degetul lui. Şi să..." Nu-i de mirare când stelele dimineţii au cântat împreună, fiii lui Dumnezeu au strigat de bucurie, când au văzut planul salvării, Dumnezeu punând numele vostru în Carte înainte de întemeierea lumii.

E-152 Acum voi ziceţi, "Calvin a crezut ceva în felul acela." Eu nu l-am crezut pe Calvin. Calvin a fost un ucigaş. Calvin a pus pe un om la moarte din cauză că el a botezat în Numele lui Isus. El a fost un ticălos, avea nevoie să fie convertit, el însuşi. Da, domnule. Dar ce a zis el, despre unele din lucrurile pe care le-a zis, erau corecte. Să nu... dar ce el... Acţiunea lui, un om care omoară un om pentru aşa ceva, acela este oribil, acela este păcătos. În ordine.
În care el a prisosit către noi...

E-153 Oh, aşteptaţi, eu nu am luat acea "înfiere," am luat-o? Sunt eu prea întârziat? Să vedem ce spune acest ceas de aici sus, ce timp avem. În ordine. Doar-doar să luăm zece minute spre binele acestor oameni care au venit aşa de departe. Priviţi. Priviţi.

E-154 "Înfierea," să vă arăt de ce se face acum. Un tată are un regat mare, el călăreşte în jur. Acum el are un fiu născut. Oh, el este aşa de fericit! (Acela-i Dumnezeu.) Astfel voi ştiţi ce face tatăl acela? El găseşte pe cel mai bun crescător, tutor. Voi ştiţi ce este un tutor, nu-i aşa? El este un învăţător de şcoală. El găseşte pe cel mai bun învăţător de şcoală pe care-l poate găsi în toată ţara. (Şi apoi noi mergem acum, ascultaţi.) Şi el găseşte pe cel mai bun învăţător de şcoală pe care-l poate găsi. El nu ia doar o secătură, el vrea ca băiatul lui să fie un om real.

E-155 Nu vreţi voi copiii voştri în felul acela? Sigur, cel mai bun ce le puteţi da! Da, domnule. Deci dacă un om natural a gândit aşa, despre ce gândiţi voi că Dumnezeu se gândeşte pentru copiii Lui? Cei mai buni pe care-i poate El obţine.

E-156 Deci, el vrea un om care să fie cinstit. Acum, el nu vrea omul. .. vrea un om să zică, "Acum, uite, eu-eu... Junior, tu doar fă orice vrei tu, dragă." "Oh, da, tată, aha, el merge bine înainte, el este un băiat bun." Îl bate puţin pe spate şi un pai în pălăria lui. Nu, nu. Acel ins ar fi concediat chiar acum. Sigur. El vrea un om care va fi devotat. Dacă acel băiat creşte drept, îi spune. Dacă el nu, îi spune ce este greşit.

E-157 Şi dacă un tată pământesc s-a gândit aşa... Nu aţi vrea voi ca un om să fie cinstit cu voi, învăţătorul de şcoală să fie cinstit cu copiii voştri? Sigur. Ei bine, ce credeţi că gândeşte Dumnezeu? Şi El ştie; noi nu ştim, El ştie. Noi suntem finiţi, noi nu am putea spune. Dar El este infinit şi ştie.

E-158 Deci, voi ştiţi ce a făcut Tatăl? El nu a zis, "Eu voi lua un papă să vegheze asupra copiilor Mei." Nici nu a zis El, "Eu voi lua un-un episcop." Nu, nu. El nu a făcut asta, căci El a ştiut că papa ar fi greşit, şi aşa ar fi episcopul. Vedeţi? El nu a zis, "Eu voi lua un supraveghetor general să vegheze peste bisericile Mele." Nu, nu.

E-159 El are pe Duhul Sfânt. Acela era Tutorele Lui, aha, să-I crească copiii. În ordine. Atunci cum aţi şti voi că Duhul Sfânt o ştie? El vorbeşte prin buze umane. Cum ştiţi voi atunci că El spune Adevărul? Când voi vedeţi pe Duhul Sfânt vorbind prin buze care spun Adevărul exact de fiecare dată, prezicând şi împlinindu-se chiar perfect, cum a zis Samuel, atunci voi ştiţi că acela-i Adevărul. El vine corect. Pentru că Dumnezeu a zis, "Dacă el vorbeşte şi ceea ce zice el nu se împlineşte, să nu-l ascultaţi, căci Eu nu sunt cu el. Dar dacă el o face, ei bine, atunci ascultaţi-l, căci Eu sunt cu el." Vedeţi? Ia te uită. Aşa este cum face El.

E-160 Acum, apoi El merge în jur. Acum, ce credeţi voi că ar zice acel Tutor dacă El trebuia să meargă sus la Tatăl? Şi zice, "Ai Tăi-copiii Tăi se comportă îngrozitor. Eu Îţi spun, acel băiat al Tău, el, hm, el este un renegat. El este o haimana, eu niciodată nu am văzut un astfel de ins! Doamne, Tu ştii ce face el? Şi fata aceea a Ta! Oh, iuh, eu nu ştiu ce vei face Tu cu ea. Hmm. Ei bine, Tu ştii ce? Ea arată ca şi cum ea... Ea este toată vopsită ca unele dintre fetele acelea de acolo, Filistene. Da Domnule, ea vrea să se comporte întocmai cum se comportă ele."
"Fiica Mea?"

E-161 "Da, fiica Ta." Aceea este ce are de spus Duhul Sfânt despre biserică astăzi. Nu-i de mirare că noi nu putem avea o trezire. Vedeţi? Acum, asta-i adevărat.
"Ce spui despre fiul Tău? Ha? Acelaşi lucru."
"Ce?"

E-162 "Ei bine, Tu ştii că Tu întotdeauna ai zis că oile acelea ar trebui să păşuneze în păşunea aceea de acolo sus din Hrana oilor de acolo sus. Da, Tu ştii ce a făcut el? El le-a mânat acolo jos la grămada aceea de buruieni. Doar le-a dus acolo jos şi le¬a aruncat pe toate în acel pârâu, şi le-a lăsat să şadă în jur în grămada aceea de buruieni, mâncând acele salcii bătrâne, şi ele sunt aşa de slabe încât cu greu ar putea ieşi de acolo." Aceia sunt episcopii, păstori care neagă Puterea de acolo. "Ei bine, eu Îţi spun adevărul, eu niciodată nu am văzut un astfel de grup de oi emoţionate în viaţa Mea." Lui nu-i place aceea. Nu. "Şi Tu ştii ceva? Vitele acelea de acolo sus, Tu ştii Tu-Tu le-ai spus să mănânce din acea-acea lucernă de acolo sus, Tu ştii, să le îngraşe?"
"Da."
"Tu ştii ce le dă el?"
"Nu."

E-163 "Acele buruieni tari bătrâne. Da. El le face să se ataşeze de societăţi şi de toate. Tu niciodată nu ai văzut ceva asemănător în viaţa Ta. Tu nu ai văzut aşa ceva în viaţa Ta. Tu ştii ce face el? Merge pe acolo afară fumând un trabuc mare, ridicat înapoi. El îşi are soţia cu el, ea poartă pantaloni scurţi întocmai cum fac Filistenele acolo afară. Da." Acela-i felul de mesaj pe care Duhul Sfânt trebuie să-l ducă despre biserică astăzi. Acum, ce gândiţi despre asta?

E-164 Aceea este înfierea. Ce El... a făcut El? El ne-a predestinat pe noi-noi la înfiere. El ne-a dat Duhul Sfânt; dar, aşteptaţi un minut, înfierea, aceea este despre ce vorbim noi. Înfierea!

E-165 "Ei bine, Tu ştii ce face el? Episcopul a venit pe aici zilele trecute, şi a spus. El a avut un serviciu mic de vindecare jos acolo, şi episcopul a venit pe acolo. Ceva ins, un frate a venit pe acolo şi se ruga pentru bolnavi. Şi el a zis, 'Să opreşti asta!'
"'Oh, oh, da, părinte episcop, eu o voi face.'
"'Să nu cooperezi.'
"'Oh, nu, nu, părinte episcop, sigur că nu.'

E-166 "Şi aici vin eu şi-i spun Adevărul chiar din Cuvântul Tău. Vezi, iată-L aici. Eu îi citesc legile Tale exact ce să facă, şi el nu vrea să le asculte. El a zis, 'Oh, aceea era pentru o altă epocă, un alt fiu altădată. Aceea nu înseamnă pentru mine."' Acolo sunteţi. Acela, acum acela-i Adevărul, prietene. Acum nu vedeţi unde îşi pierde biserica aşezarea ei, de ce nu avem noi trezire, de ce nu avem lucruri în desfăşurare? Acolo este unde zace ea.

E-167 Iosua zice, "Gad, eu vreau ca tu să... chiar aici stă locul tău conform cu planul, locul tău stă aici, chiar aici. Tu intră aici, Gad, şi stai aici. Beniamin, tu mergi chiar aici jos. Şi acum voi toţi staţi departe de graniţa Filistenilor." Şi Iosua vine înapoi, aici ei toţi dincolo la Filisteni, având o mare petrecere, doar dansând în felul acela, şi toate femeile vopsindu-se, şi dansând în jur şi distrându-se. Şi Iosua îşi scarpină capul, şi zice, "Acum ce?" Acum aceea este chiar exact ce se întâmplă; nu toţi, mulţumim lui Dumnezeu, nu toţi, dar prea mulţi. In ordine.

E-168 Acum ce are loc atunci? Aceea este ce s-a întâmplat. Nu vă imaginaţi că Omul acela, Duhul Sfânt, se înroşeşte înaintea Tatălui când El trebuie să spună asta? Oh, vai! "Eu-eu-eu i¬am spus, dar el-el-el nu vrea să asculte la Acesta. Eu i-am spus asta, şi l-am lăsat să citească chiar acolo în Carte. Eu am-eu am avut un predicator mic care a venit pe acolo şi să-i arate că Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Şi Tu ştii ce? El a lăsat pe unul din acei-a lăsat pe unul din acei vechi căprari să vină pe aici şi să-i spună că asta era pentru o altă epocă. Vedeţi? Şi el a mirosit aşa de rău în timp ce era acolo, cu miros de capre, Tu ştii, trabucuri, şi Tu ştii,Aşi aşa mai departe, a mirosit aşa de rău când el a ajuns aici. Înţelegi? Dar eu Iţi şpun, că acel căprar are suficiente medalii prinse pe el, căci, eu Iţi spun, că dacă I-ai scrie numele în ziar, aceasta ar lua (necrologul lui) ar lua o jumătate din foaie să-i facă titlurile. Da, Domnule, A desigur lor le place de el pe acolo în ţinutul acela, dar, eu Iţi spun, el sigur nu ştie cum să hrănească oile. Ăsta-i un lucru despre el. El doar nu vrea să asculte de Mine," zice Duhul Sfânt. "Eu am încercat să-i spun că Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci, dar el-el doar nu vrea să o facă. El este cel mai mare laş pe care l-am văzut în viaţa Mea. Da. Iar biserica l-a făcut un supraveghetor, un episcop, şi aşa mai departe, toţi oamenii ascultă de el. Şi apoi Tu ştii ce? Ei iau pe acei ... ei au un lucruşor vechi acolo ce ei îl numesc un 'televizor'. Tu porneşti un lucruşor vechi ca acela, şi-şi femeile acelea vin înainte şi se comportă, tot felul de îmbrăcăminte pe jumătate. Şi, Tu ştii, multe dintre fiicele Tale sunt pat-..."
"Oh, sigur nu!" Vedeţi?

E-169 Zice, "Da, ele sunt. Da, ele o fac. Hmm. Unele din ele plâng după trezire, Tată, unele din ele într-adevăr o vreau. Unele din ele într-adevăr umblă calea, unele din ele stau tot aşa de adevărate pe acel Cuvânt cât pot ele să fie. Altele, Eu nu ştiu ce să fac, ele sunt-ele sunt departe acolo afară. Tu ştii ce fac celelalte? Îşi bat joc de ele, zicând, 'Ele sunt doar un grup de ţâcnite."'
"Ei bine, aceea Mă face să mă simt destul de rău."

E-170 Dar acum să schimbăm tabloul. Acum Tatăl, fiul Lui este un băiat bun. Tatăl lui chiar-chiar împreună, aici este un Tutor, Duhul Sfânt. Pe unde Duhul Sfânt, El a zis, "Eu mă duc să umblu," a zis Tutorele, "Eu sunt..."

E-171 Copilul a zis, "Eu voi umbla chiar cu Tine. Eu voi merge chiar cu Tine."
"Oh, dealurile sunt grozav de înalte, fiule."

E-172 "Eu voi merge chiar cu Tine. Eu am încredere în Tine. Dacă încep să obosesc, El îmi va ridica mâna sus şi mă va ţine înainte."
"Dar acolo sunt lei sus pe deal acolo!"

E-173 "Nu contează atât timp cât Tu eşti pe acolo, nu contează nici un pic. Eu umblu chiar împreună cu Tine."
"Acolo sus este dificultate, sunt stânci alunecoase."

E-174 "Mie nu-mi pasă, atât timp cât Tu mă ţii de mână, eu voi umbla chiar cu Tine. Eu voi umbla chiar cu Tine."
"Oh, tu ştii ce? Tatăl tău făcea aceea, vezi. Asta-i bine. Da, domnule."

E-175 Urcă-te sus în vârful dealului acolo. "Oh," El a zis, "Tu ştii ceva, Tată? Fiul Tău este întocmai ca o aşchie sărită de pe trunchi. El este absolut, exact ca Tine. Fiecare Cuvânt ce-l spui Tu, el Îi spune 'amin.' Eu-Eu l-am făcut să deschidă în Biblie zilele trecute, şi El zice, 'Isus Cristos acelaşi ieri, azi şi în veci.' Tu ştii ce a zis el? El a strigat şi a aruncat mâinile sus în aer, şi a zis, 'Aleluia! Amin!' Oh! Şi Tu ştii Acesta a zis aici, în-în Cuvântul Tău, Tu ştii, unde Tu ai zis, 'Lucrările, cel ce crede în Mine, lucrările care le fac Eu le va face şi el'?"

E-176 "Da, Îmi amintesc că i-am scris Asta fiului Meu. Da, Îmi amintesc că am scris Asta."

E-177 "Oh, când el a văzut asta, el doar a strigat şi a sărit în sus şi-n jos, striga, 'Aleluia, Doamne. Ia toată lumea din mine. Fă¬mă în felul Acela!' Da, Domnule. Şi toate lucrurile acelea ce le¬a făcut el!"

E-178 "Oh, Tatăl a zis aceasta, "Eu sunt-Eu sunt fericit pentru acel fiu. Acela este un fiu bun. În ordine. Veghează asupra lui pentru câţiva ani, vezi cum el-vezi cum vine înainte, şi cum progresează." După un timp anii au trecut. "Cum o mai duce el?"

E-179 "Oh, Doamne, el chiar creşte în har! Oh, Doamne! El doar... El decojeşte lemnele. Eu Îţi spun, el-el e într-adevăr... Păi, el ia oile acelea, le poate mânui întocmai-întocmai ca Tine. El niciodată nu le va da acele plante de mare. El niciodată nu le va da buruieni tari. Când ele vin în jur, zicând 'noi vrem să ne ataşăm de biserici'; el zice, 'Ţineţi-vă gura, voi nu aveţi nevoie de aceea! Nu, domnule. Iată de ce aveţi nevoie, "Pocăiţi-vă şi fiţi botezaţi, fiecare din voi, în Numele lui Isus Cristos, pentru iertarea păcatelor voastre. Voi veţi primi darul Duhului Sfânt."' Da, Domnule, iată ce a zis el."
"Oh, zice el într-adevăr asta?"
"Da, Domnule, el sigur zice."
"Ei bine, acela-i tocmai felul cum Am scris-O."
"Acela-i tocmai felul cum el ÎI zice. Hmm! Da, Domnule."

E-180 "Unii din ei au zis, 'Zăboviţi în cetatea Ierusalim până când sunteţi înzestraţi cu putere de Sus. Întrucât Duhul Sfânt a venit asupra voastră, voi să-Mi fiţi martori în Ierusalim, Iudeea şi Samaria, şi cele mai îndepărtate părţi ale lumii.' Când el a citit asta, a strigat, 'Aleluia, asta-i ce ai tu nevoie!' Tu ştii ce face el? El doar îi aduce chiar acolo jos până când ei Îl primesc, asta-i tot, stă chiar cu ei."

E-181 "Şi dacă ei încep să se certe, el zice, 'Hoop, hoop, hoop, aşteptaţi un minut, aşteptaţi un minut. Aşa se comportă caprele, nu oile. Vedeţi? Vedeţi?' Oh, uneori ei devin arţăgoşi cu el, dar el într-un fel îi bate pe umăr puţin, zicând, 'Aşteptaţi un minut, şh-şh, şh-şh, şh. Este în ordine.' El într-adevăr ştie cum să controleze oile acelea. Da, Domnule, eu Îţi spun.

E-182 "Tu ştii ceva? Eu l-am văzut pe Arhiepiscopul Aşa-şi-aşa să-i spună că 'el nu poate veni în acest oraş şi să ţină o adunare.' Dar, Tu ştii, Eu cumva l-am călăuzit, Am zis, 'Mergi oricum.' Vedeţi? 'Retrage-ţi aceste benzi, şi nu le lăsa să meargă afară," Noi am mers oricum! Am mers în aceste oraşe de aici, au zis, 'Ei bine, noi nu vom spon-...'

E-183 "Şi Tu ştii, Diavolul a ajuns acolo jos, a zis, 'eu pariez cu Tine că eu îl pot ţine afară din oraşul acela.' Am zis, 'Nu o poţi face. Dacă Eu îi spun să meargă, el va merge. Sunt sigur că va merge.' 'Nu, nu, nu, nu, nu, Eu îi voi spune. Eu voi merge jos şi voi zice, "Acum, toţi agenţii mei, voi toţi adunaţi-vă împreună . Voi nu vreţi nimic din fanatismul acela vechi aici jos, toată vindecarea aceea Divină şi lucrul acela vechi al Duhului Sfânt. Aceea a trecut în urmă cu apostolii cu ani în urmă. Voi ştiţi că aceea nu este bună, acolo în urmă."' Încercând să le dea buruienile acelea vechi, totul în felul acela. Ei...

E-184 "Dar, Tu ştii ce, el a mers drept înainte jos acolo oricum. A mers drept înainte acolo jos şi a început să arunce afară lucerna de la... Şi Tu ştii ce, oile acelea au început să mănânce, ele au devenit aşa de grase cât pot fi. Da, Domnule. În timp ce ele au vindecări şi adunări şi, Tu ştii, multe din acele tinere încep. Păi, ele au văzut dacă ele au o grămadă mare de fân ca lucerna aceea. Tu ştii ce au făcut cu ea? Ea a fost aşa de bună încât ele au alergat dincolo la vecini, zicând, 'Luaţi Aceasta! Luaţi Aceasta! Adolescenţi, pregătiţi-vă... ? ... Da, Domnule, ca şi acesta chiar de aici. Aici este Ea chiar aici. Chiar aici este Ea, vedeţi. Doar pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus, vedeţi, voi puteţi primi Duhul Sfânt. Este pentru oricine vrea, să vină, să vină aici să vadă ce a spus Biblia.' Vedeţi? Şi ei doar se bucură mult acolo jos."

E-185 "Oh, acela-i fiul Meu! Acela-i băiatul Meu. Ei bine, Tu crezi că el este bine maturizat?"

E-186 "Da. Sigur cred," a zis Duhul Sfânt. "Eu i-am dat examene. Băiete, Eu l-am încercat în acest fel, l-am încercat în acel fel. Eu l-am trântit jos, bolnav, l-am pus dedesubt. Eu 1- am apăsat, Eu l-am lăsat pe Diavolul să-i facă tot ce putea să-i facă, el a venit chiar înapoi sus din nou. El a venit chiar acelaşi. Vezi, a venit sus din nou. Eu l-am făcut bolnav. Eu am făcut aceasta. Eu l-am aruncat în spital. Eu l-am dus aici afară şi Am făcut aceasta, Am făcut aceea. Eu i-am întors soţia împotriva lui, Eu i-am întors vecinii împotriva lui, Eu i-am întors totul. Aceea nu a contat nici un pic. A zis, 'Chiar dacă El mă ucide, totuşi mă voi încrede în El.' Eu i-am ucis familia. I¬am luat aceasta, Eu am făcut aceasta, Eu am făcut toate acestea, Am făcut aceasta, aceea, cealaltă. Totuşi el a stat drept în sus, 'Chiar dacă El mă ucide, totuşi Il voi sluji! El este al meu!"'

E-187 "Oh! Ei bine, Eu cred că Noi ar trebui să-L chemăm afară pe undeva la un loc mic special şi să avem o înfiere."

E-188 Acum, când tatăl, în Vechiul Testament, a înţeles că fiul lui a ajuns la vârstă, el a fost pregătit spre înfiere. Spre! Ei sunt născuţi un copil, dar, când ei sunt un fiu chiar atunci. Dar atunci ei niciodată nu vor fi mai mult decât doar un copil, doar un fiu obişnuit, până când se maturizează şi arată ce sunt ei. Apoi, el îl cheamă afară atunci.

E-189 Acum aici suntem noi, biserică. Sunteţi gata? Acum este un pic târziu, fiecare muşcaţi-vă degetul, pişcaţi-vă sufletul, şi smulgeţi-vă inima, doar pentru un minut. Vedeţi? Acum noi vom aşeza biserica. Acum când biserica ajunge la locul acela, El zice, "Manase, tu aparţii aici. Efraim, tu aici."

E-190 Apoi el îl duce într-un anumit loc, tatăl îl duce, şi-l pune sus pe un loc înalt ca acesta, şi el are o ceremonie, şi ei toţi vin în jur. Şi el a zis, "Eu vreau ca fiecare să ştie că acesta este copilul meu, şi eu îmi înfiez fiul. Şi eu vreau ca fiecare să ştie, de acum înainte, că numele lui... Eu îl îmbrac, cu o haină specială pe el, şi eu vreau ca voi să ştiţi că numele lui este tot aşa de bun pe orice cec cum este numele meu. El este copilul meu, eu îl înfiez în familia mea, deşi el a fost fiul meu de când s-a născut. De când a primit Duhul Sfânt, el a fost fiul Meu. Dar acum Eu îl voi pune poziţional în autoritate. Ce el concediază este concediat, ce el angajează este angajat.

E-191 "Şi adevărat, adevărat, Eu vă spun, dacă veţi zice acestui pom, dacă ziceţi acestui munte, 'mută-te,' şi nu vă îndoiţi în inima voastră, ci credeţi că ceea ce aţi zis se va împlini, voi puteţi avea ce aţi zis." Vedeţi? Acolo sunteţi; acolo sunteţi. Vedeţi? "El este fiul Meu." Câţi ştiţi că înfierea, că ... ei au înfiat fiul după ce el a dovedit a fi un... Fiecare care a citit cândva Biblia, aşezarea fiului.

E-192 Acum, Dumnezeu a făcut acelaşi lucru Fiului Său când El a dus pe Isus pe Muntele Transfigurării. El a luat pe Petru, Iacov şi Ioan acolo sus, aceia erau trei martori de pe pământ. Acolo era Isus, Moise şi Ilie, şi Dumnezeu, sus pe munte. Acolo au stat ei sus acolo pe munte. Şi, primul lucru ce-l ştiţi, ei au privit, şi Isus a fost glorificat înaintea lor. Este corect? Câţi ştiu că aceea este Scriptura? Ce a făcut El? El-El L-a îmbrăcat în haina nemuririi. Şi el a zis, "Îmbrăcămintea Lui strălucea ca soarele." Este corect? Şi un nor i-a prea umbrit. Şi Petru şi Ioan şi ei, au căzut cu faţa la pământ. Şi au privit, şi acolo stăteau Moise şi Ilie, vorbind cu El. Şi Moise a fost mort, şi îngropat într-un mormânt nemarcat de opt sute de ani. Şi Ilie a luat o călătorie cu carul la Cer, cu cinci sute de ani înainte de aceea. Iuh! Dar ei încă erau acolo! Acolo ei vorbeau cu El. Vedeţi, El a luat pe Isus sus să-i vadă, să vadă despre ce era vorba, vedeţi acolo, să-I arate aceste lucruri. Şi ei au vorbit cu El, au avut o conversaţie cu El.

E-193 Apoi imediat ce Petru a privit în urmă din nou şi glorificarea a plecat de pe Isus, ei au văzut numai pe Isus, şi un Glas a venit din acel nor, şi a zis, "Acesta este Fiul Meu preaiubit, de El să ascultaţi! Numele Lui este tot aşa de bun ca al Meu acum. De El să ascultaţi!" Aceea este, înfiat, sau fii aşezaţi.

E-194 Acum, acolo este unde Dumnezeu încearcă să aducă biserica Penticostală în Cartea Efesenilor. Vedeţi? Voi, voi înţelegeţi? Noi trebuie să încheiem că se face prea târziu, vedeţi, copiii devin somnoroşi. Şi am vrut să ajung aici jos la acest verset chiar aici, dar nu pot să o fac, până la al-al 13-lea verset, vedeţi, ultima parte, "pecetluit de Duhul Sfânt al promisiunii." Noi vom lua aceea duminică, vedeţi. Priviţi. Acum, cum, ce ne aduce înăuntru, şi cum suntem ţinuţi prin Aceasta.

E-195 Dar acum să "aşezăm," cum sunteţi voi? Tu eşti întâi născut în Împărăţie prin Duhul Sfânt. Câţi ştiu asta? În ordine. Următorul, tu eşti predestinat înspre ce? Înfiere. Ce este aceea? Tu eşti predestinat spre aşezare.

E-196 Oh, Soră Scott, eu cred că este, care şade aici. Nu eşti tu acea care era acolo acasă astăzi? O învăţătură merge în jur pe undeva în lume, prin diferite părţi ale ţării, eu am auzit despre aceasta, mult, că Isus este aici pe pământ, umblând în jur într¬un trup, El intră şi face aceasta. Aceea este o minciună! Duhul Lui Sfânt este aici, şi El încearcă să aşeze Biserica Lui, să-Şi pună Biserica în ordine, să o pună în Ţara promisă, aşa ca ei să poată intra... aşa ca toţi duşmanii să poată fi alungaţi afară.

E-197 Manase nu poate să-şi ia ţara. Eu nu pot să am un serviciu de vindecare când jumătate din... când... eu merg acolo afară şi predic botezul în Numele lui Isus Cristos, şi-şi fraţii trinitarieni zic, "Oh, el este vechiul Numai Isus." Şi eu nu pot merge pe aici şi să am vindecare Divină când jumătate din ei spun, "Vindecările Divine sunt în ordine," şi mulţi din ei se bucură de minunile Domnului şi zic, "Ei bine, eu cred că Fratele Branham este un profet, dar să vă spun ceva. Atât timp cât Duhul este peste el, şi el discerne, el este slujitorul Domnului. Dar Invăţătura lui este putredă, Ea nu este bună." Cine a auzit vreodată de astfel de fleac? Ori este de la Dumnezeu sau nu este de la Dumnezeu. Asta-i adevărat. Aceasta ori este tot Dumnezeu sau nimic Dumnezeu. Acela-i felul cum este. Dar cum veţi avea voi? Manase nu-şi va ţine terenul lui, Efraim nu-şi va ţine terenul lui, Gad nu-şi va ţine terenul lui, Beniamin nu-şi va ţine terenul lui, ei toţi aleargă aici afară cu Filistenii, şi toţi amestecaţi. Cum vom fi noi aşezaţi? Dar noi am fost născuţi prin Duhul Sfânt, Noi toţi. Este adevărat? La ce suntem noi născuţi? Predestinaţi... Apoi după ce am fost născuţi, suntem predestinaţi spre înfiere, să fim puşi în Trupul lui Cristos. Voi vedeţi ce vreau să spun?

E-198 Ce este Trupul lui Cristos? Unii sunt apostoli, unii sunt profeţi, unii sunt învăţători, unii sunt evanghelişti, şi unii sunt păstori. Este adevărat? Noi suntem chemaţi spre. Alţii au daruri de limbi, interpretări de limbi, înţelepciune, cunoştinţă, minuni, lucrări de minuni, toate aceste daruri felurite. Şi acum ce vor face ei? Ei au practicat aceea un pic. Ce? Au lăsat să se desfăşoare liber ca nu ştiu ce. Unul se ridică, vorbeşte în limbi, iar celălalt merge înainte, vorbind, [Fratele Branham imită sunetul de dezordine şi confuzie – Ed.] acelaşi lucru. Predicatorul va predica, face o chemare la altar, şi cineva se ridică, vorbeşte în limbi şi "Aleluia, slavă lui Dumnezeu." Dacă-dacă predicatorul se întâmplă să meargă înainte cu mesajul lui, fiind uns, atunci oamenii spun, "vechiul decăzut." Vedeţi, aceasta este pentru că ei nu sunt învăţaţi.

E-199 Biblia a spus că duhul profeţilor este supus profetului. Dumnezeu nu este autorul confuziei. Când eu stau aici, sau un predicator aici sub ungerea lui Dumnezeu. Nu contează cât de mult vrei tu să vorbeşti în limbi, tu să taci până când Dumnezeu termină aici. Apoi dacă tu vorbeşti în limbi, aceasta nu poate fi doar o repetare a Scripturii, căci Dumnezeu a zis să nu folosiţi repetare zadarnică. Dar este un mesaj direct către cineva. Întrebaţi-mă odată, puneţi-vă degetul la o singură dată când Duhul Sfânt vreodată, sub discernământ, a spus la cineva, a repetat o Scriptură iarăşi şi iarăşi. El le-a spus ceva ce a fost greşit cu ei şi ceva ce au făcut ei, şi ceva ce trebuie ei să facă sau ceva ce trebuie să se întâmple, sau ceva în felul acela. Este corect?

E-200 Tot aşa este vorbirea în limbi şi interpretarea! Dacă există unul în biserică care vorbeşte în limbi, şi altul o interpretează, să spună aceasta. Lăsaţi ca Fratele Neville să se ridice sus şi să vorbească în limbi, şi acest frate de aici să dea interpretarea, zicând, "Spune-i acestui om de aici că ieri el a mers aici afară şi a făcut ceva ce nu ar fi trebuit să facă. Acum doctorul i-a spus astăzi că el are cancer. Mergi îndreaptă lucrul acela, vino aici înapoi şi îndreaptă-o cu Dumnezeu."
Omul zice, "Cu adevărat, acela este adevărul." Atunci Dumnezeu este cu voi.

E-201 Dar cum o vom face în acest fel? Vedeţi? Este doar [Fratele Branham imită sunetul dezordinei şi confuziei – Ed.] oricum, fără aşezare de loc. Acum aceea este... Vedeţi, Efesenii, încearcă... Vedeţi, ei pierd aceea. Vedeţi, cum o pierd ei? Noi suntem predestinaţi la înfierea de fii! Acum câţi înţelegeţi ce vreau să spun, ridicaţi-vă mâna. Infierea! Noi suntem născuţi în Duhul lui Dumnezeu, sigur, primim Duhul Sfânt, şi strigăm, "Aba, Tată! Aleluia! Slavă lui Dumnezeu!" Noi suntem, asta-i adevărat, noi suntem copii, dar nu putem ajunge nicăieri. Noi nu-i putem bate pe Filisteni.

E-202 Priviţi la Billy Graham stând acolo. Şi acel Mahomedan zicând, "Dovedeşte-O."

E-203 Priviţi la Jack Coe stând acolo jos. Şi acel ateu, acea Biserica lui Cristos dând mâinile cu ateistul acolo afară, şi luând mâna. Se presupune a fi un Creştin, şi dă mâinile cu un drac ca Joe Lewis, şi un liber gânditor, şi chiar înjură pe Dumnezeu şi a zis, "nu a existat un astfel de lucru ca Dumnezeu, oricum, în primul rând," şi lucruri ca acelea. Şi o biserică care se numesc o Biserică a lui Cristos, dă mâinile cu el, şi iau partea împotriva Fratelui Jack Coe. Cum vom face noi ceva? Şi Penticostalii, mulţi dintre ei, împotriva lui; când, fiecare predicator din ţara noastră ar trebui să stea picior lângă picior cu el, şi să zică, "Dumnezeule, trimite jos Puterea Ta." Vedeţi, acolo suntem noi, unde aceasta nu poate fi aşezată.

E-204 Efraim nu vrea să stea. Unul din ei merge aici, noi aflăm că Manase ajunge aici, zicând, "Oh, vai, Domnul mi-a dat un câmp bun de porumb!" Apoi iată vine aici, Gad, zicea, "Ei bine, acum, aşteptaţi un minut. Eu trebuia să cresc ovăz, dar şi eu voi creşte porumb. Aleluia!" Vedeţi voi? Voi nu aveţi nimic de-a face cu porumbul; luaţi ovăz, ovăz este partea voastră de crescut. Voi nu trebuie să păşunaţi oi când voi trebuie să păşunaţi vite. Dumnezeu vrea să aşeze biserica. Dar fiecare din ei vrea să facă acelaşi lucru. "Aleluia!" Şi voi nu puteţi să le spuneţi nimic despre aceasta. Nu, nu. Ei încă au natura aceea de capră, "Împung, împung, împung, împung, împung, împung, împung," Vedeţi, voi nu puteţi să le spuneţi. Asta-i adevărat. Acum, nu este asta adevărat? Şi voi nu puteţi aşeza biserica. Vedeţi?

E-205 Biserica trebuie să fie predestinată la înfierea de copii, unde un bărbat... Dumnezeu poate lua un bărbat şi să-l înfieze în familie, şi să-i dea ceva. Că, întâi, încercaţi aceea şi vedeţi dacă este corect. Biblia a zis să încercaţi duhul. Acest om pretinde un anumit lucru, încercaţi-l şi vedeţi dacă este corect. Dacă este aşa de corect, mergeţi drept cu el. Atunci ziceţi, "Doamne, trimite-ne altceva." Continuaţi să vă mişcaţi, vedeţi, doar continuaţi să vă mişcaţi până când fiecare persoană îşi ia locul. Atunci voi veţi vedea biserica lui Dumnezeu că începe să-şi ia locul. Atunci este când Filistenii vor merge să se retragă. Pantalonii scurţi se vor duce, părul va creşte în jos, feţele vor fi spălate; trabucurile vor lipsi. Asta-i adevărat. Când biserica începe să intre în Puterea ei mare, când noi avem un Anania şi Safira, şi câţiva din aceia. Da, domnule. Voi veţi vedea când Biserica aceea sfântă stă împreună în Puterea Lui, poziţional aşezată ca fii ai lui Dumnezeu, înfiaţi în familia lui Dumnezeu, Biserica puternică stând acolo în slava ei. Oh, pentru aceea vine El.

E-206 Vedeţi cât de departe suntem deviaţi, fraţilor? Voi nici măcar nu puteţi veni împreună asupra Scripturii. Şi orice om, orice om care nu poate vedea botezul în apă în Biblie, în Numele lui Isus Cristos, el fie că este orb sau ceva greşit mintal. Asta-i adevărat. Şi acolo este unde este lupta cea mare.

E-207 Eu voi-eu voi spune oricărei persoane care-mi va aduce orice Scriptură unde cineva a fost cândva botezat în orice alt nume în afară de Numele lui Isus Cristos, în biserica nouă. Sau, dacă el a fost botezat în vreun alt fel, el a trebuit să fie botezat din nou în Numele lui Isus Cristos, să primească Duhul Sfânt. Voi veniţi să-mi arătaţi. Nu există aşa ceva. Nu există o astfel de însărcinare. Când Isus a zis acolo, "Mergeţi de aceea, învăţaţi toate naţiunile, botezându-i în Numele Tatălui, Fiului, şi Duhului Sfânt." Tată, Fiu, nici Duh Sfânt, nici unul nu este un nume, nici unul din ele. Petru s-a întors, chiar cu zece zile mai târziu, zicea, "Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi, fiecare din voi, în Numele lui Isus Cristos, pentru iertarea păcatelor." Şi peste tot în Biblie.

E-208 Şi apoi aici au fost câţiva botezaţi acolo jos, în alt fel, de Ioan, doar spre pocăinţă. Pavel a zis, "Voi trebuie să fiţi rebotezaţi din nou. Voi trebuie să veniţi din nou."

E-209 "Oh, dar noi am fost botezaţi de un om mare sfânt, Ioan. El a botezat pe Isus."

E-210 "În ordine, aceasta este Evanghelia. Acesta este Duhul lui Dumnezeu care a fost să-mi fie descoperit. Eu sunt un apostol al Domnului, şi dacă un înger din Cer vine şi predică orice altceva ... "

E-211 Lăsaţi-mă să citesc asta. Biblia a zis, "Dacă un îng-..." Pavel a zis, "Dacă un înger din Cer a zis orice altceva," episcop, arhiepiscop, papă, supraveghetor, orice poate fi el, "dacă el predică orice altceva în afară de Aceasta ce v-am predicat eu, să fie blestemat." Nu există... Noi nu avem astfel de obiceiuri ca acelea. Nu, domnule. Voi doar... Nu există astfel de lucru. Voi, noi... Şi apoi-apoi, vedeţi, de ce este că oamenii nu pot să vadă asta? De ce este că oamenii nu vor-nu vor, nu vor să creadă asta? [Cineva din adunare zice, "Predestinaţi" – Ed.] Vedeţi? Cineva a atins-o chiar acolo, Gene. "Predestinat," exact. De ce? "Toţi pe care Tatăl Mi i-a dat vor" (ce?) "veni la Mine." Cât de exact! "Toţi pe care Tatăl Mi i-a dat vor veni, vor veni 1a Mine." Care-i situaţia cu mine, eu încerc să aflu aici? Iată-ne. In ordine.

E-212 Să citesc doar acest verset şi apoi eu vă spun ce Pavel, lucrurile care... Tocmai Mesajul care l-am predicat în seara aceasta, iată ce a zis Pavel despre predestinare, despre botezul în apă în Numele lui Isus, botezul Duhului Sfânt, aşezarea în biserică, şi aşa mai departe. Iată ce a zis el.
Mă uimesc (spunând acestor Galateni) că voi sunteţi aşa de repede mişcaţi de la cel ce v-a chemat la... harul lui Cristos...
Sunt aşa de ruşinat de voi, cu alte cuvinte, că voi lăsaţi pe altcineva să intre şi să vă sucească de la Aceea, la o altă evanghelie:
Căci nu este alta; dar există unii care vă tulbură, şi împiedică evanghelia lui Cristos, împiedică adevărata Evanghelie a lui Cristos.

E-213 Dar priviţi. Acum, amintiţi-vă, Pavel era cel ce a constrâns fiecare persoană care nu a fost botezat în Numele lui Isus Cristos, să vină şi să fie botezat din nou în Numele lui Isus Cristos. Câţi ştiu că asta-i adevărat? Câţi ştiu că acela a fost Pavel care a zis că aceste secrete au fost ascunse de la întemeierea lumii, şi i-au fost descoperite lui, căci noi am fost predestinaţi să fim fii, şi, spre înfiere. Acesta era Pavel. Priviţi aici ce a spus el.
Dar chiar dacă noi, sau un înger din cer, vă predică vreo altă evanghelie decât aceea pe care noi v-am predicat-o, să fie blestemat.

E-214 Doar să nu spuneţi, "Eu nu sunt de acord cu tine, domnule." Doar lăsaţi ca acela să fie blestemat. Să citesc următorul verset.
Aşa cum am zis mai înainte, tot aşa vă spun acum din nou, Dacă vreun om vă predică vreo altă evanghelie decât aceea pe care noi deja am primit-o, să fie blestemat.

E-215 Asta-i adevărat. Acum, frate, soră, dacă a fost Dumnezeu zilele trecute, şi eu-eu zic asta sperând să nu fie fără respect, care m-a luat să văd această mică... Acum, eu devin emoţionat; eu nu cred că devin emoţionat, eu doar devin binecuvântat în predicare. Eu nu încap în mine de bucurie şi eu vă ţin aici până când ştiu că sunteţi somnoroşi şi obosiţi. Dar, oh, eu... Dacă voi-dacă voi aţi putea numai să ştiţi cum vă vreau eu pe voi acolo! Vedeţi? Şi când eu, odată eu o spun din nou, când eu... când El a zis... Eu am zis, "Aceasta ar face..."
El a zis, "Ai vrea să vezi care este sfârşitul?"

E-216 Şi am privit înapoi şi m-am văzut întins acolo pe pat. Sigur voi mă cunoaşteţi suficient de mult să ştiţi că-că-că eu vă spun Adevărul. Eu vreau să vă întreb ceva, aşa cum a zis Samuel înainte de al unge pe Saul, v-am spus eu vreodată ceva în Numele Domnului decât ce era adevărat? Este asta corect? Întotdeauna a fost adevărat. Am venit eu vreodată şi v-am cerşit după bani sau ceva de felul acela? Nu, vedeţi, niciodată nu am făcut. Am făcut vreodată ceva fără să încerc din câte ştiu mai bine să vă conduc la Cristos? Exact.

E-217 Acum ei vor să zică că eu sunt un telepatist mintal, voi ştiţi, un percepţionist supersenzorial. Desigur, lucrurile acelea trebuie să se ridice, Biblia a zis că se vor ridica. Cum Iarnbre şi Iane s-au împotrivit lui Moise, ei au făcut destul de aproape acelaşi lucru pe care l-a făcut Moise, până s-a ajuns la o expunere. Asta-i adevărat. Dar amintiţi-vă, Iane şi Iarnbre nu puteau vindeca. Ei nu puteau vindeca. Ei puteau aduce plăgi, dar nu să le îndepărteze. Vedeţi? În ordine. Acum, Dumnezeu este Vindecătorul. Cuvântul lui Dumnezeu rămâne Adevărul.

E-218 Eu am încercat să fiu cinstit cu voi. Eu am încercat să vă spun Adevărul. Eu am-eu am... de aproape treizeci şi unu de ani, eu am stat la acest amvon, jos şi sus, de treizeci şi unu de ani, şi într-o zi pot pleca să merg în Slavă de lângă acest amvon. Acolo sunt o soţie, o fiică, tată, fraţi, toţi îngropaţi chiar pe acolo, prieteni scumpi. Eu am privit sicriele lor şi florile aşezate aici. Şi ştiu că într-o zi şi al meu va fi, la fel. Acum, asta-i adevărat. Dar sincer, din toată inima mea, eu vă spun cu toată inima mea, eu cred că v-am predicat Evanghelia adevărată a Domnului Isus Cristos. Eu cred că voi trebuie să fiţi botezaţi, fiecare din voi, în Numele lui Isus Cristos, şi să primiţi botezul Duhului Sfânt. Şi oricând o faceţi, aceasta vă va aduce bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, smerenie, blândeţe, răbdare, credinţă.

E-219 Şi zilele trecute, ce mi s-a întâmplat în dimineaţa aceea, eu nu ştiu. Eu nu pot spune încă dacă am fost aici la trupul meu şi doar am văzut o viziune, sau dacă am fost luat de aici, dincolo. Eu nu ştiu, eu nu pot spune. Singurul lucru ce ştiu, că îmi-îmi era întotdeauna teamă de a muri, acel loc mic de înţepare. Dar nu teamă că Isus nu ar veni să mă ia, acum, eu nu m-am temut de aceea, căci eu-eu nu m-am temut de aceea; dar dacă v-aş întâlni şi să fim doar un abur mic zburând afară prin aer. Dar eu văd acum. Când i-am văzut pe oamenii aceia, ei erau reali.

E-220 Dacă a fost vreodată un bărbat care a reprezentat Cincizecimea şi era un adevărat apostol, acesta era F. F. Bosworth, curat, drept, Evanghelie reală, vedeţi, acesta era Bosworth. Şi când l-am ţinut în braţele mele, şi am strigat, "Părintele meu, părintele meu, carele lui Israel şi călăreţii lui."

E-221 El a zis, "Fiule, stai pe câmp." Zicea, "Ia-o înaintea unora dintre aceşti inşi tineri pe câmpurile străine, dacă poţi, înainte ca ei să ducă mult fanatism pe acolo. Du-le acea Evanghelie reală pe care o ai tu, fiule." El a zis, "Slujba ta nu a început încă la ceea ce va fi." Zicea, "Tu eşti un Branham nou nouţ." Zicea, "Tu eşti tânăr, fiule."
Am zis, "Frate Bosworth, eu am patruzeci şi opt de ani."

E-222 El a zis, "Tu încă nu ai început." El a zis, "Nu lăsa pe aceşti tineri predicatori Penticostali să ajungă acolo cu aşa mult nonsens, şi să otrăvească lucrul, şi să ia toţi-diplomaţii şi toată ţara împotriva Acestuia înainte de a ajunge tu acolo." Zicea, "Mergi înainte, Frate Branham, mergi înainte cu Evanghelia care o ai." El a zis, "Eu-eu cred că tu eşti un apostol, sau un profet al Domnului Dumnezeului nostru."
223 M-am uitat la el, l-am strâns în braţele mele. Am zis, "Frate Bosworth, eu vreau să-ţi pun o întrebare. Care a fost cel mai fericit timp din a ta... moment al tău... din toţi ani tăi care ai predicat?"
El a zis, "Chiar acum, Frate Branham."
Am zis, "Tu ştii că tu mori?"
El a zis, "Eu nu pot muri."
Eu am zis, "Ce... De ce spui că acesta este cel mai fericit timp al tău?"

E-224 Acolo era o uşiţă. El Aa zis, "Eu sunt culcat aici cu faţa întoarsă către uşa aceea. În orice minut, Acela pe care L-am iubit, şi Acela pentru care am predicat şi pentru care am stat, toţi aceşti... viaţa mea, El va veni la uşa aceea pentru mine, şi eu voi merge cu El." Eu m-am uitat la el, m-am gândit, eu-eu mă uitam la fel cum eu m-aş uita la Abraham, Isaac, sau Iacob.
225 I-am luat mâna, am zis, "Frate Bosworth, noi amândoi credem în acelaşi Dumnezeu, noi credem acelaşi lucru. Prin harul lui Dumnezeu, eu voi predica până când ultima răsuflare îmi părăseşte trupul. Eu voi rămânea credincios lui Dumnezeu aşa cum ştiu cum să stau. Eu nu voi compromite asupra Evangheliei în nici o parte sau în nici un loc. Voi sta aşa de adevărat aşa cum ştiu să stau. Frate Bosworth, eu te voi întâlni într-o Ţară mai bună unde tu nu vei fi tânăr... sau nu vei mai fi bătrân, ci tânăr."

E-226 El a zis, "Tu vei fi acolo, Frate Branham, să nu te îngrijorezi."

E-227 Şi cu o oră înainte, două ore înainte de a muri... cu vreo două luni mai târziu, m-am gândit că el murea atunci, soţia mea a venit şi l-a văzut (el întotdeauna s-a gândit aşa de mult la ea), şi apoi D-na Bosworth. Şi vreo două ore el era culcat, dormea. El s-a ridicat, a privit, şi a sărit sus din patul lui. El a zis, "Mamă, ei bine, eu nu te-am văzut cu anii! Tată! Frate Jim, păi," zicea, "să vedem, tu ai fost unul dintre convertiţii mei la Domnul, la Joliet, Illinois." El a fost mort de cincizeci de ani. Vedeţi? Da! El a zis, "Tu eşti Sora Aşa-şi-aşa. Da, eu te-am condus la Domnul la-la adunarea din Winnipeg. Da. Păi, iată Sora Aşa-şi-aşa. Eu nu te-am văzut... Da, vezi, tu ai venit la Domnul la aşa-şi-aşa." Şi de două ore întregi el a dat mâinile cu acei pe care i-a condus la Domnul. A mers drept înapoi la locul lui, şi s-a culcat jos, şi-a încrucişat mâinile, şi aceea a fost. A intrat Fratele F. F. Bosworth în Ţara aceea pe care Isus m-a lăsat să o văd în seara aceea? Dacă aceasta este, el este acolo un om tânăr în seara aceasta. Dumnezeu să-i odihnească sufletul. Şi fie ca eu să trăiesc totdeauna aşa de credincios să intru în Ţara aceea. Şi fie ca eu să fiu aşa de adevărat un-un slujitor pentru Cristos!

E-228 Mie mi-e ruşine de viaţa mea. Mă ruşinez. Eu-eu-eu... Dacă am păcătuit înaintea voastră oamenilor, voi-voi sunteţi datori faţă de mine să veniţi să-mi spuneţi. Vedeţi? Eu încerc să trăiesc drept în tot ce Dumnezeu mă lasă să fac prin harul Lui. Vedeţi? Vedeţi? Dar, priviţi, prieteni, voi îmi sunteţi datori dacă voi ştiţi ceva ce este greşit cu viaţa mea, veniţi să-mi spuneţi aşa. Şi, iată, eu sunt dator faţă de voi să stau aici şi să vă predic Evanghelia adevărată. Eu vă sunt dator, pentru că eu mă aştept să văd fiecare din feţele voastre, bărbaţi tineri şi femei, doar dincolo de bara aceea de acolo. Există doar o răsuflare între unde sunteţi acum şi acolo. Acum, asta-i adevărat. Aceasta este acolo.

E-229 Şi fie ca Dumnezeul întregului har, Dumnezeul Cerului, nu în mod profanator, ci în reverenţă, "Tata," în acea zi mare când noi vom fi prezentaţi aici în urmă şi vom avea trupurile noastre pământeşti din nou, aşa ca noi să putem bea, şi să mâncăm strugurii şi rodul ţării. "Ei vor zidi case şi nu le vor locui alţii. Ei vor planta vii şi nu le vor mânca alţii roadele." Vedeţi? Un om sădeşte o vie, fiul lui o ia, şi apoi fiul lui o ia, şi a lui. Dar nu în acest caz; el o va sădi şi va sta acolo. Vedeţi, asta-i adevărat. Noi vom fi acolo pentru totdeauna. Şi fie, în Ţara aceea, fie ca eu să vă văd pe fiecare din voi.

E-230 Şi eu ştiu că eu vorbesc aici chiar către predicatori trinitarieni. Şi, fraţii mei, eu nu spun aceasta-eu nu o spun să rănesc. Şi eu sunt un trinitarian, la fel, eu cred în trinitate, cele trei atribute ale lui Dumnezeu (Tată, Fiu, Duh Sfânt), dar nu trei Dumnezei. Vedeţi? Eu cred că există trei atribute, absolut, eu o cred cu toată inima mea, "Tată, Fiu, şi Duh Sfânt," dar ele nu sunt trei Dumnezei. Ele sunt doar trei a trib- ... sau al celor trei slujbe ale lui Dumnezeu. Dumnezeu a trăit odată în calitate deTată, de Fiu, şi acum de Duhul Sfânt. Este acelaşi Dumnezeu în trei slujbe. Şi ele au...

E-231 Şi Tată, Fiu, şi Duh Sfânt, nu este nici un Nume al lui Dumnezeu. Dumnezeu are un Nume, şi Numele Lui este Isus. Biblia a zis, "Familia în Cer este numită Isus, şi familia de pe pământ este numită Isus." Asta-i adevărat. Deci Dumnezeu avea un Nume, Nume uman. El era... avea un nume numit Jehovah-jireh, Jehovah-rapha, acelea erau titlurile Lui de Divinitate. Dar El a avut un Nume, Isus! Şi acela este El.

E-232 Şi într-adevăr, fraţii mei, dacă nu sunteţi de acord cu mine, amintiţi-vă, eu-eu-eu vă voi întâlni dincolo, oricum. Vedeţi? Eu voi-eu voi fi acolo cu voi. Şi Dumnezeu să vă binecuvânteze. Şi eu vă iubesc.

E-233 Şi eu vreau biserica să-şi amintească acum, duminică dimineaţa noi vom relua de aici şi eu voi încerca să nu vă ţin mai mult decât ora două, astfel noi să putem avea o adunare după-masă, dacă putem şi e posibil, şi dacă eu fac tot aşa de bine cum am făcut seara trecută, zece treizeci. Mă iertaţi voi? Prieteni, noi nu mai avem mult timp rămas, dragă. Eu-eu vă numesc "dragă" pentru că sunteţi. Voi-voi sunteţi dragii mei. Ştiţi ce? Să... Aici a venit o Scriptură. Pavel a zis, "Eu sunt gelos pentru voi (Biserica Lui) cu gelozie sfântă, căci eu vă logodesc." Acolo sunteţi, aceea a luat-o. Asta este. "Căci eu vă consacru, vă logodesc cu Cristos, ca o fecioară curată."

E-234 Acum, dacă aceea era adevărată atunci în ziua aceea, el a zis, (ei, oamenii mi-au spus), ziceau, "Isus va veni la tine, şi tu ne vei prezenta înaintea Lui," o fecioară curată. "Judecat prin Cuvântul care l-ai predicat lor." Şi, priviţi, dacă eu vă predic chiar ce a predicat Pavel bisericii lui, dacă grupul lui intră atunci şi al nostru va intra, pentru că noi avem acelaşi lucru. Amin. Să ne plecăm capetele în timp ce zicem, "Dumnezeu să te binecuvânteze."