Uniune

Oneness
Data: 62-0211 | Durată: 2 oră 28 minute | Traducere: VGR
Jeffersonville, Indiana, S.U.A.

E-1 Îţi mulţumesc, Frate Orman. Domnul să te binecuvânteze.
Bună dimineaţa, prieteni. Este plăcut să fiu aici în tabernacol din nou în această dimineaţă. Şi doar stăteam în spate acolo ascultând, aşa cum am intrat, şi auzind prorocia să meargă prin felul vorbirii în limbi, cu tălmăcirea. Şi am spus oamenilor că şi camera aceea este de asemenea plină, astfel am spus, "Eu nu ştiu, nu am vorbit cu acest om" (Acela era Fratele Higginbotham, dacă îl am pe omul corect.) "de mult timp. Au trecut luni de zile de când eu am dat măcar mâna cu el." Dar aceea este exact despre ce voi vorbi eu, ce a spus el în dimineaţa asta, exact despre ce vorbesc eu. El nu a ştiut-o. Eu însumi nu am ştiut-o doar până cu puţin în urmă, despre ce urma să vorbesc. Şi este chiar aceea, ce a spus el chiar atunci. Aşadar suntem bucuroşi să ştim că suntem adunaţi în Numele Domnului Isus, şi sub aripile Sale ocrotitoare.

E-2 Acum, văd că mulţi stau în picioare, locul este plin şi înghesuit, şi chiar nu ne place să vedem acest lucru. Şi, cât de curând putem, noi urmează să o facem diferit aici, un tabernacol mai mare. Acum, vreau să raportez despre Phoenix doar repede.

E-3 Am fost aici Duminica trecută seara şi am vorbit pe tema Împărtăşirii la... înaintea serviciului de împărtăşire. Împărtăşire nu este a lua pâinea, împărtăşi înseamnă "a vorbi cu, a comunica înapoi, a vorbi cu cineva."

E-4 Şi acum în această dimineaţă, dacă voi fi un pic prea îndelungat, păi, careva să schimbe locul cu cei care stau în picioare, şi va fi apreciat, lăsaţi-i să stea jos pentru puţin. Eu-eu sunt preocupat de acest timp în care trăim noi. Eu sunt foarte, foarte tare preocupat. Când văd lucrurile care se întâmplă pe care le văd că au loc, este ceva în mine care este stârnit. Şi eu vreau doar să-mi iau timp şi să încerc să...

E-5 În mesajul din această dimineaţă vorbesc asupra subiectului Uniunii. Şi eu-eu vreau să-mi iau timp şi să încerc să o fac cât... să o prezint atât de perfect cum ştiu eu. Şi doresc rugăciunile voastre aşa cum v-aţi adunat.

E-6 Şi acum vreau să întoarceţi, dacă aveţi o Biblie şi vă place să citiţi cu mine, la 1-ul capitol din Evrei, mai întâi. Şi vreau să citesc primele trei versete din 1-ul capitol din Evrei, şi apoi Genesa 1:26 şi 7, să legăm aceea împreună. Şi nici un om nu poate spune nimic care merită spus decât dacă Dumnezeu îl ajută să o spună. Şi-şi aceea este pe parcursul Mesajului în dimineaţa asta, de asemenea, despre uniunea poporului şi Dumnezeu. Acum în Evrei 1-ul capitol, citim aceasta.
Dumnezeu, care în diferite timpuri... în multe chipuri a vorbit în vechime părinţilor noştri prin porofeţi,
În aceste zile din urmă ne-a vorbit prin al Său... prin Fiul Său, pe care El l-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, prin care a făcut şi lumile;
Care este în strălucirea slavei Lui, şi chipul exprimat a persoanei Lui, şi care ţine toate lucrurile cu cuvântul puterii Lui, când a făcut prin el însuşi curăţarea păcatelor noastre, a şezut la dreapta Măririi în locurile preaînalte;

E-7 Şi acum înapoi în Genesa, 1-ul capitol şi al 27-lea, al 26-lea şi al 27-lea verset, eu citesc aceasta.
Şi Dumnezeu a zis, Să facem om după chipul nostru, după asemănarea noastră: şi să-i lăsăm să stăpânească peste peştii mării, şi peste păsările cerului, şi peste vite, şi peste tot pământul, şi peste fiecare lucru târâtor care se mişcă pe pământ.
Astfel Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut el.

E-8 Acum să ne aplecăm capetele doar un moment aşa cum ne rugăm. Şi sunt sigur că sunt multe cereri într-o audienţă de această mărime, astfel poate doar ne ridicăm mâinile spre Dumnezeu, cine are o cerere, şi el să facă de cunoscut prin aceasta că avem ceva pentru care vrem să ne rugăm. Dumnezeu să o acorde fiecăruia din voi.

E-9 Doamne, ne-am adunat sub acoperişul acestui tabernacol, şi suntem recunoscători să avem acoperişul asupra noastră astăzi, dar strângerea noastră împreună a fost pentru un scop mai mare decât acesta. Noi simţim că prin promisiunea lui Dumnezeu noi ne-am adunat sub aripile celui Atotputernic. Căci El, ca o cloşcă care va acoperi puii ei, ne va proteja de tot ce dorim noi ca El să ne protejeze. Ca El să plutească asupra noastră şi să ne hrănească şi să ne dea astăzi pâinea noastră zilnică, şi fizică şi spirituală, ca noi să putem avea susţinerea puterii trupului să umblăm pe pământ, şi puterea susţinătoare a Duhului Sfânt să aducem Cuvântul lui Dumnezeu la un popor înfometat. Şi să plecăm de aici cu Acesta pe buzele noastre şi în inimile noastre, cu aşa Untdelemn proaspăt de ungere încât noi să fim în stare să le spunem la alţii despre ziua în care trăim, şi starea timpului. Dumnezeule, suntem pe deplin încrezători în Tine. Nu este nici un loc rămas unde cineva ar putea merge. Noi simţim ca şi Petru, în acea zi când Isus a spus, "Vă veţi duce şi voi?"

E-10 El a spus, "Doamne, unde să ne ducem? Numai Tu ai Cuvintele Vieţii Eterne." Şi de aceea ne adunăm în Numele Tău în această dimineaţă, pentru că numai Tu ai Cuvintele Vieţii Eterne. Şi ne rugăm ca Tu să faci aceasta atât de real pentru fiecare din noi astăzi încât inimile noastre să ardă în noi. Sufletele noastre să fie întărite, trupurile noastre vindecate, duhurile noastre vindecate, sufletele noastre reînnoite, creaţi în forma în care Dumnezeu ne-ar vrea.

E-11 Tată, mă rog ca Tu să le dai tărie celor care stau în săli şi în jurul pereţilor, şi în vestibul în jur. Mă rog ca Tu să le dai tărie. Şi, ştiind că aceasta va merge pe bandă, că va merge la multe naţiuni diferite, afară în ţări şi la triburile pământului. Şi, Dumnezeule, ne încredem în totalitate în Tine. Doar dă-ne puterea şi Cuvântul şi ungerea, ca să fie exact în felul cum Tu doreşti să fie pentru această oră. Noi ne predăm Ţie acum, ascultarea noastră, vocea noastră, atenţia noastră, tot ceea ce suntem noi, îţi predăm Ţie, ca Tu să te mişti în noi. Lucrează prin noi şi manifestează marea Ta Prezenţă cu noi. Căci o cerem în Numele lui Isus, Fiul Tău. Amin.

E-12 Cuvântul uniune înseamnă "a fi una cu." Uniune, "unit." Şi, acum, aceasta este într-adevăr un subiect, şi acesta-acesta merită mult mai multă atenţie de cât sunt eu în stare să-i dau, şi mai mult de cât aproape orice persoană de pe pământ ar putea fi în stare să dea. Dar eu vreau să vă exprim părerea mea despre aceasta, şi, cu ce Dumnezeu ne va da. Acum, în aceasta, este doctrină de învăţătură. Şi către fraţii care poate ascultă această bandă, nădăjduiesc că nu va fi nici o ofensă, dar va fi ca să vă determine să o luaţi foarte în considerabil, în considerare, mai degrabă. Ca voi să o studiaţi cu rugăciune, cu atenţie, şi cântăriţi-o în balanţa Cuvântului lui Dumnezeu, pentru a vedea dacă Aceasta este de la Dumnezeu sau nu.

E-13 Căci eu cred că acesta este modul cum trebuie să procedăm întotdeauna, să cântărim lucrurile cu Cuvântul, pentru că Cuvântul este singurul Lucru care va fi în stare să dăinuiască. Isus a spus, "Atât cerul cât şi pământul vor trece, dar Cuvântul Meu nu va trece." De aceea eu Îl cred, şi să-L cred a fi programul lui Dumnezeu. Cred că Acela este lucrarea desăvârşită a lui Dumnezeu scrisă în Cuvânt. Prin urmare, dacă orice ar fi contrar la acel Cuvânt, nu ar putea fi Dumnezeu sau planul lui Dumnezeu. Cred că Acesta este programul. Acum, Duhul lui Dumnezeu în Cuvânt face Cuvântul să trăiască El însuşi, să Se acţioneze afară. Acesta aduce Cuvântul la viaţă, ca o sămânţă.

E-14 Acum, primul bărbat şi prima femeie în Grădina Eden au fost în armonie perfectă cu Dumnezeu, într-atâta că Dumnezeu putea să vină jos la orice timp dorea El şi să vorbească gură către gură cu Adam şi Eva. Acum, aceea este uniune perfectă, Dumnezeu şi creaţia Lui, Dumnezeu vorbind gură către gură cu Adam şi Eva. Şi ei erau aşa de perfect în armonie cu Dumnezeu încât ei erau una cu Dumnezeu. Dumnezeu şi familia Lui erau una.

E-15 Orice om şi familia lui, una corectă, bună, nobilă, familie supusă sunt unul cu celălalt, orice familie. Şi dacă este ceva în familie care-i separă, atunci nu este corect, familia este ruptă pe undeva. Ei ar trebui să fie toţi una, tata cu mama, mama cu tata, copiii cu părinţii, părinţii cu copiii, toţi în acord. Şi, când voi vedeţi aceea, veţi vedea un tablou frumos.

E-16 Acela este scopul lui Dumnezeu. Şi scopul Lui ca Tată, suprem, a fost ca să fie una cu familia Lui, familia pământească, Adam şi Eva. Şi singura modalitate în care ei au putut fi una cu familia, sau cu Dumnezeu, a fost pentru că natura lui Dumnezeu era în ei. Deci aceea i-a făcut cu natura lui Dumnezeu în ei, atunci unul cu celălalt şi Dumnezeu, ei au devenit toţi una. Nu este acela un tablou frumos, Dumnezeu în familia Lui, Tată peste toţi, suprem! Nici moarte, nici întristare, nici dureri de inimă, nici nimic; doar bucurie de negrăit; să nu fi niciodată bolnav, să nu ai niciodată durere de inimă, doar una cu Dumnezeu! Ce tablou! Pentru că, chiar natura lui Dumnezeu a fost în aceşti oameni. Şi prin urmare, ce au făcut ei, au urmat chiar în rând cu Dumnezeu, şi Dumnezeu cu ei i-a făcut una.

E-17 Acum, Isus s-a rugat, în Ioan, al 17-lea capitol şi al 11- lea verset, pentru voi cei care notaţi aceste texte de şcoală Duminicală. Eu am multe din acestea în dimineaţa asta. Ioan 17:11, Isus s-a rugat ca Biserica şi El să fie una cum El şi Tatăl erau una. Ca Biserica, noi ca membri ai Trupului lui Cristos, să fim una, împreună, întocmai cum El şi Tatăl sunt una. Şi în acea zi vom şti că El a fost în Tatăl... Tatăl în El, şi El în noi, căci împreună noi eram una. Ce unitate, o uniune ar fi aceea, să-l vedem pe Dumnezeu în Biserica Lui până când fiecare membru este chiar perfect în armonie unul cu celălalt şi Dumnezeu. Aceea este Biserica după care vine Isus. Aceea este când se va răspunde la rugăciunea Lui, căci noi vom fi una.

E-18 Şi este unica bază de părtăşie pe care Dumnezeu a stabilit-o vreodată pentru El însuşi şi Biserica Lui, este uniunea Lui însuşi în popor. Aceea este singura bază de părtăşie. Şi unicul mod ca să puteţi avea acele baze este printr-o uniune, să fiţi uniţi cu El pentru totdeauna. Exact ca atunci când vă uniţi cu soţul vostru, femeia ca să se unească cu soţul ei, este un jurământ până la moarte. Acum, când vă uniţi cu Dumnezeu, este acelaşi lucru ca biserica unită cu Cristos, este până când moartea ne desparte. Şi atunci dacă nu păcătuiţi niciodată sau nu faceţi nimic greşit, veţi fi Etern uniţi cu Dumnezeu. Şi numai moartea vă poate lua de lângă Dumnezeu, şi nu moartea fizică, dar păcatul de moarte. Păcatul este moarte, şi acela vă ia de lângă Dumnezeu. Astfel, a fi uniţi cu El în Duhul puterii Lui, este Viaţă Eternă, voi sunteţi Etern uniţi cu Dumnezeu. Oh, eu vreau să ajung la asta după puţin. Uniţi Etern cu Dumnezeul Etern, perfect în armonie cu El, perfect uniţi împreună, o Biserică în care toţi, atât Dumnezeu cât şi Biserica Lui, sunt una, uniţi împreună.

E-19 Şi dacă veţi observa cum că Eva a fost unită cu Adam, ea a devenit parte din el. Dumnezeu, aţi observat în Genesa 1:27, El a creat omul bărbat şi femeie, i-a creat El. Acum, bărbatul a fost un... atât bărbat cât şi femeie când a venit în fiinţă în duhul de feminin şi masculin. Atunci Dumnezeu a luat din coasta lui o-o coastă. Aţi observat că partea din trup era o parte secundară, dar nu duhul? Partea trupului al femeii a fost o parte secundară, după ce creaţia a fost completată, Dumnezeu a luat din coasta lui Adam o coastă şi a făcut o femeie. Dar nu duhul, duhul a fost parte din Adam, căci el a fost deopotrivă bărbat şi femeie, fem-... spiritual vorbind, atât masculin cât şi feminin.

E-20 Acum, nu vedeţi marele tablou? Noi, în trup, suntem diferiţi. Noi suntem ca un produs secundar, o fiinţă creată, printr-o căsătorie sfântă. Dar în Duh suntem fii şi fiice, nu vreun alt duh, ci Duhul viului Dumnezeu. Noi suntem în asemănarea Lui, în unitatea Lui, în imaginea perfectă a viului Dumnezeu, pentru că noi devenim fii şi fiice. Nu separaţi, ci acelaşi Duh, acelaşi Dumnezeu, aceeaşi Persoană, uniţi în căsătorie cu Eternul. Vedeţi cum Dumnezeu a plănuit ca noi să nu fim unul diferit, ci El! Nu vreo altă fiinţă dintr-o altă seminţie, ci o uniune reală şi progenitură a celui Atotputernic, făcută printr-o uniune sfântă. Acum, trupul provine de la mama şi tata, dar Duhul provine de la Dumnezeu, Dumnezeu separându-se pe Sine cum a fost Adam separat.

E-21 În Ziua Cincizecimii, noi găsim Duhul Sfânt, Stâlpul de Foc, împărţindu-Se şi aşezându-se peste fiecare membru al acelei Biserici, Dumnezeu punându-se pe Sine împreună! Atunci cu acel grup de oameni împreună, ce face aceasta? Aduce înapoi Trupul unificat al Domnului Isus. Venind împreună!

E-22 Şi astăzi în această mare separare în care trăim, diferenţe denominaţionale şi lucruri, ce păcat, ce dizgraţie!

E-23 Uniţi în căsătorie Cerească cu Dumnezeul Etern, parte din El, parte din Dumnezeu. În trup am devenit Branham din pricina tatălui meu, Branham. Voi deveniţi parte din tatăl şi mama voastră, dar în duh noi devenim în uniune cu Dumnezeu, suntem parte din Dumnezeu. Acela-i motivul că duhul nu poate muri. "Cel ce crede în Mine are Viaţă veşnică. Şi în imaginea în care este el aici pe pământ, şi în asemănarea lui, Eu îl voi învia în zilele din urmă." Nu o fiinţă duh, căci noi vom avea un trup ca Trupul glorios al lui Dumnezeu, Trupul glorificat al Domnului Isus, înviat în Acea Imagine.

E-24 Isus a spus, mergând la mormântul lui Lazăr, ,,Eu sunt învierea şi Viaţa. Cel ce crede în Mine, chiar dacă este mort, totuşi va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crede în Mine, nu pe Mine, ci în Mine." Fiind în El, crezând! "Dacă rămâneţi în Mine şi Cuvintele Mele în voi." În El, crezând! Oh, vai! Nădăjduiesc că Duhul Sfânt face aceea chiar clar pentru voi. Acum, voi sunteţi turma mică, de aceea în cursul săptămânii, rugându-mă şi cerând lui Dumnezeu, am ales acest text, ca să vă arăt unde ne aflăm. Crezând în El. Voi nu puteţi crede în El până când nu veniţi în El, sau, El vine în voi, atunci voi credeţi în El, atunci voi aveţi Viaţă Eternă. Voi îl credeţi pe El până când primiţi Viaţă Eternă, atunci Viaţa Eternă este Viaţa lui Dumnezeu în voi, atunci voi credeţi în El.

E-25 "Voi în Mine, Eu în voi. Ca ei să poată fi una, Tată, chiar aşa cum Tu şi Eu suntem una." Dumnezeu în Cristos, Cristos în Biserică. Vedeţi? "Tot aşa cum noi suntem una, aşa să fie ei una." Atunci cum puteţi fi una? "Dacă voi rămâneţi în Mine, Cuvintele Mele în voi." Vedeţi, rămâneţi! "Cuvintele Mele în voi, atunci cereţi orice veţi vrea." Pentru că nu mai sunteţi voi, este Cuvântul care este în voi, şi Cuvântul este Dumnezeu.

E-26 Acum, Cuvântul lui Dumnezeu este o Sabie. Evrei, al 4-lea capitol, spune aşa, Evrei 4:12. Acum, acesta este o Sabie. Şi o sabie este perfect inactivă dacă nu este mânuită de o mână sau o putere. Şi aceasta... dar este nevoie de o mână să ţină Sabia. Şi are nevoie de mâna care ţine această Sabie, este mâna credinţei.

E-27 Acum, acea mână a credinţei, depinde cât este de puternică. Această mână a credinţei ar putea fi doar suficient de tare cât să taie o gaură mică în întuneric şi să spună, ,,Prin credinţă sunt mântuit." Aceea e o tăietură importantă, dar, atunci, dacă aceea este tot cât este de tare acea mână să mânuiască acea Săbie, asta e tot cât poate tăia. Dar, dacă este o mână puternică, va tăia drept prin orice diavolul poate pune acolo, face fiecare promisiune a lui Dumnezeu să strălucească în puterea învierii Lui. Dacă este o mână puternică de credinţă, "Zilele miracolelor! Isus Cristos, acelaşi ieri, azi, şi în veci," îşi taie calea complet. Depinde de puterea mâinii înapoia Sabiei.

E-28 Şi Sabia este foarte ascuţită. Evrei 4, a spus, "Mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri care taie şi înainte şi înapoi, şi pătrunde chiar până la măduva oaselor, şi în încheieturi, şi un discernător al gândurilor inimii." Merge dincolo de fizic, merge în tărâmul spiritual şi culege gândurile inimii şi le descoperă. Duhul lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu.

E-29 Acum, acel Cuvânt va tăia înăuntru acolo dacă există braţ suficient în spatele Acestuia ca să-L împingă înăuntru, Îşi va găsi locul şi taie fiecare promisiune şi O va da vouă, dacă aveţi braţul suficient de puternic în spatele Acestuia. Sabia, ridicaţi¬O sus într-un braţ-un braţ de credinţă! Apucaţi-O strâns, ţineţi de Ea şi mergeţi în faţa duşmanului. Cum ar putea acel vrăjmaş netăiat împrejur să stea vreodată în Prezenţa Dumnezeului Etern? Deci, luaţi Sabia Cuvântului, şi fiecare promisiune vă aparţine vouă. Luaţi-O sus într-o mână puternică de credinţă, mergeţi înainte! Dacă aveţi nevoie de vindecare, tăiaţi-o afară cu Cuvântul. "Isus Cristos, acelaşi ieri, azi, şi în veci." Dacă aveţi nevoie de mântuire, fiecare promisiune din Biblie vă aparţine. Stă în spate acolo şi Satan încearcă să o ascundă, dar luaţi Sabia şi străpungeţi prin întuneric până când Lumina lui Dumnezeu străluceşte înăuntru peste sufletul vostru şi voi aveţi promisiunea. El o va face.

E-30 Adam a fost o parte din, sau, Eva a fost o parte din Adam, a fost carne din carnea lui şi os din osul lui. Şi aşa-i cum este uniunea corectă. Şi aşa-i cum este uniunea corectă a Bisericii, Duh din Duhul Lui, Cuvânt din Cuvintele Lui. Niciodată a devia de la Cuvânt, credinciosul cu adevărat real nu va compromite pe nici un Cuvânt. Amintiţi-vă, a fost doar un singur Cuvânt pe care Eva l-a compromis, un singur Cuvânt. Dar credinciosul adevărat nu va compromite asupra nici unui Cuvânt. Va ţine Sabia Credinţei cu... în credinţă, mai degrabă, Sabia Cuvântului, şi va pretinde fiecare promisiune pe care Dumnezeu a făcut-o. Asta-i tot.

E-31 Ei au fost exemplele lui Dumnezeu pentru noi, ce ar trebui noi să fim, ei, întotdeauna prezenţi, nelipsiţi. Când ei vorbeau, Dumnezeu a răspuns. El îi supraveghea, zilnic. Noaptea, când se întindeau să doarmă, El veghea asupra lor. În timpul zilei, El îi ghida, îi hrănea, îi iubea, comunica cu ei în mod constant, tot timpul. Ei erau în chipul lui Dumnezeu, şi Dumnezeu era în ei. Asta-i ce face o părtăşie. Asta-i ce face uniunea, este Dumnezeu în Biserica Lui. Aceea este uniunea. Ar fi mult de spus, am multe locuri în care să merg. Uniţi cu El, este Viaţă Eternă. Şi unica cale în care ne putem uni cu El este să venim la fiecare părticică din Cuvântul Lui. Aşa este, să luăm fiecare promisiune şi să O credem.

E-32 Acum, Eva a fost unită până când ea a rupt un Cuvânt, sau, s-a îndoit de un singur Cuvânt ca fiind adevărat. Aceea a separat-o. Fiecare Cuvânt, "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt!" Aşadar noi putem fi în Dumnezeu, uni ţi, pentru că Adam şi Eva, înainte de cădere, înainte de necredinţa Cuvântului, erau un exemplu a ce am putea fi noi în El. A fi uniţi cu El, este Viaţă; a fi separaţi de El, este moarte. Acum, dacă noi urmăm poruncile Lui!

E-33 Ştim că noi facem greşeli, dar voi nu trebuie să priviţi la aceea. Nu este în funcţie de greşelile voastre, pentru că le veţi avea întotdeauna. Dar, vedeţi voi, este a urma Regulile Lui, a urma ce a spus El să facem. Că ne împiedicăm şi cădem nu are nimic de-a face cu Aceasta. Un slujitor cu adevărat real, dacă se va împiedica, el se va ridica din nou. Dacă se clatină, Dumnezeu îl trage drept înapoi pe cale, atâta timp cât el este pe calea de datorie. Dar dacă el este în afara căii de datorie, Dumnezeu nu este obligat faţă de el. Dar atâta timp cât el este pe calea de datorie, Dumnezeu este obligat faţă de el, ştiind că este doar un bărbat sau o femeie. El este obligat faţă de acea persoană atâta timp cât ei se află pe calea de datorie.

E-34 Acum, Biserica acum este logodită cu Cristos pentru nuntă. Nunta nu a fost încă făcută, aceasta va fi la Cina Nunţii Mielului.
Astfel, noi vedem că acum Biserica este logodită, ca un bărbat logodit cu soţia lui. Ce face el în timp ce ei sunt logodiţi? El doar îi dăruieşte tot felul de lucruri, trimiţându-i ei daruri, făcând¬o să se simtă bine. Ei bine, aceea este ce face Cristos la Biserica Lui. El ne trimite darurile Duhului. Cum puteţi fi logodiţi atunci când voi negaţi existenţa acestor daruri? Sunt tocmai însemnele de dragoste. Acesta-i însemnul lui Dumnezeu către Biserică. Isus a spus astfel, "Aceste semne vor însoţi pe cei ce cred."

E-35 Acum, păstraţi acele lucruri în minte. Biserica trebuie să creadă fiecare Cuvânt, fiecare promisiune, fiecare iotă, şi să Îl pretindă pentru ei înşişi, şi să se exercite pe ei înşişi în Acesta. Dacă eu eram logodit cu o fată, şi eu eram un bărbat singur, şi i-aş trimite ceva, un inel de logodnă, şi ea nu l-ar purta, atunci aceea arată că ea nu mă crede. Ea-ea-ea nu vrea să fie mireasa mea. Şi dacă Cristos trimite bisericii Lui darurile pe care El le¬a promis, şi ei le refuză şi spun "ele nu sunt aşa," ei nu vor să fie Mireasa lui Cristos. Ele sunt logodite cu vreun alt iubit, şi nu cu Cristos, Mirele. Aşadar Biserica reală ţine promisiunea, şi ţine tot, şi acceptă darurile pe care Dumnezeu le trimite lor. Bine.

E-36 Acum, primele fiinţe umane au rupt părtăşia singure de la al crede pe Dumnezeu, prin a nu crede Cuvântul Lui şi ascultând la o minciună a diavolului. Acum, acela este primul lucru care a rupt părtăşia acestei minunate uniuni. Acum priviţi, Adam şi Eva într-o poziţie de a nu muri niciodată, într-o poziţie de a nu îmbătrâni niciodată, de a nu fi niciodată bolnavi, de a nu avea niciodată vreo grijă.

E-37 Voi spuneţi, "Eu sigur doresc să pot să fiu aşa." Daţi¬mi voie... am veşti pentru voi, voi sunteţi în aceeaşi poziţie. Dumnezeu pune aceea la fiecare creatură de pe pământ, în aceeaşi poziţie.

E-38 Care era acordul? "Dacă veţi păstra Cuvintele Mele! Dacă, Cuvântul Meu, dacă Îl veţi păstra, Îl veţi crede şi veţi acţiona asupra Lui!" Dar chiar de prima dată când Eva s-a îndoit, a scos un singur Cuvânt din ce a spus Dumnezeu, a rupt părtăşia cu acea uniune mare. Şi în minutul când biserica nu crede oricare Cuvânt din Biblia lui Dumnezeu, şi Îl aşează pe altundeva, atunci ei întrerup aAcea părtăşie minunată care le este oferită, şi să fie separaţi. Îndată ce ea a făcut aceea, moartea s-a aşezat în fiinţa ei muritoare. Nu numai în fiinţa ei muritoare, dar şi în cea spirituală. Ea a rupt relaţia cu Dumnezeu, în minutul când ea nu a crezut. Şi nici un om nu poate crede... Iat-o aici! Nici un om, nici o femeie nu poate-nu poate crede minciuna diavolului până când ei nu s-au îndoit de Adevărul lui Dumnezeu. Nimeni nu poate crede minciuna diavolului până nu s-au îndoit de Adevărul lui Dumnezeu. Aşadar, vedeţi, Eva, Adam, unde ne poziţionează în această dimineaţă?

E-39 Acum să ne gândim serios, pentru că nu vom fi niciodată în stare să ne mai gândim după aceasta, după ce se termină această viaţă muritoare. Cugetarea voastră este acum. Voi nu puteţi alege după aceasta, voi trebuie să alegeţi acum, căci aceasta este ziua alegerii, făcându-vă alegerea. Acum ea, un singur Cuvânt, nu un Decalog întreg, doar un singur Cuvânt, l-a pus la îndoială pe Dumnezeu pentru că i-a fost prezentat ei în acea lumină, că acel Cuvânt era discutabil. Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi discutabil, El a vrut să spună exact ceea ce El a spus. Dar ea L-a pus la îndoială pentru că acesta i-a fost prezentat ei, "Oh, Dumnezeu sigur nu a vrut să spună asta." Dar El a vrut să spună aceea! Dumnezeu e serios cu fiecare Cuvânt pe care El îl spune. Şi Acesta nu are nevoie de nici o interpretare personală, Acesta este exact în felul cum El L-a spus.

E-40 Bine, spuneţi, "Cum şti tu de Biblie." Eu cred că Dumnezeul meu a ghidat această Biblie, El veghează asupra Cuvântului Său. El a ştiut că ateiştii şi păgânii se vor ridica în zilele din urmă, astfel El a vegheat asupra Acestuia. Acesta este exact cum Dumnezeu a vrut să Îl spună. Este aşa cum este Acesta la noi acum. Acum noi trebuie să-L credem. Un singur Cuvânt scos din Acesta, şi noi pierdem părtăşia noastră, intrăm în-la moarte, despărţire Eternă de Dumnezeu, întocmai cum au făcut Adam şi Eva.Noi trebuie să credem Adevărul lui Dumnezeu.

E-41 Daţi-mi voie să o repet din nou. Nu vă îndoiţi de nici un Cuvânt din Biblia lui Dumnezeu. Însă doar să nu spuneţi, "Da, eu Îl cred." Spuneţi "dar"? Nu, nu există nimic de aceea. Tu Îl crezi, tu Îl vei accepta. Dacă voi Îl lăsaţi deoparte, spuneţi, "Ei bine, biserica mea nu Îl crede în felul acela," atunci tu nu crezi că Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, şi te vei îndepărta sub aceeaşi condamnare sub care Eva s-a îndepărtat. V-aţi despărţit singuri de Eternitate când aţi avut o ocazie să fiţi uniţi cu El. Acum, reţineţi, Acela nu poate fi pus la îndoială, pentru că Acesta a fost un singur Cuvânt, acela, în Cuvântul lui Dumnezeu.

E-42 Şi, acum, dacă Dumnezeu a avut doar-câteva Cuvinte acolo care oamenii trebuiau să le asculte, şi în acele câteva Cuvinte unul din acestea a fost interpretat greşit, a cauzat moarte, priviţi la Cuvintele pe care le avem astăzi! Vedeţi? Noi trebuie să le primim pe fiecare din ele, să ne prindem de ele şi să intrăm în ele ca promisiuni din partea lui Dumnezeu. Şi o soţie adevărată a lui Dumnezeu va face acel lucru, o adevărată soţie logodită. Acum, sper că aceste lucruri mici vor penetra în profunzime acum aşa ca noi să le putem prinde.

E-43 Care a fost primul lucru care a făcut-o pe Eva să se îndoiască de Cuvântul lui Dumnezeu? A fost pentru că Satan i-a promis ei mai multă înţelepciune, "Tu vei fi înţeleaptă." Acum, vedeţi, rasa umană este întotdeauna în căutare după ceva. Şi Eva era în căutare după mai multă înţelepciune.

E-44 Acum să ne oprim doar un minut. Nu este asta starea lumii din ziua de azi? Ei vor mai multă înţelepciune, clasă mai bună, studii superioare, dorind ceva care este diferit, mai multă înţelepciune. Asta este ce vroia Eva. Dar lăsaţi-mă să spun şi acest lucru, că nu există înţelepciune care să o întreacă pe a lui Dumnezeu, deşi Aceasta este într-o formă atât de umilă încât oamenii O ratează.

E-45 Satan, aşa cum am spus de multe ori, el străluceşte, dar Evanghelia radiază. Oh, este o mare diferenţă între strălucire şi radiere. Hollywood străluceşte, dar Biserica radiază cu puterea şi dragostea lui Dumnezeu. Hollywood străluceşte. O mare diferenţă între radiere şi strălucire. Noi nu vrem să strălucim. Noi vrem să radiem.

E-46 Astăzi, este destul de rău când mă gândesc la asta, dar bisericile încearcă să se bizuie pe înţelegerea lor proprie, doar exact cum a făcut Eva. Ea s-a gândit, pentru că i-a fost prezentat ei, părea atât de real. Oh, nu scăpaţi să prindeţi asta. A părut atât de real, ceva care putea fi adăugat la ce a spus Dumnezeu. A părut ca şi cum ea ar fi avut ceva ce Dumnezeu nu i-a spus doar cât de departe s-ar putea duce ea. Dumnezeu nu i-a dat linia de delimitare cum a stabilit El marea şi aceasta nu poate trece pentru că luna o supraveghează. El s-a gândit... Ea s-a gândit că Satan avea ceva în mânecă, cum spunem noi, că ea încă putea fi în uniune cu Dumnezeu, şi totuşi să fie şi mai înţeleaptă, ea ar avea o educaţie mai bună. Dar Dumnezeu i-a administrat chiar exact de ce avea ea nevoie.

E-47 Şi El a alocat bisericii acelaşi lucru. Aceea nu este o răsucire de seminar, sau să intre sau să se răsucească afară dintr-o-o şcoală Biblică. Dar Aceasta este exact ce este scris, şi AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Nu se poate schimba Aceasta! Dar bisericile se bizuiesc pe înţelegerea lor proprie. Ei-ei se gândesc că poate este o... este ceva stabilit pentru ei, şi aceasta este înşelător.

E-48 Eu doar trebuie să aştept aici un minut. Întreaga lume este bazată pe aceea. Întreaga economie a acestei naţiuni este bazată pe concepţie falsă. Vă spun o mică glumă despre mine, nu este o glumă; dar voi ştiţi fiecare că noi toţi ne iubim soţiile, sau, ar trebui. Şi mă uitam la un program aici cu ceva timp în urmă afară în Vest, a fost cu mult timp în urmă, cam trei ani. Şi în camera mea într-o dimineaţă m-am sculat, şi acolo era un televizor aşezat în cameră. Şi m-am gândit, "Pare a fi vreme urâtă." Şi m-am gândit, "Ei bine, la ora opt ei trebuie să aibă ştirile." Şi am luat ghidul mic, a spus ştiri la o anumită oră.

E-49 Am dat drumul la ştiri, şi când ascultam ştirile, atunci am observat că în mijlocul buletinului de ştiri au întrerupt ca să facă reclamă la un fel de produse, un fel de detergent. Şi a spus, "Nu mai trebuie să spălaţi vasele voastre, doamnă. Singurul lucru care trebuie să-l faci este să le bagi drept în apă şi le laşi să stea acolo vreo două minute, le scoţi şi le pui pe uscător, e totul gata."
50 M-am gândit, "Eu voi fi un erou când ajung acasă." Am notat denumirea acestuia, acest anume lucru. Am spus, "Îi voi spune soţiei mele, 'Uite ce pot să fac!'"

E-51 Aşadar m-am dus şi am luat un flacon de acest cutare-şi¬cutare lucru şi l-am stors tot în apă. I-am spus ei să continue să măture în casă, mă voi ocupa eu de asta pentru ea. Aşa că am luat farfuriile copiilor şi am adunat firmiturile, şi aşa mai departe, şi cu oul prins pe acestea, şi le-am dat drumul în apă şi le-am lăsat să stea timp de câteva minute, şi le-am scos şi le¬am aşezat sus acolo. Era pe ele tot atât ou cât era când le-am pus înăuntru. Vedeţi, eu-eu aş fi pierdut... Soţia mea şi-ar fi pierdut încrederea în mine pe la timpul acela.

E-52 Vedeţi, de ce face naţiunea, de ce face aceste... această naţiune permite ca oamenii să fie înşelaţi? Aceea nu ar fi trebuit să fie permis să fie spus aşa. Aceea trebuia să fie împotriva legii. Cu privire la reclama modernă a ţigărilor, ce dizgraţie, "Nici o tuse într-o maşină încărcată," tot felul. Asta nu ar trebui să fie permis. Ce face aceasta? Înşeală. Este moarte în fiecare din ele. Este moarte în băutura de whiskey; viol, ucidere, nebunie, în sticlă. Dar totuşi ne este permis să o punem în programele noastre şi să-i facem publicitate ca "Felul care bunicul l-a băut. Mai multă bucurie de la viaţă," anumite feluri de băuturi de bere şi alcool. Ce este asta? Este înşelătorie. Este a pune ceva înaintea publicului cu care să se sinucidă. Şi ni se permite să facem acest lucru.

E-53 Şi daţi-mi voie să întorc aceea chiar înapoi din nou. Şi bisericile prin dogma făcută de om, crezuri făcute de om prezintă o faţadă mare oamenilor, şi ei cad pentru aceasta, ceea ce înseamnă moarte. Nici o biserică nu va purifica sufletul vostru. Nici un crez nu poate purifica sufletul vostru. Numai Sângele lui Isus Cristos poate purifica sufletul vostru, remediul lui Dumnezeu, Acesta este dovedit. Aşadar este doar fals, dar oamenii se bizuie pe înţelegerea celor înţelepţi, şi ei mor prin aceasta. Şi oamenii azi se bizuie pe înţelepciune a-a crezurilor şi a denominaţiunilor, şi milioane ca porcii măcelăriţi îşi plonjează calea lor într-o groapă fără fund a iadului. Ce ruşine este acest lucru. Ne este interzis să ne bizuim pe propriile noastre înţelegeri. Noi nu putem încerca.

E-54 Voi spuneţi, "Nu ar trebui consiliul bărbaţilor să fie în stare să spună mai mult despre Aceasta decât o singură persoană?" Nu dacă acea persoană spune Cuvântul lui Dumnezeu. Au fost patru sute de proroci o dată care au venit înaintea la doi împăraţi, şi ei s-au bizuit pe înţelegerea lor proprie. Dar a fost unul care a stat cu Cuvântul lui Dumnezeu şi a dovedit că a avut dreptate, Mica. Aceasta depinde dacă este Cuvântul lui Dumnezeu. Orice contrar cu Cuvântul este greşit, duce la moarte. Nici o înţelepciune nu poate întrece înţelepciunea lui Dumnezeu. El este înţeleptul înţelepţilor. El este-El este Izvorul. El este singura resursă a înţelepciunii. Cuvântul fiecărui om este nebunie şi o minciună, afară de a lui Dumnezeu, dacă este contrar cu a lui Dumnezeu. Acum, dacă persoana spune Cuvântul lui Dumnezeu, atunci acesta-acesta nu mai este cuvântul omului, este Cuvântul lui Dumnezeu. Vedeţi, nu este înţelegerea omului.

E-55 Satan vă va face tot felul de promisiuni, dar el nu are nimic să vă dea, pentru că el nu are nimic. El nu are nici o mântuire. Ce este Satan? Orice este contrar Cuvântului. El nu are mântuire, el nu are Lumină. Împărăţia lui este întuneric, sfârşitul acestuia este moartea. Întunericul şi moartea sunt împărăţia lui Satan. "Frate Branham repetă din nou. Ce este împărăţia Satanei?" Orice este contrar Cuvântului lui Dumnezeu.

E-56 Acum, aceea este tăios, dar este timpul pentru tăiere. Vedeţi? Ramura, pomul, dacă o să producă rod, trebuie curăţit. Este timpul.

E-57 Orice este contrar principiilor lui Dumnezeu, Cuvântului lui Dumnezeu, nu este Dumnezeu. Ce este aceasta, ce este păcatul? Neprihănire pervertită. Ce este moarte? Viaţă pervertită. Ce este împărăţia lui Satan? Orice care stabileşte ceva ca să ia locul Cuvântului, orice, orice învăţătură. Un singur cuvânt, doar un cuvânt. Aţi putea crede fiecare părticică, Eva a crezut fiecare părticică din Acesta până la acel singur Cuvânt. Acel singur Cuvânt a fost tot ce i-a trebuit ca să se îndoiască. Acel singur Cuvânt este tot ce vă trebuie ca să vă îndoiţi.

E-58 Acum să privim la acest lucru. Singura modalitate de a rămâne în părtăşie Divină, a fost să păstreze acel Cuvânt. Dumnezeu a spus, "Tu să faci aceasta. Tu să nu faci aceasta. Tu să faci aceasta, şi tu poţi face aceasta şi tu să faci aceasta. Dar să nu faci aceasta." Acum, doar o singură părticică a unei porunci la care ea nu s-a supus, şi a pornit întregul lucru. Pentru că ea a făcut aceea, a cauzat fiecare copil flămând care a fost vreodată în lume, fiecare suferinţă a morţii, fiecare întristare, fiecare durere de inimă. Ea a făcut-o chiar atunci. Ce lucru îngrozitor, să nu crezi Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare persoană care geme în dureri la fiecare moarte care a fost vreodată sau va fi vreodată, ea a cauzat acesta chiar atunci. Fiecare copilaş nelegitim, ea a făcut-o chiar atunci, fiecare copil născut sub... în afara căsătoriei. Fiecare păcat care a fost vreodată comis, ea l-a cauzat chiar acolo prin a păstra fiecare Cuvânt până în profunzime afară de un loc mic aici. Ea-ea a raţionat. Ea doar... Ea nu a ignorat asta. Ea a ştiut, dar ea doar... Ea a fost momi tă să facă ceva mai bine pentru că i-a fost promisă o clasă mai bună de oameni, înţelepciune mai bună, să ştie mai mult despre Acesta dacă va face aceasta. "Slujitorii noştri sunt mai bine educaţi. Noi avem o clasă mai bună."

E-59 Nu există o clasă mai bună de oameni în lume decât aceia care ţin Cuvântul lui Dumnezeu. Aceea este cea mai bună. Aceea este singura clasă la care se uită Dumnezeu. Doar încă puţin şi poate Dumnezeu ne va lăsa să intrăm în aceasta.

E-60 Împărăţia lui nu poate promite nimic altceva decât moarte. Asta e tot ce are. El este autorul morţii. El poate promite minciuni pentru că el este tatăl minciunilor. El nu vă poate da Viaţă. Nu vă poate da Cerul, nu are Cer ca să vă dea.

E-61 Gândiţi-vă la aceasta! Un Cuvânt, ca să nu crezi pe Dumnezeu printr-o promisiune a diavolului sau maşinaţia lui, un Cuvânt, vă trimite în chin. Acela-i felul cum a început. Şi dacă Dumnezeu, în mila Lui cum este El, ar trimite acest morman de iad asupra pământului, şi ar cauza copilaşi flămânzi, tot felul de necazuri, şi oameni care mor de foame, şi moarte pe pământ, din pricina unui singur Cuvânt, la început, nu putea El să treacă cu vederea şi să ia măsuri de a evita toată această grămadă de suferinţă? Nu ar fi putut face El acest lucru? Atunci dacă El nu a scuzat un singur Cuvânt acolo, ştiind că acestea vor fi rezultatele, cu cât mai mult nu va scuza El un Cuvânt acolo când individualul va fi cel care va suferi singur, care nu crede. Gândiţi-vă la aceasta, este un lucru îngrozitor.

E-62 Acum, când Adam şi Eva au ascultat la minciuna diavolului, imaginea sfântă a lui Dumnezeu i-a părăsit, părtăşia lor cu Dumnezeu a fost ruptă. Părtăşia lor de uniune cu Dumnezeu a fost ruptă. Chiar în minutul când ei au ascultat la minciuna diavolului, aceea a rupt părtăşia lor. Şi chiar în minutul în care voi ascultaţi la minciuna diavolului, aceasta va rupe părtăşia voastră. Acela este exact minutul în care ieşiţi din Prezenţa lui Dumnezeu, cum a făcut ea, este când aţi omis să luaţi Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum este El.

E-63 Acum priviţi, vreau să vă întreb ceva. Noi toţi ştim că există un Dumnezeu. Şi dacă Dumnezeu este atât de corect cu Cuvântul Său, şi atât de determinat că El va judeca oamenii după Cuvântul Său, atunci El trebuie să păstreze un Cuvânt pe undeva după care să judece oamenii. Această Biblie este Acesta. Nu uitaţi acest lucru. Este Biblia după care Dumnezeu va judeca oamenii, căci Aceasta a spus în Apocalipsa 22, "Cel ce va scoate un singur Cuvânt din Aceasta sau va adăuga un singur Cuvânt la Aceasta."

E-64 Vedeţi, nu doar să spuneţi, "Bine, eu-eu merg la biserică. Eu cred. Eu-eu-eu îl cred pe Dumnezeu." Păi, fiecare diavol din iad Îl crede. Fiecare din ei sunt religioşi, fiecare.

E-65 Dar ajunge doar un singur cuvânt, ca să rupă părtăşia chiar acolo. Un lanţ nu este mai puternic decât veriga lui cea mai slabă. Cu cât este mai multă slăbiciunea voastră de a nu crede Cuvântul lui Dumnezeu, acolo este unde vreţi să puneţi o verigă nouă, puternică cu restul din el. Dacă credeţi că Isus Cristos mântuieşte, atunci trebuie să puneţi o verigă înăuntru acolo care crede că El vindecă. Dacă credeţi că El a fost, voi trebuie să credeţi că El este. Aleluia! Dacă credeţi că El a fost, şi vă întrebaţi dacă El este, acea verigă se va rupe, atunci sunteţi pierduţi. Vedeţi ce vreau să spun? Este dur, este greu, dar este Adevărul. Voi trebuie să Îl credeţi, fiecare Cuvânt, tot ce a spus El.

E-66 Acum, voi spuneţi, "Bine, acum, Frate Branham, ce e cu aceste denominaţiuni?" Bine, acum ascultaţi. Dacă ele sunt cu acest Cuvânt, în regulă. Dar dacă ele neagă acest Cuvânt, atunci nu este în regulă, este diavolul din nou. Vedeţi?

E-67 "Ce zici de această cutare-cutare biserică?" Nu ştiu ce este cu acea biserică. Singurul lucru despre care eu ştiu este acest Cuvânt. Acum, cum veţi crede o biserică când există nouă sute şi ceva de denominaţiuni diferite, şi fiecare spune "denominaţiunea noastră are exact Adevărul"?

E-68 Acum la care veţi merge? Trebuie să aveţi credinţă în ceva. Bine, voi spuneţi, "Eu am credinţă în cea Metodistă, în cea Baptistă, în cea Presbiteriană, în cea Luterană, în cea Penticostală, în cea Catolică," oricare ar fi. Voi aveţi credinţă în acea organizaţie, şi, dacă este contrară Cuvântului, voi faceţi acelaşi lucru pe care l-a făcut Eva. Exact! Voi faceţi exact acelaşi lucru pe care l-a făcut ea, luând Cuvântul lui Dumnezeu şi făcându-L...

E-69 "Ei bine, acolo este o clasă mai bună de oameni care merg aici. Este o clădire mai mare. Ei sunt oameni mai deştepţi." Acest lucru nu are nimic de-a face cu asta. Satan este mult mai deştept decât Eva. Ea nu a... nici măcar nu era în tablou. Dar ea nu trebuia să fie deşteaptă, ea trebuia să fie supusă. Noi nu trebuie să fim deştepţi. Isus a spus căci copiii acestei lumi, sau, împărăţia acestei lumi sunt mult mai deştepţi, copiii întunericului decât copiii Luminii. Noi suntem asemănaţi cu oile. Oile nici măcar nu se pot conduce singure, ele trebuie să aibă un păstor. Dumnezeu nu ne vrea deştepţi, El vrea ca noi să ne bizuim pe înţelegerea Lui, amin, doar unde El conduce. Amin. Voi vedeţi tabloul? Nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie. Proverbe 5, 3. Nu vă bizuiţi pe propria voastră înţelegere, bizuiţi-vă pe înţelegerea Lui. Nu contează cât de contrar pare, şi cât de mari par luminile strălucitoare aici afară, să nu le daţi nici o atenţie. Doar bizuiţi¬vă pe înţelegerea Lui, ce a spus El este Adevărul.

E-70 Acum, uniunea în părtăşie a fost ruptă între Dumnezeu şi copiii Lui, în minutul când ea nu a crezut un singur paragraf mic, un singur Cuvinţel al lui Dumnezeu. Toţi care aţi înţeles asta, spuneţi „amin." [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Nu o Biblie; să spui, "Eu nu cred Biblia deloc. Eu cred jumătate din Aceasta." Ea a trebuit să O creadă în întregime, fiecare părticică.

E-71 Nu doar asta, dar unitatea dintre soţ şi soţie a fost ruptă. Nu cred că există vreo căsătorie care poate fi ce ar trebui să fie fără o unitate între soţ şi soţie şi Dumnezeu. Aşa este. Ei vor aduce copii în lume, şi îi fac nelegitimi, le dau ţigări, whiskey, joacă cărţi în faţa lor, beau lichior în faţa lor. Nu contează cât de loiali sunt ei jurămintelor lor de căsătorie, aceea este sexual, aceea este carnal. Dar este un duh înăuntru acolo, acel duh de un tată şi o mamă păcătoşi, nu contează cât de loiali sunt faţă de copiii lor, vor ajunge rău.

E-72 Bine, voi spuneţi, "Cunosc bărbaţi şi femei care nu i-au învăţat aceasta pe copiii lor, şi nu erau Creştini." Chiar faptul de a nu-i conduce la Cristos a fost cel mai rău lucru pe care îl puteau face vreodată pe lângă altele; să nu-i conducă la Cristos, vedeţi. Aşa că nu puteţi avea o uniune corectă fără acest lucru. Părtăşia ruptă.

E-73 Apoi îndată ce părtăşia a fost ruptă între Adam şi Eva... Îndată ce părtăşia lor a fost ruptă între Dumnezeu şi ei, atunci părtăşia lor între fiecare din ei a fost ruptă.

E-74 Ascultaţi! Ori de câte ori o biserică rupe părtăşia ei, ca să se arunce într-o organizaţie, părtăşia credincioşilor este ruptă. Noi trebuie să credem cu o inimă, un gând, şi un acord. Acela este felul cum erau ei înainte ca uniunea să fie făcută vreodată la Ziua Cincizecimii; o inimă, un gând, şi un acord. Şi când voi aruncaţi o biserică într-o organizaţie, voi veţi obţine tot felul de fracţiuni în aceasta. Pentru că, unii dintre acei copii înăuntru acolo vor crede în Dumnezeu, ei se vor ţine de lucrul care este corect, şi ceilalţi vor merge în cealaltă direcţie. Astfel, voi nu aveţi nici o părtăşie. Da.

E-75 Ce? Gândirea ei s-a schimbat. Oh, da, gândirea ei s-a schimbat. Părtăşia cu soţul ei nu era corectă. Ei au început să dea vina unul pe celălalt. Vedeţi? Gândirea ei era de fapt schimbată. De ce? Ea avea viaţa diavolului în ea. Exact! Îndată ce ea nu a crezut Cuvântul lui Dumnezeu, ea a acceptat viaţa diavolului pentru că ea a acceptat învăţătura lui.

E-76 Pot face aceasta îngrozitor de puternic chiar aici, dar aceasta este pe bandă. Sunt sigur că voi înţelegeţi, Biserica.

E-77 Ea nu a crezut Cuvântul lui Dumnezeu şi acest lucru a separat-o de Dumnezeu, pentru că în ea chiar atunci era viaţa diavolului. Ea i-a crezut minciuna, a spus, "Roadele sunt bune," şi ea a luat parte la ele cu el. Aşa este.

E-78 Eu nu voi reţine Aceasta, am să O lăs să vină oricum. Doar nu pot. Zilele trecute în California, adică în Arizona, eu predam într-o biserică. Eu niciodată nu am spus nimic sub inspiraţie care a trebuit vreodată să retrag. Aşa de mulţi lucrători au venit după mine privitor la sămânţa Satanei, sămânţa şarpelui. "Femeia, ea a mâncat un măr." Hăh! Aceea, ei bine, Cain a crezut acelaşi lucru, el a adus înăuntru roadele câmpului, vedeţi. Nu a fost nici un măr! Cum a realizat ea că era goală? Noi am trecut prin asta. A fost de fapt o legătură sexuală. Desigur, a fost, ea a realizat că era goală. Şi ea a avut un copil de la şarpe, care nu era o reptilă, el a fost cel mai iscusit dintre toate animalele. El a fost lucrul cel mai apropiat după om. Oamenii pot găsi maimuţe şi cimpanzei-cimpanzei, şi aşa mai departe, dar ei nu pot găsi acea verigă care leagă omul şi animalul împreună. Iată-l acolo. Dumnezeu l-a blestemat într-atât că el nu se mai poate întoarce din nou, aceea este peste el pentru acest act rău pe care l-a făcut el. El a fost unica sămânţă care s-ar fi amestecat.

E-79 Acum, zilele trecute, stând, predicând, acolo erau un grup de oameni Catolici în auditoriul meu, şi am spus, "Voi oameni Catolici care îl numiţi pe Isus, sau, o numiţi pe Maria, mai degrabă, 'mama lui Dumnezeu,' cum poate Dumnezeu să aibă o mamă când El este Etern? El nu poate avea o mamă. Isus nu a fost chiar nimic pentru Maria, ci El a fost doar... ea a fost un incubator care L-a clocit."

E-80 Bine, ei întotdeauna au crezut, şi eu am avut o ideea a mea despre aceasta cu ani în urmă, că concepţia imaculată a fost că Dumnezeu a umbrit-o pe ea şi a pus o celulă de sânge acolo, dar ovulul venea de la femeie. Dacă ovulul vine de la femeie, acolo trebuie să apară o senzaţie ca să aducă ovulul prin trompa uterină la uter. Vedeţi ce faceţi voi cu Dumnezeu? Voi îl puneţi pe El într-o mizerie sexuală. Dumnezeu, Care a creat celula de sânge, a creat ovulul, de asemenea. Doctore, acolo trebuie să fie atât polenul masculin cât şi cel feminin. Aşa este.

E-81 Bine, atunci, dacă această femeie a produs ovulul, atunci cum a putut David să spună "Nu voi lăsa pe Acel Sfânt al Meu să vadă putrezirea, nici nu-i voi lăsa Eu sufletul Lui în iad"? Atunci dacă ovulul femeii era în Cristos, atunci persoana are ceva de¬a face cu partea Lui în înviere, când acesta este în întregime complet cu Dumnezeu. De ce a înviat Dumnezeu o parte sexuală a unui persoane? În înviere, de ce nu a lăsat El trupul Lui să vadă putrezirea? Pentru că El era sfânt. Şi cum putea El să fie sfânt dacă El a avut o concepere cu Maria, şi polenul a venit de la Maria, ovulul prin trompa uterină în uter? Acolo trebuia să fie vreo senzaţie ca să aducă ovulul jos. Atunci femeia ar fi...

E-82 Bine, voi spuneţi, "Ovulul putea să fi fost acolo. S-ar putea să fi fost posibil." Dar asta, dacă este aşa, atunci uitaţi ce se întâmplă aici, atunci El nu a fost întru totul Dumnezeu. El nu era Dumnezeu, dat fiind că El era uman. Dar apoi dacă aceea era aşa, femeia avea ceva în aceasta. Şi sămânţa actuală care venea de la Maria, care provenea de la mama ei, şi mama ei, şi mama ei, era ceva uman amestecat în aceasta, cu o dorinţă umană. Nu putea fi. Nu, domnule. Am spus, "El... ea a fost numai..."

E-83 Chiar cum aţi lua vulturul şi să-l lăsaţi să depună un ou, şi să-l puneţi sub găină, găina va cloci oul, ea este doar incubatorul. Dar acolo nu este nici o fărâmă din acesta, din vultur, ca să fie un pui de găină. Nu, domnule. Găina a fost... Aţi putea lega un căţeluş deasupra unui-unui ou de pasăre, şi acesta ar cloci o pasăre, căţeluşul ar face-o. Este căldura corpului care cloceşte oul.

E-84 Şi este în acelaşi fel cu Isus. Maria a fost doar incubatorul. Dumnezeu a folosit-o întocmai cum face El cu oricare altă femeie. Ea era o fecioară, ea nu a avut copii. El a venit într-un pântec virgin, dar Dumnezeu Creatorul a creat atât ovulul cât şi sămânţa, le-a creat. Aşadar, a fost o concepere imaculată.

E-85 Când am ieşit afară, desigur, ştiţi fraţii aşteptau după mine. Au spus, "Frate Branham, vreau să te întreb ceva. Tu ai făcut o greşeală. Acum noi te-am prins."
Am spus, "În regulă, asta e ce vreau, să fiu prins."

E-86 Şi au spus, "Tu ai făcut greşeala spunând acest lucru, când ai predicat Sămânţa Şarpelui. Acum tu spui că-că ovulul aparţinea... Dumnezeu l-a creat, ovulul. Ce s-a întâmplat, noi aflăm că aici în Genesa al 3-lea capitol, Dumnezeu i-a spus la Maria, 'Eu voi pune vrăjmăşie între sămânţa ta şi sămânţa şarpelui.'"
87 M-am gândit, "Oh, vai!" Nu am predicat nimic în viaţa mea sub inspiraţie care a trebuit să retrag, pentru că nu depind de înţelegerea mea proprie. Şi dacă înţelegerea mea este contrară Cuvântului lui Dumnezeu, atunci înţelegerea mea este greşită. Trebuie să fie Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă nu este, îi dau pace, nu este bună. Şi acum lucrul ce trebuie făcut este să O dărâmăm. În inima mea, am spus, "Tată Ceresc, ajută-mă Tu. Nu ştiu ce să fac aici. Omul are Scriptura, el o arată cu degetul, ,Eu voi pune vrăjmăşie între sămânţa ta şi sămânţa şarpelui."'

E-88 Acum, iat-o aici! Duhul Sfânt s-a mişcat deasupra. Eu cred că Acelaşi care a putut să o umbrească pe Maria, care a putut crea, El poate de asemenea să pună şi un Cuvânt în gura ta. Eu depind de El zi de zi. Şi este întotdeauna Cuvântul Lui. El nu poate spune ... ceva contrar cu Cuvântul Lui. Atunci dacă spui că eşti uns, şi predici împotriva Adevărului lui Dumnezeu, atunci nu este ungerea Duhului Sfânt. Pentru că, atunci când Duhul Sfânt te umbreşte, El aduce acelaşi lucru, pentru că Acesta este Cuvântul.

E-89 Ascultaţi. Ce s-a întâmplat? Am spus. "În regulă, vreau să te întreb ceva. Femeia nu are nici un ovul. Ea nu are nici o sămânţă. El a spus acum, El nu a spus 'un ovul,' El a spus .sămânţa ta.' Şi ea nu avea nici o sămânţă."

E-90 Este nevoie de o uniune să producă o sămânţă. Este asta corect, doctore? Trebuie să fie. Dacă aveţi ţi o grămadă de pulpă aici afară, care nu avea nici o viaţă în aceasta, şi aţi planta-o aici afară, aceasta-aceasta nu va creşte niciodată, zace acolo şi putrezeşte. Şi nu aţi putea planta viaţa fără a avea pulpa. Aşa că, vedeţi, toată treaba este o uniune. Eu încerc acum să vă spun despre Cristos şi Biserică. Este o uniune. Vedeţi, dacă femeia este sămânţa de la ea însăşi atunci ea nu are nevoie de bărbat, ea îşi poate avea singură copilul. Dar ea nu poate fi, ea nu poate avea copilul până nu a fost cu bărbatul, pentru că este nevoie de cei doi împreună ca să producă o sămânţă. Este aceea corect? Plantaţi o sămânţă fără viaţă în ea, vedeţi ce se întâmplă.

E-91 Cum au luat ei aceasta spunând că această femeie a dat naştere la aceşti câini aici. Vedeţi, nu ar putea fi în viaţă. Nu ar putea fi, pentru că, vedeţi, polenul nu s-ar combina.

E-92 Acum, observaţi asta acum, femeia nu a fost o sămânţă. Astfel, El a spus, "Eu voi pune vrăjmăşie între sămânţa ta şi sămânţa şarpelui." Spunându-i că El urma, El însuşi, să-i dea o sămânţă, nu printr-o legătură, sexuală. El urma să creeze în ea o sămânţă. Bine, voi spuneţi, "Ar fi aceea sămânţa Lui?" Da. Aceasta i-ar aparţine Mariei atunci după ce El i-o dă ei. Acesta este ochiul meu, El mi l-a dat acesta. Este ochiul meu, dar El mi l-a dat. Aceasta este mâna mea, El mi-a dat-o. Aceasta este vocea mea, dar El mi-a dat-o. Vedeţi? Şi sămânţa care a fost, Maria... nu avea nimic de-a face cu Maria. A fost ceva ce Însuşi Dumnezeu a făcut.

E-93 Astfel sămânţa care era în ea atunci, a fost o uniune printr-o faptă ilegală, care era moarte. Ea era deja însărcinată cu sămânţa şarpelui, pentru că ea a trăit cu... Şi ea s-a întors şi a spus, ea însăşi, "Şarpele m-a amăgit." Aşa este. Şi, imediat, Cain a venit.

E-94 Oh, noi ştim că ea a spus că a primit un copil de la Dumnezeu. Desigur, fiecare copil care-i născut, nelegitim şi orice altceva, trebuie să vină printr-o acţiune a lui Dumnezeu. El este Singurul Care poate face viaţă. Desigur. Aşa este.

E-95 Vedeţi, ea deja era să fie mamă. Şi aceea niciodată... doar ce a făcut aceasta, a fost să clarifice treaba cu sămânţa şarpelui. "Sămânţa care este în tine acum este prin concepere, fapta ta ilegală împotriva Cuvântului Meu, cu acest lucru aici, şi acum tu ai sămânţa şarpelui. Dar Eu îţi voi da o sămânţă prin concepere imaculată, şi Sămânţa Lui va zdrobi capul şarpelui, şi capul lui va zdrobi călcâiul." Amin. Doar lăsaţi ca Dumnezeu să se ocupe, dacă este Cuvântul Lui El Îl va aduce la împlinire.

E-96 Acela-i motivul că trebuie să fiţi în uniune cu Dumnezeu. Acela-i motivul că Petru a spus în Ziua Cincizecimii, după ce a spus Isus "botezaţi-i în Numele Tatălui, Fiului, Duhului Sfânt," Petru s-a întors în jur şi a spus "botezaţi-i în Numele lui Isus Cristos," pentru că Numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt este Domnul Isus Cristos. Vedeţi asta? Este nevoie de o uniune.

E-97 Pavel nu l-a văzut niciodată pe Petru, dar acelaşi Duh Sfânt, în aceeaşi uniune (glorie!), l-a făcut să spună acelaşi lucru. "Aţi primit voi Duhul Sfânt de când aţi crezut?"
El a spus, "Nici nu ştim dacă ar exista." A spus, "Cum aţi fost botezaţi?"
A spus, "Cu a lui Ioan."

E-98 A spus, "Voi trebuie să fiţi botezaţi din nou, în Numele lui Isus Cristos." Şi ei au primit Duhul Sfânt.

E-99 Ce a fost asta? Uniunea, spunând acelaşi lucru ce spune Dumnezeu! Şi aceea este mărturisirea. A mărturisi înseamnă "a spune acelaşi lucru." Şi El este Marele Preot al mărturisirii noastre, să acţioneze pe baza la ce a spus El. Noi spunem că Acesta este Adevărul, şi El acţionează asupra Acestuia. Oh, vai! Iată-vă. Acolo este concepţia.

E-100 Acum priviţi cum ea-ea-uniunea ei dintre ea şi bărbatul ei a fost ruptă. Vedeţi, rapid, de îndată ce Dumnezeu a spus "Adam, cum ai făcut acest lucru?" În loc să o apere pe nevasta lui, el a dat vina pe nevasta lui. "Femeia pe care mi-ai dat-o Tu." Uniune ruptă. Vedeţi?

E-101 Ce a făcut ea? În loc să-l iubească pe bărbatul ei şi să spună Adevărul, ea a minţit. Ea-ea-ea-ea ar fi trebuit să spună, "El este nevinovat, eu i-am dat." Amin. Biblia a spus, "Ea i-a dat bărbatului ei." Ea ar fi trebuit să spună, "Omul este nevinovat. Eu i-am dat şi atunci el a mâncat, dar eu am fost cea care i-a dat lui." În loc de asta, ea a pus vina pe şarpe, ocolirea cea mai aproape.

E-102 Este acelaşi lucru care încearcă să-l facă ei astăzi. Vedeţi, soţul, soţia, uniunea ruptă. Soţ şi soţie, părtăşia a fost ruptă între ei. Uniunea dintre ei a fost ruptă, uniunea dintre ei şi Dumnezeu a fost ruptă. Întregul lucru a fost stricat. De ce? Pentru că un singur Cuvânt nu a fost crezut. Oh, frate, vai! Da, ea ar fi trebuit să spună Adevărul. Uniunea dintre ea şi bărbatul ei a fost dusă, şi uniunea dintre ei şi Dumnezeu a fost dusă. Şi fiecare biserică care nu ia tot Cuvântul lui Dumnezeu, acelaşi lucru se întâmplă. Îmi place Aceasta, vouă nu?

E-103 Priviţi la primul ei născut, Cain, un ucigaş, o minciună, un înşelător, gelos, gelos pe fratele lui. Fratele lui a ţinut Poruncile lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a făcut o ispăşire prin a ucide o jertfă şi oferind-o pentru ei. Priviţi la ignoranţa cu privire la acel lucru acum, a Satanei, a încercat să înlocuiască ceva. Dumnezeu, Biblia a spus, a mers şi le-a făcut şorţuri din piele; să obţină piei, ceva a murit. Adam a încercat să-şi facă ceva şorţuri din frunze de smochin. Asta nu ar merge, viaţă botanică. Viaţa, viaţa în mişcare a trebuit să moară. Astfel El a ucis o formă mai inferioară de viaţă, şi spunând acolo că "Într-o zi Viaţa Mea Proprie va fi dată pentru voi, adevărata Viaţă care va trage înăuntru această uniune din nou." Acum, vom ajunge la aceasta în câteva minute, cu voia lui Dumnezeu. "Vedeţi, aici este viaţa unui miel. Acum, voi puneţi asta în jurul vostru şi ascundeţi goliciunea voastră." "Voi nu trebuia să mâncaţi mere"? Prostii! Vedeţi? "Puneţi aceste piei în jurul vostru." El a trebuit să ucidă ceva.

E-104 Şi fiul Satanei, nu a venit în felul cum El a vrut, el a făcut¬o. Oricum vreţi să o spuneţi, dar acesta a fost fiul Satanei, pentru că acea puritate a lui Adam faţă de Dumnezeu nu ar fi putut aduce acel fel de lucru. Observaţi atunci fiul Satanei, încercând să facă o ispăşire, s-a întors cu acelaşi lucru pe care majoritatea oamenilor spun astăzi, o grămadă de mere şi roade ale pământului, pentru a oferi ca ispăşire, un antidot.

E-105 Şi ce a făcut neprihănitul Abel? El a ştiut că nu a fost un astfel de lucru ca mâncatul merelor. El era sângele mamei şi tăticului lui, viaţa din ei. Astfel el a adus un miel, întocmai cum a făcut Dumnezeu. Aleluia! El a ţinut Cuvântul lui Dumnezeu, şi Cain a fost gelos pe el.

E-106 Acelaşi lucru astăzi! Intraţi în acea jertfă-de sânge, acel Cuvânt al lui Dumnezeu chiar exact ce spune Acesta, staţi chiar cu Acesta. Mulţi din ei vor crede acea jertfă-de sânge, sigur, dar spun altceva în Cuvânt, ei spun, "Oh, nu, eu nu cred aceea. Uh¬huh, asta-asta este pentru o altă zi." Acelaşi diavol vechi, acelaşi truc vechi! Aşteptaţi până terminăm cu aceasta. Observaţi, el a venit drept în jos în acelaşi fel.

E-107 Dar Cain, în căile lui stupide, nu atât de stupid, dar în căile lui şirete, a înşelat, şi a adus roade. Adam a ţinut... Abel a ţinut Cuvântul lui Dumnezeu, el a adus un miel. Dumnezeu a spus, "Aceea este bine, Adam, tu ai ţinut... Sau, Abel, tu ai ţinut Cuvântul Meu." "Cain, tu ai ştiut că nu era... Unde am luat eu nişte frunze de smochin cum a încercat tăticul tău să facă? Tu ai o grămadă de smochine sau struguri sau mere sau orice ai tu aici. Şi acum tăticul tău a luat frunzele din pom, să încerce să facă o ispăşire, şi aici tu încerci să aduci roadele de pe pom." Nu a fost asta! A fost sângele din viaţă.

E-108 Oh, Dumnezeu a adus-o jos, a spus, "Iat-o aici." Şi Abel a oferit pe cea corectă. Atunci fratele lui a fost gelos pe el. Priviţi ce a făcut el, l-a ucis pe fratele lui. Dumnezeu a ridicat un altul; ca moartea, îngroparea, şi învierea lui Cristos. Priviţi. Dumnezeu atunci, a Lui... Ce i-a spus El lui Adam şi Eva? "Mergeţi şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul." Răspândiţi rasa umană peste tot pământul, astfel ca El să poată lucra cu ei individual până când El i-ar putea aduce înapoi împreună. Lucrând cu oamenii, individuali, fiecare persoană. Dar ei nu au vrut în felul acela.

E-109 Nu scăpaţi această descoperire. Dumnezeule, lasă să se întâmple. Fie ca voi să o vedeţi în felul cum mă uit eu la aceasta.

E-110 Vedeţi, nu a fost aşa, Dumnezeu nu lucră cu o persoană într¬un grup. Dumnezeu nu lucră cu tine într-o organizaţie. El lucră cu tine ca individ, un individ. Individual noi suntem botezaţi cu Duhul Sfânt. Colectiv noi suntem botezaţi în Trup când suntem botezaţi cu Duhul Sfânt. Individual, fiecare botezat cu Duhul Sfânt, Dumnezeu lucrând cu fiecare. Acela a fost scopul Lui, să-i împrăştie pe întreg pământul aşa ca El să poată lucra cu ei individual.

E-111 Dar în loc de asta, ce s-a întâmplat? Dumnezeu a trebuit să separe poporul lui Cain de poporul lui Set. El l-a alungat pe Cain. El i-a separat aşa ca El să poată lucra cu biserica Lui. Priviţi. Cain a fost separat. Acum priviţi. Dumnezeu a separat pe răul Cain al Evei de sfântul Set al lui Adam. Oh! A făcut El acest lucru? Printr-un act ilegal, această femeie trăind cu altcineva şi a născut un copil. Dumnezeu a separat acel copil şi generaţiile lui de acest om neprihănit şi sfânt, copiii săi.

E-112 Este acelaşi lucru astăzi, separând, separaţi, i-a găsit, ei nu erau în unitate. Ei nu puteau avea unitate. Poate noaptea avea unitate cu ziua? Poate un credincios avea unitate cu un păgân? Poate un om care crede în tot Cuvântul lui Dumnezeu să aibă unitate cu cei care cred doar o parte din Cuvântul lui Dumnezeu? Dumnezeu vrea separatori.

E-113 Acum, Cain era fiul Evei, ea a spus, "Am primit un fiu." Dar Set era fiul lui Adam. Şi Dumnezeu i-a separat pentru că El nu putea lăsa... Păi, ei s-ar fi corupt unul pe celălalt, copiii răi ai lui Cain ar fi corupt copiii buni ai lui Set. Aşa este.

E-114 Acum priviţi! Şi acelaşi diavol vechi care a cauzat ca Eva să nu creadă un singur Cuvânt al lui Dumnezeu, şi le-a spus să se separe unul de celălalt şi să trăiască diferit, fiecare, acelaşi diavol a venit între ei şi i-a adus din nou împreună. Aţi prins voi asta? Spuneţi „Amin" dacă da. [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] El i-a adus din nou împreună într-o uniune falsă, un act al lui Dumnezeu... împotriva planului lui Dumnezeu. Ce s-a întâmplat? Cum a făcut el acest lucru? "Fiii lui Dumnezeu," a spus Biblia, Genesa, "au văzut fiicele oamenilor." Fiii lui Dumnezeu, fiii lui Set, au văzut fiicele omului, copiii lui Cain, ce frumoase erau ele. Hm! Şi, ce au făcut ei, ei au căzut pentru ele! Şi ei s-au unit pe ei împreună din nou, din pricina frumuseţii, că "ele erau frumoase la privire."

E-115 Acelaşi lucru astăzi! Iată-vă, fraţilor. Voi Penticostali plăpânzi, pe care Dumnezeu v-a separat şi v-a trimis afară să fiţi interdenominaţionali! Voi nu puteţi denomina cincizecimea. V-a trimis afară ca să fiţi poporul Lui. Dar voi aţi văzut bisericile bune mari şi teologia, v-aţi făcut o grămadă de şcoli mari şi lucruri. Şi ce aţi făcut? Aţi unit poporul lui Dumnezeu din nou cu organizaţia, care, tocmai fundaţia acesteia este Catolicismul. Frumoase, biserici mari, oameni bine îmbrăcaţi, primarul oraşului şi toţi ceilalţi din ei vin, cei mai bine îmbrăcaţi, cei mai educaţi, mari teologi, ştiu cum să vină într-un loc unde fiecare poartă cele mai elegante haine, şi păstorul stă tot atât de perfect pe poziţie. Ce este asta? Voi priviţi la lucrurile pe care Dumnezeu le-a condamnat. Şi aţi luat biserica Penticostală (Dumnezeule, lasă ca asta să lovească benzile!) şi aţi unit-o într-o organizaţie. Dumnezeu niciodată nu a vrut-O unită, El a vrut-o separată; niciodată unită cu lumea.

E-116 Acelaşi diavol vechi care a făcut-o pe Eva să tăgăduiască Cuvântul lui Dumnezeu şi i-a făcut ei rău, a venit drept înapoi în jur şi a luat copiii lui Set şi i-a lăsat să vadă aceste femei frumoase ale lui Cain, şi ei s-au unit din nou. Şi ei nu erau păgâni. Nu erau comunişti. Nu, nu. Ei erau credincioşi. Ei au spus, "Acum probabil poate că Domnul ar putea face ceva." Sau, oh, asta ca aceea. Ei-ei erau... Ei credeau că făceau ce era bine. Şi ce a trebuit Dumnezeu să facă? Să şteargă jos întregul lucru, a trebuit să şteargă jos întregul lucru. Sub uniune falsă! El a trebuit să trimită un potop şi să distrugă toată grămada. Judecata a venit din cauza acelei uniuni false. Judecata a lovit Edenul din cauza unei uniuni false.
Acum, a avut şarpele o sămânţă? Ruşine să vă fie.

E-117 O uniune falsă a adus judecată pe pământ, la Eva şi Adam, în Eden. Şi o uniune falsă a adus potopul judecăţii lui Dumnezeu pe pământ pentru că fiicele lui Cain au flirtat cu fiii lui Dumnezeu, şi ei au căzut pentru acest lucru şi s-au unit din nou împreună. Iată-vă. Uniune falsă, "Nimic nu se putea întâmpla." Ce a făcut Dumnezeu? El a distrus întregul lucru, tot în afara bătrânului preţios Noe şi familia lui. El... ei au venit împreună.

E-118 Şi din nou după aceea, după moartea lui Noe, şi acea familie spirituală a lui Noe, primul lucru pe care-l ştiţi, copiii oamenilor au început să se uite unul la celălalt din nou. Ce au făcut ei? Au spus, "Acum, noi nu suntem păgâni, noi toţi credem în Dumnezeu." Astfel ei au luat un ins, ca şi conducător, ceva mare arhiepiscop cu numele de Nimrod, şi au construit un turn. Ei nu erau păgâni. Ei credeau că există un Rai. Au crezut că exista un iad. Au crezut în judecăţi. Dar copiii lui Dumnezeu cu fiicele oamenilor, din nou, şi ei şi-au făcut o uniune, în mod fals, şi au construit o catedrală mare grozavă, o organizaţie foarte mare, şi toate celelalte locuri erau pentru-pentru Babel, trebuiau să-i plătească tribut.

E-119 Şi ei au spus, "Vă spun eu ce putem face. Voi ştiţi că noi suntem deştepţi." De unde or fi luat ei acea înţelepciune? De la diavolul. Asta-i exact. Ei o aveau de la diavolul ca-ca şi Eva. Au avut-o de la diavolul. Astfel ei au spus, "Ne vom construi o organizaţie, noi îl vom mulţumi pe Dumnezeu. Şi vă spun eu ce vom face, vom avea mici trepte. Vom alerga sus şi vom cânta şi ne vom bucura cu îngerii, şi coborâm înapoi aici şi trăim cum vrem noi." Acel diavol este încă în viaţă. Vedeţi? Acest lucru a fost împotriva poruncilor lui Dumnezeu. Ei nu au ţinut poruncile Lui. Ce a făcut Dumnezeu? Ei bine, ei au construit un turn al lui Ba bel, din nou fals, aşa că Dumnezeu i-a încurcat şi i-a separat.

E-120 Dumnezeu i-a separat din nou şi l-a trimis afară pe bunul bătrân neprihănit Abraham, a spus, "Eu doar te voi lua pe tine şi voi face o naţiune din tine." Dumnezeu i-a separat. ,,Ieşi afară din mijlocul lor, Abraham, lasă totul în urmă." Şi Dumnezeu niciodată nu l-a binecuvântat până când ei nu au lăsat totul în urmă, Lot a fost ultimul. "Ieşi afară, Abraham, separă-te de acei necredincioşi. Şi Eu te voi lua pe tine şi voi face o naţiune din tine. Eu voi face un popor care va ţine poruncile Mele. Eu le voi da o altă şansă."

E-121 Bunul bătrân Abraham s-a dus să sălăşluiască într-o ţară străină. Asta este ce face fiecare Abraham, sălăşluieşte într¬o ţară străină. Ce? Crezând o promisiune care era imposibilă, omeneşte vorbind. Ce credeţi voi că or fi spus acei medici moderni ai lui Cain în ziua aceea? "Uau, vai, un om bătrân, în vârstă de o sută de ani, să aibă un copil de la o nevastă, de nouăzeci? Oh, ce lucru ridicol!" Dar Abraham a crezut Cuvântul lui Dumnezeu. Şi orice contrar cu aceasta, el considera ca şi inexistent.

E-122 Toate aceste botezuri false, senzaţii false, lucruri false care se întâmplă astăzi, spuneţi că nu sunt acolo, credeţi Cuvântul lui Dumnezeu şi continuaţi să mergeţi înainte. Este doar o piatră de poticnire să vă reţină de la a ajunge la cel real. Aşa este. Mergeţi drept înainte, copii. Cuvântul lui Dumnezeu, Dumnezeu îşi ţine Cuvântul Lui. Mie nu-mi pasă câte lucruri false aruncă diavolul acolo afară, Dumnezeu încă are un Cuvânt adevărat şi El Îl ţine.

E-123 Abraham considera tot ce era contrar, greşit. Romani, al 4-lea capitol, dacă o notaţi. Abraham considera orice contrar Cuvântului lui Dumnezeu, ca şi cum nu era. Aşa este. El a crezut în Dumnezeu, a fost tare, nu a contat cât de slăbit a devenit trupul lui, cât de imposibil părea că nu se va întâmpla, Abraham a continuat să creadă. Acum, el nu a trebuit să meargă jos la altar şi să spună, "Dacă nu vine chiar acum, eu voi face... eu nu ştiu dacă să cred sau nu." Abraham a stat cu aceasta timp de douăzeci şi cinci de ani până să vină, dar a ajuns acolo. Întotdeauna o face.

E-124 Abraham, a venit Isaac; Isaac, a venit Iacob; din Iacob au venit patriarhii; din patriarhi, au mers în Egipt; în Egipt, a crescut o naţiune. Atunci când El a avut naţiunea Lui crescută, realizarea Lui, ce a făcut El? Dumnezeu i-a separat din nou. Necredinţa şi credinţa nu pot merge împreună. Nu, domnule. El i-a separat din nou, ca ai Lui Proprii. Ce le-a făcut El lor ca să fie sigur că ei erau conduşi bine? Ascultaţi îndeaproape acum, nu mai avem prea mult timp acum, poate alte cincisprezece minute. El i-a condus de aproape. Priviţi, El a ridicat o naţiune, i-a pus sub tutori şi lucruri. Şi au fost bătuţi şi au plâns, şi plângând şi continuând. Dar Dumnezeu se uita jos, El şi-a amintit fiecare promisiune pe care El i-a dat-o lui Abraham. Într-o zi El-El s-a gândit... Ce le-a făcut El lor? Ce a făcut El când El i-a separat? El le-a dat o lege şi El le-a dat un profet, El le-a dat un Stâlp de Foc. Ce a făcut El? (O Dumnezeule!) El a aşezat biserica Lui în ordine. Un Stâlp de Foc, Duh, să-i conducă, un profet care să le spună Adevărul Cuvântului Său. Ei au fost gata pentru călătorie atunci. Nu este asta minunat?
125 S-au dus afară în pustiu, făcând semne şi minuni, despărţind Marea Roşie, chemând plăgile iadului jos peste Faraon. Oh, vai! Un Stâlp de Foc mergând înaintea lor, amin, i-a condus noaptea şi ziua. Aleluia! Un profet, adevărat faţă de acel Cuvânt, stând acolo ţinându-i aliniaţi. Amin. El a fost gata să-şi ia copiii Lui atunci. Aceea a fost prima dată când ei au fost numiţi vreodată o biserică. A fost o tipizare la ce va face El în zilele din urmă. Noi vom ajunge la aceea din nou doar într-un minut. El i-a chemat afară, le-a dat o lege, le-a dat Cuvântul Lui, şi le-a dat un profet, El le-a dat un semn, şi El i-a trimis în pustie. I-a separat pe ei de restul lumii.

E-126 Ce au făcut ei? Au văzut femeile frumoase din Moab, o biserică căldicică cu zei şi zeiţe şi totul altceva. Ce au făcut ei? S-au dus după ele, s-au căsătorit între ei. Aşa este, exact aşa. Îmi închipui acele micuţe femei drăguţe Moabite erau foarte frumoase.

E-127 Am o profeţie care este acasă, una din aceste zile o voi citi. Şi vă întrebaţi de ce bat la femei aşa cum fac eu. Acum treizeci de ani... Eu am AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Acum treizeci de ani când am intrat în slujbă, El mi-a spus că tendinţa femeilor va deveni atât de imorală şi neruşinată în zilele din urmă ele vor fi cele mai contaminate lucruri de pe pământ. Exact! Ea a pornit aceasta la început şi Satan o foloseşte la sfârşit. Şi priviţi ce se întâmplă, priviţi în jos pe parcursul anilor. A spus, "Ea va continua să se dezbrace." Şi a spus, "Va fi doar un grup foarte mic, de adevăraţii Aleşi care sunt predestinaţi, care vor scăpa de aceea."

E-128 Când a venit acea viziune, asta m-a îngrijorat. M-am gândit, "Femei..." M-am întors înapoi acolo la Biblie la Isaia, eu cred că capitolul al 5-lea, şi Aceasta a spus, "Ramura care a scăpat de la... fiicele Sionului, în acea zi vor fi frumoase înaintea Domnului."

E-129 O femeie mi-a scris o întrebare zilele trecute, ea a spus, "Frate Branham!" Sau, nu, a fost un bărbat, slujitor. El poate se află aici în această dimineaţă. El este chiar din Ohio. Şi a spus, "Noi vrem să spunem acelaşi lucru cum spui tu, dar am găsit ceva pe benzile tale care nu este corect." Astfel Billy mi-a adus scrisoarea. Spunea, "Ceva pe benzile tale," spune, "este foarte contradictoriu, Frate Branham, cu Cuvântul lui Dumnezeu. Şi noi vrem să-vrem să spunem acelaşi lucru." A spus, "O întrebare vreau să-ţi pun, aceasta este Întâi Corinteni, al 11-lea capitol, şi aici spune despre învelirea capului la femei, şi bărbaţii să nu aibă învelitoare." A spus, "Noi credem acest lucru. Femeile ar trebui să poarte pălării în biserică, şi bărbaţii ar trebui să îşi dea pălăriile jos în biserică." A spus, "Noi credem acele acoperiri a capului, şi aşa mai departe." Şi a spus, "Apoi o altă întrebare este că oamenii vin la noi şi spun că Îngerul Domnului îţi vorbeşte totul ţie. Fiecare cuvânt pe care îl vorbeşti este de la Îngerul Domnului. Şi, Frate Branham, este atât de greu să lupţi împotrivă la un astfel de lucru," a spus, "în biserica mea." A spus, "Noi vrem să spunem acelaşi lucru. Acum, Frate Branham, nu crezi că ai fost puţin în eroare acolo?"

E-130 Am scris înapoi, "Fratele meu preţios, eu nu sunt în eroare. Întâi Corniteni, al 11-lea capitol, a spus că o femeie trebuie să aibă capul ei acoperit, şi de ce. Apoi al 15-lea verset a spus că părul ei lung i-a fost dat ei ca o învelitoare, nu o pălărie." Acel duh Catolic a dominat biserica destul de mult. Părul ei lung este învelitoarea ei. Nu natura însăşi...

E-131 Şi priviţi, atunci întrebarea a venit înapoi, cineva m-a întrebat cu ceva timp în urmă... o voi explica în timp ce sunt la asta. El a spus, "Bine, Biblia a spus că ea ar trebui să aibă părul lung din pricina îngerilor. Ce au îngerii de-a face cu o femeie?"

E-132 Am spus, "Ce este un înger? Este un mesager." Ce spune Pavel? Dacă un mesager adevărat, un înger de la Dumnezeu vă vizitează, voi mai bine să aveţi părul lung. El va condamna lucrul acela. Aşa este. Câţi aţi... ştiu că un înger este un mesager? Exact aşa. Un mesager trimis de Dumnezeu va condamna acest lucru. A spus, "Voi mai bine să aveţi părul lung, din pricina îngerilor." Acei mesageri trimişi de Dumnezeu vă vizitează, vor condamna acel lucru. Da, chiar aşa, pentru că, un adevărat mesager de la Dumnezeu, un înger este conectat cu Dumnezeu, şi Cuvântul Lui nu poate greşi. Asta-i exact aşa. Sfântul Pavel a spus acolo, căci chiar dacă un Înger din Cer vine şi vă învaţă altceva, să fie blestemat. Aşa este. Acum noi aflăm că aceea este adevărat, ea trebuie să aibă părul lung, aceea este învelitoarea ei.

E-133 Dar îmi închipui că aceste femei Moabite drăguţe erau foarte frumoase, ele s-ar putea ca unele să fi fost aranjate ca unele din Izabelele moderne de azi. Dar, oricum, nu toate femeile! Eu cred că o femeie care este autentică este o bijuterie. Laudă lui Dumnezeu pentru o femeie adevărată. Voi sunteţi slujitoarele lui Dumnezeu. Dar o femeie reală este ca un bărbat real, ele vor urma Cuvântul lui Dumnezeu indiferent de ce spune diavolul, sau orice lucru fals.

E-134 Şi spun, "Păstorul nostru a spus că e în regulă să facem asta." Nu-mi pasă ce a spus păstorul vostru. Dacă este contrar cu Cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul lui să fie o minciună, şi ţineţi Cuvântul lui Dumnezeu. Indiferent ce denominaţiune este sau ce este el, dacă are ceva de spus cu privire la acest lucru, spuneţi-i să se uite în Cuvântul lui Dumnezeu. Exact aşa.

E-135 Oh, cum am putea merge înainte în jos şi să-l vedem pe Dumnezeu separându-i. Va trebui să ne oprim doar un minut. Am câteva Scripturi aici peste care vreau să trec, să ajung, să mă grăbesc să ajung la sfârşit. Atunci când... ce s-a întâmplat când El a luat loc acolo, când cu femeile Moabite? Dumnezeu a trebuit să-i separe din nou. Ce a făcut El?

E-136 Apoi a venit Isus. Acum e unde noi ajungem undeva. Atunci a venit Isus, chipul exprimat al lui Dumnezeu, sămânţa femeii, concepută de Dumnezeu Însuşi. Marele Arhitect Şi-a clădit un trup. El nu a trebuit să împrumute nici o grindă de la nimeni, de la femeie sau bărbat. El şi-a construit Lui Însuşi o casă. Oh, vai!

E-137 Mă gândesc la Ştefan în acea zi când el a stat, a spus, "Voi netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile, tari la cerbice. Voi întotdeauna vă împotriviţi la Duhul Sfânt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi!" A spus, "Solomon I-a zidit o casă, dar ori cum Cel Preaînalt nu locuieşte în locaşuri făcute de mâini, ci un trup ai Tu pregătit."

E-138 Nu a trebuit să împrumute nici o grindă de niciunde. Evrei, al 11-lea capitol, eu cred că în al 2-lea sau al 3-lea verset, spune că "Lumea a fost făcută de Cuvântul lui Dumnezeu, lucrurile au fost făcute din lucruri care nu se văd." Dumnezeu doar a spus, "Să fie," şi a fost. El nu a trebuit să meargă şi să spună, "D-na Lună, vrei să-Mi împrumuţi un pic de cherestea? D-na Stea, ai vrea să-Mi dai un pic de calciu?" Dumnezeu nu face acest lucru.

E-139 El nu a trebuit să spună, "Maria, tu să-Mi împrumuţi un ovul, Eu vreau să fac un trup ca Eu să pot locui în acesta." Dumnezeu Creatorul a vorbit, şi ea a devenit mamă chiar atunci. Ea nu a fost o mamă, ea a fost doar o femeie purtând Sămânţa Lui. Aşa este. Reţineţi, ea nu a fost mama lui Isus. Lumea spunea aşa. Găsiţi¬mi un singur loc în Scriptură unde a numit-o El vreodată mamă. Acum veniţi înapoi la Cuvânt. "Mama lui Dumnezeu," să vă fie ruşine. Vedeţi?

E-140 Într-o zi acolo au fost nişte oameni care i-au spus Lui, au spus, "Mama Ta este afară Te caută."

E-141 El a spus, "Cine este mama Mea?" S-a uitat la ucenicii Lui, a spus, "Cei ce fac voia Tatălui Meu Îmi este mamă."

E-142 Ea nu era mama Lui, ea a fost un incubator. Dumnezeu ar fi putut folosi altceva, dar El a vrut să ia cel mai de jos şi să arate ce poate face El cu acesta. Să-l ridice, să facă ceva din nimic, acela este Dumnezeu.

E-143 Chipul exprimat a venit, Isus, Cel imaculat, Cel minunat, mai frumos decât zece mii, Crinul din Vale, Trandafirul din Saron, oh, Steaua Dimineţii. Ce a fost El? Pentru ce a venit El? Ascultaţi îndeaproape acum. Ca să restabilească uniunea între Dumnezeu şi om. Oh, vezi tu asta, frate?

E-144 Toate turnurile lor din Babel şi toate celelalte lucruri în trecut acolo nu au mers. Toate roadele lor din grădini şi toate celelalte l-au nemulţumit pe Dumnezeu. Astfel Dumnezeu a coborât şi a fost conceput în pântecul unei femei, de Sine Însuşi, şi-a făcut Lui un trup, şi a devenit Emanuel, Dumnezeu cu noi; nici Iudeu, nici din Neamuri, ci Dumnezeu. El nu a fost Iudeu, El nu a fost din Neamuri, El a fost Dumnezeu. Şi Neamurile au fost tot atât de mult pentru El la orice timp, numai că El a încercat să separe un Iudeu ca o naţiune. El a încercat să facă tot să o ia înapoi, şi unicul mod în care a putut El să o stabilească a fost să vină înapoi la un individ cum a fost El la început. Aşa este astăzi, la un individ. Nu la o denominaţiune, nu la o organizaţie, nu la un grup de oameni; ci la un individ. Observaţi, să restabilească uniunea dintre Dumnezeu şi om.

E-145 El a fost o jertfă adevărată pentru păcat. Oi, capre, şi aşa mai departe, nu ar fi putut niciodată să ia la o parte păcatul. Dar viaţa... Pentru că atunci când jertfa este ucisă şi viaţa unui miel, lucrul cel mai inocent, nu se putea întoarce, acea viaţă, asupra credinciosului, pentru că el era o fiinţă umană, cu un suflet, şi oaia nu are nici un suflet.

E-146 Vedeţi, nimic nu are un suflet decât omul. Dumnezeu a pus... El este o formă animală, asta-i adevărat, dar El a pus un suflet în el. Asta este ce l-a făcut diferit de animale. El a cunoscut binele şi răul când sufletul lui a venit în el. Dar el... Amintiţi-vă când Dumnezeu a creat omul în Propriul Său chip, şi atunci a devenit un suflet viu. Vedeţi, el a devenit aşa, cunoscând binele şi răul.

E-147 Acum observaţi. Dar acum, în aceasta, Isus a venit şi El era Dumnezeu. Nu numai că viaţa unui alt om poate veni înapoi asupra unui alt om, dar chiar Viaţa lui Dumnezeu, făcându-l un fiu al lui Dumnezeu, punându-l înapoi în aceeaşi uniune cum a fost el înainte de cădere. Acum noi pricepem adevărata uniune.

E-148 Oamenii, cineva îmi spune, "Frate Branham, nu eşti tu unitarian?" Nu Unitarian de organizaţie. Dar eu sunt în uniune cu Cristos, vedeţi, dar nu Unitarian de organizaţie.

E-149 El a plătit datoria păcatului. Acum, ca să obţină uniune între Dumnezeu şi om, Isus nu a putut s-o facă atât timp cât El era aici într-un trup de carne. Astfel El a trebuit să devină jertfa completă pentru păcat ca să ia la o parte vina credinciosului, vedeţi, să o ia la o parte aşa ca Duhul Sfânt să poată veni în om, şi să-i facă pe om şi pe Dumnezeu în uniune din nou. Vedeţi, acolo trebuia să fie ceva ca să restabilească.

E-150 Acum, ce a putut să restabilească? Când porunca lui Dumnezeu este îndeplinită. Putea un Înger să o îndeplinească? El nu are sânge. Ar fi putut Dumnezeu să o îndeplinească? El nu avea sânge. Şi Dumnezeu a devenit carne şi sânge pentru ca El să poată plăti datoria corect şi să ia la o parte păcatul, pentru că asta e singura cale. Turnurile din Babel i-a separat pe toată faţa pământului, toate celelalte, organizaţii şi lucruri au eşuat în toate felurile, ei se amestecă împreună, lumea şi toate celelalte, dar aceasta urma să fie o separare totală. Glorie!

E-151 Acum mă simt religios. Bine, mă simt ca şi cum aş putea lua textul meu acum şi să încep să predic chiar acum. Doar m-am încălzit acum de unde aş putea să încep chiar de aici, şi este timpul ca eu să mă opresc. Hm! Poate o voi termina mai încolo cândva, uniunea între Dumnezeu şi om. Voi înţelegeţi? Toţi care înţelegeţi, spuneţi "Amin." [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]

E-152 Vedeţi, aceea era singura cale prin care omul putea reveni din nou la starea lui originală, era ca pedeapsa păcatului să fie plătită. Pedeapsa păcatului este ce? Moarte. "Plata păcatului este moartea." Şi Dumnezeu a spus, "În ziua în care veţi mânca din el, în ziua când veţi avea acest raport, aceea este ziua în care veţi muri." Şi când au făcut-o, acest lucru a rupt legătura lui, părtăşia şi totul pentru om, şi nu s-a mai putut întoarce până când acea pedeapsă a fost plătită. Şi nimeni nu a fost vrednic să o plătească, pentru că toţi au căzut cu fiinţa umană, pentru că fiecare creatură este sub fiinţa umană, şi ea era căzută. Glorie! Oh, frate!

E-153 Frate Mac, nu te-am văzut şezând acolo, Dumnezeu să te binecuvânteze. Noi credem acest lucru, Frate Mac. "A venit sub pedeapsa morţii." Fratele Mac aici obişnuia să fie păstor aici la tabernacol când eu am plecat. Da. Acum, un alt Baptist bun vechi, Misionar Baptist jos acolo care a primit Duhul Sfânt. Vedeţi? Observaţi acum, ei au venit în uniune cu Dumnezeu.

E-154 Acum, când noi vedem acest lucru, vedeţi pedeapsa trebuie plătită, şi nu... Forma cea mai superioară a vieţii animale este fiinţa umană, şi fiinţa umană a căzut, ea însăşi. Aşadar cum poate un om salva pe celălalt? A fost nevoie de Dumnezeu. Şi Dumnezeu, în Duh, nu a putut muri. Astfel, "Dumnezeu a trebuit să Se aducă puţin mai prejos decât Îngerii," Evrei 1-ul capitol, I¬ul verset. A trebuit să Se facă mai prejos decât Îngerii pentru ca să ia moarte, să plătească pedeapsa, să readucă uniunea între om şi Dumnezeu din nou, aşa ca Duhul Sfânt să poată veni înapoi.

E-155 Datoria păcatului a fost achitată. Isus a trebuit să facă acest lucru să trimită din nou Duhul Sfânt, să unească oamenii iarăşi cum a fost în Grădina Edenului. Datoria a fost achitată când Isus a murit. Aceea a stabilit-o. Amin, frate! Dacă aş putea doar să o fac să pătrundă, vedeţi. Datoria este achitată. Aleluia Mielului! Datoria este achitată. Şi fiecare bărbat şi femeie care mă ascultă în această dimineaţă, sau mă vor asculta pe bandă, pedeapsa voastră este plătită. Să nu vă mai îndoiţi de Cuvântul lui Dumnezeu. Întoarceţi-vă înapoi la Cuvânt! Nu îl credeţi... El era Cuvântul. Glorie! Eu simt să strig, sincer simt. Pedeapsa este plătită. Totul s-a terminat. Nu-i de mirare că Îngerii au strigat şi au cântat, imnurile Cerului au răsunat. Da, domnule, oaia pierdută a fost găsită! O ispăşire a fost făcută pentru ea ca să fie restabilită din nou, apele de separare, Cuvântul lui Dumnezeu care o spală de nelegiuirea ei, când Cuvântul a murit în locul meu şi a fost înviat din nou şi a devenit proeminent în viaţa mea, în inima mea. Amin. Pedeapsa este plătită! S-a terminat. Noi suntem răscumpăraţi.

E-156 Nu printr-o biserică Catolică; deşi noi suntem catolicii corecţi, catolicii apostolici. Da, domnule. Nu Romano Catolici cu dogmele lor, ei neagă acest Cuvânt cu dogma lor; totul este dogma voastră, nu Cuvântul. Metodişti, Baptişti, să vă fie ruşine, iubitori de fărădelege mai mult decât iubitori de Dumnezeu. Iubitori de plăcere, căutători după lume, plăceri, porci de măcelărit pentru coteţ. Diavolul trimite uneltele lui acolo afară îndopând în jos lucrul acela în voi aşa cum Satan a făcut în Grădina Edenului. "Ei bine, toţi slujitorii noştri au o educaţie. Ei au Ph.D., LL.D." Aceea nu înseamnă nici un lucru. Neagă acel Cuvânt, încă este şmecheria diavolului. V-am dovedit acest lucru prin Cuvânt în această dimineaţă, să depindă de voi de acum încolo.

E-157 Ucenicii, chiar umblând cu Isus, ei nu au avut nici o uniune. Ei nu au avut nici o unitate. Nu, ei s-au certat, "Cine va fi episcop după aceasta. Cine e cel mai mare între noi?" Ei nici măcar nu 1- au putut crede pe Isus. Nu L-au putut înţelege. "Tu vorbeşti în pilde. Spune-ne desluşit ce vrei Tu să spui." Nu era nici o unitate între Isus şi ucenici, sau ucenici şi Isus, şi ucenicii între ei.

E-158 Nu contează, asta îţi serveşte pentru a-ţi demonstra, frate. Ascultaţi îndeaproape acum, eu vreau ca asta să pătrundă foarte adânc în inima voastră. Vedeţi? Dumnezeu are un plan. În afara acelui plan, nu-mi pasă câtă înţelepciune este în spatele acestuia, câte clădiri de milioane bune de dolari, cât de multe şcoli de teologie, câţi bărbaţi sfinţi şi sfântul acesta, şi sfântul, sfântul, sfântul, nu face nici o diferenţă deloc, dacă un singur Cuvânt din Biblia lui Dumnezeu este negat, este de la diavolul. Acum, eu v¬am dovedit acest lucru prin Cuvântul scris al lui Dumnezeu, de la Noul la Vechiul Testament, şi o voi aduce înainte în jos până la această zi dacă veţi sta cu mine doar câteva minute.

E-159 Ucenicii care au umblat cot la cot cu Isus, au dormit cu El, au mâncat cu El, au privit miracolele Lui, şi s-au asociat cu El, apropiaţi cum putea fi orice frate, şi totuşi ei nu l-au avut. Ei nu erau vrednici să propovăduiască Evanghelia. Isus a spus, "Să nu mai propovăduiţi, nici să nu mai încercaţi. Aşteptaţi acolo în cetatea Ierusalimului. Eu vă voi trimite făgăduinţa, care v-a fost dată, peste voi. Aceea vă va uni atunci."

E-160 "Acum, Tată, Mă rog ca ei să fie una tot aşa cum Eu cu Tine suntem Una. Şi Eu..." "Cum M-a trimis Tatăl pe Mine să propovăduiesc Evanghelia, aşa vă trimit şi Eu pe voi."

E-161 Şi tocmai Tatăl care a trimis pe Fiul, a venit în Fiul. Unitatea este unul. El a spus, "Dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, atunci să nu Mă credeţi. Dar dacă lucrările Mele pe care le fac Eu vorbesc atât de tare, voi sunteţi total surzi, muţi şi orbi dacă nu o vedeţi." Oh, frate, pfiu! A spus, "Voi făţarnicilor! Voi puteţi deosebi faţa cerului, dar semnele timpului nu le puteţi deosebi. Dacă M-aţi fi cunoscut, aţi fi ştiut ziua Mea. Bine a vorbit Isaia despre voi. Voi aveţi urechi, şi sunteţi atât de surzi că nu puteţi auzi. Ochi, şi atât de orbi că nu puteţi vedea!"

E-162 Bine a spus Apostolul Pavel, "În zilele din urmă vor avea o formă de evlavie şi tăgăduindu-i Puterea," şi Scriptură după Scriptură, ce va avea loc în aceste organizaţii în zilele din urmă. Atunci ei se miră de ce strig tare împotriva acelui sistem al diavolului făcut de om. Îi văd pe acei copii preţioşi ademeniţi acolo ca şi oile care merg la tăiat. Scoate-i afară, Doamne!

E-163 Da, ucenicii nu aveau unitate. Ei nu îl puteau înţelege pe Isus. Au spus, "Ah, cine poate înţelege aceste lucruri?" Vedeţi, Dumnezeu nu era încă în ei. Ei erau doar asociaţi în părtăşie. Ei doar s-au asociat cu El. Ca mulţi oameni buni din ziua de azi. Ei nu beau, nu minţeau, nu furau, nu nimic, dar ei nu aveau acea uniune a lui Dumnezeu. Ei încă nu erau una cu Dumnezeu. Vedeţi, ei nu puteau fi. Oh, ei au făcut miracole. Au scos draci. Asta nu este o-asta nu este o...

E-164 Am citit un articol în ziar zilele trecute despre asta, despre scoaterea dracilor. Oamenii spun, "Oh, frate, eu îţi spun, asta e." Nu este asta! Un om care scoate draci şi neagă Cuvântul lui Dumnezeu, este un mincinos. Da, domnule. El spune că scoate draci. Ei pretind că fac acest lucru. El nu o poate face dacă el nu este cu Cuvântul lui Dumnezeu. Isus a spus aşa.

E-165 Acum, deci a venit Cincizecimea, Dumnezeu i-a făcut una din nou. Oh, vai! Atunci au avut uniune cu Dumnezeu. Dumnezeu era în ei. Acum, Fapte, dacă voi o notaţi, Fapte 4:32, Biblia a spus că "Ei erau cu o inimă, un suflet, un gând." Oh, frate. De ce? Ei au fost restauraţi înapoi la original din nou. Singurul lucru de care le-a rămas să se scape a fost o cetate veche, sau în ce trăiau aici, un trup vechi numit cetate sau un templu, în care ei au trăit aici, care a trebuit să putrezească, pentru că trebuie să moară şi să se strice. Dar în duh şi viaţă, şi în scop şi în viziune, şi totul, ei erau una cu Dumnezeu.

E-166 Oh, Adam, prietenul meu deprimat, nu-l lăsa pe Satan să¬ţi mai spună minciuna lui. Nu lăsa ca asta să se întâmple. Nu¬l lăsa pe Satan să-ţi spună că Cuvântul nu înseamnă chiar ce spune Acesta. Aşa este. Cuvântul înseamnă... Da, aici nu...

E-167 Eu vorbeam despre botezul în Numele lui Isus Cristos. Aşa este, a venit o descoperire despre aceea. Acela este Adevărul. Dar ce au făcut un grup de oameni? S-au strâns chiar aici afară şi au pus o denominaţiune pe seama aceastuia, au făcut un alt turn din Babel. Acelaşi lucru, l-au aruncat direct în aceasta. Desigur. Luther a făcut acelaşi lucru. Wesley a făcut acelaşi lucru, John Smith a făcut acelaşi lucru, Alexander Campbell a făcut acelaşi lucru. Penticostalii au făcut acelaşi lucru. Dumnezeu lucrează cu individuali ţinând Cuvântul Lui. Unicul plan al lui Dumnezeu de a aduce credincioşii la Sine, într-o uniune adevărată, este prin primirea Duhului Sfânt. Atunci iată cum...

E-168 Voi spuneţi, "Bine, Frate Branham, eu am vorbit în limbi. Am strigat. Am făcut asta." Dacă tu încă ai felul acela de duh şi negi Cuvântul lui Dumnezeu, tu nu ai Cuvântul lui Dumnezeu în tine, tu nu ai Duhul. Dacă vei sta şi vei auzi Adevărul predicat, şi Îl cauţi în Biblie şi vezi că Acesta este Adevărul, şi atunci refuzi să îl împlineşti, acela nu este Duhul lui Dumnezeu. Nu-mi pasă cât de mult ai vorbit în limbi, cât de mult ai strigat, la cât de multe biserici ai aparţinut, sau de câte ori te-ai botezat, sau orice altceva. Cuvântul este Adevăr. Acela este ce adevereşte adevărul. Dacă aveţi toate aceste alte adevăruri şi atunci cu Cuvântul, amin, atunci voi ştiţi că veniţi acasă.

E-169 Cum poate tocmai Dumnezeul care a scris Biblia să se întoarcă în jur şi să substituie Cuvântul Său cu altceva? Voi oameni Catolici care aţi spus că Petru a fost îngropat în biserica voastră, şi duhul lui vă dă dreptul să iertaţi păcate şi lucruri, cum ar fi putut Petru, un Iudeu, să suporte vreodată să aibă idoli în biserică? Cum ar putea Petru vreodată să refuze să spună că botezul Duhului Sfânt a venit, şi el a vorbit în limbi, şi a făcut toate acele lucruri pline de putere, şi să se întoarcă în jur şi să spună să luaţi un biscuite mic, şi Dumnezeu este în acel biscuite? Oh, asta este necunoştinţă, necunoştinţă spirituală!

E-170 Bine, acum, voi Protestanţi acelaşi lucru, mergeţi şi daţi mâna cu predicatorul, şi spuneţi, "Îl accept pe Isus ca Mântuitorul meu personal," şi vă întoarceţi şi trăiţi orice fel de viaţă în afara acesteia, şi mergeţi drept înainte în a trăi cu lumea. Un alt turn din Ba bel.

E-171 Ne apropiem de încheiere acum. Priviţi. Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt, şi Duhul Sfânt este Dumnezeu Însuşi. El este Acela care va face uniunea între Dumnezeu şi om. Haideţi să aflăm. Acum haideţi. Acum vreau atenţia voastră neîmpărţită pentru următoarele cinci minute aproximativ. Priviţi.

E-172 Omul sub planul diavolului a încercat să denomineze biserica în uniune. Ei au încercat acum să instruiască biserica în uniune, voi ştiţi asta, prin educaţie, prin denominaţiune. Ei încearcă chiar acum, Consiuliul Mondial al Bisericilor, continuă în încercarea de a aduce toţi Catolicii şi Protestanţii împreună şi să-i facă una. Ce este asta? Un plan al diavolului!

E-173 Voi spuneţi, "Tu eşti prea mic să spui acest lucru." Sunt prea mic, dar Cuvântul Dumnezeului meu este foarte mare, vă spun eu asta. Cerurile şi pământul vor trece, dar Acesta nu. Nu acela care o spune contează, este El care-El care-El care a spus-o mai întâi. Eu doar spun ce El a spus, eu mărturisesc Cuvântul Lui.

E-174 Aceasta este sub subordonarea diavolului! Este dovedit în Cuvânt aici, chiar în această dimineaţă înaintea voastră, că aceasta este de la diavolul. Oricare din acele organizaţii sunt. Omul, în conformitate cu planul diavolului, încearcă să denomineze oamenii la uniune.

E-175 "Veniţi voi toţi alăturaţi-vă Adunărilor lui Dumnezeu. Alăturaţi-vă la Unitarieni. Alăturaţi-vă Bisericii lui Dumnezeu. Alăturaţi-vă Metodiştilor. Noi suntem toţi una." Voi grămadă de făţarnici, având o formă de evlavie, şi tăgăduindu-i Puterea. Şi Cuvântul luiDumnezeu s-a scuturat chiar înaintea voastră, şi vă este frică să Îl atacaţi. De ce nu Se arată Dumnezeu atunci, dacă voi sunteţi cu Dumnezeu? De ce nu faceţi lucrările lui Dumnezeu? Cum puteţi avea acea formă, şi să mergeţi în jur şi să Îl tăgăduiţi, chiar numind adevăratele lucrări ale lui Dumnezeu Beelzebul? Asta arată, voi grămadă educată de membrii de biserică! Isus a spus, "Voi sunteţi de la tatăl vostru, diavolul!" Exact! Sunt sigur că înţelegeţi ce vreau să spun. Desigur. De ce nu Îl atacă cineva? Voi ştiţi că este Dumnezeu în spatele Acestuia. Dumnezeu se va mişca cu Cuvântul Lui.

E-176 Omul face acest lucru, construieşte un alt turn Babel. Ce face el? Ei încearcă să arate... Priviţi în acest Consiliu Mondial ale Bisericilor acum. Anglicană, Romano Catolică, Metodistă, Presbiteriană, Penticostalii, şi ei toţi uniţi laolaltă, Ştiinţa Creştină, şi multe din culte care chiar neagă naşterea din fecioară, care neagă Dumnezeirea lui Isus, îl fac pe El trei persoane, încearcă să se închine la trei dumnezei, neagă naşterea din fecioară. Unii dintre ei neagă Sângele. Unii dintre ei neagă miracolele Lui. Ei toţi o fac, aproape. Şi atunci-atunci încearcă să unească aşa ceva împreună, cum puteţi face acest lucru? Este un turn făcut de om. Va cădea cum a căzut Ba bel.

E-177 Dar Dumnezeu a spus, "Nici prin putere, nici prin tărie; ci prin Duhul Meu, zice Domnul. Aşa este cum voi uni Eu Biserica Mea. Nu prin organizaţie, nu prin educaţie, nu prin teologi; ci prin Duhul Meu, zice Domnul, Eu voi aduce oile Mele împreună." Oh, vai! Şi când o face El, ce se întâmplă? Şi semnele Sale vor da mărturie la acest lucru. Aşa este cum a putut Israel spune, înainte să fie amestecaţi cu Moab. Acolo era un Stâlp de Foc deasupra lor. Da, domnule. Ce va face El? El va purta mărturie, acelaşi fel de mărturie. Dar după ce ei s-au despărţit şi aşa de Dumnezeu, au separat uniunea dintre ei şi Dumnezeu, şi s-au încurcat cu Moab şi ceilalţi, victoria toată a eşuat. Au stat în pustie pentru încă patruzeci de ani, până Dumnezeu a ridicat un alt grup să meargă dincolo şi să completeze planul Său. Asta-i exact ce au făcut ei.

E-178 Acum priviţi. Dar când Dumnezeu aduce o biserică împreună cu Duhul Său, ei vor avea semnele Lui ale viului Dumnezeu în mijlocul lor. Ce fel de semne? Când Dumnezeu a separat Israelul de Egipt, Dumnezeu a dat lui Moise şi Israelului un semn al unui Stâlp de Foc. Aşa este? Un profet. Când El a separat pe Abraham de Lot, a fost un Înger care a venit la el, care a putut discerne gândurile şi intenţiile inimii. Semn! Aleluia.

E-179 Acum aceste denominaţiuni care s-au prins în această biserică, încercând să facă o uniune ca în Egipt, ca jos în-în Eden, şi aşa mai departe, sub această influenţă în care se află ei.

E-180 Dar, priviţi, eu vreau să vă întreb ceva. Când Dumnezeu a separat Israelul, El le-a dat un semn Supranatural, un Stâlp de Foc. El le-a dat un profet. Ce i-a făcut El lui Abraham? Ce face El de fiecare dată? Arătaţi-mi un profet rânduit de Dumnezeu printre ei. El a aşezat biserica Lui laolaltă prin apostoli şi profeţi şi învăţători şi evanghelişti. Aleluia! Iată-vă. O biserică, din nou, cum a chemat El Israelul afară. V-am spus că mă întorc la aceasta. Da, domnule.

E-181 Nici un profet rânduit de Dumnezeu printre ei, nu, domnule, cum a fost cu Israel şi cu ei. Ce este aceasta? Un turn al diavolului din nou.

E-182 Acum, Venirea este atât de iminentă, a Doua Venire a lui Isus, El îşi adună Aleşii Lui împreună. Eu cred asta. Oh, ei vor veni din Est şi Vest. Unde este stârvul, vulturii se vor aduna. Oh, vai, ce înseamnă asta? El are uniunea Lui, adevărata Lui uniune, arătându-Se printre ei; afară din fiecare denominaţiune, aducând Aleşii Lui împreună din toate felurile de biserici, de pretutindeni, aducând afară copiii Lui, încadrându-se exact în linie cu Cuvântul Lui. Ce?

E-183 Acum, Venirea Domnului Isus este atât de iminentă, venirea judecăţii, El îşi cheamă Aleşii Lui împreună în uniune cu Sine, cu acelaşi fel de slujbă pe care El a avut-o. Ştiţi cum am desenat în Epocile Bisericii, aici nu de mult, despre turnul mare care a fost construit, numit piramida, dar piatra din vârf nu a fost niciodată aşezată pe aceasta. Amintiţi-vă cum au venit Luteranii, apoi Wesleyenii în minoritate, şi apoi în jos la Pentecost. Şi acum ce face El, cheamă de la aceea. Ce a făcut El? A chemat afară pe cei Aleşi, ca să facă Luteranul; A chemat afară pe cei Aleşi, de la Luteran, ca să facă Wesleyanul; El a chemat afară pe cei Aleşi, afară din aceea, să facă Penticostalii; acum El îi cheamă pe penticostalii Aleşi afară, ca să facă ca piatra din vârf să vină în aceasta. Chiar acelaşi fel de slujbă căzând direct în aceasta, chemând copiii Lui de la toate denominaţiunile şi toate căile vieţii.

E-184 Ce a făcut El? El a pus cu ei învăţători adevăraţi, profeţi adevăraţi care stau cu Cuvântul Lui, Biblia. "Oile Mele aud glasul Meu," a spus Isus. Dacă acela a fost Glasul Lui atunci, este Glasul Lui şi acum. Orice contrar la acel Glas, nu este hrană pentru oi. Ei nu îl vor urma. Oh, frate. De la Est, de la Vest, afară din fiecare denominaţiune, afară din fiecare organizaţie, ei au venit din Est şi Vest, adunându-se împreună! "Vom sărbători cu Împăratul, să cinăm ca oaspeţi ai Săi, cât de binecuvântaţi sunt aceşti pelerini! Privind sfânta Lui Faţă luminată-n dragoste Divină; binecuvântaţi părtaşi ai harului Său, să strălucească ca giuvaiere în coroana Lui. Isus vine în curând, încercările noastre se vor sfârşi." Aleluia! "Ce ar fi dacă Domnul nostru în momentul acesta ar veni după acei care sunt liberi de păcat? Atunci îţi va aduce bucurie, sau tristeţe şi mare disperare? Dar când Domnul nostru în slavă va veni, sus în văzduh Îl vom întâlni." Aleluia! Da, domnule.

E-185 Ce înseamnă aceasta? Cu învăţători trimişi de Dumnezeu care vor sta drept cu Cuvântul, la Biserica reală, să nu se mişte o iotă indiferent ce spune o organizaţie. Ei nu sunt conectaţi cu aceasta. Profeţi; nu credincioşi prefăcuţi, aşa numiţi, dar un profet autentic care are AŞA VORBEŞTE DOMNUL, şi chiar până la punct de fiecare dată. Asta-i ce a trimis El în Biserica Lui. Asta-i ce a spus El că va face. Crede Cuvântul; nu crezul, nu dogma, ci Cuvântul. Şi, făcând acest lucru, El se arată pe Sine în ei prin a confirma Cuvântul Său, făcând aceeaşi Viaţă pe care El a trăit-o o dată, o trăieşte din nou, aducând Cuvântul Său la împlinire. Oh, vai!

E-186 Ascultaţi îndeaproape. Întâi Corinteni 4:20, spune, "Împărăţia lui Dumnezeu este Cuvântul Său făcut putere." Dacă vreţi să notaţi asta, Întâi Corinteni 4:20. Împărăţia lui Dumnezeu este Cuvântul lui Dumnezeu făcut putere. Ce este Împărăţia lui Dumnezeu? Este în voi. Împărăţia este în voi. Şi când Cuvântul vine acolo înăuntru, ce începe acest Cuvânt? Acesta Se transformă în putere, făcându-L să spună chiar exact ce a spus Acesta.

E-187 Nu puteţi spune, "Acesta spune aceasta," şi Acesta spune Aceasta, şi să-L faceţi să lucreze. Voi trebuie să spuneţi acelaşi lucru ce spune Acesta. Asta face o mărturisire. Nu spunând, „Ei bine, Acesta este puţin cizelat aici, eu voi avea mai multă înţelepciune, voi fi într-o poziţie mai bună aici."

E-188 Voi staţi cu Cuvântul. Iată-l acolo, vedeţi. Şi Acesta Îl face putere. "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci." Isus a spus, în Sfântul Ioan 14:12, "Dacă rămâneţi în Mine şi Cuvintele Mele în voi." Nu, vă cer scuze, asta nu era ce a spus El acolo. El a spus, "Cel ce crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu. Dacă rămâneţi în Mine şi Cuvântul Meu în voi, puteţi cere orice veţi vrea şi vi se va da. Dacă rămâneţi în Mine şi Cuvântul Meu în voi."

E-189 Despre ce este vorba? Trebuie să ajungeţi cu Cuvântul, să muriţi faţă de voi. Sunt convins că mulţi dintre noi, prieteni, am primit Duhul Sfânt, dar am primit doar suficient Duh Sfânt în noi să ne ducă la un punct unde noi nu vrem să minţim, nu vrem să furăm, nu vrem să facem nimic. Dar Dumnezeu vrea să umple fiecare fibră din Biserica Lui, El vrea să umple gândirea voastră şi El vrea să umple mintea voastră. El vrea să umple fiecare părticică din voi, doar să vă facă complet, total morţi faţă de voi înşivă sau de gândirea voastră, doar atât de predaţi în Dumnezeu până când Cuvântul Lui doar trăieşte direct prin voi. Nu ştiţi nimic altceva decât Cuvântul lui Dumnezeu, doar staţi drept cu Cuvântul Său, Acesta este Viaţă. "Cuvintele Mele sunt Viaţă," a spus Isus. El a aşezat cu ei, învăţători care cred Biblia, profeţi care spun Adevărul, care spun, arată aceeaşi profeţie care au arătat-o întotdeauna de-a lungul epocii. Ce a făcut El? El se arată pe Sine viu printre ei, confirmând Cuvântul Său. Cuvântul Său, Împărăţia lui Dumnezeu este Cuvântul lui Dumnezeu transformat în putere.

E-190 Între timp, aceste denominaţiuni se bizuie pe raţiuni omeneşti, pe raţiuni omeneşti. Ascultaţi îndeaproape acum. Ei... Noi nu trebuie să ne bizuim pe raţiuni omeneşti. Proverbe, al 3-lea capitol, al 5-lea verset, a spus, "Nu vă bizuiţi pe înţelepciunea voastră." Vedeţi? Să nu faceţi asta, indiferent de cum pare Cuvântul lui Dumnezeu.

E-191 Voi spuneţi, "Ei bine, se pare că este la fel de bine în acest fel."

E-192 Aceea nu este ceea ce este Acesta. Este Cuvântul lui Dumnezeu, luaţi-L în felul cum L-a spus El. Eva a spus... Satan i-a spus Evei, "Eu ştiu că Dumnezeu a spus Aceea, dar nu înseamnă chiar Acel lucru. Acesta înseamnă aceasta." Şi ea l-a crezut. Ea l-a crezut. Aceea a rupt uniunea, aceea a rupt părtăşia, aceea a rupt unitatea, aceea a rupt lumea, aceea a rupt viaţa, aceea a rupt totul!

E-193 Şi persoana care nu crede un singur Cuvânt din Cuvântul lui Dumnezeu, acest lucru rupe întreaga părtăşie şi totul. Exact! Noi Îl credem sau nu Îl credem. Să stăm cu Acesta! Dumnezeu a spus aşa, şi să stăm cu Acesta. O grămadă de lucruri peste care trebuie să sar aici, pentru că timpul este deja trecut.

E-194 Ca şi în vremurile din trecut, vremurile din trecut când omul a făcut acest lucru, a adus judecata lui Dumnezeu asupra lumii. Turnul din Babel, împreunarea copiilor lui Cain cu copiii lui Set, a adus judecată. Acest lucru aduce întotdeauna judecata lui Dumnezeu la lume. Vedeţi? Oh, adevărata uniune cu El se va ridica la judecată, deasupra acesteia, cum a făcut Noe în acea judecată cu familia lui. Neprihănitul Noe şi familia lui au trecut deasupra judecăţii. Ce au făcut ei? Au trecut!

E-195 Frate Lee Vayle, dacă ajungi să apuci aceasta, iat-o aici. Este singura chestiune cu care nu suntem de acord, el crede că Biserica va trece prin judecată. Eu nu văd aceasta. Eu nu cred acest lucru.

E-196 Noe nu a trecut niciodată prin judecăţi, el a mers pe deasupra judecăţilor. Abraham nu a avut niciodată nici un foc, a fost în afara focului. Israel nu a fost în judecăţile Israelului, a fost separat în afara focului, în afara judecăţilor. Biserica va trece deasupra judecăţii, în corabia Duhului Sfânt, ridicată sus de pe pământ.

E-197 Acestă treabă a acestui Consiliu al Bisericilor nu este nimic altceva în lume decât o-o forfotă a fecioarei neînţelepte, ca să fie lăsată aici pe pământ ca o triere pentru anticrist. Dar adevărata Biserică a lui Dumnezeu va pluti cum a plutit bătrânul Noe, şi merge înainte în Slavă doar atât de sigur cum stau eu aici. De aceea El îi adună împreună. Asta-i ce vorbeşte înainte Glasul astăzi. Asta este ce face Dumnezeu, adună unul din Los Angeles, şi unul din Philadelphia, şi unul din Georgia, şi aşa mai departe. Adunându-i împreună, poporul Lui care este voitor să creadă Cuvântul viului Dumnezeu. "Cum a fost în zilele lui Noe, aidoma va fi la venirea Fiului omului, în care puţini au fost salvaţi, doar foarte puţini." În regulă, corabia noastră a Duhului Sfânt va pluti chiar deasupra judecăţilor lui Dumnezeu, pentru că noi suntem deja judecaţi, aşa cum noi îl mărturisim pe Isus, şi El a luat judecata noastră.

E-198 Aceste denominaţiuni, totuşi, sunt atât de tari la cerbice! Ele sunt ca Eva, ea a vrut înţelepciunea ei indiferent de ce era Cuvântul lui Dumnezeu. Nimrod a vrut turnul lui, indiferent, Scriptură sau nu! Ei erau tari la cerbice! Eva ştia mai bine. Set ştia mai bine decât să cadă pentru acele femei frumoase. Israel ştia mai bine decât să ajungă afară acolo în adulter. Aşa şi voi! Dar unii sunt aşa de tari la cerbice, Scriptură sau nu Scriptură! "Binecuvântat fie Dumnezeu, mama mea era Presbiteriană! Eu voi fi, de asemenea." Mergeţi înainte, a merge înainte este singurul lucru care îl puteţi face atunci. Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul vostru păcătos. Cum veţi scăpa voi de asta, când voi ştiţi că este adevărul? Şi dacă voi vedeţi Cuvântul lui Dumnezeu, şi încă nu credeţi că Acesta este Adevărul, atunci este ceva greşit cu discernământul vostru spiritual. Aceea-i exact aşa. Priviţi de-a lungul naţiunii şi vedeţi unde se întâmplă aceste lucruri. Suntem la timpul sfârşitului, prieteni. Noi tocmai am parcurs Epocile Bisericii şi ştim ce urmează să se întâmple în epoca Bisericii Laodicea? Nu tocmai ce am trecut noi prin aceea? Vedeţi ce vreau să spun? Suntem la timpul sfârşitului.

E-199 Dumnezeu îşi adună Aleşii din cele patru vânturi ale pământului. El a spus că El va trimite îngeri şi îi va aduna. Aşa este? Îi adună împreună, îi separă de neghină. Amin. Neghina va fi arsă, nu grâul. Exact.

E-200 Dar, ei sunt atât de tari la cerbice, ei o vor avea sau nu, ei nu fac nici o diferenţă. Oh!

E-201 Dar Celor aleşi ai lui Dumnezeu le este poruncit să iasă afară dintre ei. "Fiţi separaţi," spune Dumnezeu, "şi Eu vă voi primi. Nu atingeţi lucrurile lor lumeşti, şi Eu voi fi un Tată pentru voi, sau Dumnezeu, şi voi veţi fi fiii şi fiicele Mele. Nu vă înjugaţi cu necredincioşii, ci ieşiţi din aceasta!" Dumnezeu vrea separare de lume. El vrea să fie unificat cu voi, El Însuşi. Şi nici o schemă de organizaţie făcută de om, denominaţiune, sau nici vreuna din teoriile făcute de om nu vor ţine vreodată. Va fi nevoie de Dumnezeu, Duhul Sfânt, în voi, să vă unească pe voi cu Dumnezeu. Şi cum ştiţi că Îl aveţi? Duhul Sfânt care a scris Cuvântul va purta mărturie cu fiecare Cuvânt; şi aceleaşi lucruri pe care Duhul Sfânt le-a făcut în Vechiul Testament, El le va face în Noul Testament; va face acum întocmai la fel, pentru că Isus Cristos este acelaşi ieri, azi şi în veci. Şi nu sunteţi înjugaţi cu organizaţiile şi lumea. Nu sunteţi înjugaţi cu ei. Nu vă înjugaţi printre ei, dar ieşiţi dintre ei! Voi sunteţi înjugaţi la Cristos. Amin. Înjugaţi la Domnul Isus Cristos.

E-202 Biblia spune, în zilele din urmă vor fi biserici, ca un alt turn al lui Babel. Vor avea o formă de evlavie, şi să tăgăduiască Cuvântul lui Dumnezeu şi Puterea, Puterea Cuvântului Său. Şi ce este Cuvântul? Ce este Împărăţia lui Dumnezeu? Noi trebuie să aparţinem Împărăţiei înainte să putem fi vreodată supuşii Împăratului. Câţi ştiţi asta, spuneţi "Amin." [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Bine, cum ajungeţi în Împărăţie? Împărăţia lui Dumnezeu este Cuvântul lui Dumnezeu transformat înapoi în putere. Amin. Transformat în putere; luând la o parte păcatul, dând semne. Ce fel de semn? Dacă Acesta este acelaşi Cuvânt care l-a scos pe Moise afară, Acesta va aduce acelaşi semn.

E-203 Acelaşi lucru care l-a separat pe căldicelul Lot. Acum, noi ştim că Lot a fost căldicel, şi Isus a spus că acela va fi semnul din timpul sfârşitului. Căldicelul Lot stând acolo, el era religios, sigur, el şi nevasta lui. Şi ei aparţineau la tot felul de petreceri, şi el era primarul oraşului, şi, oh, acolo erau o grămadă de lucruri care se întâmplau. El era foarte religios. El putea ospăta evangheliştii şi toţi care veneau, el era în regulă în felul acela. Dar, oh, frate, el nu a fost acel Ales.

E-204 Priviţi la ce s-a întâmplat! De ce? Acelaşi Dumnezeu care l¬a separat şi a venit la Abraham şi i-a arătat adeverirea separării lui... Hm! O Dumnezeule! Cum aş dori să pot-dori să pot să fac ceva să vă fac să O vedeţi. Dumnezeu i-a arătat lui Abraham, fiindcă el s-a separat, El i-a arătat adeverirea acestui fapt, că El era cu el şi chiar în mijlocul lui. Şi Isus a spus că acelaşi lucru va avea loc în zilele de pe urmă. Abraham nu a fost o naţiune, el era în minoritate, dar Dumnezeu a fost cu el. El l-a separat atunci. Noi înşine trebuie să ne separăm în aceste ultime zile.

E-205 Şi dacă Dumnezeu i-a dat un semn lui Moise, lui Israel, profetul uns, un Stâlp de Foc, i-a dat un semn lui Abraham. El-El i-a dat un semn lui Israel. El le-a dat un semn ucenicilor. Acelaşi semn, de fiecare dată! Acelaşi semn, Stâlp de Foc!

E-206 Pavel, când a fost pe drumul lui în jos spre Damasc, acolo a strălucit un Stâlp de Foc înaintea lui, care chiar l-a orbit, l¬a doborât în genunchi. Nimeni altcineva nu L-a văzut. Toţi care stăteau în jur, ei nu L-au văzut. Şi o Voce a spus, "Saul, pentru ce Mă prigoneşti?"

E-207 El a spus, "Doamne, Cine eşti Tu?"

E-208 A spus, "Eu sunt Isus." Un semn! Şi ce era el? Apostolul la Neamuri. Amin.

E-209 Iată-ne aici la timpul sfârşitului, venind de la Est şi Vest, Nord şi Sud. Ce facem noi? Ne pregătim pentru acea Răpire. Ne pregătim pentru... Stând neclintiţi pentru câteva minute până când fiecare fibră este umplută cu Duhul Sfânt. Atunci Ea va merge sus. Oh, vai! Chemându-şi poporul Lui împreună la Sine, în adevărata uniune cu Sine, pentru că este un Duh Sfânt al Lui. "De un singur Duh suntem noi fiecare individual botezaţi într¬un singur Trup, colectiv Trupul lui Isus Cristos." Şi Isus Cristos trăind cu Duhul Lui în trupul nostru, este pentru a sluji Bisericii şi făcând aceleaşi lucruri pe care El le-a făcut, ca un-ca un semn, ca un stindard pentru lume, că ne aflăm în zilele de pe urmă, pregătindu-ne pentru Răpire. Oh, eu Îl iubesc, voi nu?

E-210 Încă mai am un carnet aici, dar eu doar nu pot să merg mai mult, noi devenim prea târziu. Poate o voi relua altă dată.

E-211 Noi suntem la sfârşit. Uniune. Sunteţi voi aşa una cu Dumnezeu? Acela-i felul cum va trebui să fiţi. Da. Noi va trebui să fim una cu El până... Gândul care era în Cristos să fie în voi. Atunci Cristos, gândirea Lui Proprie în voi va recunoaşte fiecare Cuvânt pe care El l-a scris. A făcut-o în apostoli, împărţind corect Scriptura care este Adevărul, vedeţi, Duhul Sfânt. Dacă Acesta este Adevărul, atunci El va purta mărturie despre Acesta prin a aduce acelaşi semn pe care El i l-a dat lui Moise, acelaşi semn care El i l-a dat lui Abraham, acelaşi semn care L-a făcut prin Cristos, acelaşi semn care L-a făcut prin Pavel. Noi suntem în timpul sfârşitului. El a spus că acela va fi. Noi suntem în timpul sfârşitului. Biserica, colectiv, se strânge împreună într-o uniune, unul aici şi unul acolo, adunându-se.

E-212 El a spus, "Doi vor fi într-un câmp, Eu îl voi lua pe unul." Unul. Priviţi, "Doi într-un câmp," aceea este în timpul zilei, recolta, "Eu îl voi lua pe unul şi îl voi lăsa pe unul. Vor fi doi într-un pat," cealaltă parte a lumii, "Eu îl voi lua pe unul şi îl voi lăsa pe unul," la venirea Fiului omului. Şi aceasta este atât de iminent, este chiar aşa de aproape.

E-213 Nu! Nu, Adam! Adam! Eva, Adam, lăsaţi-mă să strig la voi, nu mai daţi ascultare la o minciună a diavolului. Staţi cu Cuvântul lui Dumnezeu, Aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Staţi cu Cuvântul Lui. Să vă separaţi de Acesta înseamnă a rupe părtăşia voastră cu Dumnezeu, uniunea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Atunci dacă spuneţi că aveţi Duhul Sfânt şi nu este în acord cu Cuvântul, atunci nu sunteţi în uniune cu Dumnezeu.

E-214 Aceasta este uniunea lui Dumnezeu, când voi... duhul care îl aveţi este în acord cu acest Cuvânt, şi manifestează acest Cuvânt şi transformă acest Cuvânt în putere ca să acţioneze în acelaşi fel cum a făcut Acesta acolo.

E-215 Să o spunem împreună. Uniune [Adunarea spune, "Uniune" – Ed.] cu Dumnezeu ["cu Dumnezeu"] este a avea ["este a avea"] Duhul lui Dumnezeu ["Duhul lui Dumnezeu"] în voi ["în voi"] în acord ["în acord"] cu Cuvântul ["cu Cuvântul"], tot Cuvântul ["tot Cuvântul"], întregul Cuvânt ["întregul Cuvânt"], şi să Îl facă ["şi să Îl facă"] manifestat ["manifestat"] în putere ["în putere"].

E-216 Iată-vă, asta este uniunea cu Dumnezeu. Când acea putere lucră în mine, lucră în voi, noi suntem una. Amin! Frate Kidd, când puterea Duhului Sfânt din mine lucră în tine, nu există dezacord, Cuvântul este acolo. Acesta lucră. Amin. Acesta Îl face ceea ce este El, Dumnezeu făcut trup în tine prin Cuvântul Său. Cuvântul făcut putere printre voi, fiecare Cuvânt!

E-217 Acum, reţineţi, diavolul ia foarte mult din acel Cuvânt, cam aproape nouăzeci şi nouă şi nouăzeci şi nouă la sută din Acesta. Nouăzeci şi nouă de sutimi şi nouăzeci şi nouă de procente din acele sutimi, el Îl va face chiar exact corect, dar apoi el va sări jos aici, şi aceea este ce cauzează moartea chiar acolo. Aceea rupe lanţul drept în mijloc, te duci în jos.

E-218 Fiecare Cuvânt! Ce a spus Isus? "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt!" Nu cu câteva din Cuvintele lui Dumnezeu va trăi, nu cu nouăzeci şi nouă şi nouăzeci şi nouă la sută din Cuvântul lui Dumnezeu. Ci cu fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, omul va trăi prin Acela.

E-219 Satan L-a dus sus acolo şi a spus, "Este scris!" Vedeţi, exact cum i-a spus la Eva, "Este scris! Este scris!"
Isus a spus, "Şi este de asemenea scris..."

E-220 A spus, "Este scris, 'El va trimite Îngerii să Te păzească.' Biblia a spus aşa!" Băiete, el este un savant. "Este scris, 'El va porunci Îngerilor Lui să Te păzească ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul Tău de vreo piatră, şi Te vor purta."'

E-221 El a spus, "Este scris şi, 'Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul Tău.'"

E-222 Ei au spus, "Noi avem Scriptura," Fapte 19, "noi am fost botezaţi de Ioan."

E-223 Pavel a avut altceva, a spus, "Aceea nu mai merge." Vedeţi? "Ioan a botezat numai ... "El nu s-a îndoit de cuvântul lui Ioan. A spus, "Vă spun ce a spus Ioan. Ioan a spus că a botezat spre pocăinţă, nu pentru iertarea păcatelor." Jertfa nu a fost ucisă, vedeţi? El a spus, "El a botezat spre pocăinţă, spunând să credeţi în Cel care urma să vină." Şi când au auzit acest lucru, ei au fost botezaţi în Numele Domnului nostru Isus Cristos. Pavel şi-a pus mâinile peste ei aşa plin de Cuvânt, şi Duhul Sfânt a coborât peste ei. Ei au început să prorocească, să vorbească în limbi, să preamărească pe Dumnezeu, şi ce timp! Oh, vai. Cât de mare biserică a fost aceasta? Doisprezece. Da. Oh, Dumnezeu nu lucră în cifre mari, El lucră în inimi sincere. Haideţi să avem acel fel de inimă. Voi Îl iubiţi? Să ne rugăm.

E-224 Oh, preaiubitul meu pribeag, ai privit tu la fiicele lui Moab, sau ai văzut tu fiicele (mă refer la biserici) lui Cain? Cât de departe de Cuvând rătăcesc ei! Ai observat tu, prietenul meu preţios, în zilele de pe urmă că aceste lucruri s-au împlinit? Ai observat tu recent despre cum este manifestat Cuvântul lui Dumnezeu? Cum că trezirea care a lovit o dată s-a liniştit, nu a mai rămas mult? Ce înseamnă aceasta? Este o potolire înainte de furtună. Judecăţile sunt pregătite. Aţi semnalizat aceste lucruri? Aţi comparat Scriptură cu Scriptură, Cuvântul Bibliei cu Cuvântul Bibliei, dovadă cu dovadă? Aţi comparat Cuvântul lui Isus care El a spus că diavolul în zilele de pe urmă... va fi atât de apropiat, ca lucrul real, încât dacă ar fi cu putinţă ar înşela pe toţi în afara Aleşilor, a Celor Aleşi. Doar gândiţi-vă, acea învăţătură Scripturală va fi atât de apropiată! "Oh, noi credem în Duhul Sfânt, binecuvântăm pe Dumnezeu în veci! Noi avem Duhul Sfânt, noi vorbim în limbi." Şi apoi se întorc în jur şi neagă Cuvântul? Da. Vedeţi, vor înşela chiar şi pe Aleşi dacă ar fi cu putinţă.

E-225 Dacă este cineva aici care nu este în regulă cu Dumnezeu, dacă este cineva aici care este bolnav sau năpăstuit... Sunt batiste şi lucruri aşezate aici, eu mă voi ruga peste ele. Mie nu-mi pasă ce nevoi aveţi voi. Fiecare promisiune din Carte vă aparţine vouă. Este a voastră.

E-226 Acum, eu v-am prezentat Cuvântul, L-am prezentat din Genesa drept în jos până în această zi în care trăim noi, doar atingând locurile şi arătându-vă. Multe sute de locuri aş fi putut să ating în afară de acelea, eu nu am timp. Dar cu siguranţă, în aceea, voi puteţi vedea că treaba aceasta de organizaţie este afară. Este o concepţie falsă a diavolului, încercând să organizeze omul cu unitatea după mintea şi gândirea lor proprie. Pe când, este Duhul Sfânt prin care noi suntem uniţi cu Dumnezeu ca să fim una. Şi Duhul Sfânt este în acord cu Cuvântul lui Dumnezeu. Vedeţi, Biblia a spus, Isus a spus că ei o vor mărturisi chiar, vedeţi voi, "Ar înşela chiar pe cei aleşi dacă ar fi cu putinţă." Vedeţi unde stăm noi?

E-227 Acum ridicaţi acest Cuvânt al lui Dumnezeu în acea mână a credinţei. De ce aveţi voi nevoie în această dimineaţă? Aveţi nevoie de botezul în apă în Numele lui Isus Cristos? Bazinul este deschis. Aveţi nevoie de botezul cu Duhul Sfânt? El încearcă să Se preseze în voi. Aveţi nevoie de vindecare? Păi, chiar Duhul Sfânt Însuşi, Cuvântul care a fost transformat în putere, este chiar aici acum, chiar puterea de discernământ privesc asupra acestei audienţe aici acum şi văd acea Lumină învârtindu-se în jur ca o radiere. V-am spus eu vreodată ceva greşit? [Adunarea spune, "Nu." – Ed.] Am spus vreodată?

E-228 Cum-cum a spus profetul către Israel înainte ca ei să-şi ia un împărat făcut de om, a spus, "V-am spus eu vreodată ceva... V¬am luat eu vreodată banii? Am venit eu vreodată să cerşesc bani de la voi şi-şi să mă plimb în jur şi să trăiesc în palate foarte mari şi să zidesc lucruri foarte mari şi să vă iau banii de la voi? V-am cerut vreodată vreun bănuţ?" "Niciodată."
229 V-am spus eu vreodată ceva în Numele Domnului în afară de ceea ce Dumnezeu a adus la împlinire? Am vorbit eu vreodată în Numele Lui fără ca să fie aşa? V-am spus vreodată o viziune în audienţă care nu a fost exact că persoana s-a ridicat, străin sau orice ar fi putut fi, fără ca el să spună "Ăsta-i adevărul"? V-am spus vreodată ceva greşit? [Adunarea spune, "Nu." – Ed.] Atunci lăsaţi-mă să vă spun acum, AŞA VORBEŞTE DOMNUL, primiţi Duhul Sfânt, Duhul care va lua Cuvântul lui Dumnezeu în acele mâini de credinţă, se va mişca acolo. Întreaga Împărăţie vă aparţine vouă. Este a voastră, copii.

E-230 De ce veniţi din Georgia, din toată ţara, din Ohio, din Kansas, de peste tot, pentru o adunare mică? Cred că banda este oprită acum, astfel, pot să spun asta. Vedeţi? De ce veniţi aşa? Ce vă determină să o faceţi? Ce înseamnă acest lucru? Văd aici oameni din Arkansas, de la sute de mile depărtare.

E-231 Seara trecută, venind direct din Kansas City, un frăţior Polonez stătea în spate acolo, a venit, călăuzit, a spus, "Frate Branham, de când am auzit de tine înapoi acolo în Canada cu mulţi ani în urmă, lucrurile pe care tu le-ai văzut şi făcut, le-am verificat chiar în profunzime, chiar înainte şi înapoi, în sus şi în jos," şi a spus, "nici una din acestea nu a fost vreodată greşită." El este probabil un Catolic Polonez, şi iată-l că vine, ia benzile, se duce afară şi le pune, dând piept cu opoziţie. Slujitori care ar trebui să fie cu mine şi să ne ajute, dar neagă Puterea de acolo, neagă Adevărul Cuvântului, şi pretind că au Duhul Sfânt.

E-232 Eu nu m-am numit un profet. Voi aţi făcut acest lucru. Dar, dacă este aşa, atunci de unde vine Cuvântul Domnului? De unde ştim dacă este adevărat sau nu fără ca să fie ceva care să o susţină? Acela-i Cuvântul lui Dumnezeu aici, Cuvântul scris. Şi atunci dacă Cuvântul scris este susţinut, atunci este Dumnezeu în acel Cuvânt făcând acel Cuvânt adevărat. Pavel a spus, "Urmaţi-mă pe mine cum eu îl urmez pe Cristos."

E-233 Acum, dacă aveţi o nevoie de la Dumnezeu pentru boală, pentru mântuire, ce... sau să vă scăpaţi... Unele din voi femeilor care nu aveţi destul har să vă lăsaţi părul să crească, unii din voi bărbaţii care nu aveţi har destul ca să vă lăsaţi de fumat ţigări, unii dintre voi predicatori care nu aveţi destul har să acceptaţi adevărul despre botezul în apă în Numele lui Isus Cristos, unii dintre voi oameni bolnavi care sunteţi bolnavi şi bolnavi pe moarte, de ce nu luaţi acest Cuvânt în această dimineaţă. Am să vă spun acum, Acesta este trup printre noi! Luaţi acel Cuvânt în mâna voastră.

E-234 Aici atârnă un tablou pe perete, a Îngerului Domnului, chiar Acela care a condus copiii lui Israel, chiar Acela care l-a întâlnit Pavel, chiar Acela care a fost în Cristos. Şi acelaşi Duh Sfânt este în voi, în voi, unindu-vă ca unul. Ce face ca inimile noastre să se atragă împreună de la sute de mile? Nu este nimic asemănător în ţară. Ei vin la Cuvânt.

E-235 "Există o fântână umplută cu Sânge, tras din venele lui Emanuel, în şuvoiul căruia necredincioşii se cufundă, şi pierd toată pata lor de vină. Încă de când prin credinţă am văzut acel şuvoi care este furnizat de rănile Tale curgătoare, dragostea răscumpărătoare este tema mea, şi va fi până voi muri."

E-236 Tatăl nostru Ceresc, aşezate aici sunt o grămadă de batiste, mănuşi, ele poate merg afară prin poştă. Eu nu ştiu cine le-a aşezat aici, poate Billy, poate oamenii de aici din audienţă. Eu doar simt să fac aceasta acum, Doamne. Nu este nimic în mâinile mele, nimic în mine ca o fiinţă umană. Nu aş fi putut să mă bizui pe propria mea înţelegere umană. Nu înţeleg de ce aceasta este aşa, dar eu urmez ce Tu ai spus. "Ei au luat de pe trupul lui Pavel, batiste şi şorţuri, şi duhurile rele ieşeau afară din oameni." Aceasta nu a fost pentru că el era un om mare, a fost pentru că Dumnezeu a fost cu el în Cuvânt şi putere. Şi el niciodată nu i-a consultat pe apostoli, dar a aflat când ei s-au adunat împreună că aceeaşi Evanghelie, aceeaşi formă de botez, totul la fel ce făceau ei, era absolut la fel.

E-237 Acum eu cer, Doamne, pentru aceşti oameni preţioşi care Te cred, că Tu îi vei vindea. Pe cei din audienţă, vindecă-i, Doamne. Fie ca credinţa lor să se întindă şi să se prindă de acel Cuvânt chiar acum, şi să spună, "Tumoare, boală, rău, ai putea tot atât de bine să pleci, eu tai cu Sabia lui Dumnezeu! Eu cred! Credinţa mea este puternică. Împing Sabia adânc. Mută-te din calea mea! Mă ridic de pe scaunul meu, ca să fiu bine." "Îmi pun mâna peste tatăl meu, peste sora mea, copilul meu, peste vecinul meu. Eu cred. Cuvântul Tău este Adevărat. Sunt în uniune cu Tine. Lucrările care Tu ai spus că Tu le-ai făcut, şi noi le vom face. Doamne Dumnezeule, eu cred fiecare Cuvânt. Şi vin înainte, vin înainte să pretind aceasta, să o iau în această dimineaţă."

E-238 O Dumnezeule, cum aş putea să mă gândesc când biserica era în mişcare, când Moise s-a temut puţin acolo în faţa mării, el a început să strige la Domnul. Şi Domnul i-a spus, "De ce strigi la Mine? Pentru ce strigi la Mine? Vorbeşte şi mergi înainte! Nu te-am ordinat eu pentru această lucrare? Vorbeşte!" Vorbeşte ce? Cuvântul lui Dumnezeu. "Acesta este în tine. Vorbeşte şi mergi înainte. Nu striga la Mine. Mergi înainte."

E-239 Şi, Doamne Dumnezeule, astăzi eu vin în Numele Domnului Isus. Eu vin ţinând această Sabie de credinţă, pretinzând uniunea lui Dumnezeu şi om prin Duhul Sfânt, prin intermediul milei şi sacrificiului lui Isus Cristos Fiul Său. Eu sfidez fiecare diavol care a legat pe oricine în orice fel în această clădire, fie el băiat sau fată, bărbat sau femeie. Eu sfidez fiecare boală. Sfidez fiecare îndoială. Sfidez fiecare teamă. Sfidez tot ce este fărădelege, să părăsească această audienţă în Numele lui Isus Cristos! Ieşi din această audienţă, ca noi să putem fi una cu Dumnezeu şi să-l putem sluji pe Dumnezeu fără boală sau frică. Fie ca puterea ce ne-a făcut una cu Dumnezeu... Cum poate acel diavol să zbiere în jurul celor unşi? Cum poate acel diavol să stea şi să zbiere el ca un Goliat? Când David a venit în tabără, şi a spus, "Vreţi să spuneţi că veţi lăsa pe acel Filistean netăiat împrejur să stea acolo şi să sfideze oştirea Dumnezeului cel viu?"

E-240 O Dumnezeule, fă ca bărbaţii şi femeile să se ridice în puterea Duhului. Laşi acel neconvertit, acel diavol abătut care a făcut rău rasei umane pe parcursul epocii, să stea aici şi să sfideze biserica viului Dumnezeu? Satan, ieşi afară, şi pleacă, în Numele lui Isus Cristos!

E-241 Acum, voi cei care aveţi putere suficientă să mânuiţi o Sabie, acum că voi aţi primit suficientă înţelegere în Cuvântul lui Dumnezeu să O pretindeţi să fie proprietatea voastră personală, care puteţi lua Cuvântul lui Dumnezeu acum în mâna voastră, ţineţi-L în afară în mâna de credinţă, şi spuneţi, "Eu iau partea mea cu Domnul. Voi fi în uniune cu Dumnezeul meu, de acum înainte. Eu voi mânui această Sabie a Duhului în acest Cuvânt, şi-l voi tăia pe diavolul la fiecare promisiune pe care Dumnezeu mi-a promis-o."

E-242 Dacă credeţi asta cu toată inima voastră, eu vă cer atunci sincer cu toată inima mea, în Numele lui Isus Cristos, ridicaţi-vă în picioare şi acceptaţi-o. O spuneţi serios? Sunteţi sinceri? Este Cuvântul în mâna voastră? Este mâna voastră credinţa voastră? Ridicaţi-vă mâna fizică către Dumnezeu, spuneţi, "Dumnezeule, prin aceasta, prin mâna mea ridicată îmi predau toată viaţa mea. Îmi predau sufletul meu, îmi predau gândirea mea, îmi predau totul la Cuvântul lui Dumnezeu. Duhul Sfânt să ia credinţa mea acum şi să îmi dea acest lucru. Să taie fiecare îndoială de la mine. Şi, prin credinţă, eu primesc promisiunea pe care o cer, în acest moment."

E-243 Dacă credeţi aceasta, spuneţi, "Amin," acum. [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Spuneţi, "Amin," din nou. ["Amin."] Amin, amin, amin! Atunci, dacă spuneţi asta cu toată inima voastră, în Numele lui Isus Cristos, eu vă promit ceea ce aţi cerut. Amin. Credeţi aceasta cu toată inima voastră. Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Frate Neville.

Up