Restaurarea promisă

Amintindu-l Pe Domnul

Remembering The Lord

Data: 62-1209 | Durată: 1 ore 19 minute | Traducere: VGR

numai românesc

Jeffersonville, Indiana, U.S.A.

Аа

E-1 Îţi mulţumesc, Frate Neville. Aşa de bucuros să fiu aici, Frate Neville, şi prilejul să şed în aceste locuri Cereşti din nou, în Cristos Isus. Şi numerele niciodată nu m-au deranjat, aceasta întotdeauna mă exaltează. Voi ştiţi, mai mulţi... Eu mă simt mai acasă când sunt cu un număr mic de persoane, căci aceea este ce mă gândesc că este Biserica. Da. Eu am o Scriptură pentru aceea, care zice, "Nu te teme, Turmă mică, este al vostru-voia bună a Tatălui vostru să vă dea Împărăţia." Şi eu aş vrea... aceea este Turma mică cu care eu vreau să fiu numărat în ziua aceea, la care El a spus, "Nu te teme." Şi noi suntem foarte fericiţi pentru privilegiul de a veni jos în seara aceasta.

E-1 Thank you, Brother Neville. So glad to be here, Brother Neville, and the—the opportunity to set in these Heavenly places again, in Christ Jesus. And numbers never did bother me, it always excites me. You know, I'm more—I'm more at home when I'm with a small number, 'cause that's what I think the Church is. Yeah, I have a Scripture for that, says, "Fear not, little Flock, it's your—your Father's good will to give you the Kingdom." And I would… that's the little Flock I want to be numbered with at that day, the one that He said, "Not to fear." And we're very happy for the privilege of coming down tonight.

E-2 Şi eu nu am venit cu intenţia de a vorbi. Doar câteva momente în urmă acolo a fost cineva care a venit la uşă, şi în timp ce eu eram în ceva studiu, pregătind ceva context pentru ceva text care eu vreau să folosesc acum chiar imediat în adunările ce urmează din Phoenix şi Tucson, şi pe acolo. Şi eu am fost doar cu adevărat hrănit în Duhul, voi ştiţi, din lucrurile bune ale lui Dumnezeu, despre un Final, şi un subiect despre Final. Şi soţia mea a venit şi mi-a spus că acolo era cineva care a venit să mă viziteze, şi eu-eu nu am înţeles-o chiar corect, apoi după aceea, păi, a zis, "O să fi tu jos la biserică deseară?"

E-2 And I didn't come with the intention of speaking. Just a few moments ago there was someone who had come to the door, and while I was in some study, getting some context ready for some text that I want to use now right away in the oncoming meetings of Phoenix and Tucson, and through there. And I was just getting really fed up in the Spirit, you know, of the good things of God, about an Ultimate, and a subject on Ultimate. And my wife come and she told me that there was someone come to see me, and I—I didn't get it just right, then afterwards, why, said, "Are you going to be down at the church tonight?"

E-3 Şi am spus, "Mă gândesc că da." Şi am mers înainte să încerc să rămân în spiritul la ceea ce făceam. Şi ea a venit înapoi şi a spus că era un om bolnav care venea să se facă rugăciune pentru el. Am spus, "Bine, atunci, eu mă duc jos la biserică, oricum, vezi, şi aceasta este să ne rugăm pentru bolnavi." Eu întotdeauna, aceea este... Voi ştiţi, lucrurile acelea sunt... noi trebuie să ajungem la ele cât de repede este posibil când oamenii sunt bolnavi şi în nevoie. Oricine a fost bolnav ştie cum să aprecieze ce înseamnă să fi vindecat de marea putere de vindecare a lui Dumnezeu. Şi este un lucru aşa de minunat, ce privilegiu.

E-3 And I said, "I think so." And I went on trying to keep in the spirit of what I was doing. And she come back and said it was a sick man was coming to be prayed for. I said, "Well, then, I'll go down to church, anyhow, see, and it's pray for the sick." I always, that's… You know, those things are… we should get to them as quick as possible when people are sick and needy. Ever who's been sick knows how to appreciate what it means to be healed by God's great healing power. And such a wonderful thing it is, what a privilege.

E-4 Acum, duminica următoare ce vine, dacă Domnul voieşte, Fratele Neville şi nici unul din ei nu au nimic special, m-am gândit ca următoarea duminică dimineaţa eu-eu să aduc mesajul meu de Crăciun la oameni, deoarece lăsându-i-lăsându-i... Unii din ei vin de departe, voi ştiţi, şi ca Georgia şi diferite locuri, şi aceea îi va lăsa să ajungă înapoi la timp să facă cumpărăturile şi lucrurile lor de Crăciun.

E-4 Now, next coming Sunday, if the Lord is willing, Brother Neville and none of them has anything special, I thought next Sunday morning I—I'd bring my Christmas message to the people, because letting them—letting them… Some of them come from far away, you know, and like Georgia and different places, and that'll let them get back in time to do their Christmas shopping and things.

E-5 Şi Billy chiar a venit afară şi mi-a spus, a zis că sora mea, Delores, duminica următoare seara chiar înainte de serviciu, are vreun fel de mici-mici cadouri pentru copii, un mic program la care ei se duc, voi ştiţi, o piesă mică de Crăciun care ei vor să o pună înainte să înceapă serviciile. Şi am spus, "Ei bine, aceea va fi în seara de duminică nu-i aşa?"
A spus, "Da."
Eu am spus, "Aceea nu va deranja nici un pic, atunci."

E-5 And Billy just come out and told me, said my sister, Delores, next Sunday evening just before service, has some kind of a little—a little gifts for the kids, a little program here they're going to, you know, a little Christmas play that they want to put on before the services start. And I said, "Well, that'll be in the Sunday evening won't it?"
Said, "Yes."
I said, "That won't interfere a bit, then."

E-6 Acum, vedeţi, marţea următoare este ajunul de Crăciun, atunci dacă... sau marţea următoare, o săptămână, este Crăciunul. Aşa că aceea i-ar presa pe oameni, voi vedeţi, şi atunci trebuie să meargă înapoi acasă în ajunul de Crăciun, şi pe luni, aşa că m-am gândit că eu... da, două săptămâni. Aceea este corect, două săptămâni este corect. Astfel m-am gândit poate eu să vin deseară şi să fac de cunoscut la oameni, dacă Domnul voieşte, şi Fratele Neville nu are nimic special. Că, mie de obicei îmi place să-mi dau mesajul de Crăciun la biserică, şi mesajul meu de Paşti, şi orice îmi pune Domnul pe inimă să dau. Şi următoarea duminică, cu voia Domnului, următoarea duminică dimineaţa eu dau...

E-6 Now, see, next Tuesday is Christmas eve, then if… or next Tuesday, a week, is Christmas. So that would press the people, you see, and then have to go back home on Christmas eve, and on Monday, so I thought that I… yeah, two weeks. That's right, two weeks is right. So I thought maybe I'd come tonight and let the people know, if the Lord is willing, and Brother Neville has nothing special. That, I usually like to give my Christmas message to the church, and my Easter message, and whatever the Lord puts upon my heart to give. And next Sunday, the Lord willing, next Sunday morning I give…

E-7 Şi motivul că eu îl iau de dimineaţă în loc de o seară, unde oamenii care vin de departe, ei au după amiaza să călătorească aşa ca să poată ajunge acasă, voi vedeţi. Şi eu mai degrabă aş avea-o seara, mă gândesc că seara este mult mai bine. Îmi-îmi place serviciul de seară, când soarele apune, ceva, altceva. Acesta era Dumnezeu în grădina Edenului, la Adam, să apară în răcoarea serii şi să-i vorbească lui Adam. Vedeţi, şi îmi place serviciul de seară. Dar, şi felul cum sunt circumstanţele aici, că ar fi mai bine ca eu s-o am într-o dimineaţă, şi astfel oamenii pot să plece.

E-7 And the reason I take it of a morning instead of an evening, where the people that comes from far away, they have the afternoon to travel so they can get home, you see. And I would rather have it at night, I think the evening is much better. I—I like the evening service, when the sun goes down, something, another. It was God in the garden of Eden, to Adam, would come up in the cool of the evening and talk to Adam. See, and I like the evening service. But, and the way the circumstances are here, that it would be better that I had it of a morning, and so the people can get away.

E-8 Şi eu sunt recunoscător că tabernacolul se extinde aici afară în locul alăturat afară dincolo de noi aici, având ceva loc mai mult adăugat la acesta. După toată încurcătura şi fâţâiala, în sfârşit noi l-am obţinut oricum. Voi ştiţi, bătrânul Frate Bosworth obişnuia să aibă un simţ al umorului, a spus, "Pruncul care plânge cel mai tare capătă atenţia cea mai multă." Aşa că aceea este cumva foarte mult, voi ştiţi, şi astfel mă gândesc că se merită să plângem un pic din când în când, nu vă gândiţi aşa?

E-8 And I'm grateful that the tabernacle is being extended out here into the next place out a-past us here, having some more room added to it. After all the stewing and fussing, finally we got it anyhow. You know, old Brother Bosworth used to have a sense of humor, said, "The baby that cries the loudest gets the most attention." So that's kind of a whole lot, you know, and so I think it pays us to cry a little bit once in a while, don't you think so?

E-9 Astfel, şi eu vreau să comentez pe Fratele Anthony şi asociaţii lui aici pentru acea muzică frumoasă. Eu tocmai am venit înăuntru şi am auzit aceea. Şi, voi ştiţi, acele instrumente sunt trompete. Eu am vrut ca unul din copiii mei, cel puţin unul din ei, să cânte la trompetă. Eu-eu... şi acele instrumente de suflat.

E-9 So, and I want to comment Brother Anthony and his associates here for that lovely music. I just walked in and heard that. And, you know, them instruments is trumpets. I've wanted one of my children, at least one of them, to play a trumpet, I—I… and them blowing instruments.

E-10 Becky a început la pian, dar ea este la acea mică adolescenţă ceva, voi ştiţi, aceea este, ea vrea să renunţe la aceasta acum. Şi-şi ea a început... Învăţătoarea a spus că ele vor trebui să înceapă cu muzica populară. Nu, acum, eu nu vreau să spun... voi ştiţi ce vreau să spun, uverturi, şi aşa mai departe, de muzică clasică, pentru ca să ia muzica religioasă la aceasta. Când ea ajunge sus la notele ei mari în aceea, atunci ea gândeşte, "Ei bine, eu doar renunţ." Şi eu-eu... copiii sunt o problemă. Şi, oricum, aceasta trebuie să fie o chemare de la Dumnezeu, în primul rând. Eu cred că sora ei, Sarah, înapoi acolo o să o întreacă, oricum, şi niciodată nu a avut o lecţie. Astfel, astfel atunci chemarea de la Dumnezeu este mai bună când este cu dar în felul acela.

E-10 Becky started on the piano, but she's at that little teen-age something, you know, that's, she wants to give it up now. And—and she started… The teacher said they'd have to start on popular music. Not, now, I don't mean… you know what I mean, overtures, and so forth, of classic music, in order to get the religious music to it. When she gets up to her high grades in that, then she thinks, "Well, I'll just quit." And I—I… kids are a problem. And, anyhow, it has to be a calling of God, to begin with. I believe her sister, Sarah, back there is going to beat her, anyhow, and never had a lesson. So, so then the calling of God is better when it's gifted like that.

E-11 Dar mie îmi place trompeta. Îmi amintesc când ei au dedicat acest tabernacol acolo afară la colţ, trompetele au răsunat pentru o jumătate de zi aici afară, "Jos la cruce unde Salvatorul meu a murit, jos acolo pentru iertarea de păcat am strigat, acolo la inima mea a fost Sângele aplicat," când mi-am pus contextul meu în piatra fundamentală.

E-11 But I like a trumpet. I remember when they dedicated this tabernacle out there at the corner, the trumpets rang for a half a day out here, "Down at the cross where my Saviour died, down there for pardon from sin I cried, there to my heart was the Blood applied," when I was dropping in my context into the cornerstone.

E-12 Şi îmi amintesc într-o seară la biserica Metodistă Trinitatea, când bătrânul Doctor Morrison... Mulţi dintre voi oamenii care aţi trăit în urmă în zilele mele vă amintiţi de Doctor Morrison, un om bătrân sfinţit. Asbury a pierdut unul din cei mai mari oameni de când Asbury, când ei au pierdut pe Doctor Morrison, la vârsta lui, un om bătrân evlavios. Şi mie întotdeauna mi-a plăcut să-l aud cum predică. Şi am mers acolo să-l aud acolo la biserica Metodistă Trinitatea acolo. Şi în seara aceea, doi băieţi au păşit afară într-un balcon mic chiar cum eu şi soţia am umblat sus, şi ei îşi ţineau trompetele lor în aer aşa, şi acele instrumente acolo, şi ei au cântat aceea, "Jos la cruce unde Salvatorul meu a murit!" Acea cruce mare sus pe vârf, învârtindu-se în jur. Eu doar am stat pe stradă şi mi-am ridicat mâinile sus, doar am început să laud pe Dumnezeu chiar afară. Nu m-am putut abţine.

E-12 And I remember one night at Trinity Methodist church, when old Doctor Morrison… Many of you people that lived back in my days remember Doctor Morrison, an old sainted man. Asbury lost one of the greatest man since Asbury, when they lost Doctor Morrison, to his age, a godly old man. And I always loved to hear him preach. And I went over to hear him over at the Trinity Methodist church there. And that night, two boys stepped out in a little balcony just as wife and I were walking up, and they were holding their trumpets in the air like that, and those instruments there, and they played that, "Down at the cross where my Saviour died!" That big cross up on top, revolving around. I just stood on the street and lifted up my hands, just begin to praising God right out. I couldn't help it.

E-13 Există vreun fel de emoţie înlăuntrul unui Creştin născut din nou, când Aceasta pulsează, există ceva ce trebuie să se întâmple, aceea este tot ce există despre aceasta. O, eu... Nu există nimic ca un Creştin de timp vechi. Aşa este. Nu aş lua nimic pentru aceasta, experienţa mea, nu aş schimba-o pentru nimic din bogăţiile lumii, sau întreaga lume, nici pentru tot sistemul solar şi totul, pentru ce Isus m-a învăţat despre El.

E-13 There is some kind of an emotion within a born-again Christian, when It pulsates, there's something has to happen, that's all there is to it. Oh, I… There's nothing like an old-time Christian. That's right. Wouldn't take nothing for it, my experience, wouldn't swap it for no riches of the world, or the whole world, nor all the solar system and all, for what Jesus has taught me of Himself.

E-14 Acolo este un anumit om care şade cu noi, de fiecare dată când privesc înapoi îmi saltă inima. Acesta este un om care îl văd luând împărtăşirea, seara trecută, umblă pe o cârjă. Ţi-a spus cineva vreodată că tu arăţi ca Oral Roberts? [Fratele zice, "Ei bine, frate, tu ai spus, chiar cum am păşit înăuntru aici acum. Eu am aşteptat ca tu să recunoşti aceea." – Ed.] Eu îţi spun, de fiecare dată eu... Cât de mulţi... Voi l-aţi văzut pe Oral Roberts, aproape voi toţi. Dacă el nu arată ca Oral Roberts! Eu chiar s-a întâmplat să privesc înapoi. Şi eu-eu gândesc că el este un om puţin mai mare decât cum este Oral. Dar doar să priveşti felul cum îşi piaptănă el părul, şi fruntea lui şi fizionomia lui, şi întotdeauna un fel de persoană cu arătare demnă, şezând ca Oral. Şi astfel eu-eu întotdeauna mă gândesc, "Fratele Oral?" Arată chiar ceva ca el.

E-14 There's a certain man that's sits with us, every time I look back my heart jumps. It's a man I see him taking communion, other night, walks on a crutch. Did anybody ever tell you you look like Oral Roberts? [The brother says, "Well, brother, you did, right as I walked in here now. I been waiting for you to recognize that."—Ed.] I tell you, every time I… How many… You've seen Oral Roberts, nearly all of you. If he don't look like Oral Roberts! I just happened to look back. And I—I think he's a little bigger man than Oral is. But just to look the way he combs his hair, and his forehead and his features, and always kind of a dignified-looking person, sitting like Oral. And so I—I always think, "Brother Oral?" Looks just something like him.

E-15 Fratele Oral începe un fel de şcoală Biblică acolo afară acum, eu cred, sau ceva. Am auzit despre aceasta zilele trecute. Ce este aceasta? [Fratele Neville zice, "Universitate." – Ed.] Universitate. Da. Fratele Carl Williams este unul din ultimii pe aceasta, de vreun fel. Eu nu ştiu chiar ce este aceasta acum.

E-15 Brother Oral is starting some kind of a Bible school out there now, I believe, or something. I heard about it the other day. What is it? [Brother Neville says, "University."—Ed.] University. Yes. Brother Carl Williams is one of his ultimates on it, of some sort, I don't know just what it is now.

E-16 Acum, acum reţineţi, duminică, cu voia Domnului, noi vom începe, eu am Paştele... sau mesajul de Crăciun. Şi atunci eu sunt-eu sunt recunoscător privitor la tabernacol că este început. Şi atunci eu sper că acesta nu va fi numai o adăugare numai în număr, ci acesta va fi adăugarea la harul pe care Dumnezeu îl va acorda bisericii noastre, mişcarea noastră, a noastră... nu mişcarea, ci adunarea noastră care noi am asamblat-o împreună. Noi o iubim.

E-16 Now, now remember, Sunday, the Lord willing, we'll start, I have the Easter… or the Christmas message. And then I'm—I'm grateful about the tabernacle being started. And then I hope that this will be not only an addition to number, but it will be the addition to grace that God will grant our church, our movement, our… not movement, but our congregation that we have assembled together. We love it.

E-17 Şi-şi mi-ar place doar să spun aceasta. Eu nu voi lua mult timp. Dar, eu am multe lucruri care s-ar cuveni să le spun, însă eu nu, aceasta ar lua prea mult timp. Dar, mi-ar place să spun aceasta, este ceva ce eu nu pot spune. Există lucruri (fiecare înţelege) care tu le ştii, şi aceasta este în Numele Domnului, totuşi tu nu le poţi spune. Voi vedeţi, tu trebuie să păstrezi pentru tine. Vedeţi? Dar un anumit eveniment care se mută în sus, şi s-a mutat pentru o vreme, care se pregăteşte să ia loc, de care eu am fost alarmat urmărind Duhul Sfânt mişcându-se printre oameni până la acel punct, şi aceia neştiind nici un lucru pământesc, vedeţi, dar să văd Duhul Sfânt mişcându-se spre aceea. Eu îl voi descoperi, cu voia Domnului, la timp oportun. Acum, reţineţi, aceea îl arată pe Dumnezeu printre ei.

E-17 And—and I'd just like to say this. I'm not going to take much time. But, I have many things I ought to say, but I'm not, it would take too much time. But, I'd like to say this, it's something that I cannot say. There's things (everyone understands) that you know, and it's in the Name of the Lord, yet you cannot say it. You see, you've got to keep it to yourself. See? But a certain event that's moving up, and has been for some time, that's fixing to take place, that I have been alarmed at watching the Holy Spirit move among the people to that spot, and them knowing not one earthly thing, see, but see the Holy Spirit moving to that. I'll reveal it, the Lord willing, some convenient time. Now, remember, that shows God among them.

E-18 Cum cineva, eu cred, fratele, da, a spus cu un timp în urmă, Fratele Neville a spus că, "Dumnezeu, nesocotind a noastră-dezordinea noastră printre noi, comportarea noastră rea în privirea Lui." Că văzătorul care a mers să privească asupra lui Israel, şi l-a putut vedea cu ochiul natural, şi cât de dezordonat a fost acesta, cum că ei au făcut rău şi ei ar trebui să fie blestemaţi. Dar ce a omis episcopul să vadă era acea Stâncă lovită şi Şarpele de Aramă, vedeţi, făcând ispăşire. Astfel, voi vedeţi, când-când Balaam a privit asupra lui Israel, el a văzut un motiv să-i blesteme. Vedeţi? Dar când Dumnezeu a privit asupra lor, El a văzut ispăşirea. El a zis, "Tu eşti ca un inorog." Amin. "Cine va pune ceva în calea ta? Cât de cucernice, cât de neprihănite sunt corturile tale!" Acela este felul cum i-a văzut Dumnezeu. Vedeţi? Nu în felul cum i-a văzut oamenii, nu în felul cum marii demnitari i-a văzut; ci în felul cum El i-a văzut.

E-18 As someone, I believe, brother, yes, said a while ago, Brother Neville said that, "God, not accounting our—our disorder among us, our misbehaving in His sight." That the seer that went to look upon Israel, and could see it with the natural eye, and how unorderly it was, how that they had did wrong and they should be cursed. But what the bishop failed to see was that smitten Rock and that Brass Serpent, see, making atonement. So, you see, when—when Balaam looked upon Israel, he saw a reason to curse them. See? But when God looked upon them, He saw the atonement. He said, "You're like a unicorn." Amen. "Who will put anything in your way? How godly, how righteous are thy tents!" That's the way God saw them. See? Not the way man saw them, not the way the—the great dignitaries saw them; but the way He saw them.

E-19 Şi, O Dumnezeule, lasă ca aceea să fie porţiunea mea! Lasă ca aceea să fie porţiunea mea, căci eu nu am nimic înlăuntrul meu ce eu aş putea pretinde. "Nimic nu aduc în mâinile mele, doar simplu de crucea Ta mă lipesc." Vedeţi, aceea este tot ce avem.

E-19 And, O God, let that be my portion! Let that be my portion, for I have nothing within myself that I could claim. "Nothing in my hands I bring, just simply to Thy cross I cling." See, that's all we have.

E-20 Ei bine, aceasta este seară de adunare de rugăciune, sau nu seară de adunare de rugăciune, ci acesta este un fel de grup evanghelic aici. Nouă-nouă ne place să plasăm Cuvântul. Şi poate mi-ar place să vă vorbesc în seara aceasta pentru câteva minute. Mulţi dintre voi care v-ar place să deschideţi în Scripturi... Păi, ştiţi voi, lucrul ciudat, că s-a deschis chiar exact la acesta, la textul care eu urma să citesc. Da, domnule. Ciudat. Acela era Întâi Corinteni, al 11-lea capitol, şi câteva notiţe care le-am scris jos aici, undeva înăuntru aici, despre care m-am gândit, dacă eu îl pot găsi chiar acum, la Întâi Corinteni, al-al-al 11-lea capitol. Acesta este chiar aici, chiar aici. Da, domnule.

E-20 Well, this is prayer meeting night, or not prayer meeting night, but this is kind of an evangelistic group here. We—we like to place the Word. And maybe I'd like to speak to you tonight for a few minutes. Many of you that would like to turn in the Scripture… Well, do you know, the strange thing, that opened just exactly to it, to the text that I was going to read. Yes, sir. Strange. That was First Corinthians, the 11th chapter, and some notes that I had wrote down here, somewhere in here, that I was thinking of, if I can find it just now, on First Corinthians, the—the—the 11th chapter. Right here it is, right here. Yes, sir.

E-21 Acum, înainte să ne apropiem de Cuvânt, să ne apropiem de Autor, vedeţi, Care este Cuvântul, ca noi să putem cere după milă şi după binecuvântările Lui în timp ce noi îl studiem pe El care este Cuvântul. Să ne rugăm.

E-21 Now, before we approach the Word, let's approach the Author, see, Who is the Word, that we might ask for mercy and for His blessings while we study Him Who is the Word. Let us pray.

E-22 O Doamne Dumnezeule, plin de har şi milă, Care ai fost voitor prin epocă, după ce omul a păcătuit şi a pus acea mare prăpastie între el şi Tine, una care el nu o putea traversa înapoi el însuşi. El a fost absolut, total pierdut, fără o cale înapoi. Dar Dumnezeul de... plin de tot harul, a fost voitor să ia un Înlocuitor în locul lui, şi l-a adus înapoi. Aceea a înfiorat inimile tuturor acelora care au ştiut vreodată de Tine, Doamne, cum că în marea Ta iubire şi har Tu ai luat un Înlocuitor! Şi cum noi tocmai am terminat să o exprimăm, Doamne, aceasta este pe acel Înlocuitor pe care ne bizuim în seara aceasta, acel Unul Care a murit în locul nostru păcătoşii, acel Unul neprihănit Care a luat asupra Lui nelegiuirea noastră. Acesta este El în care ne încredem.

E-22 O Lord God, full of grace and mercy, Who has been willing through the age, after man had sinned and put that great chasm between him and Thee, one that he could not cross back by himself. He was absolutely, totally lost, without a way back. But the God of… full of all grace, was willing to take a Substitute in his place, and brought him back. That has thrilled the hearts of all that's ever known of Thee, Lord, how that in Thy great love and grace You took a Substitute! And as we have just got through expressing it, Lord, it's on that Substitute that we rely on tonight, that One Who died instead of us sinners, that righteous One Who was taken upon Him our unrighteousness. It is in Him that we trust.

E-23 Acum noi venim solemn la Cuvântul Lui, cu inimi şi capete aplecate, în reverenţă şi în respect şi în recunoştinţă. Şi cerem ca Tu să ne trimiţi în seara aceasta, har, prin Duhul Sfânt, şi să ne dai Pâinea Vieţii de care noi avem nevoie să ne susţină. Tu ştii exact de ce avem noi nevoie, şi noi ştim că Tu ai promis că dacă noi cerem noi vom căpăta.

E-23 Now we solemnly come to His Word, with bowed hearts and heads, in reverence and in respect and in gratefulness. And asking that You will send to us tonight, grace, by the Holy Spirit, and will give us the—the Bread of Life that we need to sustain us. You know exactly what we have need of, and we know that Thou hast promised that if we would ask we shall receive.

E-24 Noi vrem să ne amintim în seara aceasta, Doamne, de toţi acei care noi ştim că sunt bolnavi şi în nevoie, ca harul lui Dumnezeu să le fie dat în mare abundenţă. Şi, Tată, ne rugăm pentru acei care au căzut, ca această sărbătoare care vine să aducă o reamintire la inima lor, că de unde ei au fost vreodată, şi au căzut în spaţiul din afară a părtăşiei Tale. Dumnezeule, ne rugăm ca ei să se reîntoarcă (acordă aceasta, Doamne), să se reîntoarcă la adunare, la-la Adunarea celor Întâi născuţi, să se întoarcă înapoi unde există har şi milă, şi dragoste şi bunătate, şi vindecare a sufletelor noastre, a minţilor noastre şi trupurilor noastre. Acordă aceasta, Doamne. Binecuvântează Cuvântul în seara aceasta. Întăreşte-ne pe toţi, şi dă-ne din binecuvântările Tale, aşa cum noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-24 We would remember tonight, Lord, all those that we know that's sick and needy, that the grace of God will be given to them in great abundance. And, Father, we pray for those who have fallen away, that this coming-on holiday will bring a remembrance to their heart, that from where they once was, and have fallen to the outward space of Your fellowship. God, we pray that they'll return (grant it, Lord), return to the congregation, to the—to the Assembly of the Firstborn, return back to where there is grace and mercy, and love and kindness, and healing of our souls, our minds and our bodies. Grant it, Lord. Bless the Word tonight. Strengthen us all, and give us of Thy blessings, as we ask it in Jesus' Name. Amen.

E-25 Acum, doar pentru câteva momente mi-ar place să vă atrag atenţia la Întâi Corinteni, al 11-lea capitol, al 23-lea, al 24-lea, şi al 25-lea verset.
Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat, Că Domnul Isus în noaptea în care a fost vândut a luat pâine:
Şi după ce a dat mulţumiri, a frânt-o, şi a zis, Luaţi, şi mâncaţi: acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi: să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.
Tot astfel după cină a luat paharul, şi a zis, Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu: să faceţi lucrul acesta, spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.

E-25 Now, for just a few moments I'd like to call your attentions to First Corinthians, the 11th chapter, 23rd, 24th, and 25th verse.
For I have received of the Lord that which I also delivered unto you, That the Lord Jesus the same night in which he was betrayed took bread:
And when he had gave thanks, he brake it, and said, Take, and eat: this is my body, which is broken for you: this do in remembrance of me.
After the same manner also he took the cup, and when he had supped, saying, This cup is the new testament in my blood: this do you, as oft as you drink it, in remembrance of me.

E-26 Dacă eu aş numi acesta doar un mic text la care mi-ar place să mă refer, ar fi acesta: Amintindu-L Pe Domnul. Acesta sună ca o seară care... sau un mesaj despre care ar fi trebuit să fie predicat duminica trecută, la cina Domnului. Dar eu vreau să mă apropii de el dintr-un unghi puţin diferit pentru câteva minute, în timp ce ne adunăm a noastre-gândirile noastre împreună, şi în închinarea Domnului.

E-26 If I should call this just a little text that I'd like to refer to, would be this: Remembering The Lord. It sound like a night that… or a message that should been preached on last Sunday, in the Lord's supper. But I want to approach it just in a little different angle for a few minutes, while we collect our—our thinkings together, and in worship of the Lord.

E-27 Am putea, desigur, să începem cu masa Domnului, deoarece acela este un loc bun unde noi toţi ne amintim. Amintindu-L pe Domnul la masa Lui, care, de fapt, textul se referă la aceea. Dar, aceea este, Pavel a spus că noi trebuie să luăm paharul şi-şi să bem sângele, şi să mâncăm pâinea cuşer, spre amintire, să ne amintim ce a făcut El pentru noi. Şi cum-cum voi faceţi aceasta, voi nu vreţi să o faceţi doar un lucru obişnuit, de toată ziua; voi vreţi ca într-adevăr să veniţi, amintindu-L pe Domnul. Vedeţi? Să vă amintiţi că a fost harul Lui şi mila Lui, şi numai aceea, care vă dă singura speranţă care o aveţi. Nu contează ce aţi face voi vreodată, nu există nimic nicăieri care să poată în orice fel să vină aproape de ceea ce Cristos a făcut pentru voi.

E-27 We could, of course, begin with the Lord's table, because that is a good place where we all remember. Remembering the Lord at His table, which, really, the text refers to that. But, that's, Paul said that we are to take the cup and—and to drink the—the blood, and to eat the kosher bread, in remembrance, to remember what He did for us. And as—as you do it, you don't want to make it just a common, everyday thing; you want to really come, remembering the Lord. See? Remember that it was His grace and His mercy, and that alone, that gives you the only hope that you have. No matter what you would ever do, there is nothing nowhere that can anyways come near what Christ did for you.

E-28 Eu am avut o experienţă tristă săptămâna aceasta, şi totuşi una glorioasă, aş putea s-o numesc, am înmormântat un frate care odată a şezut aici cu noi. Şi mulţi din voi cunoaşteţi ocazia. A fost graţiosul nostru Frate Rogers, Busty Rogers, cum l-am numit noi, Everett. Şi Fratele Banks Wood aici, şi Fratele Sothmann, am mers împreună la serviciul funerar.

E-28 I have had a sad experience this week, and yet a glorious one, I could call it, I buried a brother that once set with us here. And many of you know the occasion. It was our gracious Brother Rogers, Busty Rogers, as we called him, Everett. And Brother Banks Wood here, and Brother Sothmann, we went together to the funeral service.

E-29 Şi-şi eu am făcut o plimbare în zăpadă, afară la vechiul loc unde l-am îngropat prima dată, cu vreo douăzeci şi cinci de ani în urmă. Data aceea când l-am îngropat, a fost în apă nămoloasă, în Numele Domnului Isus Cristos. Şi noi am trecut peste familiarul pod vechi acolo la Totten's Ford, eu le vorbeam fraţilor mei, şi am spus, "Într-o zi când un anumit lucrător denominaţional a avut un-un cort mare acolo, el a spus, 'Acel micuţ radical jos acolo la biserica Baptistă, care îi botează pe oameni în Numele lui Isus Cristos,' a zis, 'dacă vreo persoană care chiar a fost botezată în aşa fel, nici măcar nu ar fi bine venit sub cortul meu."'

E-29 And—and I took a ride in the snow, out to the old place where I had first buried him, about twenty-five years ago. That time when I buried him, it was in muddy water, in the Name of the Lord Jesus Christ. As we passed over the old familiar bridge there at Totten's Ford, I was speaking to my brethren, and said, "One day when a certain denominational minister had had a—a big tent there, he said, 'That little radic' down there at the Baptist church, that's baptizing the people in the Name of Jesus Christ.' He said, 'If any person that even was baptized in such a way, would not even be welcome under my tent.'"

E-30 Şi la timpul acela acolo s-a întâmplat să fie unii şezând acolo care au fost botezaţi în Numele Domnului Isus, şi acela a fost Fratele George Wright şi familia lui. Ei doar... Singurul lucru ce-l puteau face a fost să nu meargă înapoi.

E-30 And at that time there happened to be some sitting there that had been baptized in the Name of the Lord Jesus, and that was Brother George Wright and his family. They just… Only thing they could do was not go back.

E-31 Astfel ziua aceea la vad, o, el doar a părăsit adunarea lui şi a venit jos cumva să privească, şi adunarea lui stătea acolo. Şi eu am ajuns sus la acel loc. Şi acolo a fost o ploaie sus pe dealuri sus acolo, şi câmpiile nămoloase s-au spălat înăuntru, şi râuleţele mici au făcut Râul Albastru foarte tulbure. Am mers afară în apă, cam adânc până la brâu. Şi eu... Unul din administratori, sau diaconi, adică, mi-a înmânat Biblia, şi am citit unde Petru a spus în Ziua Cincizecimii, "Pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi să fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, şi voi veţi primi darul Duhului Sfânt."

E-31 So that day at the ford, oh, he just left his meeting and had come down to kind of watch on, and his congregation was standing there. And I got up to the place. And there had been a rain up the hills up there, and the muddy fields had washed in, its little tributaries had got the Blue River very muddy. I walked out into the water, around waist deep. And I… One of the trustees, or deacons, rather, handed me the Bible, and I read where Peter said on the Day of Pentecost, "Repent, every one of you, and to be baptized in the Name of Jesus Christ for remission of sins, and you shall receive the gift of the Holy Ghost."

E-32 A fost acea zi în care Georgie Carter zăcea acolo, încercând să-şi ridice mâinile, cântărind numai cam şaizeci şi ceva de livre, a fost nouă ani şi opt luni în pat, fără să se mişte. Şi poporul ei, biserica la care ea a aparţinut, au spus, dacă careva vine măcar la adunarea mea, ei vor fi excomunicaţi de la părtăşia lor la biserică. Şi astfel a fost chiar aceeaşi seară când ea a fost vindecată instantaneu. Şi atunci ea a vrut să fie botezată ca micuţa fată Nail care era sus acolo; că eu am văzut o vedenie, şi voi cunoaşteţi povestea, mâinile şi picioarele ei trase în sus; şi am mers în vedenie şi în puterea Duhului, am pus mâinile peste ea, acolo ea a venit afară şi a fost vindecată. Şi astfel ea a aparţinut la aceeaşi. Ei bine, aceasta era o biserică Metodistă. Lucrătorul Metodist, Fratele Smith, era acela stând pe mal cu adunarea lui.

E-32 It was that day that Georgie Carter was laying there, trying to raise her hands, only weighing about sixty-something pounds, been nine years and eight months in the bed, without moving. And her people, the church that she belonged to, had said, if anybody even come to my meeting, they'd be excommunicated from their fellowship at the church. And so it was that same evening that she was instantly healed. And then she wanted to be baptized like the little Nail girl that was up there; that I had saw a vision, and you know the story, her hands and legs drawed up; and went in the vision and the power of the Spirit, laid hands upon her, there she come out and was healed. And so she had belonged to the same. Well, it was a Methodist church. The Methodist minister, Brother Smith, was the one standing on the bank with his congregation.

E-33 Şi eu am început să botez botezul Creştin, din Biblie. Şi cam pe la timpul când am botezat cinci sau şase persoane, dintr-o dată liniile şi rândurile s-au rupt, acolo pe deal. Aici vine acel grup Metodist drept jos cu hainele lor bune pe ei, să fie botezaţi în Numele Domnului Isus. Şi una câte una, doamnele în îmbrăcămintea lor frumoasă de mătase şi de vară, umblând afară prin nămol, ştergând faţa cu lacrimi, şi rujul spălându-se jos, venind afară să-să facă mărturisire şi-şi să fie botezate.

E-33 And I started to baptizing in the Bible, Christian baptism. And about the time I had baptized five or six people, all of a sudden the lines and file broke up, there on the hill. Here come that Methodist bunch right down with their good clothes on, to be baptized in the Name of the Lord Jesus. And one by one, ladies in their pretty silk and summer garments, walking out through that mud, wiping the face with tears, and lipstick washing off, coming out to—to make—make confession and—and to be baptized.

E-34 Şi împreună cu grupul acela, un om puternic, cu umerii laţi, un fel de tunsoare de soldat infanterist, cu faţa lată, cu arătare robustă a păşit acolo afară în costumul lui frumos, albastru de serj pe el. A zis, "Eu, de asemenea, mi-am făcut hotărârea." Acela a fost Busty Rogers, fără ca să-i spună cineva ceva. Acolo eu l-am îngropat în Numele Domnului Isus Cristos, pe baza mărturiei lui.

E-34 And along with that bunch, a strong, wide-shouldered, kind of a GI haircut, wide face, sturdy-looking man walked out there with his pretty, blue serge suit on. He said, "I, too, have made my decision." That was Busty Rogers, without anybody telling him anything. There I buried him in the Name of the Lord Jesus Christ, upon his confession.

E-35 Şi săptămâna trecută eu l-am pus sub gazon la Milltown. Şi am vorbit despre predica de: Perfecţiunea Învierii. Eu am fost un misionar, şi văzând diferiţii dumnezei şi filozofii; şi aceea este tot ce este ori care din ei, în afară de Creştinătate, este numai o filozofie, cum că ei cred aceasta, aceea, sau cealaltă. Dar marele Creator care a făcut creaţiunea! Acolo trebuie să fie un Creator dacă există o creaţiune. Şi dacă există o creaţiune, aceasta a fost făcută de un Creator. Şi lucrarea oricărui om îl reflectă pe el însuşi. El este un tâmplar bun, el face lucru bun, el construieşte. Şi dacă el este un mecanic bun, el face lucru bun. Lucrarea ta te reflectă numai pe tine. Şi creaţia lui Dumnezeu îl reflectă pe Dumnezeu. Şi Dumnezeu a făcut totul pentru un scop. Şi tot ce serveşte scopul lui Dumnezeu, când acesta moare, acesta are o înviere. Spuneţi-mi un singur lucru. Şi eu am adus înăuntru multe lucruri, ca florile şi pomii.

E-35 And last week I placed him under the sod at Milltown. And I spoke on the sermon of: The Perfectness Of The Resurrection. I have been a missionary, and seeing the different gods and the philosophers; and that's all any of it is, outside of Christianity, it's only a philosophy, how that they believe this, that, or the other. But the great Creator Who made the creation! There has to be a Creator if there is a creation. And if there is a creation, it was made by a Creator. And any man's work reflects himself. He's a good carpenter, he does good work, he builds. And if he's a good mechanic, he does good work. Your work only reflects you. And God's creation reflects God. And God made everything for a purpose. And everything that serves God's purpose, when it dies, it has a resurrection. Tell me one thing. And I brought in many things, like the flowers and the trees.

E-36 Şi cum vine soarele sus de dimineaţă, un prunc mic născut, el este slab, razele lui sunt. Pe la ora zece, el este un adolescent. Şi la ora doisprezece el străluceşte în tăria lui, în frumuseţea femeii- sau bărbăţiei. Şi pe la ora două după masă, el devine cam ca mine. Şi atunci pe la ora cinci după masă, devine ca bunicul, el se culcă. Şi în final razele lui se răcesc de pe pământ, şi el moare. Este acela sfârşitul lui? El a slujit scopul lui Dumnezeu. El a înviat viaţa botanică aşa cum a venit peste pământ. Toate plantele care ar fi fost moarte în anul dinainte, el le-a înviat. Este acela sfârşitul lui când a slujit scopului lui Dumnezeu? El înviază din nou dimineaţa următoare, cu o viaţă nouă! Fiecare pom face la fel, orice altceva, totul, luna, stelele, sistemul solar, totul promite.

E-36 And how the sun comes up of a morning, a little baby born, it's weak, its rays is. About ten o'clock, it's a teen-ager. And at twelve o'clock she's shining in her strength, in the beauty of woman- or manhood. And about two o'clock in the afternoon, it's getting about like me. And then about five o'clock in the afternoon, it's getting like grandfather, she's laying down. And finally her rays cool off from the earth, and she dies. Is that the end of it? She served God's purpose. She raised up the botany life as she come across the earth. All the plants that would been dead the year before, she raised it up. Is that the end of her when she serves God's purpose? She rises again the next morning, with a new life! Every tree does the same, everything else, everything, moon, stars, solar system, everything promises.

E-37 Şi dacă un om slujeşte scopul lui Dumnezeu, există o înviere tot atât de sigur ca orice. Singurul lucru ce-l are de făcut, este, Dumnezeu doar aşteaptă după timp, întocmai cum aşteaptă El acum.

E-37 And if a man serves God's purpose, there is a resurrection just as sure as anything. Only thing it has to do, is, God just waiting on time, just like He is now.

E-38 Frunzele mari tocmai au căzut din pomi, căzute jos, adică. Unde roşul, verde, albastru, maro, toate culorile diferite peste marele piept al pământului, unde natura lui Dumnezeu a zăcut moartă dedesubtul acesteia, Dumnezeu doar şi-a plantat buchetul Lui. Dar El ştie când El plantează buchetul, acolo este o înviere în primăvară! Lumea doar trebuie doar să vină în jurul orbitei ei până când ea ajunge înapoi drept cu soarele din nou, şi ea va învia în flori funerare.

E-38 The great leaves has just falled off the trees, fallen off, rather. Where the red, green, blue, brown, all different colors across the great breast of the earth, where God's nature laid dead beneath it, God just planted out His bouquet. But He knows when He plants the bouquet, there's a resurrection in spring! The world has to just to come around its orbit until it gets back right with the sun again, and it will rise in funeral flowers.

E-39 Nu zice, "Acesta este sfârşitul," nici mai mult cum frunzele, maro din pom, nu zic că este sfârşitul. Singurul lucru ce-l are de făcut, este ca ciclul de timp a lui Dumnezeu să plutească în jur, până la timpul venirii Fiului lui Dumnezeu. Şi fiecare creatură vie care a murit vreodată în Cristos va apărea din nou. În Prezenţa Lui, amintindu-l pe El. O, când eu vin la capătul drumului meu, eu vreau să mor în Prezenţa Lui, amintindu-l pe El, că El este învierea şi Viaţa. El este acel Unul.

E-39 Never say, "This is the end," no more than the leaves, brown on the tree, says it's the end. Only thing it has to do, is for the time cycle of God to float around, until the time of the coming of the Son of God. And every living creature that ever died in Christ will come forth again. In His Presence, remembering Him. Oh, when I come to the end of my road, I want to die in His Presence, remembering Him, that He is the resurrection and Life. He is that One.

E-40 Atunci aşa cum venim la masa Domnului. Masa Domnului, aşa cum am explicat aceasta aici înainte, nu este... Noi credem ceea ce numim „împărtăşirea" este-este luarea de pâine. Noi punem greşitul-greşitul... Noi punem lucrul corect în locul greşit. Nu pâinea este ceea ce contează, nu vinul este ceea ce contează, acelea sunt pâinea cuşer şi vinul. Dar lucrul care este, este, împărtăşirea care înseamnă "să vorbeşti cu," şi, în a vorbi cu El, amintindu-l pe EL Eu gândesc că acesta este cel mai binecuvântat timp din servicii. Vedeţi? Fiecare oră din viaţa noastră ar trebui să fie o împărtăşire.

E-40 Then as we come to the table of the Lord. The table of the Lord, as I have explained it here before, is not… We believe what we call "the communion" is—is the taking of the bread. We place the wrong—the—the wrong… We place the right thing in the wrong place. It isn't the bread that matters, it isn't the wine that matters, that's the kosher bread and the wine. But the thing that is, is, communion means "to talk to," and, in talking to Him, remembering Him. I think it's the most blessed time of the services. See? Every hour of our life ought to be a communion.

E-41 O împărtăşire cu Domnul este ca o oază în deşert. Aceasta este ca un izvor sub lac, care unde călătorul vine pe acolo, se opreşte să bea apa până când îşi potoleşte setea. Aceea este să aminteşti pe Domnul. Venind prin ordinea mesei Lui, unde pelerinul trecător care-care sălăşluieşte aici pe pământ cu noi, împreună, ca noi să putem veni la masa Lui, şi acolo să bem din binecuvântările Lui şi din harul Lui şi din Cuvântul Lui, în părtăşie în jurul Cuvântului Lui, până când sufletele noastre însetate sunt satisfăcute. Şi atunci noi părăsim locul de închinare, împrospătaţi, satisfăcuţi, mergând afară să întâmpinăm problemele deşertului din nou, problemele din deşertul vieţii. Da, o oază în deşert, împrospătându-ne, construindu-ne când suntem însetaţi.

E-41 A communion with the Lord is like an oasis in a desert. It's like the spring underneath the pond, that where the—the traveler coming by, stops and drinks the water till he quenches his thirst. That's remembering the Lord. Coming by the order of His table, where the passing pilgrim that—that's sojourning here on earth with us, together, that we can come by His table, and there drink of His blessings and of His grace and of His Word, in fellowship around His Word, until our thirsty souls are satisfied. And then we leave the place of worship, refreshed, satisfied; going out to meet the desert's problems again, the problems of life's desert. Yes, an oasis in the desert, refreshing ourselves, making ourself when we're thirsty.

E-42 Aceasta ar trebui să fie cu fiecare închinător. Aceasta satis-... Aceasta este cu fiecare închinător adevărat, că ei tânjesc să se adune împreună. Există ceva privitor la părtăşie care-care este Divin, este poruncit de Dumnezeu, şi aceasta este sfântă, sacră. Şi cel neprihănit însetează după aceasta.

E-42 It should be with every worshipper. It satis-… It is with every true worshipper, that they long to get together. There's something about the fellowship that—that's Divine, it's ordered of God, and it's holy, sacred. And the righteous are thirsting for it.

E-43 Cum a spus David, că "sufletul lui însetează după Dumnezeu, cum a însetat cerbul după izvorul de apă." Micuţul cerb rănit la care câinii i-au smuls bucăţi de carne din coasta lui, şi este-este smulsă la o parte din el. Şi el stă, gâfâind şi urmărind. Unde, mirosind cu simţul lui pe care Dumnezeu i l-a dat, el poate mirosi apa de la mile. Şi el îşi ţine capul mic în aer în timp ce îşi sângerează viaţa afară. Şi el ştie, dacă poate vreodată să ajungă la acel izvor, că el poate trăi. Nimeni nu o să îl prindă atunci. Dacă el poate să ajungă vreodată la apă, el va păcăli fiecare câine care ai putea să-l pui după el, căci el ştie că el-el a găsit resursa dătătoare de viaţă.

E-43 As David said, that his "soul thirsted after God, like the hart did the water brook." The little wounded deer that the hounds has jerked plugs from its side, and it's—it's jerked away from it. And it stands, panting and watching. Where, smelling with its sense that God give it, it can smell water for miles. And it holds its little head in the air while it's bleeding it's life out. And it knows, if it can ever get to that spring, that it can live. No one's going to catch him then. He can ever get to water, he'll fool every dog you could put after him, for he knows he—he's found the life-giving resource.

E-44 Şi când biserica ajunge la punctul acela, unde că Cristos înseamnă aşa de mult pentru noi încât noi însetăm să ajungem în Prezenţa Lui şi unul cu altul, aceasta este o Resursă dătătoare de Viaţă. Nici un diavol nu poate vreodată să pună stăpânire pe voi. Chiar moartea însăşi este învinsă acolo. O, ce speranţă! Ce loc! Ne împrospătăm. Şi, în a face aşa, amintindu-ne căci Cristos era Acela Care a făcut-o posibil pentru noi. El a fost Acela Care a făcut lucrurile acestea pentru noi, noi trebuie să-l amintim pe El. Căci, reţineţi, odată noi am fost străini şi fără Dumnezeu, Neamuri, duşi în rătăcire cu idoli muţi. Dar, reţineţi, Cristos nu a murit pentru Iudeu, ci pentru fiecare creatură din rasa căzută a lui Adam, Cristos a murit.

E-44 And when the church gets to that place, where that Christ means so much to us that we thirst to get in His Presence and with each other, it's a Life-giving Resource. No devil can ever overtake you. Even death itself is defeated there. Oh, what a hope! What a place! Refresh ourself. And, in doing so, remembering Christ was the One Who made it possible for us. He was the One Who did these things for us, we must remember Him. For, remember, once we was aliens and without God, Gentiles, carried away with dumb idols. But, remember, Christ died not for the Jew, but for every creature of Adam's fallen race, Christ died.

E-45 Aşa cum noi venim să-L amintim la izvorul Lui de-de părtăşie, aceasta-aceasta ar trebui să ne reamintească despre în urmă în timpul cum Israel a fost în călătoria lor. Şi ei au venit, deşi chiar în linia de datorie, pe drumul lor din Egipt la izbăvirea lor, la ţara promisă, şi chiar în acţiunea lor de datorie, au ajuns fără apă. Şi a fost uscat în fiecare aspect, loc, fiecare... sub fiecare deal care unde ar fi trebuit să fie izvoare, acolo nu a fost nici unul. Şi ei piereau în deşert. Şi atunci acolo a apărut Stânca, care Moise a lovit această Stâncă şi din ea a venit abundenţă de apă. Fiecare om însetat, fiecare femeie însetată, copil, sau chiar fiecare animal însetat, putea să bea belşug de apă.

E-45 As we come to remember Him at His spring of—of communion, it—it ought to remind us of back in the time like Israel was in their journeying. And they come, yet in the very line of duty, on their road from Egypt to their deliverance, to the promised land, and, in their very act of duty, got without water. And it was dry in every look, place, every… under every hill that where there should be springs, there was none. And they were perishing in the desert. And then there appeared the Rock, that Moses smote this Rock and from it came abundance of water. Every thirsty man, every thirsty woman, child, or even every thirsty beast, could drink abundance of water.

E-46 Cum Ioan 3:16, textul de aur al Bibliei, a spus, "Aşa cât de mult a iubit Dumnezeu lumea, El a dat pe singurul Lui Fiu născut, ca oricine crede (crede, împărtăşeşte, îşi aminteşte de El) nu va pieri, ci va avea Viaţă Eternă." Amintindu-ne căci Cristos a fost Stânca noastră care a fost lovită, să salveze o lume pieritoare, un Neam pieritor, un Iudeu pieritor, o lume pieritoare. Cristos şi-a dat Viaţa Lui din abundenţă, ca fiecare care flămânzeşte şi însetează, a spus profetul, "Iată, veniţi voi la izvor, cumpăraţi de la Mine lapte şi miere fără plată." Veniţi, pentru că aceasta este împărtăşirea, veniţi în amintirea Domnului.

E-46 As John 3:16, the golden text of the Bible, said, "As God so loved the world, He gave His only begotten Son, that whosoever believeth (believeth, commune, remembers Him) shall not perish, but will have Eternal Life." Remembering Christ was our Rock that was smitten, to save a perishing world, a perishing Gentile, a perishing Jew, a perishing world. Christ gave forth His Life in abundance, that everybody that hungered and thirst, said the prophet, "Lo, come ye to the fountain, buy of Me milk and honey without price." Come, because it's the communion, come in remembrance of the Lord.

E-47 Mă pot gândi despre amintirea Domnului din nou la un loc de împrospătare, la fântâna numită Beerlahairoi, care înseamnă în limba Ebraică, "Fântâna Aceluia care trăieşte şi mă vede." Hagar, a înţeles greşit, chiar şi în linia de datorie. A înţeles greşit, a judecat greşit, şi a fost aruncată afară, fără loc unde să meargă, cu un copil pieritor, şi apa s-a terminat din burduf. Şi micuţul copil plângea. Şi numai inima unei mame ar ştii ce a însemnat să audă acel plâns după apă, aşa cum limba lui mică se umfla, şi buzele lui arse, şi pruncul ei slăbind fiecare minut. Dată afară, chiar în linia de datorie, fără loc unde să meargă. Ea s-a lipsit, ea însăşi, până când ea a stors ultima picătură peste buzele lui mici arse. Şi atunci burduful a fost uscat, şi ea l-a pus jos şi a pornit înainte. Şi micuţul copil ţipând după apă, şi a devenit mai slab şi mai slab; şi era singurul ei copil.

E-47 I can think of the remembrance of the Lord again at a place of refreshment, in the well called Beerlahairoi, which means in the Hebrew tongue, "The well of Him that liveth and seeth me." Hagar, misunderstood, yet in the line of duty. Misunderstood, misjudged, and was cast out, with no place to go, with a perishing child, and the water was spent in the bottle. And the little fellow was crying. And only a mother's heart would know what it meant to hear that cry for water, as his little tongue swelling, and his lips parched, and her baby weakening every minute. Cast out, right in the line of duty, no place to go. She had done without, herself, till she squeezed the last drop over his little parching lips. And then the bottle was dry, and she laid it down and started on. And the little fellow screaming for water, and he got weaker and weaker; and her only child.

E-48 Fără îndoială că inima ei nevinovată a strigat, "O, Dumnezeule, ce am făcut? Ce am făcut?" Şi ea nu a putut suferi să vadă copilul să moară în braţele ei, aşa că ea l-a pus sub un tufiş. Şi ea a mers cam la o tragere de arc, probabil o sută de iarzi sau mai mult, şi a văzut un pom mic, şi ea a îngenuncheat jos şi acolo a început să plângă. Că ea s-a întrebat, "De ce?" Dacă ea a făcut ce era drept, de ce trebuie să vină lucrul acesta asupra ei? De multe ori ne gândim despre boala şi nenorocirile noastre, vedeţi, dar poate că se face totul să arate har şi milă. Şi în timp ce s-a gândit, ea a auzit strigătele mici slabe aşa cum ele în sfârşit s-au stins, după apă.

E-48 No doubt but what her innocent heart would cry out, "O God, what have I done? What have I done?" And she couldn't stand to see the child die in her arms, so she laid him under a bush. And she went about a bow shot, probably a hundred yards or more, and seen a little tree, and she knelt down and there she begin to weep. For she wondered, "Why?" If she did what was right, why should this thing come upon her? Many times we think that of our sickness and afflictions, see, but maybe it's all done to show grace and mercy. And while she thought, she heard the little faint cries as they finally faded out, for water.

E-49 Ea a auzit un Glas să vorbească şi a zis, "De ce plângi? Pentru ce plângi tu?"

E-49 She heard a Voice speak and said, "Why weepest thou? What are you weeping for?"

E-50 Şi ea s-a uitat în sus, şi ea a văzut fântâna gâlgâind în sus. Ce izvor de împrospătare! Beerlahairoi, eu poate am aceea pronunţat greşit. B, dublu e, r-1-a-h-a-i-r-o-i, care înseamnă, "Fântâna Aceluia care trăieşte şi mă vede! Acela care nu poate muri! Melhisedec! El Shaddai! Acela care trăieşte şi mă vede, ştiind nevoile mele, El şi-a amintit de mine. Şi acolo El şi-a amintit de mine cum mi-am amintit eu de El, şi eu ştiu că El trăieşte şi El a ţâşnit sus aici în deşert, această fântână."

E-50 And she looked up, and she saw the well bubbling up. What a spring of refreshment! Beerlahairoi, I may have that pronounced wrong. B, double e, r-l-a-h-a-i-r-o-i, which means, "The well of Him that liveth and seeth me! Him that can't die! Melchisedec! El Shaddai! Him that liveth and seeth me, knowing my needs, He's remembered me. And there He remembered me as I remembered Him, and I know that He liveth and He has sprung up here in the desert, this well."

E-51 O, am putea noi aplica aceea într-un mesaj de o oră chiar acum, despre această zi acum, când deşertul bisericilor, denominaţionalii, şi-şi predicatorii Evangheliei sociale şi moda lumii s-au strecurat înăuntru, şi au denominat şi au dezbinat.

E-51 Oh, could we apply that in an hour's message right now, of this day now, when the desert of the churches, the denominationals, and—and the—the—the social Gospel preachers and the—the fashions of the world has creeped in, and has denominated and broke up.

E-52 Şi atunci să gândeşti că acolo stă din nou în seara aceasta, fântâna Aceluia care trăieşte şi mă vede. Aceea este ce ar trebui să însemne a aminti pe Cristos pentru închinător. Da. O, ea a fost înţeleasă greşit şi a fost dată afară. Isus a zis, când El a fost aici pe pământ, "Eu sunt Apele vii, Eu sunt Apele Vieţii."

E-52 And then to think that there stands again tonight, at the well of Him that liveth and seeth me. That's what remembering Christ should mean to the worshipper. Yes. Oh, she was misunderstood and was cast out. Jesus said, when He was here on the earth, "I am the living Waters, I am the Waters of Life."

E-53 Şi eu vreau să extrag un alt gând mic aici care îmi vine în minte. Când Isus a fost la judecată, şi pentru nimic altceva decât din cauza batjocorii, de... El a fost trimis de la Filat la Irod. Acum, Filat nu a trebuit să facă aceea, şi, voi ştiţi, aşa cum el a încercat să-şi spele mâinile de aceasta. Dar odată ce este pe mâinile tale, tu trebuie să-ţi faci decizia. Tu nu o poţi împinge asupra altuia. Acesta eşti tu, ca o persoană. Dar El, El a fost trimis la Irod, doar să-să facă o-o batjocură, pentru că El avea într-adevăr un renume de a fi un lucrător de minuni şi aşa mai departe, şi El a fost un proscris de la biserică. Astfel Filat însuşi, s-a gândit că el doar să-L trimită acolo la Irod, şi poate aceasta ar putea cumva îndrepta vechea duşmănie ce o aveau ei, unul împotriva celuilalt.

E-53 And I want to draw another little thought here that comes to my mind. When Jesus was on trial, and for nothing else but mockery's sake, by… He was sent from Pilate to Herod. Now, Pilate didn't have to do that, and, you know, as he tried to wash his hands of it. But once on your hands, you got to make your decision. You can't push it on somebody else. It's you, as an individual. But He, He was sent to Herod, just to—to make a—a mock of, because He had quite a name of being a miracle-worker and so forth, and He was an outcast from the church. So Pilate himself, he thought he'd just send Him over to Herod, and maybe it would kind of straighten up the old grudge they had, one against the other.

E-54 Şi astfel Isus a fost dus de-a lungul străzilor şi în jos prin locuri până când a întâmpinat curtea mai înaltă, Irod. Şi când El a întâlnit pe Irod, şi Irod a fost prezentat cu singura lui oportunitate! Cât de nesăbuit poate să fie un om? Dacă Irod ar fi ştiut numai că stând înaintea lui a fost împlinirea fiecărui profet Evreu, despre năzuinţa, setea lumii, care stătea înaintea lui, împlinirea fiecărui înţelept şi profet care a vorbit vreodată. Oportunitatea să satisfacă inima lui păcătoasă cu har şi milă. Ce om nesăbuit a fost el!

E-54 And so Jesus was taken across the streets and down through the places till He met the higher court, Herod. And when He met Herod, and Herod was presented with his only opportunity! How foolish can a man be? If Herod would have only knew that standing before him was the fulfillment of every Hebrew prophet, of the longing, the thirst of the world, which stood before him, the fulfillment of every sage and prophet that had ever spoke. The opportunity to have satisfied his sinful heart with grace and mercy. What a foolish man he was!

E-55 Şi totuşi nu aşa de mult nesăbuit ca un om astăzi care este înfăţişat cu acelaşi lucru căci noi am avut încă două mii de ani de învăţătură a Lui, de milă a Lui. Dar ce un-un lucru nesăbuit care l-a făcut Irod când el a stat înaintea Lui şi nu i-a cerut Lui har şi milă, nu a cerut după iertarea de păcat. El nu a ştiut că stătea... Eu nu cred că omul a realizat că stând înaintea lui era o astfel de Persoană. Să lăsăm aceea să se absoarbă pentru un minut. Deoarece Omul nu avea un-un astfel de nume social de stare mare socială, de diferite organizaţii şi-şi cluburi, şi aşa mai departe, cu care El a fost asociat. El nu a avut un nume ca acela.

E-55 And yet not as much foolish as a man today that's presented with the same thing 'cause we've had two thousand more years of His teaching, of His mercy. But what a—a foolish thing that Herod did when he stood before Him and never asked Him for grace and mercy, never asked for pardoning of sin. He never knew that standing… I don't think the man realized that standing before him was such a Person. Let's let that soak for a minute. Because the Man had not such a—a social name of great social standings, of different organizations and—and clubs, and so forth, that He was associated with. He didn't have a name like that.

E-56 Dar El a avut, printre poporul care a cunoscut Biblia şi a cunoscut promisiunea. Şi pot să merg puţin mai tare, cei care au fost predestinaţi la Viaţă Eternă, ei au recunoscut aceasta în momentul când El a stat acolo.

E-56 But He did have, among the people that knowed the Bible and knowed the promise. And may I go a little stronger, them that were predestinated unto Eternal Life, they recognized it the moment He stood there.

E-57 Dar Irod nu a învăţat aceasta, el nu a ştiut-o. Ce lucru trist. Tot despre care profeţii au vorbit timp de patru mii de ani, împlinirea strigătului lumii a stat înaintea lui. Acolo în prezenţa lui a stat toată împlinirea. Şi aşa cum aş putea spune aceasta din nou, ne-am gândi că el a fost un om nesăbuit pentru că el a făcut o hotărâre nesăbuită, căci, el nu i-a cerut milă. El I-a cerut să-să îl distreze. "O, eu am auzit că Tu eşti un-un lucrător de miracole." El a cerut distracţie în loc de milă.

E-57 But Herod hadn't learned this, he never knew it. What a sad thing. All that the prophets had spoke of for four thousand years, the fulfillment of the cry of the world stood before him. There in his presence stood all the fulfillment. And as I might say this again, we'd think he was a foolish man 'cause he made a foolish decision, for, you notice he never asked him for mercy. He asked Him to—to entertain him. "Oh, I have heard that You are a—a miracle-worker." He asked for entertainment in the stead of mercy.

E-58 Aceea este ce lumea, astăzi, exprimă din nou chiar decizia lui Irod, când ei văd Cristosul făcător de minuni făcând acelaşi lucru astăzi care El a făcut atunci, şi singurele lucruri care ei le cer, "Lasă-mă să văd că tu faci aşa-şi-aşa." Voi ziceţi că Irod va avea un loc rău să stea? Omul din ziua aceasta va avea un loc mai rău să stea! Irod a avut patru mii de ani de experienţă, profeţii şi înţelepţii. Noi avem şase mii, cu o învăţătură extra faţă de ce aveau ei atunci. Cu certitudine. Ce lucru a făcut acesta! Aşa este astăzi, acelaşi lucru!

E-58 That's what the world, today, expressing back the very decision of Herod, when they see the miracle-working Christ doing the same thing today that He did then, and the only things they require, "Let me see you do such-and-such." You say Herod will have a bad place to stand? The man of this day will have a worse place to stand! Herod had four thousand years of experience, the prophets and sages. We've got six thousand, with a super teaching to what they had then. Certainly. What a thing it did! So is it today, same thing!

E-59 Care era chestiunea? Irod nu l-a luat în serios. El nu s-a oprit să ia în considerare.

E-59 What was the matter? Herod never give it a serious thought. He never stopped to consider.

E-60 Şi acela este felul cu oamenii de azi. Ei văd acest ceva măreţ, aceasta îi uimeşte, dar ei nu se opresc suficient de mult. Ei încearcă să asculte la ceva mare rabin sau ceva teolog care O explică total deviat. Şi totuşi, cum când mă gândesc la Jeffersonville, de câte ori v-aş fi ocrotit cum o găină îşi ocroteşte puii, dar voi nu aţi vrut. Cât de des v-aş fi adunat eu? Cât de des aş fi făcut eu acest-punct de grădină unde toate naţiunile ar fi zburat înăuntru, dar voi nu aţi vrut. Vedeţi? Vedeţi?

E-60 And that's the way with the people of today. They see this great something, it's got them startled, but they don't stop long enough. They're trying to listen to some rabbi or some theologian who explains It all away. And yet, how when I think of Jeffersonville, how oft would I have hovered you as a hen would her brood, but you would not. How oft would I have gathered you? How oft would I have made this the—the garden spot where all nations would have flown into, but you would not. See? See?

E-61 Acum, vedeţi ce va trebui Irod să-şi amintească în ziua aceea? Prilejul lui grandios, el l-a refuzat. Şi acolo pe undeva în regiunile celor pierduţi, în seara aceasta, el îşi aminteşte ce a făcut privitor la aceasta. Este prea târziu acum.

E-61 Now, see what will Herod have to remember in that day? His grand opportunity, he turned it down. And yonder somewhere in the regions of the lost, tonight, he's remembering what he did about it. It's too late now.

E-62 Să nu lăsăm aceea să ne fie nouă. Acesta este timpul nostru de vizitare. Să ne amintim de Cristos, că El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci, Evrei 13:8. Să nu aşteptaţi până la ceva regiuni acolo, în cei osândiţi, în acea dimensiune unde voi nu puteţi merge în Prezenţa lui Dumnezeu, şi timpul vostru pe pământ s-a terminat, în coşmarul de groază vă veţi aminti că aţi avut prilejul vostru şi l-aţi refuzat. Oamenii tineri să ia seama la aceasta. Toţi să ia seama la aceasta.

E-62 Don't let that be to us. This is our visitation time. Let's remember Christ, that He's the same yesterday, today, and forever, Hebrews 13:8. Don't wait till some regions yonder, in the damned, in that dimension where you cannot go in the Presence of God, and your time is up on earth, in the nightmare of horror you'll remember you had your opportunity and turned it away. Let the young people take notice to this. Let all take notice to it.

E-63 Irod nu a luat aceasta în serios. Singura lui ocazie, el a cerut numai să fie distrat, şi ca Isus să poată face vreun fel de truc, să scoată un iepure din pălărie, sau, voi ştiţi, sau ceva. El a gândit, că El ar putea fi, de altfel, el L-a considerat ca pe un magician. "Noi am auzit că Tu poţi face pozne. Lasă-mă să Te văd să faci pozna Ta acum."

E-63 Herod never give it a serious thought. His only occasion, he only asked to be entertained, and that Jesus might do some kind of a trick, take a rabbit out of the hat, or, you know, or something. He thought He might be, in otherwise, he regarded It as like a magician. "We've heard that You can do pranks. Let me see You do Your prank now."

E-64 Şi pot să spun eu aceasta cu reverenţă. Dar de câte ori aşa zişi lucrători din ziua aceasta au spus, "Dacă ar exista un Duh Sfânt, dacă tu crezi că Duhul Sfânt este chiar cum a fost la început, lasă-mă să te văd să iei pe Aşa-şi-aşa de aici, sau acest, o, acest om de aici, această femeie de aici. Eu mă duc să-i aduc. Lasă-mă să te văd că efectuezi aceasta."

E-64 And may I say this with reverence. But how many times has so-called ministers of this day, has said, "If there be a Holy Ghost, if you believe that the Holy Ghost is just like it was in the beginning, let me see you take old So-and-so over here, or this, oh, this man over here, this woman over here. I'll go get them. Let me see you perform it."

E-65 Îşi dau ei seama că acela este acelaşi spirit (nu, ei nu-şi dau) care i-a spus lui Isus, "Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, ia, fă pietrele acestea pâine. Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, spune-ne cine Te-a lovit peste cap. Dacă Tu eşti un Profet, spune-ne cine Te-a lovit," cu o zdreanţă în jurul feţei Lui. L-au lovit peste cap, şi atunci au pasat băţul unul la altul, au zis, "Spune-ne, dacă Tu eşti un Profet. Spune-ne cine Te-a lovit, noi Te vom crede atunci. Spune-ne, dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Noi suntem cinstiţi în inimile noastre. Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, vino jos de pe cruce şi noi vom crede că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu."

E-65 Do they realize that that's the same spirit (no, they don't) that said to Jesus, "If Thou be the Son of God, take, make these stones bread. If Thou be the Son of God, tell us who hit You on the head. If You're a Prophet, tell us who hit You," with a rag around His face. Hit Him on the head, and then pass the stick one to another, said, "Tell us, if You're a Prophet. Tell us who hit You, we'll believe You then. Tell us, if You are the Son of God. We're honest in our hearts. If You're the Son of God, come down off the cross and we'll believe You're the Son of God."

E-66 Mă întreb dacă mulţi oameni astăzi, şi bărbaţi, femei, tineri şi bătrâni, nu stau în acelaşi punct. Şi voi vă veţi aminti, cândva, că aţi fost în Prezenţa Lui, la Izvorul Lui; şi aţi vrut să vedeţi o poznă, sau aţi vrut să vedeţi un truc sau un lucru sau altul. , "Aceea m-ar face să Îl cred. Să am un fior peste spatele meu, şi să fac aceasta sau aceea, eu voi crede Aceasta." Vedeţi, ceva senzaţie, este idolatrie clară! Lăsaţi-mă...

E-66 I wonder if many people today, both men, women, young and old, are not standing in that same spot. And you're going to remember, someday, that you were in His Presence, at His Fountain; and wanted to see a prank, or wanted to see a trick or something another, "That'd make me believe It. Let me have a shiver over my back, and let me do this or that, I'll believe It." See, some sensation, is plain idolatry! Let me…

E-67 Voi ştiţi, Isus a spus într-un caz, El a pus o întrebare. Mi-ar place să întreb biserica în această seară aceasta. Isus a spus, "De ce? De ce? De ce Mă numiţi 'Domnul' vostru, şi nu faceţi lucrurile care Eu v-am poruncit să le faceţi? De ce aţi putea să Mă numiţi 'Domn,' şi nu ţineţi Cuvântul Meu? De ce Mă puteţi voi numi 'Domn,' şi tăgăduiţi lucrurile care Eu v-am poruncit să le predicaţi şi să le învăţaţi?" Ce este aceasta? Ce face aceasta? Aceasta este din cauză că ceva tradiţie denominaţională stă între ei şi Cuvânt. Şi orice care stă între voi şi Dumnezeu, este un idol, acesta i-a locul lui Dumnezeu. De ce numiţi voi "Domn"? Domn înseamnă "proprietate," Domnul posedă proprietatea. Şi dacă Dumnezeu mă posedă, dacă eu sunt al Lui, şi El m-a întors în jur într-o zi când am fost pe drumul greşit, şi m-a chemat pentru un scop, ce am eu de făcut decât să îndeplinesc dorinţa Lui, cum a făcut El cu Pavel. Cum pot eu să fac orice altceva decât să ţin Cuvântul Lui? "De ce Mă numiţi voi 'Domn'?"

E-67 You know, Jesus said in one case, He asked a question. I'd like to ask the church tonight this. Jesus said, "Why? Why? Why do you call Me your 'Lord,' and do not the things that I commanded you to do? Why could you call Me 'Lord,' and keep not My Word? Why can you call Me 'Lord,' and deny the things that I have commanded you to preach and teach?" What is it? What does it? It's because that some denominational tradition stands between them and the Word. And anything that stands between you and God, is an idol, it takes the place of God. Why call you "Lord"? Lord means "ownership," Lord owns the property. And if God owns me, if I am His, and He turned me around one day when I was on the wrong road, and called me for a purpose, what am I to do but to fulfill His desire, like He did Paul. How can I do anything else than to keep His Word? "Why do you call Me 'Lord'?"

E-68 Eu vreau să numesc un alt ins aici, să vedem despre el. Cum este cu Iuda, prin ce trebuie el să-şi amintească de El? Noi vorbim despre a-l aminti pe Domnul. Iuda în seara aceasta şi, o, până când el nu mai este, va trebui să-şi amintească că el şi-a vândut dreptul lui de naştere. El a vândut pe Isus pentru câştig personal. Noi îl ridiculizăm pe Iuda. Noi zicem că el a fost un ins rău, murdar, el nu este potrivit pentru nici un loc sau nici societate, el nu este potrivit pentru Cer. De ce? El a vândut pe Domnul lui, după ce el a avut prilejul să chiar să fie un-un ucenic, să fie un apostol, cea mai înaltă chemare din Biblie, mai înaltă decât un profet. El a avut prilejul să fie un-un apostol, şi a vândut acel drept pentru câştig personal. Şi acum el trebuie să-şi amintească aceea. Aceea este cum îşi aminteşte el de Isus: câştig personal.

E-68 I want to call another fellow here, see about him. What about Judas, what he has to remember Him by? We're talking about remembering the Lord. Judas tonight and, oh, until he's no more, will have to remember that he sold his birthrights. He sold Jesus for personal gain. We ridicule Judas—Judas. We say he was a filthy, bad guy, he's not fit for no place or no society, he isn't fit for Heaven. Why? He sold his Lord, after he had the opportunity to even to be a—a disciple, to be an apostle, the highest calling in the Bible, higher than a prophet. He had the opportunity to be a—an apostle, and sold that right for personal gain. And now he has to remember that. That's how he remembers Jesus: personal gain.

E-69 Şi mă întreb câţi dintre ei în seara aceasta încă stau în amvon, încă poartă roba de cor, şade în scaunul diaconului, sau ia locul casierului, administrator, sau orice ar putea să fie aceasta, poziţia lui în biserică, sau lucrătorul la amvon, şi încă îşi vinde oportunitatea lui pentru laudă personală, "Doctor, Episcop Aşa-şi-aşa," pentru laudă personală, câştig personal.

E-69 And I wonder how many of them tonight yet stand in the pulpit, yet wear the robe of the choir, sit in the seat of the deacon, or take the place of the treasurer, trustee, or whatever it might be, his position in church, or the minister at the pulpit, and still selling his opportunity for personal praise, "Doctor, Bishop So-and-so," for personal praise, personal gain.

E-70 Un om mi-a spus odată, "Eu cred că acela este Adevărul. Dar dacă am predicat aceea, eu aş cerşi acolo în stradă."

E-70 A man said to me once, "I believe that's the Truth. But if I preached that, I'd be begging there in the street."

E-71 Vă amintiţi de omul bogat şi Lazăr, la ce a stat ultimul şi Eternul lor stagiu? Deşi unul avea... era un cerşetor, şi celălalt era un om bogat, dar tabloul s-a schimbat într-o zi şi ei amândoi îşi puteau aminti. Astfel, oamenii în seara aceasta strigă despre Iuda că L-a vândut pentru câştig personal, şi aşa de mulţi fac acelaşi lucru astăzi, Îl vând pentru câştig personal.

E-71 Do you remember the rich man and Lazarus, what their last and their Eternal stage stood at? Though one had… was a beggar, and the other was a rich man, but the picture changed one day and both of them could remember. So, people tonight holler about Judas that sold Him for personal gain, and so many do the same thing today, sell Him for personal gain.

E-72 Preoţii din zilele acelea de asemenea îşi vor aminti că şi-au vândut şansa lor despre El, şansa lor să devină slujitorul Lui, să devină ucenicul Lui, să devină un convertit la El. Ei au vândut-o pentru gelozie verde otrăvită. Ei au fost geloşi de Doctrina Lui. Păi, când El era doar în vârstă de doisprezece ani, El îi putea încuia în orice fel; şi fără s-o recunoască, că acela era Mesia. Ei nu puteau face lucrurile care El le-a făcut. Şi ei se temeau că o să-şi piardă prestigiul înaintea oamenilor înalţi şi sus de tot, şi ei şi-au vândut prilejul. Şi ei sunt tot aşa de vinovaţi cum a fost Irod.

E-72 The priest of them days will also remember they sold their chance of Him, their chance to become His servant, to become His disciple, to become a convert to Him. They sold it for green poisoned jealousy. They were jealous of His Doctrine. Why, when He was just twelve years old, He could stump them any way; and not recognize it, that that was Messiah. They could not do the things that He did. And they were afraid that they would lose their prestige before the higher up-and-up people, and they sold their opportunity. And they're just as guilty as Herod was.

E-73 Şi membrul de biserică de astăzi este la fel. Dacă ei s-au încrezut în denominaţiunea lor şi aşa mai departe, zilele acelea, şi se temeau de a lor-de prestigiul lor, că ei ar fi daţi afară din sinagogi, ce a fost aceasta atunci? Aceasta a fost idolatrie! Închinându-se la un crez idol sau o religie de biserică idol, în loc de a accepta Cuvântul viu care a fost manifestat înaintea lor.

E-73 And the church member of today is the same. If they trusted in their denominations and so forth, them days, and was afraid of their—of their prestige, they'd be put out of the synagogues, what was it then? It was idolatry! Worshipping an idol creed or an idol church religion, instead of accepting the living Word which was manifested before them.

E-74 Şi ei au văzut Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia a zis, "Noi L-am văzut şi L-am mânuit." Fiinţe omeneşti au pus mâinile pe Cuvântul literal, viu, manifestat al Dumnezeului cel viu; şi au lăsat tradiţiile şi crezurile să stea între ei, spălând oale şi cratiţe, un astfel de lucru murdar să stea între ei şi Dumnezeul cel viu. Da.

E-74 And they saw the Word of God. The Bible said, "We have seen Him and handled Him." Human beings laid hands upon the literal, living, manifested Word of the living God; and let traditions and creeds stand between them, washing pots and pans, such a filthy thing stand between them and the living God. Yes.

E-75 Ce a fost aceasta? Ei au fost cu prejudecată. Ei au fost cu prejudecată împotriva Scripturii Evangheliei curate a Lui, clară care El o învăţa, Cuvântul Tatălui. Ei au fost geloşi de El. Ei erau cu prejudecată faţă de EL Şi atât timp cât ei au o aducere-aminte, care, încă în iad îşi vor aminti, acela este felul cum vor fi ei amintiţi. Acela este felul cum vor trebui ei să-şi amintească de El.
Voi ziceţi, "O, aceia au fost Fariseii."

E-75 What was it? They were prejudice. They were prejudice against His clean, clear-cut Gospel Scripture that He was teaching, the Father's Word. They were jealous of Him. They were prejudice of Him. And as long as they have a remembrance, which, still in hell they'll remember, that's the way they'll be remembered. That's the way they'll have to remember Him.
You say, "Oh, that was the Pharisees."

E-76 Acolo este o doamnă mică care obişnuia să vină la biserică. O, eu presupun că poate mulţi dintre voi o cunoaşteţi, ea locuieşte în jos pe stradă aici o cale. Ea a căzut. Şi fiecare dată când o văd, ea aleargă la mine, îşi pune mâinile în a mele. "Frate Bill, roagă-te pentru mine. Eu sunt căzută." Soţul ei este un... Nu, eu cred că ei locuiesc chiar în sus pe stradă aici. Eu am văzut-o în Duhul, am văzut Duhul lui Dumnezeu pe ea, şi ea dansând, bucurându-se, şi aşa mai departe. Şi ea a căzut. Şi ea a zăcut recent în spital aici afară, murind, au gândit ei. Şi ea a trimis după mine să vin să mă rog pentru ea.

E-76 There's a little lady that used to come to this church. Oh, I suppose maybe many of you know her, she lives down the street here a ways. She had fallen away. And everytime I see her, she runs to me, puts her hands in mine, "Brother Bill, pray for me. I'm backslid." Her husband is a… No, I think they live right up the street here. I've seen her in the Spirit, seen the Spirit of God on her, and her dancing, rejoicing, and so forth. And she had fallen away. And she was laying recently in the hospital out here, dying, they thought. And she sent for me to come pray for her.

E-77 Ea şi soţul ei au fost grozav de buni faţă de soţia mea, când soţia mea, o micuţă, zdrenţăroasă, fată cu faţa murdară, şi ei îi cumpărau o rochiţă sau ceva din când în când, s-o ajute să meargă la şcoală. Nu contează cât de puţin este, tu nu poţi face nici un lucru pentru Dumnezeu fără ca El să-şi amintească de el. ,,Într-atât cât aţi făcut pentru cel mai neînsemnat dintre aceşti micuţi ai Mei, voi aţi făcut-o pentru Mine." Şi ca pâinea pe apă, ea se va reîntoarce.

E-77 She and her husband was awfully good to my wife, when my wife, a little, ragged, dirty-faced girl, and they would buy her a little dress or something now and then, to help her to go to school. No matter how little it is, you can't do one thing for God 'less He remembers it. "Insomuch as you have done unto the least of these My little ones, you've done it unto Me." And like bread upon the water, it will return.

E-78 Acolo a zăcut această sărmană, micuţă, femeie căzută, plângând, ţinându-mi mâna. Şi ea... Am spus, "Bine, soră, eu voi-eu mă voi ruga pentru tine."

E-78 There laid this poor, little, backslidden woman, crying, holding my hand. And she… I said, "Well, sister, I'll—I'll have prayer for you."

E-79 Şi culcată în patul alăturat de ea era o femeie culcată acolo cu mâinile încrucişate, privind la mine. Şi băiatul ei tânăr şezând lângă ea, de vreo douăzeci de ani, un ricky cu arătare modernă.

E-79 And laying next bed to her was a woman laying there with her hands crossed, looking at me. And her young son sitting by her side, of about twenty, a modern ricky-looking.

E-80 Astfel, fără nici o desconsiderare dacă numele cuiva să fie Ricky, dar eu vreau să spun, că acela este un... voi nu aţi auzit de un nume ca acela în zilele care s-au dus. Elvis şi Ricky, şi este doar un nume al epocii, voi vedeţi. Dacă aveţi un copil numit aşa, chemaţi-l pe numele lui mijlociu, aşa, sau daţi-i unul.

E-80 So, not no disregard if somebody's name should be Ricky, but I mean that's a… you never heard of a name like that in days gone by. Elvis and Ricky, and it's just a name of the age, you see. If you got a child named that, call it its middle name, so, or give it one.

E-81 Atunci când ea şedea acolo aşa, s-a uitat încoace, şi eu am început să-mi aplec capul, şi eu am văzut-o uitându-se foarte... Ea a spus, "Stai un minut! Trage perdeaua aceea!"

E-81 Then when she sitting there like that, looked over, and I started to bow my head, and I seen her looking real… She said, "Wait a minute! Pull that curtain!"

E-82 Am spus, "Eu urma numai să ofer rugăciune pentru doamna. Nu eşti-nu eşti tu o-o credincioasă?"

E-82 I said, "I was only going to offer prayer for the lady. Aren't—aren't you a—a believer?"

E-83 Ea a spus, "Eu îţi voi spune acum, noi suntem Metodişti, şi noi vrem ca să tragi perdeaua aceea!"
"Da, doamnă," şi am tras perdeaua.

E-83 She said, "I'll tell you now, we are Methodists, and we want you to pull that curtain!"
"Yes, ma'am," and I pulled the curtain.

E-84 Vedeţi, acelaşi lucru. Acelaşi lucru astăzi, aşa de părtinitori! Cum a ştiut ea ce fel de lucrător am fost? Eu nu am văzut-o niciodată pe femeie. Dar ea probabil a auzit pe cineva să spună că eu am crezut în vindecarea de bolnavi, şi ea a fost învăţată împotriva acesteia. Ea nu avea nimic de-a face cu aceasta, ea şi-a spălat mâinile de aceasta. Ea s-a temut că aceasta ar cădea asupra ei. Nu te îngrijora, aceasta nu va cădea, nici mai mult decât cum Filat nu putea s-o spele jos de pe mâna lui.

E-84 See, the same thing. The same thing today, so prejudiced! How did she know what kind of a minister I was? I had never seen the woman. But she probably had heard somebody say that I believed in the healing of the sick, and she had been taught against it. She had nothing to do with it, she washed her hands of it. She was afraid it would fall on her. Don't worry, it won't, no more than Pilate could wash it off of his hand.

E-85 Acum, aceea nu este a spune ceva ruşinos despre oamenii Metodişti; aceea era doar o femeie. [Porţiune neînregistrată pe bandă – Ed.] Vedeţi? Ar fi putut să fie doar atitudinea ei. Eu nu cred că toţi oamenii Metodişti ar fi aşa, căci eu m-am rugat pentru mulţi din ei. Ei mă cheamă să mă rog pentru ei, şi semne şi minuni s-au făcut printre ei. Niciodată nu sunt oamenii din bisericile acelea; este sistemul sub care ei sunt, acela este ceea ce o face. Dar ea a fost una din felul acela. Ce a fost aceasta? Otravă pură cu ochi verzi, gelozie posedată de diavolul.

E-85 Now, that isn't saying anything disgracefully about Methodist people; that was just one woman. [Blank.spot.on.tape—Ed.] See? It might have just been her attitude. I don't think all the Methodist people would be like that, 'cause I've prayed for many of them. They call me to pray for them, and signs and wonders has been done among them. It never is the people in them churches; it's the system that they're under, that's what does it. But she was one of them kind. What was it? Pure green-eyed poison, devil-possessed jealousy.

E-86 Eu aş putea spune ceva. La-la o anumită adunare care a fost aici în oraş odată, şi ei au întrebat de ce nu m-au chemat pe mine la aceasta. Dar eu doar trec peste aceea deoarece eu sunt acasă. Dar, şi ori cum, fără motiv, aceasta este doar gelozie, este un crez, este idolatrie. Cum că nouă ne-ar place să ne aruncăm braţele spre fiecare, dar când tu eşti evitat... Isus a vrut s-o facă. Reţineţi, cândva voi trebuie să vă amintiţi aceea. Voi trebuie să vă amintiţi aceasta.

E-86 I could say something. At—at a certain meeting that was here in the city one time, and they asked why they didn't call me to it. But I'll just pass that because I'm at home. But, and however, no reason, it's just jealousy, it's creed, it's idolatry. How that we would like to throw our arms to everyone, but when you're shunned… Jesus wanted to do it. Remember, someday you've got to remember that. You've got to remember it.

E-87 Doar îmi aminteşte despre o mărturie care s-a făcut recent. Un lucrător, şi a fost într-un lift mergând în sus, pe aici la Heyburn Building. Şi acolo erau trei bărbaţi stând cu acest lucrător în-în lift, şi ei-ei nu au ştiut că acest om era un lucrător, eu presupun că nu. Şi cum ei au mers sus, ei toţi s-au oprit la etajul opt. Şi un om s-a uitat în jur la lucrător, şi a zis, "Tu ştii ceva? Aceasta este chiar cam aşa de aproape de Cer cât vom ajunge noi vreodată."

E-87 Just reminds me of a testimony that was made recently. A minister, and was on an elevator going up, over here at the Heyburn Building. And there were three man standing with this minister on the—on the elevator, and they—they didn't know this man was a minister, I suppose not. And as they went up, they all stopped at the eighth floor. And one man looked around to the minister, and said, "You know what? This is just about as close to Heaven as we'll ever get."

E-88 "Ei bine," a spus lucrătorul, "Eu-eu îmi închipui că tu eşti corect. Eu-eu presupun că ai dreptate, căci atât timp cât ne încredem în meritele noastre proprii, aceasta este aşa de aproape cât vom fi vreodată." Aşa este. Atât timp cât te încrezi în ce faci tu, tu îţi aminteşti ce ai făcut. Şi eu sunt sigur că cei mai mulţi dintre noi ştim că nu am făcut nimic, noi nu merităm nimic.
A zis, "Îmi închipui că dacă ne încredem în meritele noastre proprii, aceasta este aşa de departe cât vom ajunge vreodată." Păi, dacă ne încredem, aceea este cât de departe vom ajunge.

E-88 "Well," the minister said, "I—I suppose you're right. I—I guess that you are right, for as long as we are trusting in our own merits, this is as close as we'll ever be." That's right. As long as you're trusting in what you do, you're remembering what you done. And I'm sure that most of us know we didn't do nothing, we're not deserving of anything. Said, "I suppose if we're trusting our own merits, this is as far as we'll ever get." Well, if we're trusting, that's as far as we'll get.

E-89 Dar, o, mi-ar place să spun ceva. Dacă eu pot uita ce am fost, şi să-mi amintesc ce este El, dacă pot să-l amintesc pe Isus, dacă pot să-mi amintesc de El la cruce, dacă pot să-mi amintesc ce a făcut El pentru mine, şi pot să-mi amintesc ora când El a spălat la o parte păcatele mele, şi mi-a dat Duhul Sfânt să mă călăuzească, atunci eu sunt înălţat deasupra fiecărui lucru care ţine acest pământ. Sunt ridicat deasupra fiecărui lucru pământesc, în locuri Cereşti în Cristos Isus, unde mă pot împărtăşi cu El. Acolo în Prezenţa Lui, uitând ce am fost vreodată, uitând toate păcatele mele şi totul, pentru că ele sunt în Marea Uitării. Uitând tot trecutul meu, uitând totul, şi să-mi amintesc că El m-a făcut al Lui Propriu, prin Propria Lui moarte. El mi-a luat locul. Şi eu care nu am avut un drept să merg nicăieri decât în iad, El mi-a luat locul şi m-a ridicat din iad. El a mers acolo pentru mine. Şi El m-a ridicat sus prin abundenţa harului Lui, încât acum noi suntem fii şi fiice a lui Dumnezeu, şi noi şedem în locuri Cereşti în Cristos Isus, bucurându-ne întotdeauna şi amintindu-l pe El Care ne-a adus în siguranţă până acum. Şi cu credinţă vibrantă în sufletele noastre, presându-ne, şi prin har El mă va duce înainte.

E-89 But, oh, I'd like to say something. If I can forget what I was, and remember what He is, if I can remember Jesus, if I can remember Him at the cross, if I can remember what He done for me, and I can remember the hour that He washed away my sins, and give me the Holy Spirit to guide me, then I'm lifted above everything that holds this earth. I'm lifted above every earthly thing, into Heavenly places in Christ Jesus, where I can fellowship with Him. There in His Presence, forgetting what I ever was, forgetting all my sins and everything, because they're in the Sea of Forgetfulness. Forgetting all my past, forgetting everything, and remember that He made me His Own, by His Own death. He took my place. And I that had not a right to go nowhere but to hell, He took my place and lifted me from hell. He went there for me. And He lifted me up by His grace abundance, until now we are sons and daughters of God, and we sit in Heavenly places in Christ Jesus, ever rejoicing and remembering Him Who brought us safe thus far. And with pulsating faith in our souls, pressing us, and by grace He'll take me on.

E-90 Şi prin ochii credinţei eu văd Scriptura Lui împlinită, "Pe toţi care El i-a cunoscut mai dinainte, El i-a chemat; pe toţi care El i-a chemat, El i-a justificat; şi pe toţi care El i-a justificat, El i-a glorificat." De aceea cu aceasta în gând, eu stau în adunarea poporului, unde este Duhul lui Dumnezeu, şi sunt înălţaţi să şadă în locurile Cereşti în Cristos Isus. Aşteptând după ora când această făptură rea de viaţă umană care are o bătaie de inimă muritoare, şi care va trebui să se oprească într-o zi, când ea va fi schimbată şi i se dă o inimă a Duhului care va bate prin tot timpul neîncetat dincolo de aceea, fără boală, fără întristare, fără bătrâneţe sau nimic.

E-90 And by eyes of faith I see His Scripture fulfill, "All that He foreknew, He has called; all that He called, He has justified; and all that He has justified, He has glorified." Therefore with this in thought, I stand in the congregation of the people, where the Spirit of God is, and are lifted up to sit in Heavenly places in Christ Jesus. Looking for the hour when this vile figure of human life that's got a mortal heartbeat, and which has to stop someday, when it'll be changed and given a heart of the Spirit that will beat throughout all ceaseless time beyond that, without sickness, without sorrow, without old age or anything.

E-91 Amintiţi-vă de Isus. Când butoiul se goleşte acasă, şi acolo nu mai este făină, amintiţi-vă de Isus. Când doctorul zice că nu mai există nici o şansă, amintiţi-vă de Isus. Când diavolul vă ispiteşte; aşa cum noi cântăm cântarea noastră de liberare, "când ispite în jurul nostru se adună, şoptim acel Nume Sfânt în rugăciune."

E-91 Remember Jesus. When the barrel gets empty at the house, and there's no more flour, remember Jesus. When the doctor says there's no more chance, remember Jesus. When the devil is tempting you; as we sing our dismissing song, "when temptations around us gather, breathe that Holy Name in prayer."

E-92 Amintindu-l pe Isus, amintindu-ne că El va veni din nou. Acelaşi Isus care a fost luat de la noi se va reîntoarce din nou în acelaşi fel cum L-am văzut noi să meargă în Cer. Reţineţi, El se va reîntoarce pentru acei ai Lui Proprii.

E-92 Remembering Jesus, remembering that He will come again. The same Jesus that was taken away from us will return again in like manner as we have seen Him go into Heaven. Remember, He will return for those of His Own.

E-93 Să ne rugăm, şi cu capetele noastre aplecate. Şi cu acest micuţ Mesaj frânt încă în inima voastră, v-ar place ca El să vă amintească acum? Dacă da, doar ridicaţi-vă mâinile, şi vreun lucru special, "Doamne, aminteşte-mă." Cum a spus poetul, "Aminteşte-mă când lacrimile cad jos."

E-93 Let us pray, and with our heads bowed. And with this little broke-up Message still in your heart, would you like for Him to remember you now? If you would, just raise your hands, and some special thing, "Lord, remember me." As the poet said, "Remember me when tears are falling down."

E-94 Tatăl nostru Prea Sfânt, noi ne-am bucurat imens de Prezenţa Duhului Sfânt, aşa cum El ne-a arătat Cuvântul Vieţii, după cum ne amintim groapa din care am fost ciopliţi şi acum am fost luaţi din acea groapă şi modelaţi în copii ai lui Dumnezeu, prin harul lui Isus Cristos. Îmi amintesc de El, când un doctor a privit în faţa mea şi a zis, "Mai sunt doar încă câteva minute," îl amintesc pe Isus. Îl amintesc pe Isus, când am fost la altar plângând după milă şi sufletul meu a fost împovărat, îmi amintesc de povara care m-a părăsit. Isus mi-a luat povara. Câteva luni în urmă, şezând pe bancă, privind prin luneta unei ţevi de puşcă, să împuşc o ţintă, şi Satan trebuie că s-a gândit, "Aceasta este ocazia mea acum." Şi când puşca a explodat şi ţeava şi patul şi mecanismul puştii au mers peste tot, şi focul a zburat peste tot în jurul meu, şi am încercat să mă ridic în picioare, şi sângele a ţâşnit, îmi amintesc că a fost Isus. Când doctorul, când el s-a uitat şi a văzut că nu s-a făcut nici o vătămare, el a spus, "Singurul lucru care-l ştiu, este că Domnul trebuie că a şezut acolo, de asemenea, ocrotind pe slujitorul Lui, el ar fi trebuit să fie explodat în bucăţi de o astfel de explozie." O Dumnezeule, cum ne amintim noi toţi lucrurile acelea!

E-94 Our Most Holy Father, we have immensely enjoyed the Presence of the Holy Spirit, as He has shown to us the Word of Life, as we remember the pit from which we were hewn and have now been taken from that pit and molded into God's children, by the grace of Jesus Christ. I remember Him, when a doctor looked in my face and said, "It's just a few more minutes," I remember Jesus. I remember Jesus, when I was at the altar crying for mercy and my soul was burdened down, I remember the load that left me. Jesus took my burden. A few months ago, sitting on the bench, looking down the scope of a gun barrel, to shoot a target, and Satan must have thought, "This is my opportunity now." And when the gun exploded, and the barrel and stock and the gun action went every way, and the fire flew all around me, and I tried to raise to my feet, and the blood spurting, I remember it was Jesus. When the doctor, when he looked and seen no harm done, he said, "The only thing I know, that the Lord must have been sitting there, too, protecting His servant, he should have been blown to pieces by such an explosion." O God, how we all remember those things!

E-95 Noi venim la Fântâna umplută cu Sânge, tras din venele lui Emanuel. Binecuvântează-ne, Doamne, împreună în seara aceasta. Tu cunoşti obiectivul şi motivul în spatele fiecărei inimi care a ridicat o mână. Tu cunoşti dorinţa şi nevoia. Şi ca slujitor al Tău, Doamne, eu-eu vin cu ei, şi-şi sus din acest tabernacol acum (prin credinţă) noi mergem, dincolo de nori şi de lună, şi de stele şi calea albă a laptelui, şi acum noi ajungem în Prezenţa lui Dumnezeu. Şi întins de-a curmezişul înaintea mea este un altar de aur, acolo zace Jertfa care ne-o amintim, Isus, care a spus, "Doar cereţi Tatălui orice în Numele Meu, şi Eu voi-Eu o voi acorda." Să nu dea greş credinţa noastră, Doamne, ci lasă-ne să ne amintim că noi căpătăm ceea ce cerem, dacă noi o credem, aşa cum ne amintim că Isus a murit să o asigure pentru noi şi să o facă sigur.

E-95 We come to the Fountain filled with Blood, drawn from Emmanuel's veins. Bless us, Lord, together tonight. You know the—the objective and the motive behind every heart that raised a hand. You know the desire and the need. And as Your servant, Lord, I—I come with them, and—and up out of this Tabernacle now (by faith) we go, beyond the clouds and the moon, and the stars and the—the milky white way, and now we arrive in the Presence of God. And stretched across in front of me is a golden altar, on there lays the Sacrifice that we remember, Jesus, that said, "Just ask the Father anything in My Name, I'll—I'll grant it." Let our faith fail not, Lord, but let us remember that we receive what we ask for, if we believe it, as we remember Jesus died to secure it for us and to make it sure.

E-96 Doamne, noi vedem că Tu ne măreşti clădirea noastră. Tu ai fost acela care a făcut aceasta pentru noi, care ne dă această extindere a bisericii. Şi noi ştim că Tu ai fost acesta, Doamne, Care ne-ai dat biserica la început. Ne rugăm ca Tu să binecuvântezi aceste eforturi.

E-96 Lord, we see that You're increasing our building. It was You that did this for us, that give us this extension of the church. And we know that it was You, Lord, Who gave us the church in the beginning. We pray that You would bless these efforts.

E-97 Doamne, noi ne rugăm pentru păstorul nostru, Fratele Neville, umilul şi graţiosul Tău, slujitor credincios. Este voitor să slujească în orice capacitate, nu contează dacă aceasta este în locul din spate sau dacă este să cureţe biserica. Oriunde ai Tu nevoie de El, acolo el vrea să fie folositor, să Te slujească oriunde chemi Tu. Ne rugăm, Dumnezeule, ca să-ca Tu să-l binecuvântezi.

E-97 Lord, we pray for our pastor, Brother Neville, Your humble and gracious, faithful servant. Is willing to minister in any capacity, no matter if it's in the back seat or if it's to clean up the church. Wherever You need Him, there he wants to be instrumental, to serve You wherever You call. We pray, God, that—that You bless him.

E-98 Dumnezeule, această mare încercare prin care eu tocmai am trecut, şi aceşti administratori care au stat alături de mine, şi această biserică care-care s-au rugat pentru mine, şi în final victoria a venit. O Dumnezeule, eu mă rog pentru ei. Eu îi amintesc, de asemenea, Doamne, şi eu sunt sigur că şi Tu.

E-98 God, this great trial that I've just come through, and these trustees who stood by me, and this church who—who prayed for me, and finally the victory came. O God, I pray for them. I remember them, too, Lord, and I'm sure You do.

E-99 Ne amintim binecuvântările care Tu ai fost pentru noi. Şi ne amintim Cuvântul Tău, că Tu niciodată nu ne laşi nici nu ne părăseşti. Bătrâneţea nu va avea nimic de-a face cu aceasta, Tu încă îţi vei aminti de noi, când lumea nu va mai fi şi timpul se va şterge în Eternitate. Este scris ceva în felul acesta, "Ar putea o mamă să-şi uite copilul care suge? Eu niciodată nu vă pot uita. Voi sunteţi săpaţi în palmele mâinilor Mele," cuiele care ne-au săpat numele. Noi ştim că Tu îţi aminteşti de noi, Doamne.

E-99 We remember the blessings that You have been to us. And we remember Your Word, that You would never leave us nor forsake us. Old age will have nothing to do it, You'll still remember us, when the world shall be no more and time shall fade into Eternity. It is written something like this, "Could a mother forget her suckling babe? I can never forget you. You're engraved upon the palms of My hands," the nails that engraved our names. We know that You remember us, Lord.

E-100 Şi fie ca Tu întotdeauna să fi în amintirile noastre cele mai duioase, ca Salvator al nostru, Vindecătorul nostru, Regele nostru, Iubitul nostru, Viaţa noastră, Lumina soarelui nostru, al nostru Totul în Tot, acel izvor nesecat al harului şi dragostei lui Dumnezeu către noi fiinţele umane căzute a familiei lui Adam. Admite aceasta, Doamne, aşa cum ne predăm Ţie acum, plecând de la tabernacol în seara aceasta, amintindu-l pe Isus. Amin.

E-100 And may You always be in our fondest memories, as our Saviour, our Healer, our King, our Lover, our Life, our Sunshine, our All-in-All, that inexhaustible fountain of God's grace and love to we fallen human beings of Adam's family. Grant it, Lord, as we commit ourselves to Thee now, going from the Tabernacle tonight, remembering Jesus. Amen.

E-101 Vă amintiţi voi de El? Voi Îl iubiţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Acum mă gândesc, în micuţul nostru Mesaj frânt, noi am putea spune aceasta. Pavel a zis, "Orice facem noi, noi facem în Duhul." În toate lucrurile noi ar trebui să-l amintim pe El. Să nu facem o decizie până nu ne amintim de El; să nu facem nimic, pentru că ar fi nechibzuit. Dacă vrăjmaşul loveşte o parte a obrazului, să ne amintim ce a făcut El înainte să lovim înapoi. Să ne amintim acţiunea Lui. Dacă există o decizie să se facă, să aşteptăm, să ne amintim ce fel de decizie noi credem că ar face El, atunci aceea să fie decizia noastră. Dacă noi ne pripim, să ne amintim că El niciodată nu a fost în grabă. Vedeţi? Dacă noi devenim prea nerăbdători, amintiţi-vă că El locuieşte în Eternitate, timpul nu înseamnă nimic pentru El. Acesta este motivul şi obiectivul din inima noastră. Să-l amintim pe El.

E-101 Do you remember Him? You love Him? [Congregation says, "Amen."—Ed.] Now I think, in our little broken Message, we might say this. Paul said, "Whatever we do, we do in the Spirit." In all things we should remember Him. Let's not make a decision until we remember Him; let's do nothing, 'cause it'll be rashal. If the enemy smites one side of the cheek, let's remember what He did before we smite back. Let's remember His action. If there is a decision to be made, let's wait, remember what kind of a decision we think He would make, then let that be our decision. If we get hasty, let's remember He never was in a hurry. See? If we get over anxious, remember He dwells in Eternity, time means nothing to Him. It's the motive and objective of our heart. Let's remember Him.

E-102 Şi să ne amintim de El acum aşa cum cântăm această cântare în Duhul Prezenţei Lui. Eu Îl Iubesc. Dacă voi locuiţi în dragoste, voi locuiţi în Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste. Cei ce locuiesc în Dumnezeu locuiesc în dragoste. Vedeţi? Şi dragostea nu are ură. Dragostea nu este geloasă. Dragostea nu este îngâmfată. Dragostea nu se comportă rău. Dragostea este întotdeauna blândă, plăcută, iertătoare, binevoitoare. Nu contează cât de înverşunaţi sunt ceilalţi, dragostea rămâne ea însăşi. Dragostea este harul decisiv. Dragostea este finalul lui Dumnezeu pentru noi. După ce toate celelalte daruri şi lucruri au dispărut, profeţia noastră, limbile noastre, tălmăcirile noastre, tot ce am făcut noi vreodată, sau ce altceva, când dragostea intră, aceasta este decisivă. Ea este deasupra la toate, căci toate celelalte dau greş. Ea este-ea este decizia Curţii Supreme. Ea este Stâlpul de legătură. Aceasta este Steaua de Nord care îi ţine pe marinari în orizont. Este Compasul care ne călăuzeşte. Dragostea este decisivă. Să ne amintim de aceasta în timp ce cântăm, "Eu Îl iubesc."
Eu Îl iubesc, eu Îl iubesc
Pentru că El m-a iubit mai întâi
Şi a plătit salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.
Eu Îl iubesc, eu Îl iubesc
Pentru că El mai întâi...
Acum reţineţi, "El m-a iubit pe mine, şi a dat pe Fiul Său."
Şi a plătit salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-102 And let's remember Him now as we sing this song in the Spirit of His Presence, I Love Him. If you dwell in love, you dwell in God, for God is love. They that dwell in God dwell in love. See? And love has no hatred. Love is not jealous. Love is not puffed up. Love doth not misbehave itself. Love is always gentle, sweet, forgiving, kind. No matter how bitter the others is, love remains itself. Love is the ultimate of grace. Love is God's ultimata for us. After all other gifts and things has vanished, our prophecy, our tongues, our interpretations, all that we've ever done, or whatmore, when love comes in, it's the ultimate. It's above all, 'cause all other fails. It's—it's the Supreme Court's decision. It's the tie Post. It's the North Star that keeps the seamen level. It's the Compass that guides us. Love is the ultimate. Let's remember it as we sing, "I love Him."
I love Him, I love Him
Because He first loved me
And purchased my salvation
On Calvary's tree.
I love Him, I love Him
Because He first…
Now remember, "He loved me, and gave His Son."
And purchased my salvation
On Calvary's tree.

E-103 Acum în timp ce sora noastră ne dă acordul la această cântare pentru noi, [Fratele Branham începe să fredoneze Eu Îl Iubesc – Ed.] haideţi doar în dulceaţa părtăşiei, în timp ce şedem împreună în locurile Cereşti în Cristos, acum să luăm tot, totul din inima voastră. Şi reţineţi, Cuvântul lui Dumnezeu spune aşa. Eu sunt slujitorul Lui. El este aici. Atunci să dăm doar mâinile cu cineva, şi să zicem, "Dumnezeu să te binecuvânteze, frate." Dacă tu ai un duşman, ridică-te şi mergi la el, înţelegi, "Dumnezeu să te binecuvânteze, frate," aşa cum cântăm refrenul din nou şi dăm mâinile unul cu altul. Nu o veţi face acum, foarte blând în Duhul.
Eu Îl iubesc, (Dumnezeu să te binecuvânteze, Frate Roy.) ... Îl iubesc
Pentru că... întâi m-a iubit
Şi a plătit salvarea mea
[Fratele Branham dă mâinile.] ... ? ... Cu mâinile noastre ridicate acum.
Eu Îl iubesc, eu Îl iubesc
Pentru că... (Amintiţi-l pe Isus!)
Şi a plătit salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-103 Now while our sister chords this song for us, [Brother Branham begins humming I Love Him—Ed.] let's just in sweetness of fellowship, while we're sitting together in Heavenly places in Christ, now take all, everything from your heart. And remember, God's Word says so. I am His servant. He's here. Then let's just shake hands with somebody, and say, "God bless you, brother." If you've got an enemy, rise up and go to him, see, "God bless you, brother," as we sing the chorus again and shake hands with one another. Won't you do it now, real sweetly in the Spirit.
I love Him, [Brother Branham says, "God bless you, Brother Roy."] I love Him
Because… first loved me
And purchased my salvation
[Brother Branham shakes hands.]
With our hands up now.
I love Him, I love Him
Because… (Remember Jesus!)
And purchased my salvation
On Calvary's tree.

E-104 Acum să ne aplecăm capetele ~şi să o fredonăm. [Fratele Branham începe să fredoneze Eu IZ Iubesc – Ed.] Amintindu-l pe Isus! [Fratele Branham continuă să fredoneze.]
... întâi m-a iubit.
[Fratele Branham continuă să fredoneze.]

E-104 Now let's bow our heads and hum it. [Brother Branham begins humming I Love Him—Ed.] Remembering Jesus! [Brother Branham continues humming.]
He first loved me.
[Brother Branham continues humming.]
On Calvary's tree.

E-105 Acum aşa cum sora noastră struneşte, melodios şi domol, eu o să îi cer bunului nostru frate... Fratele N eville, ai tu un cuvânt care vrei să-l spui, orice? În regulă. Eu am să-i cer Fratelui Collins înapoi acolo, fratele nostru loial, micuţ aici, unul din asociaţi, dacă el ne va elibera în rugăciune. În timp ce ne aplecăm capetele, Fratele Collins.

E-105 Now as our sister chords, sweetly and softly, I'm going to ask our good brother… Brother Neville, you got a word you want to say, anything? All right. I'm going to ask Brother Collins back there, our loyal, little brother here, one of the associates, if he would dismiss us in prayer. While we bow our heads, Brother Collins.

Opțiuni de căutare:

Traduceri repetate:

Perioadă:

Cuvintele care nu ar trebui să fie în paragraful necesar:

Amintindu-l Pe Domnul

Remembering The Lord