Paradox

Paradox
Data: 61-1210 | Durată: 2 oră 35 minute | Traducere: VGR
Jeffersonville, Indiana, S.U.A.
E-1 Bună dimineaţa, prieteni. Este un privilegiu să fiu aici din nou în această dimineaţă. Şi, acum, ei mi-au spus că au avut o întâlnire specială, şi au făcut câteva procese verbale. Şi ei au vrut ca eu să vin să aud acele procese verbale, despre ce, dacă am ceva de spus pentru sau împotriva acestora, despre, ziceau că acolo a fost ceva referitor la interviuri, ei au avut ceva necaz. Eu mă gândesc că aceea este măreţ, în felul acela. Eu accept aceea. Aceea îmi dă o şansă atunci, că eu pot.
E-1 Good morning, friends. It's a privilege to be here again this morning. And I was... They told me they'd had a special meeting, and had made some minutes. And they wanted me to come hear those minutes of what the--if I had anything to say for or against it, about, said there was something about interviews, they'd had some trouble. I think that's grand, like that. I accept that. That gets me a chance then that I can...
E-2 Există aşa de multe, eu presupun că sunt vreo şase sute de liste de aşteptare, chiar acum, vedeţi, de interviuri speciale. Şi eu sunt obligat moral faţă de cuvântul meu, să stau cu fiecare până când auzim de la Dumnezeu, pentru persoana aceea, vedeţi. Şi apoi dacă tu faci asta, ai putea avea un ins chiar pe lista de aşteptare acolo pentru, sau poate cu acea singură persoană, aşteptând două sau trei săptămâni pentru acea singură persoană, vedeţi, până când noi de fapt auzim de la Dumnezeu; venind împreună, ne rugăm împreună; mergem înapoi, despărţindu-ne; venim înapoi împreună, ne rugăm împreună, până când avem AŞA VORBEŞTE DOMNUL pentru persoana aceea. Ei bine, în timpul acela, vedeţi, aceste alte lucruri.
E-2 There is so many. I guess there is around six hundred on waiting lists, right now (See?) of special interviews. And I'm morally obligated to my word, to stay with each one until that we hear from God, for that person. See? And then if you do that, you might have one fellow right on the waiting list there for, or maybe with that one person, waiting for two or three weeks for that one person (See?) till we actually hear from God: coming together, praying together; going back, separating; coming back together, praying together, till we have THUS SAITH THE LORD for that person. Well, in that time (See?) there's other things.
E-3 Acum astfel, felul cum o înţeleg eu, corect, că fiecare îşi va scrie cererile lor, orice sunt ele, şi doar să mi-o înmâneze. Şi lăsaţi ca eu să o am, şi apoi să mă rog peste această cerere, apoi eu pot chema aceste persoane acolo unde... Era acela, era acela felul cum a fost? [Fratele Neville zice, "Amin." – Ed.] Acum, aceea, aceea-i bine. Vedeţi, şi atunci poate în timp ce eu aştept cu această persoană, eu aş putea lua o sută, două sute de persoane, chiar în aceasta, acest grup chiar aici, unde eu aştept după unul. Căci, în felul acela, îmi va da o şansă atunci să ajung să văd mai multe persoane. Mie-mie într-adevăr îmi place aceea. Oricine a căzut pe ideea aceea, ei bine, eu cred că este destul de bună. Asta-i bine.
E-3 Now, this way, the way I understand it right, that each one will write their requests, whatever they are, and just hand it in to me. And let me have it, and then let me pray over this request, then I can call these people to where... Was that, was that the way it was? [Brother Neville says, "Amen."--Ed.] Now, that, that's fine. See, and then maybe while I'm waiting with this one person, I could get a hundred, two hundred people, right in this one, this group right here, where I'm waiting on one. 'Cause that way, it'll give me a chance then to get to see more people. I--I really like that. Whoever fell on that idea, well, I believe it's pretty good. That's fine.
And so, now, this has been kind of a great week for me, these last couple weeks. I have been out before our Lord, as you understand.
E-4 Şi astfel, acum, aceasta a fost cumva o săptămână grozavă pentru mine, aceste ultime două săptămâni. Eu eram afară înaintea Domnului nostru, aşa cum voi înţelegeţi.
E-5 But I think, before we start the service, I think I... And one I know, I got a grandson here somewhere in the building, and perhaps... If he's a Branham, he's disorderly, running around here somewhere, maybe, so he's--he's the one to have to take these instructions, so he's around here somewhere. I think there's a dedication service, and for other mothers who have their little ones. Why, if Brother Teddy, I believe it is, will come to the piano, and we're going to sing our familiar old dedication service of babies of "Bring Them In."
E-5 Dar, mă gândesc, înainte de a începe serviciul, mă gândesc că eu... Şi eu ştiu una, că eu am un nepot aici pe undeva în clădire, şi poate... Dacă el este un Branham, el este neastâmpărat, alergând în jur pe aici pe undeva, poate, astfel el este-el este cel care trebuie să ia aceste instrucţiuni, astfel el este pe aici pe undeva. Mă gândesc că există un serviciu de dedicare, şi pentru alte mame care au micuţii lor. Bine, dacă Fratele Teddy, eu cred că este, va veni la pian, şi noi vom cânta vechiul nostru serviciu de dedicare familiar, a bebeluşilor, Aduceţi-i Înăuntru.
E-6 Now, many people, in many churches they sprinkle the babies. And we try to follow just the trend of the Bible, just as close as I know how to follow It. Now, there's no place in the Bible where they ever sprinkled an adult, let alone a baby. And nowhere there was ever sprinkling was ever ordained of God, a baby or adult.
But there is, in the Bible, where they brought little children unto Jesus, and He lifted up His hands and laid them upon the little ones, and blessed them, and said, "Suffer little children to come unto Me." Now, that's our--our way of doing it here. And now, as His servants, we just take them before--before God in prayer; and if there's anyone here that's got your little baby that has not been dedicated...
E-6 Acum, mulţi oameni, în multe biserici, ei stropesc copiii. Şi noi încercăm să urmăm chiar tendinţa Bibliei, tot aşa de aproape cât ştiu eu să O urmez. Acum, nu există nici un loc în Biblie unde ei au stropit vreodată un adult, dar mai un copil. Şi nicăieri nu a fost vreodată stropirea poruncită de Dumnezeu, la un copil sau un adult.
E-8 We don't believe in baptizing, in any form, those little babies. Because they have no sin. "They are borned in sin, shaped in iniquity, come to the world speaking lies," but they have nothing to repentance of. And baptism is unto repentance and remission of sin. So their baby has nothing to repent for; and when Jesus died on the cross, He cleansed all sin. And now, when we get old enough to know that we got to repent for what we've did, then we are, and recognize that Christ would die for us. That little baby can't recognize that, that Christ died for him; but when we are old enough to recognize that Christ died for us, and then we are--we are baptized then unto His death and raised to His resurrection... Lord willing, next Sunday I get on that, the Lord--if God willing.
E-7 Dar există, în Biblie, unde ei au adus copii mici la Isus, şi El a ridicat mâinile Lui şi le-a pus peste cei mici, şi i-a binecuvântat, şi a zis, "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine." Acum acela-i al nostru-felul nostru de-a o face aici. Şi acum, ca slujitori ai Lui, noi doar îi ducem înainte-înaintea lui Dumnezeu, în rugăciune; şi dacă există cineva aici care aveţi bebeluşul vostru care nu a fost dedicat.
E-9 Now, therefore, we bring them and dedicate them. Any mothers, any church, any creed, any color, anything else, we dedicate all little children to the Lord Jesus Christ.
Now, Brother Teddy, if you'll let us sing this, "Bring Them In," if you will. All right, let's all together now.
Bring them in, bring them in,
Bring them in from the fields of sin;
Bring them in, bring them in,
Bring the wandering ones to Jesus.
In the vision I had, just after the going of my mother, that's what I was leading, the song, is "Bring Them In," when the little children, would bring it. Will you come, Brother Neville.
E-8 Noi nu credem în a boteza, în nici o formă, bebeluşii aceia. Căci, ei nu au păcat. "Ei sunt născuţi în păcat, formaţi în fărădelege, vin în lume vorbind minciuni," dar ei nu au nimic de ce să se pocăiască. Şi botezul este spre pocăinţă şi iertarea păcatului. Deci, bebeluşul lor nu are nimic pentru ce să se pocăiască; şi când Isus a murit pe cruce, El a curăţit tot păcatul. Iar acum când noi devenim suficient de vârstnici să ştim că noi trebuie să ne pocăim pentru ce am făcut, atunci noi suntem, şi recunoaştem căci Cristos a murit pentru noi. Acel copilaş nu poate să recunoască aceea, căci Cristos a murit pentru el; dar când noi suntem suficient de vârstnici să recunoaştem căci Cristos a murit pentru noi, şi atunci noi suntem-noi suntem botezaţi atunci înspre moartea Lui şi înviaţi spre învierea Lui. Cu voia Domnului, duminica viitoare eu ajung la aceea, Domnul... dacă Dumnezeu voieşte.
E-12 I know this boy. Billy says, "Don't you drop him. Don't you drop him." Yeah. This is William Branham; there's three of us standing here together, William Branhams, three generations and three names. He's looking me over this morning too. There's something about them, that's kind of innocent looking, you know. And he's William Paul, Junior. And so we are grateful, I am this morning to give to the Lord Jesus, from the arms of his father (my son), the grandson, for a life of service; blessings upon the father and mother. Let us bow our heads.
E-9 Acum, de aceea, noi îi aducem şi-i dedicăm. Orice mame, orice biserică, orice crez, orice culoare, orice altceva, noi dedicăm pe toţi copilaşii la Domnul Isus Cristos.
E-13 Our gracious heavenly Father, I know I'm getting way up the road, when I hold my grandson in my hand.
But I'm thinking of Jacob, when he brought his grandchildren between his knees, when he was an old man, Ephraim and Manasseh; blessed those children, and imparted to them the spiritual blessings that lasted even to this day. How he crossed his hands from one to the other, taking the blessing from the Jews to the Gentile at the cross. Let the God of heaven come near now.
This grandson that You have given to me, Lord, through my son and my daughter-in-law... I'm thinking of she being barren, could raise no children, and coming down that day from Yakima, Washington, when she was crying, and said, "I wished I could have a baby."
Your Spirit came into the car, and there I said, "You shall have it." And today I hold this fine little boy in my hand, Your spoken Word, Your promise.
E-10 Acum, Frate Teddy, dacă ne vei lăsa să cântăm aceasta, Aduceţi-i Înăuntru, dacă vrei. În ordine, haideţi toţi împreună acum.
Aduceţi-i înăuntru, aduceţi-i înăuntru, Aduceţi-i înăuntru de pe câmpurile păcatului; Aduceţi-i înăuntru, aduceţi-i înăuntru, Aduceţi pe cei rătăcitori la Isus.
E-17 Now, Lord, in simplicity of our actions, we place this baby, by faith, in the hands of the Lord Jesus; that Him, being here in the form of the Holy Spirit, will take the baby into His arms and His care, and will guide it through life. Give it health and strength, a long life, if You tarry. And may the baby be used to Your glory. May the power of the living God rest upon the child. If he lives to be a man, and Jesus tarries, may he preach the Gospel. The power of God that gave him to his mother and father, may It never depart from him.
Bless his daddy and his mother. May they be raised, and may he raise this baby in the Christian atmosphere, that all possible human training that they can do, this baby shall have it.
Now, little Billy Paul Branham, Junior, I give thee to Almighty God in dedication, in the Name of Jesus Christ. Amen.
E-11 În viziunea care am avut-o, chiar după ce mama mea s-a dus, asta-i ce am condus, cântarea, Aduceţi-i Înăuntru, când copilaşii, erau aduşi.
Vrei să vii, Frate Neville?
E-20 There's something about little babies, that's--I think is so sweet.
I remember Loyce, she cried and clutched her hands. She's real nervous. Loyce has come up out of great tribulations, just a little Kentucky girl that had rather a hard life. And she... One night, Jesus appeared to her, standing in the cold. And she come, running up to the house around midnight, her and Billy, after they got married. And they... down by the side of the duofold there, I put my arm around her and led her to the Lord Jesus.
She wanted babies so bad. They'd been married several years. And coming down from Yakima one day, she was kind of weeping. It had been a... The Holy Spirit came in and told her of a female trouble that she'd had, that had cau--reason she could not have any babies. Then the Holy Spirit came again, and cursed that female trouble, and give her the blessing. I dedicated him just now. There was a...
E-12 Eu cunosc băiatul acesta. Billy zice, "Să nu-l scapi. Să nu-l scapi." El... Acesta-i William Branham, aici suntem trei dintre noi stând aici împreună, de William Branhami, trei generaţii, trei nume. Se uită la mine, în dimineaţa aceasta. Există ceva privitor la el, acela este un fel de băiat cu privire inocentă. Şi el este William Paul, Junior. Şi astfel noi suntem recunoscători, eu sunt în dimineaţa aceasta, să dau Domnului Isus, din braţele tatălui său (fiul meu), nepotul, pentru o viaţă de slujire; binecuvântări peste tatăl şi mama.
Să ne aplecăm capetele.
E-23 I have some little things wrote out here, that I want to say first, before we read the text. First, is future meetings, I have written. That is, next Sunday, the Lord being willing... I know it's getting icy and bad on the roads. And we got people here that come from Georgia, and Alabama, and Florida, and Ohio, and Illinois. And--and this little group of people are made up from everywhere.
Some of the people tell me, say, "I passed by your church down there, Billy, mornings there. There's licenses from all over the country here."
I say, "Yep."
One here and one there, that's the way I think the Bride will be. "Two in the field; and I'll take one, leave one," so forth.
And I--I don't want the people drive them icy roads. And I know that I too, and that right after Christmas now, I'll--I'll be leaving in the field, the Lord willing. I got about fifteen different services set up now.
E-13 Graţiosul nostru, Tată Ceresc, eu ştiu că sunt mult înaintat pe cale, când îmi ţin nepotul în mâna mea.
E-28 And I want to announce on next Sunday, the Lord willing, I want to teach on a very outstanding message to me. I've been studying this week and the week before on Bible history. And I want to speak on the subject of "Christianity Versus Paganism," so, or, Idolatry, next Sunday.
And then the next Sunday is Christmas Eve day, next Sunday; and Sunday, a week, I mean, pardon me. Sunday, a week, is Christmas Eve day. Now, if I give out for a message, and those, some of my dear friends come from Alabama, and Mississippi, and Georgia, and around like that, the little children will sure be disappointed on the night of Christmas. And if the Lord puts upon my heart to bring the Christmas message to the church, I will then, if God being willing, I promise everyone that's out of town (See?) I'll send you the tape myself. See? So you won't have to leave your kiddies out for Christmas night, Christmas Eve night. And then I'll--I'll send you the tape at my compliments of the meeting. And just remember that.
E-14 Dar mă gândesc la Iacob, când el a adus nepoţii lui între genunchi, când el era un om bătrân, Efraim şi Manase; i-a binecuvântat pe copiii aceia, şi le-a împărţit binecuvântările spirituale care au durat chiar până în ziua de astăzi. Cum şi-a încrucişat el mâinile de la unul, la celălalt, luând binecuvântarea de la Iudei către Neamuri, în cruce. Lasă ca Dumnezeul Cerului să vină aproape acum.
E-30 Another thing, you know, you--you can't expect everybody to believe everything you say. It just--it just doesn't work that way.
I forgot this morning, rushing away quickly, on account of getting down here. I happened to look up... Brother Wood brought my wife and them down, I--I looked up, and it was almost time to start the service down here for me to come in. And they told me, Billy called me last night, and said they wanted me here this morning to hear these minutes read from the last meeting.
E-15 Acest nepot pe care Tu mi l-ai dat, Doamne, prin fiul meu şi nora mea. Eu mă gândesc la ea fiind stearpă, fără să crească copii, şi venind jos în ziua aceea din Yakima, Washington, când ea plângea, şi a zis, "Eu doresc să fi putut să am un bebeluş."
E-32 I was going to bring a history, just to try to straighten something that I've said. No matter how clear you try to make it, still there's someone doesn't get it. It's about altars in church. See? Someone said, "Brother Branham don't believe in an altar in a church." I do believe in an altar at church. See? But altars was not the place where people come to pray. There never was an altar call made in anytime in the Bible. There is no such a thing.
And I want to bring you, I will next Sunday, in the history of the early church, that the reason there was no altars in the church. Because falling prostrate at an altar is a pagan form of worship and is not a Christian idea at all. Now, I will speak on that also next Sunday. But there was no altars in the early church to make altar calls. There was nothing but just a hollow room. That's all. No crucifix, no nothing, nothing in the room but just a flat floor. The people were the--the Pentecostal Church in the early days, as I will bring you from many different historians, next Sunday, the Lord willing... And I want to bring it to you from Ironside's "Early Pilgrim Church," and from Hislop's "Two Babylons," from Pre-Nicene Fathers, the Nicene Council, oh, so many of them, Hazeltine's writings of the early church, and different ones. You see? To show you that nowhere...
E-16 Duhul Tău a venit în maşină, şi acolo eu am zis, "Tu îl vei avea." Iar astăzi eu ţin acest băieţel frumos în mâna mea; Cuvântul Tău vorbit, promisiunea Ta.
E-34 Even in Ireland, where I have visit in the church that the Catholics call a Catholic saint, Saint Patrick, but was absolutely not one speck of history nowhere that says that. That Saint Patrick was nothing but a protester of the Roman church. There's nowhere. No one can produce any history that'll show that, that he was a Catholic. He, his, all of his schools was in Northern Ireland. Then when this Catholic emperor come in in England, he put to death ten thousand of Saint Patrick's people. And the church is still standing there today, his schools, all in Northern England.
And where you hear them say Saint Patrick run all the snakes out of Ireland, you know what it was, the historical facts of it? He believed in Pentecost, that had power to pick up serpents, take up serpents. And that's the reason it's said, got started.
And Peter being crucified, head down, in Rome, there's not in the martyrology. And I've searched every one everywhere, and read of historians, everything I know of, and there is not one Scripture that said either Paul or Peter was ever killed in Rome. It's dogmas. It's just been started by the first Roman church, and it's not truth. There's a whole lot. I'll get in that next Sunday.
E-17 Acum, Doamne, în simplitatea acţiunilor noastre, noi punem acest copilaş, prin credinţă, în mâinile Domnului Isus; ca El, fiind aici în forma Duhului Sfânt, să ia copilaşul în braţele Lui şi grija Lui, şi să-l călăuzească prin viaţă. Dă-i sănătate şi tărie, o viaţă lungă, dacă Tu zăboveşti. Şi fie ca bebeluşul să fie folosit spre Gloria Ta. Fie ca Puterea viului Dumnezeu să se odihnească peste copil. Dacă el trăieşte să fie un bărbat, şi Isus zăboveşte, fie ca el să predice Evanghelia. Puterea lui Dumnezeu care i l-a dat mamei şi tatălui lui, fie ca Aceasta niciodată să nu se depărteze de la el.
E-37 Then another thing I have so much to hear about. Someone told me, a great outstanding preacher, he said, "Brother Branham, why don't you leave them women alone?" He said, "You know, people regard you as a prophet? Why don't you teach them high spiritual things?" That man may be setting present. If it is, I want you to get this, brother. "Why don't you teach them high spiritual things, where you climb, and let them climb there; instead of telling them about not cutting their hair, and the kind of dresses to wear?"
If you're here, or hear the tape, brother. If I can't get them out of kindergarten, how am I going to teach them algebra? They haven't got the decency and morally--morality about them, to even let their hair grow out, and wear dress like ladies, how you going to teach them spiritual things? See? Now he... Don't know the first, don't know abc's. And try to teach them something high, give them a college education, when they don't know abc's? Let learn abc's first, and then we'll--we'll go on to that.
E-18 Binecuvântează-l pe tăticul şi mama lui. Fie ca ei să fie crescuţi, acest... Fie ca el să crească acest copil în atmosfera Creştină. Ca, toată instruirea umană care ei pot să i-o facă, acest copil să o aibe.
E-39 Now, last week you had a--a great man here at the pulpit, to take my place. That was Brother William Booth-Clibborn, which is known amongst all the preachers to be the prince of the preachers: great man, great, great preacher. Frankly, he's one of the best there is in the lands anywhere. The man can preach the Gospel in seven different languages, so you can imagine what he is. And he's a full Gospel preacher.
He was the one that stayed with me in that debate with them seven Church of Christ preachers that time. And if there ever was people I felt sorry for, it was them men after he got through with them. I--I never heard such in my life. They even got up and started to walk away. He met them at the door, said, "I thought you wanted to talk about Divine healing?"
E-19 Acum, micuţule Billy Paul Branham, Junior, eu te predau Dumnezeului Atotputernic, în dedicare, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
E-41 And he's so flat though, just so awful flat. He just called them everything he could, to ignoramuses, and everything, you know. So he--he's real flat, and that's the only thing about him. If he'd just seasoned that knowledge with some love, it would be different. You see? And he--he may be here. Yeah, but I--I mean that, you know, like that, if he'd just be real sweet about it. But, oh, my, he's an Englishman, and he just really can get so stirred up.
But he met them at the door, and pointed his finger in their face, said, "You ever jump on him again," that was me, said, "I'll expose you before the public, and I really will make a bunch of donkeys out of you," he said. I've never heard of them since. See? No, I don't blame them. I'd stay away also. Yes, because you'll never get a word in edgeways around Brother Booth.
E-20 Există ceva referitor la bebeluşi, care este, mă gândesc, că este aşa de dulce!
E-43 A wonderful preacher, fine man, good Christian, clean, moral man, as far as I know anything about him, and knowed him for years. I got to hear his tape, what he preached on to you, about how holy and high God was, and how we were born in sin; and what could a man ever do that would bring, could tell God what to do. See? And that's really was wonderful.
Now, the reason I was gone at this time, I'd had a week of fasting and prayer, which had led me to have a decision.
E-21 Îmi amintesc de Loyce, ea a plâns şi îşi frământa mâinile. Ea este foarte emoţionată. Loyce a crescut din mari necazuri, doar o fetiţă de Kentucky care a avut o viaţă cam grea. Şi ea... Într-o seară, Isus i-a apărut, stând în frig. Şi ea a venit, alergând sus spre casă, pe la miezul nopţii, ea şi Billy, după ce ei s-au căsătorit. Şi ei... jos pe marginea canapelei acolo, mi-am pus braţul în jurul ei şi am călăuzit-o la Domnul Isus.
E-45 And I got a little switch here, supposed to be somewhere, that censor, censor what I didn't want. Oh, here we are. This is it. What I want on tape, and what you don't want on tape. So brethren, if your tape's a little messed up, well, don't... You can cut that part out. Now, but in there, that way, so many taking, when Brother Mercier and them had the only ones who could take tapes, why, I'd have them to censor them out there before I'd let them go out. But in this, anybody can take them now (You see?) anybody that wants to take them can take them. And so I have to censor them myself from this switch right here, what I don't want to say, or let go out over the tapes.
'Cause there is some things I can tell you all here, that I certainly wouldn't want to get out with the people. 'Cause let them alone. If the blind leads the blind, they all fall in the ditch anyhow. You see? So just don't offend them. Like Jesus said, "Don't offend them Pharisees." Said, "If they want some, if they want some tribute money, go down and cast the hook in the sea, and get the first fish, and take the coin out of his mouth, and go pay them." Said, "Don't, don't offend them, just let them alone."
E-22 Ea a vrut copii aşa de mult. Ei au fost căsătoriţi de câţiva ani. Şi venind jos din Yakima într-o zi, ea cumva plângea. Aceasta a fost un... Duhul Sfânt a venit înăuntru şi i-a spus despre o boală feminină care a avut-o ea, a numit motivul pentru care ea nu putea avea copii. Atunci Duhul Sfânt a venit din nou, şi a mustrat boala aceea feminină şi i-a dat binecuvântarea. Eu l-am dedicat chiar acum. Acolo este o...
E-47 But in all of my life, since I've been a little boy, I've... The Lord has always given me visions, which we are acquainted with here at the church, and I'm sure, in the land where these tapes will travel also, of visions. And with this open Bible before me, and before God Who I stand, I have never knowed of one of them failing. They've always been perfect.
And I had a vision a few weeks ago, about three weeks now this coming Tuesday; that drove me to my knees, and out into the wilderness to fast and pray. And I put on (being it's cold) heavy insulated underclothes, so that I--to use on hunting trips, so I wouldn't freeze up, around there in my cave and in the woods. And I went up, not...
E-23 Eu am câteva lucruri mici scrise aici, care eu vreau să le spun mai întâi, înainte de a citi textul. Întâi, sunt adunări de viitor, care le-am scris. Aceea este duminica viitoare, dacă va voi Domnul. Eu ştiu că devine cu gheaţă şi-i rău pe drumuri.
E-49 Someone said, "Well, Brother Branham, did you go up to seek? You ought to have went up to seek a vision from the Lord."
I said, "No, you don't go... You don't do it that way. You can't pull nothing out of God."
See, that's the reason people keep saying, on interviews, saying, "Ask the Lord. Just stay with it. Just stay with it."
I had a word of the Lord to take to Brother Neville, about prophesying over everyone comes by this altar here. God told him, really called him down about it. See? Don't do that; you'll shove him out in the flesh and then you'll have a false prophet. See? See, let him do just as the Spirit leads him to do. See?
Don't--don't try to pull nothing out of God, 'cause you can't do it. He'll only speak... Like Balaam, the hireling prophet, said, "I can only speak what God puts in my mouth. Otherwise, I can't say it."
And that's the same thing, I like this system they got now, so that I can find out what, just what the Lord would have do. That's very good.
E-24 Şi noi avem persoane aici care vin din Georgia, şi Alabama, şi Florida, şi Ohio, şi Illinois. Şi-şi acest grup mic de oameni sunt formaţi de peste tot.
E-54 But Jesus went to the wilderness to fast after the Holy Ghost had come upon Him. "John bare record, seeing the Spirit of God come upon Him." And He was filled with the power of God, God in Him, and then He went into the wilderness to fast afterwards, not before, for the Holy Ghost to come on Him, but He went in and fasted after the Holy Ghost came on Him. See?
E-25 Unii dintre oameni îmi spun, zic, "Am trecut pe lângă biserica ta acolo jos, Billy, dimineaţa acolo. Acolo sunt numere la maşini de prin toată ţara aici."
Eu spun, "Da."
E-56 And now, in the visions... I might say this. I mentioned it once. I was going to cut it off the tape, but I believe I'll just leave it on. I...
It was about three o'clock in the morning, I suppose. I'd gotten up, and I looked where in front of me, and I was coming down to the Jordan: looked like I was standing on the map of Palestine. And I was coming down to the Jordan. And seemed like I could hear the song, "I'm going down to the Jordan," someone was singing it. And as I drew near the river, I looked back and seen which a way I had come, and I was two thirds of the way there to the Jordan. And I looked across Jordan, and I said, "Oh, praise God, just on the other side is where all the promises lay. Every promise lays in the promised land."
E-26 Unul aici şi unul acolo, acela-i felul cum cred că va fi Mireasa. "Doi în câmp; şi Eu voi lua unul, şi voi lăsa unul," şi aşa mai departe.
Şi eu-eu nu vreau ca oamenii să conducă pe acele drumuri îngheţate.
E-58 And then I came to myself, and I thought, "Could I possibly have... Could it been that I was a-dreaming, 'cause it's nighttime?" See, a vision is something that you see with your eyes open, just like a dream. You're looking right at it, and you're--you're conscious that you're standing like here on the platform, and you're--you're standing here, but yet you look like you're in a dream. It's... You can't explain it; there's no way to do it. See? It's God's works. And God's ways are unexplainable; they have to be accepted by faith.
E-27 Şi eu ştiu că eu, la fel, căci chiar după Crăciun acum, eu voi¬eu voi pleca, în câmp, cu voia Domnului. Eu am vreo cinsprezece servicii diferite stabilite acum.
E-59 And then as I set there a little bit beside of this chair, then all of a sudden, here it come back again. Then I knew then that it was vision. And then when I come into the vision again, it seemed that I was lifted up and setting on a--a highway, a narrow highway with some brother. I never knew who the brother was. I looked around, and I said, "Now, I am sure and know this is vision; the Lord God is here." And seemed like everybody was afraid. I said, "What's everybody so afraid of?"
And a voice came and said, "There's such danger in these days. There's a great hideous thing that's death when it strikes you."
E-28 Şi aş vrea să anunţ, pe următoarea duminică, cu voia Domnului, aş vrea să învăţ asupra unui Mesaj foarte remarcabil, pentru mine. Eu am studiat, săptămâna aceasta şi săptămâna anterioară, despre istoria Bibliei. Şi aş vrea să vorbesc despre subiectul de Creştinism Contra Păgânism, sau, ori, Idolatrie; duminica viitoare.
E-61 And I heard the weeds a-mashing down, and I looked, and here come a huge monster snake crawling through the weeds. I thought, "Now, knowing this is vision, then I shall see what this--this animal or this beast is." And he crawled up on the highway. And as soon as I got sight of him, I knew it was a mamba. Now, a mamba is an African snake, which is the most deadly bite of all things there is. There's nothing as poison as a mamba. And the snake, of course, represents sin, death. See? And there is the... We have in this country, the rattlesnake, and the copperhead, and the cottonmouth moccasin, many of those snakes, that if you're in bad health and one'd bite you, it would perhaps kill you, but if you didn't get aid of some sort right away...
E-29 Şi apoi duminica următoare este ziua Ajunului de Crăciun, duminica următoare; şi duminică, o săptămână, vreau să spun, scuzaţi-mă. Duminică, o săptămână, este ziua Ajunului de Crăciun. Acum dacă anunţ pentru un Mesaj, şi acei, unii dintre prietenii mei scumpi vin din Alabama şi Mississippi şi Georgia, şi din jur în felul acela, copilaşii vor fi descurajaţi cu siguranţă în seara de Crăciun. Şi dacă Domnul pune pe inima mea să aduc Mesajul de Crăciun pentru biserică, atunci voi face, dacă Domnul voieşte, eu promit la fiecare care este în afara oraşului, vedeţi, eu vă trimit banda eu însumi, vedeţi. Astfel voi nu trebuie să vă părăsiţi copilaşii pentru seara de Crăciun, seara de Ajun de Crăciun. Şi apoi eu voi-eu vă voi trimite banda, cu complimentele mele, vedeţi, despre adunare. Şi doar amintiţi¬vă asta.
E-62 And then--then we go into Africa and India, and we find the Cobra. There's a Black Cobra; he's a bad snake; he's a death-bite too. And there's a Yellow Cobra, which is far beyond him. And the Yellow Cobra, the patient dies with such a horrible death; it dies from suffocation. It--it paralyzes the breathing system. And they--they can't breathe; they just open their mouth and gasp, and trying to, and die like that. And that was the type of snake was just one lick from getting Billy Paul, when we got the snake in Africa.
And then--then comes the mamba, he's death. Just when he... He's so fast you can't see him. He goes over the top of the weeds and propels hisself with the back of his tail. Just, and he's gone. Hits you in the face usually. Stands up high and strikes hard. And when he hits you, you just got a few breaths till you're finished. Turn real... It don't only paralyze and get in the blood stream; it gets nerves, everything, you just die just in a few seconds. Them native boys and track boys, you can say "mamba," and they'll butt their heads together, scream, 'cause it's--it's death just in a few seconds (See?) when one hits you.
E-30 Un alt lucru, voi ştiţi, tu-tu nu te poţi aştepta ca fiecare să creadă tot ce spui. Aceasta doar-aceasta doar nu merge în felul acela.
E-64 And here he was on the highway. I thought, "Well, this is it." So I looked at him. And he looked angry at me, and he licked his tongue, and here he come. But when he got right close to me... He...d would run up fast, and then he would get slower and slower, and just quiver and stop, and then something would hold him off. He couldn't bite me. And he'd turn around on the other side, and try to approach from this side. And he'd get back and get a start, and swish right towards me, get slower and slower and slower, and then to a stop, and then just shake like that and move back. He couldn't strike me.
E-31 Am uitat în dimineaţa aceasta, grăbindu-mă repede, ca să ajung aici jos. S-a întâmplat să mă uit sus... Fratele Woods a adus pe soţia mea şi pe aceia jos. Eu-eu m-am uitat sus, şi era aproape timpul să încep serviciul aici jos, ca eu să intru. Şi ei mi¬au spus, Billy m-a chemat seara trecută, şi a zis că ei au vrut ca eu să vin aici în această dimineaţă, să aud aceste procese verbale citite de la ultima şedinţă.
E-65 Then he turned and looked at my friend, and away he went after my friend. And I seen my friend just jumping way in the air, and over him and over him and over him, trying, and the thing was striking at him. I thought, "Oh, if it ever hits him, it'll be instant death. No wonder everybody's so scared, 'cause when this thing hits you it's an instant death." And--and it was just striking at him like that, and I threw my hands up; I said, "O God, have mercy on my brother." I said, "If that serpent ever strikes him, it'll kill him."
And just then the serpent turned to me when I said that, and looked at me again. And a Voice came from above me and said, "You have been given power to bind him, the worst, or any."
And I said, "Well, God, what must I do?"
He said, "There's one thing you must do: you must be more sincere. (See?) You must be more sincere."
I said, "Well, God, forgive me for my unsincerity, and let me have sincerity." And when I raised up my hands to Him again, there was a great Something came over me, just lifted me up, seemed like that my whole body was charged with Something.
E-32 Eu urma să aduc o istorie, doar să încerc să îndrept ceva ce am zis. Nu contează cât de clar încerci să o faci, totuşi există cineva care nu o pricepe. Este despre altare la biserică. Vedeţi? Cineva a zis, "Fratele Branham nu crede într-un altar în biserică." Eu cred într-un altar în biserică. Vedeţi? Dar altarele nu erau locuri unde oamenii vin să se roage. Acolo nu a fost niciodată o chemare la altar făcută, în vreun timp, în Biblie. Nu există un astfel de lucru.
E-69 And I looked at the serpent. And then he started towards me, and he couldn't do it yet. And I said, "Satan, in the Name of the Lord Jesus Christ, I bind you." And the serpent, a blue smoke flew out of him, and he curled up and made that sign like a S, capital S made backwards, a "AND" [ & ] sign. And means "bind this one or anything below him," 'cause he was the worst. Blue smoke fell out of him, and his tail choked his ownself to death around his head, when he made this backwards S, that "AND" [ & ] sign (like a conjunction... You see?), choked it to death. And the brother was free.
And I went over and mashed on it. I said, "Now, I've got to find out about this, because it's vision." And I hit on the--on the thing, and it turned like that, looked like a handle, on a glass handle on a pitcher, and just made it solid crystal. And I said, "Think of that, how quick. That blue smoke was life and everything that left it, all the elements, and is turned to glass."
And just then a Voice came again, and said, "You can unbind him also."
So I said, "Then, Satan, that I might know, I unbind you." And when it did, he started coming to life again, wiggling. And I said, "I bind you back in the Name of Jesus Christ." And when it did, the smoke flew out of him again, and he choked hisself right back again and turned to crystal.
E-33 Şi eu vreau să vă aduc, o voi face duminica viitoare, în istoria bisericii timpurii, că motivul că acolo nu erau altare în biserică. Deoarece, căzând prosternat la un altar este o formă păgână de închinare, şi nu este o idee Creştină de loc. Acum, eu voi vorbi despre aceea, de asemenea, duminica viitoare. Dar acolo nu erau altare în biserica timpurie, să facă chemare la altar. Acolo nu era nimic decât o cameră goală. Aceea-i tot. Fără crucifix, nici nimic, nimic în cameră decât o podea plată. Oamenii erau Biserica penticostală în zilele timpurii, aşa cum vă voi aduce eu de la mulţi istorici diferiţi, duminica următoare, cu voia Domnului. Şi aş vrea să v-o aduc din Biserica Pelerinilor Timpurii a lui Ironside, şi din Două Babiloane ale lui Hislop, din Părinţii Pre-Niceeni, Conciliul de la Niceea, oh, aşa de multe din ele, scrierile lui Hazeltine despre biserica timpurie, şi diferiţi alţii, voi vedeţi. Să vă arăt că nicăieri...
E-73 And then when he did that, that Voice said, "Now, you must be more sincere than what you are to do this." Then it left me, and I was standing in the room.
A few moments I heard a clock go off, and my wife had got... getting up. The children, you know how it is, I guess, at your house, one, "What am I going to wear today, mama? Where, where are my books? And what did I do?" You know. You, just like any home, you can't hear yourself think, hardly, for all of them trying to get ready at once.
E-34 Chiar în Irlanda, unde am vizitat, în biserica pe care Catolicii o numesc un sfânt Catolic, Sfântul Patrick, dar nu era absolut nici un strop de istorie nicăieri care să spună asta. Acel Sfânt Patrick nu a fost nimic decât un protestant al bisericii Romane. Acolo nu este nicăieri. Nimeni nu poate produce vreo istorie care va arăta aceea, că el a fost un Catolic. El, a lui, toate din şcolile lui au fost în Irlanda de Nord. Atunci când acest Împărat Catolic a venit în Anglia, el a dat la moarte zece mii din oamenii lui Sfântul Patrick. Şi biserica încă stă acolo astăzi, şcolile lui, toate în Anglia de Nord.
E-75 And--and so I slipped off into the den room, and I got down on my knees, and I said, "Lord Jesus, I don't know these things. And what must I do? And the children will be calling me to take them to school in a few moments. What must I do?" And I looked around, and my Bible was laying there, and I said, "Lord, if You will forgive me..." I do not believe in just opening up the Scripture, and taking something out of the Bible and saying that, but there is times that when God can comfort you by such a thing. And I said, "Lord, in this case of emergency right now, before Your Spirit leaves me. And I--I don't know what to do. The kids will be a hour yet, before they'd be gone. Would You just show me? If that was something You're trying to get to me, heavenly Father, then let me know."
E-35 Şi unde o auziţi zicând, "Sfântul Patrick a alungat toţi şerpii afară din Irlanda," voi ştiţi ce erau, faptele istorice ale acestuia? El a crezut în cincizecime, că a avut Putere să ia şerpi în mână, să ia şerpi. Şi acela-i motivul că s-a zis, a început.
E-76 And I took this Bible and just pulled it open like that, and my thumb was laying at I Corinthians the 5th chapter, the 8th verse, when something reads something like this. "When you come..." I was planning on taking a fast to the Lord. I told Him I'd go out and fast. Said, "When you come to this feast..." Which, a fast in the body is a feast with the Lord. We know that. "So when you come to this feast, don't come with the old leaven or the leaven of malice, and so forth; but come with the unleavened bread of sincerity and truth," just exactly what He had told me in the vision. "Come..." God is my solemn Judge. "Come with the unleavened bread of sincerity and truth, that is the Word." Then I seen what He meant. As He...
E-36 Şi Petru fiind răstignit, cu capul în jos, în Roma, nu există în martirologie. Şi eu am cercetat pe fiecare, peste tot, şi am citit despre istorici, despre tot ce ştiu, şi nu există nici o Scriptură care a zis că fie Pavel sau Petru să fi fost cândva omorât în Roma. Acestea sunt dogme. Aceasta s-a pornit de către prima biserică Romană, şi nu este Adevărul. Există o mulţime întreagă. Eu voi intra în aceea duminica următoare.
E-77 Years ago, when I seen the Bible come down (I got it wrote right here.), come down; and a hand came from heaven and pointed down to Joshua, and read the first nine verses, and stopped there. That's Joshua, come to the wilderness, but never did... He was ready to... When he got near Jordan, God called him out, said, "This day I'll begin to magnify you before the people." And then he took the children of Israel across Jordan to the land where--give them, divided to them, the promised land.
E-37 Apoi un alt lucru despre care am auzit aşa de mult. Cineva mi-a spus, un mare predicator remarcabil, el a zis, "Frate Branham, de ce nu laşi femeile acelea în pace?" El a zis, "Tu ştii, oamenii te consideră ca un profet. De ce nu-i înveţi lucruri înalte spirituale?" Omul acela poate şade prezent. Dacă el este, aş vrea ca să iei aceasta, frate. "De ce nu-i înveţi lucruri înalte spirituale, unde tu te urci, şi să-i laşi să urce acolo; în loc să le spui despre a nu-şi tăia părul, şi felul de îmbrăcăminte să poarte?"
E-78 I went to the woods, and prayed, and prayed, and fasted. And now, I went back to that tree where I'd met, where those squirrels was, that you've heard in other messages (See?) where those squirrels was. And standing there, along about three or four o'clock in the morning, after I'd staggered through the brush with what light I could see to get to the tree, coming early because I was led there... Then I met Him. God, help me to ever live true.
E-38 Dacă tu eşti aici, sau asculţi banda, frate. Dacă eu nu le pot scoate din grădiniţă, cum o să le învăţ eu algebra? Ele nu au decenţa şi moralitatea morală cu ele, ca măcar să-şi lase părul să crească, şi să poarte rochie ca doamnele, cum să le înveţi lucruri spirituale? Vedeţi? Corect. Nu cunosc începutul, nu cunosc ABC¬ul. Şi încerci să le înveţi ceva înalt, le dai o educaţie de facultate, când ele nu-şi cunosc ABC-ul? Lăsaţi-le să înveţe ABC-ul întâi, şi atunci noi vom-noi vom merge înainte la aceea.
E-79 I'm going to read my text now. I have taken for a text this morning, wrote down here somewhere (Oh, here it is.), Joshua, in the Book of Joshua the 10th chapter. To you who are going to read behind me, or, the 10th chapter and the 12th verse... And I just have one hour.
And then I think, I'm not sure, but I believe Billy said he give out prayer cards this morning, said, "There wasn't very many, but some people want to be prayed for." And anybody got prayer cards, raise up your hand now. Well, that's all right. Well, okay, that's fine. All right.
Now, the 12th verse of the 10th chapter of Joshua...
E-39 Acum, săptămâna trecută aţi avut un-un om mare aici la amvon, să-mi ia locul. Acela a fost Fratele William Booth¬Clibborn, care este cunoscut, printre toţi predicatorii, a fi prinţul predicatorilor; mare om, mare, mare predicator. În mod deschis, el este unul dintre cei mai buni care există în ţări, oriunde. Omul poate predica Evanghelia în şapte limbi diferite, deci vă puteţi imagina ce este el. Şi el este un predicator al Evangheliei depline.
E-81 And now remember, now, in the future, next Sunday I want to speak on "Christianity Versus Idolatry." And then I'll tell you from then, about whether the Lord leads on for the Christmas message, or not. It seems like that I have a message on my heart for the people at Christmas. And then I'll tell you from then.
E-40 El a fost acela care a stat cu mine în dezbaterea aceea, cu acei şapte predicatori ai Bisericii lui Cristos de data aceea. Şi dacă au existat cândva oameni pentru care mi-a părut rău, au fost oamenii aceia după ce el a terminat cu ei. Eu-eu niciodată nu am auzit aşa ceva în viaţa mea. Ei chiar s-au ridicat şi au început să plece. El i-a întâmpinat la uşă, a zis, "Am gândit că voi aţi vrut să vorbiţi despre vindecare Divină?"
E-82 Now, beginning the reading at the 12th verse of the 10th chapter of Joshua.
Then spake Joshua to the LORD in the day when the LORD delivered up the Amorites before the children of Israel, and he said in the sight of Israel, Sun, stand thou still upon Gibeon; and... Moon, in the valley of Ajalon.
And the sun stood still, and the moon stayed, until the people had avenged themselves upon their enemy. Is not this written in the book of Jasher? So the sun stood still in the midst of heaven, and hastened not to go down about a whole day. (Listen now.)
And there was no day like that before... or after it, that the LORD hearkened unto the voice of a man: for the LORD fought for Israel.
And Joshua returned, and all Israel with him, unto the camp at Gilgal.
E-41 Şi el este aşa de răspicat, totuşi, doar aşa de îngrozitor de răspicat. El doar i-a numit tot ce a putut, la "neştiutori" şi de toate, voi ştiţi. Astfel, el, el este foarte răspicat, şi acela-i singurul lucru despre el. Dacă tu ai condimenta acea cunoştinţă cu ceva dragoste, ar fi diferit, vedeţi. Şi el-el poate fi aici. Da, dar eu-eu o spun dinadins, voi şti ţi, aşa, dacă el ar fi foarte dulce cu aceasta.
Dar, oh, vai, el este un Englez, şi el doar într-adevăr poate deveni aşa de agitat.
E-83 May God add His blessings to His Word. Now, I wish, if it be the will of the Lord, that you tarry with me for a few minutes. I want to take a subject, strange, odd upon reading such a Scripture. And I want your attention and--and prayer during this time. I want to take the subject of one word: "Paradox."
And first I'd like to explain maybe what a paradox is. In the Webster's dictionary, it says that a "paradox" means "something that's incredible, but true." That is a paradox. Something that's almost completely out of reason, couldn't be so but yet it is, that's a paradox. And I want to rest a few minutes on these words, a paradox.
Now, we have many things that we could refer to as paradox. One thing that I would like to refer to is, this world itself is a paradox. Its standing is a paradox.
E-42 Dar el i-a întâmpinat la uşă, şi şi-a pus degetul în faţa lor, a zis, "Dacă mai săriţi vreodată asupra lui din nou," acela eram eu, a zis, "Eu vă voi expune înaintea publicului, şi eu într-adevăr voi face din voi un grup de măgari," a zis el. Şi eu niciodată nu am auzit de ei de atunci, vedeţi. Da, eu nu-i blamez. Eu aş sta departe, de asemenea. Aha. Da, căci voi niciodată nu aveţi un cuvânt înspre tăiş, în jurul Fratelui Booth.
E-86 Last night I was talking to my daughter, Rebekah, that's in high school. And I was studying here in the Scripture, and--and was telling her about reading this--this verse here. And she said, "Daddy, Joshua actually stopped the world, didn't he?"
I said, "I don't know what he stopped. He stopped the sun."
She said, "He could not stop the sun, because the sun doesn't travel."
I said, "The reflection of it travels across the earth though, and he stopped that."
She said, "Well, then God stopped the world."
I said, "Then to the agnostic, what happens if the world happens to stop and lose its gravitation? It would shoot through space like a--a star, and missiles of it would be falling for a hundred billions of years in space."
But the Bible said that the sun stopped, and held its place for a whole day. I believe it. I believe it. It's unreasonable and incredible, but it's the truth.
E-43 Un predicator minunat, om fin, Creştin bun, curat, om moral, din câte ştiu eu ceva despre el, şi l-am cunoscut cu anii. Am ajuns să ascult banda lui, ce v-a predicat, despre cât de sfânt şi înalt este Dumnezeu, şi cum am fost noi născuţi în păcat; şi ce ar putea face vreodată un om care să aducă, să-i poată spune lui Dumnezeu ce să facă. Vedeţi? Şi aceea era într-adevăr foarte minunat.
E-91 Pray tell me then, which is the top side of the world, the North Pole or the South Pole? How do you know, if you're in space? You say, "The South Pole's down, under us." They think the North Pole is down, under them. See?
It's standing in a space, in a little circle of air, as it's turning some thousand-something miles per hour. 'Cause there's twenty-four or twenty-five thousand miles around it, and it turns around in twenty-four hours, so it make it going better than a thousand miles an hour, traveling around. And it never misses, striking exactly. Where it's--where it's on the equator where it goes around, it never misses a minute, perfectly timed, standing in the air. If that isn't a paradox, I don't know what one is. How that it's all the heavenly systems, how they are so timed, so perfectly; till that, in years that's to come, twenty and thirty years from now, science can see the coming of the eclipse of the sun and the moon, passing, and can tell you, to the moment, when they will pass, and when the eclipse will start.
E-44 Acum, motivul că eu am fost plecat de data aceasta, eu am avut o săptămână de post şi rugăciune, care m-a călăuzit să am o decizie.
E-93 No matter how fine a watch that we have, one of the precision... I've got one here that was give to me in Switzerland, as a present when I was there. The value's about three hundred dollars in American money, that was give to me. There isn't a week but what it has to be retimed; all clocks, nothing that man can make is so perfect. It'll... In a few years it'll be worn out and gone. As it gets older, it'll get worse all the time. The jewels will wear down. The accuracy of it will leave it. There's nothing that can be ground or fixed out by man, or honed out by man, that can stay perfect.
But this world stays perfect. What controls it? Well, you say, "I don't know what controls it, what holds it in its place." It truly is a paradox. It's... You cannot describe how God does it, but He does it. So that's the main thing, that He does it. And we know that it's so.
It's incredible how that you could spin a ball in the air, it will not make one complete revolution in the same place.
E-45 Şi eu am un mic întrerupător aici, ar trebui să fie pe undeva, care cenzurează, cenzurează ce nu am vrut. Oh, aici suntem. Acesta este. Ce eu vreau pe bandă, şi ce voi nu vreţi pe bandă. Deci, fraţilor, dacă banda voastră este puţin încurcată, ei bine, să nu... Voi puteţi tăia partea aceea afară. Acum, dar înăuntru acolo, în felul acela, aşa de mulţi o ia, când Fratele Mercier şi aceia au fost singurii care au putut lua benzi, păi, eu i-aş pune să le cenzureze acolo înainte să le las să meargă. Dar în aceasta, oricine poate să le ia acum, vedeţi, oricine care vrea să le ia poate să le ia. Şi astfel eu-eu trebuie să le cenzurez însumi, de la acest întrerupător chiar aici, ce nu vreau să spun, să las să meargă afară pe benzi.
E-96 I was thinking here sometime ago when I was in the desert. And one of these little old jumping cactuses that the acids in your blood will draw right to you, one of those fellows jumped onto me. And you can't pick it off; you have to take something and rake it off. And it's got little burrs on it. And no matter how well you sharpen a needle, a needle will be blunt on the end; a perfect sharpness of a needle will be as perfect as you could get it, it'll be blunt to one of those jumping cactuses. And yet it is a leaf itself rolled down tight. How could it be that nature could roll a leaf tighter and sharper on the point, than a fine machine could grind one? And yet, plumb down to the end of that point is little fishhook burrs like that, little burrs to keep it and to hold itself in as it goes. Oh, a paradox, right, to science... It's incredible, but it's true.
E-46 Căci, există unele lucruri care vi le pot spune toate aici, care desigur nu aş vrea să iese afară cu oamenii. Căci, lăsaţi-i în pace. Dacă orbul conduce orbul, ei toţi cad în groapă, oricum, vedeţi. Astfel, doar să nu-i ofensaţi. Cum a spus Isus, "Nu-i ofensaţi pe acei Farisei." A zis, "Dacă ei vor ceva, dacă vor ceva bani ca tribut, mergeţi jos şi aruncaţi undiţa în mare, şi prindeţi primul peşte, şi luaţi-i moneda din gură, şi mergeţi şi plătiţi-le." A zis, "Să nu, să nu-i ofensaţi, doar lăsaţi-i în pace."
E-97 I would like for someone to explain this. I could not tell you exactly the miles, or how many miles science says that the moon is from the earth. But how could that moon, I would say, standing millions and millions of miles away from the earth, and yet controls that tide of the sea. What does it? How can it be done? It's a paradox, but yet we look and see that it's done. It happens. The moon controls the tides. When the moon rocks out like this from the earth, the tide goes with it. And God has put the moon over the tides and set the boundaries, and they cannot pass that boundary where God drawed a line, and said, "See, you can come this close, but you cannot take the rest of it, for I've put My guard over you."
E-47 Dar în toată viaţa mea, de când am fost un băieţaş, eu am... Domnul întotdeauna mi-a dat viziuni, cu care noi suntem familiarizaţi aici la biserică şi, eu sunt sigur, în ţară unde aceste benzi vor circula de asemenea, despre viziuni. Şi cu această Biblie deschisă înaintea mea, şi înaintea lui Dumnezeu Care eu stau, eu niciodată nu am ştiut de una din ele să greşească. Ele au fost întotdeauna perfecte.
E-98 That moon, millions of miles from the earth, calls to that sea, and it sets its boundaries and controls it: incredible. What is on that moon? When just a few miles off the earth, all gravitation, all air, everything else leaves, goes out into space where there's not even air, for millions and millions and multiplied millions of miles, yet, it controls it. Said, "You can go so far, but you can't go no farther, for I'm the guard of God. I'm the watchdog that sets here, and you cannot pass these boundaries." Explain that. That's a paradox how that God does that, but yet He does it. It cannot be explained.
E-48 Şi eu am avut o viziune cu câteva săptămâni în urmă, vreo trei săptămâni acum, marţia aceasta care vine; aceea m-a dus pe genunchi, şi afară în pustie, să postesc şi să mă rog. Şi m-am îmbrăcat (fiindcă este frig) haine groase izolate dedesubt, aşa ca eu... să le folosesc la excursiile de vânătoare, aşa ca să nu îngheţ, pe acolo în peştera mea şi în pădure. Şi m-am dus sus, fără...
E-99 We got wintertime, snow on the ground, cold, ground's freezing. A little seed, and in that little seed is a germ of life, and that little seed will freeze, and burst open, and the pulp will run out of it; and that germ of life will be laying in the dust, in a frozen sheet of ice that would kill any life. How is it preserved and then comes again in the springtime? Couldn't explain that, could we? It's a paradox.
E-49 Cineva a zis, "Bine, Frate Branham, te-ai dus sus să cauţi? Tu arfi trebuit să mergi sus să cauţi o viziune de la Domnul."
E-100 We take Hebrews the 11th chapter and the 3rd verse; we understand there that the Bible says, Paul speaking, that the world was framed and put together by the Word of God: a paradox, that a--a Word could speak and out of that Word would--would form material things, so that things that do appear was made out of things that does not appear. Things that we see was the spoken Word of God. The earth is the Word of God. The trees are a Word of God. Why would we be afraid to trust One that's given such a Word with such power and authority? Why would we be afraid to take that Word to ourselves and apply It to our ownself? It shows where we have fallen in unbelief. It's the Word, God's Word, a paradox, truly a paradox, God's Word.
E-50 Am zis, "Nu, tu nu mergi... Tu nu o faci în felul acela. Tu nu poţi trage nimic din Dumnezeu."
E-101 Also I would like to show a paradox right quick, and that's when God called Abraham and told him when he was a hundred years old and Sarah was ninety, forty years apast the time of menopause for her... And Abraham, whose life was as good as dead; and Sarah, who was barren to begin with, and her womb as good as dead, and yet God said that He'd bring through them a child. That's a paradox. Ask the doctor if a woman a hundred years old could raise a baby, have a baby. It's impossible; it's incredible; but she did it because God said she would do it.
It's an incredible thing to think that a Man could set with His back turned to a tent, a Stranger with dust on His clothes, and tell a woman, who was in the back of the tent, what she was thinking about. A paradox, incredible, but yet it's true.
E-51 Vedeţi, acela-i motivul că oamenii continuă să zică, în interviuri, zicând, "Întreabă pe Domnul. Doar stai cu aceasta! Doar stai cu aceasta!"
E-103 It was incredible when Abraham taken Isaac to the top of the mountain, his only begotten son, and took him up to the top of the mountain to offer him up as a sacrifice. And when he got to the top of the mountain, and laid Isaac on the wood, and was ready to take his life, and when he was coming down with his hand, Something caught his hand. And there was a ram hooked by its horns in the wilderness on top of the mountain. A paradox. Where'd the ram come from? How could it be a hundred miles from civilization without being killed, with lions and--and jackals, and wild dogs, and beasts, and things? Where did it come from? How did it get there, and up on top of the mountain where there's no water? Why wasn't it there when he picked up the rocks? He called the name Jehovah-Jireh, "the Lord's provided Himself a sacrifice." Incredible but yet is so true, for He is Jehovah-Jireh. Incredible things to our knowledge and science, but yet it is true: a great paradox.
It was a paradox, and will be, when Jesus, Mark 11:22 and 23, when He said, "If you say to this mountain, 'Be moved,' and don't doubt in your heart, but believe that what you have said will come to pass, you can have what you've said." It's incredible, but it's true. It's a paradox.
E-52 Eu am avut un cuvânt de la Domnul să-l duc la Fratele Neville, despre a profeţii peste fiecare care vine pe la acest altar aici. Dumnezeu i-a spus, într-adevăr l-a chemat jos despre aceasta, vedeţi. Să nu faceţi asta, voi îl împingeţi în fire şi atunci veţi avea un profet fals. Vedeţi? Vedeţi, lăsaţi-l să facă întocmai cum Duhul îl călăuzeşte să facă. Vedeţi?
E-105 May I stop here to say, yonder in that woods, setting by the side of that tree that morning, no squirrels in the woods, but when a Voice spoke and said, "Say where they'll be"...
And there, so help me, if I die before I finish this message, pointing my finger to a bare-limbed walnut tree, said, "He'll sit right there." And there he was: incredible, but true!
He said, "Where will the next one be?"
I said, "Over in that bunch of clumps of stuff," and I never took my finger down till there he was.
"Where will the next one be?"
"Out on that snag out over that field." And there he was. It's incredible.
E-53 Să nu, nu încercaţi să trageţi nimic din Dumnezeu, căci voi nu o puteţi face. El va vorbi numai... Ca Balaam, profetul plătit, a zis, "Eu pot vorbi numai ce îmi pune Dumnezeu în gură. Sau altfel, eu nu o pot spune."
E-109 I asked my wife, the other morning. I said, "Honey, have I lost my senses? Am I becoming a madman? What's the matter with me? Why do I say the things I do? What do I do the things I do for? What makes me?" I love people, and yet just rip them apart. And I fast and pray to get a--rid of it; and the more I fast and pray, the worse it comes. Incredible, but it's true; it's true.
E-54 Şi aceea este acelaşi lucru, mie-mi place acest sistem care- 1 au acum, aşa ca eu să pot afla ce, doar ce ar avea Domnul să facem. Aceea este foarte bine.
E-110 I seen a woman raise her hand just then, back in the building, praising the Lord. It was Hattie Wright, setting down there. When, she had two boys, if they'll excuse me in saying this, renegades, boys of the world. That little woman setting there that day, a widow... And I said, "Hattie, the Lord God... you've said the right thing. He provided those squirrels. He's Jehovah-Jireh."
She said, "That's nothing but the truth of God." Oh, she said the right thing. It seems incredible that a human being could speak a word...
E-55 Dar Isus s-a dus în pustie, să postească, după ce Duhul Sfânt a venit peste El. "Ioan a mărturisit, văzând Duhul lui Dumnezeu venind peste El." Şi El a fost umplut cu Puterea lui Dumnezeu, Dumnezeu în El, şi atunci El a mers în pustie să postească, după aceea. Nu înainte, ca Duhul Sfânt să vină peste El, ci El a mers şi a postit după ce Duhul Sfânt a venit peste El. Vedeţi?
E-112 As Brother Booth told you. As dirty and filthy as we are, Who is He that sets back yonder beyond the moon and stars, and all space and time and eternity? As even Booth said it, and I read the same thing the other day, reading Irenaeus, that even the Angels are dirty in His sight. Who are we?
But a woman said the right thing, that calls the heart of Jehovah. Said, "Ask her what she wants, and then give it to her." Amen. Incredible, but true. Right here now and in our sight is visible evidence; she asked for her boys' souls to be Christians. God gave her her desire. Incredible. That was more of a miracle than healing a sick person. That's changing a man's life, soul, body, and all he is. It changed his makeup. Incredible, but true. It was a paradox. We see it everywhere.
E-56 Şi acum, în viziune, eu aş putea spune aceasta. Eu am menţionat-o odată. Eu urma să o tai jos de pe bandă, dar eu cred că doar o voi lăsa pe ea. Eu...
E-114 Paradox in Noah's time. When, Noah, a man, just an ordinary man; he became a prophet, or was a prophet of the Lord, perhaps farming. God told him, "Prepare for rain to come from heaven," when there was no rain. There'd never been no rain. There's no way to get rain up there. It had never rained on the earth. There was no seas; there was no waters, but yet God told him to make an ark for the saving of his house. And God brought the rain down. It was a paradox. Unscientific, but (what?) it was a paradox anyhow. Yes.
E-57 Era în jur de ora trei dimineaţa, eu presupun. Eu m-am sculat, şi m-am uitat unde, în faţa mea, şi eu veneam jos la Iordan. Se părea că eu stăteam pe harta Palestinei, şi veneam în jos la Iordan. Şi se părea că puteam să aud cântarea, "Eu merg jos la Iordan," cineva a cântat-o. Şi aşa cum mă apropiam de râu, m-am uitat înapoi şi am văzut pe ce cale am venit, şi eu eram la două treimi din cale acolo, spre Iordan. Şi m-am uitat peste Iordan, şi am zis, "Oh, laudă lui Dumnezeu, doar de partea cealaltă este unde stau toate promisiunile! Fiecare promisiune stă în Ţara promisă."
E-115 It was a paradox when the Hebrew children that had decided they'd stay with God's Word, regardless of what happened, that the king built the furnace seven times hotter than it ever had been het, and throwed those men in there, when the intense heat of the--of the furnace killed the men who walked up the gangplank with them to the mouth of the furnace; they died. But yet those men walked in that furnace for perhaps three hours. There would be no more even dust of them, for the human life that was in them would've perished. If it made one human life perish by coming close to it, what would it do another human life? But they throwed them in there, and let's say three hours; it might've been five.
E-58 Şi apoi mi-am revenit, şi m-am gândit, "Aş fi putut eu posibil am... se poate că am visat, căci este timpul nopţii?" Vedeţi, o viziune este ceva care tu o vezi cu ochii deschişi, întocmai ca un vis, tu te uiţi chiar la ea. Şi eşti-eşti conştient că stai ca aici pe platformă, şi tu eşti-tu stai aici, dar totuşi tu se pare că eşti într-un vis. Acolo-i... Tu nu o poţi explica, nu este nici o cale să o faci. Vedeţi, aceasta-i lucrarea lui Dumnezeu. Şi căile lui Dumnezeu sunt inexplicabile. Ele trebuie să fie acceptate prin credinţă.
E-116 He might've went and had lunch, and come back, said, "Open up the furnace door. There won't even be dust of them fellows left." But when he opened the door, there they were, unharmed, walking around in the fire: incredible, but true. Why? He said, "How many did you put in?"
They said, "We have put three in."
He said, "I see four." That's what made the paradox. "And that One looks like the son of the gods." He wasn't a son of the gods; He was the Son of God. They were heathens. Oh, God and His great Word.
E-59 Apoi aşa cum stau acolo puţin, la o parte de acest scaun, atunci, dintr-o dată, iată că vine iarăşi înapoi. Apoi am ştiut atunci că aceasta era o viziune. Şi apoi când am venit în viziune din nou, se părea că am fost înălţat sus şi şedeam pe o-o şosea, o şosea îngustă, cu ceva frate. Eu nu am ştiut cine era fratele. M¬am uitat în jur, şi am zis, "Acum eu sunt sigur şi ştiu că aceasta este o viziune, Domnul Dumnezeu este aici." Şi se părea că toţi se temeau. Am zis, "De ce le este la toţi aşa de teamă?"
E-118 There come a time when God's army had got cowardly and was afraid of a man, and that stood on the side of a hill. When they let one man that was three times any of their size, stand out on the side of a hill, and say, "Now, you trust in a real God, you say. Well, one of you fellows come out and fight me, and we won't--we won't have any bloodshed." The enemy of God had backed the church of God against the hillside, and they were taking it. They were afraid. They were cowards.
And in the camp come a little bitty fellow, little sheepskin wrapped around him, a shepherd's coat; the smallest man in the whole army, and not even a soldier. But it was a paradox, when God took that one man, that one little unconcerned fellow. The Bible said he was ruddy. That one little man put the whole army of the enemy to flight. That was a paradox. Looks like God would've give that great marching army enough courage to go fight. They were servants of God, why not go fight the battle of God? That's God's enemy; take it. Looks like He would've give them courage. But God took one little individual.
E-60 Şi un glas a venit şi a zis, "Există un astfel de pericol în zilele acestea. Există un lucru mare hidos care-i moarte când vă loveşte."
E-120 And remember another paradox, he never took a sword. Saul tried to put his armor on him, tried to put a sword in his hand. The poor little fellow couldn't hold it up. And he took a slingshot, a little rubber or a little leather, with two pieces of string wrapped on it. And he defeated the whole army of the enemy and put them to rout. It was a paradox, how that one little boy could put a army to running.
It's a paradox. Sure. God does it. He's just full of it. Sure, He is. That's what He does. That's His way of doing it. Yes, sir.
E-61 Şi am auzit buruienile zdrobite jos, şi m-am uitat, şi aici venea un şarpe monstru uriaş târându-se prin buruieni. M-am gândit, "Acum, ştiind că aceasta este viziune, atunci eu voi vedea ce este acest-acest animal sau fiară." Şi el s-a târât sus pe şosea. Şi imediat ce l-am avut în vedere, am ştiut că era un mamba. Acum, un mamba este un şarpe African, care are cea mai mortală muşcătură dintre toate ce există. Nu există nimic aşa de otrăvitor ca mamba. Şi şarpele, desigur, reprezintă păcat, moarte. Vedeţi? Şi acolo este... Noi avem în această ţară, şarpele cu clopoţei, şi copperhead, şi cottonmouth mocasin, mulţi dintre şerpii aceia, care, dacă eşti cu sănătatea şubredă şi unul te-ar muşca, acesta poate te va ucide, numai dacă nu primeşti vreun fel de ajutor imediat.
E-122 It was a paradox when Egypt had a great army that they had. The whole world was conquered. They had every nation under their hands. And when God decided to destroy that army, destroy that nation, looked like He would've raised up some Amorite army, or some great army somewhere, and would've sent them down there with better equipment; or put an consolidation of all the denominations together to go down and to fight together, so he'd get full cooperation. But God used a paradox. He took an old man eighty years old, and never put a sword in his hand, but an old crooked stick that sunk Egypt in the bottom of the dead sea. Incredible, what God can do, but that's the way He does it. He uses paradox to do it. See, He brings it to a paradox, a crooked stick of a shepherd instead of a marching army to defeat a--a nation that ruled the world.
Oh, the only thing God's waiting on now, I believe... Russia don't mean nothing to God. He wants to get one man. He don't have to have big organizations. He don't have to have big denominations. He wants to get one man that He can wrap His Spirit into him. That'll tell the rest of it; there will be another paradox. Until He can get someone completely surrendered, that will do that... That's the way God does His work; He uses paradoxes.
E-62 Şi apoi-apoi noi mergem în Africa şi India, şi noi aflăm cobra. Există o cobră neagră, el este un şarpe rău, el are o muşcătură de moarte, de asemenea. Şi acolo este cobra galbenă, care este mult mai departe de el. Şi cobra galbenă, pacientul moare cu o moarte aşa de oribilă, el moare de sufocare. El-el paralizează sistemul respirator. Şi ei-ei nu pot respira, ei doar îşi deschid gura şi gâfâie, şi încearcă să, şi mor în felul acela. Şi acela era felul de şarpe care era doar la o palmă de al prinde pe Billy Paul, când am lovit şarpele, în Africa.
E-124 It was a paradox when a great soldier of--of God by the name of Jehoshaphat stood in the gates with a backslidden man by the name of Ahab, and said, "Before we go to this battle, is not it a good thing that we consult the Lord?" Now, if that man's heart is hungry to know the will of God, there's got to be a will of God somewhere.
Not always in the multitude of counsel is safety. Ahab says, "I've got all my ministers. They're all prophets. I'll call them up here. And you know, if I bring out four hundred prophets, we'll find the Word of the Lord." Not always you do, not always.
If it's not with the Word, then stay away from it. I don't care how many's there. Stay with that Word. God can't take that Word back.
Now, he brought them all out there, and they all prophesied with one accord that, "The Lord was with them. Go up."
But yes there was something wasn't right. And that man of God knowed that wasn't right. He said, "Haven't you got one more, just another one, somewhere?"
"Oh," said, "we got one, but I hate him."
Said, "Don't let the king say so."
E-63 Şi atunci-atunci vine mamba, el este moarte. Doar când el... El este aşa de rapid tu nu-l poţi vedea. El merge peste vârful buruienilor şi se aruncă cu partea din spate a cozii. Doar, "whoosh," şi este dus! Te loveşte în faţă, de obicei. Se ridică în sus şi loveşte tare. Şi, când el te loveşte, tu doar mai ai câteva răsuflări până eşti terminat. Se întoarce foarte... Nu numai că paralizează, intră în cursul sângelui, ia nervii, totul, tu doar mori chiar în câteva secunde. Acei băieţi băştinaşi şi băieţi urmăritori, voi puteţi spune, "rnamba," şi ei îşi vor lovi capetele împreună, strigă, căci este-este moarte doar în câteva secunde, vedeţi, când unul te loveşte.
E-129 God chose one illiterate boy, a little renegade to the nation, a despised and rejected one, to bring His message to the hungry-hearted. And instead of the--all the denominations together speaking with one accord in union, God brought one person: a paradox. But the man had the Truth. And it proved to be the Truth, because he was with the Word. It was a paradox, exactly.
Now, you say, "You mean you disagree with all this, and that, and that?" If it's not with the Word, I disagree with it. That's right. God's Word will never fail.
Talking with a priest, not long ago, he said, "Mr. Branham, you are trying to argue a point from a Bible." Said, "We believe the church, nothing with that. We believe the church, what the church says. God is in His church."
I said, "God is in His Word. And He is the Word." That's right, the Word.
E-64 Şi aici era el, pe şosea. M-am gândit, "Ei bine, aceasta este." Astfel m-am uitat la el. Şi el se uita mânios la mine, şi şi-a lins limba, şi aici a venit. Dar când a ajuns chiar aproape de mine... El alerga sus repede, şi apoi devenea din ce în ce mai încet, şi doar tremura şi s-a oprit, şi atunci ceva îl ţinea departe. El nu mă putea muşca. Şi el se întorcea în jur de partea cealaltă, şi a încercat să se apropie din partea aceasta. Şi el mergea înapoi şi lua un start, şi şuiera chiar spre mine, devenea din ce în ce mai încet, şi apoi la o oprire, şi apoi se scutura în acel fel şi se mişca înapoi. El nu mă putea lovi.
E-133 That's the reason Micaiah took the Word. And God used a paradox to put every denomination to shame and brought to pass the Word of the servant of God: one man, despised, rejected, hated. What? Hated by his own people. Now, he wasn't a communist, or he wasn't something else. Let's say he was Pentecostal, and the Pentecostal groups hated him. They didn't like him. They had nothing to do with him. But he had the Word of God. God made a paradox out of it.
"Why wouldn't He, if all these other fellows are prophets and ministers, and so forth, why can't, in all this whole big group, decide something better than one person? Seem unreasonable that God would just make one man's Word right, than the rest of them."
E-65 Apoi el s-a întors şi s-a uitat la prietenul meu, şi a plecat departe după prietenul meu. Şi l-am văzut pe prietenul meu doar sărind sus în aer, şi peste el şi peste el şi peste el, încercând, şi lucrul lovea spre el. M-am gândit, "Oh, dacă acesta îl loveşte vreodată, va fi o moarte instantanee." Nu-i de mirare că fiecare este aşa de speriat, căci când acest lucru te loveşte este o moarte instantanee." Şi-şi el doar lovea spre el în felul acela, şi eu mi¬am aruncat mâinile în sus, am zis, "O Dumnezeule, ai milă de fratele meu!" Am zis, "Dacă şarpele acela îl loveşte odată, îl va omorî."
E-135 Because that man's word was God's Word. That's the reason God brought the thing to pass, because the man was with God's Word. The others were prophesying a lie. Yes, it was a paradox when God took one little fellow's Word, and made it true, because it was His Word. God has to stand by His Word, not the council's word. But God's Word, that's who He stands by.
He took Micaiah instead of a well-trained school of ministers, renown men. Nothing against them, they were great men. They were men who believed in not another God; they believed in the same God Micaiah believed in. But they act like they believed in It, but wouldn't take His Word because they wanted to be popular. They wanted to find favor with the king. And their blindness overlooked the true Word of God. How could God bless what He had cursed?
E-66 Şi chiar atunci şarpele s-a întors la mine când am zis aceea, şi s-a uitat la mine din nou. Şi un Glas a venit de deasupra mea, şi a zis, "Ţi s-a dat putere să-l legi, pe cel mai rău, sau oricare."
Şi am zis, "Bine, Dumnezeule, ce trebuie să fac?"
E-137 You ladies and men both, don't think that I do this to be nasty; I do it to be honest. That's the reason. How can I say that women should have--all right, let them cut their hairs off, and things like that; wear, their clothes, that ain't got nothing to do with it? God's Word says it does. She's shameful and disgraceful as long as she does it, and God will never deal with her. I don't care how much she speaks in tongues, or jumps, or shouts, she's not got anywhere with God yet. That's the Word of the Lord.
Men, you who can't rule your own house, and then try to be preachers and deacons? How are you fit to be a preacher in the pulpit to lead the Church of the living God, and divide for them their inheritance, when, you think more of your meal ticket and the offering that comes in than you do the Word of God, and ashamed to say it before the women, afraid you won't be popular. God have mercy on your sinful soul. Speak the Word of God in truth.
E-67 El a zis, "Există un singur lucru ce trebuie să faci, tu trebuie să fii mai sincer. Vezi, tu trebuie să fii mai sincer."
E-139 John said, "The axe is laid at the root of the tree." And the axe is the Word of God. "Every tree that don't bring forth the right fruit, hew it down and cast it into the fire." God, bring us another paradox.
Why did God take John the Baptist, as I was just speaking of, instead of His well-trained priests of that day? He took a man that never went to school a day in his life. So we understand that John went into the wilderness, the age of nine years old, and was alone with God.
E-68 Am zis, "Bine, Dumnezeule, iartă-mă pentru nesinceritatea mea, şi lasă-mă să am sinceritate." Şi când mi-am ridicat mâinile spre El din nou, acolo era un mare Ceva care a venit peste mine, doar m-a înălţat, se părea că tot trupul meu a fost încărcat cu Ceva.
E-141 A few days ago in reading of the Nicene Council... That was a long time after the death of the last apostle, Saint John. When those men come up there to that Nicaea Council, some of those old brothers embarrassed the rest of them. They come there, dressed in sheepskins; upon those robed emperors, like Constantine and the bishops of Rome. Old sheepskins wrapped around them, and lived in the wilderness on herbs, but they were prophets of the Lord. The little church, the Greek side went on; the Roman side went back. But it goes to show, when you compromise, you can't be a servant of Christ.
E-69 Şi m-am uitat la şarpe. Şi atunci el a pornit spre mine, şi el nu o putea face, chiar. Şi am zis, "Satan, în Numele Domnului Isus Cristos, eu te leg." Şi şarpele, un fum albastru a ieşit din el, şi el s-a încolăcit şi a făcut semnul acela ca un S, S mare făcut invers, un semn şi. [& - Ed.] Şi înseamnă "leagă-l pe acesta sau orice de sub el," căci el a fost cel mai rău. Fum albastru a ieşit din el, şi coada lui s-a sugrumat pe sine la moarte în jurul capului lui, când el a făcut acest S invers, acela şi semnul (ca o conjuncţie, vedeţi) la sugrumat de moarte. Şi fratele a fost liber.
E-142 John... In that day the church was very orthodoxy; they had the priests, the well-trained men. But God chose the man that had no education at all, and took him out of the wilderness, with a piece of sheepskin wrapped around him, and his whiskers all burred out, his hair hanging over his neck: no pulpit to preach from, no church to invite him. But he probably stood in mud, half to his knees, and preached, "The Kingdom of God is at hand." God chose that man.
E-70 Şi eu am mers acolo şi l-am zdrobit. Am zis, "Acum eu trebuie să aflu despre aceasta, pentru că este o viziune." Şi eu am lovit pe-pe acel lucru, şi el s-a transformat aşa, arăta ca un mâner, un mâner de pahar pe un ulcior, şi doar l-a făcut cristal solid. Şi am zis, "Gândiţi-vă la aceea, ce repede! Acel fum albastru era viaţă. Şi totul l-a părăsit, toate elementele, şi este transformat în sticlă."
E-143 When Jesus said, "Who did you go out to see, a man that can speak at all the schools, a man that's finely robed, and so forth?" He said, "They're in kings' palaces." Said, "What'd you go to see, a prophet?" He said, "More than a prophet. This is who the prophet spoke of would come, 'I send My messenger before My face.'" He was the--the angel of the covenant. He was the--the great forerunner.
E-71 Şi chiar atunci un Glas a venit din nou, şi a zis, "Tu poţi să- 1 dezlegi, de asemenea."
E-144 But it was a paradox, how God... Why didn't he come down to that big school up there at Jerusalem? Why didn't He come to Caiaphas, the high priest? Why did He not come to some of those great, trained men, who had been trained from childhood, and their fathers had been trained before them, and their fathers before them, for generation after generation after generation, trained and schooled, fine, high-cultured, educated? And then pick an old man out in the wilderness that never had a day's schooling in his life, and set him out there on the Jordan, and said, "The--this is him." A paradox, exactly. Incredible, but yet it was true. God did it.
E-72 Aşa că am zis, "Atunci, Satan, ca eu să pot şti, eu te dezleg." Şi când s-a făcut, el a început să vină din nou la viaţă, unduindu-se. Şi am zis, "Eu te leg înapoi, în Numele lui Isus Cristos." Şi când s-a făcut, fumul a ieşit din el din nou, şi el s-a sugrumat drept înapoi din nou şi s-a transformat în cristal.
E-145 The virgin birth of our Lord, incredible, for a woman to bring a child without knowing a man. God did it. God did it. See, it's a paradox. Took a little old woman down there, a little old girl, engaged to some man about forty-five years old, she herself was about sixteen or eighteen, and engaged to this man who was a widower of four children. And then took this woman and overshadowed her by the Holy Spirit, and conceived in her womb the body that tabernacled Almighty God: a paradox.
E-73 Şi atunci când el a făcut aşa, Glasul acela a zis, "Acum tu trebuie să fii mai sincer decât cum eşti, să faci aceasta." Atunci aceasta m-a părăsit, şi eu stăteam în cameră.
E-146 How that heaven can't hold Him. Earth is His footstool, heavens is His throne, and yet could bring the Fullness of the Godhead bodily, and embody It into a Man. Oh. When you can measure for hundreds of billions of miles into aeons of time, and never measure God; and yet a little baby, laying in a manger, contained the Fullness of His Godhead bodily. Jehovah, a paradox. That great God, Who sets back yonder, to control a hundred million suns shining on planets, Who never begin and never ended, and would embody Himself in a manured stable...
And then we get out and dance and drink, and carry on in a celebration. It's not a celebration; it's a worship. We celebrate Christmas. How that God did that in order He could die to take the place of a sinner.
E-74 După câteva momente, am auzit un ceas pornind, şi soţia mea s-a... se scula. Copiii, voi ştiţi cum este, eu presupun, la casa voastră, unul, "Ce voi purta astăzi, mamă? Unde, unde îmi sunt cărţile? Şi ce am făcut eu?" Voi ştiţi. Voi, întocmai ca orice casă, voi nu vă puteţi auzi gândind, cu greu, căci ei toţi încearcă să se pregătească deodată.
E-148 It was a paradox when a little, curly-headed boy, little stoop-shouldered fellow; he probably wasn't five-foot tall; and he had seven locks hanging down around his head, a little sissy. And he was on his road down one day to see his girlfriend, and a lion roared against him.
Did anybody ever hear a real lion roar? You probably have in these cages and things around here. But I want to tell you, they're just meowing then. You ought to hear a wild one really roar. The rocks will fall off the hill a half a mile away; pebbles will roll down the hill; it just vibrates the ground so. Where that roar comes from, I don't know.
E-75 Şi-şi astfel eu m-am strecurat în camera de zi, şi m-am pus pe genunchi, şi am zis, "Doamne Isuse, eu nu ştiu aceste lucruri. Şi ce trebuie eu să fac? Şi copiii mă vor chema să-i duc la şcoală în câteva momente. Ce trebuie să fac?" Şi m-am uitat în jur, şi Biblia mea stătea acolo, şi am zis, "Doamne, dacă Tu mă vei ierta..." Eu nu cred în a deschide doar Scriptura, şi a lua ceva din Biblie şi să zică aceea, dar, există timpuri când Dumnezeu vă poate mângâia printr-un astfel de lucru. Şi am zis, "Doamne, în acest caz de urgenţă chiar acum, înainte ca Duhul Tău să plece. Şi eu-eu nu ştiu ce să fac. Copiii vor fi o oră, încă, înainte de a pleca. Vrei Tu doar să-mi arăţi? Dacă aceea era ceva care Tu încerci să aduci la mine, Tată Ceresc, atunci lasă-mă să ştiu."
E-150 Oh, I seen one one day; he was hanging his head down, a big old yellow-mane lion roared at a black one, because a black-mane, because he'd picked up a piece of meat. He left it laying there, and he just as much as said, "Now, you leave that alone, I'm going down to get a drink of water." And he went down to lap the water. When he come back, this black-mane had been licking on it. The old pappy just stopped, put his head down, and he let out a belch, and, I say, that the rocks rolled off the hill. Oh, my. He'd shake the city if he roared like that here. A roar of the lion, oh, he is ferocious.
And that roar run out against this little curly-headed shrimp, we'd call him, and then something happened. That little shrimp walks over, and gets him by the mouth, and puts one hand down this a way and one in that way, not nervously, and just pulls him apart and lays him down there. That's a paradox. What caused it? If you'll notice the reading just before it, "And (the conjunction) the Spirit of the Lord came upon him." That's what made the difference. And he slew the lion.
E-76 Şi am luat această Biblie şi doar am deschis-o aşa, şi degetul meu era la 1 Corinteni, al 5-lea capitol, al 8-lea verset, când ceva se citeşte ceva în felul acesta. "Când voi veniţi..." Eu îmi planificam să iau un post, pentru Domnul. Eu i-am spus Lui că mă voi duce afară să postesc. A zis, "Când veniţi la acest ospăţ..." Care, un post în trup este un ospăţ cu Domnul. Noi ştim asta. "Astfel când voi veniţi la acest ospăţ, să nu veniţi cu aluatul vechi sau aluatul răutăţii, şi aşa mai departe; ci să veniţi cu pâinea nedospită a sincerităţii şi a adevărului," tocmai exact ce mi-a spus El în viziune. "Veniţi... "Dumnezeu este Judecătorul meu solemn. "Veniţi cu pâinea nedospită a sincerităţii şi a adevărului," acela este Cuvântul. Atunci am văzut ce a vrut El să spună. Aşa cum El...
E-152 Then one day some Philistines came after him. He was unarmed. There was a thousand of them. They had long spears and big shields, and that's like a door in front of you, like that, the shields. Just think of a great big brass shield now, all the way in front of you, with helmets of brass on, big coats of brass, and all over their shins and everything with brass; great, big long spears, long as them out to that pole there, maybe fifteen, twenty feet long, big brass heads on them like that, sharp as a razor. And they found this little curly-headed shrimp coming down from Palestine to visit some girlfriend of his down there. So they said, "There's that little fellow. Let's go take him." One man could've took him by the end of that spear, just lifted him up and shook him a little bit, and he'd a-fell right down to his hand, down to the hilt on the spear. Why, he's just a little bitty old guy.
E-77 Cu ani în urmă, când am văzut Biblia venind jos, eu o am scrisă chiar aici, venind jos; şi o mână a venit din Cer şi a indicat jos spre Iosua, şi a citit primele nouă versete, şi s-a oprit acolo. Acela-i, Iosua venind în pustie, dar niciodată nu a făcut... el era gata să ... Când el s-a apropiat de Iordan, Dumnezeu l-a chemat afară, a zis, "Astăzi Eu voi începe să te măresc înaintea poporului." Şi atunci el a trecut copiii lui Israel dincolo de Iordan, la ţara unde ... le-a dat, le-a împărţit, ţara promisă.
E-153 Some people, the artists, try to draw Samson with--with shoulders he couldn't walked in this Tabernacle. Well, that wouldn't be no mystery, that he--a man that size. Samson was just a little bitty old thing, but the Spirit of the Lord's what was big. See? He takes the... It--it--it's dishonoring the Scripture to say he was a man that size.
God always takes the foolish and ignorant things to--like that, to do His work with. You see? He takes something that's nothing.
E-78 Am mers la pădure, şi m-am rugat şi m-am rugat, şi am postit. Şi, acum, am mers înapoi la pomul acela unde am întâlnit, unde au fost veveriţele acelea, de care noi am auzit în alte Mesaje, vedeţi, unde erau veveriţele acelea. Şi stând acolo, pe la ora trei sau patru dimineaţa, după ce am bâjbâit printre arbuşti cu ce lumină puteam să văd, să ajung la pomul acela, venind devreme căci am fost călăuzit acolo. Şi atunci l-am întâlnit pe El. Dumnezeule, ajută-mă să trăiesc totdeauna devotat!
E-155 So this little fellow was standing out there, and all at once here come these Philistines and surrounded him to kill him. And he took the jawbone of a mule that was laying there, a wild one, a little donkey, picked up the jawbone of that mule, and the Spirit of the Lord came on him. And there was a paradox, how that he beat down with the jaw bone of a mule, through that half-inch-thick helmet over the top of the heads with the jaw bone of a mule. Why, the first, that old dry jawbone laying there, the first lick he would've hit it, it'd bursted into a thousand pieces, over the top of one of those helmets or those big shields. When a thousand rushed in upon him, and he beat every one of them to death: paradox. That was when the Spirit of God come upon him.
Oh, if we could only be jawbones in the hand of God, there'd be another paradox. Yes, it was.
E-79 Eu îmi voi citi textul acum. Eu am luat pentru un text în această dimineaţă, l-am scris aici jos pe undeva (oh, iată-l aici), Iosua, în Cartea lui Iosua, al 10-lea capitol. Către voi care urmează să citiţi după mine, sau, al 10-lea capitol şi al 12-lea verset. Şi eu am doar o oră.
E-157 It was a paradox when Jesus our Lord took five biscuits and two little fish, and broke them, and fed five thousand, and taken up baskets full of remainings, little parcels that some of them didn't eat. They lay four or five fish down at this table, and four or five loaves of bread, and then they'd go over here and lay four or five loaves of bread. And some of them couldn't even eat it all, just left them laying there. So they picked them up, baskets full of them. Oh. See? How did He do it? It's incredible that a Man could take five biscuits and two little fishes, and feed five thousand, and take up seven baskets full, left over. It's incredible, but He did it. Why? It was God. It was a paradox. It's incredible, but He did it.
E-80 Şi apoi, mă gândesc, eu nu sunt sigur, dar eu cred că Billy a zis că el a dat cartonaşe de rugăciune în această dimineaţă. A zis, "Nu erau prea mulţi, ci doar câţiva oameni au vrut să se facă rugăciune pentru ei." Şi oricare aveţi cartonaşe de rugăciune, ridicaţi-vă mâna acum. Aşa este. Ei bine, în ordine, este bine. În ordine.
Acum al 12-lea verset din al 10-lea capitol din Iosua.
E-158 It was incredible, and never before or after, on a stormy sea and the waves so high till it was sinking the ship, when a Man come walking down across those waves. I can just see every time the--the great big whitecap comes around Him, just bursts and falls down towards the bottom, and He walks right on just like He was on a piece of concrete. Walking upon the sea in time of a storm, let science figure that one out. What held Him up there? What kept Him on that sea, when it's a half a mile deep right in there? When those great waves, many times bigger than this Tabernacle, splashing, why, why, it filled the little boat and waterlogged it. It was wet inside and out, and it was sinking, the mast poles had broke down, and the oars was gone, and all hopes of being saved was gone. And here come Somebody walking on the water. A paradox, sure, incredible, cannot be explained, but He did it. Oh, yes. He did it, come walking on the water. It's incredible that this same One... O God, I hope this drives home.
E-81 Şi acum, amintiţi-vă acum, în viitor, duminica următoare aş vrea să vorbesc despre Creştinism Contra Idolatrie. Şi atunci eu vă voi spune de atunci, despre dacă Domnul ne călăuzeşte înainte pentru mesajul de Crăciun, sau nu. Se pare că eu am un mesaj pe inima mea pentru popor, la Crăciun. Şi atunci eu vă voi spune de atunci.
E-159 Incredible, a real paradox, that this same One, Jesus of Nazareth, would choose a bunch of ignorant fishermen for His church, instead of the well-trained priests and denominations of that day. How that a God that had all wisdom, that could walk on the waters, that could turn water into wine, that could take five biscuits and feed five thousand people, and take up seven basketfuls left over. How that that same One, the God that sets in eternity yonder, that's so bright till the suns hide their face from Him; the very pool of wisdom and purity, and of understanding and knowledge, Supreme of the supremes, and He would come to a place where a great organization of churches had all gathered together and trained all their men, and He'd go down and pick up a bunch of dirty, stinking fishermens that couldn't even write their own name, and choose that type of men to set the Church in order for His Bride. Strange thing, isn't it? Looks like, at least, He'd took somebody was trained.
He's the Trainer. He's the One Who does it. Strange that He had did it. Instead of taking church men, He took fishermen to do it. Very odd, but that's the way He does it. It's true.
E-82 Acum începând să citim la al 12-lea verset din capitolul al 10-lea din Iosua.
Atunci Iosua a vorbit DOMNULUI în ziua când DOMNUL i-a dat pe Amoriţi înaintea copiilor lui Israel, şi el a zis în faţa lui Israel, Soare, stai liniştit deasupra Gabaonului; şi... Lună, în valea Aialonului.
Şi soarele a stat pe loc, şi luna a stat, până când poporul s-a răzbunat pe vrăjmaşii lor. Lucrul acesta nu este scris în Cartea lui Iasher? Astfel soarele a stat pe loc în mijlocul cerului, şi nu s-a grăbit să apună aproape o zi întreagă. (Ascultaţi acum.)
Nici nu a mai fost o zi ca aceea mai înainte... sau după ea, când DOMNUL să fi ascultat glasul unui om: căci DOMNUL a luptat pentru Israel.
Şi Iosua s-a întors, şi tot Israelul cu el, în tabără la Ghilgal.
E-161 It's a real paradox when God took a bunch of ignoramuses, as we would call them today, holy-rollers, poor, of this world's goods, and poured out the Holy Ghost on them in a upper room; instead of pouring It out upon the Sanhedrin Council, where all the theologians set, where all the great men was, where the head of all the churches, where the ones that had studied in the Scriptures, and had made a great school, well trained, and waiting for the coming Messiah, and knowing that they'd be the one who'd walk out and meet Him, and say, "Messiah, You came down as if on an airplane's wings; You set down here on the temple steps; we seen You come down out of heaven, from the golden corridors of heaven; now, we're all trained and ready to go to work. We got our schooling, we got our Bachelor of Art, we got our Ph.D., LL.D., and all this. We're all trained. Here we stand, ten-thousand strong. We're ready for You. Come on. We're waiting, calling, 'Come.'"
E-83 Fie ca Dumnezeu să adauge binecuvântările Lui la Cuvântul Lui. Acum eu doresc, dacă va fi voia Domnului, ca voi să zăboviţi cu mine pentru câteva minute. Eu vreau să iau un subiect, straniu, ciudat; despre citirea unei astfel de Scripturi. Aş vrea atenţia voastră şi-şi rugăciunea în timpul acestui timp. Aş vrea să iau subiectul, dintr-un cuvânt: Paradox.
E-162 But instead of that, He goes down and gets a bunch of people that didn't hardly know right hand from left (That's right.), and put them in the upper room, and poured out His Spirit (O God) upon a bunch of people like that. Instead of taking the Sanhedrin Council, He took fishermen. Isn't it strange that He didn't use their educations? It pleased God.
It seems to please God to make His own Church a paradox. The same thing He's doing right now, making a paradox out of His Church, bypassing all the great highfaluting, and all this stuff there that's so-called church. And He'll... Anybody that He can get into His hand, that'll open their eyes and see what's Truth, and test it with the Word of God in the time that we're living, and place them into the Body... A paradox. God chooses such. He makes His Church a paradox, odd people, strange people.
E-84 Şi, întâi, mi-ar place să explic poate ce este un paradox. În dicţionarul Webster, zice că un paradox înseamnă "ceva care este incredibil, dar adevărat." Acela este un paradox. Ceva care este aproape complet iraţional, nu putea fi aşa dar totuşi este, acela¬i un paradox. Acum aş vrea să zăbovesc câteva minute pe aceste cuvinte, un paradox.
E-164 All these up there in the upper room, come out there speaking in another language, staggering like drunk people, staggering and carrying on. Women, His own--own mother and all of them in the upper room, come out there, jabbering something that nobody could understand what they were doing at first. They had cloven tongues set upon them. "Cloven" means "parted." No one understood what they were doing. They was jabbering around there, and acting like they were drunk.
And there stood a bunch of people who was trained, scholars of the Gospel, theologians, but God chose, God, to take and leave them set in their ignorance, with their highly smart and educations, and come over here and picked up this bunch of guys that didn't know their abc's, and poured out His Spirit upon them, made a paradox out of them. Yes, God does that; He does that for His own purpose. He makes His Church a paradox; I believe in them. I believe it.
E-85 Acum noi avem multe lucruri la care ne-am putea referi ca paradox. Un lucru la care mi-ar place să mă refer, este, această lume însăşi este un paradox. Starea ei este un paradox.
E-166 So help me, God, I believe the Word. "Let every man's word be a lie, and This be True." What this Word says do, let's do it the way this Word says do it; no matter how funny it seems, and how odd you get to be, or anything like that. Stay with the Word. You're called old fashion; you're called this, that, or the other; what do you care anyhow? Stay with this Word. This is It, the Truth. Don't take what someone else says. Take what the Word said.
E-86 Seara trecută eu vorbeam cu fiica mea, Rebekah, care este la liceu. Şi eu studiam aici în Scriptură, şi-şi îi spuneam despre citirea acestui-acestui verset de aici. Şi ea a zis, "Tati, Iosua de fapt a oprit lumea, nu-i aşa?"
Am zis, "Eu nu ştiu ce a oprit el. El a oprit soarele."
E-167 Here sometime ago, a minister friend... I just heard this told; I believe it. One hot afternoon down in Georgia, he was visiting with this--a druggist. The old druggist was a fine old Christian brother, full of the Spirit of God. And he said, "Come in and set down, and let's have a--a coke." They was setting there drinking their coke. He said, "I want to say something to you, and you perhaps will not believe this."
"Well, let's hear it first," said the minister.
He said, "I have always tried to do my best for God." He was a deacon in a church. He said, "I've always tried to live to my calling and do that which was right." He said, "I've never cheated anybody. I've always testified for my Lord everywhere I could." And said, "I've... To... My drugs here," said, "I've tried to carry the very highest class that could be bought'n. I've never overcharged anybody. I've tried to do everything was right, that I knowed how to do to serve the Lord." He said, "I'm going to tell you what happened."
E-87 Ea a zis, "El nu a putut opri soarele, căci soarele nu călătoreşte."
E-169 Said, "My son, who's studying to be a druggist too, to follow me, he was in the front of the building there one day." And said, "It was during the time of the depression." Said, "A little lady walked into the--the door." And said, "You could see what her trouble was. And she was to be a mother. And her husband, and both of them, poorly dressed," said, "they give the prescription over to my son," and said, "to have it filled, for the woman was in need of this certain thing that the doctor had prescribed for her. And said, he said, 'This will be so much, such-and-such,' when the to-be father asked 'How much will it be?' 'So-and-so.' He said, 'Sir, I will not be able to get the prescription fulfilled, or filled,' he said, 'because that I haven't any money.'"
E-88 Am zis, "Reflectarea lui străbate peste pământ, totuşi, şi el a oprit aceea."
Ea a zis, "Bine, atunci Dumnezeu a oprit lumea."
E-170 Well, he said, "My son said, 'Go right down the street there, just a half a block, or a block, and turn left, and you'll see where the--the place is where they have charity. And you go there to the county, and they will perhaps give you the money to have an order, that they'll pay for this prescription, because it's got... The lady has to have the--the--the medicine right away.'" And said, "He went out of the place, started..."
And said he listened to his son. "And something said, 'Oh, no, don't do that.' Said, 'That woman needs that.'" Said, he happened to think, "'That long line of people down there, it's hard for a well man to stand in the line, let alone a mother in that condition.'"
Said, "I said to my son, 'Go, call them; tell them to come back.'" He said, "And I rushed to the door, and said, 'Come back. Come back.' They come back. And I said to my son, 'Fill that. There's no charge.'"
E-89 Am zis, "Atunci, pentru agnostici, ce se întâmplă dacă lumea s-ar întâmpla să se oprească şi să-şi piardă gravitaţia? El va plonja prin spaţiu ca o-o stea, şi proiectile din el vor cădea la o sută de miliarde de ani în spaţiu."
E-173 And said, "My son give me the prescription, and I went over and had it filled, and filled it up the best that I could, and brought it out to give to the lady, and tell her that. There would be no charges on this. That was all right, 'cause she was in need of it real bad, and--and I'd get by without it, so, the money for it."
So said, "I just started to lay the medicine in her hand. And when I did, I looked at the hand; it was scarred." Said, "I looked up, and I was putting it in Jesus' hand." Said, "I learned then that the Scriptures, what it meant, 'Insomuch as you've done unto the least of these, My little ones.'"
Said, "'Do you believe that?' this fellow said to me. Why, sure, I believe that." It was a paradox, incredible, but it's true.
E-90 Dar Biblia a zis că, "Soarele s-a oprit, şi a stat la locul lui pentru o zi întreagă." Eu o cred. Eu o cred. Este iraţional şi incredibil, dar este Adevărul.
E-176 How about the great Saint Martin of Tours, France, when he, being a soldier, was one night coming down a cold, dark street, and there was a... In this cold dark street laid an old bum, laying on the street, freezing. His blood was freezing in his veins. And Martin, yet not a Christian... And anyone who's read Bible history, knows of Saint Martin. The historian the other day that was trying to get his card, that's the one I picked for the--for the third church age, Saint Martin, because he had signs following. And Saint Martin looked down before... He was a soldier, and there laid this old man, laying in the street, freezing. And he looked, and he had one coat; without the coat, he'd freeze. He took his knife and cut the coat in half, and wrapped the bum up in it, put the other half around himself, and went walking on.
E-91 Te rog spune-mi atunci, care este partea de sus a lumii, Polul Nord sau Polul Sud? De unde ştii, dacă tu eşti în spaţiu? Voi ziceţi, "Polul Sud este jos, sub noi." Ei cred că Polul Nord este jos, sub ei. Vedeţi?
E-177 That night, when he got into his room, and had set down, he heard Someone come into the room. He looked; here come Jesus, wrapped in that piece of coat. That was his call to the ministry.
He become a saint. He spoke in tongues. His school was trained. He trained his people right with the Word of God. He didn't care about what the first Church of Rome or any of them said. He stayed right with the Word of God. He taught them; speaking in tongues, and laying hands on the sick. They raised the dead. They casted out devils. One man, his friend, had been killed, and he went and laid his body over him (asked if he could see him a few minutes); he and his buddy come walking out together. Why? It was a paradox. Sure, God did it.
E-92 El stă într-un spaţiu, într-un cerc mic de aer, aşa cum se învârte cu vreo mie şi ceva de mile pe oră. Căci, există douăzeci şi patru sau douăzeci şi cinci de mii de mile în jurul lui, şi el se învârte în jur în douăzeci şi patru de ore, astfel îl face să meargă mai bine de o mie de mile pe oră, călătorind în jur. Şi el niciodată nu greşeşte, lovind exact. Unde este-unde este pe ecuator, unde el merge în jur, el niciodată nu pierde un minut; perfect la timp, stând în aer. Dacă acela nu este un paradox, eu nu ştiu care este unul. Cum că sunt toate sistemele cereşti, cum sunt ele aşa la timp, aşa de perfect; încât aceea, în anii care vor veni, douăzeci şi treizeci de ani de acum, ştiinţa poate vedea venirea eclipsei de soare şi de lună, trecând. Şi vă poate spune, până la moment, când ele vor trece şi când va începe eclipsa.
E-179 I believe in paradoxes. Yes, sir. I believe. I believe in them with all my heart.
It was a paradox when all the smart men there was in the world, and God put the key to the Kingdom in the hands of the one that was considered the ignorant and the unlearned. That's right. One of the smartest men in the world in that day was Caiaphas, the high priest; another was the emperors and the kings, and the great men of the earth, like presidents and so forth, all these great men.
And what's the most important thing in the world? Is God's Church. God made the earth; He made it for a purpose: to take a Church out of it, a Bride. And that's the most important job in the world.
E-93 Nu contează cât de fin este un ceas care-l avem noi, unul de precizia... Eu am unul aici care mi-a fost dat în Elveţia, ca un cadou, când am fost acolo. Valoarea este aproape trei sute de dolari, în bani Americani. Acela mi-a fost dat. Nu există o săptămână fără să trebuiască să fie fixat din nou; toate ceasurile, nimic ce poate face omul este aşa de perfect. Acesta va, în câţiva ani, se va uza şi va fi dus. Şi se învecheşte, se face mai rău tot timpul. Rubinele se vor uza. Acurateţea lui îl va părăsi. Nu este nimc acolo ce poate fi pus sau fixat de om, sau cioplit de om, care poate rămâne perfect.
E-182 And the smartest men He had was emperors and kings, and potentates and monarchs, high priests and church men. He could've took any of those. But it was a paradox when He called a man who couldn't even sign his own name, and said, "I give you the keys to the Kingdom. Whatever you bind on earth, I'll bind it in heaven. What you loose on earth, I'll loose it in heaven."
Say, I just thought of that about that vision, "What you loose or bind."
"What you bind on earth, I'll bind in heaven. What you loose on earth, I'll loose in heaven." Yes, He give that not to a learned high priest, Caiaphas, but to a ignorant fisherman. Truly a paradox.
E-94 Dar această lume stă perfect! Cine o controlează? Bine, voi ziceţi, "Eu nu ştiu ce o controlează, ce o ţine în locul ei." Acesta într-adevăr este un paradox. Acesta-i, voi nu puteţi descrie cum o face Dumnezeu, dar El o face. Deci, acela-i lucrul principal, că El o face. Şi noi ştim că este aşa.
E-185 We see Paul, a little old hook-nosed Jew on his road down, arrogant, going down to bind them people making that noise, and shouting and things; throwing them in jail, making havoc of the Church; stoned Stephen, witnessed to it, and held their coats. He--he was a terror. How would God ever choose a man like that?
And look, the bishops, all the apostles, they said, "We'll make a choice, somebody to take Judas' place." And who do they choose? They chose Matthias. Matthias, I believe it's called. Matthias, yeah. Matthias, they chose him by casting lots, and not one thing did he ever do. He seemed to be a righteous man. And God chose the most high-tempered, meanest guy there was in the land to take his place. Paradox, that's what God does: paradox.
E-95 Este incredibil cum că voi puteţi roti o minge în aer, ea nu va face o revoluţie completă în acelaşi loc.
E-187 It was a paradox when this ungodly, high-headed, high-tempered, mean, despisable Jew was on his road down one day to a city, to bind the Christians and put them in jail, and when all at once he was stricken down. And when he looked up, there stood that Pillar of Fire, and a Voice coming, saying, "Saul, Saul, why persecutest thou Me?" It was a paradox when he could see It, and the rest of them couldn't see It. See?
Somebody said, "Oh, I never see That. There's no such a thing there; yeah, you don't. That's wrong." About this today, they say this, "I don't believe such." No, sure not. Certainly not. But there's there--those there that does see It. Sure, if you can't, you're blind; you can't see It.
E-96 Eu mă gândeam, aici cu un timp în urmă, când am fost în deşert. Şi unul dintre aceşti cactuşi mici săritori care acizii din sângele vostru îi vor atrage chiar la voi, unul dintre inşii aceia a sărit pe mine. Şi tu nu-l poţi scoate jos, tu trebuie să iei ceva şi să-l razi jos. Şi el are scăieţi mici pe el. Şi nu contează cât de bine ascuţi un ac, un ac va fi tocit la capăt; o ascuţire perfectă a unui ac va fi aşa de perfectă cât puteţi să-l faceţi, el va fi tocit, faţă de unul dintre acei cactuşi săritori. Şi totuşi acesta este o frunză, însăşi, rulată strâns. Cum poate fi că natura poate să răsucească o frunză mai strânsă şi mai ascuţită, la punct, decât o maşină fină poate să ascută unul? Şi, totuşi, drept jos la capătul acelui punct sunt scăieţi mici ca un cârlig de pescuit, în felul acela, scăieţi mici să-l ţină, să-l ţină înăuntru aşa cum merge. Oh, un paradox, corect, pentru ştiinţă. Este incredibil, dar este adevărat.
E-189 A fellow said to me, some time ago, been several years ago, said, "Now, if I'm in your way..." He said, "Now, Paul struck a man blind." Said, "If I be of the devil," said, "you strike me blind."
I said, "That don't necessarily have to be done. You're already blind. See, you're already blind. You're the worst kind of blindness. See?" I said, "Ann, in the temple, could see farther than you can see, and she was blind, physically." He's blind, spiritually. Sure. It was a paradox.
E-97 Aş vrea ca cineva să explice aceasta. Eu nu v-aş putea spune exact milele, sau câte mile zice ştiinţa că este luna de pământ. Dar cum poate luna aceea, aş spune eu, să stea la milioane şi milioane de mile depărtare de pământ, şi încă să controleze fluxul acela al mării. Ce face aceasta? Cum se poate face? Este un paradox, dar totuşi noi privim şi vedem că se face. Aceasta se întâmplă. Luna contolează fluxurile. Când luna se clatină afară în acest fel, de la pământ, fluxul merge cu ea. Şi Dumnezeu a pus luna peste fluxuri, şi a stabilit graniţele. Şi ele nu pot trece graniţa aceea unde Dumnezeu a tras o linie, şi a zis, "Vezi, tu poţi veni aşa de aproape, dar tu nu poţi lua restul, căci Eu pun o gardă peste tine."
E-191 It was a paradox when God made so-called heresy... All this noise, and shouting, and praising God, and speaking in tongues, and people who's despised and rejected, and called idiots and heretics; it's a paradox when God, the great Father of all, the Father of our Lord Jesus Christ, Who chose a bunch of heretics to bring salvation to His Church, instead of the well trained ecclesiastical, theological system. It's a paradox.
E-98 Luna aceea, milioane de mile de la pământ, cheamă spre marea aceea, şi îi stabileşte graniţele şi o controlează. Incredibil! Ce este pe luna aceea? Când, doar câteva mile depărtare de pământ, toată gravitaţia, tot aerul, orice altceva, pleacă, merge afară în spaţiu unde nici măcar nu există aer, pentru milioane şi milioane şi milioane de mile înmulţite. Şi, totuşi, ea o controlează! Zice, "Tu poţi merge aşa de departe, dar tu nu poţi merge mai departe, căci eu sunt paznicul lui Dumnezeu. Eu sunt paza care stă aici, şi tu nu poţi trece aceste graniţe." Explicaţi aceea. Acela-i un paradox, cum că Dumnezeu face aceea, dar totuşi El o face. Aceasta nu se poate explica.
E-192 Not long ago I was in a city in Washington, or I believe it was Oregon. And there was a--a reporter come, two little reporters, had cigarettes in their hand. They come in. They was going to write me up, and, sure, really good, you know. And they were going on, saying this thing and another thing. And he said, "And--and are you a holy-roller?"
I said, "No." I said, "I haven't never rolled." But I said, "I--I guess if He'd tell me to roll, I would."
And so went ahead talking like that, you know. And she was going, and she said, oh, going on. I said, "Just let me tell you something, little lady, you write up anything you want to. You're a Catholic."
She said, "That's right." Said, "How'd you know I was a Catholic?"
I said, "Well, just the same way I knowed those other things on the platform. See?" I said, "You're a Catholic. And you go on and write it up, but I'm warning you right now; in thirty days from now, you write it up, and you'll be laying on the side of a road with your throat cut by glass off your own car, screaming for mercy, and you'll think of me many times."
She said, "Aren't you Irish?"
"Yes."
"Was your people Catholic?"
I said, "Perhaps before me."
Said, "What would your mother think of such, about you doing the way..."
E-99 Noi avem timp de iarnă, zăpadă pe pământ, frig, pământul îngheaţă. O sămânţă mică, şi în sămânţa aceea mică este un germen de viaţă, şi acea sămânţă mică va îngheţa şi se sparge, şi miezul iese afară din ea. Şi germenul acela de viaţă va sta în ţărână, într-o foaie îngheţată de gheaţă care ar omorî orice viaţă. Cum este păstrată, şi apoi vine din nou în timpul primăverii? Nu am putea explica asta, am putea noi? Este un paradox.
E-198 I said, "I baptized her in the Name of Jesus Christ. And she received the Holy Ghost. Uh-huh. Yes."
And I said, "Now, if you want to go in that way, then I'll take your name and you take my name. Then if it isn't so then, after thirty days, you write it up in the paper that I'm a false prophet. Now, you go ahead and write it."
She said, "Well, I'd hate to think, when I got to heaven, that a bunch of ignoramuses like is up there at that meeting, would be ruling heaven."
I said, "You won't have much trouble." I said, "The only thing is, I don't... Unless you change your mind and your way, you won't be there anyhow. See?" I said, "Because they'll be there. God has chosen that."
E-100 Noi luăm Evrei, capitolul al 11-lea şi versetul al 3-lea, noi înţelegem acolo că Biblia spune, Pavel vorbea, că, "Lumea a fost formată şi alcătuită prin Cuvântul lui Dumnezeu," un paradox, că un-un Cuvânt poate vorbi şi din Cuvântul acela să-să formeze lucruri materiale, "Aşa încât lucrurile care se văd au fost făcute din lucruri care nu se văd." Lucrurile care le vedem, au fost Cuvântul vorbit al lui Dumnezeu. Pământul este Cuvântul lui Dumnezeu. Pomii sunt un Cuvânt al lui Dumnezeu. De ce să ne temem să ne încredem în Acela care a dat un astfel de Cuvânt, cu aşa Putere şi autoritate? De ce să ne fie frică să luăm Cuvântul la noi înşine şi să-L aplicăm la noi înşine? Aceasta arată unde noi am căzut, în necredinţă. Cuvântul, Cuvântul lui Dumnezeu, un paradox! Cu adevărat un paradox, Cuvântul lui Dumnezeu.
E-202 It's a paradox, that God had taken the foolish (See?), them things. See? God chose to bring salvation to the world through such a bunch, a paradox, altogether different from their high-trained and polished scholars, and theologians and things. God just bypasses that, takes some little ignoramus and raises it up, and puts His Message in him, like He did John, some of the rest of them, Peter and them, sent them on out and preach the Gospel, and bringing in His Church, and save them, and bring them back to the earth, and that's all there is to it. See? And just let all this great polished stuff go. Oh, my, it sure is something. I'd...
E-101 De asemenea, mi-ar place să arăt un paradox chiar repede, şi acela-i când Dumnezeu l-a chemat pe Abraham şi i-a spus, când el era în vârstă de o sută de ani; şi Sara de nouăzeci, de patruzeci de ani a trecut timpul de menopauză pentru ea. Şi Abraham, a cărui viaţă era aproape ca moartă; şi Sara, care a fost stearpă de la început, şi pântecele ei aproape ca mort. Şi totuşi Dumnezeu a zis că El va aduce, prin ei, un copil. Acela-i un paradox. Întrebaţi doctorul dacă o femeie, în vârstă de o sută de ani, poate creşte un copil, să aibe un copil. Este imposibil, este incredibil, dar ea a avut căci Dumnezeu a zis că ea o va face.
E-203 God, when God chose the ignorant and unlearned, instead of the education and learned, for His Bride... Could you imagine a man, choosing his bride, would take--a man with the highest, highest supreme powers...
I got a little something here I wanted to say, but I ain't going to have time to say it, about a little parable I seen one time. But I won't be able to say it. I had it jotted down here, but I haven't got time for it.
But God chose His Bride out of a bunch of people like that. Now, anybody saying that that isn't so, then you don't believe your Bible. That's exactly right. Read your Bible; that's exactly right.
E-102 Este un lucru incredibil, să te gândeşti că un om poate sta cu spatele întors la un cort, un străin cu praf pe hainele Lui, şi să-i spună unei femei, cine era în spatele cortului, şi despre ce gândea ea. Un paradox, incredibil, dar totuşi este adevărat.
E-206 It was a real paradox when God chose the foolishness of inspired preaching instead of high-polished theology. A man that don't know, hardly, use "hit, hain't, tote, fetch, carry," all such words as that, and--and say all kinds of--of things out of his grammar, and ungrammarized, and everything else like that, and God chose that instead of taking the great scholarly polished, who can really pronounce the words and say it just right. But it pleased God to take the foolishness of inspired preaching, some little old plowboy don't know his abc's, and take that man and win souls by him. When, deceivers, all polished up, just leading the blind leading the blind. A real paradox.
Oh, the Word's so full of it. Many contexts here, or texts, I have to--to bypass.
E-103 Era incredibil, când Abraham l-a dus pe Isaac pe vârful muntelui, singurul lui fiu născut, şi l-a dus sus pe vârful muntelui, să-l ofere ca o jertfă. Şi când el a ajuns în vârful muntelui, şi l-a pus pe Isaac pe lemne, şi a fost gata să-i ia viaţa. Şi când el venea în jos cu mâna, Ceva i-a apucat mâna! Şi acolo era un berbec agăţat de coarnele lui, în pustie, pe vârful muntelui. Un paradox! De unde a venit berbecul? Cum a putut fi la o sută de mile de civilizaţie, fără să fie omorât; cu lei şi¬şi şacali, şi câini sălbatici şi fiare, şi lucruri? De unde a venit el? Cum a ajuns el acolo, şi sus pe vârful muntelui unde nu este apă? De ce nu a fost el acolo când a adunat pietrele? El i-a chemat numele Jehovah-jireh, "Domnul a rânduit Însuşi o jertfă." Incredibil dar totuşi este aşa de adevărat, căci El este Jehovah-jireh. Lucruri incredibile pentru cunoştinţa şi ştiinţa noastră, dar totuşi este adevărat! Un mare paradox!
E-208 It's true that the big church shines and glitters with polished theology, while the Kingdom glows with humbleness, the poor and humble. The Gospel don't shine; It glows. Fool's gold shines; real gold glows. There's a difference between a glow and a shine. We know that. While the big church glitters and shines with high-polished scholars, fine pews, crucifix all over the wall, and the highest and finest of structures and buildings, and great towering things, all like that; the little Kingdom, down in some little alley like here somewhere is glowing with the glory of God, filled with the humble in heart (See?), God working in them, healing the sick, and raising the dead, and casting out devils, and so forth like that; just letting them pass on by.
E-104 A fost un paradox, şi va fi, când Isus, Marcu 11:22, 23, când El a zis, "Dacă ziceţi acestui munte, 'Mută-te,' şi nu vă îndoiţi în inima voastră, ci credeţi că ceea ce aţi zis se va împlini, voi puteţi avea ceea ce aţi zis." Este incredibil, dar este adevărat. Acesta-i un paradox.
E-209 There was a great ministerial. Don't you forget this. There was a great ministerial meeting here sometime ago in a certain city where some people from right here was at the meeting. And they had a certain man who was going to... Oh, he was a theologian, "He had the message for the day, for the people." And he studied for two or three weeks on it. That was all right. And when he walked up to the platform, not a wrinkle in his clothes, my, with the finest of things on, you know, walked up there, and stuck out his chest, and laid all of his--his material out for his message. And he really preached an hour's message that could not be touched intellectually. Oh, how he stuck out his chest, and took the name of L.L. Doctor So-and-so, from a certain big school. That was so highly polished and scholarly, till he brought such a masterpiece to the people, of psychology and things. Said, "It was wonderful."
But the Christians setting there, just like at the Nicene Council, it just grieved the Spirit. Oh, it was a masterpiece, sure. Yes, sir. It had all the polish on it, could be. But the real Spirit-filled people, just, "Huh?" It just didn't go with... There was no Spirit there to back it up.
E-105 Pot să mă opresc aici să zic, acolo în pădurea aceea, şezând lângă copacul acela în acea dimineaţă, nu erau veveriţe în pădure, dar când un Glas a vorbit şi a zis, "Spune unde vor fi ele"!
E-211 So when he come down, he had his head ducked down; he seen it didn't go over right. He was from another school; and he was with Pentecostal peoples. So when he come down off the platform, his feathers was dropped down. Started walking down through there, with all of his stuff under his arm, like this, walking down through the congregation.
There was a wise old saint setting over on the right-hand side, reached over to another man and said, "If he would've went up the way that he come down, he would've come down the way he went up." That's it. If he'd have went up humble, he'd have probably come down filled with the glory. If he would've went up the way he come down, he would've come down the way he went up. That's right. A paradox.
E-106 Şi acolo, aşa să mă ajute, dacă eu mor înainte de a termina acest mesaj, indicând cu degetul meu spre o ramură goală, un nuc, am zis, "El va sta chiar acolo," şi acolo a fost! Incredibil, dar adevărat!
El a zis, "Unde v-a fi următoarea?"
E-213 Listen, in closing now, just for a moment 'fore the prayer line. I wanted to say another word, about two, about paradox.
The old prophets' visions is still a paradox. It's untouched. Who can say that a man four thousand years ago could spoke of the horseless carriages jostling through the broadways, against one another. The Old Testament prophets, how they could foresee things and foretell it, lifted up by the power of God, that saw it way in the years to come, and foretold it to the accuracy of perfection. Explain it. It's a paradox. Oh.
E-107 Am zis, "Acolo în grămada aceea de verdeaţă," şi nu mi-am luat degetul jos până când a fost acolo!
"Unde v-a fi următoarea?"
E-215 Another one, I want to give you a little one, insignificant. But my conversion was a paradox. I say this with love and respect. My parents has gone on. My mother's people were all sinners, trappers, hunters, and mountain people. My father's people were all drunkards, bootleggers, gamblers, gun-shooters, killing one another; most all of them died with their shoes on. There wasn't a speck of religion any way to us. And how did God... What was That that come into that little old log cabin up there that morning, that you see pictured on that wall there? What? It's altogether different.
If you put a grain of wheat in the ground, it'll bear a grain of wheat. You put corn in the ground, it'll bear corn. You put a cocklebur in the ground, it'll bear a cocklebur.
But this is a paradox. Each one of you can say the same thing about yourself. We all can think at a paradox of what happened.
E-108 "Pe butucul acela pe câmpul acela." Şi acolo era! Este incredibil.
E-218 Here's another paradox. How can me, after preaching nearly thirty years, could still dread that thought of going yonder? How could it be? After been preaching since I was a little boy, and now here a man fifty-two years old, and then think of dreading... I--I didn't... I knowed I was saved, but was dreading of the thought... But the love of God one morning came down in my room, lifted me up, and took me into a place where the redeemed was. Indeed a paradox.
E-109 Am întrebat-o pe soţia mea, cealaltă dimineaţă. Am zis, "Dragă, mi-am pierdut simţurile? Devin eu un nebun? Ce se petrece cu mine? De ce spun eu lucrurile care le spun? De ce fac lucrurile pe care le fac? Ce mă face?" Eu iubesc oamenii, şi totuşi doar îi sfâşii. Şi eu postesc şi mă rog să scap de aceasta; şi cu cât postesc şi mă rog mai mult, devine mai rău. Incredibil, dar este adevărat! Este adevărat.
E-219 I want to ask you something. I might cut this off here now. I want to ask you something. What is That on that picture there? Where did It come from? What's It here for? Science can't deny It. What is It in the meeting, that stands there and combs the people through, and tells them, "Back yonder, what you did... You're here for this purpose. You're here for that"? It's incredible to the scientific mind.
E-110 Am văzut o femeie ridicându-şi mâna chiar atunci, înapoi în clădire, lăudând pe Domnul. Aceasta era Hattie Wright, şezând acolo jos. Când, ea avea doi băieţi, dacă ei mă vor scuza că zic aceasta, renegaţi, băieţi din lume. Acea femeie mică şezând acolo în ziua aceea, o văduvă. Şi am zis, "Hattie, Domnul Dumnezeu... tu ai zis lucrul corect. El a rânduit acele veveriţe. El este Jehovah-jireh."
E-220 Now, we know telepathy. Telepathy is, say something, like you're saying something and I can say the same thing (See?), or I'm reading your mind; it's happening right then. But when you see that It tells things that'll happen way out yonder, that leaves telepathy alone.
It's incredible that God in this last days, as He promised He'd do, would do such a thing. But it's true; it's a paradox. The same God that's always had paradoxes and showed them, He's the same God today, because He keeps His Word. Science cannot deny It; there It is on the mechanical camera. It's a paradox: God.
E-111 Ea a zis, "Acela nu este nimic decât adevărul lui Dumnezeu!" Oh, ea a zis lucrul corect! Se pare incredibil ca o fiinţă umană să poată vorbi un cuvânt...
E-222 What is It? In--in Exodus the 13th chapter, we read that God gave the children of Israel, which was a type of the church today... As they journeyed naturally, we're journeying in the Spirit. Next Sunday we're taking that now. Remember, it's all on that. See? Now, how that--that where they are--went on the ground, materially, like this, and God was with them, the Church is seated with Christ in heavenly Places in the spiritual realms a-going, with all dominions under our feet. Hallelujah. Yes, sir. And they had a Pillar of Fire, a Light that they followed. Wherever this Light went, they followed that Light. Thousands of years has passed, hundreds and hundreds of years has went by, and It's still alive. A paradox. The same yesterday... Fulfilling the Scripture, It's here for a witness; not because of us, but because that God promised It, that Jesus Christ is the same yesterday, today, and forever. It was the One that Moses esteemed the riches of Christ, or the reproach of Christ greater riches than the treasures of Egypt. And what was the Christ that went before Him? A Light, a Pillar of Fire.
He said, "I come from God and I return to God." He did. "A little while and the world won't see Me no more, yet you shall see Me; for I'll be with you, even in you, to the end of the world." Right down at the end of the world, He'd be there too. Here we are.
E-112 Aşa cum Fratele Booth v-a spus. Aşa de murdari şi întinaţi cum suntem noi, Cine este Acela care stă acolo în spate dincolo de lună şi stele, şi tot spaţiul şi timpul şi Eternitatea? Aşa cum chiar Booth a zis-o, şi eu am citit acelaşi lucru zilele trecute, citind Irineus, căci chiar şi Îngerii sunt murdari in privirea Lui. Cine suntem noi?
E-224 After His death, burial, and resurrection, Saint Paul met Him on the road down to Damascus; He was back to that Pillar of Fire. Almost two thousand years has passed since then, and here He is, not amongst the denominations, not amongst the high-polished scholars of the day, but a bunch of poor and humble. A paradox--a paradox. To those who love Him, believe Him, thousands around the world who believed Him, it's to fulfill His promise of both New and Old Testament. That's what it is. But it's a paradox.
It was a paradox when God promised to give the Kingdom to a little flock, and instead of a great organized church. "Fear not little flock; it's your Father's good will to give you the Kingdom." It will... It's a paradox. It's a paradox.
E-113 Dar o femeie a spus lucrul corect, care cheamă inima lui Iehova! A zis, "Întreab-o ce vrea ea, şi atunci dăi-1." Amin. Incredibil, dar adevărat! Chiar aici acum şi în privirea noastră este dovada vizibilă, ea a cerut pentru sufletele băieţilor ei să fie Creştini. Dumnezeu i-a dat dorinţa ei. Incredibil! Acela a fost mai mult un miracol decât vindecarea unei persoane bolnave. Aceea este a schimba viaţa unui om, sufletul lui, trupul, şi tot ce este el. Aceasta i-a schimbat alcătuirea. Incredibil, dar adevărat! Acesta era un paradox. Noi îl vedem pretutindeni.
E-227 It'll be a real paradox, one of these days, when Jesus comes; and the dead in Christ shall rise, this mortal takes on immortality, and the rapture of the Church comes.
In this Christmas times when people are shopping, and dancing, and drinking, and celebrating something that they know nothing about, like they was celebrating Washington or Lincoln's birthday, and not worshipping the... They still got God in a manger, when God's not in a manger. He's raised from the dead, and alive forevermore, living among us, proving Himself, as the same God that the Nicene fathers carried, and down through the ages has come since the day of Pentecost. The same God that met Paul on the road to Damascus; he was a missionary to the Gentile and a messenger from God to the Gentiles. The Gentile's Message started by a visitation of the Pillar of Fire, and it ends the same way.
E-114 Paradox în timpul lui Noe. Când, Noe, un om, doar un om obişnuit, el a devenit un profet, sau a fost un profet al Domnului, poate fermier. Dumnezeu i-a spus, "Pregăteşte-te pentru o ploaie care va veni din Cer," când acolo nu era ploaie. Niciodată nu a fost ploaie. Nu există cale să vină ploaia acolo sus. Niciodată nu a plouat pe pământ. Nu erau mări, nu erau ape, dar totuşi Dumnezeu i-a spus să facă o corabie pentru salvarea casei lui. Şi Dumnezeu a adus ploaia jos! Acesta era un paradox.Neştiinţific, dar (ce?) acesta era un paradox, oricum. Da.
E-230 The Gentile kingdom started off, the kingdom of the world (That's the world.) started off with a rebuke from a heavenly language in the days of king Nebuchadnezzar; ends up the same thing, as the Holy Ghost poured out upon the Gentile church at the last days to rebuke the Gentile nations again with a handwriting on the wall, the handwriting on the wall, that God has prepared His Church, He's prepared His people, He's prepared His place, and they're waiting for Him to come.
And that rapture. "When the trumpet of God shall sound, and the dead in Christ shall rise, we which are alive and remain shall not hinder them that's asleep. For the trumpet of God shall sound, the dead in Christ shall rise; and we shall be caught up together with them, to meet the Lord in the air." A paradox, one of these mornings, when the graves open and the dead walks out; when the ones who are living will be changed in a moment of a twinkling of an eye, and go up in the air to meet Him.
E-115 A fost un paradox când copiii Evrei care au decis că ei vor sta cu Cuvântul lui Dumnezeu, indiferent de ce se întâmplă, că regele a făcut cuptorul de şapte ori mai fierbinte decât cum a fost vreodată încălzit, şi i-a aruncat pe oamenii aceia înăuntru. Când, căldura intensă a-a cuptorului a omorât pe oamenii care s-au apropiat pe pasarelă cu ei, la gura cuptorului; ei au murit. Dar totuşi acei oameni au umblat în cuptorul acela poate pentru trei ore. Acolo nu ar mai fi fost nici praful din ei, pentru că viaţa umană care era în ei ar fi pierit. Dacă a făcut o viaţă umană să piară, prin a se apropia de acesta, ce i-ar face la o altă viaţă umană? Dar ei i-au aruncat acolo înăuntru, şi să zicem trei ore, poate au fost cinci.
E-232 The whole thing is a paradox, God moving amongst His people. Do you believe that? [Congregation says, "Amen."--Ed.] Let us bow our heads for a word of prayer.
God, now for over an hour, and about an hour and ten minutes, we have stood here speaking of past and present events, of how the Holy Spirit dividing them, Lord, as the Word of God has so graciously did, showing that the very God of heaven, Who lived in the old days in the same form and the same way, lives today. The same wonders and the same power that was upon the prophets of old, that was upon the Church at Pentecost, was upon Hannah, and upon Agabus the prophets of the New Testament in that day, who even corrected Saint Paul... And Saint Paul got in trouble by not listening to Agabus, 'cause Agabus... Though he was an apostle, Paul was, but Agabus had the Word of the Lord, and he warned him not to go up there. But Paul was determined to go, and then he got in trouble. And, Father, always we get in trouble if we disobey the Word of God.
We see that the very God that was with those brethren there, is the same God today. We see Him in every manifestation. And it is a paradox, Lord. The world looks, and shakes their head, and says there's nothing to it. The believer accepts It and embraces It, and knows that It's the living God.
E-116 El poate a mers şi a avut masa de prânz. şi a venit înapoi, a zis, "Deschide uşa cuptorului. Acolo nu ar mai fi rămas nici praful din inşii aceia!" Dar când el a deschis uşa, acolo erau ei, nevătămaţi, umblând în jur în foc. Incredibil, dar adevărat! De ce? El a zis, "Câţi aţi pus înăuntru?"
Ei au zis, "Noi am pus trei înăuntru."
E-235 O Father, we pray this morning, that if there would be someone among us who has not yet been a believer, that this will be the hour that they will believe. O God, grant it just now in the heart of every person that's here, that doesn't know Christ as their Saviour, that this will be the hour that there'll be a paradox before them; that a vile wretched sinner, by nature a sinner, born in the world in sin, shaped in iniquity, come to the world speaking lies, through filth, could be changed and made in the righteousness of the Son of God. Grant, Lord, that that--that great paradox will take place in the hearts of all here this morning who doesn't know Thee as their Saviour and their coming King, and are ready to meet Thee at the last trump if it should sound today.
Then we would pray also, Lord, that You would remember those here that are sick and afflicted. O God, today we pray that You'll heal every person that's sick or afflicted. Let them know that God still performs paradox to anyone who will make come to pass His Word.
E-117 El a zis, "Eu văd patru." Aceea este ce a făcut paradoxul. "Şi acel Unul arată ca fiul zeilor." El nu era un fiu al zeilor; El era Fiul lui Dumnezeu! Ei erau păgâni. Oh, Dumnezeu în marele Lui Cuvânt!
E-237 We know His Word is a paradox. When It promises something so unreal to the world, something that they cannot prescribe to, it's--it's something beyond their knowledge and--and understanding. But when a simple heart will take that Word and sink It into the depths of its being, then that Word produces the live facts of that promise.
Oh, how we thank Thee for this, that there is simple people that believe this Message. We're not looking for a kingdom to where that atomic ages will rule, but we're looking for a Kingdom that Christ will rule in the power and majesty of peace and glory upon the earth; not where we will press our feet to automobile gas pedals, or fly through the air with jet planes; but where we'll set around the throne of the living God, oh, and look upon Him, and see the One Who was wounded for our transgressions and bruised for our iniquity; the chastisement of our peace upon Him, and with Whose stripes we were healed. Our hearts' desire, Lord, since the great paradox has come to us, that we will reach Him and set with Him at that day. Grant it, Lord. We ask this in Jesus' Name.
E-118 A venit un timp când armata lui Dumnezeu a devenit laşă şi s-a temut de un om, şi a stat pe coasta unui deal. Când ei au lăsat un om care era de trei ori mărimea oricăruia din ai lor, stătea afară pe coasta unui deal, şi a zis, "Acum voi vă încredeţi într-un Dumnezeu real, voi ziceţi. Unul dintre voi băieţilor veniţi afară şi luptaţi cu mine, şi noi nu vom-noi nu vom avea nici o vărsare de sânge." Duşmanii lui Dumnezeu au împins biserica lui Dumnezeu către coasta dealului, şi ei o luau! Ei se temeau. Ei erau laşi.
E-239 And while we have our heads bowed, I wonder in the audience this morning, if anybody would like to be remembered in prayer, and say, "Lord God, I raise my hand to You. And, Brother Branham, you're going to look and see my hand, and pray for me, that a great paradox will take place in my heart, that when I'll meet Christ in the baptism of the Spirit and the power of His resurrection." God bless you, each, and every one. That's fine. "That I'll meet God." And God be with you. "I'll meet Him, and a great paradox will take place in my life, and I'll be filled with His power and His glory, and the goodness and mercy of Him that liveth forever and ever. And someday I'll be included in that paradox that's coming. Something that when..."
The dust of those prophets lays yonder in the earth. When the dust of the martyrs who were eat up by lions, and with the dung of the lions was spread across the dust, and all over the earth, but yet Christ will raise that body again. It goes to show that He is the resurrection.
E-119 Şi în tabără a venit un ins mititel, o piele mică de oaie înfăşurată în jurul lui, o haină de cioban; cel mai mic om din toată armata, şi nici nu era un soldat. Dar acesta era un paradox, când Dumnezeu a luat acel singur om, acel ins mic nepreocupat. Biblia a zis că el era roşcat. Acel omuleţ a pus toată armata, duşmanul, să se lupte! Acela era un paradox. Se părea că Dumnezeu ar fi dat acelei mari, armate în marş suficient curaj să meargă să lupte. Ei erau slujitorii lui Dumnezeu, de ce nu se duc să lupte bătălia lui Dumnezeu? Acela-i duşmanul lui Dumnezeu, luaţi-l! Se pare că El le-ar fi dat curaj. Dar Dumnezeu a luat o persoană mică.
E-241 When He took a little mud from His hands and put them upon the eyes of a man who never had eyes, showed that man was made from the dust of the earth, and he returned with eyeballs and could see the Creator that made him.
If God don't intend to raise the dead, then why did He become flesh like us, and go back towards the dust, and raise Himself up again? Why did He raise Himself up if there is no resurrection of the dead? Oh, let us not be children, but let us be men and women in the Spirit, believe God with all of our heart.
Would there be another now before we start praying? God bless you, you my brethren, you. Yes.
E-120 Şi amintiţi-vă, un alt paradox, el nu a luat o sabie. Saul a încercat să-i pună armura lui pe el, a încercat să-i pună o sabie în mână. Sărmanul ins mic nu o putea ţine sus. Şi el a luat o praştie, o gumă mică sau o piele mică, cu două bucăţi de aţă înfăşurate pe ea. Şi el a învins toată armata duşmanului, şi i-a pus pe fugă. Acesta era un paradox, cum că băieţelul acela a putut pune o armată pe fugă.
E-244 Our heavenly Father, now we bring to You these that's raised their hands. Somehow another, the Holy Spirit has made Its way down into their hearts, there telling them, "You are not here just to eat and drink, and--and to sleep, and to get up and work; and then go back, eat and drink and sleep again. You are here to be sons and daughters of God. You are here to take your position and place in Christ. And I am here this morning to call you," would say the Holy Spirit to their life.
Father, with prayer, the only weapon that I know of, I present them to You. And I--I defy the enemy that would keep them from You. I place, by faith, the Blood of Jesus Christ between the enemy and them, that would keep them from this glorious experience of this great paradox of receiving the Holy Spirit, having Eternal Life. For we realize that's the only--only thing that there is, the only solution that's given to us for Eternal Life is to have God's Life in us, then it's Eternal Life in us. Grant it, Lord, that it'll happen to every one who raised their hands. And perhaps those who did not have the courage to raise their hands, grant it to them also. Now, Father, they are Yours. I present them to You, in the Name of Jesus Christ.
And now as the prayer line is to be formed, Father, I don't know who'll be coming up here. But give us another paradox this morning, Lord. May some great mysterious power of God move down and do something as You've promised. And this will be my first time, Lord, since meeting with You the other day. I pray now that You will grant the requests of the people, through Jesus' Name. Amen.
E-121 Este un paradox. Sigur. Dumnezeu o face. El doar este plin de ele. Sigur, El este. Aceea este ce face El. Aceea este calea Lui de-a o face. Da, domnule. Acesta era un paradox.
E-247 Now, I wish that everyone would just be seated if you can for just a moment.
Now, anyone that has a prayer card... Billy come down this morning, as he promised he would, and gave out prayer cards to some people here. He said there wasn't very many. Would you raise up your hands, the ones that's got a prayer cards. All right. I wonder if you'd just take your place and stand right along here, those who have prayer cards. Where... Billy, where you at? Oh, all right. Stand right along here.
E-122 Când Egiptul a avut o armată mare care ei o aveau, toată lumea a fost biruită. Ei au avut fiecare naţiune sub mâinile lor. Şi când Dumnezeu a decis să distrugă armata aceea, să distrugă naţiunea aceea, se părea că El ar fi ridicat ceva armată Amorită, sau vreo armată mare pe undeva, şi i-ar fi trimis acolo jos cu echipament mai bun; sau să pună o consolidare din toate denominaţiunile împreună, să meargă jos şi să lupte, împreună, aşa ca el să obţină cooperarea deplină. Dar, Dumnezeu a folosit un paradox! El a luat un om bătrân, în vârstă de optzeci de ani, şi nu i-a pus o sabie în mână, ci un băţ vechi strâmb, care a scufundat Egiptul în fundul mării moarte. Incredibil, ce poate face Dumnezeu, dar acela-i felul cum o face El. El foloseşte paradoxuri să o facă. Vedeţi, El îl aduce la un paradox, un toiag strâmb al unui păstor în loc de o armată mărşăluind, să învingă o-o naţiune care stăpânea lumea.
E-249 Now, everyone in prayer now. We're coming before our Lord God. Now, let's sing that song with the music, if you will, as Sister Arnold plays there. All together now, just quietly...
Only believe, only believe,
All things are possible, only believe;
Only believe, only believe,
All things are possible, only believe.
[Brother Branham begins humming "Only Believe"--Ed.]
... only believe,
All things are possible, only believe;
Only believe, only believe,
All things are possible, only believe.
E-123 Oh, singurul lucru după care aşteaptă Dumnezeu acum, eu cred. Rusia nu înseamnă nimic pentru Dumnezeu. El vrea să ia un om. El nu trebuie să aibe organizaţii mari. El nu trebuie să aibe denominaţiuni mari. El vrea să ia un om la care El poate să înfăşoare Duhul Lui în el! Aceea va spune restul, acolo va fi un alt paradox; până când El poate lua pe cineva complet predat, care va face aceea. Acela-i felul cum îşi face Dumnezeu lucrarea Lui, El foloseşte paradox.
E-250 [Brother Branham begins humming "Only Believe," and then reads Mark 11:21-24--Ed.]
Peter calling to remembrance said unto him, Master, behold, the fig tree which Thou cursed is withered away.
Jesus answering said unto him, Have faith in God.
For verily I say unto you, That whosoever shall say unto this mountain, Be thou removed,... be thou cast into the sea; and shall not doubt in his heart, but shall believe that those things which he saith shall come to pass; he shall have whatsoever he saith.
Therefore I say unto you, that, What things soever you desire, when you pray, believe that you receive them, and you shall have them.
E-124 A fost un paradox când un soldat mare al... al lui Dumnezeu, cu numele de Iosafat, a stat la porţi, cu un om decăzut cu numele de Ahab, şi a zis, "Înainte ca noi să mergem la această bătălie, nu este un lucru bun ca să consultăm pe Domnul?" Acum, dacă inima acelui om este flămândă, să cunoască voia lui Dumnezeu, acolo trebuie să fie o voie a lui Dumnezeu pe undeva.
E-251 Jesus said, once when they couldn't understand that He was Who He was, He said, "If you can't believe Me, believe the works that I do. And if I don't do the works of My Father, then don't believe Me. But if I do the works of My Father, then you believe the works."
I've got just through, this morning, bringing the message of--of a Paradox. "A paradox' is "something that it's unreasonable, but it's--it's really incredible, says Webster, but is true." Something that's incredible, that you can't understand it, it's just a mystery.
E-125 Nu întotdeauna este siguranţă în mulţimea sfetnicilor. Ahab zice, "Eu am toţi predicatorii mei. Ei toţi sunt profeţi. Eu îi voi chema aici sus. Şi tu ştii, dacă eu aduc afară patru sute de profeţi, noi vom afla Cuvântul Domnului." Nu întotdeauna afli, nu întotdeauna.
E-253 Jesus did the works of His Father because the Father was in Him. That's why the works was done, because that the Father was in the Son. Do you believe that? [Congregation says, "Amen."--Ed.] That in Him, He was the incarnate God. Do you believe that? That God the Father, which is the Father of Jesus Christ, the Great Spirit dwelt in the fullness of His power in Jesus Christ, which was the Tabernacle of God, made flesh and dwelt on earth, representing the Word. Jesus was the Word. The Bible said so, Saint John, 1st chapter. And the Words was invisible. Now, listen close. The Word was invisible until It was made flesh, and then the Word become visible.
And through His sacrificial death at Calvary and His resurrection, positionally placed His Church in that realm, that the same invisible God could come into the individual and make the Word visible. Oh, my. I--I wish my church could get that. If you could see, friends, the invisible God made visible. Now, let's--let's study it again now.
E-126 Dacă nu este cu Cuvântul, atunci staţi la o parte dela aceasta. Mie nu-mi pasă câţi sunt acolo. Staţi cu Cuvântul acela! Dumnezeu nu poate lua Cuvântul acela înapoi.
E-255 I've often wanted to come into a church; I've longed to see it, I guess, where I could walk in the back door, front door, wherever it was, look across an audience and see a perfect church all in order. Sin couldn't stay there; no, the Spirit would call it out. You see? It just couldn't stay. Like Ananias and Sapphira, you--you just couldn't do it. There'd be no sin in that, that group. No, sir. See, the Spirit quickly speak it like that. [Brother Branham quickly snaps his fingers--Ed.] No matter what it was, how little, it would be done. See women, men setting there under the power of the Holy Spirit, the Spirit of God moving perfectly, moving this. Someone had done something wrong in the congregation, couldn't, they'd be... They couldn't... They'd--they'd come quickly, and confess it before the Spirit got ahold of it, to confess it before and come tell it, 'cause they know right then it's going to be called. That's right. That's the Church of the living God. How my old, poor old heart, now it's getting old, how I've longed to stand and see a church like that. I may yet. I hope to. Perfect works of God without sin now, that could understand.
E-127 Acum, el i-a adus pe toţi acolo, şi ei toţi au profeţit într-un acord, că, "Domnul este cu ei. Suiţi-vă!"
E-256 Now, here stands a group of people to be prayed for. Now, we realize, if this Scripture is true... And the God of heaven, Who could create a squirrel, could create a ram, could stop the sun for a whole day, twenty-four hours, that could keep fire from burning people in a furnace for three hours, He had stopped the mouth of lions, that could raise the dead, could walk on water, could take biscuits and feed five thousand; that's God. That's the Word made flesh in human beings. Now, does everybody understand that? Now, this same God promised that in the last days these things would reoccur again, but He can't do it until there's somebody He can work them with and work on. You see what I mean? Now, let's believe that emphatically with all of our heart that it's going to be that way.
E-128 Dar totuşi acolo era ceva care nu era în regulă. Şi acel om al lui Dumnezeu a ştiut că nu era în regulă. El a zis, "Nu mai ai încă unul? Doar încă unul, pe undeva?"
"Oh," a zis, "noi avem unul, dar eu îl urăsc." A zis, "Să nu spună regele aşa."
E-257 Now, here stands a group of people, most of them I know. I think... I--I--I don't think, this first woman here in front, this girl, I don't think I know her. I know Brother Way; and the sister, the next there, Brother Roberson's--or Border's wife. And I don't know the next man. I ought to know the next woman; I don't know; I don't think I do. Yes, I do. And the next, the man standing there, if I'm not mistaken, that's Brother Daulton's son. And along the row there, I practically know everybody in there.
I don't have no idea who's--the people are, where they come from. But now, what they need for now is prayer. Some of them, of course, is beyond, they cannot grasp just exactly what it is.
E-129 Dumnezeu a ales un băiat analfabet, un mic renegat al naţiunii, unul dispreţuit şi respins, să aducă mesajul Lui la cei cu inima flămândă. În loc ca toate denominaţiunile împreună să vorbească într-un acord în unitate, Dumnezeu a adus o persoană. Un paradox, dar omul avea Adevărul. Şi a dovedit a fi Adevărul, căci el era cu Cuvântul. Acesta era un paradox, exact.
E-259 Now, I want each one of you look this way a minute, each one of you in the prayer line. If I could help you, I would do so. And I'm here to help you. But the only way I'll ever be able to do it, to restore back what Satan has done to you, is you to believe me. If you'll just believe me with all your heart, it'll be done.
Now, it used to be in my ministry, it would cause visions. Visions would spring up, and I could tell the people what they were for. And you--how many has seen that done? Oh, all of you. See? That's right. Yeah, I can still do it. Oh, it can still be done. Sure. Yeah. That's it.
But we're coming to something greater than that now. Yes. We're rising above that. See, we're coming to that spoken Word. And Satan will have to do it; it'll tie him in a knot. If I can only get you to believe it. Don't you doubt it.
E-130 Acum voi ziceţi, "Tu vrei să spui că eşti în dezacord cu toată aceasta şi aceea şi aceea?" Dacă aceasta nu este cu Cuvântul, eu nu sunt de acord cu ea. Aşa este. Cuvântul lui Dumnezeu nu va greşi niciodată.
E-262 Here, if you want to know whether I'm telling you the truth, if the Holy Spirit's here. I know what that girl's--wrong with that girl. I don't know her, but I know what's wrong. See? That's exactly right. And he's just battling at me just as hard as he can, but he'll have to give it up. You just believe it. Don't you doubt it, sister. Uh-huh. Don't doubt it. It's all right, sister. You--you're going to get--it's going to be all right. See?
Here's a colored man looking at me, standing there in the line. I don't know you, but God knows you. If I'd tell you what's your trouble, will you believe me to be His prophet? You will? You're not here for yourself. That child in the hospital will get well if you'll believe it. You believe that with all your heart? Then go, go on back to your seat. I pronounce the power of God upon the child, the devil to turn it loose.
Little Daulton's looking at me; you're here for that baby. That baby has got something wrong with its navel. Hasn't it? Go back to your seat, and believe it, and it'll just get all right.
E-131 Vorbind cu un preot, nu cu mult în urmă, el a zis, "Dl. Branham, tu încerci să argumentezi un punct din Biblie." A zis, "Noi credem biserica, nimic decât atât. Noi credem biserica, ce spune biserica. Dumnezeu este în biserica Lui."
E-265 I'm looking at another woman setting there too, Mrs. Stricker. Mrs. Stricker, I haven't talked to you for months; I have no idea what you're here for. You believe God can tell me what's your trouble? Would it make all of you believe? You're here for that kid that's got something wrong with its leg. Then you're praying for a friend in Africa. That's exactly right. That's THUS SAITH THE LORD. Now, if that's right, Mrs. Stricker, raise up your hand. See?
He's here. See? But that--that ministry will always be, but here comes another. You believe now. Don't you doubt. Don't a one of you doubt. When I lay hands on you, and ask this to be done, it's going to be done. The only thing, it's just like taking God's Word. The only thing, if you don't believe It, it won't. If you do believe It, it's got to happen. For something happened the other night up there, and I know the very God that could create could do it. All right.
E-132 Am zis, "Dumnezeu este în Cuvântul Lui. Şi El este Cuvântul." Aşa este, Cuvântul!
E-267 I want everybody to bow your heads. Everybody in prayer. [Brother Branham leaves the pulpit, to pray for those in the prayer line--Ed.] Now, sister dear...?... Thou devil that has bound Sharon, this a lovely little girl...
But, God, You gave me the vision the other night of that devil being bound, and said, "In sincerity you can bind him." And with sincerity in my heart for this child, I've come, Lord, to ask mercy and favor of You for her.
Satan, I bind thee. In the Name of Jesus Christ, leave this child. Her mind and the reasonings will come back to her normally. So the Word has been spoken, so shall it be done in the Name of Jesus Christ.
E-133 Acela-i motivul că Mica a luat Cuvântul. Şi Dumnezeu a folosit un paradox să facă fiecare denominaţiune de ruşine, şi a adus la împlinire Cuvântul slujitorului lui Dumnezeu; un om, dispreţuit, respins, urât! Ce? Urât de propriul lui popor. Acum, el nu era un comunist, sau el nu a fost altceva. Să zicem că el a fost penticostal, şi grupurile Penticostale l-au urât. Lor nu le-a plăcut de el. Ei nu au avut nimic de-a face cu el. Dar el avea Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu a făcut un paradox din aceasta.
E-270 Lord God, for my Brother Way, may the power of Jesus Christ bind the power of the devil that binds my brother and set him free, in the Name of Jesus Christ.
God, this poor little woman will be like this person here in a few weeks, if something isn't done for her. She's the wife of my brother, Brother Roy. Lord Jesus, give me strength now. And You Who gave the vision, You never failed, It's never failed.
Thou spirit of the devil that has bound my sister, I bind you. In the Name of Jesus Christ, you leave her. It's been spoken, so let it be done....?... That's right.
In the Name of the Lord Jesus, deliver our sister from her trouble. In the Name of Christ Who promised, Who gave the promise, "If you say to this mountain." Let it be done, Lord.
E-134 "De ce să nu facă El, dacă toţi aceşti alţi inşi sunt profeţi şi lucrători, şi aşa mai departe, de ce nu poate, în tot acest grup mare întreg, să decidă ceva mai bun decât o persoană? Pare neraţional ca Dumnezeu să facă doar Cuvântul unui om corect, decât al celorlalţi din ei."
E-274 Upon this woman, feeling the anointing of the Holy Spirit in the room, I place my hands, in the Name of Jesus Christ, for her cure. In the... May it be done, for it has been spoken. Amen.
Upon this little girl, JoAnn, that I've--place in my mind of an example of a little Christian girl, I deliver her this morning from this evil thing. In the Name of Jesus Christ, may her request be granted.
Lord God, upon this, the companion of my beloved brother, Sister Thomas, lay I my hands. That evil one that would bind her, may he be bound. In the Name of Jesus Christ, may she be free.
Upon my sister, laying my hands. And in the Name of Jesus Christ, the Son of God, may the power of the enemy be bound. And my sister, that she'll be free from this day...
E-135 Deoarece, cuvântul acelui om era Cuvântul lui Dumnezeu. Acela-i motivul că Dumnezeu a adus lucrul la împlinire, deoarece omul era cu Cuvântul lui Dumnezeu. Ceilalţi profeţeau o minciună. Da, era un paradox când Dumnezeu a luat Cuvântul unui om mic, şi l-a făcut adevărat, deoarece era Cuvântul Lui. Dumnezeu trebuie să stea lângă Cuvântul Lui, nu cuvântul consiliului. Dar, Cuvântul lui Dumnezeu, alături de acela stă El.
E-278 Upon my brother, lay I my hands, in accordance with God's Word. May the devil that would harm and hinder, go from him, in the Name of Jesus Christ. Amen.
For my sister's request, I pray that You'll grant it, Lord, as I place my hands upon her. In the Name of Jesus Christ, let it be done. Amen.
For my sister, Father, as I place my hands upon her. In the Name of Jesus Christ, let her request be granted. Amen.
By simple faith, Lord, though it is--it is a paradox, laying my hands upon brother, in the Name of the Lord Jesus, let his request be granted.
Upon my Sister Way, who has been merciful to those who needed mercy, and it is written, they shall obtain mercy. May the mercies that she is asking for this morning be granted to her, in the Name of Jesus Christ. Amen.
E-136 El l-a luat pe Mica în loc de o şcoală de predicatori bine instruiţi, oameni renumiţi. Nimic împotriva lor, ei erau oameni mari. Ei erau oameni care nu au crezut în alt Dumnezeu, ei au crezut în acelaşi Dumnezeu în care a crezut Mica. Dar ei au acţionat ca şi cum ar fi crezut în El, dar nu-i luau Cuvântul Lui. Deoarece, ei au vrut să fie populari. Ei au vrut să afle favor cu regele. Şi orbirea lor a trecut cu vederea adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu. Cum putea Dumnezeu să binecuvânteze ceea ce a blestemat El?
E-283 Lord, this little, brokenhearted mother, knowing her request, O eternal God, let it be granted to her today, in the Name of Jesus Christ. Amen.
Father God, to my sister, I lay my hands upon her, as commissioned by the Holy Spirit and by a vision the other night. May her request be granted, in the Name of Jesus Christ. Amen.
Heavenly Father, as this sister moves up here to take her place, for hands to be laid upon her. Grant her request, O God. In the Name of Jesus Christ, may it be done.
Heavenly Father, as I take ahold of this, my sister's hand, may the power of Jesus Christ grant her request. Amen.
Lord Jesus, as I take hold of this sister's hand, and the handkerchief of which she holds, may her request be granted. In the Name of Jesus Christ, grant it, Lord. Amen.
Father God, in the Name of the Lord Jesus, may our sister's request be granted to her. What she asks, may she receive it, in the Name of Jesus Christ.
E-137 Voi doamnelor şi bărbaţilor, amândoi, să nu gândiţi că eu fac aceasta să fiu nesuferit. Eu o fac să fiu cinstit. Acela-i motivul. Cum pot spune eu că, "Femeile ar trebui să aibe... bine, lăsaţi-le să-şi taie părul, şi lucruri ca acelea; să poarte, hainele lor, aceea nu are nimic de-a face cu Aceasta"? Cuvântul lui Dumnezeu zice că are! Ea este de ruşinare şi degradantă atât timp cât o face, şi Dumnezeu niciodată nu va avea de-a face cu ea. Mie nu-mi pasă cât de mult vorbeşte ea în limbi, sau sare sau strigă, ea nu a ajuns nicăieri cu Dumnezeu, încă. Acela-i Cuvântul Domnului.
E-289 Only believe, only believe,
All things are possible, only believe;
Just only believe, only believe,
All things are possible, only believe.
Now, just before dismissing, may I just have one more moment or two of your time. A paradox, God has performed that. In our very presence, a paradox has been done. For just when I started to go to that prayer line, Something just lifted me up, just exactly the way He said it would do (See?), a paradox. See?
And when the Spirit was on me so, I could look down the line and see those things that those people were wanting. See? So at least three or four of them, or something, that it might be a confirmation, witness, that God never takes a gift that's a true gift; He just adds to it, just keeps building higher and higher.
E-138 Omule, tu care nu-ţi poţi stăpâni propria ta casă, şi atunci să încercaţi să fiţi predicatori şi diaconi? Cum sunteţi voi potriviţi să fiţi un predicator în amvon, să conduceţi Biserica viului Dumnezeu, şi să le împărţiţi moştenirea lor? Când, voi vă gândiţi mai mult la tichetul vostru de masă şi la oferta care vine decât la Cuvântul lui Dumnezeu, şi vă este ruşine să o spuneţi înaintea femeilor, de teamă că nu veţi fi populari. Dumnezeu să aibe milă de sufletul vostru păcătos!
E-291 Now, I believe, with all my heart, that you're healed. Amen. I believe it with all that's in me. Now, I--I believe it.
Now, Jesus invited you to come to salvation. If you'd come, you'd get It, 'cause He promised it. He promised it; now, let's not doubt it. But let's believe it with all of our heart. Now, don't fight in it; just know that it's got to be done. It has to be done. Jesus said, "Speak this Word. Don't you doubt." See? And He was the very One...
And those visions, so far as I know, with all my heart, not one time have they failed, not one time. And He said, the other night, and though--that vision I told you, before God Who I stand, that is true. See? He seen that serpent bound. He said, "You'll have to be more sincere."
E-139 Vorbiţi Cuvântul lui Dumnezeu, în Adevăr! Ioan a zis, "Securea este pusă la rădăcina pomului." Şi securea este Cuvântul lui Dumnezeu. "Fiecare pom care nu aduce roada potrivită, îl taie şi-l aruncă în foc." Dumnezeule, adă-ne un alt paradox!
E-294 That's what I'm striving for, is more sincere. And each one coming along this morning, I tried to think, "If that was my mother, those women, if that was my sister setting back there, if that was my wife setting back there, or one of my children setting back there, what if it was them?" trying to place myself in their position to be sincere. And if you noticed, the very...
I just--happens to come to my memory. Over the other day, when I was in California, and stand at that Business Men's breakfast. I think I've got it here. I'm pretty sure; I was looking at it just awhile ago, a prophecy that was given. Here it is right here. This was given after standing and preaching a hard sermon. And people are here this morning: Brother Roy Borders, for one, that was there, I believe, ever where Roy is at, was, yeah, setting here, was there when this taken place, and many others that were there when a boy that was a Baptist... It was Jane Russell's cousin, the movie star; anything can come in that breakfast that wants to come. And when I got through speaking, the boy walked over to put his arms around me, and said...
E-140 De ce l-a luat Dumnezeu pe Ioan Botezătorul, aşa cum eu doar am vorbit despre el, în loc de preoţii Lui bine instruiţi din ziua aceea? El a luat un om care nu a mers niciodată o zi la şcoală în viaţa lui. Deci, noi înţelegem că Ioan a mers în pustie, la vârsta de nouă ani, şi a fost singur cu Dumnezeu.
E-296 When I come off of one platform, down to another one, to speak to the congregation, which, several hundred was present... And I was speaking on a--a broadcast that went across the nation at nine o'clock the following night. It was being taped then. And when this... I stepped down on this next level to speak another time to these people here. And one of the great denominations had, one of their great men was standing there, and was resenting the Message (See?) by saying...
I was talking about I was over in Phoenix, a few days before that, and seen several different fruits growing on one tree. I seen on an orange tree was grapefruit, lemons, and I believe tangerines, and tangelos, and all them different things growing, 'cause it's a citrus tree. But I said, "Every year it blooms and puts forth new fruits. But there's only those original branches; when it bring, when the real tree itself brings forth another branch, it puts out the same kind of fruit that it is in stalk. But these other trees are bearing their fruit, although they're living off the--the life of this tree." I said, "That's like organizations being placed into the Vine. Jesus said, 'I'm the vine.' And every time that Vine puts forth a branch, it'll be just like the Vine. See, It'll have the same fruit."
E-141 Cu câteva zile în urmă, în citirea Consiliului de la Nicea. Aceea a fost mult timp după moartea ultimului apostol, Sfântul Ioan. Când oamenii aceia au venit sus acolo la acel Consiliu de la Nicea, uni dintre fraţii aceia bătrâni i-au jenat pe restul din ei. Ei au venit acolo, în piei de oi; peste acei împăraţi în robe, ca Constantin şi episcopii din Roma. Piei vechi de oi înfăşurate în jurul lor, şi trăiau în pustie, cu ierburi, dar ei erau profeţi ai Domnului. Bisericuţa, de partea Greacă, au mers înainte; partea Romană a mers înapoi. Dar aceasta merge să arate, când voi compromiteţi, voi nu puteţi fi un slujitor al lui Cristos.
E-298 Well, this great minister of the biggest Pentecostal organization we have, was standing there, and resented It (See?) said that I didn't mean it that way.
But I got back and said, "I do mean it that way (See?) I said exactly. I take nothing back."
The other day when I spoke about those altars, not knowing, never seeing that in history. I never have said nothing yet from the platform, under inspiration, that I ever had to take back. Now, you can call that, Seed Of The Serpent, or whatever you wish to, whatever them messages was, or, The Great Harlot, that so much kick is against. Just come, why don't you come to me with the Scriptures with it (See?) see whether it's right.
E-142 Ioan. În ziua aceea, biserica era foarte ortodoxă, ei aveau preoţii, oamenii bine instruiţi. Dar Dumnezeu a ales omul care nu avea educaţie deloc, şi l-a luat din pustie, cu o bucată de piele de oaie înfăşurată în jurul lui, şi barba lui toată scăieţată, părul lui îi atârna pe gât. Fără amvon de unde să predice. Fără biserică care să-l invite. Dar el probabil a stat în noroi, până la jumătatea genunchilor lui, şi a predicat, "Împărăţia lui Dumnezeu este aproape!" Dumnezeu a ales omul acela.
E-301 This man come up there, put his arms around me, and was going to say... He said, "Brother Branham, not to be sacrilegious, but that could've made the 23rd chapter of Revelation. You know, another Book added. Of course," he said, "that wouldn't be right, of course, we're not supposed to add anything to It." And just as he started to say that, he started speaking in tongues. And the boy didn't know what speaking in tongues meant.
And as soon as he did, right out in front of me was a French woman from Louisiana; she said, "That needed no interpretation. That was pure French."
And a man over here got up and said, "That's right."
And way back in the back was the interpreter for the U.N., give his name, never been there before. He said, "Correctly. That's right."
And here's what they got together. And each one of them had the same thing when they come together, each one of the ones giving the interpretation, exactly.
E-143 Când Isus a zis, "Pe cine aţi ieşit să vedeţi, un om care poate vorbi la toate şcolile, un om care este îmbrăcat cu haine fine, şi aşa mai departe?" El a zis, "Ei sunt în palatele regeşti." A zis, "La ce v-aţi dus să vedeţi, un profet?" El a zis, "Mai mult decât un profet. Acesta este acela despre care profetul a vorbit că va veni, 'Eu trimit mesagerul Meu înaintea feţei Mele."' El era îngerul legământului. El era marele premergător.
E-305 And this Frenchman, the second one over here, he wrote it out, because he'd been taking minutes of the meeting. Here's what he wrote. "I, Victor Le Doux, am a Frenchman, full-blooded, borned again Christian, filled with the Holy Spirit. I live at
809 North Kings Road, Los Angeles 46, attend Bethel Temple, Arnie Vick is our pastor," a Pentecostal minister, biggest Pentecostal church in Los Angeles. "A translation of a prophecy over Brother Branham, give by Danny Henry in French, February the 11th, 1961, at the Full Gospel Business Men's breakfast; a true translation of the prophecy." All three of them said this is it.
Because thou has chosen the narrow path...
E-144 Dar, acesta era un paradox, cum a ajuns. De ce nu a venit el jos la acea şcoală mare acolo sus la Ierusalim? De ce nu a venit El la Caiafa, marele preot? De ce nu a venit El la uni dintre acei oameni mari, instruiţi, care au fost instruiţi din copilărie, şi taţii lor au fost instruiţi înaintea lor, şi taţii lor înaintea lor, din generaţie după generaţie după generaţie, instruiţi şi şcolarizaţi, fini, înalt culturaţi, educaţi? Şi atunci să aleagă un om bătrân afară în pustie; care nu a avut nici o zi de şcoală în viaţa lui, şi l-a pus acolo afară la Iordan, şi a zis, "Acesta, acesta este el." Un paradox, exact. Incredibil, dar totuşi acela a fost adevărat. Dumnezeu a făcut-o.
E-306 See, just against, I'd have to walk by yourself. See? I can understand that. Moses had to make his choice too. See? He didn't have to do it, but he did it. See?
... the harder way, thou... (See?)
Because thou has chosen the narrow path, the harder way, thou has made--thou has walked of Your own choosing.
In other words, I didn't have to do it. I can side in and go with them if I want to. But I stayed with the--want to stay with the Word.
Thou has picked the correct and precise decision, and it is My way.
If you'll notice, it's punctuated and underlined. If you notice, it's wrote in French, this; spoke in French, verb before the adverb. See?
Because of this momentous decision, a huge portion of heaven awaits thee.
Now, that's what I wondered. When I die, will it be? Then I happened to think, "Heaven's not portioned off to different portions to us up there; heaven is the Kingdom of heaven that's within us, one waits for." See? Now, watch.
What a glorious decision thou has made.
This is itself is that which will give and make come to pass the tremendous victory in the love Divine.
See, we'd say it, "In the tremendous victory in the Divine love," but in French it would be "love Divine." Just like German or any other (See?) they get the--they put the verb before the adverb.
E-145 Naşterea virgină a Domnului nostru, incredibil, ca o femeie să nască un copil fără să cunoască un bărbat. Dumnezeu a făcut¬o. Dumnezeu a făcut-o. Vedeţi, este un paradox. A luat o femeie mică acolo jos, o fetiţă mică, logodită cu ceva bărbat de vreo patruzeci şi cinci de ani, ea însăşi avea vreo şaisprezece sau optsprezece ani, şi s-a logodit cu acest bărbat care era un văduv, a patru copii. Şi apoi a luat această femeie şi a preaumbrit-o prin Duhul Sfânt, şi a conceput în pântecele ei trupul în care a locuit Dumnezeu Atotputernic. Un paradox!
E-311 Now, you see what coming down to Jordan meant? We're down here now. Let's cross over now. Let's quit playing. Let's cross the other side now, 'cause it all belongs to us. It's all ours. Them visions has never failed. They can't fail, because they come from God. I believe it with all that is within me. We're not the hireling that will run back into the wilderness. We'll cross Jordan, the separation. God, break to us the Seals that's on the back of the Book. Let us enter into this great place now, for Joshua divided to the people their inheritance that God had left for them.
E-146 Cum că Cerul nu-L poate ţine! Pământul este aşternutul picioarelor Lui, Cerul este tronul Lui, şi totuşi a putut să aducă plinătatea Dumnezeirii trupeşte, şi să O întrupeze într-un Om. Oh! Când, voi puteţi măsura pentru sute de miliarde de mile în veacuri de timp, şi niciodată nu măsuraţi pe Dumnezeu; şi totuşi un copil mic, culcat într-o iesle, a conţinut plinătatea Trupului Lui-Trupul Lui. Iehova! Un paradox! Acel Dumnezeu mare, Care şade acolo în spate, să controleze o sută de milioane de sori strălucind pe planete, Care niciodată nu a început şi niciodată nu s-a sfârşit, şi să se întrupeze Însuşi, într-un staul cu gunoi!
E-312 And if you notice, those Hebrew mothers when they was in labor and gave birth to those patriarchs (I'll get on that, one of these days, the Lord willing.)--that gave birth to those patriarchs; when she spoke their name in labor, she also positionally placed them in their place in the kingdom. Oh, my.
Inspiration is--is a paradox. See, see, you--you just can't catch it. But it's inspired, and God moves it right into its place just--just at the hour when you think not.
E-147 Şi apoi noi mergem afară şi dansăm şi bem, şi petrecem, într¬o celebrare! Aceasta nu este o celebrare; este o venerare! Noi sărbătorim Crăciunul. Cum că Dumnezeu a făcut aceea, pentru ca El să poată muri, să ia locul unui păcătos.
E-314 Now, if it's not real snowy, and we can, the Lord willing, next Sunday I want to speak on the subject of "Christianity Versus Pagan Worship." And if you can, bring your paper, whatever you wish, for the message. The messages will be again tonight, brother... Some of the brethren here, I suppose, will bring it. I was going to stay, but I know many of the people would stay, and it's predicted snow again this afternoon, to cover the roads over from Georgia and different places. So I... The Lord willing, be next Sunday, I was going to speak the same message tonight, but I'll put it till next Sunday and then God be with you.
E-148 A fost un paradox când un băiat mic, cu părul creţ, băiat mic cu umerii aplecaţi, el probabil nu era nici de cinci picioare înălţime; şi el avea şapte şuviţe atârnând în jos în jurul capului, un mic sisi. Şi el cobora pe drumul lui, într-o zi, să-şi vadă prietena, şi un leu a răcnit spre el.
E-315 I believe that Jesus Christ is the Son of the living God, borned of a virgin, conceived, God in a womb, a Tabernacle in which He would dwell in. I believe that, in Christ, He is the incarnate God. He is God made flesh. When the Father God came into Jesus Christ, He was the Fullness of the Godhead bodily; in Him dwells all the Fullness. God the Father spoke the Words. Jesus said, "It's not Me that speaketh, but My Father that dwelleth in Me. He doeth the speaking." Therefore upon that basis, Him being made flesh so He could die, God paying the penalty for the human race to redeem and bring up, and--and come, bring together the things that His Own creation had lost in the fall, He redeemed it back with His Own life.
E-149 A auzit cineva vreodată un leu adevărat cum răcneşte? Voi aţi auzit probabil, în aceste cuşti şi lucruri de pe aici. Dar aş vrea să vă spun, ei doar miaună atunci. Voi ar trebui să auziţi unul sălbatic care într-adevăr răcneşte. Stâncile vor cădea de pe deal, la o jumătate de milă depărtare; pietrele se vor rostogoli jos pe deal, acesta doar aşa vibrează pământul. De unde vine acel răcnet, eu nu ştiu.
E-316 Then in redeeming these people, that His Gospel could go further, "The works that I do, shall you do also. More than this shall you do, for I go unto the Father. A little while and the world won't see Me no more, yet you'll see Me; for I'll be with you, even in you, to the end of the world." Now, we're down to the end time. Christ has returned in His form of the Holy Spirit, in the fullness of His power into the Church to manifest Hisself. It's simple. It's simple people.
E-150 Oh, eu am văzut unul, într-o zi, el îşi ţinea capul în jos, un leu mare bătrân cu coamă galbenă a răcnit la unul negru, pentru că, o coamă neagră, pentru că el a luat o bucată de carne. El a lăsat-o acolo, şi el tot aşa cum ar fi zis, "Acum tu să o laşi în pace, eu merg jos să iau o gură de apă." Şi el a mers jos să lăpăie apă. Când a venit înapoi, acesta cu coamă neagră lingea pe ea. Bătrânul tătic doar s-a oprit, şi-a pus capul în jos, şi a dat drumul la un râgâit, şi, eu zic, că pietrele s-au rostogolit de pe deal. Oh, vai! El ar zgudui oraşul, dacă el ar fi răcnit aşa aici. Un răcnet al leului, oh, el este feroce!
E-317 If there would be someone here that might be fortunate enough to have a fine education, and maybe go to a big church, do not let the simplicity of this poor class of people stumble you. See? It--it's not that. "The common people heard Him gladly." See, it's the common people.
Now, there's--there's classes of people. There's some that just don't care, just lives any kind of a life; they're out on the streets, and so forth. That's not ones that heard Him. And them classical kind, they wasn't the ones that heard Him. It was the--the in-between class, the common people, the ones that's poor yet want to live clean and decent, and want to live for God, that's the ones that hears Him.
So may you and I be that people that'll hear Him in this day, for I truly believe that one of the greatest things that's ever broke forth in the world is breaking forth now. Amen. God bless you. Now, I'll turn the service to Brother Neville.
E-151 Şi acel răcnet a mers spre acest prichindel cu părul creţ, 1-am numi noi, şi ceva s-a întâmplat. Acel prichindel mic merge acolo şi-l apucă de gură, şi îşi pune o mână în acest fel şi una în felul acela, nu nervos, şi doar îl despică şi-l lasă acolo jos. Acela-i un paradox. Ce a cauzat aceasta? Dacă veţi observa citirea chiar înaintea ei, "Şi," conjuncţia, "Duhul Domnului a venit peste el." Aceea a făcut diferenţa. Şi el a ucis leul.
E-152 Apoi într-o zi nişte Filisteni au venit după el. El era neînarmat. Acolo au fost o mie de ei. Ei aveau suliţe lungi şi scuturi mari, şi aceea era ca o uşă în faţa voastră, în acel fel, scuturile. Doar gândiţi-vă la un scut mare, din bronz acum, peste tot în faţa voastră, cu coifuri de bronz, mari zale de bronz, şi peste toate fluierele şi tot, cu bronz; suliţe mari, lungi ca acele... afară la stâlpul acela acolo, poate de cinsprezece, sau douăzeci de picioare lungime. Cu capete mari de bronz pe ele în felul acela, ascuţite ca un brici. Şi ei l-au găsit pe acest prichindel venind din Palestina, să-şi viziteze ceva prietenă de-a lui acolo jos. Astfel ei au zis, "Acolo este acel ins mic. Să mergem să-l luăm!" Un om 1-ar fi putut lua cu capătul suliţei, doar să-l ridice şi să-l scuture puţin, şi el ar fi căzut drept în jos până la mâna lui, jos până la mânerul suliţei. Păi, el era doar un ins mititel.
E-153 Unii oameni, artiştii, încercând să-l deseneze pe Samson cu¬cu umeri el nu putea intra în acest tabernacol. Ei bine, aceea nu ar mai fi o taină, omul de mărimea aceea. Samson a fost doar un lucruşor micuţ, dar Duhul Domnului este ce era mare. Vedeţi? El ia... Aceasta-aceasta-aceasta este a dezonora Scriptura, să spui că el era un om de mărimea aceea.
E-154 Dumnezeu întotdeauna ia lucruri nesocotite şi ignorante ca acelea, să Îşi facă lucrarea, vedeţi. El ia ceva care nu este nimic.
E-155 Astfel acest ins mic stătea acolo, şi dintr-o dată aici vin aceşti Filisteni şi l-au înconjurat, să-l omoare. Şi el a luat falca unui măgar care zăcea acolo, o vreme, a unui măgăruş, a luat falca de la măgarul acela. Şi Duhul Domnului a venit peste el. Şi acolo era un paradox, cum că el i-a bătut jos, cu falca unui măgar, prin acel coif gros de o jumătate de ţol peste vârful capului, cu falca unui măgar! Păi, prima, acea falcă veche zăcând acolo, prima lovitură care el ar fi lovit-o, ea s-ar fi spart într-o mie de bucăţi, peste vârful unuia din acele coifuri sau acele scuturi mari. Când, o mie s-au năpustit asupra lui, şi el i-a bătut pe fiecare până la moarte. Paradox! Aceea a fost când Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
E-156 Oh, dacă noi am putea numai să fim fălci în mâna lui Dumnezeu, acolo ar fi un alt paradox. Da, a fost.
E-157 A fost un paradox când Isus, Domnul nostru, a luat cinci pogăcele şi doi peştişori, şi i-a frânt, şi a hrănit cinci mii. Şi a adunat coşuri pline de rămăşiţe, bucăţi mici care unii dintre ei nu le-au... Ei să pună patru sau cinci peşti jos la masa aceasta, şi patru sau cinci pâini, şi apoi să meargă aici şi să pună patru sau cinci pâini. Şi unii dintre ei nici măcar nu au putut mânca tot, doar le-a lăsat zăcând acolo. Astfel ei le-au cules, coşuri pline de ele. Oh! Vedeţi? Cum a făcut-o El? Este incredibil că un Om poate lua cinci pogăcele şi doi peşti mici, şi să hrănească cinci mii, şi să ridice şapte coşuri pline, rămase. Este incredibil, dar El a făcut-o. De ce? Acesta era Dumnezeu. Acesta era un paradox. Este incredibil, dar El a făcut-o.
E-158 A fost incredibil, şi niciodată înainte sau după, pe o mare furtunoasă, şi valurile erau aşa de înalte încât scufundau corabia, când un Om a venit umblând jos peste acele valuri. Eu doar pot vedea de fiecare dată marile valuri înspumate venind în jurul Lui, doar se loveau şi cădeau jos spre fund, şi El umblă drept înainte, ca şi cum El ar fi fost pe o bucată de beton. Umblând pe mare, în timpul unei furtuni! Lăsaţi ştiinţa să o desluşească pe aceea. Ce Îl ţinea acolo sus? Ce L-a ţinut pe marea aceea, când este de o jumătate de milă adâncime chiar acolo? Când valurile acelea mari, de multe ori mai mari decât acest tabernacol, pleoscăind, păi, păi, a umplut corabia mică şi o scufunda în apă. Era udă înăuntru şi afară, şi se scufunda, catargele s-au rupt, şi vâslele s-au dus, şi toate speranţele de a fi salvaţi s-au dus. Şi aici vine Cineva umblând pe apă! Un paradox, sigur, incredibil, nu poate fi explicat, dar El a făcut-o. Oh, da, El a făcut-o, a venit umblând pe apă. Este incredibil că acest acelaşi Unu...
O Dumnezeule, eu sper că aceasta pătrunde!
E-159 Incredibil, un adevărat paradox, că acest acelaşi Unu, Isus din Nazaret, ar alege un grup de pescari neştiutori pentru Biserica Lui, în loc de preoţii bine instruiţi şi cultele din ziua aceea. Cum că un Dumnezeu care avea toată înţelepciunea, care putea umbla pe ape, care putea schimba apa în vin, care a putut lua cinci pogăcele şi să hrănească cinci mii de oameni, şi să ridice şapte coşuri pline rămase! Cum că acelaşi Unu, Dumnezeu care şade în Eternitate acolo, care este aşa de strălucitor încât soarele îşi ascunde faţa de El; tocmai totalitatea înţelepciunii şi purităţii, şi a înţelegerii şi cunoştinţei, Supremul supremilor! Şi El să vină într-un loc unde o organizaţie mare a bisericilor s¬au adunat toate împreună şi şi-au instruit toţi oamenii, şi El să meargă jos şi să adune un grup de murdari, pescari rău mirositori care nici măcar nu-şi puteau scrie numele, şi să aleagă acel fel de oameni să pună Biserica în ordine pentru Mireasa Lui. Lucru ciudat, nu-i aşa? Se pare, cel puţin, că El ar fi luat pe cineva care era instruit.
E-160 El este Instructorul. El este Cel ce o face. Ciudat că El a făcut-o. În loc să ia oameni de biserică, El a luat pescari să o facă. Foarte ciudat, dar acela-i felul cum o face El. Este adevărat. Acesta-i un adevărat paradox.
E-161 Când Dumnezeu a luat un grup de ignoranţi, aşa cum i-am numi noi astăzi, "holy-rollers," săraci, în bunurile acestei lumi, şi să reverse Duhul Sfânt peste ei, în camera de sus; în loc să¬L reverse peste Consiliul Sanhedrin, unde toţi teologii stăteau, unde erau toţi oamenii mari, unde capul tuturor bisericilor, unde cei ce au studiat în Scripturi, şi au făcut o şcoală mare, bine instruiţi, şi aşteptau după Mesia care vine, şi ştiind că ei vor fi aceia care vor ieşi să-L întâmpine, şi să zică, "Mesia, Tu ai venit jos ca pe aripile unui avion, Tu ai şezut aici pe treptele templului, noi Te-am văzut coborând din Cer, de pe coridoarele de aur ale Cerului. Acum noi toţi suntem instruiţi şi gata să mergem la lucru. Noi ne-am făcut şcoala, noi avem Diploma noastră de Arte, noi avem al nostru Ph.D., LL.D, şi toate acestea. Noi toţi suntem instruiţi. Aici stăm noi, în număr de zece mii. Noi suntem gata pentru Tine. Vino înainte! Noi aşteptăm, strigând, 'Vino!'"
E-162 Dar în loc de aceea, El merge jos şi ia o grămadă de oameni care abia îşi cunoşteau dreapta de stânga. Aşa este. Şi i-a pus în camera de sus, şi şi-a revărsat Duhul Lui, O Dumnezeule, peste un grup de oameni ca aceia. În loc să ia Consiliul Sanhedrin, El a luat pescari. Nu este straniu că El nu a folosit educaţia lor? Aceasta i-a plăcut lui Dumnezeu.
E-163 Se pare că-i place lui Dumnezeu să-şi facă Biserica Lui proprie un paradox. Acelaşi lucru îl face El chiar acum, făcând un paradox din Biserica Lui, ocolind pe toţi marii îngâmfaţi, şi toată treaba asta de acolo care este aşa numită biserică. Şi El va ... oricine pe care El îl poate lua în mâna Lui, le va deschide ochii şi să vadă care este Adevărul, şi să-l încerce cu Cuvântul lui Dumnezeu în timpul în care noi trăim, şi să-i pună în Trup. Un paradox! Dumnezeu alege aşa. El face Biserica Lui un paradox, oameni neobişnuiţi, oameni ciudaţi.
E-164 Toţi aceştia sus acolo în camera de sus, au ieşit acolo vorbind într-o altă limbă, clătinându-se ca oameni beţi, clătinându-se şi agitându-se. Femeile, Propria Lui-Propria mamă şi toţi aceia în camera de sus, au ieşit acolo afară, bâlbâind ceva care nimeni nu putea înţelege ce făceau ei, la început. Ei au avut limbi despicate aşezate peste ei. Despicat înseamnă "împărţit." Nimeni nu a înţeles ce făceau ei. Ei bolboroseau pe acolo, şi se comportau ca şi cum erau beţi.
E-165 Şi acolo stătea un grup de oameni care au fost instruiţi, învăţaţi ai Evangheliei, teologi, dar Dumnezeu a ales (Dumnezeu) să ia şi să-i lase să şadă în neştiinţa lor, cu educaţiile lor înalte deştepte, şi să vină aici şi să aleagă această grămadă de inşi care nu-şi cunoşteau ABC-ul, şi a revărsat Duhul Său peste ei, a făcut un paradox din ei. Da, Dumnezeu face aceea, El face asta pentru scopul Lui propriu. El Îşi face Biserica un paradox. Eu cred în ele. Eu o cred!
E-166 Aşa ajută-mă, Dumnezeule, eu cred Cuvântul! "Cuvântul fiecărui om să fie o minciună, şi Acesta să fie Adevărul." Ce spune acest Cuvânt să facem, să o facem cum spune acest Cuvânt să o facem; nu contează cât de hazliu se pare, şi cât de ciudat ajungeţi să fiţi, sau orice în felul acela. Staţi cu Cuvântul. Voi sunteţi numiţi de modă veche, voi sunteţi chemaţi aceasta, aceea, sau cealaltă, ce vă pasă oricum? Staţi cu acest Cuvânt! Acesta este El, Adevărul. Nu luaţi ce spune altcineva. Luaţi ce a spus Cuvântul.
E-167 Aici cu un timp în urmă) un prieten lucrător... Eu doar am auzit-o spusă. Eu o cred. Într-o după-masă fierbinte jos în Georgia, el a vizitat cu acest... un farmacist. Bătrânul farmacist era un bun frate bătrân Creştin, plin cu Duhul lui Dumnezeu. Şi el a zis, "Intră şi stai jos, şi să avem un-un coke." Ei şedeau acolo, bându-şi coke-ul lor. El a zis, "Aş vrea să-ţi spun ceva, şi poate tu nu vei crede aceasta."
"Bine, să o auzim, întâi," a zis lucrătorul.
E-168 El a zis, "Eu întotdeauna am încercat să fac cât mai bine pentru Dumnezeu." El era un diacon într-o biserică. El a zis, "Eu întotdeauna am încercat să trăiesc la chemarea mea, şi să fac ceea ce era drept." El a zis, "Eu niciodată nu am înşelat pe nimeni. Eu întotdeauna am mărturisit pentru Domnul meu, peste tot unde am putut." Şi a zis, "Eu am, să... Medicamentele mele aici," a zis, "Eu am încercat să am cea mai înaltă clasă ce putea fi cumpărată. Eu nu am încasat în plus pe nimeni. Eu am încercat să fac tot ce era drept, ceea ce am ştiut cum să fac, să slujesc pe Domnul." El a zis, "Eu am să-ţi spun ce s-a întâmplat."
E-169 A zis, "Fiul meu, care studiază să fie farmacist, la fel, să mă urmeze, el era în faţa clădirii acolo într-o zi." Şi a zis, "Aceasta era în timpul depresiunii." A zis, "O domniţă a intrat pe-pe uşă," şi a zis, "tu puteai vedea care era necazul ei. Şi ea urma să fie mamă. Şi soţul ei, şi ei amândoi, sărăcăcios îmbrăcaţi." A zis, "Ei i-au dat reţeta fiului meu," şi a zis, "să o completeze, căci femeia era în nevoie de acest lucru anume pe care doctorul l-a prescris pentru ea. Şi a zis, el a zis, 'Acesta va fi aşa de mult, aşa-şi-aşa,' când cel ce urma să fie tată a întrebat 'Cât va costa?' 'Aşa-şi-aşa.' El a zis, 'Domnule, eu nu voi fi în stare să-mi completez reţeta, sau completată,' el a zis, 'din cauză că eu nu am bani de loc."'
E-170 Bine, el a zis, "Fiul meu a zis, 'Mergi drept în jos pe stradă acolo, doar o jumătate de bloc, sau un bloc, şi întoarce la stânga, şi vei vedea unde-este locul unde ei au caritate. Şi du-te acolo la judeţ, şi poate ei îţi vor da banii să ai... sau un ordin, că ei vor plăti pentru această reţetă, căci (ea are) doamna trebuie să aibe medicamentul imediat."' Şi a zis, "El a ieşit din locul acela, a pornit."
E-171 Şi a zis că el a ascultat la fiul lui. "Şi ceva a zis, 'Oh, nu, să nu faci asta.' A zis, 'Femeia aceea are nevoie de asta."' A zis, el s-a întâmplat să se gândească, "'Acel rând lung de oameni de acolo jos! Este greu pentru un om sănătos să stea în rând, dar mai o mamă în starea aceea."'
E-172 A zis, "I-am zis fiului meu, 'Du-te, cheamă-i, spune-le să vină înapoi."' El a zis, "Şi eu m-am repezit la uşă, şi am zis, 'Veniţi înapoi! Veniţi înapoi!' Ei au venit înapoi. Şi i-am zis fiului meu, 'Umple-o. Nu costă nimic."'
E-173 Şi a zis, "Fiul meu mi-a dat reţeta, şi am mers acolo şi am umplut-o, şi am umplut-o cât am putut de bine. Şi am adus-o afară să o dau doamnei, şi să-i spun că, 'Nu va costa nimic pentru aceasta. Că era în ordine, căci ea era în nevoie de aceasta foarte tare, şi-şi eu o să mă descurc fără aceasta, aşa, banii pentru aceasta."'
E-174 Astfel a zis, "Eu doar am început să pun medicamentele în mâna ei. Şi, când am pus, m-am uitat la mână. Ea era rănită." A zis, "M-am uitat sus, şi eu o puneam în mâna lui Isus." A zis, "Am învăţat atunci, că Scripturile, ceea ce însemna, 'Ori de câte ori aţi făcut la cei mai mici dintre aceştia, cei mici ai Mei."'
E-175 A zis, "'Tu crezi asta?' acest ins mi-a zis. Păi, sigur, eu cred asta."
Acesta era un paradox, incredibil, dar este adevărat.
E-176 Ce spuneţi despre marele Sfânt Martin, din Tours, Franţa. Când el, fiind un soldat, era într-o seară venind jos pe o stradă rece, întunecată, şi acolo era un... În această stradă rece, întunecată zăcea un cerşetor bătrân, culcat pe stradă, îngheţând. Sângele lui îi îngheţa în vene. Şi Martin, încă nu era un Creştin. Şi oricine care a citit istoria Bibliei, ştie despre Sfântul Martin. Istoricul zilele trecute care încerca să ia cartoteca lui, acela era care l-am ales pentru-pentru a treia epocă a bisericii, Sfântul Martin, deoarece pe el l-au urmat semnele. Şi Sfântul Martin s¬a uitat jos înainte... el era un soldat, şi acolo zăcea acest om bătrân, culcat în stradă, îngheţând. Şi el s-a uitat, şi el avea o manta; fără manta, el ar fi îngheţat. El şi-a luat cuţitul şi şi-a tăiat mantaua în două, şi l-a înfăşurat pe cerşetor în ea. Şi-a pus cealaltă jumătate în jurul lui, şi a mers umblând înainte.
E-177 În noaptea aceea, când a intrat în camera lui, şi s-a aşezat jos, el a auzit pe Cineva venind în cameră. El s-a uitat, aici venea Isus, înfăşurat în acea bucată de manta. Aceea a fost chemarea lui la slujbă.
E-178 El a devenit un sfânt. El a vorbit în limbi. Şcoala lui era instruită. El a instruit oamenii lui chiar cu Cuvântul lui Dumnezeu. Lui nu-i păsa despre ce a zis Biserica Primară a Romei sau oricare dintre ei. El a stat drept cu Cuvântul lui Dumnezeu. El i-a învăţat; vorbind în limbi, şi punându-şi mâinile peste bolnavi. Ei au înviat morţii. Ei au scos draci. Un om, prietenul lui, a fost ucis, şi el a mers şi şi-a pus trupul peste el, (a întrebat dacă-l poate vedea câteva minute), el şi prietenul lui au venit afară umblând, împreună. De ce? Acesta era un paradox. Sigur, Dumnezeu l-a făcut.
E-179 Eu cred în paradoxuri. Da, domnule. Eu cred. Eu cred în ele, cu toată inima mea.
E-180 Era un paradox când, toţi oamenii deştepţi care au existat în lume, şi Dumnezeu a pus cheia Împărăţiei în mâinile aceluia care era considerat "cel ignorant şi cel neînvăţat." Aşa este. Unul dintre cei mai deştepţi oameni din lume, din ziua aceea, era Caiafa, marele preot, alţii erau împăraţii şi regii, şi marii bărbaţi de pe pământ, ca preşedinţi şi aşa mai departe, toţi aceşti oameni mari.
E-181 Şi ce este cel mai important lucru în lume? Este Biserica lui Dumnezeu! Dumnezeu a făcut pământul, El l-a făcut pentru un scop: să ia o Biserică afară de pe el, o Mireasă. Şi aceea-i cea mai importantă treabă din lume.
E-182 Şi cel mai deştept om pe care-i avea El erau împăraţii şi regii, şi potentaţi şi monarhi, mari preoţi şi oameni de biserică. El ar fi putut lua pe oricare dintre ei. Dar a fost un paradox când El a chemat un om care nici măcar nu-şi putea semna numele, şi a zis, "Eu îţi voi da cheile Împărăţiei. Orice legi tu pe pământ, Eu voi lega în Cer. Ce dezlegi tu pe pământ, Eu voi dezlega în Cer."
E-183 Zic, eu doar m-am gândit la aceea despre acea viziune, "Ce tu dezlegi sau legi."
E-184 "Ce tu legi pe pământ, Eu voi lega în Cer. Ce tu dezlegi pe pământ, Eu voi dezlega în Cer." Da, El a dat aceea nu la un mare preot învăţat, Caiafa, ci la un pescar ignorant. Într-adevăr un paradox!
E-185 Îl vedem pe Pavel, un mic Iudeu cu nasul coroiat, pe drumul lui în jos, arogant, mergând jos să lege pe oamenii aceia care fac zarva aceea, şi strigau, lucruri; să-i arunce în închisoare, făcând prăpăd din Biserică; l-au împroşcat cu pietre pe Ştefan, fiind martor la aceasta, şi le-a ţinut hainele. El-el era o teroare. Cum ar alege vreodată Dumnezeu un om ca acela?
E-186 Şi, priviţi, episcopii, toţi apostolii, ei au zis, "Noi vom face o alegere, cineva să-i ia locul lui Iuda." Şi pe cine l-au ales ei? Ei l-au ales pe Matia. Matia, eu cred că a fost chemat. Matia, da.
Matia, ei l-au ales prin tragere la sorţi, şi nici un lucru nu a făcut el vreodată. El se părea să fie un om neprihănit. Şi Dumnezeu a ales pe cel mai mânios ins, cel mai rău om care era în ţară, să-i ia locul. Paradox! Aceea este ce face Dumnezeu. Paradox!
E-187 A fost un paradox când acest Iudeu neevlavios, îngâmfat, mânios, rău, dispreţuitor care era pe drumul lui, într-o zi, spre o cetate, să lege pe Creştini şi să-i pună în închisoare, şi când, dintr-o dată, el a fost doborât jos. Şi când s-a uitat în sus, acolo stătea acel Stâlp de Foc, şi un Glas a venit, zicând, "Saul, Saul, pentru ce Mă prigoneşti?" Acesta era un paradox când el Îl putea vedea, iar restul lor nu-L puteau vedea. Vedeţi?
E-188 Cineva a zis, "Oh, eu nu văd Aceea. Nu există un astfel de lucru acolo; da, tu nu vezi. Aceea este greşit." Despre aceasta astăzi, ei spun aşa, "Eu nu cred aşa ceva." Nu, sigur că nu. Cu certitudine nu. Dar există acolo, acei de acolo care Îl văd. Sigur, dacă tu nu poţi, tu eşti orb, tu nu-L poţi vedea.
E-189 Un ins mi-a spus, cu un timp în urmă, a fost cu câţiva ani în urmă, a zis, "Acum, dacă eu sunt în calea ta..." El a zis, "Acum, Pavel a lovit pe un om cu orbire." A zis, "Dacă eu sunt de la diavolul," zicea, "loveşte-mă tu cu orbire."
E-190 Am zis, "Aceea nu trebuie în mod necesar să se facă. Tu eşti deja orb. Înţelegi, tu eşti deja orb. Tu eşti cu cel mai rău fel de orbire, înţelegi." Am zis, "Ana, în templu, a putut vedea mai departe decât poţi tu vedea. Şi ea era oarbă, fizic." El era orb, spiritual. Sigur. Acesta era un paradox.
E-191 A fost un paradox când Dumnezeu a făcut aşa numita erezie... Toată gălăgia aceasta, şi strigătul, şi lăudând pe Dumnezeu, şi vorbind în limbi, şi oamenii care sunt dispreţuiţi şi respinşi, şi numiţi idioţi şi eretici; este un paradox când Dumnezeu, marele Tată al tuturor, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care a ales un grup de "eretici" să aducă mântuire la Biserica Lui, în loc de sistemul bisericesc bine instruit, teologic. Este un paradox.
E-192 Nu cu mult în urmă am fost într-un oraş în Washington, sau, eu cred că era Oregon. Şi acolo era un-un reporter a venit, doi reporteri mici, aveau ţigări în mână. Ei au venit înăuntru. Ei urmau să mă scrie, şi, sigur, foarte bine, voi ştiţi. Şi ei mergeau înainte, zicând acest lucru şi alt lucru. Şi el a zis, "Şi, şi eşti tu un holy-roller?"
E-193 Am zis, "Nu." Am zis, "Eu niciodată nu m-am rostogolit. Dar," am zis, "Eu-eu presupun dacă El mi-ar spune să mă rostogolesc, m-aş rostogoli."
E-194 Şi aşa a continuat vorbind în aşa, voi ştiţi. Şi ea urma, şi ea a zis, "Tsk, tsk, tsk, tsk," oh, mergea înainte. Am zis, "Doar lasă-mă să-ţi spun ceva, domniţă, tu scrie orice vrei tu. Tu eşti o Catolică."
E-195 Ea a zis, "Aşa este," A zis, "De unde ai ştiut că eu sunt o Catolică?"
E-196 Am zis, "Ei bine, tot în acelaşi fel cum ştiu şi celelalte lucruri pe platformă, înţelegi." Am zis, "Tu eşti o Catolică. Şi tu mergi înainte şi scrie, dar eu te avertizez chiar acum; în treizeci de zile de acum, să o scrii, şi tu vei zăcea pe marginea unui drum, cu gâtul tăiat de sticlă de pe propria ta maşină, strigând după milă, şi te vei gândi la mine de multe ori."
Ea a zis, "Nu eşti Irlandez?" "Da."
"Au fost ai tăi Catolici?"
Am zis, "Poate înaintea mea."
E-197 A zis, "Ce s-ar gândi mama ta despre aşa ceva, despre tine făcând în felul..."
E-198 Am zis, "Eu am botezat-o în Numele lui Isus Cristos. Şi ea a primit Duhul Sfânt. Aha. Da."
E-199 Şi am zis, "Acum, dacă tu vrei să mergi în felul acela, atunci eu voi lua numele tău şi tu iei numele meu. Atunci dacă nu este aşa atunci, după treizeci de zile, să o scrii în ziar că eu sunt un profet fals. Acum tu mergi înainte şi scrie."
E-200 Ea a zis, "Ei bine, mi-ar fi groază să mă gândesc, când ajung în Cer, că o grămadă de ignoranţi, aşa cum este acolo sus la acea adunare, să domnească în Cer."
E-201 Am zis, "Tu nu vei avea mult necaz." Am zis, "Nu gândi că El..."
A zis, "Eu nu vreau să merg."
"Dacă tu, nu-ţi schimbi gândirea şi calea, tu nu vei fi Acolo, oricum, înţelegi." Am zis, "Deoarece, ei vor fi Acolo. Dumnezeu a ales aceea."
E-202 Acesta-i un paradox, că Dumnezeu a luat pe cei neînsemnaţi, vedeţi, lucrurile acelea. El, Dumnezeu, a ales să aducă salvare lumii printr-un astfel de grup, un paradox, cu totul diferit de şcolarii lor înalt instruiţi şi lustruiţi, şi teologii şi lucruri. Dumnezeu doar ocoleşte aceea. Ia ceva ignorant mic şi-l ridică, şi îşi pune Mesajul Lui în el, aşa cum a făcut El cu Ioan, cu uni dintre restul lor, Petru şi aceia, i-a trimis afară şi au predicat Evanghelia, şi să aducă înăuntru Biserica Lui; şi să-i salveze, şi să-i aducă înapoi pe pământ, şi aceea este tot ce este, vedeţi. Şi doar a lăsat tot acest lucru mare lustruit să meargă. Oh, vai, aceasta este sigur ceva! Eu aş...
E-203 Dumnezeu, când Dumnezeu a ales pe cei neştiutori şi neînvăţaţi, în loc de educaţie şi învăţaţi, pentru Mireasa Lui! Vă puteţi imagina un om, alegându-şi mireasa, să ia... un om cu cea mai înaltă, cele mai înalte puteri supreme.
E-204 Eu am ceva mic aici ce am vrut să spun, dar nu voi avea timp să o spun, despre o pildă mică care am văzut-o odată. Dar nu voi fi în stare să o spun. Eu o am însemnată aici jos, dar nu am timp pentru ea.
E-205 Dar, Dumnezeu şi-a ales Mireasa Lui dintr-o grămadă de oameni ca aceea. Acum, oricine zice că aceea nu este aşa, atunci voi nu vă credeţi Biblia. Aceea este exact corect. Citiţi-vă Biblia, aceea este exact aşa.
E-206 A fost un adevărat paradox când Dumnezeu a ales nebunia predicării inspirate în loc de teologia înalt lustruită. Un om care nu ştie, cu greu, să folosească "lovit, n-are, duce, aduce, cară," toate aşa cuvinte ca acelea, şi-şi să spună tot felul de-de lucruri din gramatica lui, şi negramaticale, şi orice alt lucru ca acela. Şi Dumnezeu a ales aceea în loc să ia marii şcolarizaţi lustruiţi, care într-adevăr pot pronunţa cuvintele şi să le spună chiar corect. Dar i-a plăcut lui Dumnezeu să ia nebunia predicării inspirate, un plugar mititel care nu-şi cunoaşte ABC-ul, şi să ia omul acela şi să câştige suflete prin el. Când, amăgitori, cu totul lustruiţi, doar conduc, orbul conduce orbul. Un adevărat paradox!
E-207 Oh, Cuvântul este aşa plin de aceasta. Multe contexte de aici, sau texte, eu trebuie să-să ocolesc.
E-208 Este adevărat că, biserica mare străluceşte şi sclipeşte, cu teologie lustruită, în timp ce Împărăţia radiază cu umilinţă, cei săraci şi umiliţi. Evanghelia nu străluceşte, Ea radiază. Aurul proştilor străluceşte; aurul adevărat radiază. Este o diferenţă între o radiere şi strălucire. Noi ştim asta. În timp ce marea biserică sclipeşte şi străluceşte cu învăţaţi înalt lustruiţi, scaune frumoase, crucifix peste tot peretele, şi cele mai înalte şi fine dintre structuri şi clădiri, şi mari lucruri cu turnuri, toate ca acelea; mica Împărăţie, jos în ceva alee mică ca aici, pe undeva, radiază cu Slava lui Dumnezeu, umplută cu cei umiliţi în inimă, vedeţi, Dumnezeu lucrând în ei, vindecând bolnavii, şi înviind morţii, şi scoţând draci, şi aşa mai departe în felul acela; doar îi lasă să treacă pe alături.
E-209 Acolo era o ministerială mare. Să nu uitaţi aceasta. A existat o adunare mare ministerială aici cu un timp în urmă, într-un oraş anume, unde uni oameni chiar de aici erau la adunare. Şi ei au avut un anumit om care urma să... Oh, el era un teolog, "el avea mesajul pentru ziua aceea, pentru popor." Şi el a studiat pentru două sau trei săptămâni asupra acestuia. Aceea a fost în ordine. Şi când el a mers sus la platformă, fără nici o şifonare în hainele lui, vai, îmbrăcat cu cele mai fine lucruri, voi ştiţi, a păşit acolo sus şi şi-a scos pieptul şi şi-a pus tot materialul lui¬a lui pentru mesajul său. Şi el într-adevăr a predicat un mesaj de o oră care nu putea fi atins, intelectual. Oh, cum şi-a scos el pieptul, şi a luat numele de LL. Doctor Aşa-şi-aşa, dintr-o anumită şcoală. Acela era aşa de înalt lustruit şi învăţat, încât el a adus o aşa capodoperă la popor, de psihologie şi lucruri. A zis, "A fost minunat."
E-210 Dar Creştinii care şedeau acolo, întocmai ca la Consiliul de la Niceea, aceasta doar a întristat Duhul. Oh, aceasta era o capodoperă, sigur. Da, domnule. Aceasta avea toată lustruirea pe ea, ce putea fi. Dar poporul umplut cu Duhul Sfânt real, doar, "Ha?" Aceasta doar nu mergea cu... Acolo nu era Duh acolo să- 1 susţină.
E-211 Deci când el a coborât, el îşi avea capul cufundat, el a văzut că nu a mers acolo în ordine. El era dintr-o altă şcoală; şi el era cu oameni penticostali. Astfel când el a coborât de pe platformă, penele lui s-au lăsat în jos. A început să umble jos pe acolo, cu toate lucrurile lui sub braţ, în acest fel, umblând jos prin adunare.
E-212 Acolo era un sfânt înţelept bătrân şezând pe partea dreaptă, s-a întins spre un alt om, şi a zis, "Dacă el ar fi mers sus în felul cum a coborât, el ar fi coborât în felul cum s-a urcat." Asta este. Dacă el ar fi mers sus smerit, el probabil că ar fi venit jos plin de Glorie. Dacă el ar fi mers sus în felul cum a venit jos, el ar fi venit jos în felul cum a mers sus. Aşa este. Un paradox!
E-213 Ascultaţi, în încheiere acum, doar pentru un moment înainte de rândul de rugăciune. Eu vreau să mai spun un cuvânt, vreo două, despre paradox.
E-214 Viziunile vechilor profeţi încă sunt un paradox. Acesta-i neatins. Cine poate spune că un om, cu patru mii de ani în urmă, putea vorbi despre carăle fără cai îmbulzindu-se prin drumurile largi, unul într-altul. Profeţii Vechiului Testament, cum au putut ei prevedea lucruri şi să le prezică, înălţaţi prin Puterea lui Dumnezeu, care a văzut-o departe în anii care urmau să vină, şi au prezis-o cu precizia de perfecţiune. Explicaţi-o! Este un paradox. Oh!
E-215 Un altul, aş vrea să vă dau unul mic, nesemnificativ. Dar, convertirea mea era un paradox. Eu spun aceasta cu dragoste şi respect. Părinţii mei s-au dus. Poporul mamei mele au fost toţi păcătoşi, vânau cu capcane, vânători, şi oameni de munte. Poporul tatălui meu sunt toţi beţivi, contrabandişti, cărţaşi, puşcaşi, omorându-se unul pe altul, cei mai mulţi dintre ei au murit încălţaţi. Acolo nu era nici o pâclă de religie, în nici un fel, pentru noi. Şi cum a făcut Dumnezeu... ce a fost Aceea care a venit în acea cabină mică veche de lemn acolo în dimineaţa aceea, pe care o vedeţi pictată acolo pe peretele acela? Ce? Este cu totul diferit.
E-216 Dacă puneţi un bob de grâu în pământ, va rodi un bob de grâu. Dacă puneţi porumb în pământ, va rodi porumb. Dacă puneţi un scăiete în pământ, va rodi un scăiete.
E-217 Dar acesta este un paradox! Fiecare din voi poate spune acelaşi lucru despre voi înşivă. Noi toţi ne putem gândi la un paradox despre ce s-a întâmplat.
E-218 Aici este un alt paradox. Cum pot eu, după ce am predicat aproape treizeci de ani, să pot încă să mă înspăirnânt de gândul acela de a merge Acolo? Cum poate fi aceasta? După ce am predicat de când am fost un băieţel, şi acum aici un om în vârstă de cincizeci şi doi de ani, şi atunci să mă gândesc de a mă îngrozi... eu-eu nu Eu am ştiut că sunt salvat. Dar, mă îngrozeam la gândul... Dar dragostea lui Dumnezeu, într-o dimineaţă, a coborât în camera mea) m-a ridicat, şi m-a dus într¬un Loc unde erau cei răscumpăraţi. Într-adevăr un paradox!
E-219 Eu vreau să vă întreb ceva. Eu aş putea să o întrerup aici acum. Eu vreau să vă întreb ceva. Spuneţi-mi, spuneţi-mi, ce este Acela de pe fotografia aceea de acolo? De unde a venit El? Pentru ce este El aici? Ştiinţa nu O poate nega. Ce este El în adunare, care stă acolo şi purică pe oameni şi le spune, "Acolo în urmă, ce aţi făcut. Tu eşti aici pentru acest scop. Tu eşti aici pentru aceea"? Este incredibil pentru mintea ştiinţifică.
E-220 Acum, noi cunoaştem telepatia. Telepatia este, să zici ceva, ca şi cum spui ceva şi eu pot spune acelaşi lucru, vedeţi, sau, eu vă citesc gândul, se întâmplă chiar atunci. Dar când vedeţi că El vă spune lucruri care se vor întâmpla acolo departe de tot, aceea lasă telepatia în pace.
E-221 Este incredibil că Dumnezeu, în aceste ultime zile, aşa cum El a promis că El va face, va face un astfel de lucru. Dar este adevărat, acesta-i un paradox! Acelaşi Dumnezeu care a avut întotdeauna paradox şi le-a arătat, El este acelaşi Dumnezeu astăzi, deoarece El Îşi ţine Cuvântul. Ştiinţa nu O poate nega, acolo este Acesta pe aparatul de fotografiat mecanic. Este un paradox, Dumnezeu!
E-222 Ce este Aceasta? În-în Exod, al 13-lea capitol, noi citim că Dumnezeu a dat copiilor lui Israel, care erau un model al bisericii de astăzi; aşa cum ei au călătorit în mod natural, noi călătorim în Duhul. Duminica următoare noi luăm aceea, acum. Amintiţi¬vă, este totul despre aceea, vedeţi. Acum, cum căci-căci unde ei au mers pe pământ, material, ca acesta, şi Dumnezeu era cu ei; Biserica este aşezată cu Cristos, în Locurile Cereşti, în tărâmurile spirituale, mergând cu toate stăpânirile sub picioarele noastre. Aleluia! Da, domnule. Şi ei au avut un Stâlp de Foc, o Lumină pe care au urmat-o. Oriunde a mers această Lumină, ei au urmat Lumina aceea. Mii de ani au trecut, sute şi sute de ani au trecut, şi Aceasta încă este vie. Un paradox! Acelaşi ieri... Împlinind Scripturile, El este aici ca o mărturie; nu din cauza noastră, ci din cauza că Dumnezeu a promis-O, că Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci. El era Acela care Moise a socotit, bogăţiile lui Cristos, sau ocara lui Cristos mai mari bogăţii decât comorile Egiptului. Şi ce era Cristosul care a mers înaintea Lui? O Lumină, un Stâlp de Foc.
E-223 El a zis, "Eu vin de la Dumnezeu şi Mă întorc la Dumnezeu." El a făcut. "Încă puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii." Chiar până jos la sfârşitul lumii, El va fi acolo, la fel. Ia te uită!
E-224 După moartea Lui, îngroparea, şi învierea, Sfântul Pavel L¬a întâlnit pe drum în jos spre Damasc, El era înapoi în acel Stâlp de Foc.
E-225 Aproape două mii de ani au trecut de atunci, şi aici este El! Nu printre culte, nu o grămadă de învăţaţi înalt lustruiţi ai zilei, ci o grămadă de săraci şi umili. Un paradox! Un paradox! La acei ce-L iubesc, Îl cred, mii în jurul lumii care L-au crezut, este să împlinească promisiunea Lui şi a Noului şi a Vechiului Testament. Aceea este ceea ce este. Dar acesta-i un paradox.
E-226 A fost un paradox când Dumnezeu a promis să dea Împărăţia la o turmă mică, în loc de o biserică mare organizată. "Nu te teme, turmă mică, este buna plăcere a Tatălui să-ţi dea Împărăţia." Acesta va... Este un paradox. Este un paradox.
E-227 Va fi un adevărat paradox, într-una din aceste zile, când Isus vine; şi cei morţi în Cristos vor învia. Această murire se îmbracă în nemurire, şi răpirea Bisericii vine.
E-228 În aceste vremuri de Crăciun, când oamenii târguiesc, şi dansează, şi beau, şi sărbătoresc ceva despre care ei nu ştiu nimic, aşa cum ei sărbătoreau ziua de naştere a lui Washington sau Lincoln, şi nu se închină... Ei încă au pe Dumnezeu într¬o iesle.
E-229 Când, Dumnezeu nu este într-o iesle. El a înviat din morţi, şi este viu pentru totdeauna, locuind printre noi, dovedindu-Se, ca fiind acelaşi Dumnezeu pe care părinţii Niceeni l-au purtat, şi în jos prin veacuri a venit de când era Ziua Cincizecimii. Acelaşi Dumnezeu care l-a întâlnit pe Pavel pe drumul Damascului; el a fost un misionar către Neamuri, şi un mesager de la Dumnezeu, către Neamuri. Mesajul Neamurilor a început printr-o vizitare a Stâlpului de Foc, şi se sfârşeşte în acelaşi fel.
E-230 Împărăţia Neamurilor a început, împărăţia lumii, care este lumea, a început cu o mustrare dintr-o limbă Cerească, în zilele Regelui Nabucadneţar; se sfârşeşte în acelaşi lucru, aşa cum Duhul Sfânt s-a revărsat peste biserica Neamurilor, din zilele din urmă, să mustre naţiunile Neamurilor din nou cu o scriere de mână pe perete. Scrierea de mână pe perete, că, Dumnezeu a pregătit Biserica Lui, El şi-a pregătit poporul Lui, El şi-a pregătit locul Lui, şi ei aşteaptă ca El să vină.
E-231 Şi răpirea aceea! "Când trâmbiţa lui Dumnezeu va suna, şi cei morţi în Cristos vor învia, noi care suntem în viaţă şi rămânem nu vom împiedica pe cei adormiţi. Căci trâmbiţa lui Dumnezeu va suna, cei morţi în Cristos vor învia; iar noi vom fi apucaţi sus împreună cu ei, să întâlnim pe Domnul în văzduh." Un paradox, într-una din aceste dimineţi, când mormintele se deschid şi morţii vor păşi afară; când cei ce sunt vii vor fi schimbaţi, într-un moment, la o clipeală de ochi, şi vor merge sus în văzduh să-l întâlnească pe El.
E-232 Întregul lucru este un paradox, Dumnezeu se mişcă printre poporul Lui. Voi credeţi asta? [Adunarea zice, "Amin! " – Ed.] Să ne aplecăm capetele pentru un cuvânt de rugăciune.
E-233 Dumnezeule, acum de mai mult de o oră, şi cam o oră şi zece minute, noi am stat aici vorbind despre evenimente trecute şi prezente, despre cum le împarte Duhul Sfânt, Doamne, aşa cum Cuvântul lui Dumnezeu a făcut-o aşa de graţios; arătând căci chiar Dumnezeul din Cer, Care a trăit în zilele din vechime, în aceeaşi formă şi acelaşi fel, trăieşte astăzi. Aceleaşi minuni, şi aceeaşi Putere care a fost peste profeţii din vechime, care a fost peste Biserică la Rusalii, a fost peste Ana; şi peste Agab, profeţii Noului Testament în ziua aceea, care l-a corectat chiar pe Sfântul Pavel. Şi Sfântul Pavel a intrat în necaz că nu l-a ascultat pe Agab, căci Agab... Deşi el era un apostol, Pavel era, dar Agab avea Cuvântul Domnului, şi el l-a avertizat să nu se ducă acolo sus. Dar Pavel a fost hotărât să meargă, şi atunci el a ajuns în necaz. Şi, Tată, întotdeauna noi ajungem în necaz dacă nu ne supunem Cuvântului lui Dumnezeu.
E-234 Noi vedem că tocmai Dumnezeul care a fost cu fraţii aceia acolo, este acelaşi Dumnezeu astăzi. Noi Îl vedem în fiecare manifestare. Şi acesta este un paradox, Doamne. Lumea se uită, şi îşi clatină capul, şi zic, "Nu este nimic de Acesta." Credinciosul Îl acceptă şi-L îmbrăţişează, şi ştie că El este Dumnezeul cel viu.
E-235 O Tată, ne rugăm în această dimineaţă, că dacă ar fi cineva printre noi care încă nu este un credincios, ca aceasta să fie ora în care ei vor crede. O Dumnezeule, admite aceasta chiar acum în inima fiecărei persoane care este aici, care nu cunoaşte pe Cristos ca Salvatorul lor, ca aceasta să fie ora când va fi un paradox înaintea lor; ca un păcătos rău nenorocit (prin natură un păcătos, născut în lume în păcat, format în nelegiuire, venind în lume vorbind minciuni, prin murdărie) să poată fi schimbat şi făcut în neprihănirea Fiului lui Dumnezeu. Admite, Doamne, ca, ca acel mare paradox să aibe loc în inimile tuturor de aici în această dimineaţă care nu Te cunosc ca Salvatorul lor şi Regele lor care vine, şi sunt gata să Te întâlnească la ultima trâmbiţă dacă ea ar suna astăzi.
E-236 Atunci ne-am ruga de asemenea, Doamne, ca să-Ţi aminteşti de cei de aici care sunt bolnavi şi suferinzi. O Dumnezeule, astăzi ne rugăm ca Tu să vindeci pe fiecare persoană care este bolnavă sau suferindă. Lasă ca ei să ştie că Dumnezeu încă înfăptuieşte paradox la oricine care va face să se împlinească Cuvântul Lui.
E-237 Noi ştim căci Cuvântul Lui este un paradox. Când El promite ceva aşa de nereal, pentru lume, ceva la care ei nu pot prescrie, aceasta-i-aceasta-i ceva dincolo de cunoştinţa lor şi-şi înţelegere. Dar când o inimă simplă va lua Cuvântul acela şi-L va adânci în adâncimile fiinţei lui, atunci Cuvântul acela produce faptele vii ale acelei promisiuni.
E-238 Oh, cum Îţi mulţumim pentru aceasta, că există oameni simpli care cred acest Mesaj. Noi nu căutăm o împărăţie unde va stăpâni acea epocă atomică, ci noi căutăm o Împărăţie în care Cristos va stăpâni în putere şi măreţie, de pace şi glorie, pe pământ; nu unde ne vom presa picioarele în automobil, pedale de acceleraţie, sau să zburăm prin aer cu avioane cu reacţie; ci unde vom şedea în jurul Tronului viului Dumnezeu, oh, şi-L vom privi, şi vom vedea pe Acela Care a fost rănit pentru fărădelegile noastre şi zdrobit pentru nelegiuirile noastre, pedeapsa care ne dă pacea era asupra Lui, şi cu ale Cui răni am fost vindecaţi. Dorinţa inimii noastre, Doamne, de când a venit marele paradox la noi, ca noi să ajungem la El şi să şedem cu El în ziua aceea. Admite aceasta, Doamne. Noi cerem aceasta în N urnele lui Isus.
E-239 Şi în timp ce ne avem capetele aplecate. Mă întreb, în audienţă în această dimineaţă, dacă la cineva i-ar place să fie amintit în rugăciune, şi să zică, "Doamne Dumnezeule, îmi ridic mâna spre Tine"? "Şi, Frate Branham, tu te vei uita şi-mi vei vedea mâna, să te rogi pentru mine, ca un paradox mare să aibe loc în inima mea, ca atunci când îl voi întâlni pe Cristos în botezul Duhului Sfânt şi puterea învierii Lui." Dumnezeu să vă binecuvânteze, în parte, şi pe fiecare. Asta-i bine. "Ca eu să-1 întâlnesc pe Dumnezeu." Şi Dumnezeu să fie cu voi. "Eu Îl voi întâlni, şi un mare paradox va avea loc în viaţa mea, şi eu voi fi umplut cu Puterea Lui şi slava Lui, şi bunătatea şi mila Celui care trăieşte în vecii vecilor. Şi într-o zi eu voi fi inclus în acel paradox care vine. Ceva care când..."
E-240 Pulberea acelor profeţi zace acolo în pământ. Când pulberea martirilor care au fost mâncaţi de lei, şi cu baliga leilor au fost risipiţi prin praf, şi peste tot pe pământ, dar totuşi Cristos va învia trupul acela din nou. Aceasta merge să arate că El este învierea.
E-241 Când El a luat puţină tină din mâinile Lui şi a pus-o pe ochii unui om care nu a avut ochi niciodată, a arătat că omul a fost făcut din ţărâna pământului, şi el s-a întors cu globii ochilor şi a putut vedea Creatorul care l-a făcut.
E-242 Dacă Dumnezeu nu intenţionează să învieze morţii, atunci de ce a devenit El carne ca noi, şi să meargă înapoi spre ţărână, şi să Se învieze din nou? De ce S-a înviat El dacă nu este înviere a celor morţi? Oh, haideţi să nu fim copii, ci să fim bărbaţi şi femei în Duhul, să credem pe Dumnezeu cu toată inima noastră.
E-243 Ar mai fi un altul acum, înainte de a începe să ne rugăm? Dumnezeu să te binecuvânteze, fratele meu, şi pe tine. Da.
E-244 Tatăl nostru Ceresc, acum noi Îţi aducem pe aceştia care şi¬au ridicat mâinile. Într-un fel sau altul, Duhul Sfânt şi-a făcut calea Lui jos în inimile lor, acolo spunându-le, "Tu nu eşti aici doar să mănânci şi să bei, şi-şi să dormi, şi să te trezeşti să lucrezi; şi apoi să mergi înapoi, să mănânci şi să bei şi să dormi din nou. Voi sunteţi aici să fiţi fii şi fiice a lui Dumnezeu. Voi sunteţi aici să vă luaţi poziţia şi locul în Cristos. Şi eu sunt aici în această dimineaţă să vă chem," ar zice Duhul Sfânt vieţii lor.
E-245 Tată, cu rugăciune, singura armă de care eu ştiu, eu îi prezint Ţie. Şi eu-eu sfidez duşmanul care i-ar ţine de la Tine. Eu pun, prin credinţă, Sângele lui Isus Cristos între duşman şi ei, care i-ar ţine de la această experienţă glorioasă a acestui mare paradox, de a primi Duhul Sfânt şi a avea Viaţă Eternă. Căci ne dăm seama că acela-i singurul-singurul lucru ce există, singura soluţie care ne este dată, pentru Viaţa Eternă, este să avem Viaţa lui Dumnezeu în noi, atunci este Viaţă Eternă în noi. Admite aceasta, Doamne, ca să se întâmple la fiecare care şi-au ridicat mâinile. Şi poate cei ce nu au avut curaj să-şi ridice mâinile, admite-le lor, de asemenea. Acum, Tată, ei sunt ai Tăi. Eu Ţi-i prezint, în Numele lui Isus Cristos.
E-246 Iar acum aşa cum urmează să fie format rândul de rugăciune, Tată, eu nu ştiu cine va veni aici sus. Dar dă-ne un alt paradox în dimineaţa aceasta, Doamne. Fie ca ceva Putere tainică a lui Dumnezeu să se mişte jos şi să facă ceva aşa cum Tu ai promis. Şi aceasta va fi prima mea dată, Doamne, de când m-am întâlnit cu Tine zilele trecute. Mă rog acum ca Tu să admiţi cererile oamenilor, prin Numele lui Isus. Amin.
E-247 Acum aş dori ca fiecare doar să se aşeze, dacă puteţi, doar pentru un moment.
E-248 Acum, oricine care are un cartonaş de rugăciune. Billy a venit jos în dimineaţa aceasta, aşa cum a promis că va veni, şi a dat cartonaşe de rugăciune la unii oameni de aici. El a zis că nu erau prea mulţi. Vreţi să vă ridicaţi mâinile, cei care aveţi un cartonaş de rugăciune. În ordine. Mă întreb dacă aţi vrea doar să vă luaţi locul şi să staţi chiar pe aici, acei care au cartonaşe de rugăciune. Unde, Billy, unde eşti? Oh, în ordine. Stai chiar pe aici.
E-249 Acum, fiecare în rugăciune acum. Noi venim înaintea Domnului nostru Dumnezeu. Acum să cântăm cântarea aceea cu muzica, dacă vreţi, aşa cum Sora Arnold cântă acolo. Toţi împreună acum, aşa liniştit.
Crede numai, crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;
Crede numai, crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.
[Fratele Branham începe să fredoneze Crede numai – Ed.]
... crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;
Crede numai, crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.
E-250 [Fratele Branham începe să fredoneze Crede numai, şi apoi citeşte Marcu 11:21-24 – Ed.]
... Petru amintindu-i a zis către El, Învăţătorule, iată, smochinul care Tu l-ai blestemat s-a uscat.
... Isus răspunzându-i a zis către el, Ai credinţă în Dumnezeu.
Căci adevărat Eu îţi spun, Că oricine va zice acestui munte, Mută-te, şi aruncă-te în mare; şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că lucrurile acelea care le spune se vor împlini; el va avea orice zice.
De aceea Eu vă spun, că, Orice lucruri doriţi voi, când vă rugaţi, credeţi că voi le primiţi, şi voi le veţi avea.
E-251 Isus a zis, odată când ei nu au putut înţelege că El era Cine era El, El a zis, "Dacă nu Mă puteţi crede, credeţi lucrările care le fac Eu. Şi dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, atunci să nu Mă credeţi. Dar dacă Eu fac lucrările Tatălui Meu, atunci credeţi lucrările."
E-252 Eu tocmai am terminat, în dimineaţa aceasta, aducând Mesajul despre-despre un Paradox. Un paradox este ceva care este neraţional, dar este-este în realitate incredibil, zice Webster, dar este adevărat. Ceva care este incredibil, care nu-l poţi înţelege, el este doar o taină.
E-253 Isus a făcut lucrările Tatălui Lui deoarece Tatăl era în EL De aceea au fost făcute lucrările, pentru că Tatăl era în Fiul. Voi credeţi asta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Că, în El, El era Dumnezeu încarnat. Voi credeţi asta? ["Amin."] Că, Dumnezeu Tatăl, care este Tatăl lui Isus Cristos, Marele Duh a locuit (în plinătatea Puterii Lui) în Isus Cristos, care era cortul lui Dumnezeu, făcut trup şi a locuit pe pământ, reprezentând Cuvântul. Isus era Cuvântul. Biblia a zis aşa, Sfântul Ioan, 1-ul capitol. Şi Cuvântul era invizibil. Acum ascultaţi atent. Cuvântul era invizibil până când El s-a făcut trup, şi atunci Cuvântul a devenit vizibil.
E-254 Şi prin moartea Lui de jertfă la Calvar, şi învierea Lui, poziţional a aşezat Biserica Lui în tărâmul acela, ca acelaşi Dumnezeu invizibil să poată veni în persoană şi să facă Cuvântul vizibil. Oh, vai! Eu-eu doresc ca biserica mea să poată primi asta. Dacă puteţi vedea, prieteni, Dumnezeul invizibil făcut vizibil!
Acum ascultaţi. Să o studiem din nou acum.
E-255 Eu deseori am vrut să vin într-o biserică, am dorit să o văd, eu presupun, unde puteam să intru pe uşa din spate, uşa din faţă, oriunde era, să privesc peste o audienţă şi să văd o biserică perfectă, totul în ordine. Păcatul nu putea rămâne acolo; nu, Duhul l-ar da pe faţă, vedeţi. El doar nu putea rămâne. Ca Anania şi Safira, voi-voi doar nu o puteaţi face. Acolo nu ar fi păcat în acel-acel grup. Nu, domnule. Vedeţi, Duhul repede îl divulgă chiar aşa. [Fratele Branham îşi pocneşte repede degetele de patru ori – Ed.] Nu contează ce a fost, cât de mic, aceasta va fi făcut. Vedeţi femei şi bărbaţi şezând acolo sub Puterea Duhului Sfânt, Duhul lui Dumnezeu mişcându-se perfect, mişcând aceasta. Cineva a făcut ceva greşit în adunare, nu ar putea, ei ar fi... Ei nu ar putea, aceasta ar... Ei vin repede, îl mărturisesc înaintea lor. Duhul l-a apucat, să-l mărturisească, amândoi. Ei vin, o spun, căci ei ştiu chiar atunci că va fi dat pe faţă. Aşa este. Aceea este Biserica Dumnezeului cel viu. Cum inima mea bătrână, sărmană bătrână, acum îmbătrâneşte, cum am dorit eu să mă ridic şi să văd o biserică ca aceea. Eu pot, încă. Eu sper. Lucrările perfecte ale lui Dumnezeu, fără păcat, acum, ar putea înţelege.
E-256 Acum aici stă un grup de oameni care aşteaptă să ne rugăm pentru ei. Acum, ne dăm seama, dacă această Scriptură este adevărată... Şi Dumnezeul Cerului, Care a putut crea o veveriţă, a putut crea un berbec, a putut opri soarele pentru o zi întreagă, douăzeci şi patru de ore, care a putut ţine focul să nu ardă oamenii într-un cuptor timp de trei ore, El a închis gura leilor, care a putut învia morţii, a putut umbla pe apă, a putut lua pogăcele şi să hrănească cinci mii, acela-i Dumnezeu. Acela¬i Cuvântul făcut trup în fiinţe umane. Acum înţelege fiecare asta? Acum acelaşi Dumnezeu a promis că în zilele din urmă aceste lucruri se vor petrece iarăşi, dar El nu o poate face până când există cineva cu care El să le poată lucra şi pe care să lucreze. Vedeţi ce vreau să spun? Acum haideţi să credem asta, cu stăruire, cu toată inima noastră, că va fi în felul acela.
E-257 Acum aici stă un grup de oameni, cei mai mulţi dintre ei îi cunosc. Eu cred... Eu-eu-eu nu cred, această prima femeie de aici din faţă, această fată, eu nu cred că o cunosc. Eu îl cunosc pe Fratele Way; şi sora, următoarea de acolo, a Fratelui Roberson... sau soţia lui Borders. Şi eu nu cunosc pe omul următor. Eu ar trebui să o cunosc pe femeia următoare; eu nu ştiu, eu nu cred că o cunosc. Da, o cunosc. Şi următorul, omul care stă acolo, dacă nu greşesc, acela-i fiul Fratelui Daulton. Şi, prin rând acolo, eu practic cunosc pe fiecare de acolo.
E-258 Eu nu am nici o idee cine este... cine sunt oamenii, de unde vin ei. Dar acum, ceea ce au ei nevoie pentru acum este rugăciune. Unii din ei, desigur, este peste măsură, ei nu pot să pătrundă chiar exact ceea ce este.
E-259 Acum vrea fiecare din voi să vă uitaţi încoace un minut, fiecare din voi din rândul de rugăciune. Dacă eu aş putea să vă ajut, eu aş face aşa. Vedeţi? Şi eu sunt aici să vă ajut. Dar singurul fel să fiu în stare cândva să o fac, să reaşez înapoi ceea ce v-a făcut Satan, este ca voi să mă credeţi. Dacă mă veţi crede doar, cu toată inima voastră, aceasta se va face.
E-260 Acum obişnuia să fie, în slujba mea, aceasta ar cauza viziuni. Viziunile răsăreau, şi eu puteam spune oamenilor pentru ce erau ei aici. Şi, voi, câţi aţi văzut aceea să se facă? Oh, voi toţi, vedeţi. Aşa este. Da, eu încă o pot face. Oh, încă se poate face. Sigur. Da. Aşa este.
E-261 Dar noi venim la ceva mai mare decât aceea acum. Noi ne ridicăm deasupra la aceea. Vedeţi? Noi venim la acel Cuvânt vorbit. Şi Satan va trebui să o facă; Acesta îl va lega într-un nod, şi ştiind că voi Îl credeţi! Să nu vă îndoi ţi.
E-262 Aici, dacă vreţi să ştiţi dacă eu vă spun adevărul, dacă Duhul Sfânt este aici. Eu ştiu ce, fata aceea, ce este rău cu fata aceea. Eu nu o cunosc pe ea, dar eu ştiu ce este rău. [O soră zice, "Sigur. Posedată de demon. Posesiune de demon." – Ed.] Aceea este exact aşa. Şi el se bate cu mine cât poate el de tare, dar el va trebui să cedeze. Voi doar să o credeţi. Doar să nu te îndoieşti, soră. ["Da, Doamne. Nu mă îndoiesc."] Să nu te îndoieşti. Este în ordine, soră. Tu, tu urmează să te faci... Va fi în ordine. Înţelegi?
E-263 Aici este un om de culoare care se uită la mine, stând acolo în rând. Eu nu te cunosc, dar Dumnezeu te cunoaşte. Dacă eu ţi¬aş spune care este necazul tău, mă vei crede a fi profetul Lui? Vei crede? Tu nu eşti aici pentru tine. Copilul acela din spital se va face bine dacă vei crede. Crezi tu asta cu toată inima ta? Atunci mergi, mergi înapoi la locul tău. Eu pronunţ Puterea lui Dumnezeu peste copil; diavolul să-l dezlege.
E-264 Micuţul Daulton care se uită la mine, tu eşti aici pentru acel copil. Acel copil are ceva rău cu buricul. Nu-i aşa? Du-te înapoi la locul tău, şi crede-o, şi el doar se va face bine.
E-265 Eu mă uit la o altă femeie care şade acolo, ea este D-na Stricker. D-na Stricker, eu nu am vorbit cu tine de luni de zile. Eu nu am nici o idee pentru ce eşti tu aici. Tu crezi că Dumnezeu poate să-mi spună care este necazul tău? Vă va face aceasta pe toţi să credeţi? Tu eşti aici pentru copilul acela care are ceva rău cu piciorul. Apoi, tu te rogi pentru un prieten din Africa. Aceea este exact aşa. Aceea este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Acum dacă aceea este aşa, D-nă Stricker, ridică-ţi mâna. Vedeţi?
E-266 El este aici, vedeţi. Dar acea-acea slujbă va fi întotdeauna, dar aici vine alta. Voi credeţi acum! Să nu vă îndoiţi. Nici unul dintre voi să nu vă îndoiţi. Când îmi pun mâinile peste voi, şi cer ca aceasta să se facă, aceasta urmează să se facă. Singurul lucru, este întocmai ca a lua Cuvântul lui Dumnezeu. Singurul lucru, dacă voi nu-L credeţi, nu se va face. Dacă voi Îl credeţi, trebuie să se întâmple. Căci, ceva s-a întâmplat serile trecute acolo sus, şi eu ştiu că tocmai Dumnezeul care a putut crea poate să o facă. În ordine.
E-267 Aş vrea ca fiecare să vă aplecaţi capetele. Fiecare în rugăciune. [Fratele Branham părăseşte amvonul, să se roage pentru cei din rândul de rugăciune. – Ed.]
Tu diavolule care ai legat-o pe Sharon, această fetiţă drăgălaşă!
E-268 Dumnezeul, Care mi-a dat viziunea seara trecută, despre acel diavol fiind legat, şi ai zis, "În sinceritate, tu îl poţi lega." Şi cu sinceritate în inima mea pentru acest copil, eu vin, Doamne, să cer milă şi favor de la Tine, pentru ea.
E-269 Satan, eu te leg. În Numele lui Isus Cristos, părăseşte acest copil. Mintea ei şi raţiunea să-i vină înapoi, normal. Astfel Cuvântul a fost vorbit, aşa să se facă în N urnele lui Isus Cristos.
E-270 Doamne Dumnezeule, pentru Fratele meu Way, fie ca Puterea lui Isus Cristos să lege puterea diavolului care îl leagă pe fratele meu. Şi să-l elibereze, în Numele lui Isus Cristos.
E-271 Dumnezeule, această femeie mică săracă va fi ca prima de aici, în câteva săptămâni, dacă ceva nu se face pentru ea. Ea este soţia fratelui meu, Fratele Roy. Doamne Isuse, dă-mi tărie acum. Tu Care ai dat viziunea, Tu niciodată nu ai dat greş. Aceasta niciodată nu a dat greş.
E-272 Tu duh de drac, care ai legat pe sora mea, eu te leg pe tine. În Numele lui Isus Cristos, să pleci. Aceasta s-a vorbit, aşa să se facă! Corect.
E-273 În Numele Domnului Isus, izbăveşte pe sora noastră de necazul ei. În Numele lui Cristos Care a promis, şi a dat promisiunea, "Dacă voi ziceţi muntelui acesta," Lasă să se facă, Doamne.
E-274 Peste această femeie, simţind ungerea Duhului Sfânt în sală. Eu îmi pun mâinile, în N urnele lui Isus Cristos, pentru vindecarea ei. În... Fie ca aceasta să se facă, căci a fost vorbit. Amin.
E-275 Peste această fetiţă, JoAnn, Tu ai pus în gândul meu un exemplu despre o fetiţă Creştină. Eu o eliberez în această dimineaţă, de acest lucru rău. În Numele lui Isus Cristos, fie ca cererea ei să-i fie dată.
E-276 Doamne Dumnezeule, peste această, perechea preaiubitului meu frate, Sora Thoms, îmi pun eu mâna. Cel rău care a legat¬o; fie ca el să fie legat. În Numele lui Isus Cristos, fie ca ea să fie liberă.
E-277 Peste sora mea, îmi pun mâna. În Numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, fie ca puterea duşmanului să fie legată. Şi sora mea, ea va fi eliberată, din această zi.
E-278 Peste fratele meu, îmi pun eu mâinile, în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca diavolul care ar vrea să rănească şi să împiedice, să plece de la el. În Numele lui Isus Cristos. Amin.
E-279 Pentru cererea sorei mele, mă rog ca Tu să o admiţi, Doamne. Aşa cum îmi pun mâinile peste ea, în N urnele lui Isus Cristos, lasă să se facă. Amin.
E-280 Pentru sora mea, Tată, aşa cum îmi pun mâinile peste ea. În Numele lui Isus Cristos, fie ca cererea ei să fie admisă. Amin.
E-281 Prin credinţă simplă, Doamne, deşi acesta-acesta este un paradox, punându-mi mâinile peste fraţi. În Numele Domnului Isus, lasă ca cererea lui să fie admisă.
E-282 Peste Sora mea Way, care a fost milostivă cu cei ce au avut nevoie de milă. Şi este scris, "Ei vor avea parte de milă." Fie ca îndurările care ea le-a cerut, în această dimineaţă, să-i fie acordate, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
E-283 Doamne, această mamă mică, cu inima frântă, cunoscând cererea ei, O Dumnezeule Etern, lasă ca să-i fie acordată astăzi. În Numele lui Isus Cristos. Amin.
E-284 Dumnezeule Tată, pentru sora mea, îmi pun mâinile peste ea, aşa cum sunt însărcinat de Duhul Sfânt şi printr-o viziune seara trecută. Fie ca cererea ei să-i fie acordată, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
E-285 Tată Ceresc, aşa cum această soră vine aici sus să-şi ia locul, ca să se pună mâinile peste ea. Admite cererea ei, O Dumnezeule. În Numele lui Isus Cristos, să se facă aceasta.
E-286 Tată Ceresc, aşa cum mă prind de aceasta, de mâna sorei mele, fie ca Puterea lui Isus Cristos să-i admită cererea. Amin.
E-287 Doamne Isuse, aşa cum apuc mâna acestei surori, şi batista de care se ţine, fie ca cererea ei să fie admisă. În Numele lui Isus Cristos, admite aceasta Doamne. Amin.
E-288 Dumnezeule Tată, în Numele Domnului Isus, fie ca cererea sorei noastre să-i fie admisă. Ce ea cere, fie ca ea să primească. În Numele lui Isus Cristos.
Crede numai, crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;
Doar crede numai, crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.
E-289 Acum chiar înainte de eliberare, pot eu doar să mai am încă un moment, sau două, din timpul vostru. Un paradox, Dumnezeu a înfăptuit aceea. Chiar în prezenţa noastră, un paradox a fost făcut. Căci chiar când am început să merg la rândul acela de rugăciune, Ceva doar m-a ridicat, chiar exact în felul cum a spus El că va face. Vedeţi, un paradox! Vedeţi?
E-290 Şi când Duhul era peste mine aşa, eu puteam privi jos prin linie şi să văd lucrurile acelea pe care oamenii aceia le vroiau, înţelegeţi. Astfel, cel puţin trei sau patru dintre ei, sau ceva, ca să poată fi o confirmare, mărturie, că Dumnezeu niciodată nu ia un dar care este un dar adevărat. El doar adaugă la el, doar continuă să zidească mai înalt şi mai înalt.
E-291 Acum eu cred, din toată inima mea, că voi sunteţi vindecaţi. Amin. Eu o cred cu tot ce este în mine. Eu-eu o cred.
E-292 Acum, Isus v-a invitat să veniţi la mântuire. Dacă aţi vrea să veniţi, voi aţi primi Aceasta, căci El a promis-o. El a promis¬o, acum să nu ne îndoim. Ci să o credem cu toată inima noastră. Acum, să nu vă luptaţi cu ea, doar să ştiţi că aceasta trebuie să se facă. Aceasta trebuie să se facă. Isus a zis, "Vorbiţi acest Cuvânt. Să nu vă îndoiţi." Vedeţi? Şi El era chiar Acela.
E-293 Şi viziunile acelea, din câte ştiu eu, din toată inima mea, nici o singură dată nu au dat greş, nici o dată. Şi El a zis, serile trecute, şi (acele) viziunea aceea care v-am spus-o, înaintea lui Dumnezeu la Care eu stau, că este adevărat, vedeţi. El a văzut şarpele acela legat. El a zis, "Tu trebuie să fii mai sincer."
E-294 După aceea mă străduiesc, să fiu mai sincer. Şi la fiecare care veneau aici în dimineaţa aceasta, am încercat să mă gândesc, "Dacă aceea ar fi mama mea, femeile acelea, dacă aceea ar fi sora mea care şade acolo în spate, dacă aceea ar fi soţia mea care şade acolo în spate, sau unul dintre copiii mei şezând acolo în spate, cum ar fi dacă erau ei?" Încercând să mă pun pe mine în poziţia lor, să fiu sincer. Şi dacă aţi observat, tocmai ...
E-295 Acum aceasta se întâmplă să-mi vină în memorie. Acolo zilele trecute, când am fost în California, şi am stat la acel dejun al Oamenilor de Afaceri. Eu cred că-l am aici. Eu sunt destul de sigur. Eu m-am uitat la aceasta doar cu un timp în urmă, o profeţie care a fost dată. Aici este, chiar aici. Aceasta a fost dată, după ce am stat şi am predicat o predică grea. Şi oamenii sunt aici în dimineaţa aceasta; Fratele Roy Borders, ca unul, care a fost acolo, eu cred, oriunde este Roy, era, da, şade aici; era acolo când aceasta a avut loc, şi mulţi alţii care erau acolo. Când, un băiat care era Baptist, el era vărul lui Jane Russell, steaua de cinema; oricine poate veni la acel dejun care vrea să vină. Şi când am terminat vorbirea, băiatul a venit acolo şi şi-a pus braţele în jurul meu, şi a zis...
E-296 Când am coborât de pe o platformă, jos la alta, să vorbesc adunării, care, câteva sute erau prezenţi. Şi eu vorbeam despre o-o transmisiune care a mers prin naţiune la ora nouă seara următoare. Aceasta se înregistra atunci. Şi când aceasta ... eu am păşit jos pe acest nivel următor, să vorbesc alt timp, la aceşti oameni de aici. Şi una dintre marile denominaţiuni au avut unul din oamenii lor mari, stătea acolo, şi era ofensat de Mesaj, vedeţi, prin a spune...
E-297 Eu am vorbit despre cum am fost acolo în Phoenix, cu câteva zile înainte de aceea, şi am văzut câteva roade diferite crescând pe un pom. Eu am văzut pe un pom de portocal, era grapefruit, lămâi, şi eu cred tangerine, şi tangelo, şi toate acele lucruri diferite crescând, căci acesta-i un pom de citric. Dar am zis, "În fiecare an înfloreşte şi produce fructe noi. Dar acolo sunt numai ramurile acelea originale; când acesta rade... când pomul adevărat însuşi produce o altă ramură, ea rodeşte acelaşi fel de rod care este în tulpină. Dar aceşti alţi pomi îşi rodesc fructele lor, deşi ei trăiesc din viaţa acestui pom." Am zis, "Aceea este ca organizaţiile care sunt puse în Viţă. Isus a zis, 'Eu sunt Viţa.' Şi de fiecare dată când Viţa aceea produce o ramură, ea va fi întocmai ca Viţa. Vedeţi, Aceasta va avea acelaşi rod."
E-298 Ei bine, acest mare predicator din cea mai mare organizaţie Penticostală pe care o aveam, stătea acolo, şi nu-i plăcea Aceasta, vedeţi, zicea că eu nu am vrut să însemne în felul acela.
E-299 Dar m-am întors înapoi şi am zis, "Eu vreau să însemne în felul acela, înţelegi. Eu am spus exact! Eu nu iau nimic înapoi."
E-300 Zilele trecute când am vorbit despre altarele acelea, fără să ştiu, fără să văd aceea în istorie. Eu niciodată nu am zis nimic încă, de la platformă, sub inspiraţie, care a trebuit să o iau cândva înapoi. Acum voi puteţi numi aceea, Sămânţa Şarpelui, sau orice doriţi, orice erau Mesajele acelea, sau, Curva Cea Mare, împotriva cărora sunt aşa de multe lovituri. Doar veniţi, şi nu aţi vrea să veniţi la mine cu Scripturi, cu aceasta, vedeţi, să vedem dacă este corect.
E-301 Acest om a venit acolo sus, şi-a pus braţele în jurul meu, şi urma să zică... El a zis, "Frate Branham, nu vreau să fiu profanator, dar aceea ar fi putut face al 23-lea capitol al Apocalipsei. Tu ştii, o altă Carte adăugată. Desigur," el a zis, "aceea nu ar fi în ordine, desigur, noi nu trebuie să adăugăm nimic la EL" Şi chiar cum el a început să spună asta, el a început să vorbească în limbi. Şi băiatul nu a ştiut ce înseamnă vorbirea în limbi.
E-302 Şi imediat ce el a vorbit; chiar în faţa mea era o femeie Franceză, din Louisiana, ea a zis, "Aceea nu avea nevoie de interpretare. Aceea era Franceza pură."
Şi un om pe aici s-a ridicat şi a zis, "Aşa este."
E-303 Şi înapoi de tot în spate era translatorul pentru UN., dându¬şi numele, niciodată nu a mai fost acolo înainte. El a zis, "Corect. Aşa este."
E-304 Şi aici este ce au ei împreună. Şi fiecare din ei au avut acelaşi lucru când au venit împreună, fiecare din ei dând interpretarea, exact.
E-305 Şi acest Francez, al doilea de aici, el a scris-o, pentru că el lua procese verbale despre adunare. Iată ce a scris el. "Eu, Victor Le Dioux, sunt un Francez, pur sânge, Creştin născut din nou, umplut cu Duhul Sfânt. Eu locuiesc la 809 North King Road, Los Angeles 46. Particip la Templul Bethel, Arnie Vick este păstorul nostru," un predicator Penticostal, cea mai mare biserică Penticostală din Los Angeles. "O traducere a unei profeţii peste Fratele Branham, dată de Danny Henry, în Franceză, în 11 februarie, 1961, la dejunul Oamenilor de Afaceri ai Evangheliei Depline; o adevărată traducere a profeţiei." Toţi cei trei au zis că aceea era.
Pentru că ai ales cărarea îngustă...
E-306 Vedeţi, chiar împotrivă, eu a trebuit să umblu singur, vedeţi. Eu pot înţelege asta. Moise a trebuit să-şi facă alegerea, la fel. Vedeţi? El nu a trebuit să o facă, dar el a făcut-o. Vedeţi? "Calea cea mai grea; tu..." Vedeţi?
Pentru că tu ai ales cărarea îngustă, cea mai grea cale; tu ai făcut... tu ai umblat în alegerea ta proprie.
E-307 Cu alte cuvinte, eu nu a trebuit să o fac. Eu pot să iau parte, să merg cu ei dacă vreau. Dar eu am stat cu... vreau să stau cu Cuvântul.
Tu ai ales decizia corectă şi precisă, şi aceasta este CALEA MEA.
E-308 Dacă veţi observa, este punctată şi subliniată. Dacă observaţi, este scrisă în Franceză, aceasta; vorbită în Franceză, verbul înaintea adverbului, vedeţi.
Din cauza acestei decizii foarte importante, o imensă porţiune de Cer te aşteaptă.
E-309 Acum, aceea este ceea ce m-am întrebat. Când eu mor, va fi aceasta? Atunci s-a întâmplat să mă gândesc, "Cerul nu este porţionat in diferite porţiuni pentru noi acolo sus; Cerul este Împărăţia Cerului care este în noi, pentru care cineva aşteaptă." Vedeţi? Acum priviţi.
Ce o decizie glorioasă ai făcut tu!
Aceasta în ea însăşi este cea care va da şi va face să se împlinească uimitoarea victorie în iubirea Divină.
E-310 Vedeţi, noi am spune-o, "În victoria uimitoare în Divina iubire," dar în Franceză aceasta ar fi "iubire Divină." Întocmai ca Germana sau oricare alta, vedeţi, ei iau... ei pun verbul înaintea adverbului.
E-311 Acum vedeţi ce a însemnat venirea jos la Iordan? Noi suntem aici jos acum. Să trecem dincolo acum. Să încetăm a ne juca. Să trecem de cealaltă parte acum, căci ea ne aparţine toată. Este toată a noastră. Viziunile acelea niciodată nu au dat greş. Ele nu pot da greş, căci ele vin de la Dumnezeu. Eu o cred cu tot ce este înmine. Noi nu suntem simbriaşul care va fugi înapoi în pustie.Noi vom trece Iordanul, despărţirea. Dumnezeu ne-a deschis Peceţile care sunt în spatele Cărţii! Haideţi să intrăm în acest loc grozav acum, căci Iosua a împărţit poporului moştenirea lor pe care Dumnezeu a lăsat-o pentru ei.
E-312 Şi dacă aţi observat acele mame Evreice, când ele erau în dureri şi au dat naştere la patriarhii aceia. Eu voi ajunge la aceea, într-una din aceste zile, cu voia Domnului. Şi a dat naştere la acei patriarhi; când ea a vorbit numele lor, în durere, ea de asemenea poziţional i-a aşezat în locullor în împărăţie. Oh, vai!
E-313 Inspiraţia este-este un paradox. Vedeţi, voi-voi doar nu o puteţi prinde. Dar este inspirată, şi Dumnezeu o mişcă chiar în locul ei, chiar-chiar în ora când nu te gândeşti.
E-314 Acum, dacă nu este foarte înzăpezit, şi noi putem, cu voia Domnului, duminica viitoare aş vrea să vorbesc despre subiectul Creştinism Contra Închinării Păgâne. Şi dacă puteţi, aduceţi¬vă hârtia, orice doriţi voi, pentru Mesaj. Mesajele vor fi din nou deseară, frate... unii dintre fraţi de aici, eu presupun, îl va aduce. Eu urma să stau, dar eu ştiu că mulţi dintre oameni vor sta, şi s-a prezis zăpadă din nou în această după-masă, să acopere drumurile, din Georgia şi diferite locuri. Astfel eu... Cu voia Domnului, va fi duminica viitoare, eu urma să vorbesc acelaşi Mesaj deseară, dar eu îl voi pune până duminica următoare şi atunci. Dumnezeu să fie cu voi.
E-315 Eu cred că Isus Cristos este Fiul Dumnezeului cel viu, născut de o fecioară, zămislit, Dumnezeu într-un pântece, un cort în care El să locuiască. Eu cred asta, în Cristos, El este Dumnezeul încarnat. El este Dumnezeu făcut trup. Când Dumnezeu Tatăl a venit în Isus Cristos, El era plinătatea Dumnezeirii trupeşte, în El locuieşte toată plinătatea. Dumnezeu Tatăl a vorbit Cuvintele. Isus a zis, "Nu sunt Eu acela care vorbeşte, ci Tatăl Meu care locuieşte în Mine, El vorbeşte." De aceea pe această bază, El fiind făcut trup aşa ca El să poată muri, Dumnezeu plătind pedeapsa pentru rasa umană, să răscumpere şi să aducă sus, şi-şi să vină, să aducă împreună lucrurile pe care Propria Lui creaţie le-a pierdut în cădere, El a răscumpărat înapoi cu viaţa Lui Proprie.
E-316 Apoi, în a răscumpăra aceşti oameni, ca Evanghelia Lui să poată merge mai departe, "Lucrările care le fac Eu, le veţi face şi voi. Mai multe decât acestea veţi face voi, căci Eu mă duc la Tatăl. Încă puţină vreme, şi lumea nu Mă va mai vedea; dar voi Mă veţi vedea; căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul lumii." Acum noi suntem jos la sfârşitul lumii. Cristos s-a reîntors în forma Lui de Duh Sfânt, în plinătatea Puterii Lui, în Biserică, să Se manifeste. Este simplu. Este popor simplu.
E-317 Dacă ar fi cineva aici care ar putea fi suficient de norocos să aibe o educaţie bună, şi poate să meargă la o biserică mare, să nu lăsaţi simplitatea acestei clase sărace de oameni să vă poticnească. Vedeţi? Aceasta, nu este aceea. "Oamenii obişnuiţi L-au ascultat bucuros." Vedeţi, aceştia sunt oamenii obişnuiţi.
E-318 Acum există, există clase de oameni. Există unii care doar nu le pasă, doar trăiesc orice fel de viaţă, ei sunt afară pe străzi, şi aşa mai departe. Aceia nu sunt cei care L-au auzit. Şi cei de felul clasic, ei nu au fost aceia care L-au auzit. Aceia erau cei între clase, oamenii obişnuiţi, cei care sunt săraci dar totuşi vor să trăiască curat şi decent, şi vor să trăiască pentru Dumnezeu, aceia sunt cei care-Laud.
E-319 Deci, fie ca voi şi eu să fim acei oameni care-L vor auzi în această zi, căci eu cu adevărat cred că unul dintre cele mai mari lucruri care au izbucnit vreodată în lume izbucneşte acum. Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Acum eu voi preda serviciul Fratelui Neville.
Up