E-1 Mulţumesc, foarte mult. Domnul să vă binecuvânteze. Vă puteţi aşeza.

E-2 Fiul meu a venit azi, şi a spus, „Tată, aş fi vrut ca noi să fi văzut biserica asta înainte să începem să o construim pe a noastră, este un loc atât de frumos.” Şi el a vorbit despre… A spus, „Nu l-am întâlnit încă pe slujitor, dar dacă el este o persoană atât de cumsecade ca soţia lui, cu siguranţă este o persoană cumsecade.” Astfel suntem fericiţi să fim aici.

E-3 Şi eu—eu aştept cu nerăbdare adunarea din seara aceasta, în care Dumnezeu să Îşi reverse binecuvântările peste noi şi să ne ajute.

E-4 Acum suntem…Tocmai ce am intrat, şi l-am auzit pe Fratele Williams, cred eu, spunând ceva despre a fi la Ramada. Şi presupun că anunţurile au fost deja făcute, despre lucrul acesta. De obicei ei se ocupă de asta înainte ca eu să intru. Şi cu siguranţă ne aşteptăm să avem un timp măreţ jos la convenţie. Şi partea mea aici este doar cumva să merg în împrejurimi şi să mă întâlnesc cu fraţii şi să am părtăşie cu oamenii, şi mă rog ca Dumnezeu să ne dea un—un fel corect de mişcare, şi apoi putem merge direct la Ramada pentru o adunare măreaţă. Şi astfel încercăm să vizităm toate bisericile cât este posibil, până la timpul acela. Şi noi avem un timp măreţ. Cu siguranţă avem un timp minunat de părtăşie în mijlocul fraţilor noştri.

E-5 Şi de obicei sunt…Oricine ştie că eu nu prea sunt un predicator, sunt doar un fel de roată de rezervă. Dar eu—eu… Slujba mea este să mă rog pentru bolnavi. Şi eu…Noi am avut serile atât de aglomerate, şi aşa mai departe, că abia am avut loc să facem asta. Şi vom încerca dacă noi…când ajungem în locuri unde să putem, aici, să împărţim câteva cartonaşe şi să-i aducem pe oameni înăuntru şi să ne rugăm pentru ei. Dar având o adunare de seară pe rând, ce tu nu ai obţine în seara aceasta şi apoi ei le-ar presa drept jos pe altundeva în seara următoare, şi înapoi de tot în altă parte, şi astfel eu cumva am făcut un—un mic—un mic discurs în fiecare seară pentru oameni, şi cât pot eu de bine cumva…spre onoarea şi slava lui Isus Cristos, şi Celui pe care noi toţi Îl iubim şi credem, şi părtăşia noastră împreună.

E-6 Presupun că aţi auzit accidentul de la colţ, doar cu câteva momente în urmă. Nu ştiu dacă omul a fost ucis sau oricine era, maşina care a venit prin. Noi doar ne-am oprit, doar un cuvânt de rugăciune, cu câteva momente în urmă. La vreo două străzi mai sus de aici era cineva care a fost lovit lateral şi aruncat sus de tot în stradă. Şi o persoană mare era acoperită acolo. Şi poliţiştii erau acolo, dar nu cred că ambulanţa ajunsese încă acolo. Ei trebuie…Dacă nu a fost omorât, cu siguranţă a fost…A fost lovit pe partea asta şi a trecut prin uşă pe partea cealaltă, aşa că trebuie să fi fost o lovitură îngrozitoare. Ştiţi, asta doar…

E-7 Trebuie să-l slujim pe Dumnezeu în fiecare minut. Noi nu ştim în ce timp—noi nu ştim timpul când s-ar putea întâmpla acele lucruri. Poate ne gândim că nu vom fi noi, dar ştiţi că se poate întâmpla, ştiţi. Astfel, eu cred că Isus a spus, „Fiţi gata,” pentru că nu ştim minutul sau ceasul când am putea fi chemaţi. Şi atunci vom merge într-un loc unde nu avem accidente, şi nici necazuri. Noi suntem atât de bucuroşi că există un loc ca acela în promisiune.

E-8 Ştiţi, chiar gândul, în seara aceasta, că—că vedem că tânjim după un loc ca acela, aceasta arată că există un loc ca acela. Vedeţi? Şi noi ştim că toate negativele, toate umbrele, trebuie să fie ceva să facă o umbră. O umbră este o reflexie. Astfel dacă există o viaţă ca aceasta, dovedeşte că asta este o umbră, atunci există o viaţă adevărată undeva pe care o reflectă. Vedeţi? Observaţi un pom, cât de frumos este un pom. Şi voi ştiţi ce este acela? Este tipul negativ, umbra, Pomului Vieţii din Cer.

E-9 Acum, voi ştiţi, când Dumnezeu a venit pe pământ, când El se mişca peste pământ la început, şi poate că primul lucru care a apărut a fost un—un mormoloc, după cum încearcă să spună oamenii de ştiinţă. Următorul lucru s-ar putea să fi fost ceva…Eu cred în adevărata evoluţie Creştină, dar eu nu cred că totul a venit dintr-o singură celulă. Eu o cred că…Dumnezeu a creat un mormoloc, şi apoi El a făcut un peşte, şi apoi El a făcut altceva. Şi doar…Eu cred în venirea în sus, nu din aceeaşi celulă, ci o creatură diferită tot timpul.

E-10 Şi în final El a continuat, ajungând la specie mai înaltă, şi după o vreme aceasta îl reflecta pe Cel care se mişca, care era Dumnezeu. Acum, pentru a dovedi că aşa este, când Dumnezeu s-a făcut trup, a fost Isus Cristos, un om. Vedeţi? Deci, nu un Înger, un om. Astfel asta ne arată că îl reflecta pe El.

E-11 Şi, oh, această Biblie veche este plină de acele pepite minunate. Eu doar…Mie îmi place să propectez (vouă nu?) şi să pătrund şi să scutur tot praful de pe Aceasta, şi să privesc la Aceasta şi să văd ce este Ea. Cum că nestematele, voi oameni ştiţi aici în Arizona, că nestematele mari vin din pulberea pământului. De acolo provin. La fel şi nestematele lui Dumnezeu sunt scoase din ţărână. Şi El…Suntem atât de fericiţi că El ne dă privilegiul să intrăm în marea Lui rafinărie, şi toată zgura este îndepărtată.

E-12 Ştiţi cum se făcea? Desigur, voi cei din Arizona ştiţi cum ei…înainte să aibă topitoria, cum obişnuiau să rafineze aurul. Ni se spune că luau aurul şi îl băteau. Bătrânii Indieni obişnuiau să facă asta, îl băteau. Şi îl întorceau, şi îl băteau şi îl băteau, până când scoteau toată zgura din el. Şi felul cum ştiau că toată era scoasă (toată pirita şi lucruri care erau în el, toată aceasta), când ştiau cum, cel care bătea îşi vedea reflexia în el, se putea vedea pe sine. Atunci el ştia că devenea curat, când îi reflecta propria imagine.

E-13 Şi, ştiţi, eu cred că Dumnezeu vrea să facă Biserica Lui în felul acela, să bată toată lumea afară din noi până când reflexia lui Isus Cristos trăieşte în fiecare dintre noi şi noi reflectăm Viaţa Lui. Atunci noi suntem gata atunci pentru a Lui…El se reflectă pe Sine prin noi la timpul acela, când noi ajungem…lăsăm la o parte fiecare greutate şi păcatul care ne împresoară atât de lesne ca noi să putem alerga cu răbdare alergarea care ne stă în faţă, privind la Exemplul, Autorul şi Desăvârşitorul Credinţei noastre, Isus Cristos. Sunt atât de fericit pentru lucrul Acesta!

E-14 Acum, de obicei spun în fiecare seară…I-am spus Fratelui Carl Williams, am spus, „Frate Carl, acele persoane nu vor să mă audă din nou, în sus şi-n jos prin văile acelea, ţinându-i până la două sau trei ore în fiecare seară.”
El a zis, „Păi, bine, haide.”

E-15 Astfel eu apreciez răbdarea voastră pentru că—că m-aţi invitat din nou. Şi acum fiecare seară…

E-16 Am vorbit cu soţia mea cu un timp în urmă, jos…Ea este la Tucson acum, şi am spus, „Cum este vremea?”

E-17 Ea a spus, „Se încălzeşte.” Şi ea a spus, „Te ţii de program?”
Am spus, „Chiar exact, în jur de zece sau unsprezece în fiecare seară.”

E-18 I-am spus ei, „Mă voi odihni puţin când vin în Arizona de data aceasta pentru această adunare mică. Voi merge la acele biserici, la acei fraţi. Nu îi voi pedepsi pe acei oameni, Voi merge acolo şi voi lăsa să se cânte, jubileul. Mă voi limita, îmi voi scrie notiţele pentru vreo cincisprezece, douăzeci de minute, voi spune ‚Amin’ şi voi pleca acasă.”
Ea a spus, „Te încadrezi cu programul?”

E-19 Am spus, „Da, dragă, sunt; programul obişnuit, până la trei ore.” Oameni foarte buni; cu multă răbdare.

E-20 Ei bine, să ne plecăm capetele doar un moment acum în timp ce ne apropiem de El. Acum, eu sunt sigur că într-o audienţă frumoasă de oameni ca aceasta, care cred, şi mai ales…Văd două tărgi aşezate aici, oamenii care sunt bolnavi şi nevoiaşi, ştiu că ei au cereri speciale. Fără îndoială că sunt mulţi alţii care au aceste cereri. Dacă este aşa, doar ridicaţi mâinile şi faceţi cunoscut prin ridicarea mâinii. Şi acum în rugăciune voi merge acolo şi mă voi ruga pentru aceşti oameni pe aceste tărgi, în timp ce—în timp ce suntem aici, ca să fim siguri că facem asta. Dacă se întâmplă ceva…Ei au fost destul de credincioşi ca să fie aduşi aici, eu vreau ca voi toţi să vă rugaţi cu mine.

E-21 Tatăl nostru Ceresc, lăsăm la o parte acum orice alt gând, curăţindu-ne minţile, şi venim în Prezenţa Ta pentru curăţirea sufletului nostru. Şi noi aducem înaintea noastră Sângele Domnului Isus. Noi mărturisim că nu suntem vrednici de nici o binecuvântare pe care Tu ai vrea să ne-o dai, ci pentru că El a murit ca noi să putem obţine aceste binecuvântări, şi ne-a spus să venim cu îndrăzneală înaintea Tronului, ca noi să avem acces la aceste binecuvântări prin harul Domnului nostru Isus, Care a venit pe pământ, Emanuel, şi a luat locul păcătosului. El a devenit noi, oh, ca noi să putem deveni El.

E-22 Ce schimb, Doamne! O viaţă păcătoasă, îndreptată spre iad pe care noi am avut-o, şi să ştim că a venit Unul şi a luat acea viaţă asupra Lui, şi a curăţit păcatele noastre prin Sângele vărsat al Propriei Vieţi. Este mai mult decât se poate gândi inima noastră, Doamne. Şi apoi, pe lângă toate acestea, El a făcut o cale să îndepărteze fărădelegile noastre şi să ne vindece prin rănile Lui. Suntem atât de mulţumitori că El a promis că ne va ţine sănătoşi în timp ce Îl slujim.

E-23 Şi acum în seara aceasta, Tată, sunt multe cereri care au fost…cu mâinile ridicate. Noi ştim că Tu vei lua seama la fiecare dintre ele, ştiind ce este dedesubtul mâinii, în inimă.

E-24 Şi eu cer, Doamne, ca Tu să Îţi aduci aminte de Cuvânt în seara aceasta în timp ce Îl citim; şi vom medita asupra Lui ca o mică lecţie, ca o şcoală duminicală, ca să putem pleca de aici în seara aceasta şi—şi să avem aceasta în inimile noastre, ca să simţim că vom fi mai aproape de Tine, plecând, decât am fost când am intrat. De aceea ne aflăm aici, pentru ca aceasta să aducă o trezire în jurul ţării, fără să ştim exact când ar putea începe, ci cu aşteptări, aşteptând-o cu nerăbdare, Doamne. Depunem toate eforturile umane pe care le putem să aducem o trezire care să aducă bărbaţi şi femei, băieţi şi fete, la o cunoştinţă salvatoare a lui Cristos.

E-25 Vrem să Îţi mulţumim pentru această biserică, pentru păstorul ei bun şi familia lui, şi pentru toţi diaconii, administratorii, şi pentru tot ce reprezintă aceasta. Îţi mulţumim pentru cei care au curajul de a sta alături. Şi, Doamne, ne rugăm doar ca binecuvântările lui Dumnezeu să se odihnească peste ei. Binecuvântează fiecare efort. Fie ca aceasta să fie o staţie, Doamne, unde toată valea de aici să poată veni înăuntru şi să găsească odihnă. Admite aceasta, Tată. Fie ca rugăciunile păstorului să primească răspuns pentru bolnavi. Fie ca rugăciunile lui să primească răspuns pentru mântuire, pentru toţi care merg în—în sfera Evangheliei. Fie ca binecuvântările Tale să fie peste el. Şi fie ca biserica să nu fie lipsită de niciun dar spiritual, fie ca ea să fie un loc, o biserică exemplu pentru toată comunitatea. Acord-o, Doamne.

E-26 Acum, Tată, întinşi pe tărgi aici în seara aceasta, care nu se pot ridica şi să se bucure de adunare, sunt cei care nu au acest privilegiu. Şi ei au fost aduşi aici cumva, în seara aceasta. O Dumnezeule, ai milă! Mă gândesc, „Dacă ar fi soţia mea sau fratele meu, sau cineva care ar fi o rudă, pe care l-aş cunoaşte foarte bine?” Este al cuiva, şi mă rog, Tată, ca harul lui Dumnezeu, cu puterea Lui, să se întindă în jos în izbăvire Divină pentru ei în seara aceasta, şi să-i elibereze din aceste tărgi. Fie ca ei să nu rămână în aceste tărgi mai mult decât ţine această adunare în seara aceasta. Fie, când pleacă, tărgile să fie lăsate în urmă. Fie ca puterea, care l-a înviat pe Isus din morţi, să le însufleţească din nou trupurile în sănătate şi tărie. Admite aceasta, Tatăl nostru. Acum, noi ştim că Tu ai promis să o faci.

E-27 De aceea, este scris în Scripturi, „Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred. Dacă îşi vor pune mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşi.”

E-28 Acum, Tată, că s-ar putea să nu fie nimeni în preajma lor, în timp ce alţii pot ajunge unul la altul, eu voi coborî jos în comemorarea acestei porunci. Şi, Dumnezeule, eu mă aştept să am o scrisoare din partea lor, că s-a înfăptuit, pentru că eu merg în Numele lui Isus Cristos.

E-29 [Fratele Branham lasă platforma pentru trei minute şi jumătate să se roage pentru cei de pe tărgi, cuvintele lui nu se aud—Ed.]
Doamne, eu cred, O Doamne, eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, Doamne, eu cred;
Doamne, eu cred, Doamne, eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, Doamne, eu cred.

E-30 Fiind că amândouă doamnele aveau umflături, cancer pe una, şi, eu aş putea doar să dau repede această mică mărturie, chiar dacă trebuie să scurtez ceva din vorbirea mea. Chiar înainte să plec de acasă, ultimul caz pe care l-am avut înainte să plec, care a fost un caz deosebit, a fost o doamnă şi numele ei este Dyer; ea era, am uitat numele ei acum. A fost Doctorul Dyer, din Louisville. Un anumit James, Doctorul James Dyer, un specialist în umflături, şi aşa mai departe, în Louisville.

E-31 Fiica lui cânta la pian în biserica Uşa Deschisă, unde este păstor Doctor Cauble; doar o, oh, mare, sinagogă veche uriaşă Evreiască. Şi omul însuşi a aparţinut la Biserica lui Cristos, Biserica denominaţională a lui Cristos, şi a fost convertit să creadă evanghelia Evangheliei depline, un om foarte bun. Şi ea a cântat în adunarea mea când am ţinut-o la Louisville, la Memorial Auditorium. Şi a fost uimită să vadă ce a avut loc, şi a încercat să-i spună tatălui ei despre asta.

E-32 El a spus, „Este doar psihologie. Oamenii aceia sunt tot la fel de bolnavi cum au fost întotdeauna.” Şi astfel—astfel el nu a vrut să creadă Aceasta.

E-33 În cele din urmă ea s-a îndepărtat de la biserică, s-a căsătorit cu un băiat de la seminarul Baptist, şi el în final s-a îndepărtat de credinţa lui. El a fost pregătit să fie un lucrător, şi aşa cum fac Baptiştii în acel fel. Şi astfel ei…În final el s-a îndepărtat, nu a vrut să predice. Şi s-au mutat la rudele lui la Rockford, Illinois.

E-34 În sfârşit ea, Jean, a început să aibă ceva boală de femei. S-a dus la tatăl ei la consultaţie, s-a întors la Louisville pentru analize. Şi când au făcut-o, au găsit ceea ce este numită
„tumoarea ciocolată,” este în glandele feminine. Îndepărtând aceia, tatăl ei, cu o operaţie majoră, şi probabil căci el a răspândit o cantitate din—din tumoare în ea. Şi în final…Şi i-au făcut câteva raze X profunde şi—şi terapie.

E-35 Şi astfel atunci când ei…când ea s-a întors acasă, şi a continuat să aibă probleme.

E-36 Cam cu un an mai târziu au adus-o înapoi pentru o altă analiză, şi au făcut o histerectomie completă. Şi când au făcut asta, tatăl, cu Doctorul Humes, care este unul dintre doctorii cei mai importanţi din Sud, au operat, şi era prea avansat, cancerul deja se învăluise în colon. Astfel ei au lăsat-o acolo atunci pentru o vreme. Apoi el a încercat iarăşi tratamente cu raze X, şi au văzut că nu o ajutau deloc, astfel au dus-o înapoi la spital să… Nu au mai putut să-i dea laxativ să-i pună intestinul în mişcare, astfel au încercat să o cureţe prin clismă. Şi asta a făcut ca apa să nu mai meargă în intestine.

E-37 Aşa că soţul ei a fost oarecum unul dintre criticii mei. Şi astfel în final într-o zi el a venit jos acolo şi a luat cartea şi a început să o citească. (Şi fiul meu aici şi Fratele Sothmann, el este unul dintre administratori, este aici pe undeva.) Şi el doar s- a întins pe scările bisericii, păi, cam vreo două zile, până când… Eu—eu eram plecat la o întâlnire. Întorcându-mă, eu—m-am dus să o văd. Şi el mi-a spus, a zis, „Acum, ea nu ştie că are cancer.” A zis, „Doar du-te şi vorbeşte cu ea şi roagă-te cu ea.”

E-38 Şi astfel când am văzut-o, ea a spus, „Frate Branham,” a spus, „soţul meu va accepta vindecarea Divină,” a spus, „pentru că eu nu am putut să-l fac să se uite la una dintre cărţi, acum el îmi citeşte pagină după pagină în fiecare zi, una dintre cărţi.”

E-39 Şi am zis, „Eu înţeleg asta, Jean.” Şi am spus, „Acum, Jean, hai să vorbim şi să vedem ce va spune Domnul.” Nu era nimeni în salon, asistenta s-a retras. Şi astfel noi am stat de vorbă puţin, şi după o vreme a apărut o vedenie. Eu…Ea este cam în vârstă de patruzeci de ani, încă nu este căruntă, dar ea era mult mai în vârstă şi căruntă. Am spus, „Jean, acum, tu ai fost în adunări.”
„Da, Frate Branham.”

E-40 Am zis, „Ei ţi-au ascuns-o, şi mi-au spus să nu-ţi spun, dar tu ai cancer.” Şi am zis, „Tatăl tău şi…Sau soţul tău a spus,
‚Să nu spui nimic despre asta.’ Dar tu ai cancer, Jean. Dar, acum, eu vreau să îţi spun, pentru că tu ai fost în adunări. O vedenie nu a dat greş niciodată. Acum eu îţi voi spune, Jean, este AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Înţelegi?” Vedeţi?

E-41 Acum, vrei să fi foarte sigur de asta, vedeţi, căci…că este Domnul. Nu o impresie; tu o vezi. Vedeţi?
Şi atunci am spus, „Tu vei trăi. Ei sunt…El…”

E-42 Ea a zis, „Frate Branham, eu am bănuit asta tot timpul.” Şi a zis, „Fiind crescută într-o casă cu tatăl meu fiind doctor,” a spus, „eu—eu—eu am bănuit asta.” A zis, „M-am gândit asta tot timpul, asta-i chiar ceea ce era.” Noi ne-am rugat.

E-43 Ziua următoare, a doua zi după aceasta, ei urma să o ia pentru o colostomie. Asta-i, ştiţi, ei taie intestinul şi pun o pungă lateral şi apoi pacientul doar…până când ei mor, cancerul în final îi omoară, intestinul se goleşte într-o pungă. Şi chiar când au pregătit-o, şi deja pregătită şi gata pentru masa de operaţie, ea s-a simţit foarte ciudat. Şi ei…ea a chemat-o pe asistentă să vină să o ajute la—la baie. Şi, când ea a făcut-o, ea a avut o eliminare completă normală. Iar soţul ei—soţul ei aproape că nu i-a venit să creadă. Şi a doua zi…Nu au dus-o sus. A doua zi, în mod normal, chiar după micul dejun, o altă eliminare completă. Astfel ea…

E-44 Doctorul ei a sunat. Între suspine şi plâns, a spus, „Chiar nu reuşesc să înţeleg, noi nu putem să găsim nici măcar un simptom. Acesta este dus.”

E-45 Acum, acum, surorile mele scumpe, eu nu am niciun motiv să stau aici ca un slujitor al lui Cristos şi să spun ceva greşit, pentru că eu aş fi judecat în ziua aceea, şi izgonit, ca un făţarnic.

E-46 Acum, cu Cuvântul lui Dumnezeu deschis, eu nu m-am rugat mai mult pentru Jean şi nici mai sincer decât m-am rugat pentru voi, vedeţi. Noi doar am bătut în jos acel mic ţăruş, ştiind că rugăciunea de credinţă a fost făcută. Asta o stabileşte chiar acolo. Cuvântul lui Dumnezeu a spus aşa, vedeţi, „Rugăciunea de credinţă va salva pe cel bolnav.”

E-47 Acum, acelaşi Dumnezeu care a vindecat-o pe fiica Doctorului Dyer, care este Jean…Nu ştiu acum care este numele ei. Dar omul acela cu certitudine a îmbrăţişat Evanghelia deplină. La ultima predică la biserică, iată-l şezând chiar acolo primind totul, luând împărtăşirea cu noi, şi toate celelalte, un student Baptist a venit la Domnul pentru botezul Duhului Sfânt. Acum, asta arată că Dumnezeu rămâne Dumnezeu.

E-48 Şi doctorul, tatăl ei, om minunat, dar el chiar nu mai văzuse să se fi întâmplat aşa ceva.

E-49 Acum, Dumnezeu are un timp pentru toate lucrurile. Şi cât despre a crede, voi amândouă sunteţi credincioase. Astfel uneori aceste lucruri se întâmplă spre bine. Voi ştiţi, Biblia a spus, „Ele lucră împreună spre bine.”

E-50 Acum, vă amintiţi de Iov, toate încercările lui? Acum, nu era Dumnezeu care îl pedepsea pe Iov, ci era Dumnezeu care îl aproba pe slujitorul Său. Astfel totul a lucrat pentru bine, vedeţi. Şi atunci Cartea lui Iov a fost scrisă pentru toate generaţiile, ca o mărturie. Acum, Dumnezeu o lucrează pentru bine.

E-51 Doar amintiţi-vă, eu m-am rugat, cu toată inima mea, rugăciunea de credinţă. Voi credeţi-o, şi acolo, asta va fi tot, aşa va fi, doar—doar urmăriţi rezultatele.

E-52 Acum, ca să intrăm direct în mesaj, (mulţi stau în picioare), un mesaj mic pentru seară.

E-53 Şi—şi doar amintiţi-vă acum, acolo la—la Ramada, acolo vor fi nişte vorbitori foarte buni la această convenţie la Ramada de data aceasta, Oamenii de Afaceri, astfel voi…jos la Ramada. Deci fiţi siguri să încercaţi să participaţi la această adunare. Fratele Oral Roberts va fi acolo pentru seara banchetului.

E-54 Şi, acum, eu sunt cumva o parte mică din Tucson, voi ţine cu Tucson. Noi avem unul jos acolo, de asemenea, următoarea Luni seara, astfel dacă se întâmplă să fiţi pe acolo, ei bine, veniţi şi voi. Şi va trebui să…s-ar putea să trebuiască să mă suportaţi puţin, pentru că eu va trebui să vorbesc la aceea. Astfel veniţi dacă puteţi Marţea următoare…Lunea următoare seara la Motelul Ramada, Ramada Inn, la Tucson. Şi, desigur, noi toţi ştim că Phoenix este doar periferia Tucsonului. Noi toţi ştim asta, vedeţi, aşa—aşa că veniţi jos să vedeţi cum trăiesc oamenii de la munte.

E-55 Acum să deschidem în Bibliile noastre la Zaharia 14, capitolul 6 şi 7, eu doresc să citesc pentru o…să scot un context mic pentru textul pe care vreau să îl iau.
Şi va veni la împlinire în ziua aceea, că lumina nu va fi clară, nici întuneric: Ci va fi o zi care va fi cunoscută de DOMNUL, nici zi, nici noapte: dar se va împlini, că în timpul de seară va fi lumină.

E-56 Acum eu vreau să scot din acesta, Mesagerul de Seară, pentru un con-…ca text: Mesagerul de Seară. Desigur, putem avea mesageri pe tot parcursul zilei, şi au fost mesageri prin toată această zi despre care a vorbit El, dar urmează să vină un Mesaj al serii. Şi noi vrem să privim la aceea în seara aceasta şi cumva într-un fel ca şcoala Duminicală, să vorbim despre aceasta o vreme.

E-57 Acum, noi toţi ştim despre ce vorbea Zaharia aici, pentru că el a spus, „Va veni o zi care va fi cunoscută de Domnul, nici zi nici noapte; dar spre seară va fi Lumină.” Acum, dacă am şti că nu este nici zi nici noapte, ar trebui să fie un fel de o—o—o zi mohorâtă, un fel de zi ceţoasă.

E-58 Şi noi toţi ştim că civilizaţia a călătorit de la est la vest. Cea mai veche civilizaţie pe care o avem este China. Şi civilizaţia a călătorit de la est la vest, pentru că a urmat soarele, şi acum noi am ajuns tocmai până la Coasta de Vest. Dacă mergem mai departe, suntem din nou în Est, vedeţi. Deci suntem la capătul drumului.

E-59 Noi credem, ca şi Biserică, că Evanghelia a fost aproape completată. Noi credem că marii mesageri de-a lungul epocilor au, în aceste zile din urmă, ultimele câteva sute de ani, au luptat pentru aceste lucruri mari; justificarea prin credinţă, Luther; sfinţirea, prin Wesley; botezul Duhului Sfânt, prin Penticostali. Credem că acele elemente merg să formeze trupul complet, ca cel natural şi cel spiritual.

E-60 Când un copil este născut normal, care este primul lucru? Primul lucru care se rupe, este apa; următorul lucru, este sângele; şi următorul lucru, este viaţa.

E-61 Întâi Ioan 5:7 a spus, „Sunt trei care mărturisesc în Cer, Tatăl, Cuvântul, şi Duhul Sfânt: şi aceştia trei unul sunt.” Ei sunt Unul; nu puteţi avea pe Tatăl fără să aveţi Fiul, nu puteţi avea pe Fiul fără să aveţi Duhul Sfânt. Vedeţi, ei sunt Unul. „Dar sunt trei care mărturisesc pe pământ, apa, sângele, şi Duhul: şi ele sunt de acord în unul.” Ele nu sunt unul, ci sunt de acord în unul. Vedeţi?

E-62 Acum, puteţi fi justificaţi fără să fiţi sfinţiţi; puteţi fi sfinţiţi fără să aveţi Duhul Sfânt. Vedeţi? Duhul Sfânt este Prezenţa care locuieşte înăuntru a puterii lui Cristos, în Duhul. Acum, vedem că naturalul simbolizează spiritualul, astfel Biserica este la maturitatea ei completă acum: justificare, sfinţire, botezul Duhului Sfânt. Noi tocmai am trecut prin cele Şapte Epoci ale Bisericii, acasă, tipizând aceea frumos.

E-63 Şi, apropo, a auzit cineva vreodată acele benzi despre epocile bisericii? Pe ultima dată când am desenat acele epoci acolo pe tablă, şi Tatăl Ceresc ştie că acest lucru este adevărat, când am completat-o cu cât de bine am putut, sub inspiraţia pe care mi-a dat-o Dumnezeu, acel Înger al Domnului pe care îl vedeţi în fotografie (mulţi aţi văzut fotografia aceea, nu-i aşa, acea Lumină?), a venit drept jos în încăpere, înaintea la vreo trei sute sau patru sute de oameni, a mers chiar acolo pe partea peretelui (ca o Lumină aşa) şi a desenat Singur acele epoci ale bisericii. Noi toţi am stat acolo privind la El, L-am privit desenând prima epocă a bisericii, a doua, a treia, şi a patra, a cincea, a şasea, şi a şaptea.

E-64 Acum, sunt oameni prezenţi aici care sunt martori la asta. Ridicaţi mâna dacă aşa este. Biblia a spus, „În gura a doi sau trei martori.”

E-65 Toţi care şedeau acolo, ţipând şi toate celelalte, am spus,
„Iată! Acum, aţi vrut să-L vedeţi, toţi vă puteţi uita direct la El.” La ora unsprezece ziua, stând chiar acolo pe perete, şi a desenat acele epoci ale bisericii, chiar atât de mult Duh, şi apoi întunericul să arate că Duhul a fost înăbuşit şi a trecut prin Epoca Întunecată şi s-a întors drept jos din nou, doar aşa cum am desenat-o eu. Şi o avem, poze cu asta, şi totul desenat, atârnând pe perete. Şi acolo a fost chiar exact. Trebuie să fi fost că Duhul Domnului a fost mulţumit că aceea a fost completată, pentru că El s-a întors şi a adeverit căci aceea era corectă.

E-66 Şi noi trăim în Epoca Bisericii Laodicea, epoca bogată a bisericii în care ei cred că nu au nevoie de nimic, şi nu ştiu că sunt goi, mizerabili, orbi; şi nu o ştiu, vedeţi. Acum, toate acelea, simbolizează.

E-67 Acum, acelaşi soare care străluceşte în…răsare în Est este acelaşi soare care apune în Vest. Acum, să ne oprim doar un minut să-i dăm un fundal acestui mesaj. Ştim că soarele, adică s-o-a-r-e, sistemul solar. Dar F-i-u-l lui Dumnezeu a venit jos, în strălucirea lui Dumnezeu şi Lumina lui Dumnezeu, în Est. Şi noi am avut două mii de ani acum, consideraţi de Domnul, El a spus, „Va fi un timp care nu va fi nici zi nici noapte, doar un fel de zi mohorâtă; dar în timpul de seară va fi Lumină.”

E-68 Acum, dacă observaţi, Duhul Sfânt s-a coborât mai întâi peste poporul Răsăritean. Apoi am avut un timp în care doar ne-am înscris la biserică, şi mici capete să fie ridicate, şi să se lupte pentru micuţe cauze. Dar apoi în timpul serii, în emisfera Vestică, va fi Lumină. Şi noi suntem la acel timp acum! Civilizaţia a venit ca o mare rupere din Est, adunând păcatul tot timpul pe măsură ce venea, şi aceasta a lovit Coasta de Vest ca o barieră de sunet, şi a căzut înapoi, şi cel mai coruptibil loc pe care îl cunosc este pe Coasta de Vest. La tot ce vreţi să vă gândiţi, ei îl au, păcat, corupţie, divorţ, căsătorie, Hollywood, chiar gaura iadului! Exact aşa este.

E-69 Eu cred în sfinţenia veritabilă a Bibliei. Şi eu nu cred în această corupţie şi lucru putred care dă un exemplu înaintea oamenilor noştri, numit Hollywood. Şi eu am fost întotdeauna împotrivă la asta. Şi eu cred că un om care are Duhul lui Dumnezeu în el ar fi împotrivă la asta, pentru că Duhul lui Dumnezeu îi va mărturisi că „este greşit”.

E-70 Acum eu cred că asta este unul dintre…Obişnuiam să mergem la Paris să luăm modele dezbrăcate pentru a ne dezbrăca femeile, acum Parisul vine aici să le ia pe ale noastre. Vedeţi? Hollywood conduce lumea. Şi modelele nude pe care le avem noi astăzi, întrec Franţa (gândiţi-vă la asta!), acel loc beţiv, bătăios, imoral, şi totuşi, Hollywood-ul îl întrece întru totul.

E-71 Şi toate televiziunile noastre, tot ce au în acestea sunt necenzurate, doar glume murdare, şi corupţie putredă, doar s-au infiltrat în fiecare lucru. Şi oamenii, diavolul… Nu ne-am fi trimis copiii la—la cinematografe cu ani în urmă, noi Penticostalii timpurii, dar acum diavolul ne-a strecurat una şi a pus-o chiar în casă peste noi. Vedeţi? Astfel el a băgat cinematografia chiar înăuntru.

E-72 Acum, şi este—este aşa un—un lucru îngrozitor când te— când te gândeşti că lumea a ajuns în această corupţie, din cauză că toată murdăria, vedeţi, şi doar a plutit încoace, venind cu civilizaţia.

E-73 Dar tot timpul…Am să predic într-una din aceste zile, cu voia Domnului, în câteva zile, despre Numărătoarea Inversă. Voi ştiţi, eu—eu sper că voi orbitaţi, şi astfel noi—noi doar vedem acolo ce are loc. Dumnezeu a fost în stare să facă ceva cu Biserica Lui, de asemenea, tot timpul, voi vedeţi, în timp ce aceste lucruri se petrec. Şi acum noi suntem la timpul sfârşitului, mulţumim Domnului!

E-74 Fiecare epocă şi-a avut mesajul şi mesagerul ei. Dumnezeu a avut grijă de asta. Fiecare…Chiar şi în epocile bisericii, aflăm că fiecare a avut un mesager, şi fiecare şi-a trăit epoca lor; şi altul a venit înăuntru, şi acela a ieşit afară; şi altul a venit înăuntru; înainte în jos până la a şaptea epocă a bisericii; fiecare stea, fiecare înger al bisericii, fiecare mesager.

E-75 Şi aflăm, la ultima epocă a bisericii, în Apocalipsa 10, trebuie să fie un sunet de trâmbiţă, şi acolo erau şapte glasuri rostite la…Ele nu au fost permise să se scrie. Ci a fost pecetluită pe partea din spate a Cărţii, cele şapte peceţi erau pe partea din spate a Cărţii. După ce Cartea este scrisă, atunci Ea este pecetluită în spate acolo cu şapte peceţi. Acum, nimeni nu ştie ce sunt ele. Dar El a spus, „În zilele în care îngerul al şaptelea sună Mesajul lui,” acela este un înger pământesc, acum.

E-76 Pentru că acest Înger s-a coborât din Cer; şi acesta era pe pământ; înger este „un mesager,” un mesager al epocii.

E-77 Şi apoi noi observăm că El a pus a Lui…avea un curcubeu deasupra capului Lui şi Şi-a ridicat mâna şi a jurat pe Cel ce este viu în vecii vecilor, că nu va mai fi timp (când aceste şapte glasuri au rostit, şapte tunete au rostit glasurile lor). Şi El le-a spus, „Nu scrie, ci pecetluieşte-O.” Şi noi am aflat că aceasta era pe partea din spate a Cărţii.

E-78 „Dar când îngerul al şaptelea şi-a sfârşit Mesajul, profeţia lui a acelei zi, atunci taina lui Dumnezeu se va sfârşi,” toţi ştiu că Biblia spune asta. „Taina lui Dumnezeu, ce este Dumnezeu, Cine este Dumnezeu, şi totul despre calea în botez şi aşa mai departe, acestea toate vor fi stabilite în acea zi.”

E-79 Fiecare mesager şi-a avut mesajul său, şi—mesajul şi mesagerul epocii. Şi este foarte remarcabil faptul că fiecare mesager…Noi chiar am aflat în epocile bisericii (şi în seara aceasta noi vom merge înapoi în Vechiul Testament şi aflăm că este acelaşi lucru) căci Dumnezeu trimite mesagerul din epoca aceea la sfârşitul timpului; întotdeauna la sfârşit, niciodată la început. La sfârşit!

E-80 Acum, în timp ce epoca lui Luther s-a stins, atunci a intrat Wesley. Şi când sfinţirea lui Wesley s-a stins, epoca Penticostală a intrat. Vedeţi? Este întotdeauna mesagerul cel care deschide noul mesaj la sfârşitul celui vechi. Asta s-a întâmplat în fiecare epocă. Ştim că este adevărul.

E-81 Aceasta se repetă de fiecare dată prin Biblie. Găsim asta în Sfintele Scripturi, pe tot parcursul, căci tocmai la sfârşitul epocii vechi şi începutul celei noi, acea epocă se stinge şi o epocă nouă vine înăuntru, Dumnezeu îl trimite pe mesager.

E-82 Şi ca întotdeauna—întotdeauna, de fiecare dată când vine un mesager, este întotdeauna o chemare înapoi la Cuvânt, niciodată nu dă greş. Ţineţi minte, Aceasta este descoperirea completă a lui Isus Cristos, nu poate fi adăugat nimic la Aceasta sau luat din Aceasta. Este descoperirea completă a lui Isus Cristos. Şi singura cale prin care putem fi vreodată siguri: dacă în mijlocul nostru apare ceva care este contrar acestei descoperiri, atunci este greşit. Vedeţi? „Rapid înapoi la Cuvânt!” Şi întotdeauna cheamă înapoi.

E-83 Şi în fiecare caz în Scriptură, fiecare caz, Dumnezeu foloseşte un profet să cheme acea epocă înapoi, întotdeauna. Nu ex-…Nu, nu dă greş nici măcar o dată, El întotdeauna trimite un—un profet! Şi acum de ce face El asta? Este pentru că Biblia spune, „Profetul este cel la care vine Cuvântul lui Dumnezeu,” descoperitorul Cuvântului.

E-84 Acum, eu—eu—eu sper că nu sunt înţeles greşit. Vedeţi? Eu nu vreau să fiu înţeles greşit, dar eu vreau să fiu cinstit şi credincios la chemare. Noi vrem să fim aşa.

E-85 Acum, Dumnezeu întotdeauna foloseşte un—un profet, un om. Dacă folosiţi o grămadă de oameni, obţineţi idei diferite; vedeţi, fiecare om, doi oameni. El nu a avut niciodată doi profeţi majori pe pământ în acelaşi timp. El ia unul, astfel încât celălalt să-i poată lua locul pentru o altă zi, un alt mesaj. El nu are niciodată doi, El are câte unul pe rând.

E-86 Şi Dumnezeul infinit nu Îşi schimbă niciodată programul, El trebuie întotdeauna să stea cu ce a început. Acela-i motivul că noi putem avea încredere în ceea ce spune El, El nu se poate schimba. Dacă El a mântuit un om pe baza credinţei lui în Dumnezeu, următorul om va trebui să fie mântuit în acelaşi fel.

E-87 Când Dumnezeu a făcut un loc unde să poată avea părtăşie cu făptura Lui, Adam a încercat să facă o cale el însuşi, şi a făcut frunze de smochin pentru el şi soţia lui, să facă şorţuri. Dumnezeu a respins asta. Şi Dumnezeu a hotărât prin ce program sau pe ce bază El îl va întâlni pe om şi să aibă părtăşie cu el, şi aceasta a fost sângele vărsat. Şi El nu a schimbat-o niciodată.

E-88 Acum, ca de la Metodist la Baptist, noi putem să dăm mâinile unii cu alţii. Dar pe bazele dintre Metodişti şi Baptişti noi nu avem lucruri în comun, eu trag pentru Baptist şi voi trageţi pentru Metodist, sau vice versa. Dar există o bază unde toţi credincioşii se pot întâlni şi asta este sub Sângele vărsat. Acolo este unde ne întâlnim şi lăsăm la o parte toate aceste lucruri. Deci nu putem intra toţi într-o organizaţie, nu putem face asta.

E-89 Aceste mici organizaţii, eu cred că Dumnezeu a fost în asta, în toată treaba. Dar oamenii…pentru că suntem diferiţi. Fiecare om vede diferit, fiecare persoană vede diferit, nu există două minţi exact la fel. Nu există doi oameni perfect la fel, ei pretind; nu există două nasuri, nu există două amprente. Vedeţi, suntem făcuţi diferiţi, astfel noi trebui să avem grupuri diferite.

E-90 Dar Dumnezeu întotdeauna lucrează cu un individ. El nu te mântuie pentru că tu eşti Metodist; El nu te mântuie pentru că eşti Baptist; El nu te salvează pentru că tu eşti Penticostal. El te salvează pentru că El s-a ocupat personal de tine! Şi tu eşti mântuit pe acea bază, că tu ai acceptat aceasta. Prin urmare, Dumnezeu, ca să se ocupe de tine, El nu lucrează cu tine în rânduiala bisericii Lui, El lucrează cu tine ca şi un individ.

E-91 Aşa dar, când Dumnezeu a trimis profeţii Lui, mesagerii Lui ai Testamentului, El a vorbit cu un om, şi omul acela a trebuit să aducă Mesajul. Alţii au plecat de la el, peste tot, aducând acelaşi Mesaj. Dar trebuia să fie un singur cartier general. Dumnezeu întotdeauna l-a avut. Eu sunt mulţumitor că El îl are în seara aceasta; acela este Duhul Sfânt, desigur, noi ştim cu toţi. Acum, nu un grup, ci Duhul Sfânt este Cartierul General al lui Dumnezeu. Acela este Mesagerul lui Dumnezeu al orei.

E-92 Acum, pentru că, profetul este cel la care Cuvântul vine întotdeauna, dacă ei sunt un adevărat profet al Cuvântului, Dumnezeu îşi adevereşte Cuvântul Lui prin acel profet.

E-93 Acum, au fost mulţi profeţi falşi, noi i-am avut peste tot prin epoci. Ne întoarcem la Vechiul Testament, îi vedem ridicându-se şi vorbind în Numele Domnului, şi era—nu era corect. Dumnezeu nu a avut nimic de-a face cu asta. El niciodată nu adevereşte nimic în afară de Propriul Lui Cuvânt. El—El nu ar conduce treburile Lui în felul acela. Vedeţi?

E-94 Voi doar amintiţi-vă, Dumnezeu adevereşte numai Cuvântul Lui! Şi numai un profet adevărat este…Şi singurul mod în care vă puteţi da seama dacă este adevărat sau nu, este prin Cuvânt. Acela este felul de a-l judeca.

E-95 Acum dacă observaţi, ca în zilele când—când Mica, acolo s-au ridicat patru sute de profeţi Evrei, înaintea lui Ahab şi Iosafat, şi au spus, „AŞA VORBEŞTE DOMNUL, ‚Suie-te şi vei prospera.’” Fundamental ei aveau dreptate. Atunci Mica a fost chemat pe scenă, acela pe care ei toţi îl urau. Acum, se părea că dacă…Patru sute (eu—eu nu mă refer la prorocii lui Baal) profeţi Evrei s-au ridicat într-un acord, şi au spus, „Suie-te la Ramot din Galaad, Domnul te va binecuvânta şi vei prospera.” Şi acei oameni nu erau făţarnici, ei erau absolut inspiraţi! Dar a lor…

E-96 Atunci de ce ar veni acest ins mic cu numele de—de Mica, care era fiul lui Imla, şi s-a întors şi a profeţit contrar lor? Acum, asta a necesitat îndrăzneală, a necesitat convingere. Vedeţi? Dar cum a ştiut el că avea dreptate? Dacă voi aţi fi stat acolo, cum aţi fi ştiut voi asta? Singura cale pe care o puteţi face, este să luaţi ce spune omul şi să-o comparaţi cu Cuvântul. Vedeţi? Acum, Mica era exact pe Cuvânt, pentru că Ilie, acel mare profet care avea Cuvântul Domnului, tocmai l-a blestemat pe Ahab şi Izabela şi toţi. Vedeţi? Şi cum putea Dumnezeu să se întoarcă şi să binecuvânteze ceea ce era blestemat? Vedeţi, deci chiar nu avea cum să lucre.

E-97 Acum, aflăm că Dumnezeu îşi adevereşte Cuvântul. Cuvântul profetului, dacă el este un profet, atunci este…el vorbeşte conform cu Cuvântul. Biblia a spus într-un loc, a spus, „Dacă ei nu vorbesc conform cu legea şi profeţii, nu este Lumină în ei.” Apoi cheamă…Apoi acest mesager îi cheamă pe Cei chemaţi afară. El are dreptate prin Cuvântul lui Dumnezeu, dovedeşte că are dreptate.
Observaţi, observaţi, acum vom invoca câteva personaje şi ascultaţi.

E-98 Noe a fost martorul lui Dumnezeu pentru timpul sfârşitului antediluvian. Acum, observaţi cât de contrar era mesajul lui pentru întreaga lume antediluviană. Păi, omul a fost considerat un om nebun. Păi, a lui…Dar, totuşi, el avea exact Cuvântul Domnului. Acum, Dumnezeu a spus că „nu putea suporta păcatul,” astfel El…când oamenii au început să păcătuiască, atunci Dumnezeu s-a coborât şi Noe a propovăduit mesajul din timpul sfârşitului. Când a fost asta? Chiar înainte de timpul sfârşitului, s-a ridicat acest mesager. Dumnezeu l-a trimis pe acest profet cu mesajul pentru timpul sfârşitului. S-a râs de el, a fost ridiculizat, batjocorit, şi el a salvat doar mântuirea familiei lui. Aşa este. Nimeni nu l-a crezut. Dar el avea mesajul din timpul sfârşitului. Acum, toţi care nu au crezut au fost condamnaţi, iar cei care au crezut mesajul au fost salvaţi. Dumnezeu le-a dat Viaţă şi ei au fost salvaţi, şi acei care nu L-au crezut au fost pierduţi.

E-99 Acum, eu compar ceva. Observaţi-l pe Dumnezeu, cum El a făcut lucrul acesta de trei ori.

E-100 Şi trei este numărul perfect al lui Dumnezeu. Dumnezeu este desăvârşit în trei, ca, „Tată, Fiu, şi Duh Sfânt,” şi „justificare, sfinţire, botezul Duhului Sfânt.” El este desăvârşit, căci trei este „desăvârşirea” Lui. Cinci este numărul de „har.” Şapte este…Numărul de „închinare,” doisprezece. Patruzeci este numărul de—de „prigonire.” Şi cincizeci este „jubileu,” închinare. „Cincizecime” înseamnă cincizeci. Şi, patruzeci de zile Moise a fost ispitit, patruzeci de zile Cristos a fost ispitit, vedeţi. Şi toate aceste tipuri. Acum, Dumnezeu este perfect în trei.

E-101 Sunt trei distrugeri. Una dintre ele, când Noe a intrat în corabie; a doua oară, când Lot a ieşit afară din—din Sodoma. Observaţi, Isus s-a referit la ele, „Precum a fost în zilele lui Noe şi în zilele lui Lot, tot aşa va fi la venirea Fiului omului.” Priviţi! Unul a intrat în, celălalt a ieşit afară, şi următorul merge sus. Aha. Vedeţi? Aha. Merge înăuntru, iese afară, merge sus! Acum, aceasta este ordinea Domnului. Vedeţi, Isus s-a referit la acei doi profeţi. „Cum a fost în zilele lui Noe,” vedeţi, „şi cum a fost în zilele lui Lot,” Abraham fiind profetul, „cum a fost, aşa va fi la venirea Fiului omului.” Vedeţi, referindu-se înapoi la ei.

E-102 Acum, Moise, un alt profet, la sfârşitul epocii Egiptene. Aflăm că atunci când Dumnezeu urma să elibereze poporul Lui, şi Egiptenii i-au persecutat atât de rău, şi a făcut supraveghetori peste ei, stăpâni peste ei, adică. Şi astfel atunci chiar înainte de distrugerea lor, Dumnezeu, ca întotdeauna, a trimis un profet cu Cuvântul Domnului. Ţineţi minte, profetul identifica exact ceea ce Dumnezeu (cu sute de ani înainte de aceea, cu patru sute şi ceva de ani înainte de aceea) a promis lui Abraham, că sămânţa lui va locui într-o ţară străină, dar El îi va scoate cu o mână puternică. Ştiţi, la rugul aprins când Moise l-a întâlnit pe Dumnezeu, şi i-a spus, „Am auzit gemetele poporului Meu, am văzut suferinţele lor, şi Îmi aduc aminte de legământul Meu.” Amintindu-şi de Cuvântul Său!

E-103 Ţineţi minte, El încă îşi aminteşte de Cuvântul Lui! Vedeţi? El nu dă greş, El trebuie să facă acelaşi lucru de fiecare dată. Motivul pentru care spun aceste lucruri, este ca să le ţineţi în mintea voastră şi să vă gândiţi. Chiar voi oamenii care aţi fost bolnavi; observaţi că am zis, „aţi fost” bolnavi.

E-104 Acum, observaţi acum, voi oameni toţi trebuie să vă amintiţi aceasta, căci Dumnezeu nu se poate schimba! El este Dumnezeul neschimbător. Timpurile se schimbă, oamenii se schimbă. Dumnezeu este infinit, El nu se poate schimba! A Lui…El trebuie să rămână acelaşi, ieri, azi şi în veci, El trebuie să rămână întotdeauna. Şi dacă noi credem că Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, ne putem pune încrederea în orice a spus El. Vedeţi?

E-105 Acum, voi vedeţi acolo cum vine mesajul Lui, cum Îşi trimite El mesajul. El nu poate schimba asta, El întotdeauna a făcut-o. El trebuie să rămână întotdeauna acelaşi. Acela-i modul în care El o va face întotdeauna. Acum, amintiţi-vă, când face El asta? Chiar înainte de distrugere, chiar la sfârşitul epocii. Atunci este când El trimite mesajul Lui să Îşi cheme poporul afară, (ei întotdeauna îi încurcă), şi iată-i că vin.

E-106 Acum, în zilele lui Moise, credincioşii au fost salvaţi, necredincioşii au pierit.

E-107 Cel care a crezut mesajul lui Moise din partea lui Dumnezeu, acum, ei nu ar fi făcut-o dacă Moise nu ar fi fost adeverit de Dumnezeu şi să dovedească că Cuvântul lui Dumnezeu era cu el. Aceea l-a făcut un profet. El a ieşit acolo afară şi a spus, „Mâine, pe la ora aceasta, voi veţi vedea aşa-şi-aşa să aibă loc.” Mâine, a avut loc. Asta a fost tot. Orice profet adevărat al lui Dumnezeu care vorbeşte în Numele Domnului o va face. „Şi se va împlini că cutare-şi-cutare lucru va avea loc. Eu mă duc la Faraon, dar el se va împietri, va avea o inimă împietrită. El va zice că ne va lăsa să plecăm dar el nu o va face.” Şi, s-a împlinit. Vedeţi? De ce? Atunci poporul a ştiut că acest om era trimis de Dumnezeu. Şi atunci au început să vadă că Dumnezeu l-a binecuvântat, şi ei l-au onorat şi, când au făcut asta, au avut loc lucruri mari.

E-108 Şi oamenii care au râs şi l-au batjocorit şi nu au vrut să accepte mesajul lui, au pierit cu restul necredincioşilor.

E-109 Dar credincioşii au ieşit şi au intrat în ţara făgăduită, ei au mers sub mesajul uns al mesagerului. A fost un mesaj de eliberare, că Dumnezeu a făgăduit că Îşi va aduce poporul la o ţară unde curge lapte şi miere. Şi s-a întâmplat, pentru că Dumnezeu deja a spus aşa, şi Moise a venit şi a fost adeverit ca mesagerul din ziua aceea.
Acum, acest lucru ne arată foarte clar.

E-110 În regulă, apoi aflăm că Moise a fost identificat corect.

E-111 Şi atunci la schimbarea epocii, a venit timpul pentru… între lege şi har. Trebuia să vină un timp când acest Mesia despre care s-a vorbit trebuia să vină. Noi aflăm că timpul când oamenii au sucit legea, au făcut-o toată sub un grup mare de ceva, şi aveau tot felul de—de tradiţii omeneşti, pe care ei le-au injectat în aceasta. La schimbarea timpului a venit Isus, un alt Profet, Dumnezeu-Profet.
Acum, voi spuneţi, „El nu a fost un profet.”

E-112 Biblia a spus că El era. „Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica un Profet ca mine.” El era Dumnezeul-Profet, la schimbarea timpului dintre lege şi har, despre care El a vorbit în toţi aceşti ani. După ce El i-a dat legea lui Moise, atunci la schimbarea timpului, când El a spus că se va împlini, atunci El s- a întors la har. Şi El a trimis un Profet să profeţească despre acel timp. Acum—acum, credincioşii, El i-a adunat; cei necredincioşi au pierit în ziua Lui. Toţi care au crezut în El au fost salvaţi; toţi care nu au crezut mesajul Lui au pierit.

E-113 Asta-i exact ce a avut loc în zilele lui Noe; asta-i ce a avut loc în zilele lui Lot; asta-i ce a avut loc în celelalte zile, zilele lui Moise; asta-i ce a avut loc în zilele lui Isus Cristos. Pentru că au dispreţuit mesajul şi au pierit, şi acei care au crezut mesajul au pierit…sau au fost salvaţi.

E-114 Acum, acum, atunci intră dispensaţia bisericii. Noi am trăit în urmă în timpul lui Noe, antediluvian; am intrat în dispensaţia legii; apoi în dispensaţia harului, biserica. Şi acum dispensaţia bisericii se sfârşeşte. Noi toţi ştim asta.

E-115 Acum, dacă Dumnezeu a făcut aşa-şi-aşa în acea dispensaţie, în celelalte două dispensaţii, El trebuie să rămână acelaşi şi să facă la fel în această dispensaţie, pentru că El a spus că El o va face. Eu o voi dovedi în câteva minute, prin Cuvânt, că El a spus că El o va face. Acum, El nu-şi poate schimba programul, El este Dumnezeu. Observaţi ce a făcut El în acele dispensaţii.

E-116 Acum ajungem la timpul final al dispensaţiei bisericii. Asta am citit în seara asta: Va fi Lumină în timpul serii.

E-117 Noi am avut mult timp mohorât, dar va veni Lumină. Acelaşi Fiu care a venit şi a schimbat dispensaţia atunci, vine din nou! Aceea urmează să fie de la pământ la Slavă. Noi mergem în aceea. O dată am intrat în, data cealaltă am ieşit afară, şi de data aceasta ne ducem sus! Vedeţi? În regulă: înăuntru, afară, sus. Ajungem la timpul sfârşitului. Şi nu doar că ne apropiem, deja am ajuns. Suntem la timpul sfârşitului!

E-118 Ce găseşte Dumnezeu în acest timp al sfârşitului? Dumnezeu, găseşte în acest timp al sfârşitului exact ce a găsit în alte timpuri de sfârşit, necredinţă! El întotdeauna a fost că, El, când El vine, El—El găseşte necredinţa. El găseşte că programul pe care El l- a aşezat jos pentru oameni…

E-119 În urmă acolo în timpul lui Noe, dacă ei ar fi trăit după rânduielile Lui, ar fi oferit jertfele…Ei s-au îndepărtat de la aceasta. Când El a venit, El a găsit acest lucru, acel lucru funcţionând greşit.

E-120 Acelaşi lucru a făcut când El a venit pe pământ, a găsit poporul şi pe Farisei, şi aşa mai departe, după lege. Ce făceau ei? Chiar fără nicio sinceritate în asta, deloc, merg doar înainte şi tămânjită prin orice cale veche, şi „Atât timp cât aderă la o biserică, asta-i tot ce aveau nevoie.” Şi asta este ce a găsit El.

E-121 Şi asta este ce a găsit El din nou! El găseşte acelaşi lucru, oamenii nu se schimbă. Astfel dacă El a trimis programul Lui şi oamenii nu l-au crezut acolo şi au pierit, au crezut-o şi au trăit, (acum, pe acele două), trebuie să fie la fel şi de data aceasta. Trebuie să fie la fel. Nu…

E-122 A fost întotdeauna o luptă pentru mesager să separe vechiul de cel nou. Întotdeauna a fost acea luptă, pentru—pentru mesagerul care vine înăuntru să separe vechiul de nou, deşi întotdeauna mesajul trebuie să fie Scriptural, acum, căci fiecare a prezis despre celălalt care urma să vină.

E-123 Acum, să luăm, spre exemplu, pe Isus. Cât de greu a fost, ca El să vină înăuntru şi să schimbe mesajul din lege în har. Totuşi Biblia a spus că va veni în acest mod, „Va veni un—un Mesia, şi jertfa zilnică va fi desfiinţată.” Şi noi ştim că aceasta a fost profeţit prin profeţi. Ce lucru mare a fost pentru El să facă asta. Dar noi aflăm că El a făcut-o. Şi acela…El a făcut-o pentru că Scriptura a spus, şi credincioşii din ziua aceea (aşa numiţii credincioşi) nu erau absolut deloc de acord cu El.

E-124 Priviţi la acei Farisei, Saduchei, ei aveau propriile lor tradiţii şi nimeni nu o să-i scuture de la aceasta. Asta-i ce au crezut ei, mama lor a crezut asta, tăticul lor a crezut asta, şi bunicul lor, bunica credea asta, şi „Moise a spus aşa!” Dar acelaşi Moise care a dat legea a fost acelaşi Moise care a spus că acest Om va veni, şi nu au reuşit să recunoască lucrul acesta pentru că ei aveau Cuvântul adevărat al lui Dumnezeu în tradiţii şi lăsaseră deoparte principiul de bază al Acestuia. Şi trebuia să fie aşa.

E-125 Observaţi, fiecare a prezis că celălalt va veni. Fiecare dintre mesageri, după mesaj, prezicea că va veni. Acum, dar oamenii întotdeauna iau mesajul din ziua care l-au avut, ei îl stabilesc.

E-126 Să analizăm lucrul acesta, puţin mai îndeaproape, hai să privim la Luther. Când Luther a propovăduit justificarea prin credinţă, el era mesagerul, îngerul acelei epoci a bisericii, în regulă, al Epocii Biserici Sardis. Acum, observaţi, când el a propovăduit, i-a pus pe Luterani în ordine. Acum, deci, aici a mers Luther răspândindu-se înainte. Şi când a venit Wesley, Epoca Bisericii Filadelfia, cu mesajul de sfinţire, păi, i-a fost greu lui Luther să vadă asta. Acei Luterani nu credeau aceasta.

E-127 Şi atunci când Wesley i-a stabilit pe toţi la Sfinţenia Pelerinului şi Metodiştii Liberi, şi aşa mai departe, pe baza sfinţirii, şi a apărut mesajul Penticostal, păi, a fost greu pentru un Metodist să creadă asta. Uh-huh, sigur, a fost. Vedeţi, este o…

E-128 Totuşi unul vorbeşte despre celălalt, din punct de vedere Scriptural. Enoh a vestit despre distrugerile viitoare, prin răpirea lui, Dumnezeu luându-l acasă; el a fost un martor. Abraham le-a vorbit despre Moise. Şi Moise a vorbit despre Mesia. Vedeţi, au continuat să spună, unul despre celălalt. Mesia a vorbit despre acest timp, spunând ce va fi acesta!
Voi spuneţi, „Ah, Frate Branham!”

E-129 Oh, da, El a făcut-o! Haideţi doar…Am multe Scripturi scrise aici, şi mă voi referi doar la două sau trei dintre ele. Să luăm Matei 24. Acum să luăm Matei, capitolul 24, şi să citim ce a spus El că se va întâmpla, cum „Naţiuni se vor ridica împotriva naţiunii.” Dar, ţineţi minte, apoi El coboară acolo jos şi El spune,
„Cum a fost în zilele lui Noe, şi cum a fost în zilele lui Lot, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.” El a prezis asta, El a prezis că aceste lucruri se vor întâmpla!

E-130 El a spus, „Acum, când toate acestea se întâmplau, timpul nu este încă,” şi aşa mai departe. Dar a zis, „Învăţaţi o pildă de la smochin, când el este tânăr şi dă ramuri, şi toţi ceilalţi pomi, atunci voi ştiţi că vara este aproape. Tot astfel, când voi vedeţi că acest lucru vine la împlinire, să ştiţi că timpul este aproape, chiar la uşă.” Acum, când voi vedeţi ce? Smochinul înmugurind, şi toţi ceilalţi pomi că au început să înmugurească, acesta era un semn. Şi Israel a fost întotdeauna smochinul.

E-131 Ioel chiar a profeţit despre aceasta, „Ce a lăsat viermele, omida a mâncat şi a devorat întregul lucru. Dar Dumnezeu a promis, ‚Eu voi restaura, zice Domnul.’” Şi El o va face. Dar înainte ca El să o poată reaşeza pe aceasta înapoi în starea ei spirituală, Biserica Neamurilor trebuie să fie luată afară. El nu va avea două dintre ele în acelaşi timp. Acum, voi nu puteţi face ca Scripturile să se răsucească în felul acesta. Vedeţi? El niciodată nu a avut doi martori în acelaşi timp, martori majori, şi El niciodată nu a—El niciodată…El nu are două Biserici în acelaşi timp.

E-132 Observaţi, asta…Biserica Neamurilor trebuie să fie luată la o parte întâi, pentru Iudei, atunci are loc sfârşitul celor Şaptezeci de săptămâni ale lui Daniel. Cei trei ani şi jumătate în care a profeţit Mesia, şi apoi El a fost stârpit, Prinţul, în mijlocul celei de-a şaptezecea săptămână. Şi, apoi, mai sunt încă trei săptămâni şi jumătate. Şi noi aflăm doi profeţi din Apocalipsa (Vedeţi, El niciodată nu-şi mai schimbă haina Lui.), din Apocalipsa 11, coboară jos şi profeţesc Iudeilor. Acum, Biserica va fi dusă la timpul acela.

E-133 Şi noi vedem că Israel, pentru prima dată după câteva sute de ani, aproape peste două mii de ani, a devenit acum o naţiune; cu armata proprie, moneda proprie. Israelul este în patrie; propria naţiune, propriul ei steag, aparţinând Naţiunilor Unite. Ea este o naţiune! Păi, acesta este unul dintre cele mai mari semne la care ne-am putea gândi, chiar acum, Israel în patria sa. Şi Isus a spus, „Această generaţie care vede pe Israel că se întoarce în patria sa nu va trece până când nu se vor împlini toate aceste lucruri.” Vedeţi, El a vorbit despre această zi.

E-134 Lăsaţi-mă doar să dau alta. În Doi Timotei 3, El a vorbit despre biserica din timpul sfârşitului, a spus, „Vor fi obraznici, îngâmfaţi, iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu.” Consideraţi lumea bisericii, pretutindeni, „iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu,” rămân acasă şi se uită la un program de televiziune în loc să participe la adunarea de rugăciune de Miercuri seara.
Spuneţi, „Aceştia sunt Baptiştii.”

E-135 Aceştia sunt Penticostalii! Sigur! Da, domnule. Oh!
„Obraznici, îngâmfaţi, iubitori de plăceri”; puneţi Cuvântul chiar sub nasul lor, ei nu se vor uita la Acesta. Aha. „Iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu”; spuneţi femeilor că nu ar trebui să-şi scurteze părul, ele îl scurtează oricum. Aha. „Iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, şi dispreţuitori de cei care sunt corecţi. Având…”
Voi ziceţi, „Aceia sunt ateiştii.” Nu! Nu!

E-136 „Având o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i Puterea,” Puterea care vă poate elibera din această bântuire, sistemul lumii actuale. „…Puterea lui; îndepărtaţi-vă de astfel de oamneni.” Nu contează ce zic ceilalţi oameni, eşti tu ca un individ înaintea lui Dumnezeu, tu eşti cel ce trebuie să răspunzi. Nu contează ce face această femeie sau ce face acea femeie, sau, ce face acest bărbat sau ce face acel bărbat, sau, ce spune acest predicator sau ce spune acel predicator; eşti tu şi Dumnezeu.
„Având o formă,” după tradiţie, „dar tăgăduindu-i Puterea; îndepărtează-te de astfel de oameni.” Trăim noi în acea zi? Sigur că da!

E-137 Priviţi din nou în ultima epocă a bisericii. Duhul Sfânt, Isus Însuşi, „Eu Isus am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri.” Şi Apocalipsa, capitolul 3, care vorbeşte despre această epocă a bisericii, Isus dă mărturie despre ce va avea loc în zilele din urmă, a spus, „Biserica se va îmbogăţi, Laodicea, căldicică,” poate doar să sară destul când cântă muzica, ca să strige. Vedeţi? Aşa este. Dar pentru o mărturie şi o viaţă care să se cureţe, este departe de asta.

E-138 Eu nu…Eu nu v-aş răni pentru nimic, dar am avut o vedenie nu de mult că eram în Paradisul lui Dumnezeu. Eu nu pot decât să vă spun Adevărul. Dumnezeule, ajută-ne pe noi slujitorii să fim cinstiţi în aceste lucruri şi să spunem Adevărul!

E-139 Vedeţi? „…?…rece…” Biblia a spus că ei vor fi în felul acela, deci ei vor fi aşa. Dacă a atins-o perfect cu Luther, a atins-
o perfect cu…în Epoca Filadelfiei cu Wesley, aceasta trebuie să-o vorbească şi să fie perfectă…A vorbit-o, şi va fi exact aşa în Laodicea.

E-140 „‚Bogată, nu are nevoie de nimic!’” Noi putem pune miliarde de dolari în clădiri, putem pune toate acelea ce fiecare—ce fiecare… distracţie lumească, putem zidi cele mai frumoase biserici. Asta este în regulă, nimic, asta este perfect în regulă.

E-141 Dar eu încerc să spun, că atunci când Mesajul începe să se avânte peste ei, ei nu te vor. „Tu eşti un nebun! Eşti un fanatic! Ar fi trebuit să trăieşti cu cincizeci de ani în urmă.” Vedeţi? Oh, v-aţi putea gândi că, „Eu nu aş vrea să am un astfel de păstor.” Este păstorul vostru, oricum! Izabela nu ar fi admis niciodată că acel Ilie era păstorul ei, dar sigur că era. El cu certitudine era. El a fost trimis, un exemplu, un mesager la naţiunea Israel. Şi astăzi preţiosul Duh Sfânt şi Cuvântul lui Dumnezeu este un Mesager pentru biserică, să-i îndrepte şi să-i aducă înapoi la Cuvânt. Noi vorbim despre Acesta, dar nu vedeţi pe nimeni să se mişte. Uh- huh, vedeţi, noi încurcăm atât de mult acele lucruri.

E-142 Am auzit pe cineva, ca într-o mărturie, spunând, „‚Înălţaţi- L,’ cum Îl înălţaţi?” Şi, oh, au doar mici istmuri! Cineva a spus,
„‚Vegheaţi şi rugaţi-vă,’ asta înseamnă să păstraţi un ochi deschis când vă rugaţi, priviţi cu celălalt. ‚Vegheaţi şi rugaţi-vă.’” (Păi bine, vegheaţi înseamnă „vegheaţi după venirea Domnului,” şi rugaţi-vă tot timpul.) Vedeţi, doar întoarce lucrul în jur.

E-143 Prin urmare, în asta, ce facem? Noi facem o mică tradiţie a noastră (şi apoi dacă…) fie că este construită de Dumnezeu sau nu. Şi mergem afară, primul lucru care-l ştiţi, avem un grup mic care ne urmează, şi îi tragem la o parte de corpul central al bisericii. Aşa este. În loc să intrăm şi să ne rugăm şi să rezolvăm lucrul, şi să lăsăm trupul să meargă înainte, noi facem acele lucruri fie că este construit sau nu. Dacă tu ai Adevărul, atunci stai cu Adevărul. Asta-i exact corect. Dar lăsaţi ca acesta să fie Adevărul Biblic mai întâi! Observaţi, prin…această epocă Laodiceană.

E-144 Şi profeţii, ăăă, Duhul Sfânt vorbind prin Pavel, care era Mesia. Nu era Pavel, era Cristos! „Dumnezeu, în multe rânduri şi în multe chipuri a vorbit părinţilor noştri prin profeţi, în această ultimă zi, prin Isus Cristos,” Evrei 1, observaţi, Duhul Sfânt, Cristos, Evanghelia centrată pe Cristos, Cuvântul centrat pe Cristos. Şi dacă Acesta este centrat pe Cristos, şi a fost adever-…Dumnezeu Îl va adeveri că este Adevărul.

E-145 Iată de ce voi Penticostalii primiţi Duhul Sfânt în credinţa Metod-…în înfruntarea sfinţirii Metodiste, pentru că voi eraţi exact pe Cuvânt.

E-146 Iată de ce voi Metodiştii v-aţi sfinţit când Luteranii nu credeau în lucrul acesta, voi eraţi pe Cuvânt.

E-147 Iată cum voi Luteranii aţi fost mântuiţi, justificaţi, pentru că mesagerul vostru a propovăduit justificarea, şi a protestat împotriva bisericii Catolice care era o fraudă a tuturor. Ei doar credeau în biserică; voi v-aţi întors la Biblie, şi aţi luat acel adevăr Biblic şi v-aţi ţinut de el.

E-148 Şi apoi a venit Wesley cu un alt adevăr, şi v-aţi ţinut de acesta; apoi au venit Penticostalii cu un alt adevăr, şi v-aţi ţinut de acesta; atunci dacă vă puteţi ţine de acela şi vedeţi că este corect, de ce să nu luaţi întregul lucru care s-a dovedit corect? Credeţi-l în totalitate!

E-149 Acum, când noi vedem aceşti mesageri, noi ştim atunci. Îl vedem pe Cristos, marele Dumnezeu-Profet prezicând că aceste lucruri că se vor întâmpla în zilele din urmă. Ce face aceasta? Introduce timpul recoltei. Introduce timpul în care recolta urmează să fie recoltată, ce va fi în zilele din urmă. Voi o vedeţi?

E-150 Acum, aceste lucruri vor fi în zilele din urmă. Noi ştim ce fel de recoltă aşteptăm. Căutăm o biserică care a avut cândva Lumină, s-a îndepărtat de Ea, s-a dus la farmecul lumii, toată lustruită (e asta corect?), îndepărtându-se, luând înăuntru orice fel de membru, şi orice, şi numesc asta penticostali, botează orice.

E-151 Apa nu salvează un om. Este nevoie de Sângele lui Isus Cristos. Nu există Viaţă în apă. Viaţa vine în celula de Sânge; este nevoie de sfinţire să cureţe acea viaţă, să ucidă dorinţa păcatului; apoi Duhul Sfânt vine în acele vase curate şi le pune deoparte în lucrare, slujbă. Altarul a sfinţit vasul, dar…umplerea acestuia este ceea ce l-a pus în slujbă. A fost pus deoparte pentru slujbă, acum trebuie să fie pus în slujbă. Şi Duhul Sfânt pune biserica în slujbă. Îmi plăcea cântarea aceea mică:
Ei erau adunaţi în camera de sus, Toţi rugându-se în Numele Lui, Au fost botezaţi cu Duhul Sfânt, Şi puterea pentru slujbă a venit;
Da. Şi restul din aceasta zice:
Ce a făcut El pentru ei în ziua aceea
El poate să facă pentru voi la fel. (Sigur.)

E-152 Recolta; profeţii; ne-am oprit acolo la Cristos. Acum ne întoarcem puţin înapoi.

E-153 Isaia, profetul, cum a mărturisit el, a profeţit despre timpul sfârşitului. El a zis, „Întregul trup va deveni plin de răni putrede, fiecare masă va fi plină de vărsături!” Păi, bărbaţi şi femei astăzi, ei iau împărtăşirea, trăind cu două sau trei neveste, sau doi sau trei bărbaţi, (exact) tot felul de…fumează ţigări, şi toate acele lucruri; vin în biserică şi iau împărtăşirea!

E-154 Acum, eu aş putea merge doar puţin mai jos decât atât, dar eu doar voi aştepta o vreme, poate că nu e chiar momentul potrivit. M-am simţit doar puţin controlat la ceea ce urma să spun. Dar eu…Voi puteţi citi printre rânduri. Ştiţi ce spune Biblia, care sunt lucrurile obişnuite şi neobişnuite.

E-155 Toate aceste lucruri le vedem întâmplându-se atunci, şi naţiunea…ştiinţa spune că este…cu patru sau cinci ani în urmă, „Mai sunt trei minute până la miezul nopţii.” Israel este în patria lui. Biserica este în Laodicea. Oh, Doamne! După ce căutăm? Care-i situaţia?

E-156 Noi aşteptăm Lumina de seară. Oh, mă întreb, dacă Aceasta ar veni, dacă noi am recunoaşte-O? Sau ar trece peste capetele noastre, aşa cum a făcut-o în alte vremuri? Ei niciodată nu ştiu aceasta până când este dusă prea departe.

E-157 Ţineţi minte, acei oameni religioşi au fost cei care i-au ucis pe profeţii care au fost trimişi la ei. Isus a zis aşa. A zis, „Voi făţarnicilor!” A zis, „Voi împodobiţi mormintele profeţilor, şi părinţii voştri i-au pus acolo şi apoi le zidesc mormintele.”

E-158 Priviţi la biserica Romano-Catolică, a împodobit mormântul Sfântului Patrick, a împodobit mormântul Ioanei d’Arc. Au ucis-o pe acea femeie, şi au ars-o ca pe o vrăjitoare, pentru că era spirituală, pentru că ea vedea vedenii. Au ars-o pe rug, ca pe o vrăjitoare. Două sute de ani mai târziu au dezgropat trupurile preoţilor şi le-au aruncat în râu, să facă penitenţă, recunoscând că ea era o slujitoare a lui Cristos. Dar, în acea zi, ei nu au ştiut cine era ea, în timp ce biserica trecea pe acolo.

E-159 Şi va trece chiar peste capetele oamenilor şi ei nu O vor recunoaşte niciodată.

E-160 Isus, ei nu au ştiut că El era Fiul lui Dumnezeu până când a fost mort şi îngropat şi înviat din nou. Nu i-a acuzat Petru în Ziua Cincizecimii? „Voi oameni cu mâini rele aţi luat pe Prinţul Vieţii, şi L-aţi ucis, L-aţi omorât!”

E-161 Oh, semnalul roşu sclipitor al venirii Lui este coborât! Amin! Noi suntem la sfârşit. Amin. Acel semnal roşu sclipitor este peste tot, pretutindeni, „Ichabod,” este scris. Timpul s-a sfârşit. Timpul s-a terminat!

E-162 Ştiinţa a ajuns la capăt. Aşa este. Au inventat ceva acum cu care pot să explodeze întreaga lume, fiecare se teme de celălalt. Ei sunt la timpul sfârşitului.

E-163 Civilizaţia, a ajuns la un punct în care oamenii…apogeul oscilează invers. Oamenii nu se comportă ca oameni civilizaţi. V- aţi putea imagina un om care vrea să fie un beatnik, cu mustăţile atârnând în jos aşa, cu nădragii lui atârnând de pe şoldurile lui, mergând împedicat prin curtea şcolii aşa? Inteligenţa lumii care urmează să vină după aceasta, dacă mai este ceva din aceasta, să ducă fete micuţe de paisprezece ani, ele afară pe stradă.

E-164 Astăzi, în motelul meu, era întinsă o mamă acolo cu haine nici cât un dop pentru o puşcă muschetă, şi soţul ei întins acolo afară în acelaşi fel, şi acel vânt rece. Ei cred că corpul lor este atât de frumos încât trebuie să îl expună. Nu vă daţi seama că acela este diavolul? Aşa este. Se dezbracă de haine, numai nebunii fac asta. Legiune a făcut-o pentru că era nebun. Observaţi! Şi noi avem asta, dar asta se numeşte „moda,” asta se numeşte „modern.” Noi o numim „Diavolul!” Eu am Biblia ca să o dovedesc că este diavolul. Este posesiune diavolească, posesiune demonică (nu opresiune). Posesiune, el te are! Aşa este. Să le spun despre asta? Vor exploda. Nu vor să aibă nimic de-a face cu Aceasta! Nu, domnule. Ei au propriile lor idei, pentru că la morga unde ei merg, nu o mustră niciodată. Atragerea sexuală este practicată în şcoli şi în biserici, şi păstorii se tem să mustre asta, ceva foarte rar.

E-165 Zilele trecute am auzit un lucrător, a zis, „Când au inventat acest lucru albastru pentru ochi, şi—şi buze roşii, ei au făcut o lume mai frumoasă.” Un slujitor al Evangheliei, în amvon, care ar face o astfel de remarcă, el are nevoie de o călătorie la Calvar. Corect. Exact aşa este, pe când Biblia condamnă asta!

E-166 Şi un grup Penticostal i-a spus unei surori care a venit la acel loc, plângând, pentru că ea îşi avea părul ei făcut pe spatele capului ei, cu păr lung, au zis, „Roata ta de rezervă s-ar putea dezumfla.” Au zis, „Trebuie să tai acel păr, pentru că Biblia a zis că ea avea…în Isaia, capitolul 5, aveau roţi rotunde ca o lună.” Acum, cum poate să spună Biblia că „o femeie face un lucru neobişnuit,” că nu este potrivită pentru a trăi cu ea când îşi taie părul, ea dovedeşte că îşi necinsteşte capul, şi apoi părul lung…?… Cum puteţi voi face Biblia să spună aşa ceva? Păi, ce se întâmplă cu femeile noastre Penticostale? V-aţi uitat prea mult la televizor! Aţi văzut prea multă lume, şi nu vă interesează destul de mult Cuvântul lui Dumnezeu. Acum, Biblia a zis asta. Asta-i ce a zis Biblia. Acela nu sunt eu, acum, aceea este Biblia!

E-167 Oh, atracţie sexuală! O doamnă mi-a spus nu demult, vorbeam despre cele care poartă aceşti pantaloni scurţi, a zis,
„Eu—eu port pantaloni.”

E-168 Am spus, „Asta-i mai rău.” Voi…Biblia a spus aşa. El nu se poate schimba.

E-169 Voi ziceţi, „Acela-i Baptistul.” Aceia sunt Penticostalii. Eu vorbesc cu voi. Aşa este. Asta-i adevărat.

E-170 Dar care-i treaba? Care-i situaţia? Cineva a lăsat jos barierele pe undeva. Un vechi predicator prieten de-al meu obişnuia să spună:
Noi am lăsat jos barele, noi am lăsat jos barele, Noi am compromis cu păcatul.
Noi am lăsat jos barele, oile au ieşit afară Dar cum au intrat caprele înăuntru?

E-171 Care-i situaţia? Când voi lăsaţi jos barele, barele Cuvântului lui Dumnezeu! Amintiţi-vă, era programul lui Dumnezeu să fortifice Biserica Lui prin Cuvântul Lui, la început.

E-172 Şi când Eva a raţionat şi a zis, „Ei bine, acum, nu este rezonabil, aş putea trăi la fel de bine ca ei…?” Ah! Aceea a făcut-o.

E-173 Şi aceea întotdeauna a făcut-o. Acela-i motivul că i s-a interzis să fie o predicatoare. Vedeţi, aceasta doar a lăsat în jos barele. De acolo (biserica) au ieşit rădăcinile ei, de la Rusalii, şi astea sunt rădăcinile. Nu este o Scriptură pentru asta. Vedeţi? Acum, ce faceţi atunci? Voi obţineţi aceeaşi conglomerare care aţi avut-o înapoi acolo în Eden. Observaţi, acum, apoi când ajungem la Cuvânt, voi spuneţi despre Acesta…

E-174 Nimeni nu I se poate opune! Provoc pe oricine să o spună. Am predicat despre Sămânţa Şarpelui, aşa de mulţi au explodat privitor la aceasta. Am rugat ca un om să vină să mă înfrunte referitor la asta. Eu nu-i găsesc.

E-175 La Chicago nu de mult, voi aveţi benzile, au crezut că m-au prins în cursă cu ceva. Ei au avut întreaga Asociaţie Metropolitană a Slujitorilor din Chicago, Fratele (Cum îl cheamă?) Tommy Hicks, Fratele Carlson era acolo. Şi cu două seri înainte de aceea, Domnul m-a trezit noaptea, a spus, „Du-te şi stai lângă acea fereastră.” M-am dus, şi era furtună. El a zis, „Acum, ei ţi-au întins o capcană.” A zis, „La acest dejun, să nu te temi. Mergi înainte, Eu voi fi cu tine.” Acum, asta este în Numele Domnului. Îi puteţi întreba şi să aflaţi. Este pe benzi, prezis mai dinainte: A zis, „Acum, să nu te teme să mergi, ci du-te stai,” a zis „Eu voi fi cu tine.”

E-176 Şi a doua zi l-am întâlnit pe Fratele Carlson, şeful filialei de acolo, şi Tommy Hicks. Şi El mi-a spus că mă voi întâlni cu ei şi ne vom duce la un loc numit „Town and Country” pentru dejun. Eu am şezut jos acolo întocmai exact. Am zis, „Frate Hicks, tu eşti un doctor în divinitate şi noi urmează să ne întâlnim cu un grup mare de slujitori aici, asociaţia lor din Chicago, de ce nu te duci tu să vorbeşti în locul meu? Eu am făcut multe lucruri pentru tine.” Eu doar îl testam.
A zis, „Oh, nu aş putea face asta, Frate Branham.”

E-177 Am zis, „Ei bine, de ce nu te duci tu?” Am zis, „Aş face orice pentru tine, acum tu de ce nu faci doar asta pentru mine?”

E-178 El a zis, „Oh, eu nu aş putea să o fac, Frate Branham. Ei nu ar sta liniştiţi pentru asta.”
Fratele Carlson a zis, „Nu, ei nu ar vrea.”

E-179 Am zis, „Tu şti de ce.” Am zis, „Daţi-mi voie să vă spun ceva, este pentru că voi, voi amândoi, ştiţi că ei mi-au pregătit o întrebare capcană.” Şi am zis, „Voi o aveţi.” Acum, asta este pe bandă. Dacă vreţi banda, se poate avea. Şi voi îi cunoaşteţi pe toţi aceşti oameni. Şi am zis, „Alaltăieri seara, am văzut o vedenie că noi vom sta aici în această dimineaţă şi Tommy va refuza asta.” Am zis, „Acum fiţi atenţi, voi sunteţi…voi aţi închiriat camera aceea de hotel.”
„Da.”
„Aţi plătit deja chiria pe ea.”
„Da,” Fratele Carlson.

E-180 „Dar nu veţi reuşi să o păstraţi. Aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL!”
„De ce?”

E-181 „Veţi merge întru-un alt loc. Aceea este o—aceea este o cameră verde; noi mergem într-o cameră maro. Eu voi fi în colţ; Doctor Mead va şedea la dreapta mea; şi acel slujitor bătrân de culoare şi soţia lui vor sta aici la stânga,” exact aşa cum urma să fie. Şi am spus, „Fiţi atenţi acum, veniţi. Voi l-aţi văzut pe Dumnezeu vindecând bolnavii, priviţi-L în luptă o dată!” Am zis, „El este mare, minunat.” Am zis, „Doar fiţi atenţi la întrebări şi vedeţi cât de tăcut este.”
Şi când am ajuns acolo în dimineaţa aceea…

E-182 Dacă vreţi banda…Jim, tu o ai, nu ai adus-o? Chiar aici, chiar aici, voi puteţi avea banda dacă o vreţi, la întâlnire.

E-183 Am zis, „Ce aveţi împotriva mea? Ce-i treaba cu voi inşilor?”

E-184 Fratele Carlson a zis, „Păi, Fratele Branham mi-a spus acum două zile că vom avea…” Şi ei nu au luat clădirea, au anulat-o. Nu au putut să-i lase să o ia pentru că a luat-o un grup muzical şi ei nu au ştiut că ei aveau avansul dat pe asta, atunci au fost nevoiţi să o anuleze pentru Oamenii de Afaceri. Şi probabil că aţi auzit mesajul despre aceasta, Fratele Williams aici, şi aici, de asemenea. Şi—şi—şi el a zis, „Fratele Branham mi-a spus exact unde va şedea fiecare persoană, şi mi-a spus exact ce va avea loc.” A zis, „Un lucru,” a zis, „Eu…mulţi dintre noi s-ar putea să nu fie de acord cu Fratele Branham referitor la Mesajul lui, dar,” a zis, „trebuie să recunoaştem un lucru, el nu se teme să- L spună,” deci—aşa că apoi a zis, „neînfricat cu Acesta.” A zis, „Acum, poftim, Frate Branham.”

E-185 Am zis, „Acum, înainte să începem, aş vrea ca un om, referitor la ceva ce am spus, să ia acea Biblie şi să stea aici alături de mine.” Şi acela a fost cel mai tăcut grup ce aţi auzit vreodată. Am zis, „Atunci, dacă nu-l puteţi susţine, atunci lăsaţi-mă în pace! Da. Fraţilor, eu sunt aici ca să pun umărul cu voi, dar noi trebuie să ne întoarcem la faptele Bibliei.”

E-186 A zis, „De ce nu—de ce nu le laşi în pace pe acele femei? Oh, da, tu eşti un… oamenii cred că tu eşti un—un văzător al lui Dumnezeu.”
Am zis, „Eu nu am spus asta niciodată.”

E-187 El a zis, „Dar oamenii cred asta.” A zis, „De ce nu—de ce nu le laşi în pace pe acele femei?” A zis, „Şi să nu le mai spui despre felul cum trebuie să se îmbrace şi că îşi taie părul şi lucrurile pe care trebuie să le folosească. De ce nu le laşi în pace? De ce nu le înveţi cum să primească daruri şi—şi să facă ceva pentru slava lui Dumnezeu?”

E-188 Am zis, „Cum în lume să le pot învăţa algebra când ele nu vor să-şi înveţe nici măcar ABC-ul?” Aşa este. Voi trebuie să vă întoarceţi la temelie şi să începeţi.
Dumnezeule, ai milă de noi acum. Da, domnule.

E-189 Iată-ne aici, timpul sfârşitului! Lumina roşie în jos, sclipind! Venirea Domnului este la îndemână. Da, domnule. Ascultaţi! Mesajul din timpul sfârşitului ar trebui să întâmpine condiţiile din timpul sfârşitului. Unde s-au îndepărtat, Mesajul ar trebui să-i aducă înapoi. Întotdeauna, Mesajul din timpul sfârşitului întâmpină condiţiile din timpul sfârşitului. Peste tot în Scriptură. Va trebui să o facă de data aceasta, o chemare înapoi la Cuvântul original. Oh, doamne! Cum au făcut alţi mesageri în acea zi, acest Mesaj va trebui să fie la fel. Ne este promis aceasta! Dumnezeu a promis asta în Cuvântul Lui! Maleahi 4, a spus că se va întâmpla, „Şi va restaura Credinţa copiilor înapoi la părinţi.” A promis-o, şi noi trăim în acea zi!

E-190 Oh, a fost întotdeauna, de fiecare dată, un grup de conducători care îi încurcă de tot pe oameni. Nu e vorba atât de mult de oameni; conducătorii sunt cei care îi încurcă. Acum să…
Voi ziceţi, „Oh, Frate Branham!”

E-191 Ei bine, acum, doar un minut acum, noi trebuie să facem acest lucru Scriptural. Dacă nu este Scriptura, atunci nu este bun. Prin cuvintele lor de înţelepciune, în conducerea lor neinspirată, cuvinte de înţelepciune lumească, ei… Păi, există unii din acei genii care pot aşeza aceea împreună, dar voi credeţi că Satan nu este un geniu la aceasta, de asemenea? Nu s-a apropiat el, deci, de Isus Cristos şi I-a dat un motiv, şi chiar I-a citat Scriptura? El a făcut-o! El este un geniu la asta. Dar Isus nu s-a certat niciodată cu el, El a zis, „Este scris, de asemenea! Treci înapoia Mea, Satano.” Da, conducere neinspirată.

E-192 Priviţi-l pe Core, în zilele când Dumnezeu l-a trimis pe Moise cu mesajul, şi Core şi Datan s-au gândit, au venit la Moise, şi au zis, „Acum, doar un minut, tu iei prea mult asupra ta! Tu crezi că tu eşti singura piatră de pe plajă; raţa în baltă, tu eşti singurul. Eu îţi voi face de cunoscut că şi alţi oameni sunt sfinţi, de asemenea!” Moise nu a spus că ei nu erau sfinţi. Dar el avea o însărcinare, el trebuia să o îndeplinească. Şi ei au organizat un grup şi veneau împotriva lui Moise.

E-193 Şi Dumnezeu i-a spus, „Du-te stai acolo în uşă.” Acei oameni aveau cădelniţa în mâna lor, şi voi ştiţi ce ar fi făcut acea cădelniţă. Dumnezeu a deschis pământul şi i-a înghiţit. Şi ei aveau foc de la altar, în aceasta. Cu focul în cădelniţă, pe cât de fundamental era, ei nu au reuşit să recunoască mesajul.

E-194 Dumnezeu a zis, „Eu te trimit pe tine, Moise, acolo jos să faci acest lucru. Tu să-i aduci aici.”

E-195 Vedeţi, ei nu au reuşit să recunoască acest lucru. Moise era
„prea drept” cu ei. Cum era Ilie, la Şcoala Profeţilor, „prea drept,” a stat cu Cuvântul.

E-196 Asta s-a întâmplat cu voi Penticostalilor, trebuia să vă separaţi de restul lumii, drepţi cu Cuvântul. Acum nu vă duceţi înapoi chiar în lucrul din care aţi ieşit, vă lăsaţi deviaţi! Nu vă tăiaţi ancora de la Calvar. Ţineţi-vă de Cuvântul lui Dumnezeu, căci „Pe această piatră Îmi voi zidi Biserica Mea,” staţi cu Acesta.

E-197 Acum, Datan şi ei credeau că ei sunt…ar putea fi alţi oameni. Vedeţi, asta este inteligenţa umană care încearcă să îşi injecteze ideile lor în planul lui Dumnezeu. Asta-i una bună. Inteligenţa umană încercând să îşi injecteze propriile lor idei în Cuvântul lui Dumnezeu. Nu va merge! Nu va merge. Nu a mers niciodată şi nu va merge niciodată.

E-198 Priviţi la Isus când El stătea acolo, a zis, „Care dintre voi Mă poate condamna de păcat? Care dintre voi poate arăta că eu nu am făcut exact ce a spus Scriptura că voi face? Eu pretind a fi Mesia. Şi dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, atunci să nu, să nu Mă credeţi. Dar dacă Eu fac lucrările şi voi nu Mă puteţi crede, credeţi lucrările pe care le fac, ele mărturisesc despre Mine.” Exact. Şi ei nu au putut să o creadă, ei au vrut propriile lor căi.

E-199 Ei s-ar putea să nu aibă intenţia să facă lucrul acesta şi să fie greşiţi. Ei nu vor…Eu nu cred că oamenii vor să facă asta. Eu găsesc oameni buni afară în acele biserici mari denominaţionale. Eu găsesc oameni buni. Dar este aşa cum a zis avocatul la radio, venind aici jos, „Lucrul ciudat, este cum clericii pot sta în amvon, şi văd că vin aceste vremuri, şi nu li se stârneşte indignarea lor neprihănită, faţă de păcatele lumii!” Şi când un avocat trebuie să se ridice şi să spună asta! „Şi cum pot laicii să-şi folosească banii pentru tot felul de grădini zoologice şi parcuri, şi lucruri, şi nu sponsorizează programul misionarilor, pentru a duce Evanghelia în lume.”

E-200 În timp ce misionari flămânzi, fără încălţăminte în picioare…Aleluia. Nicio denominaţiune care să-i susţină, din cauza poziţiei lor pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Nimic care să-i susţină. Dacă îi duceţi cu ceva care să-i susţină acolo, apoi ce au ei? O grămadă mare de dogme. Un misionar real, adevărat, însoţit de semne, trebuie să depindă de vreo spălătoreasă ca să economisească câţiva bănuţi. Observaţi, iată-o acolo.

E-201 Ei poate că nu vor să facă…Păi, dar ce se întâmplă cu ei? Ei sunt orbi. Isus a spus aşa. Ţine-ţi minte, amintiţi-vă, Isus a spus acelaşi lucru. Şi se pare că, astăzi…

E-202 Acum ascultaţi, eu sper că nu sunt critic. Când spui un adevăr să nu—să nu consideraţi că eu critic. Eu doar încerc să…Eu—eu iubesc…Şi dacă voi nu…Eu—eu sunt zelos pentru Biserică. Aceasta, probabil că este Adunarea Bisericii lui Dumnezeu, sau orice ar fi, sau—sau eu—eu nu ştiu ce este. Ce…Nu contează pentru mine. Este o biserică a lui Dumnezeu. Iată ce este, eu cred că este o biserică a lui Dumnezeu. Ei bine, acum, noi toţi ar trebui să fim aşa, nu denominaţiunea biserica lui Dumnezeu, ci noi trebuie să fim Creştini în inimă. Biserica lui Dumnezeu locuieşte în interiorul zidurilor, nu numele, şi aşa mai departe.

E-203 Acum, astăzi se pune prea mult pe asta, că apartenenţa este tot ce contează pentru oameni. Acum, priviţi la Baptişti având o trezire. Oh, ei au avut una. Ei au avut o deviză în ’44, „Cu un milion mai mult în ’44.” Mesajele lui Billy Graham mergând înainte. Păi, sigur, aceasta a făcut un lucru mare. Metodiştii, Baptiştii, Prezbiterienii, a fost un lucru mare, dar ce avem noi?

E-204 Isus le-a zis Fariseilor, „Voi, conducători orbi ai orbilor. Voi înconjuraţi marea ca să faceţi un prozelit, şi el este de două ori mai mult un fiu al gheenei decât a fost când a pornit.” Şi asta este ce avem noi astăzi.

E-205 Billy Graham, când am participat la dejunul lui în Louisville, Kentucky, a venit sus acolo, aşa de aspru cum era evanghelistul, el a zis, „Eu merg…Pavel a spus…Iată exemplul.” A zis, „Pavel a mers într-o cetate şi a făcut un convertit, el s-a întors cu un an mai târziu şi avea treizeci de la acel unul.” A zis, „Eu merg în oraş şi fac treizeci de mii de convertiţi, şi mă întorc după un an şi nu pot găsi treizeci.” El a zis, „Care-i treaba?” Şi eu am admirat modul de abordare al evanghelistului. El a arătat cu degetul acolo afară, cam trei sute de oameni care erau prezenţi acolo şi a zis, „Sunteţi voi grămadă de predicatori leneşi.” El a zis, „Staţi în birou cu picioarele pe birou, şi sunaţi un om prin telefon, şi îi cereţi să vină şi—şi să se înscrie la biserica voastră. Voi ar trebui să mergeţi să îl vizitaţi.”

E-206 Eu şedeam acolo, mă gândeam „(O Dumnezeule!) Voi ştiţi, Evanghelistule Billy, tu eşti un om mare. Eu sunt un—eu sunt un prost. Dar dă-mi voie să te întreb ceva.” Mi-aş fi dorit să mă întorc şi să spun asta; dar eu—eu—eu îl admir pe frate, cred că el este un slujitor al lui Dumnezeu. Dar mi-ar fi plăcut doar să fi spus asta, „Atunci, Billy, ce fel de predicator a avut Pavel care să îl preia pe singurul lui convertit?” Ce s-a întâmplat? Pavel nu i-a lăsat doar să ridice mâna ca să ia o decizie, el i-a condus la botezul Duhului Sfânt, i-a înflăcărat sufletul, şi el nu putea să- şi păstreze tăcerea.

E-207 Iată care este problema astăzi, este apartenenţa. Da. [Spaţiu gol pe bandă—Ed.]…membri, număr mare de membri, clase mari de şcoală Duminicală, dau premii la cine poate să facă prozeliţi şi să aducă pe altcineva de la vreo altă biserică acolo, care are cei mai mulţi. Voi ştiţi, asta este Fariseism! Şi apoi face o laudă mare cu asta, „Noi i-am bătut Duminica trecută.” Dacă aţi ajuns la un punct în care trebuie să faceţi din biserica lui Dumnezeu un concurs de şobolani, atunci este timpul să închideţi uşile şi să mergeţi acasă.

E-208 Biserica lui Dumnezeu este un articol viu al lui Dumnezeu pe pământ, care îl manifestă pe Isus Cristos. Eu ştiu că asta nu este popular, nu vă puteţi aştepta să fiţi. Ne aşteptăm să fim corecţi.

E-209 Fac o mare laudă despre asta…Dar, aţi ştiut voi, zgomotele mari nu l-au afectat pe profetul Ilie. El a auzit focul şi fumul trecând, şi tunetul şi fulgerul, şi sângele şi uleiul, şi toate celelalte, nu l-au deranjat niciodată. Ştiţi, America întotdeauna caută ceva mare care are mult zgomot. Dar Dumnezeu este „un Glas mic şi liniştit” care îl atrage pe profet.

E-210 Voi ştiţi, o căruţă a mers cândva afară în câmp, şi se loveşte, făcând mult zgomot când a mers afară în câmp. Şi când s-a întors, a venit peste aceleaşi denivelări şi nu a făcut niciun pic de zgomot, era încărcată cu lucruri bune. Vedeţi? Da.

E-211 Dar noi ne bazăm experienţele pe o grămadă de zgomot. Cum putem face asta? Cum putem face asemenea lucruri aşa? Oh, vai! Şi apoi băgaţi farmecul Hollywoodului înăuntru, aveţi femei la amvon, cu haine aşa de strâmte şi cu aspect sexy, care dansează în duhul. Eu nu ştiu ce fel de duh este!

E-212 Nu vreau să fiu critic acum, eu—eu sunt—eu sunt…eu—eu vă iubesc. Dacă nu, atunci Dumnezeu mă va judeca pe mine dacă eu am vreun alt obiectiv în afară de acesta. Vedeţi?

E-213 Dar voi ajungeţi la asta, vedeţi. Iată unde au deviat Penticostalii. „Noi avem mai mult decât avea fratele de la colţ.” Oh! „Avem mai mult decât Adunarienii, pentru că noi suntem Unitarieni, sau noi suntem Trinitarienii, şi noi suntem…” oh, aceasta, aceea, sau cealaltă, toate—toate mărcile diferite pe care le au ei, vedeţi. Oh, frate, acel lucru nu înseamnă asta pentru Dumnezeu. El are de a face cu un individ. Corect.

E-214 Observaţi, zgomote mari, dar asta nu l-a atras pe profet. Profetului nu i-a păsat de zgomotele mari. Dar când el a auzit acel Glas mic şi liniştit, el a ştiut că acela era Cuvântul, şi-a acoperit faţa şi a ieşit afară.

E-215 Ştiţi, că soarele poate trage mai multă apă în cincisprezece minute, fără niciun zgomot deloc, şi noi…mai mult zgo-… şi noi facem mai mult zgomot când scoatem un galon de apă decât face soarele când trage un milion de butoaie. Aşa este. Noi întotdeauna căutăm după ceva ce are este mare şi mult „ura,” şi multă zarvă la aceasta. Şi când se ajunge la faptul de a lua Cuvântul, atunci aici apare lucrul. Vedeţi? Vin, şi spun, „Păi, binecuvântat să fie Dumnezeu, eu vă spun…”

E-216 Am cunoscut un om aici nu de mult…Eu nu spun asta ca să fie sacrilegiu, vă rog să mă iertaţi dacă mă gândesc că este… făcând-ul sacrilegiu. Am fost la o adunare în cort şi, slujitorul, un slujitor Penticostal şi-a adus soţia acolo să cânte la pian. Şi când el m-a prezentat soţiei lui, sincer, eu aproape am leşinat. Femeia avea păr foarte scurt, încreţit, şi avea cercei, foarte mari, şi destulă manichiură pe buzele ei, sau orice este lucrul acela, unghiile vopsite. Se părea că ea era o…Aceasta arăta îngrozitor; mari, gheare mari lungi, şi aşa. Şi cu aspect-sexy; rochiţă scurtă, mică, mititică pe ea, ea nici măcar nu reuşea să îşi acopere genunchii când stătea jos. Păi, eu am stat acolo un pic, şi am spus, „Frate, îţi voi răni sentimentele dacă spun ceva?”

E-217 El a spus, „Păi, cu certitudine nu.” Om bun, şi ea părea să fie o femeie bună.
Am zis, „Tu spui că soţia ta este o sfântă?” A zis, „Da.”

E-218 Am zis, „Scuză-mi expresia, dar ea arată ca un ‚hain’t’ pentru mine,” Am zis, ştiţi, „sau ceva de genul acesta.” Am zis…

E-219 A spus, „Ce vrei să spui, Frate Branham?” „Oh,” a spus, „tu eşti de şcoală veche.”

E-220 Eu am zis, „Eu sunt din şcoala Scripturii. Asta-i corect, şcoala Scripturii.” Eu nu cred că un sfânt acţionează aşa, eu doar nu pot crede asta, când Biblia o condamnă atât de mult. Vedeţi?

E-221 În regulă, se pare, de fiecare dată, despre tot ce auzim noi,
„ei au avut patruzeci de decizii,” „patruzeci şi patru de decizii,”
„noi am avut trei sute de decizii.” Ei bine, asta este mărturisire. Mărturisirile sunt „pietre.” Asta este corect, căci Petru, pe baza mărturiei lui, a fost numit „piatră, pietricică.” Petru, mărturia lui. Acum, pietrele sunt bune, dar la ce folosesc sau ce valoare are o piatră pentru o clădire dacă nu este un adevărat zidar de piatră acolo cu o unealtă ascuţită a Cuvântului să-i taie şi să-i facă fii ai lui Dumnezeu? Vedeţi? La ce foloseşte o mărturisire?

E-222 Acesta este motivul că vă întoarceţi şi nu puteţi găsi treizeci din treizeci de mii. Voi doar rostogoliţi pietrele afară din praf, şi le rostogoliţi afară acolo, şi ele încă nu sunt potrivite pentru templu. Ele trebuie să fie tăiate, măsurate în funcţie de Cuvântul lui Dumnezeu, aşezate acolo, unite împreună, zidite pe temelia Doctrinei apostolilor, Isus Cristos Piatra din capul unghiului. Şi El a zis, „Cel ce crede în Mine, lucrările pe care le fac Eu le va face şi el la fel.” Asta-i corect.

E-223 Cum putem fi noi Biserica când ne dispreţuim unii pe alţii? El a zis, „Prin aceasta vor cunoaşte toţi oamenii că sunteţi ucenicii Mei, când aveţi dragoste unii pentru alţii.” Când facem prozeliţi şi despărţim, şi pentru diferenţele denominaţionale…Eu nu aplic asta la oameni, eu o aplic la denominaţiune. Aşa este. Nu oamenii deloc. Vedeţi? Oh, este atât de rău, totuşi eu…

E-224 Trebuie să aveţi această unealtă ascuţită, Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a-i modela în fiii Clădirii. Oh, vai! Rugăciunea mea este, „Dumnezeule, grăbeşte-te cu Maleahi 4. Dă-ne Mesajul în zilele din urmă. Dă-ne pe cineva, trimite ceva să salveze această biserică Penticostală.”

E-225 Ce fel de mesager ne-ar trimite Dumnezeu pentru aceste zile din urmă? Eu vă spun asta, fratele meu, sora mea, ca fratele vostru şi tovarăş slujitor care aşteaptă să vină acel timp, el ar fi acelaşi fel de mesager care a venit la timpul trecut. Acelaşi fel! El va aduce biserica înapoi la Cuvânt. Dumnezeule, lasă-ne să punem o temelie pentru aceasta înainte să ajungă aici. Înainte ca el să vină, lasă să punem o temelie afară şi să fim pietre, tăiate, gata să stea umăr la umăr cu el când Dumnezeu îl trimite, pentru că El a promis că va face acest lucru.

E-226 Acum, eu ştiu, eu simt asta că vine înapoi. Şi, ţineţi minte, cu un mic dar eu pot prinde discernământul duhului, vedeţi. Acum, va-ţi jignit de asta, când am spus Maleahi 4. Dar daţi-mi voie să vă spun ceva. Aţi spus, „Isus a zis, ‚Şi dacă vreţi să primiţi asta, acesta este Ilie despre care s-a spus.’”

E-227 Dar dacă voi vedeţi ce a spus El în—în—în Sfântul Matei, capitolul 11 şi în versetul 6, „Şi dacă puteţi să o primiţi, acesta este acel despre care s-a vorbit, şi spus, ‚Eu trimit pe mesagerul Meu înaintea feţei Mele.’” Acela era Maleahi 3, nu Maleahi 4.

E-228 Căci, în Maleahi 4, El a spus, „Înainte să vină această zi, pământul va fi ars şi oamenii vor călca pe el; va fi ars ca miriştea.” Aşa este. El vorbea atunci despre mesagerul care era înaintea feţei Lui, care era un Ilie, care spune…

E-229 Eu—eu nu cred în toate aceste lucruri de aici care circulă astăzi despre mantaua lui Ilie şi toate acele lucruri. Eu…Toţi acei falşi trebuie să vină, desigur, să tulbure lucrul real când acesta vine. Dar, daţi-mi voie să vă spun, se va ridica un mesager la sfârşitul acestei epoci Penticostale şi va încheia lucrul. Va fi un om. Nu un grup, nu o denominaţiune; ci un om. Aşa a fost întotdeauna, şi Dumnezeu nu Îşi poate schimba programul, El este Dumnezeul Etern.

E-230 Ţineţi minte, dacă acel mesager (Ioan) era mesagerul din Maleahi 4, atunci Scriptura a eşuat, pentru că spune că „Va… pământul va fi ars ca o mirişte, şi cei neprihăniţi vor călca pe cenuşa celor răi.” Deci citiţi Aceasta, şi vedeţi dacă asta nu este corect. Vedeţi? Dar Isus nu a spus asta niciodată, El s-a referit la Maleahi 3, „Eu voi trimite pe mesagerul Meu înaintea feţei Mele, să pregătească calea pentru Mine.” Asta este exact aşa.

E-231 Acum, dar amintiţi-vă, celălalt era ca să restaureze credinţa copiilor înapoi la părinţi, să restaureze credinţa copiilor înapoi la Credinţa părinţilor, Biblia originală.

E-232 Asta este exact ce a făcut Moise. Asta este exact ce a făcut Isus. Asta este exact ce a făcut fiecare mesager în jos prin Biblie, la sfârşitul timpului acelei dispensaţii, au restaurat mesajul înapoi. Oamenii, prin organizaţii şi aşa mai departe, au ajuns de tot amestecaţi şi toate celelalte lucruri, în acele zile.

E-233 Ei au făcut acelaşi lucru astăzi! Astfel noi căutăm după un mesager. (Dumnezeule, trimite-l!) Credeţi voi că l-am primi? Nu, domnule! El va fi „un ciudat şi un fanatic,” destul de sigur, dar Dumnezeu îl va dovedi. Adevăratul credincios, cei predestinaţi la Viaţă Eternă, Isus a zis, „Toţi cei pe care Mi i-a dat Tatăl vor veni, şi nimeni nu poate veni dacă nu-l atrage Tatăl Meu. Şi toţi cei pe care Tatăl” (timpul trecut) „Mi i-a dat, vor veni.” Exact, ei erau…

E-234 Eu nu cred în această învăţătură Baptistă de aici de—de securitate Eternă. Eu o cred într-un fel, dar eu cred că voi sunteţi în siguranţă atât timp cât sunteţi în Biserică. Dar tu ieşi din… de sub Sângele lui Isus Cristos, tu nu eşti în siguranţă. Eu sunt în siguranţă faţă de ploaie atâta timp cât sunt aici.

E-235 Şi când tu eşti botezat în Duhul Sfânt şi spui că ai Duhul Sfânt, şi apoi tăgăduieşti Cuvântul lui Dumnezeu? Spui că ai crezut şi ai primit Duhul Sfânt, şi apoi tăgăduieşti că Cuvântul este adevărat? Atunci cum poate fi acesta Duhul Sfânt când El este Cel care a scris Biblia? Duhul Sfânt tăgăduieşte Propriul Lui Cuvânt, spune, „Eu—eu am fost greşit, tu ai dreptate”? Nu, acela nu este Dumnezeu. Nu, domnule.

E-236 Sabie ascuţită! Doamne, trimite-ne un Mesaj măreţ, asta-i ce aşteptăm noi. Apoi, desigur, când el vine să îndrepte acele pietre şi să le taie pentru clădire, ce se va întâmpla? Mulţi dintre ei nu vor suporta testul Cuvântului. Ei vor iubi organizaţia lor mai mult decât iubesc ei Cuvântul lui Dumnezeu, deşi acel Cuvânt va fi adeverit de acel om. El va fi un profet care va veni în Numele Domnului, şi el va fi acela care va veni pe pământ. Eu o cred.
Oh, toţi spun, „Va fi un grup de oameni.”

E-237 Eu vreau ca cineva să-mi arate în Biblie unde va fi un grup de oameni; Dumnezeu ar încălca Propriul Lui Cuvânt, El nu poate face asta. Nu, domnule. El a făgăduit lucrul acesta. Va fi un singur om. Şi apoi vor fi alţii cu el, desigur, mii, toţi credincioşii Bisericii vor fi cu el, peste tot.

E-238 Aşa cum a fost în zilele lui Noe, nu vor fi prea mulţi dintre ei mântuiţi, pentru că Isus a zis, „Cum a fost în zilele lui Noe.” Voi ştiţi asta? „Cum a fost în zilele lui Lot,” (număraţi-i) „aşa va fi.”

E-239 „Cerurile şi pământul vor trece, dar Cuvântul Meu nu va trece.” Vedeţi ce vreau să spun? Oh, frate, noi mai bine să facem inventarul, ar putea fi cu adevărat mai târziu decât ne gândim. S-ar putea să ne trezim într-o zi şi să vedem că noi am omis ceva. Fiţi atenţi! Vegheaţi, rugaţi-vă, cercetaţi, căutaţi, să nu O lăsaţi să treacă peste voi. Şi, ţineţi minte, când Cuvântul lui Dumnezeu este predicat, Dumnezeu este obligat faţă de acel Cuvânt şi îl va adeveri.

E-240 Ştiţi ce a spus El acolo, ce s-a întâmplat în zilele lui Lot? El a zis, „Cum a fost în zilele lui Lot.” Ce s-a întâmplat acolo chiar înainte să cadă focul? Ce se va întâmpla din nou chiar înainte să cadă focul, ce fel de mesaj va primi Biserica? Nu Sodoma acum, Biserica aleasă. Doar păstraţi acele trei: acolo sunt Sodomiţii; şi acolo era Lot şi grupul lui, biserica formală; acolo era Abraham, cel Ales. Toţi trei au primit un mesaj, da, prin mesageri diferiţi. Priviţi ce fel a mers la Biserica aleasă, ce i-a făcut El lui Abraham. Isus a zis, „Aşa va fi la venirea Fiului omului.” Acum, noi nu putem nega asta, este exact ce a spus Isus. Astfel, desigur că va fi aşa.

E-241 Acum, mulţi…când Isus a venit şi a adus testul şi a zis, „Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi Viaţă Eternă, şi tocmai ele mărturisesc despre Mine,” ar putea ei să suporte testul? Nu. Şi oricine ştie, toate mărturisirile de pietre care nu suportă examenul Cuvântului sunt aruncate în morman. E crăpată, spartă de apă, nu va rezista la test. O, omule, atunci să fie trimisă la mormanul de rebuturi! Dumnezeu întotdeauna a socotit caracterul în loc de numere.

E-242 Închei. Îmi pare rău că v-am ţinut tot acest timp, eu nu am intenţionat să fac aceasta. Daţi-mi voie doar un—un moment, două, să fac această ultimă remarcă, apoi mă voi opri doar într- un minut. Eu sper că eu—eu—eu am spus ceva să vă ajut, vedeţi, să vă fac să studiaţi. Vedeţi?

E-243 Dumnezeu întotdeauna a socotit caracterul, nu membri. Şi astăzi noi facem viceversa. Noi numărăm membri, îmbrăcăminte bună, buni plătitori, în loc de caracter. Aşa este.

E-244 Pe Eliazar l-au trecut sudorile, până când a găsit caracter. Aşa este. Pe cine ar lua el? Şi el s-a încrezut în Dumnezeu. Caracter pentru ce? Caracter pentru Isaac, mireasa, al cărui tip este Biserica. Voi ştiţi asta. Aceea era sămânţa naturală a lui Abraham; aceasta este Sămânţa Regală a lui Abraham. Ei bine, dacă Eliazar, mesagerul care caută mireasa şi încearcă să găsească caracter, dacă acel om a venit, un mesager din ultima zi, încercând să găsească Mireasa pentru Cristos, el nu va căuta după o aderare denominaţională. El va căuta după caracterul care este voitor.

E-245 Priviţi! Caracter bun în primul rând, apoi să o pregătească ca să-l întâlnească pe Isaac. După ce a găsit caracterul, apoi să o facă să stea liniştită suficient de mult pentru a asculta mesajul lui despre Isaac.

E-246 Acesta este mesagerul din zilele de pe urmă, Lumina de seară, este mai întâi să găsească acea Biserică (unde ei vor crede Mesajul?), să o vâneze. Puteţi citi despre ce vorbesc? Caută unde este acea Biserică care chiar te va lăsa să intri, care nu-ţi va închide uşa în nas. Şi atunci când reuşeşti acolo, atunci ai găsit caracter. Acum dacă ea va sta liniştită suficient de mult să-i spună cum trebuie să fie îmbrăcată acea Mireasă! Ea trebuie să fie îmbrăcată. Să stea liniştită! Dacă ea ar putea ajunge…

E-247 Priviţi la micuţa Rebeca ascultând la fiecare cuvânt, inimioara ei bătea. Ea…El—el îi spunea. Acum, te-au trecut sudorile, „Unde mă voi duce?” până când găsesc caracterul. Atunci când eu găsesc caracterul, atunci o fac să stea liniştită suficient de mult să o pregătesc să meargă să-l întâlnească. O, Doamne, ce lucru izbitor! (Aş dori să mai avem puţin timp la ceasul acela.) Să o pregătească; să stea liniştită să asculte la mesajul lui despre el. Eliazar nu vorbea despre el însuşi, ci vorbea despre acela de la care a fost trimis. Şi el avea darurile să dovedească că el a fost trimis de el. Amin! El a vrut să o îmbrace cu aceste lucruri. Ştiţi cum a pregătit-o.

E-248 Dacă aş putea doar să o fac să-şi spele faţa! Vedeţi? Voi ştiţi, eu—eu doar m-am simţit controlat la aceea, aşa că mai bine să stau liniştit. Oricum, am spus destul, voi ştiţi despre ce vorbesc. În regulă, ascultaţi, doar staţi liniştiţi.

E-249 Observaţi, mesagerul din timpul sfârşitului, slujba lui va fi să-i pregătească pe sfinţi, să pregătească Mireasa pentru Mire. Acela va fi Mesajul lui. Acum voi vreţi să învăţaţi ABC-ul astfel încât să puteţi studia algebra mai târziu? Când aceste alte peceţi de pe spate vor fi deschise, ele le vor fi dezvăluite doar lor. Aşa este. Învaţaţi ABC-ul mai întâi. Ce este ABC-ul? „Întotdeauna Crede pe Cristos,” (nu crezul tău), Cristos. Vedeţi? Credeţi ce spune El, nu ce spune altcineva.

E-250 Dacă este contrar, dacă un om vă spune, „Este în regulă ca voi să vă tăiaţi părul, femeilor,” voi ştiţi că el minte. Biblia spune că este greşit. Dacă el spune, „Tu poţi fi diacon şi totuşi să ai patru sau cinci neveste,” el minte. Asta este contrar Cuvântului. Vedeţi? Toate aceste alte lucruri despre care vorbim, consultaţi Cuvântul şi vedeţi dacă este Cuvântul corect.

E-251 Întoarce biserica înapoi la Cuvânt. Acum, ce trebuie să facă acest mesager din Maleahi 4? Să restaureze înapoi Credinţa originală, Credinţa învierii. Căci, ei l-au văzut pe Isus după ce a înviat din morţi, L-au văzut lucrând printre ei.

E-252 Ei erau oameni cu vorbe puţine. Au mers înainte şi au predicat Cuvântul. Oh, ei au predicat mult, Pavel a predicat toată noaptea odată. Vedeţi? Un om a căzut din clădire, s-a ucis. El şi-a pus trupul peste el, l-a adus înapoi la viaţă, vedeţi. Vedeţi? Vedeţi a continuat să predice.

E-253 Acum, observaţi că ei erau oameni diferiţi de cum erau Ph., L.L., Q.U.S.T., şi oricum vreţi voi să o numiţi, este astăzi. Ce? Separă mesagerul şi…Mesajul, adică, prin mesager, îi va separa pe credincioşi de necredincioşi. Unii dintre ei se vor conforma cu Acesta, iar unii nu. Unii dintre Luterani…Unii dintre Catolici s-au conformat cu Luther, unii nu. Unii dintre Luterani s-au conformat cu Metodiştii, unii nu. Unii se conformă cu Penticostalii, şi unii nu. Unii se vor conforma cu Lumina de seară, unii nu.

E-254 Cum veţi şti dacă este Lumina de seară sau nu? Testaţi-o cu Cuvântul (nu doar un Cuvânt, tot Cuvântul pus împreună), vedeţi dacă este corectă sau nu. Oh, în ce constă? Deci dacă acest Mesaj produce adeverirea lui Dumnezeu înfăptuind ce El a spus că va face, şi este aliniat cu Cuvântul, atunci Cuvântul este adeverit cum a făcut-o în alte timpuri şi alte profeţii.

E-255 Observaţi când Mesajul…când…Observaţi când Mesajul este respins de oameni, şi mesagerul pare să fie complet învins, el nu poate obţine o altă uşă, el nu poate avea un loc.

E-256 Cum era Domnul nostru. Amintiţi-vă, când El era…Oh, când El vindeca bolnavii, tânărul Profet, „Oh, Doamne! E un mare Tovarăş!” „Bună, Rabinule, ce mai faci?” Dar într-o zi El s-a aşezat şi a început să le spună Adevărul. El a găsit favoare cu biserica, oamenii. Mii L-au urmat. El a avut şaptezeci de slujitori în jurul Său, în afara celor doisprezece. Dar într-o zi, după ce a transformat pâinea în…sau a transformat…a înmulţit pâinile, ca să dovedească că El era Dumnezeu, căci numai Dumnezeu făcuse să plouă pâine din Cer. Da. Vedeţi? El a înmulţit pâinile. Şi imediat după aceea…A umblat pe apă, a făcut minuni, şi a făcut lucrurile care le-a făcut, ca să dovedească că El era.

E-257 Şi atunci, când El a făcut-o, El a şezut jos şi a început să spună oamenilor cu stricteţe. Oamenii s-au întors la o parte. Iar cei şaptezeci au spus: „Uh! Cine poate auzi Aceasta? Este o vorbă grea. Tu dărâmi ce noi chiar credeam că era altceva. Acum, cine eşti Tu să ne spui aceste lucruri?” Şi ei au plecat.

E-258 Atunci Isus s-a întors la grupul Lui mic, ca în zilele lui Noe, ca în zilele Sodomei, a zis, „Vreţi să plecaţi şi voi?”

E-259 Atunci Petru a spus acele cuvinte măreţe, „Doamne, unde să ne ducem?” (Dumnezeule, ajută-ne.)

E-260 Observaţi când Mesajul este respins şi mesagerul pare să fie învins, atunci este când Dumnezeu păşeşte pe scenă, Mesajul lui s-a încheiat.

E-261 Noe, (încheiem acum), Noe a predicat în uşa corăbiei lui timp de o sută douăzeci de ani, pănâ, când în final ei au râs de el în batjocură, Noe a intrat în corabie gândindu-se că…va fi totul bine. Dumnezeu a închis uşa. Şi oamenii stăteau în apropiere ca să vadă ce se va întâmpla. Şapte zile a stat el acolo şi l-au trecut sudorile, şi în ziua a şaptea a venit ploaia. Aha.

E-262 Moise, în ce era el? Chiar linia datoriei, călăuzind oamenii. Marea Roşie i-a stat în cale. Era la capătul drumului său. A fost atunci când a venit Dumnezeu cu vântul de Răsărit şi a despărţit marea, la capătul drumului.

E-263 A fost Daniel, care a stat cu mesajul lui, „Eu nu mă voi întina cu lumea acestui împărat.” Stând devotat lui Dumnezeu, era chiar la capătul drumului său, părea că a sosit sfârşitul timpului său, ei l-au aruncat în groapa leilor. Dumnezeu a păşit pe scenă.

E-264 Şi într-o dimineaţă, departe în Babilon…Amin! Eu pot privi sus la Cer, eu pot vedea un—un Tron, Îngeri stând în jur. Privesc aici jos în Babilon, eu pot vedea un—un cuptor aprins. Pot vedea trei copii stând acolo, zicând, „Dumnezeul nostru este în stare să ne izbăvească.” Vedeţi? „Dar noi nu ne închinăm chipului tău, pentru că este contrar Cuvântului.” Vedeţi? „Noi stăm aici.”

E-265 „În regulă,” a spus împăratul, „urcaţi pe trepte, veţi fi arşi.” Bărbaţi mari şi robuşti, la capătul acestei suliţe, iată-i urcând treptele, treaptă cu treaptă, tot mai fierbinte.

E-266 Pot vedea un Înger stând acolo, unul, alături de Tron, a apucat o sabie şi a tras-o afară, a zis, „Tată, priveşte acolo jos, ce se petrece! Lasă-mă să mă duc jos, eu sunt Gabriel, eu voi schimba scena.”

E-267 „Pune-ţi sabia înapoi în teacă, Gabriele. Eu am urmărit-o.”

E-268 Iată un altul se apropie, a zis, „Tată, eu sunt Pelin, eu sunt nimicitorul cu apă. În timpul antediluvian, omul a păcătuit şi a maltratat poporul Tău, iar eu—am transformat întreaga lume într-un glob de apă. Eu voi spăla Babilonul de pe hartă în dimineaţa asta. Lasă-mă să merg.”

E-269 „Eu ştiu că tu ai putea, Pelin, tu eşti un Înger credincios. Vezi? Dar, nu te pot lăsa să mergi, asta e treaba Mea. Mă duc eu Însumi.”
„Tu…I-ai văzut?”

E-270 „Eu i-am urmărit toată noaptea. Am auzit adunarea lor de rugăciune. Am văzut poziţia lor pentru Cuvântul Meu. Eu voi fi acolo la timp.” Oh, Doamne! Îl pot vedea ridicându-se şi hainele Lui împărăteşti căzând în jurul Lui, în felul acesta, şi spunând,
„Vino aici, vânt de Est, Nord, Sud, Vest. Păşiţi acolo sub acel nor de furtună acolo, eu am să vă călăresc ca un car în dimineaţa aceasta. Mă duc jos în Babilon, eu am să schimb scena.” Oh, frate, El a fost chiar acolo la timp!

E-271 Ochiul Lui este asupra vrabiei şi eu ştiu că El vegheză asupra mea. El încă veghează în seara aceasta, mă priveşte pe mine, El vă urmăreşte pe voi. El a urmărit dacă vom sta sau nu vom sta, ce decizii vom face, dacă vom sta devotaţi faţă de Cuvânt sau dacă ne vom îndepărta de Acesta. Este mai târziu decât vă gândiţi.

E-272 Iacob, în drum spre casă, inspirat să meargă înapoi acasă, fratele lui îl întâmpina. Oh, dar într-o noapte el s-a luptat cu Dumnezeu. Îi era frică să se întâlnească cu fratele lui, dar în dimineaţa următoare el era un prinţ neînfricat, care şchiopăta.
„Eu nu am nevoie de Esau nici de armata lui, nici de una,” Dumnezeu a păşit pe scenă. Vedeţi, El o face într-un fel deosebit.

E-273 Isus, respins, după ce a fost adeverit Fiul lui Dumnezeu, a zis, „Dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.” El era Lumina zilei (El încă este Lumina!), a intrat pe scenă. Şi oamenii, atât timp cât El a putut…pâine şi peşti şi turte, ei L-au urmat. Dar când El a început să le spună Adevărul Cuvântului, asta i- a separat, ei au avut propriile lor tradiţii de care s-au ţinut. Era contrar, cu toate că ştiţi că El era exact cu Scriptura. Dar ochii orbiţi ai lumii nu puteau să Îl vadă; ei nu o fac nici acum, nici nu au făcut-o în nicio altă epocă, vreau să zic, în general. Ce s-a întâmplat? Se părea că El era învins.

E-274 Aţi Observat, chiar din acel timp, popularitatea Lui L-a părăsit. Când? Când a început să le spună Cuvântul. Când putea să meargă şi să aibă—şi să aibă servicii de vindecare şi campanii, toţi L-au vrut, „O Rabi, vino aici!” şi, „Rabinule, vino aici!” Dar când a început Doctrina Lui; „Oh, Învăţătura Ta ne tulbură oamenii.” Oh, bunătate! „Oh, eu nu Te mai pot primi în biserica mea, Rabinule, pentru că, păi, Tu îi derutezi pe oamenii noştri, Învăţătura Ta este atât de contrară faţă de ceea ce credem noi.” Asta nu s-a schimbat. Vedeţi? Nu s-a schimbat. Da. „Nu te pot primi, Rabi!” Deşi El era adeverit, dovedit de Scripturi Cine era El, totuşi ei nu au putut să-L creadă.

E-275 În final El a continuat până în ultimul moment, când Satan se gândea „L-am prins,” L-a răstignit pe cruce. Jos, jos, jos, jos, până când în final ei credeau că L-au prins, L-au pus în mormânt. Dar atunci a fost când Dumnezeu a intrat pe scenă. Sus din mormânt El a înviat! De ce?

E-276 Acelaşi lucru, Pavel, a zis, „Toţi…Dima m-a părăsit. Toţi oameni m-au părăsit pentru Cuvânt.” Eu nu cred că Dima s-a dus la cluburi de noapte şi aşa mai departe. Dar Dima voia să meargă, Dima era un om bogat. Şi el a vrut să meargă cu grupul popular, şi astfel s-a dus acolo unde s-au dus toţi ceilalţi. Şi atunci Pavel a zis, „Toţi oameni m-au părăsit.” De ce? Slujba lui, el venea la piatra de vârf a acesteia, venind în jos la sfârşit.

E-277 Dorinţa lui era să fie un martir pentru că el l-a ucis pe Ştefan, el a fost martor la moartea lui şi a autorizat-o. Voia să moară. Când…Agab, acel proroc însemnat, i-a stat alături şi i-a spus să nu se ducă la Ierusalim, a spus, „Ştiu că nu trebuie să merg. Dar eu nu numai că doresc să merg, să merg în lanţuri şi legat la Ierusalim, dar sunt gata să merg şi să mor pentru Domnul Isus.” Ce era? El îşi pecetluia slujba.

E-278 O Biserică a viului Dumnezeu, am putea vorbi toată noaptea. Cum vom pecetlui Mesajul nostru? Cum o vom face noi? Dumnezeule, ajută-ne să luăm acest Cuvânt, să stăm viteji. Lasă- mă să mor prin Cuvânt; să trăiesc prin Cuvânt, să mor prin Cuvânt. Să răspândesc Lumina, căci va fi Lumină în timpul serii. Noi suntem în ceasul acela, prieteni. Să O credem, aşa cum ne aplecăm capetele.

E-279 Mai întâi, îmi cer scuze că v-am ţinut tot acest timp, chiar la două ore, o oră şi patruzeci şi cinci de minute, eu cred, exact. Eu sper că nimic nu a rănit. Noi nu trebuie să jignim. Căci, dacă aceea este în a noastră—dacă aceea este în inima şi sufletul nostru, atunci noi suntem greşiţi, noi înşine, dacă noi slujitori doar spunem acele lucruri, fraţii mei de aici, aceşti oameni umpluţi cu Duhul Sfânt. Vedeţi?

E-280 Când am fost salvat şi i-am spus păstorului meu Baptist că am primit Duhul Sfânt, şi toate aceste lucruri, aceste…şi că Îngerul Domnului mi-a spus ce să fac, el a spus, „Tu sigur ai avut un coşmar, Billy.”
Am zis, „Doctor Davis, am văzut un Înger.”

E-281 El a zis, „Oh, nonsens!” A zis, „Asta-i—asta-i de la diavolul.” Vedeţi? Oh, vai, cum m-a rănit asta! El a zis, „Tu vei predica la regi şi potentaţi?”
Am zis, „Asta-i ce a spus El.”
A zis, „Cu o educaţie de şapte clase?” Am zis, „Asta-i ce a spus El.”

E-282 A spus, „Cine crezi că te va asculta? Să ieşi si să predici vindecarea Divină într-o zi ca asta, şi cu toate cercetările medicale bune şi celelalte lucruri?”
Am zis, „Eu nu pot face nimic despre câţi Goliaţi stau acolo.” El a spus, „Cine crezi că te va asculta?”

E-283 Am zis, „Dacă Dumnezeu mă trimite, va fi cineva care mă va asculta.”

E-284 Eu nu am ştiut despre voi oamenii atunci. Şi când am venit la voi, a fost ca şi cum puneţi o mănuşă pe o mână, m-am potrivit bine cu voi. Eu vă iubesc. Vă iubesc. Îi iubesc pe fraţii mei păstori. Voi credeţi că un Prezbiterian, Metodist, sau Luteran, şi- ar deschide biserica lor cum a făcut acest frate în seara aceasta, să stăm aici şi să predicăm acest gen de mesaj? Nu, domnule, nicidecum. Aceştia sunt oameni viteji care cred Adevărul. Acum aliniaţi-vă cu Cuvântul cu ei, vedeţi, staţi departe de lucrurile lumii.

E-285 Surori, lăsaţi-vă părul să crească. Îmbrăcaţi-vă cu rochii, în mod frumos şi ordonat. Să vă fie ruşine. Daţi jos vopseaua aceea de pe faţă. Vedeţi? Voi aveţi mai multă Scriptură să purtaţi vopsea decât aveţi să vă tăiaţi părul. Aşa este. Să nu o faceţi. Să nu o faceţi. Biblia a spus că este un lucru dezonorabil ca o femeie să o facă. Părul este slava ei. Acum voi spuneţi, „Este un lucru mărunt.” Aceea este în ordine, să luăm lucrurile mici la o parte din cale şi apoi noi putem vorbi despre lucruri mari. Să începem corect.

E-286 Acum, fraţilor. Oh, Doamne! Daţi-mi voie să spun un lucru bărbaţilor. Domnule, fratele meu, dacă tu o vei lăsa pe soţia ta să facă un astfel de lucru, mi-e ruşine de tine, şi pretinzi a fi un om umplut cu Duhul. Să-ţi fie ruşine, îţi laşi soţia ta să iasă pe stradă.

E-287 Şi să te îmbraci tot sexy şi tot aşa, şi tu ştii că Biblia a spus, Isus a spus, „Oricine se uită la o femeie ca să o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui”?

E-288 Voi spuneţi, „Acum aşteaptă un minut, fratele meu, eu sunt nevinovată.” Şi eu cred că eşti, sora mea, eşti nevinovată în ceea ce priveşte actul natural. Dar dacă tu te expui şi păcătosul se uită la tine, şi tu te-ai prezentat în felul acela, cine este vinovat? Tu eşti, pentru că tu te expui. Apoi în ziua Judecăţii, când acel păcătos răspunde pentru curvie, cu cine a comis-o el în inima lui? Cu tine! De ce? Pentru că tu te-ai expus. Acum, este exact Adevărul.

E-289 Nu vrei, nu vrei, soră, te rog, în Numele lui Isus, pot să te rog ca fratele tău, să te îndrepţi?

E-290 Frate, ruşine să-ţi fie pentru că îţi conduci casa în felul acesta, îndreaptă-te. Eu—eu am speranţe mai bune despre tine ca om. Vedeţi?

E-291 Păstori care lasă oamenii aceia să vină înăuntru, să ia diaconi şi toate celelalte şi slujbe ca acelea, cu două sau trei neveste în viaţă, şi lucruri, nu îţi este ruşine, slujitorule? Nu vă este ruşine de acele lucruri? Şi ia membrii aceia înăuntru acolo când ei trăiesc în adulter, şi fumează ţigări, şi fac de toate, şi niciodată nici măcar nu menţionezi asta de la platformă. Ruşine să-ţi fie! Eu—eu—eu mă rog pentru tine, frate.

E-292 Dumnezeu să vă binecuvânteze. Vă mulţumesc pentru răbdarea să mă îngăduiţi. Acum, mă întreb…

E-293 Lumina de seară a venit. Lumina de seară este aici, înapoi la Cuvânt.

E-294 Acum, cu capetele voastre plecate, inimile voastre plecate, puneţi-vă această întrebare, „Sunt eu conform cu acest Cuvânt? Sunt eu?”

E-295 Rugăciunea mea este, de la platformă, „O Dumnezeule, taie de la mine tot ce nu este ca Tine. O Dumnezeule, ia la o parte de la mine.” Noi suntem aici jos la capătul drumului.

E-296 În regulă, vreţi să fiţi atât de sinceri încât să ridicaţi mâinile şi să spuneţi, „Dumnezeule, taie de la mine tot ce nu este ca Tine. Fă-mă, Doamne, modelează-mă şi fă-mă”? Domnul să vă binecuvânteze.

E-297 Dacă există cineva care nu este corect, şi este un păcătos şi a ajuns înăuntru aici în seara aceasta, şi nu l-a acceptat niciodată pe Cristos ca Salvator, sau un decăzut sau ceva, şi vreţi să veniţi înapoi, voi sunteţi invitaţi să veniţi să staţi aici la altar. Dacă voi credeţi că Dumnezeu îmi va asculta rugăciunile pentru bolnavi, eu cred că El mă va asculta. Şi voi şi eu împreună în timp ce ne punem credinţa pe Jertfa, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, şi oferim rugăciune, eu cred că Dumnezeu va asculta. Sunteţi invitaţi să veniţi şi să staţi pentru rugăciune.

E-298 Acum, Tatăl nostru Ceresc, Îţi încredinţăm Ţie această audienţă, aceste cuvinte frânte care au fost lungi, Doamne. Chiar mulţi au devenit obosiţi şi epuizaţi şi s-au dus acasă, şi poate unii s-au simţit puţin rău, şi, Doamne, eu—eu doar nu pot spune cine este în audienţă tot timpul. Şi, până la urmă, Tată, Acesta este Cuvântul Tău şi Tu îmi cunoşti inima. Astfel…şi eu sunt…Vai de mine dacă eu nu o fac. Şi eu—eu trebuie să o fac, Doamne. Astfel mă rog acum ca oamenii care au înţelegerea Cuvântului să înţeleagă clar, şi eu sunt sigur că cei pe care Tu i-ai chemat la Viaţă vor înţelege, că nu este nimic altceva decât o inimă plină de dragoste pentru Dumnezeu şi Biserica Lui căci eu pledez aceste lucruri.

E-299 Tată, practic fiecare mână de aici a fost ridicată pentru o tăiere împrejur, să fie tăiat la o parte tot surplusul care nu aparţine acolo. Dumnezeule, ajută-ne pe toţi. Eu stau chiar cu ei, Doamne. Eu sunt unul din ei, eu urmăresc după venirea acelei zile fericite a Mileniului când păcatul şi ruşinea vor fi nimicite pentru totdeauna. Şi, Tată, în timp ce suntem în această lume noi ştim că suntem supuşi acestor lucruri, noi suntem supuşi greşelilor, suntem supuşi păcatului, suntem încă în umblare, şi totuşi noi nu dorim să facem asta. Aşa cum a spus Biblia, „Să nu vă pierdeţi inima când sunteţi mustraţi.” Dar eu mă rog, Tată, ca mustrarea Cuvântului să mă taie tot aşa de tare cum îi taie pe restul dintre ei. Şi eu mă rog, Tată, ca ei să o înţeleagă în acest fel.

E-300 Mă rog ca Tu să-i binecuvântezi acum. Şi fie ca aceasta, aşa cum ne-am rugat înainte, Doamne, ştiind şi urmărind ceea ce cerem, pentru că noi nu vrem să cerem greşit, nu vrem să cerem ceva doar ca să inventăm cuvinte, pentru că noi vorbim cu Tine.

E-301 Îţi cer să-l binecuvântezi pe frăţiorul nostru de aici care şi-a deschis uşa ca eu să intru în seara aceasta. Mă rog ca Tu să-i binecuvântezi biserica şi fie ca fiecare dintre membrii lui, Doamne, doar…Fie ca acesta să fie un far, un loc unde darurile lui Dumnezeu să curgă şi totul să decurgă lin.

E-302 Binecuvântează pe fiecare slujitor care şade aici, bisericile lor. Şi să fie aşa o zguduire, sau un sunet printre duzi, a Duhului lui Dumnezeu traversând Phoenix-ul, şi să aducă bisericile la părtăşie şi la—şi la o mare trezire, încât slujitorii să nu poată predica, din pricina Slavei lui Dumnezeu; dar când sfinţii vin împreună devreme după-amiaza, plânsul şi rugăciunile şi mărturiile şi mesajele, doar o adevărată revărsare a Duhului, când întregul oraş va fi atras să vină, să asculte. Acordă aceasta acum.

E-303 Vindecă bolnavii în mijlocul nostru, Doamne. Dă-le izbăvirea Divină, Tată, prin Numele lui Isus Cristos.

E-304 Acum cu capetele noastre aplecate, dacă este cineva aici care doreşte să stea chiar în jurul altarului acum, şi în timp ce avem capetele plecate, şi urmează să fredonăm o cântare mică, o—o— o cântare bună, veche a Evangheliei. Şi noi vrem să fredonăm aceea. Şi când o facem, dacă există cineva care doreşte ca noi să ne rugăm pentru voi, la o—o experienţă mai profundă, să primeşti Duhul Sfânt, sau tu eşti salvat şi nu ai fost încă sfinţit, sau orice, vom fi bucuroşi să facem asta în timp ce fredonăm această mică cântare, Îl Iubesc. Şi dacă Îl iubiţi, să respectăm Cuvântul Lui acum.
Îl iubesc, Îl iubesc
Că-ntâi El m-a iubit
Şi a cumpărat mântuirea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-305 În timp ce ei vin, vreau ca fiecare să-şi ocupe locul aici acum. Bine, soră.
…Îl iubesc, Îl iubesc
Că-ntâi El…
Veniţi acum, în jurul altarului, voi care vreţi să veniţi acum.
…mine
Şi a cumpărat mântuirea mea
Pe al Calvarului…

E-306 De ce unele dintre voi surorile cu părul scurt nu veniţi aici sus şi să promiteţi lui Dumnezeu? Vreţi să vă citesc asta din Biblie? În regulă. Nu vreţi să veniţi şi să spuneţi, „Doamne, vreau să fiu în regulă cu toate lucrurile, şi vreau să încep corect. Şi vreau să merg pe drumul corect şi să rămân acolo. Voi face un legământ cu Tine în seara aceasta, Doamne. O să crească de acum înainte”?

E-307 Biblia a spus că este o ruşine ca un bărbat să aibă păr lung, să arate ca o femeie. Dumnezeu a făcut două legăminte, unul cu Adam şi unul cu Eva. El i-a îmbrăcat diferit. Ei sunt diferiţi, întru totul. Ei întotdeauna au fost diferiţi. Există două legăminte pe întregul parcurs al Bibliei. Mi-ar place să predic despre acel legământ dublu într-o seară, cândva, să vă arăt care este diferenţa. Oh, Doamne, este extraordinar. Aceasta este chiar în cazul vostru de căsătorie şi divorţ, dacă aţi fi ştiut măcar adevărul despre aceea, ar rezolva întreaga treabă. Aşa este. În regulă, din nou acum, în timp ce suntem siguri acum. Veniţi, nu vreţi?
Îl iubesc…
Aveţi nevoie de Duhul Sfânt? Veniţi drept sus, staţi împrejur.
Că-ntâi El m-a iubit
Şi…
Vreţi o umblare mai apropiată cu El? Veniţi, faceţi un jurământ, staţi alături de El şi ţineţi-l. Nu va ajuta la nimic să faci jurământul dacă nu-l ţii.
Pe…
Voi puteţi veni să vă faceţi legământul. Dumnezeu trebuie să îl împlinească. Voi doar păstraţi-vă legământul.

E-308 Acum am să-i rog pe fraţii mei slujitori dacă vreţi să mergeţi jos acum pe aici, să staţi în jurul acestor oameni preţioşi în timp ce ne rugăm chiar aici, vorbiţi cu fiecare din ei, întrebaţi-i despre nevoile lor acum în timp ce suntem aici.

E-309 Fiecare tot aşa de reverenţi cât puteţi fi. Acum, Dumnezeu vă va onora, doar fiţi foarte reverenţi până când se face această rugăciune. Puteţi veni drept în jur acum, aici, împrejur, sus şi în spatele acestor oameni care stau aici pentru rugăciune.
Pe lemnul Calvarului.

E-310 Acum din nou, în timp ce slujitori se adună pe ambele părţi.
Îl iubesc, eu…
Îmi place să văd asta, lucrători din diferite organizaţii, toţi într-unul acum; care este sub Sânge.
Că-ntâi El m-a iubit
Şi a cumpărat mântuirea mea
Pe lemnul Calvarului. (Doamne!)

E-311 Acum apropiaţi-vă fraţilor, chiar la persoana lângă care vă aflaţi, puneţi-vă mâna peste ei şi întrebaţi-i ce vor ei de la Dumnezeu. Acesta este un timp minunat? Voi ştiţi, când eu văd aceasta, priviţi aici, slujitori din diferite biserici, stând în jur împreună. Surorile care erau pe tărgi s-au ridicat, au ieşit, au plecat. Laudă Domnului. Atât de mulţumitor pentru asta, stând în Numele Domnului.

E-312 Acum, lăsaţi audienţa acum, fiecare să vă aplecaţi capul. Fiecare dintre voi acum, în inima voastră, doar vorbiţi cu Dumnezeu cum aţi vorbi cu mine; cum aţi veni şi aţi spune, „Frate Branham, eu—eu…” Dacă tu ai făcut ceva greşit, spune, „Îmi pare rău, Frate Branham. Eu—eu am făcut lucrul acesta, vrei să mă ierţi pentru asta? Îţi voi face o promisiune, Frate Branham, eu nu voi mai face niciodată lucrul acela împotriva ta.” Acum doar schimbaţi din numele meu, de la mine, la Domnul vostru Isus Cristos.

E-313 Şi dacă aveţi nevoie de vindecare, ca şi cum aţi veni şi aţi spune „Frate Branham, eu—eu sunt falit, nu am mâncat cina în seara asta, şi, da, eu ştiu că dacă tu aveai un dolar tu mi l-ai da mie.” Acum, vedeţi, voi nu trebuie să-i spuneţi lui Dumnezeu,
„Dacă Tu ai putere de vindecare.” El o are, vedeţi. Mie ar trebui să îmi spuneţi, „Dacă tu o ai.” Dar Lui nu trebuie să-I spuneţi,
„Dacă Tu ai.” El are! Vedeţi? Astfel spuneţi, cum ar fi, „Frate Branham, ai vrea să-mi dai un dolar? Eu—eu—eu am nevoie de ceva de mâncare.” Ei bine, desigur că aş face-o, ştiţi asta. Dacă l-aş avea vi l-aş da, oricând. Aş avea o inimă oribilă dacă nu aş face-o. Şi eu, fiind un om dur, păcătos, şi aş avea o inimă atât de bună faţă de cineva ca voi, ce ar fi Dumnezeu?

E-314 „Dacă voi care sunteţi răi ştiţi cum să daţi daruri bune, cu cât mai mult Tatăl vostru Ceresc le va da Duhul, celor care Îl cer.”
„Dacă voi aţi cere un peşte, v-ar da El un şarpe? Cereţi pâine, v- ar da El o piatră?” Nicidecum!

E-315 Păi, dacă voi I-aţi cere în acel fel, cu credinţă, crezând căci, aţi obţine de la El de un milion de ori mai repede decât aţi obţine ceva de la mine. Şi voi ştiţi că eu v-aş ajuta, aş face tot ce aş putea. Oricare dintre aceşti fraţi ar face-o, noi am scoate fiecare bănuţ din buzunarul nostru ca să vă ajutăm. Am face tot ce am putea. Dar asta este ceva ce voi trebuie să credeţi prin credinţă.

E-316 Acum, voi credeţi că o veţi primi în timp ce ne rugăm, şi voi vă rugaţi, şi audienţa se roagă, şi eu cred că Dumnezeu va coborî şi va onora rugăciunea noastră. Şi chiar în minutul în care simţiţi că Îl aveţi, că Dumnezeu va răspunde rugăciunii voastre, atunci aţi făcut un legământ, „Doamne, eu am greşit, eu nu voi mai face. Voi ridica mâna, Îţi promit că nu o voi mai face,” Dumnezeu te va lua pe cuvânt. Şi voi credeţi în acel fel şi totul se va termina. Atunci doar ridicaţi mâinile şi mulţumiţi-I, „Doamne, mi-am făcut legământul. Şi ştiu că este al Tău, şi Tu ai promis că vei răspunde, şi Tu nu poţi da greş.”

E-317 Tată Ceresc, noi, slujitorii Tăi, stăm deasupra acestui grup care a venit înainte având nevoie de binecuvântările Tale şi de atenţia Ta la timpul acesta. Tată, ei sunt trofee ale Mesajului, Lumina timpului de seară. Mulţi dintre ei, Doamne, mărturisesc. Unii dintre ei sunt în nevoie disperată. Mă rog, Dumnezeule, ca în Numele lui Isus să nu respingi pe niciunul dintre ei, pentru că Tu Îţi vei ţine Cuvântul. Eu aduc Cuvântul Tău spre amintirea Ta, Doamne, cum a făcut Petru şi ucenicii când s-au rugat în Fapte 4, şi ei au spus, „Doamne, adu-Ţi aminte de Cuvânt! De ce se întărâtă neamurile şi cugetă popoarele la un lucru deşert?”

E-318 Acum, Tată, aducem Cuvântul Tău. Tu ai spus, „Cel ce crede în Mine are Viaţă veşnică. Cel ce vine la Mine Eu cu nici un chip nu-l voi da afară. Cel ce aude Cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are Viaţă Eternă, şi nu va veni la Judecată ci a trecut de la moarte la Viaţă.”

E-319 Oh, faceţi cererile noastre cunoscute lui Dumnezeu, şi El ne va răspunde. El este din belşug…„Cel care îşi va mărturisi păcatele va avea iertare. Cel ce îşi ascunde păcatul nu va prospera.” Şi noi mărturisim greşelile noastre. Eu mărturisesc greşelile oamenilor. Eu îmi mărturisesc greşelile mele. Eu cer pentru milă. Eu cer pentru vindecare. Eu cer pentru har. Eu cer ca Tu să reverşi Duhul Sfânt, Doamne, chiar acum peste aceşti oameni care aşteaptă, ca vieţile lor să fie schimbate în matriţa lui Dumnezeu, şi să fie modelaţi după chipul Fiului lui Dumnezeu, ca Duhul care L-a însufleţit, să intre în trupul lor şi să-i facă fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Îngăduie lucrul acesta, Doamne.

E-320 Noi credem că Tu eşti prezent. Noi credem că Tu vei onora Cuvântul Tău. Noi credem că Tu vei onora eforturile Cuvântului. Acum trimite aceste binecuvântări peste aceşti oameni în timp ce ei aşteaptă Prezenţa Ta să-i viziteze aici la altar. În Numele lui Isus.

E-321 Acum, dacă credeţi, şi credeţi că aţi primit, ridicaţi mâna către Dumnezeu. Dacă o acceptaţi ca pe o rugăciune de credinţă şi legământul vostru în timp ce vă întoarceţi acum la Dumnezeu, ridicaţi mâinile.

E-322 Şi audienţa să se ridice. Ridicaţi-vă toţi, care vreţi să faceţi un legământ lui Dumnezeu, acum spuneţi, „Eu O cred. Eu O accept. Eu O cred.”

E-323 Acum ridicaţi mâinile şi daţi-I laudă şi se va încheia totul. Slavă lui Dumnezeu! Îţi mulţumesc, Doamne Isuse, pentru bunătatea Ta şi mila Ta, şi pentru tot ce ai făcut pentru noi, Doamne. Îţi dăm laudă prin Isus Cristos.