E-1 Să rămânem în picioare doar un moment, aşa cum ne aplecăm capetele acum şi privim la Domnul. Dacă există ceva cereri să fie cunoscute lui Dumnezeu, aţi vrea chiar acum la timpul acesta să vă ridicaţi mâna spre El, aşa, şi ţineţi pe inima voastră ceea ce vreţi.

E-2 Tatăl nostru Ceresc, noi suntem recunoscători pentru o altă zi. Şi acum ea a început să însemneze; aceasta va fi istorie. Serviciile de azi dimineaţă deja au trecut. Cuvintele care s-au spus sunt în aer, pe bandă, şi noi va trebui să-L întâlnim într-o zi. El sau va trebui să fie corect sau greşit. Şi noi-noi credem că El este corect, pentru că El este Cuvântul Tău.

E-3 Acum, ne rugăm ca Tu să ne acorzi nouă, în seara aceasta, cererile care noi le cerem. Cu mâinile noastre, noi ridicăm, cerând pentru cereri. Tu ai ştiut de ce am avut noi nevoie, şi ceea ce cerem noi. Aşa că ne rugăm ca Tu să ne răspunzi, Doamne, şi să ne dai dorinţa inimii noastre, aceea este, dacă noi o putem folosi să Te onorăm. Admite aceasta, Doamne.

E-4 Vindecă boala în mijlocul nostru. Ia la o parte tot păcatul şi necredinţa. Dă-ne din a Ta... iarăşi o porţiune din binecuvântările Tale, în seara aceasta, Doamne, aşa cum medităm asupra Cuvântului, şi timpul în care trăim noi. Noi ne-am adunat împreună, Tată, nu pentru alt scop decât să încercăm să învăţăm cum să trăim mai bine, şi să trăim mai aproape de Tine. Căci noi vedem ziua apropiindu-se, şi noi trebuie să ne adunăm împreună adesea, şi să luăm instrucţiuni de la Tine. Admite aceasta, Tată, în Numele lui Isus. Amin.
Vă mulţumesc. Vă puteţi aşeza.

E-5 Eu ştiu că-i îngrozitor de cald, şi locul tot înghesuit aşa cum este. Şi astfel ne pare rău că nu avem... ceva aer condiţionat. Şi eu... Poate aceea va fi... Există două lucruri care vreau să le fac pentru biserică, atât de curând cât pot eu să ajung înapoi în felul cum vreau, dacă eu ajung înapoi în mitinguri potrivit. Eu vreau, de asemenea, un-un pian, unde el stă în felul acesta, aşa ca pianista să se uite înspre adunare. Eu vreau o orgă acolo pe partea aceasta; şi un aer condiţionat. Atunci eu simt că aceea ar fi totul. Şi astfel noi suntem... Ne vom încrede în Domnul, şi ştim că El ne-o va acorda.

E-6 Eu cred, ei mi-au spus, Fratele Hickerson tocmai a luat aceasta din revistă. El a pus-o pe biroul meu înapoi acolo. Aceea este acea constelaţie de Îngeri care este în revistă despre care s-a vorbit. Vedeţi forma de piramidă? Priviţi la acesta Unul de pe partea aceasta, aripa ascuţită, venind cu pieptul Lui aşa în afară, pe partea mea dreaptă. Aşa cum am vorbit tocmai de la acest amvon, cu luni şi luni şi luni în urmă, vedeţi, iată-L acolo. Şi revista Look... Sau, Revista Life Îl are, ediţia din mai, 17 mai, eu cred că este. Este aşa? Mai 17, ediţia. D-na Woods îmi spunea astăzi că mulţi au sunat-o şi au întrebat. Aceea este în ediţia din mai, 17 mai.

E-7 Acesta-i un nor misterios. Norul este la douăzeci şi şase de mile înălţime şi lat de treizeci de mile. Şi despre aceea am vorbit noi aici. Aceea este unde Îngerul Domnului a venit jos şi a zguduit locul. Şi întreaga... A sunat mai tare...

E-8 Eu ştiu că acolo-i un om, dacă... mă gândesc, Fratele Sothmann, eu l-am văzut cu un timp în urmă, pe undeva. El a stat... Da. Chiar înapoi aici. El e aici. El a stat aproape când s-a întâmplat. Eu presupun că nu am fost prea departe de el. Eu tocmai îl vedeam, am încercat să-i fac cu mâna. Numai, că eu am avut binoclul lui. Căci, animalele, în care noi am vânat, au... Nu erau pe dealul acesta. Acum au mers pe dealul celălalt. Eu le-am găsit, cu o zi înainte, şi le-am spus unde să se ducă. Eu am mers pe aici, unde, dacă ele vin pe aici, eu doar împuşc sus în aer şi le alung înapoi încolo, aşa ca ei să-şi poată lua a lor-a lor-animalul lor. Deci, aceştia erau mistreţi.

E-9 Şi astfel am mers acolo, pe partea aceasta, şi ei nu erau. Ei nu erau pe nici o parte. Eu l-am văzut pe Fratele Fred să umble afară, şi ei nu erau acolo. El a mers înapoi, şi Fratele Norman a mers peste deal. Şi eu m-am întors, am mers jos în mica prăpastie şi am venit sus, doar de unul singur, cam o milă şi jumătate printr-un ţinut foarte zgronţuros. Şi eu eram aşezat jos şi doar mă uitam împrejur. Se făcea târziu în ziuă.
Şi eu culegeam acele, ce numim noi acolo, capete de capră. Este ceva ca un scăiete. Le culegeam jos de pe cracul pantalonului meu, chiar exact în acelaşi fel care m-am văzut pe mine făcând când am fost aici spunându-vă despre viziune, şase luni, cam, înainte să se întâmple. Am zis, "Asta-i ciudat. Uite cât sunt de perfect la nord de Tucson, cumva de nord est. Face...
"Tucson," vă amintiţi, am spus, "puţin sud vest."
Şi am zis, "Asta-i ciudat." Eu mă uitam la scăiete, în felul acesta, culegându-i jos de pe a-i mei... mulţi din ei, jos de pe cracii pantalonilor mei. Dacă nu aţi fost niciodată acolo, acela-i un ţinut de deşert. Nu este ca acesta, deloc. De vreo douăzeci de ori mai luminos; şi acolo nu sunt pomi şi lucruri aşa cum sunt aici. Sunt numai cactuşi şi nisip.

E-10 Deci eu-eu doar mă uitam la acesta, în felul acesta. Eu doar mi-am ridicat ochii în sus. Şi cam, eu aş zice, o jumătate de milă de mine, am văzut un cap întreg de... turmă de mistreţi. Ei veneau afară la capăt, unde ei mâncau ceva frunziş. Şi m-am gândit, "Acum, dacă i-aş putea doar aduce pe Fratele Fred şi Fratele Norman până acolo, acela-i tocmai locul."

E-11 Şi seara dinainte, Duhul Sfânt era aşa de grozav în tabără, încât El mi-a spus lucruri care s-au întâmplat şi aveau loc. Eu a trebuit să mă scol şi să umblu departe de la tabără.
Şi atunci, dimineaţa aceea următoare, eu am mers sus acolo. Şi am pornit... Am zis, "Acum, dacă eu pot ajunge la Fratele Fred, eu îl aduc în jurul acestui munte," care este cam o-o milă pe partea aceasta. Eu a trebuit să merg vreo-vreo două mile, sau mai bine, să-l iau, poate trei. Dar pe aici, jos aceasta ce noi numim spate de porc, vin sus în felul acesta, sus pe vârful acestor munţi zgronţuroşi, zimţaţi, şi merg în jos pe aici, traversez şi vin dincolo, şi merg în jos în direcţia aceasta şi îl iau. Atunci el trebuie să meargă drept la partea de jos a dealului, să-l ia pe Fratele Norman, care probabil că ar fi fost vreo patru sau cinci mile, apoi să ajungă înapoi. Şi eu urma să pun o-o bucăţică de Kleenex [şerveţel de hârtie – Trans.] care eu urma să-l agăţ de o-o bucată de crenguţă de mesquite acolo, aşa ca să mă pot îndrepta spre care defileu să merg afară când vin înapoi.

E-12 Şi eu tocmai am venit sus peste un mic defileu unde erau o mulţime de stâncă zimţată, şi acolo era o-o potecă de căprioare venind în jos pe partea cealaltă, cam, oh, patruzeci, cincizeci de iarzi dedesubt de prăpastie. A fost cam, oh, a fost târziu în zi, aş zice ora opt, sau nouă. Te-ai gândi tu ceva în felul acela, Frate Fred, poate ora nouă, ceva? Am fugit acolo pe partea aceasta, repede, să mă feresc să nu mă vadă mistreţii. Ei sunt un vier sălbatic, voi ştiţi, şi ei sunt cam înfricoşători.

E-13 Aşa că am-am mers peste deal pe aici, şi am tăiat, pornit, să alerg sus pe deal. Şi doar am alergat înainte, într-un mic, ce noi numim, un furişat de câine. Şi dintr-o dată, întregul ţinut doar a răsunat. Eu niciodată nu am auzit o astfel de explozie îngrozitoare! Doar a zguduit, şi pietrele s-au rostogolit. Şi am simţit parcă eu-eu trebuie că am sărit cinci picioare de la pământ, se părea. Aceasta doar-doar m-a speriat. M-am gândit, "O, doamne!" M-am gândit că am fost împuşcat. Că cineva... Eu aveam pe cap o pălărie neagră. M-am gândit că ei s-ar fi putut gândi că era un mistreţ fugind în sus pe munte, cineva m-a împuşcat. Acesta a mers aşa de tare, chiar peste mine, în felul acela. Atunci, dintr-o dată, Ceva a spus, "Priveşte sus." Acolo era Acesta. Atunci El mi-a spus, "Aceasta-i deschiderea celor Şapte Peceţi. Întoarce-te acasă." Deci, iată-mă aici.

E-14 Am întâlnit pe Fratele Fred şi Fratele Norman, vreo o oră mai târziu, când i-am găsit. Ei erau emoţionaţi şi vorbeau despre aceasta. Iată-l acolo. Şi ştiinţa spune că este imposibil ca-ca vreun fel de un-un abur sau orice să ajungă aşa de înalt, ceaţă, vapori. Înţelegeţi? Aceasta va merge numai doar... Eu nu aş şti. Eu-eu...

E-15 Noi, când noi mergem în străinătate, noi călătorim la nouă mii de picioare. Aceea-i deasupra furtunilor. Aceea-i cam aproximativ patru mile. Şi zicem, să zicem, poate sunt cincisprezece mile până voi nu mai puteţi obţine aburi. Dar acesta-i la douăzeci şi şase de mile, şi ea a plutit acolo toată ziua. Înţelegeţi? Ei nu ştiu ce este Aceasta. Dar, mulţumiri Domnului, noi ştim.
Îţi mulţumesc, Frate Hickerson. Eu îl voi păstra pe biroul meu înăuntru acolo. Şi când noi scriem cartea, ei bine, atunci noi îl putem avea.

E-16 Eu am o notiţă aici care mi-a fost dată. Eu cred că a fost o creştere în numărul nostru de când am fost aici ultima dată. Eu cred că numele lui este-este... cel puţin, numele tatălui lui, David West. Şi au un ins mititel aici care ei vor să-l dedice Domnului. Este asta aşa? A fost în seara aceasta, sau a fost miercuri seara? Eu nu ştiu. Acesta are... În seara aceasta? Asta-i bine. Păi, ce ziceţi de... Tu eşti David, nu-i aşa? Asta-i ce m-am gândit că tu erai. În regulă. Ce ar fi să-l aduci pe micuţ sus?
Dacă sora noastră va veni aici la acest pian, şi să ne dea cântarea de Aduceţi-i Înăuntru. Păstorul, dacă el vrea, să vină aici sus, şi noi vom dedica pe acest băieţel Domnului. Acum, noi încercăm să o păstrăm Scriptural.

E-17 Acesta-i nepotul tău, Frate West. Nu pare posibil, nu-i aşa? Soră West, ce gândeşti tu despre asta? Nu face aceasta... Tu ştii ce gândesc eu, totuşi? Tu ştii, eu sunt bunic, de asemenea.
Aceasta îmi aminteşte de Fratele Demas Shakarian. El a stat înaintea unei mari mulţimi de oameni. El încurcă toate lucrurile ca şi mine, voi ştiţi. El a stat acolo. El a zis, "Voi ştiţi," a zis, "eu-eu i-am spus la Rose, m-am simţit," aceea-i soţia lui, a zis, "m-am simţit mult mai bătrân de când am fost bunică." El a zis, "Nu. Am vrut să spun bunic..." Voi ştiţi, eu...

E-18 Tu nu eşti singur, Frate West. Există mulţi din ei aici înăuntru. Şi este în ordine. Eu cred că noi putem într-adevăr să-i apreciem pe nepoţii noştri. Aceasta nu... Sper că aceasta nu sună rău. Dar noi putem avea mai mult timp cu ei, eu cred, decât cum am avut cu a noştri-copiii noştri. Am întrebat pe soţie asta, ziua trecută. A zis, "Sigur. Tu îi iubeşti puţină vreme, îi dai înapoi acolo la mama lor, şi mergi înainte."

E-19 Ei bine, eu am un nepoţel înapoi acolo. El a zis, "Papa, predică. Papa, predică." Şi ei au strâns oferta duminica trecută seara, şi au avut-o aşezată pe masă. Ei l-au adus înăuntru, înapoi acolo, şi-şi el m-a auzit prin microfon. El a zis, "Papa, predică. Papa, predică."
Şi Billy a zis, "Da, sus acolo."
El a zis, "Nu." Şi oferta a mers peste tot pe duşumea. El-el a vrut să vină aici afară, voi ştiţi. Şi el întotdeauna strigă la mine, ştiţi, mă vede la orice convenţie. El strigă, "Papa, predică." A strigat foarte tare. Deci eu ştiu că ei sunt drăguţi.
Spune, mă întreb dacă eu pot împrumuta ceva din părul acela? El nu are nevoie de el chiar acum. Eu am. Care-i numele lui? [Sora West zice, "David Jonathan." – Ed.] David Jonathan. Nu-i acela un nume frumos? Ei bine, eu sper că viaţa lui se ia după aceia după care-i numele lui. David; regele, David; cine, Cristos urmează să şadă pe tronul lui; şi de asemenea Jonathan, prietenul prea iubit. Eu-eu vă spun, ei sunt copilaşi drăgălaşi. Noi îi apreciem, foarte mult. Eu... El umblă sus. Şi el poate-el poate striga "amin" aşa de bine ca restul din ei, voi ştiţi, aşa că noi nu vom lăsa ca aceasta să ne deranjeze. Noi îl dedicăm la Domnul.
Mă gândesc că-i foarte plăcut, să avem o pereche tânără, la care Dumnezeu a pus în grija lor un copilaş ca acesta, şi să vină să-l dea Domnului. Şi când tu faci asta, aceasta arată că tu nu eşti... că tu îi dai înapoi la Dumnezeu pe acela care Dumnezeu ţi l-a dat. Dumnezeu să-l binecuvânteze.
Acum, dacă vrei tu să-l ţii, eu cred că poate mama îl poate ţine un pic mai bine decât aş putea eu. Şi ce-i dacă noi doar ne punem mâinile peste el? Aţi vrea mai degrabă să faceţi aşa? Căci, eu mă tem că eu l-aş scăpa sau, nu să-l scap, să-l frâng sau una alta, voi ştiţi. Şi eu întotdeauna mă tem să nu-i frâng, voi ştiţi. Vai-vai...
Meda a zis, înapoi acolo... Mă gândesc că acesta este un lucru la platformă că ea cumva mă invidiază, voi ştiţi. Ei îi place să-i ţină...
Păi, uite aici, el o să se uite la mine. El este un ins minunat.
Da, domnule. Poate eu aş putea să-l ţin. Mă întreb. O, soră, să nu... Eu sper că el nu cade. Aici, nu-i acela drăguţ? Acela drăguţ? Cum faci tu? Bine, acum, dulce.
Să ne aplecăm capetele.
Doamne Isuse, cu mulţi ani în urmă, când Creştinătatea s-a născut în forma unui Om numit Cristos, Mesia cel uns, Isus era Numele Lui. Oamenii i-au adus pe pruncii lor la El, ca El să-şi poată pune mâinile Lui peste ei şi să-i binecuvânteze. Şi El a zis, "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi să nu-i opriţi, căci astfel este Împărăţia Cerurilor." Acest cuplu micuţ drăgălaş, bunicii lor şi ceilalţi au fost adevăraţi urmaşi ai Cuvântului.
Doamne Isuse, eu aduc, şi ţin spre Tine, în seara aceasta, păstorul şi eu, pe acest micuţ drăgălaş David Jonathan West. Eu ţi-l dau Ţie, de la mama şi tăticul. Eu îl prezint Ţie, Doamne, pentru sănătate, tărie, viaţă lungă de serviciu, să onoreze pe Dumnezeu Atotputernic, Care l-a adus în lumea aceasta. Fie ca binecuvântările lui Dumnezeu să se odihnească peste el. Fie ca Duhul Sfânt să se odihnească peste copil. Dacă există un mâine, fie ca el să poarte Evanghelia care părinţii şi bunicii aşa o îndrăgesc astăzi. Admite aceasta, Doamne. Acum, în Numele lui Isus Cristos, eu Îţi dau acest copil, într-o dedicare a vieţii lui. Amin.
Eu cred că ei vor să ia o poză a copilaşului. [Un aparat ticăie – Ed.] Eu am sărit, de asemenea.
Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Fie ca întotdeauna să iubeşti şi să îndrăgeşti pe Domnul Isus, şi micuţul să fie crescut în frica lui Dumnezeu, şi să ai un băieţel minunat. Eu sunt sigur. Dumnezeu să fie cu voi.
Eu cred că el şi-a scăpat biberonul lui mic? L-au ridicat? O, vai!
Acum să cântăm cântarea aceea micuţă, Aduceţi-i Înăuntru. Fiecare, împreună acum, pentru insul micuţ. În regulă, soră.
Aduceţi-i înăuntru, aduceţi-i înăuntru,
Aduceţi pe cei mici la Isus.

E-20 Eu nu cunosc mâini mai bune în care să-i punem. Voi ştiţi? Mâinile Domnului Isus!

E-21 Acum, eu ştiu că este cald acolo afară. Eu vreau să-i spun la cel cu curăţenia, fratele meu, Doc, sau altul, ei se îngrijesc de aceasta. Unele din surori şi-au ruinat fustele pe-pe unsoarea care-i pe scaun. Câte aţi luat ceva din aceasta pe ele? Eu ştiu, acolo-i soţia mea, două fiice a mele, micuţa Betty Collins, D-na Beeler, unele din ele. Este ceva, unsoare pe acolo. Dacă tu iei o privire la aceasta, Doc, când tu poţi. Aceasta-i, eu cred, este unde ele... Este unsoare sau vopsea, sau ceva, chiar unde ei lucrează în sus şi-n jos, pe scaune. Şi nu este? [Fratele Edgar "Doc" Branham zice, "Nu este unsoare pe ele, de unde să se ia jos." – Ed.] Păi, eu-eu nu ştiu ce este, atunci. Ceva eu doar... Îmi este menţionat, şi eu am zis că eu o voi menţiona la-la Doc. În regulă.
Acum, miercuri seara adunare de rugăciune. Este vreo alta? Tu a-i anunţat? Ţi-ai pus anunţurile înăuntru, Frate Neville? Anunţurile sunt toate înăuntru.

E-22 Acum, dacă Domnul voieşte, următoarea duminică dimineaţa, eu vreau să vorbesc asupra subiectului de acuzare a acestei generaţii pentru răstignirea lui Cristos. Voi ziceţi, "Această generaţie nu a putut să o facă." Noi vom afla dacă ei au făcut-o, sau nu, conform cu Cuvântul. Acum, următoarea duminică dimineaţa, dacă Domnul voieşte. Dacă, acum, dacă¬dacă-dacă ceva se întâmplă...

E-23 Eu trebuie să fiu în Houston săptămâna aceasta, de asemenea, într-o convenţie, care îmi ia până duminică, aşa că eu nu ştiu dacă eu voi fi în stare sau nu. Dar noi avem două duminici pe care să contăm, înainte de aceasta, oricum. Apoi noi mergem la Chicago pentru convenţie, sau miting în Chicago, ultima săptămână din această lună. Iar apoi eu trebuie să duc familia înapoi la Arizona, pentru-pentru că vacanţa lor s-a terminat şi copiii trebuie să meargă înapoi la şcoală.

E-24 Acum, câţi v-aţi bucurat de citirea Cuvântului, şi binecuvântările Domnului? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Noi cu toţii, aşa de mult.

E-25 Acum, este cald, şi eu ştiu că unii din voi se duc înapoi acasă în seara aceasta. Eu ştiu că Fratele Rodney şi Charlie, şi ceilalţi, trebuie să conducă un drum lung. Şi aşteaptă un minut, tu eşti în vacanţă, nu-i aşa? Păi, eu aud că te duci la pescuit.
"Domnul nu alochează timp la om când el pescuieşte. Tu nu devii mai bătrân în timp ce pescuieşti." Deci, Acum, voi fetelor mergeţi cu ei. Înţelegeţi? Şi eu vin jos şi mă alătur cu voi, dacă eu pot. Şi voi ştiţi, "Domnul cel bun," zic ei, "nu alochează timp la un om când el este afară la pescuit." Fă mult din acesta când te-când te simţi tot răsucit. Este cel mai bun lucru în care să te relaxezi, ce l-am găsit vreodată în viaţa mea, este să merg la pescuit.

E-26 Am avut un mic cartonaş, o dată, de la Dl. Troutman. Îşi aminteşte careva de DL Troutman, compania de gheaţă din New Albany? El avea un cartonaş mic acolo, care zicea, "Afară la pescuit." Şi a mers înainte, să spună, "Un om care are... Fiecare om, fraţii lui, afară la pescuit. Cu o mână de ajutor, ei întotdeauna vor prinde, afară la pescuit." Avea cam vreo opt sau zece lucruri diferite. Atunci când el a ajuns jos la capăt, a zis, "Omul este mai aproape de Dumnezeu când este afară la pescuit." Aşa că mă gândesc căci cam aşa este. "Cel bogat şi cel sărac sunt toţi la fel, afară la pescuit." Vedeţi? "O mână de ajutor, el întotdeauna va da, afară la pescuit." Şi totul era despre, "Afară la pescuit."

E-27 Ei bine, eu vă voi spune despre un alt pescuit ce l-am făcut timp de vreo treizeci şi trei de ani, a fost de a pescui după sufletele oamenilor. Fie ca Domnul să ne ajute să-l câştigăm pe fiecare care-l putem afla.

E-28 Acum, în seara aceasta, aceasta se pune pe bandă. Acum, azi dimineaţă, (dacă Jim este aici, sau pune pe bandă), mă-mă gândesc, pe bandă, cineva mi-a atras atenţia la aceasta, am zis, "Al doilea exod." Eu nu am vrut să spun al doilea. Acesta-i, "Al treilea exod."
Duhul Sfânt în forma unui Stâlp de Foc, Dumnezeu venind jos în manifestare, a adus afară primul exod, şi-şi înapoi în... a adus pe Israel afară din Egipt.
Al doilea exod era Cristos aducând Biserica afară din Iudaism.
Şi, Al Treilea Exod, este când acelaşi Stâlp de Foc ia Mireasa din biserică. Înţelegeţi? Afară din natural; afară din spiritual; şi pe Spiritual afară din spiritual. Cei trei, vedeţi, cel Spiritual afară din biserică, adică. Atunci noi obţinem pe cei trei, cele trei epoci din aceasta.

E-29 Acum, în seara aceasta, am vrut să fac altă bandă, şi aceea era numită: Este Viaţa Ta Vrednică De Evanghelie? Probabil că nu va lua prea mult. Ei bine, doar nişte Scripturi şi notiţe ce le am aici, dar mai întâi noi vrem să citim Cuvântul lui Dumnezeu. Înainte să facem aceea, noi doar ne aplecăm inimile spre El doar un moment.

E-30 Doamne Isuse, orice om, fizic, sau femeie, sau copil, poate muta înapoi paginile acestei Biblii, dar nu există nimeni care poate să O descopere decât Tu. Mă rog, Doamne, de luarea acestui text aşa cum este pus pe inima mea să trimit afară peste naţiuni, pentru popor, ca ei să poată să ştie ce fel de viaţă se cere de la ei să trăiască. Căci, aşa de mulţi m-au întrebat, "Este Viaţa Creştină o viaţă de serviciu de biserică? Este să ajuţi pe săraci, pe nevoiaşi? Sau este aceasta un membru constant? Este aceasta o loialitate loială la biserică?" şi aşa întrebări. Tată, fie ca răspunsul corect să vină în seara aceasta, prin aceste cuvinte, aşa cum noi facem un efort să-să le aducem la oameni. În Numele lui Isus Cristos, noi o cerem. Amin.

E-31 Acum deschideţi în Bibliile voastre, la Sfântul Luca, şi noi vom începe la al 14-lea capitol şi al 16-lea verset, să citim ceva Scriptură ca o bază, ca un fundament, pentru aceasta care noi o să încercăm să alocăm vreo treizeci până la patruzeci de minute. Acum, al 16-lea verset, din al 14-lea capitol din Sfântul Luca.
Atunci el i-a spus, Un anumit om a făcut o cină mare, şi i-a poftit pe mulţi:
Şi i-a trimis pe slujitorii lui la timpul cinei să le spună la cei acre au fost poftiţi, Veniţi; căci-căci toate lucrurile sunt gata acum.
Şi ei toţi cu un acord au început să facă scuze.
Primul a zis către el, eu... am cumpărat o bucată de pământ, şi eu trebuie necesar să merg să o văd: eu te rog să mă scuzi.
Şi altul a zis, eu am cumpărat cinci perechi de boi, şi mă duc să-i încerc: eu te rog să mă scuzi.
... altul a zis, eu m-a însurat cu o nevastă, ... de aceea eu nu pot veni.
Astfel slujitorul a venit, şi i-a arătat stăpânului său toate lucrurile acestea. Atunci stăpânul casei fiind mânios i-a zis la slujitorul lui, ...
Observaţi, nu este slujitori. "Slujitor."
... Mergi afară repede în străzi şi pe alei, şi în cetăţi, şi adu-i aici înăuntru pe săraci, şi pe mutilaţi, şi pe şchiopi, şi pe orbi.
Şi slujitorul a zis, Doamne, s-a făcut aşa cum tu ai poruncit, şi acolo încă este loc.
... stăpânul a spus către slujitor, Du-te afară pe la drumuri şi garduri, şi sileşte-i să vină înăuntru, ca casa mea să poată să fie umplută.
Căci Eu vă zic vouă, Că nici unul din oamenii aceia care au fost poftiţi nu vor gusta din cina mea.

E-32 Acum, aţi observat, acolo erau trei trageri, sau trei rânduri, din aceasta? Când ei au mers afară, întâi, şi să cheme către cei care erau... sau invitaţi să vină, şi ei nu au făcut-o. Deci acolo a mers afară o campanie de vindecare, a mers afară să-i ia pe orbi şi şchiopi. Şi încă mai era loc, aşa că el a mers afară şi a silit pe cei buni, răi, şi indiferenţi; ca ei să vină înăuntru.

E-33 Acum, voi citiţi o altă pildă despre aceasta, ceva în ordinea acestea, în Matei 22:1 la 10, dacă v-ar place să o citiţi, mai târziu. Dar eu-eu am tras acest subiect de acolo: Este Viaţa Ta Vrednică De Evanghelie?

E-34 Acum, Isus zice aici... Omul întotdeauna a încercat să facă scuze, să nu primească Cuvântul lui Dumnezeu din invitaţia Lui. Deşi le-ar fi ferm dovedit, că aceasta-i-că aceasta-i Cina Lui şi invitaţia Lui, dar omul constant face scuze. Şi dacă voi citiţi Sfântul Matei 22, veţi afla că scuzele au fost făcute acolo, de asemenea. Şi-şi ei încearcă...

E-35 Aceasta a mers în urmă în toate epocile. A mers în urmă în epocă, şi a zis că un om i-a invitat, şi-şi avea o vie. Şi noi aflăm pilda. Şi cum a trimis el pe slujitorii lui să colecteze din această vie. Primul slujitor a venit, ce au făcut ei? Ei l-au alungat. Următorul slujitor a venit, ei l-au şi împroşcat cu pietre. Şi ei au alungat slujitor după slujitor; oamenii cruzi. Regele a trimis, în final, pe fiul lui. Şi când fiul lui a venit, noi aflăm, că, "Ei au zis, 'Acesta-i un moştenitor. Noi îl vom omorî, atunci noi vom avea toate lucrurile."' Atunci Isus a zis către ei, "Regele a trimis şi i-a ucis pe ucigaşii aceia, şi le-a ars cetăţile."

E-36 Acum, noi vedem, când Dumnezeu îi dă unui om o invitaţie, şi să facă ceva, sau să primească invitaţia care El i-a dat-o, şi el o respinge, atunci nu există nimic rămas, după ce mila este nesocotită, decât judecată. Dacă tu calci peste graniţele de milă, atunci acolo există numai un lucru rămas, şi acela-i judecata. Şi noi aflăm că omul a făcut aceea în toate epocile. Aceasta s-a întâmplat, aproape în fiecare epocă, în Biblie.

E-37 Când Dumnezeu l-a trimis pe Noe, slujitorul Lui, şi a făcut o cale de o scăpare pentru toţi oamenii care au vrut să-să fie salvaţi. Doar oamenii au râs numai şi şi-au bătut joc de Noe. Dar Dumnezeu a făcut calea, dar ei au avut o scuză. Aceasta nu era conform cu a lor-cu gândirea lor modernă. Aceasta nu a... Nu a fost în felul cum au vrut ei, aşa că ei au făcut scuze în zilele lui Noe.

E-38 Ei au făcut scuze în zilele lui Moise. Ei au făcut scuze în zilele lui Ilie. Ei au făcut scuze în zilele lui Cristos. Şi ei fac scuze astăzi.

E-39 Acum, El vorbind direct către Israel, aceia care au fost chemaţi la ospăţ, care eu aş aplica şi astăzi la oameni, biserica, care a fost invitată să vină la ospăţ, şi nu vor s-o facă, ospăţul spiritual al Domnului. Şi ei nu vor să o facă. Ei nu vor să o facă. Ei au alte lucruri de făcut. Ei găsesc scuze.

E-40 Acum, dacă Israel, cu două mii de ani în urmă, ar fi acceptat invitaţia care li s-a dat, ei nu ar fi aşa cum sunt ei astăzi. Cu două mii de ani în urmă, Israel a refuzat invitaţia să vină la cina nunţii, şi ei au refuzat-o şi au mers în judecată. Dar, cum a zis Isus, au împroşcat cu pietre şi au omorât profeţii care au fost trimişi la ei, prin a face scuze, acum, scuzele care le-au făcut în fiecare zi.

E-41 Noi aflăm, în zilele lui Isus, că El nu-El nu s-a afiliat cu nici care din ei. Ei au zis, "Când şi-a dobândit Omul acesta învăţarea aceasta? De la ce şcoală este El? Nu este Acesta Fiul tâmplarului? Nu se cheamă mama Lui Maria? Sunt fraţii Lui, Joses şi Iacov, şi aşa mai departe? Şi nu sunt surorile Lui cu noi? Atunci unde şi-a dobândit Omul acesta această autoritate să facă aceasta?" Vedeţi? Cu alte cuvinte, El nu s-a afiliat cu ei. Aşa că ei au zis, "El este Beelzebub. El este un Samaritean. El are un drac, şi Ele nebun. Ele un-Ele un... El este un Om care are un duh rău, pe linia religiei, şi L-a făcut să înnebunească. Şi asta-i ce este. El este acolo afară ca un om sălbatic. Să nu-I daţi nici o atenţie." Şi noi ştim ce i s-a întâmplat lui Israel. Şi ei au ţipat. Ei erau aşa de siguri că Omul acela era greşit, încât, o, ei L-au condamnat. El a zis, el a zis, "Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri." Şi Acesta a fost acolo de atunci încoace.

E-42 Isus a încercat să le spună că scuzele lor erau ceea ce i-au ucis pe profeţi, şi ce i-a ucis pe neprihăniţii care au venit. Ei au acceptat crezurile lor care i le-a dat oamenii, în loc sa 1a Cuvântul lui Dumnezeu. Şi, prin a face aşa, au făcut Cuvântul lui Dumnezeu fără efect.

E-43 Acum, tu fie că trebuie să spui, în aceasta, că Aceasta-i voia lui Dumnezeu şi dorinţa lui Dumnezeu, sau că altceva care tu poţi să cultivezi, care-i mai bun decât cum este Acesta. Acum, tu trebuie să iei una sau pe cealaltă. Tu nu poţi sluji pe Dumnezeu şi mamona. Şi tu trebuie să spui, "Acesta-i Adevărul," sau "Acela-i parte din Adevăr," sau "Acesta nu este tot Adevărul," sau "El nu este pus împreună bine," sau "El nu este interpretat bine."
Şi Biblia a spus, că, "Cuvântul lui Dumnezeu nu este interpretare particulară." Nimeni altul nu trebuie să pună o interpretare la El, El este scris chiar în felul cum Dumnezeu Îl vrea interpretat. Chiar ce El zice, Acela, aceea-i ce trebuie să fie. Doar luaţi-L în felul cum este el spus, felul cum este El scris jos Aici.

E-44 Acum, ei acceptă crezurile lor. Ei fac promisiunile lui Dumnezeu fără efect la ei. Ei ocolesc Aceea. Ei vor sări departe de la Aceasta.

E-45 Acum, dacă Rusia a acceptat Binecuvântarea penticostală, cu şaptezeci şi cinci de ani în urmă, când Duhul Sfânt a căzut în Rusia, ei nu ar fi fost comunişti astăzi. Acum, cu şaptezeci şi cinci de ani în urmă, ei au avut o mare trezire în Rusia. Dumnezeu a venit printre ei, şi ei au avut mari treziri, departe în Siberia. Şi ce au făcut ei? Ei L-au respins. Şi astăzi, ţara-i dusă, şi bisericile nu pot avea biserică, numai cu permisiune. Şi ei sunt sortiţi în judecată. Au deviat în această furie sălbatică de comunism; s-au vândut la Diavolul.

E-46 Cincizeci de ani în urmă, Duhul Sfânt a căzut în Anglia. Chiar după aceea a venit George Jefferies, şi F. F. Bosworth, şi Charles Price, Smith Wigglesworth, acei mari războinici ai credinţei, cincizeci de ani în urmă, şi i-au oferit Angliei trezirea Duhului Sfânt. Dar ce au făcut ei? Ei au râs de ei, i-au pus în închisoare, i-au numit nebuni, au crezut că ei şi¬au pierdut minţile. Bisericile le-au refuzat oamenilor să vină să asculte la ei. Şi ei au vindecat pe bolnavi, au scos draci, şi au făcut lucrări mari. Şi din cauză că Anglia, ca o naţiune, a respins Evanghelia, păcatele ei-ei sunt cunoscute prin toată lumea. De-abia că există o-o naţiune mai lepădată în toată lumea, chiar incluzând Roma sau Franţa, decât Anglia. Ea este o mamă a lepădării. Chiar unde Finney şi mulţi din bărbaţii mari care au predicat, în-Haymarket, şi Charles G. Finney, şi Wesley, şi în jos, şi ea L-a refuzat.

E-47 Iar acum, chiar săptămâna trecută, sau două, în ziare, voi aflaţi unde bărbaţii lor mari aşa au slăbit la-la sexul femeilor, până când au venit înăuntru spioni. Şi omul lor principal a aflat încă câţiva din ei. Revistele au publicat aceasta. Păcatul lor de scandal, chiar în guvernul lor, şi-au semănat numele lor de ocară în toată lumea. De ce? Ea a respins Adevărul. Ea a avut scuza ei, şi ea este terminată. Anglia este toată încheiată, cu Dumnezeu, cu mult timp în urmă. Dacă...

E-48 America, cincisprezece ani în urmă, când marea trezire de vindecare a continuat înainte de la penticostali, a erupt în naţiune, şi acolo era o trezire în capitală, Washington, DC. Preşedinţii, vicepreşedinţii, oameni mari, guvernatori; lucruri mari au avut loc, guvernatori şi-şi oameni au fost vindecaţi. Cum, Congresmanul Upshaw a fost un infirm pentru-pentru şaizeci şi şase de ani, şi ei nu şi-au putut întoarce faţa şi să spună că nu a fost aşa. A fost chiar înaintea lor, dar ei L-au refuzat.

E-49 Şi, în seara aceasta, acela-i motivul că naţiunea aceasta rămâne. Ea este sortită. Nu există speranţă pentru ea, deloc. Ea a trecut linia dintre judecată şi milă. Şi ea a ales în ce are ea aici, să controleze naţiunea. Şi ea este putredă, până la măduvă. Politica ei este putredă. Moralul acestei naţiuni este mai josnic decât orice la care mă pot gândi. Şi religia ei este mai putredă decât moralul. Ea devine, în a face aceasta, ea s-a unit acum, toate bisericile acestea, şi din naţiune, în federaţia bisericilor, şi a luat semnul fiarei. Ce lucru! De ce? Cristos le-a dat ocazia, "Veniţi la sărbătoarea Mea," sărbătoarea cincizecimii, care înseamnă "cincizeci."

E-50 Când Duhul sfânt s-a revărsat peste Rusia, ei au fost chemaţi la o sărbătoare de cincizecime, sărbătoare spirituală, şi ei L-au refuzat. Anglia, Duhul Sfânt s-a revărsat asupra lor, şi ei L-au refuzat. America, Duhul Sfânt s-a revărsat asupra lor, şi ei L-au refuzat.

E-51 El a invitat de trei ori. De trei ori, El a trimis afară, şi ei nu au ascultat la sărbătoare. Atunci El a trimis din nou, şi El a zis, "Mergeţi şi siliţi-i pe oamenii aceia să vină. Masa trebuia să fie aşezată. Masa este gata. Acolo încă este loc." Şi eu cred, că, poate, poate în decursul următoarelor câteva luni, sau ceva, sau an, sau orice este, Dumnezeu o să trimită o altă zguduire de-a lungul ţării, căci încă există cineva acolo afară, pe undeva, care este o Sămânţă predestinată, pe care Lumina trebuie să cadă, pe undeva, pe undeva în lume. Naţiunea, însăşi, este dusă.

E-52 Eu mă uitam în revista Life de săptămâna aceasta; jos la, ei bine, jos la Little Rock, zilele trecute, sau, adică, Hot Springs. Şi acolo am văzut, eu cred că era un guvernator al statului New York, cu un fel de striptesă acolo în Honolulu, dansând cu ea, acum. Şi aici, sub aceea, era un alt om renumit. O, ce dizgraţie! Priviţi la naţiunea noastră astăzi. Priviţi la starea naţiunii noastre-a noastre. Priviţi unde a mers ea, cât de jos s-a scufundat.

E-53 Priviţi la sistemul nostru religios astăzi. Cum poate să fie că bisericile să poată vreodată să ajungă în starea în care sunt ele acum? Este din cauză că ei au respins Mesajul lui Dumnezeu, invitaţia de a veni la sărbătoare. Aţi putea voi numi o viaţă ca aceea vrednică de Evanghelie? Aţi putea voi numi o viaţă, care poate şedea şi permite la oamenii lor-lor să facă lucrurile, să fumeze ţigări?

E-54 Zilele trecute, jos aici, o biserică anumită, o echipă de liga mică a jucat jos aici la parc, şi băieţelul cumnatului meu este un aruncător pentru una din echipe. Şi aşa el era acolo afară aruncând, şi acolo era o ligă a bisericii care juca. Şi acolo era pastorul, cu copilaşii aceştia acolo afară pe teren, jucând. Şi pastorul fuma ţigară după ţigară, dintr-o biserică reală din vecini chiar aici alături de noi. Şi va-ţi putea imagina un om... Şi chiar oamenii aşezaţi în audienţă au observat aceasta. Dar aşa se ajunge că ei nici măcar nu dă vreo atenţie la aceasta.

E-55 O anumită biserică mare, o biserică Baptistă, de care ştiu eu, lasă afară biserica de la şcoala Duminicală, cincisprezece minute în plus, aşa ca păstorul şi toţi ceilalţi pot sta afară şi să fumeze, înainte ca ei să vină înapoi înăuntru să servească datoria Domnului. John Smith, fondatorul bisericii, s-a rugat aşa de tare, ca Dumnezeu să trimită o trezire, încât ochii lui s-au închis umflaţi seara, şi soţia lui a trebuit să-l conducă la masă şi să-l hrănească cu lingura. Dacă... Omul acela s-ar întoarce în mormântul lui dacă ar fi ştiut că biserica a ajuns în starea aceea. Ce este aceasta? Ei au fost invitaţi să vină, şi au refuzat. Acela-i singurul lucru. Şi vă amintiţi, Isus a zis, înăuntru aici, că, "Acei care au fost invitaţi, şi au refuzat, nu vor gusta cina Lui."

E-56 Când pumnezeu trimite Duhul Sfânt şi bate la uşa unui om, şi el Îl refuză intenţionat, cândva el o să Îl refuze pentru ultima dată, şi atunci tu nu vei fi un caracter privilegiat. Tu poţi şedea într-o biserică şi să asculţi la Evanghelie, şi să fii de acord cu Evanghelia. Tu a-i putea face aşa de mult să zici, „Eu ştiu că Aceasta-i corect," dar niciodată nu pui un deget pe Ea, să O ajuţi, tu însuţi. Înţelegeţi? Tu doar asculţi la Ea, pentru că tu spui, "Eu cred că Ea este corectă." Aceea-i doar să simpatizezi ca Ea.
Eu aş putea spune, "Eu cred că aceea-i zece mii de dolari."
Asta nu înseamnă că eu îi am. Vedeţi? Eu aş putea spune, "Aceea-i apă rece bună," dar refuz să o beau. Voi ştiţi ce vreau să spun?
Şi aceasta este Viaţă Eternă. Şi să refuzi să o faci, într-o zi tu vei traversa linia dintre judecată şi milă, şi atunci nu vei avea privilegiul de a veni şi să O primeşti.

E-57 Către voi oamenii care veniţi aici. Eu nu sunt răspunzător pentru aceia care... sau-sau alţi lucrători la care vorbesc. Dar, dacă Acesta este corect, tu Îi eşti dator cu viaţa ta. Cât mai mult ai putea afla vreodată, care ar fi mai de folos pentru tine, decât să ştii că tu poţi avea Viaţă Eternă?

E-58 Ce ar fi dacă eu dădeam capsule aici, care, ştiinţific dovedit, ştiinţific dovedit că această capsulă v-ar face să trăiţi o mie de ani? Ei bine, eu-eu ar trebui să aduc o miliţie aici afară, şi să-i roiască de la locul acesta. Tu nu ar trebui să faci o chemare la altar pentru aceasta. Tu doar trebuie să-i baţi să plece de la acesta, ca să trăiască o mie de ani.
Şi, totuşi, ştiinţific dovedit că Dumnezeul Etern, toată puterea Lui de înviere a Lui, care vă promite Viaţă Eternă, şi Satan îşi va pune legiunile acolo afară şi să vă ţină departe de Aceasta. Vedeţi? Totuşi, voi puteţi privi, şi destul de perceptibil să priviţi în faţa Lui şi să vedeţi că El este corect, dar atunci să-L respingeţi. Înţelegeţi?

E-59 Ceva, vreun fel de scuză. "Este prea cald. Eu sunt prea obosit. Eu o să, mâine." Doar vreun fel de scuză, asta-i tot ce fac ei. Prin a respinge ziua cercetării, vă separează de Dumnezeu.

E-60 Acum, noi observăm. Şi, în Vechiul Testament, ei au avut ce ei au numit anul jubiliar. Acela era când toţi oamenii, care erau sclavi, puteau să meargă liberi când a sunat jubileul. Şi atunci dacă un om nu s-a dus afară, dacă exista vreo scuză care el putea să o dea, că el nu vroia să se reîntoarcă la ţara lui, atunci el trebuia să fie marcat în ureche, cu o sulă, lângă stâlpul din templu. Iar atunci nu contează câte jubilee veneau, omul acela era vândut. El nu mai putea niciodată să vină înapoi ca cetăţean în Israel, deloc. Ce a făcut el? El şi-a respins invitaţia lui. El nu a trebuit să plătească nimic. Datoria sclaviei lui era terminată. Familia lui era liberă. El putea merge drept înapoi în patria lui şi să-şi obţină posesiunea. Dar dacă el a refuzat să o facă, atunci el nu mai era alocat cu Israel, şi posesiunea lui era da tă la al tul.

E-61 Acum, acelaşi lucru în natural se aplică la spiritual. Că, dacă noi, ca moştenitori de Viaţă Eternă, şi noi auzim Evanghelia şi ştim că Ea este adevărată, şi noi O respingem, şi refuzăm să o facem sau să ascultăm la Ea, noi ne luăm semnul fiarei.

E-62 Acum, cineva a zis, "Acum, acolo o să fie un-un semn al fiarei, acesta o să vină într-o zi." Lăsaţi-mă să vă spun. El deja a venit. Înţelegeţi? Îndată ce Duhul Sfânt a început să cadă, semnul fiarei a început să aibe loc. Vedeţi?

E-63 Voi aveţi numai două lucruri. Unul din ele, este, să-L acceptaţi, să luaţi Sigiliul lui Dumnezeu. A Îl respinge, se ia semnul fiarei. A respinge Sigiliul lui Dumnezeu este a lua semnul fiarei. Fiecare înţelege? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] A respinge Sigiliul lui Dumnezeu este a lua semnul fiarei. Căci, Biblia a zis, "Toţi acei care nu au fost sigilaţi cu Sigiliul lui Dumnezeu au luat semnul fiarei."

E-64 Când trâmbiţa a sunat, şi toţi care vroiau să meargă liberi puteau merge. Cei care nu au vrut, erau însemnaţi.
Acum, voi vedeţi, semnul fiarei, dacă noi vorbim despre el în viitor, este când el o să se facă manifestat, când vă daţi seama că este ceea ce deja aţi făcut. Înţelegeţi? Şi aşa este Duhul Sfânt, El este să fie manifestat. Când noi îl vedem pe Domnul Isus venind în slavă, şi simţim puterea aceea de transformare, şi îi vedem pe cei morţi înviind afară din mormânt, şi ştim, în mai o secundă, noi vom fi schimbaţi şi vom avea un trup ca al Lui. Acesta se va face manifestat. Atunci, să-i vedem pe acei care L-au respins, vor fi rămaşi jos, afară.

E-65 Nu a spus Isus că fecioarele au mers afară să-l întâmpine pe Cristos? Unele din ele au adormit, la prima strajă, a doua, a treia, a patra, a cincea, a şasea, până la a şaptea strajă. Dar, în straja a şaptea, atunci a venit înainte sunetul, "Iată, Mirele vine. Mergeţi afară să-L întâmpinaţi." Şi aceia care au fost adormiţi, s-au trezit. Toată epoca în urmă, până la Cincizecime, s-a trezit. Înţelegeţi? De la epoca a şaptea, epoca bisericii a şaptea, până departe de tot în urmă, s-au trezit. Şi aceştia care erau în această epocă a bisericii, în viaţă, ei au fost schimbaţi. Şi ei au mers înăuntru.
Şi chiar la timpul când ei au mers înăuntru, fecioara adormită a venit şi a zis, "Noi vrem să cumpărăm ceva din Uleiul vostru."

E-66 Dar ei au zis, "Noi avem doar suficient pentru noi. Duceţi¬vă la aceia care-L vinde."
"Şi în timp ce ei încercau să primească acest Ulei, Mirele a venit." Nu a existat niciodată un timp în istoria lumii, că Episcopelienii, Baptiştii, Metodiştii, Prezbiterienii... Ziarele sunt pline. Ziarele religioase îl laudă pe Dumnezeu, că fecioarele acelea adormite încearcă acum să primească cincizecime, încearcă să primească Duhul Sfânt. Şi nu-şi dau oamenii seama că aceasta nu se va întâmpla, conform cu Cuvântul lui Dumnezeu? "În timp ce ei încercau să vină înapoi, Mirele a venit şi a luat-o pe Mireasă. Şi ei au fost aruncaţi în întunericul de afară, pentru judecată," pentru că ei au respins invitaţia lor.

E-67 Toţi oamenii sunt invitaţi să vină. Dumnezeu, în fiecare epocă, a trimis afară Lumina Lui, şi Ea a fost respinsă.

E-68 Şi, acum, astăzi nu este deosebit de oricare altă zi, să respingă ziua cercetării. Când Dumnezeu face o vizită la Biserică şi la oameni, primiţi-L atunci. Să nu o amânaţi până anul viitor, trezirea următoare. Aceea este ora, "Astăzi este ziua de salvare."

E-69 Şi amintiţi-vă, Dumnezeu niciodată nu a trimis un Mesaj, în orice zi, fără ca El să-L adeverească cu supranaturalul. Isus a zis, Însuşi, "Dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, atunci să nu Mă credeţi. Dar dacă Eu fac lucrările, voi să credeţi lucrările dacă nu mă puteţi crede pe Mine," şi când voi o vedeţi tăiată clar-şi făcută manifestată.

E-70 Acum a venit timpul ca ea să-L respingă, atunci ea este perforată în ureche cu o sulă, atunci ea niciodată nu-L va auzi. Acum ea se duce la confederaţia bisericilor, să meargă drept înăuntru să ia semnul fiarei.

E-71 "Una din marile ambiţii," cineva mi-a dat ziarul chiar acum, acest papă nou a zis, "este să unim bisericile împreună." Ei o vor face tot aşa de sigur cum stau eu aici. Şi Protestanţii cad în aceasta. Vedeţi? Pentru că, biserica... Biblia a zis, Pavel, profetul Domnului, a zis, "Ziua aceea nu va veni fără ca să vină o lepădare, mai întâi, iar atunci... înainte ca omul păcatului să fie descoperit. Cel ce şade în templul lui Dumnezeu, ţinându-se pe sine, deasupra a tot ce-i Dumnezeu; el, ca Dumnezeu," iertând păcate pe pământ, şi aşa mai departe. Cum de s-a întâmplat lucrul acesta! Dar aceasta nu s-a putut întâmpla până la lepădare, până când biserica a început să se îndepărteze de la praznicul spiritual, s-a retras înapoi şi s-a organizat. Şi atunci descoperirea nu a stat cu biserica.

E-72 Amintiţi-vă, Israel a umblat, ziua şi noaptea, prin Stâlpul de Foc. Când Stâlpul de Foc s-a mutat, ei s-au mutat cu El. Şi amintiţi-vă, El a fost un Foc noaptea, şi un Nor ziua. Deci El ar putea veni, ziua sau noaptea, oricând. Dar, oriunde era El, acolo s-a făcut o ispăşire, ca ei să nu scape să-L vadă. El era o Lumină noaptea, şi un Nor în timpul zilei, şi ei L-au urmat. Da, domnule. Acelaşi lucru!

E-73 Martin Luther L-a văzut. Ce a făcut el? El a ieşit din Catolicism. Dar ce au făcut ei? Ei au construit un gărduleţ în jur, au zis, "Noi suntem Luterani. Aceasta este."

E-74 Atunci Wesley L-a văzut mutându-se la o parte de acolo. El a mers. Ce au făcut ei? Au construit un gărduleţ în jurul acesteia, au zis, "Asta este." Ce a făcut Lumina? S-a mutat drept înainte, din nou.

E-75 Penticostalii L-au văzut. Ce au făcut ei? S-au mutat afară din Wesleyeni şi Nazarineni, şi aşa mai departe. Ce fac ei? Ei construiesc gărduleţ în jurul acesteia, numit, "Noi suntem unitarieni," şi "Noi suntem trinitate," şi "Noi suntem cei Uniţi," şi toată aceasta. Ce a făcut El? Dumnezeu s-a mutat chiar afară din ea. Vedeţi?

E-76 Noi nu putem face aceea. Noi trebuie să urmăm, fiecare zi, fiecare oră din zi, fiecare pas din cale. Noi trebuie să fim călăuziţi de Domnul Isus Cristos. Dacă noi nu suntem, noi luăm o viaţă de organizaţie. Şi o viaţă care nu urmează pe Cristos, zilnic, nu este vrednică.

E-77 Un om care este un Creştin duminica, şi merge la biserică, şade acolo şi se gândeşte că el posedă biserica pentru că el face aceasta, aceea, sau cealaltă, şi luni va fura şi minţii. Şi femeile care vor merge afară la plajele publice, şi-şi afară pe străzi, cu haine imorale pe ele!

E-78 M-am gândit la-la prima doamnă, nici măcar nu şi-a pus machiaj, să meargă înaintea papei; şi vine înapoi, şi pune o petrecere de tunsoare waterhead pentru femei în naţiune. Şi toate rochiile acestea, care, când ea a devenit mamă, fiecare femeie din ţară vrea să poarte una din rochiile acelea model de mamă acum. Aşa este. Acestea-s exemple. Şi ei ştiu că oamenii aceia vor face asta. Ei îşi iau un duh al lumii. Şi aceea nu aparţine în Biserica viului Dumnezeu.

E-79 Femeile ar trebui să se uite la Isus Cristos. Voi ar trebui să priviţi la Sarah şi aceia din Vechiul Testament.

E-80 Acum, ei au ajuns aşa încât... Eu am predicat serile trecute, pe undeva, despre femei să se supună la bărbatul lor. Supună? Da. Aceea a mers afară din ritualul căsătoriei, cu mult timp în urmă. Dar ele nu o să facă aşa. Nu, domnule. Ele trăiesc în America, şi ele te lasă să o ştii. Ele nu o să se supună. Dar, atât timp cât voi nu o faceţi, să nu încercaţi niciodată să vă numiţi o Creştină, pentru că nu sunteţi. Mie nu-mi pasă cât de mult dansaţi şi vorbiţi în limbi, dacă nu vă supuneţi bărbatului vostru, voi sunteţi afară din voia lui Dumnezeu.

E-81 O femeie care poartă pantaloni scurţi şi face lucrurile acestea care le face ea pe stradă, să nu vă numiţi o Creştină. Voi vreţi să aveţi lumea şi încă să vă ţineţi mărturisirea. Voi nu puteţi face asta în Prezenţa lui Dumnezeu, când voi ştiţi să nu o faceţi.

E-82 Observaţi, "perforat în ureche," însemnat de-o parte, atunci niciodată nu veţi auzi. Ţineţi minte, acela-i un semn de a închide urechile. Voi nu Îl veţi mai auzi. Voi nu vreţi să ascultaţi. Voi niciodată nu veţi fi din nou în stare, să o faceţi din nou.

E-83 O! "Ea nu crede Aceea." O, doamne! "Să nu-i spui ei. Ea o crede." Nu. "Ea îţi spune chiar..." Ea nu ştie Aceasta. Cum ar putea o-o doamnă... Doar vă întreb, cum ar putea o doamnă...
Aşa cum am vorbit duminică, duminica trecută seara, diseară-i o săptămână în urmă, despre "o lumină reflectoare roşie," cum că-cursul femeilor a devenit mai frumos decât a fost vreodată. Acum, aceea-i nimic-nimic împotriva femeilor, acum, aceea-i doar numai cum controlează ea aceea. Vedeţi? Pe... Ea a ajuns în felul acela, să o pună pe ea într-o ispitire, cum a fost pusă Eva înaintea pomului.

E-84 Fiecare om, fiecare fiu care vine la Dumnezeu, trebuie să meargă prin ceasul acela de încercare. Aceasta este epoca femeilor, naţiunea aceasta este, unde ea trebuie să meargă prin încercarea aceea. Dacă ea poate fi o femeie frumoasă, şi acţionează ca o soră, binecuvântările Domnului sunt asupra ei. Dar când ea poate să se pună să-să ştie aceasta, şi se expune, arată absolut că ea are un-un duh rău peste ea. Ea nu vrea să fie în felul acela, eu nu cred, multe din ele nu vor. Dar ele nu-şi dau seama de aceea.

E-85 A-ţi putea să-mi spuneţi că o femeie decentă, gânditoare ar putea să-şi pună, aceste hăinuţe care le poartă ele aici afară pe stradă?

E-86 Eu am două fete tinere aşezate aici. Eu nu ştiu care va fi rezultatul acelor copii. Eu doar mă rog pentru ele. Copiii, astăzi, eu nu... Tu nu poţi şti. Eu nu ştiu. Ei nu sunt imuni de la aceea. Ei trebuie să stea pe propriile două picioare a lor, înaintea lui Isus Cristos, şi să răspundă. Ei nu pot merge înăuntru pe ce... pe-pe ce cred eu, şi ce crede mama lor. Eu nu ştiu ce fac ei. Dar eu de fapt cred, în ora aceasta, dacă fetele acelea au mers afară pe o stradă, îmbrăcate cu felul acela de haine, şi un om le-a insultat, în felul acela de haine, eu nu cred, dacă eu aveam ocazia, că l-aş putea să-l condamn pe om. Aşa este. Eu condamn fetele. Ele nu au nici o treabă să facă aceea.

E-87 Ascultaţi. Dacă omul gândeşte, şi ei învaţă că, "Omul nu e mai mult decât un animal. El vine din rasa animală." Şi priviţi, atunci, voi îl puneţi acolo afară ca...

E-88 Voi duceţi pe câine la micuţa femelă la anumite timpuri, prin garduri şi toate celelalte, pentru că micuţa femelă este în starea aceea; porci, vaci, fiecare alt animal. Şi dacă noi suntem viaţă animală; care, noi suntem, partea fizică. Şi atunci dacă o femeie se expune în felul acela, ea dovedeşte că ea este acelaşi lucru cum este căţeaua mică, sau acelaşi lucru, exact, căci ea nu ar face aceea. Ea ştie. Natura o învaţă că bărbaţii o să se uite la ea. Şi Biblia a zis, "Oricine se uită la o femeie să poftească după ea a comis deja curvie cu ea în inima lui."

E-89 Aceea pune un timp de încercare. Şi Diavolul le înfrumuseţează pe femeile acelea, şi le despoaie jos, şi le aşează acolo afară, să vă dea o încercare. Bărbaţilor, întoarceţi-vă capetele. Fiţi fii de Dumnezeu. Femeilor, voi îmbrăcaţi-vă ca fiice de Dumnezeu. Să nu răspundeţi pentru curvie acolo la Ziua aceea.

E-90 Dacă femeia aceea, nu contează cât de inocentă... Ea poate că niciodată nu a făcut nimic rău, nici măcar nu a avut în gând să facă rău. Dar când păcătosul acela care s-a uitat asupra acelei forme graţioase a acelei femei, ştiind că el este un bărbat; şi sexul feminin este într-o glandă, şi una, bărbatul, în celălalt; şi păcătosul va trebui să răspundă pentru aceasta la Ziua Judecăţii, cine a făcut-o, cine este vinovat? Nu el. Voi. Acolo sunteţi, imoral.

E-91 Priviţi la naţiunea aceasta. Se obişnuia să fie, când ele-ele aveau rochiile până la genunchi care le purtau femeile, noi a trebuit să trimitem la Paris să le obţinem. Astăzi, Parisul trimite aici să le obţină. Aceasta a ajuns aşa de murdar încât Parisul nu poate face faţă. Aşa este. Întregul... De ce? Au respins Evanghelia. De ce?
Parisul nu a avut Aceasta. Acesta-i sută la sută Catolicism.
Protestanţii nici măcar nu pot intra acolo. Priviţi la Billy Graham. Eu cred că există numai şase sute de Creştini în tot Parisul, din milioanele acelea, şase sute de Creştini, Protestanţi. Aceia nu-s umpluţi cu Duhul Sfânt. Aceia-s doar absolut Protestanţi, şase sute din ei, din milioane de milioane. Ei nu au primit ocazia să-L respingă.

E-92 Dar oamenii aceştia au Evanghelia. Şi când ei se îndepărtează de la Mesaj şi Evanghelia care ei au văzut-o demonstrată, îşi bat joc de Acesta pentru că ceva doctrină prostituată veche i-a vârât în jur; şi ceva păstor stând în amvon, gândindu-se mai mult la un dolar şi un bon de masă decât se gândeşte de suflet, oamenii la care el le predică, aşa este, asta-i ceea ce a făcut-o. Acum ea conduce lumea.

E-93 Vă amintiţi, nu cu mult în urmă, în acest tabernacol. Eu am predicat despre un subiect, cu vreo douăzeci de ani în urmă, "Eu vă voi arăta zeiţa Americii," şi avea femeiuşca uşuratică aici, şezând acolo cu aceasta. Asta-i ceea ce este. Acum ei chiar, o capătă. Ei capătă ceea ce au cerut. Şi ei au să o capete. Asta-i tot.

E-94 Nu. Ei nu vor să o creadă. Nu, domnule. Ei îţi dă de înţeles că ei sunt cetăţeni Americani, şi ei au dreptul să-să funcţioneze oricum vor ei. Eu doar doresc...

E-95 Lăsaţi-mă să vă spun. Eu o să vă spun acum. Nu, domnule, politica nu va lucra niciodată. Nu, domnule, democraţia niciodată nu va lucra. Democraţia este putredă, până la os. Dacă ea ar putea să fie dusă printre un grup de Creştini, aceasta ar fi bine. Dar când voi o puneţi acolo afară în lume, ea devine toată pânze şi fără ancoră. Exact corect.

E-96 Priviţi aici, astăzi. Orice poate avea loc, şi ei vor fi doar... Orice, trage câteva politici, şi ei vor scăpa cu crimă.

E-97 Când am predicat jos acolo, în seara aceea să încerc să salvez vieţile la acei doi copii. Ei erau aşa de vinovaţi cât se putea să fie de vinovaţi. Chiar şi avocatul acela s-a ridicat înapoia mea acolo, şi a zis, "Aceasta-i corect." El a zis, "Eu nu cred în a lua viaţa oamenilor." A zis, "Dacă veţi observa în evidenţele criminale, cine sunt aceia care ajung omorâţi în scaunele electrice şi lucruri? Nu sunt cei bogaţi. El îşi poate permite să ia un avocat şi ceva sfori, ceva trucuri murdare, şi nişte roţi aici, şi câteva aici, şi mituieşte lucrul." A zis, "Sunt copii săraci ca acela, care nu au bani suficienţi să-şi cumpere o masă pe cinste, aceia sunt felul care o capătă. Acolo-i felul care ei electrocutează, cineva care sunt cum ei numesc o grămadă de oameni neştiutori, şi ei doar îşi ţin sus numele lor de pedeapsă capitală."

E-98 Am zis, "Prima crimă care s-a comis vreodată în lume, un frate l-a omorât pe celălalt, şi Dumnezeu nu i-a luat viaţa pentru aceasta. El a pus un semn peste el, ca nimeni să nu-i ia viaţa. Corect. Acela-i Judecătorul Suprem."
Eu văd că ei au luat sentinţa jos de pe ei. Acum ei urmează să aibe un alt proces. Desigur, ei vor căpăta pe viaţă acum, care vor fi unsprezece ani, şi poate vor sta pentru parol. Ei sunt vinovaţi. Cu certitudine. Ei sunt vinovaţi. Ei se cuvine să fie trimişi la penitenciar, pe timp de viaţă, dar să nu li se ia viaţa. Nimeni nu are dreptul să ia viaţa altui om. Nu, domnule. Eu nu cred în aceasta. Nu, într-adevăr.

E-99 O! Ei spun... Păi, ei nu cred că ei sunt afară din voia Domnului, pentru că asta-i tot despre ce ştiu ei, tot despre ce vor ei să audă. Ei şi-au întors urechea împotriva Adevărului, înăuntru acolo.

E-100 Nici Egiptul nu a vrut să ştie că grupul acela de holy¬rollers jos acolo era voia Domnului. Cum să vrea ei să ştie că ceva om trăznit a venit înăuntru acolo, din pustie, cu barba atârnând în jos aşa, şi a zis, "Faraon, eu vin în Numele Domnului. Eliberează-i pe copiii aceia."
Faraon să zică, "Cine, eu? Aruncaţi-l afară." Vedeţi? "Eu?" "Dacă tu nu o faci, Domnul Dumnezeu va lovi naţiunea aceasta."

E-101 Totuşi, "Trăznitul bătrân, l-a întors afară pe undeva. Lăsaţi-l să se ducă. Soarele i-a copt cumva mintea." Vedeţi? Dar aceasta a adus judecată, pentru că omul era un profet şi avea AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Exact corect. Ei nu au vrut s-o creadă.
Roma nu a vrut s-o creadă, nici ei, dar s-a întâmplat chiar la fel.

E-102 Israel nu a vrut să creadă că acela era Mesia. "Cum puteau ei, grămadă de-grămadă de Galileni?" Ziceau, "Nu sunt toţi aceştia Galileni? De unde au venit ei? Cu ce fel de mulţime se duce El? Cei mai săraci care se pot aduna împreună, aceea-i mulţimea cu care se asociază El. Aceia sunt cei care vin să-L asculte, sunt oamenii săraci, oamenii aceia care nu ştiu nimic. Ei nu sunt aleşi. Ei nu sunt-ei nu sunt felul intelectual care suntem noi. Ei sunt o grămadă săracă." Voi o auziţi să se spună despre trezire în ziua aceasta. "Ce fel de mulţime îi ascultă? Ce fel se duce la aceste adunări? Ce fel de popor sunt ei?"

E-103 Am auzit pe un ins să spună, nu cu mult în urmă... Păi, el era un fel de... El era tatăl vitreg al lui Hope. Şi eu îi spuneam despre botezul cu Duhul Sfânt. El a zis, "Acum, cine ar crede un lucru ca acela, fără ca vreun fel de grup ca tine să fi ajuns sus acolo?" A zis, "Tu laşi ca Aşa-şi-aşa, un om de afaceri aici în oraş, rău ca toţi, îl laşi să spună că el a primit Duhul Sfânt, atunci eu o să cred."

E-104 Am zis, "Nu te îngrijora. El niciodată nu o va spune." Omul a murit brusc, fără Dumnezeu. Vedeţi?
Voi fiţi atenţi ce faceţi. Fiţi atenţi ce spuneţi. Voi vreţi o viaţă vrednică de Evanghelie. Corect.

E-105 Israel nu a crezut aceea, grupul acela de oameni. "Acel om nebun, cu Numele de Isus din Nazaret, născut," gândeau ei, "o naştere nelegitimă." Şi oamenii au crezut-o. Pentru că, au zis ei, "Acela nu era a lui. Păi, tatăl Lui este Iosif, şi Maria urma să aibă acest Prunc înainte ca ei să fie măcar... Născut, păi, acesta-i nelegitim. Şi ce este El? Doar un om nebun. Este unul din felul acela de ins ciudat. Să nu vă duceţi să-L auziţi." Ce au făcut ei? Ei îşi trimeteau sufletele lor în iad. Ei au luat...

E-106 Isus a zis, "Lăsaţi-i în pace. Dacă orbul conduce pe orb, nu cad ei amândoi în şanţ?" Aşa este. Ei nu au ştiut-o. Ei nu au vrut să-L creadă. Eu nu puteau.

E-107 Ei nu puteau vedea cum că un popor simplu cu un Mesaj simplu, să fie respins, să poată cauza ca o naţiune mare să cadă în ruine. Acum ascultaţi. Ei nu puteau înţelege asta; un grup simplu, comun, de oameni obişnuiţi. Voi ştiţi, Biblia a spus asta, "Oamenii obişnuiţi l-au ascultat pe Isus cu bucurie."

E-108 Eu am avut ceva lucru mic să se întâmple în Mexic, nu cu mult în urmă. Generalul Valdena, ales de Dumnezeu, Lumina a strălucit peste cărarea lui o dată, într-unul din mitinguri. Acel mare războinic Catolic, unul din cei mai înalţi generali din Mexic, a venit smerit la altar şi a primit botezul Duhului Sfânt. El a mers înapoi jos în Mexic. El a continuat să plângă după mine, să vin jos acolo. În sfârşit, am hotărât să merg jos. Domnul m-a călăuzit; am avut o viziune. I-am spus la soţia mea. Am mers jos acolo.
Şi când el a mers, el fiind unul din generalii lor principali, general cu patru stele, el a mers la cartierul general, la guvern. Şi, ei, ei sunt tare împotriva Protestanţilor jos acolo, voi ştiţi. Deci ei ştiu că acesta urmează să fie un miting grozav, aşa că el a mers jos acolo şi a luat o gardă de miliţie. Şi când au luat, ei au obţinut arena mare. Şi ei urmau să mă aducă înăuntru în felul acela. Guvernul mă aducea înăuntru.
Decim, poţi avea un om ca acela înăuntru aici.
Acest guvern nu este ştiut să facă un lucru ca acela."

E-109 "Dar," a zis, "noi am făcut-o acum." A zis, "Păi," a zis, "omul este un om cu reputaţie. Eu înţeleg că mii de oameni vin afară să-l asculte. Generalul Valdena, este prietenul meu intim." El a zis... Şi a avut... Preşedintele însuşi este Protestant, voi ştiţi, Metodist. Deci el a zis-a zis, "Omul este un om cu reputaţie, din câte ştiu eu." A zis, "Generalul Valdena aici, el este convertit sub om." A zis, "Păi, el este, din câte ştiu eu, o persoană cu reputaţie." A zis, "Mii de oameni, pretind ei, vor veni să-l asculte."
Şi episcopul acesta a zis, "Ce fel de persoană este el, domnule? Doar cei neştiutori. Aceia sunt cei care se duc, să asculte o persoană ca aceea."

E-110 Preşedintele a zis, "Domnule, voi i-aţi avut timp de cinci sute de ani, de ce sunt ei neştiutori?" Aceea a fost destul. Aceea a stabilit-o. O, doamne! Aceea le-a rupt coarnele. Da, domnule. Da.

E-111 Atunci când bebeluşul acela a fost înviat din morţi, eu am trimis un curier în urma omului. Doamna spune, în Spaniolă, "Pruncul a murit, azi dimineaţă la ora nouă." Şi a turnat în jos, ploaia. Aveam cam zece mii de convertiţi la Cristos, în fiecare seară.
Seara dinainte, un om bătrân orb şi-a căpătat vederea pe platformă. O, de trei sau patru ori mărimea acestui tabernacol, şi cam aşa de înalt, de şaluri vechi şi pălării aşezate. Şi eu doar...

E-112 Ei m-au lăsat în jos pe frângii, în ring, să mă ducă înăuntru. Eu doar am mers acolo şi am început să predic, prin credinţă.
Billy a venit, a zis, "Tati, tu o să trebuiască să faci ceva, femeia aceea." A zis, "Eu am trei sute de uşieri care stau acolo. Ei nu pot opri o femeie mititică, ce cântăreşte o sută de livre [aproximativ 50 de kilograme – Trans.], aproape." Şi drăguţă, doamnă mică cam aşa înaltă, cam, oh, poate primul ei copil. Eu aş zice că ea era în vârstă de douăzeci şi trei sau douăzeci şi patru de ani.

E-113 Şi ea stătea acolo, şi părul îi atârna în jos, şi ţinea un copil mic. Şi ea făcea un salt către linia aceea. Bărbaţii o împingeau înapoi. Ea se căţăra pe deasupra lor, cu copilul acela pe şoldul ei, ori cum, merge printre picioarele lor, sau orice. Ei să o pună sus acolo, şi trebuia să o împingă jos de pe platformă.

E-114 Şi ei nu aveau nici un cartonaş de rugăciune să-i dea. El a zis, "Dacă eu o las să vină înăuntru acolo, tati, cu pruncul acela mort, fără cartonaş de rugăciune, şi..." A zis, "Ceilalţi care stau acolo, au stat aici două sau trei zile, în ploaia aceea şi în soare. Şi să o las să meargă înainte de ei," a zis, "aceasta va cauza o-o ceartă jos acolo."

E-115 Am zis, "Aceea-i în ordine." Fratele Moore era acolo, şi el este cumva cu capul chel ca mine. Şi am zis, "Ea nu ştie care ce este, aşa de mulţi oameni." Am zis, "Trimite..." Şi-şi doi dintre fraţi, unul din fraţii de aici la tabernacol, care el este dus în Slavă acum. Eu nu mă pot gândi la numele lui chiar la timpul acesta. Dar el stătea înapoi acolo. Astfel am zis, "Frate Moore, du-te jos, roagă-te pentru prunc. Ea nu va şti cine, dacă sunt eu sau tu. Doar du-te jos. Şi nu era în stare să vorbească Engleza."
Şi aşa Fratele Moore a zis, "În regulă, Frate Branham."

E-116 El a pornit să umble în jos. Am zis, "Aşa cum eu spuneam, ta-..." Şi am văzut un prunc mic, un prunc mic Mexican şezând înaintea mea, doar râdea. Am zis, "Aşteaptă un minut." Şi am zis, "Lăsaţi să treacă doamna mică."
Billy a zis, "Eu nu pot face asta, tati. Ea..."
Am zis, "Am văzut o viziune, Billy."
A zis, "O, asta-i altceva."

E-117 Astfel noi am deschis mulţimea în felul acela şi am adus-o aici. Iată-o că vine, căzând pe genunchi, cu mărgelele de rugăciune în mâna ei. Am zis, ,,Ridică-te."
Aşa că am zis, "Tată Ceresc, acum eu nu ştiu ce o să faci Tu. Eu nu ştiu dacă Tu doar vrei ca eu să o mulţumesc pe femeie prin a mă ruga pentru prunc, sau ce. Dar," am zis, "Eu îmi pun mâinile peste bebeluş, în Numele Domnului Isus." Doar acelaşi lucru ce l-am făcut la Fratele Way, zăcând acolo pe duşumea, mort, zilele trecute. Şi pătura s-a zvâcnit, şi acel bebeluş a început să ţipe. Şi el era la viaţa lui. Când...

E-118 Am trimis un curier, pe Fratele Espinosa, să meargă cu ea la doctor, şi să ia o declaraţie cu jurământ de la doctor, "Pruncul acela a murit." Aceea era pe la ora zece în seara aceea. "A murit în dimineaţa aceea la ora nouă, în biroul lui, cu pneumonie." El a luat o declaraţie cu jurământ de la doctor.
Ziarele nu au putut păstra aceea în tăcere, voi ştiţi, aşa că ei au trebuit să vină acolo. Ei mi-au luat interviu. Şi ei au spus către mine, a zis, "Credeţi dvs. că sfinţii noştri ar putea să facă asta, de asemenea?"
Am zis, "Dacă ei sunt în viaţă."
"O," a zis, "tu nu poţi fi un sfânt până nu eşti mort." Ia te uită. Vedeţi? Şi oamenii...

E-119 Voi vedeţi, ziua trecută, unde ei aveau această călugăriţă ce i-au făcut favoare, în ziar? Deci, o sfântă nouă a murit, oh, cu o sută de ani în urmă, sau ceva în felul acela, şi ei au făcut o... au canonizat-o acum, au făcut o sfântă din ea. Şi ei au zis căci-căci ea a venit înapoi dintre cei morţi şi s-a rugat pentru ceva persoană bolnavă care avea leucemie. Nu-i aşa? Aceasta era într-una din reviste. Doar gândiţi-vă cum încearcă ei să o facă favorabil, şi când există sute şi sute de cazuri chiar sub nasul oamenilor aici. Ce este lucrul acela? Pentru un lucru să favorizeze pe biserica Protestantă chiar în aceasta, vedeţi, să o facă să gândească ceva.
Şi atunci lucrările adevărate ale Domnului, unde sunt perfect adeverite, dovedite, ei nu îndrăznesc să atingă ziarul cu aceasta. Ia te uită. Ei au primit o invitaţie şi au refuzat-o. Da, domnule.

E-120 Ei nu pot înţelege cum un Mesaj simplu, un popor simplu, să respingă un lucru ca acela să-i facă să meargă în haos.

E-121 O femeie mi-a zis, în Grant Pass, Oregon, cu un timp în urmă, fată Catolică a venit acolo afară să condamne şi să raporteze. Ea era o reporteră de ziar, cu un pachet de ţigări în mâna ei. Şi ea a zis, "Eu vreau să vă vorbesc."
Am zis, "Ce anume vrei să spui?"
Ea a zis, "Eu am vrut să vă pun nişte întrebări despre această religie a voastră."
Şi am zis, "Ce anume vrei să întrebi?"
Şi ea a zis, "Prin ce autoritate faceţi aceasta?"

E-122 Am zis, "În Numele lui Isus Cristos, printr-o chemare Divină." Şi ea a mers înainte, făcând pe deşteapta. Am zis, "Doar un minut."
Ea a zis, "Dacă eu ar fi trebuit să mă asociez cu acel grup de neştiutori sus acolo," a zis, "Eu nici măcar nu aş vrea să fiu o Creştină." Ea a zis, "Şi dacă acei... Ei zic că oamenii aceia vor stăpânii pământul într-o zi." Ea a zis, "Eu sper că eu nu-s aici."
Am zis, "Nu te îngrijora. Tu nu o să fii." Am zis, "Tu... să trebuie să te îngrijorezi de asta."
"De ce," a zis, "toată comportarea aceea acolo şi ţipătul!"
Am zis, "Şi tu pretinzi să fii o Catolică?"
Ea a zis, "Eu sunt."

E-123 Am zis, "Ai ştiut tu că binecuvântata fecioară Maria a trebuit să primească Duhul Sfânt şi să vorbească în limbi, şi să danseze în Duhul, în acelaşi fel cum au făcut ei, înainte ca Dumnezeu să o primească? Voi o numiţi mama lui Dumnezeu."
Ea a zis, "Acela-i nonsens."
Am zis, "Doar un minut. Eu..."
"Eu nu trebuie să mă uit la Biblie."

E-124 Am zis, "Atunci cum o să ştii ce este Adevăr sau nu?"
Ea a zis, "Eu iau cuvântul bisericii mele."

E-125 Am zis, "Acesta-i Cuvântul lui Dumnezeu. Aici este El chiar aici. Eu te provoc să te uiţi la El. Şi Maria a fost cu ei sus acolo în camera de sus, şi a primit botezul Duhului Sfânt cum au primit ceilalţi. Şi voi o numiţi mama lui Dumnezeu." Am zis, "Atunci numeşti asta, 'Grămadă de gunoi; senzaţie'?" Am zis, "Nu te îngrijora. Tu nu vei fi Acolo. Tu nu ai mult despre ce să te îngrijorezi, dacă asta-i tot despre ce ai să te îngrijorezi. Tu mai bine să te îngrijorezi de propriul tău suflet păcătos, fetiţo." Şi am lăsat-o să se ducă.

E-126 Acum gândiţi-vă la toată aceasta, una simplă. Dumnezeu o face aşa de simplu.
Cum a putut Ahab, cum a putut Izabela, cum au putut oamenii aceia care s-au gândit că Ilie era un vrăjitor, au gândit că el era un spiritist? Chiar Ahab a zis, "Aici este acela care a cauzat tot necazul acesta la Israel."
El a zis, "Tu eşti acela care ai necăjit pe Israel."

E-127 Cum putea gândi naţiunea aceea, că, să respingă mesajul unui om cu faţa păroasă în felul acela, fără haine preoţeşti pe el, şi aşa mai departe, să fie condamnarea ei?
Cum putea Egiptul, stăpânul lumii, faraonii, şi clasa lor şi demnitatea? Lumea nu a mai ajuns niciodată la punctul acela, în ştiinţă şi aşa mai departe. Cum puteau ei gândi, să respingă un profet bătrân de optzeci de ani, cu barba atârnând în jos, păr cărunt, călcând apăsat acolo, un fugitiv? Şi a venit acolo afară cu un mesaj, "Tu sau îi vei lăsa să plece, sau Dumnezeu va nimici naţiunea." Cum putea Faraon? "Tu te vei supune mie, Faraon."

E-128 Faraon a zis, "Supune?" O, el, Faraon! Şi un om bătrân, "Ceva bătrân trăznit," au gândit ei, "întoarce un ins jos în felul acela, nimiceşte o naţiune?" Dar el a făcut-o. O, doamne!
Să ne oprim, să facem pauză câteva minute şi să avem o rugăciune, şi să gândim. În ce zi trăim noi? Unde suntem noi? O altă epocă modernă, ştiinţifică. Mai bine să ne gândim. Poate, vă opriţi, oamenii se opresc şi se roagă puţină vreme, şi se gândesc un pic, voi vă simţiţi mai bine după ce treceţi să faceţi aceasta. Aşa este.

E-129 Un Creştin nu este o unealtă, sau vreun fel de cheie mecanică la un regim mare religios. Aşa este. Un Creştin nu este un fel de unealtă care ţine o organizaţie religioasă în mişcare. Un Creştin, acela nu-i un Creştin. Un Creştin este să fie asemenea lui Cristos. Şi un Creştin nu poate să fie un Creştin până când Cristos nu vine în om, Viaţa lui Cristos în el. Atunci el produce Viaţa care a trăit-o Cristos, şi voi faceţi lucrurile care le-a făcut Cristos.

E-130 Despre ce vorbesc eu? Relaţie personală cu Cristos. Ce este aceasta? Este viaţa ta vrednică de Evanghelie?
Acum eu încerc să aşez baza aceea acolo, să vă arăt că, bărbaţi şi femei care au fost femei renumite, bărbaţi.

E-131 Biblia a spus. Aţi observat voi? Duminica trecută seara, am uitat să pun ceva înăuntru, Geneza al 6-lea capitol şi al 4-lea verset. "Bărbaţii aceia care şi-au luat femei, ca neveste, erau bărbaţi din vechime, renumiţi." Oameni de renume, e prezis să vină din nou. "Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi în Venirea Fiului omului." "Oameni de renume luând femei," nu neveste, "femei; mergând după carne străină."

E-132 Priviţi în Anglia, cu două săptămâni în urmă. Priviţi în Statele Unite. Priviţi peste tot, este plin de prostituţie. Oameni mari, mari, funcţii înalte, aducând dizgraţie asupra naţiunii, umblând după femei. Acel mare om acolo în Anglia, un fel de comandant de armată, parcă, păi, aţi observat voi, el avea o soţie frumoasă. Poza ei era acolo, împreună. Priviţi la prostituata Rusoaică, dar ea era toată îmbrăcată atrăgător, şi s-a aruncat acolo afară, să-şi expună carnea ei de femeie. Şi bărbaţii s-au lăsat amăgiţi.

E-133 Ce avem noi nevoie astăzi sunt fii de Dumnezeu. Noi avem nevoie de bărbaţi în guvern, care sunt fii de Dumnezeu. Aşa este. De aceea, un rege bun, evlavios ar opri tot nonsensul acesta. Acolo nu ar fi sfori să se tragă. Cum a făcut David, el a pus o oprire la aceasta. Cu certitudine a pus, căci el era regele. Şi acolo era numai...

E-134 Calea adevărată, este, Dumnezeu fiind Regele, şi Dumnezeu trimite un profet. Nu le-a spus Samuel înainte ca ei să aibă vreodată un rege? El a zis, "Dumnezeu este Regele vostru. V-am spus eu vreodată ceva în Numele Domnului fără să vină la împlinire?"
Ei au zis, "Nu. Aşa este."
"V-am cerşit eu vreodată pentru existenţă?"
"Nu. Tu niciodată nu ne-ai cerşit pentru o existenţă."
"Eu niciodată nu v-am spus nimic decât ce era drept, înaintea Domnului." A zis, "Dumnezeu este Regele vostru."

E-135 "O, ne dăm seama de asta. Şi noi ştim că tu eşti un om bun, Samuel. Noi credem că Cuvântul lui Dumnezeu vine la tine, dar noi vrem un rege, oricum." Vedeţi? Aceea era ce-au primit.

E-136 Penticostalul a vrut o organizaţie, oricum. El a primit-o. Aşa este. Au vrut să fie ca restul bisericilor. Voi sunteţi.
Mergeţi înainte, aceea, aceea-i tocmai ce este nevoie. Dar Dumnezeu este Regele nostru. Dumnezeu este Regele nostru. Da, domnule.

E-137 Ce este aceasta? Este din cauză că oamenii, cum au făcut ei în zilele lui Cristos, cum au făcut ei în fiecare epocă, ei găsesc un motiv. Ei au propriile lor crezuri. Voi aţi putea să nu vreţi să spuneţi, "Eu-eu am cumpărat o vacă, şi eu trebuie să merg să văd dacă ea-ea va lucra sau nu, sau dă lapte, sau-sau ce fel de origine este ea." Voi aţi putea să nu aveţi scuza aceea.
Dar aici este felul de scuză care oamenii o pot spune, "Eu sunt un Prezbiterian. Noi nu credem în Aceea. Eu sunt Baptist. Noi nu credem în nici un astfel de lucru ca Acela. Păi, eu sunt un Luteran." Păi, aceea nu are nimic de-a face cu Aceasta. Aceea nu înseamnă că tu eşti un Creştin. Aceea înseamnă că tu aparţi la un grup de oameni care este organizat. Şi tu aparţi la loja Luterană, loja Baptistă, loja Penticostală. Nu există un astfel de lucru ca Biserică Penticostală. Nu există un astfel de lucru ca Biserică Baptistă. Ea este lojă Baptistă, lojă Penticostală, lojă Prezbiteriană.
Dar există numai o singură Biserică. Şi există numai o singură cale să poţi intra în Ea, şi aceea-i prin Naştere. Voi sunteţi născuţi în Biserica lui Isus Cristos, şi un membru al Trupului Lui, a delegaţiei spirituale din Cer. Atunci semnele, că Cristos este cu tine, trăieşte prin tine.

E-138 Creştini, o, voi trebuie să aveţi o relaţie personală cu Dumnezeu. Pentru ca să fii un fiu al lui Dumnezeu, tu trebuie să devii rudenie cu Dumnezeu. El trebuie să fie Tatăl tău, pentru ca tu să fii un fiu. Şi numai fiii şi fiicele Lui sunt mântuiţi, nu membri unei biserici, ci fii şi fiice. Există numai un singur lucru care va produce aceea, aceea-i Naşterea nouă. Noua Naştere este singurul lucru care va produce rudenie cu Dumnezeu. Este aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Fii şi fiice. Atunci când aceasta are loc, atunci bărbaţii...

E-139 Iată întrebarea care vreau să vi-o aduc. Omul zice, "Ce facem noi atunci după ce am fost născuţi din nou?" Aşa de mulţi îmi pun întrebarea asta. "Ce trebuie să fac atunci, Frate Branham?" Dacă tu eşti născut din nou, întreaga ta natură este schimbată. Tu eşti mort faţă de lucrurile care le-ai gândit odată.

E-140 "Bine," tu zici, "Frate Branham, când m-am unit cu biserica, am primit aceea."
Bine, atunci, când, Dumnezeu a zis, "Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi-n veci. El încă vindecă pe bolnavi. El încă arată vedenii."
"Dar, Frate Branham, biserica mea!" Acum, tu nu eşti născut din nou. Vedeţi? Tu nu poţi fi; căci, dacă tocmai Dumnezeu, dacă Viaţa Lui este în tine, cum eşti tu în viaţa tatălui tău. Şi dacă chiar Viaţa lui Dumnezeu este în tine, chiar Duhul care era în Cristos, este în tine, cum poate Duhul care locuieşte în Isus Cristos şi scrie Aceasta, şi apoi vine înapoi jos în tine şi să tăgăduiască Aceea? Vedeţi? Nu o poate face. El va puncta fiecare Cuvânt a fi aşa.

E-141 Atunci, dacă tu spui, "Păi, eu sunt un membru bun al bisericii." Aceea nu are nici un lucru de-a face cu Acesta.
Eu îi ştiu pe păgâni. Jos în Africa, printre fraţii mei negri jos acolo, eu găsesc moralul acelor oameni mai înalt decât¬decât nouăzeci la sută din poporul American. Păi, în unele din triburi acolo, dacă o fată tânără nu este măritată până când ea este la o anumită vârstă, sau când ea este de o anumită mărime şi nimeni nu a luat-o încă, ei ştiu că acolo-i ceva greşit. Ei o excomunică. Ea îşi ia jos vopseaua tribului, şi se duce la oraş, atunci ea doar devine o renegată. Şi când ea se mărită, ea este examinată de virginitatea ei. Dacă voalul ei mic de virgină este rupt, atunci ea trebuie să spună cine a făcut-o. Şi ei îi omoară pe amândoi, împreună. Nu ar fi o mulţime de ucideri în America dacă aceea ar avea loc? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Vedeţi? Atunci voi îi numiţi păgâni? O, doamne! Ei pot veni să-i înveţe pe oameni, care se cheamă membri de biserică, cum să trăiască curat. Aşa este.

E-142 Niciodată nu am găsit nici un caz de boli venerice în întreaga călătorie prin Africa de Sud. Ei nu au un astfel de lucru. Ia te uită. Vedeţi? Sunt doar propriile noastre căi murdare întinate, ca oameni albi. Aşa este. S-au îndepărtat de la Dumnezeu.

E-143 Când aceasta are loc, lucrul care-l vei face atunci, tu vei afla că Duhul care vine în tine, de la Naşterea nouă, tu vei crede şi vei face tot ce spune Dumnezeu în Cuvântul Lui ca tu să faci. Şi tot ce Biblia citează ca tu să faci, tu îl vei puncta cu un "amin." Şi nu te vei opri, ziua şi noaptea, până când îl primeşti. Aşa este. Aşa este. Şi în tot timpul acesta, tu cu certitudine, asupra fiecărui lucru, vei rodi roada Duhului.

E-144 Tu zici, "Voi vorbi eu în limbi?" Tu a-i putea face aceea, şi a-i putea să nu. "Eu voi striga?" Tu a-i putea face aceea. Tu a-i putea să nu.
Dar există un lucru sigur care-l vei face. Tu vei rodi roada Duhului. Şi roada Duhului este dragoste, bucurie, pace, credinţă, îndelungă răbdare, smerenie, bunătate, răbdare. Firea ta nu va fi, "Oooh!" Doar ţine minte, când tu ai aceea, ea îl otrăveşte pe Duhul Sfânt departe de la tine. Înţelegi? Când tu ajungi la un punct că tu vrei să te cerţi cu fiecare cu care te întâlneşti, acolo-i ceva greşit. Când tu ajungi la un punct unde... un lucrător va citi din Biblie, că este greşit să faci un anumit lucru, şi, tu vei... Doar aminteşte-ţi, acolo nu există Creştinătate deloc. Aceea-i acum, că, "După roadele lor îi veţi cunoaşte." Asta-i ce a spus Isus. Vedeţi?

E-145 Dacă este Cuvântul, şi Dumnezeu a spus aşa, acel Duh din tine se va îmbrăţişa cu acel Cuvânt, de fiecare dată. Căci, Duhul Sfânt veritabil se va îmbina cu Cuvântul, căci Cuvântul este Viaţă şi Duh. Isus a zis, "Cuvintele Mele sunt Viaţă." Şi dacă tu ai Viaţă Eternă, şi El este Cuvântul, cum poate Cuvântul să tăgăduiască Cuvântul? Vedeţi? Ce fel de persoană îl vei face tu pe Dumnezeu? Acela-i un lucru de ştiut, că tu eşti un Creştin, când tu poţi să fii pe deplin de acord asupra fiecărui Cuvânt al lui Dumnezeu.

E-146 Şi tu te afli îndrăgostit cu vrăjmaşii tăi. Cineva zice, "Păi, el nu - i nimic decât un holy- roller." Şi tu începi să devii... Fii atent. Fii atent. Dar când tu într-adevăr afli, tu însuţi, că tu îl iubeşti! Indiferent de ceea ce fac ei, tu încă îi iubeşti. Vedeţi?

E-147 Atunci tu începi să afli, şi răbdarea ta devine de la cam aşa de lungă, până când ea doar nu mai are capăt. Oricine doar continuă să spună lucruri despre tine, "Păi, mie nu-mi pasă ce spui!" Să nu devii tulburat. Dacă tu devii tulburat, mai bine să te duci să te rogi întâi, înainte să vorbeşti din nou cu ei. Da. Da.
Să nu intri în certuri. Să nu-ţi placă să intri în ceartă; dacă îţi place să vezi pe cineva să se ridice în biserică, să zică, "Tu ştii ceva? Eu îţi voi spune, Aşa-şi-aşa a făcut aşa-şi-aşa."
Tu să zici, "Acum, frate, ruşine să-ţi fie."

E-148 Dacă tu zici, "O, este asta aşa?" Asculţi la scandalul acela? Fii atent.
Duhul Sfânt nu este o hazna. Înţelegeţi? Nu, nu. Nu, nu.
Inima este ocupată de Duhul Sfânt, este plină de sfinţenie, puritate. "Nu gândeşte rău, nu face rău; crede toate lucrurile; îndură, îndelungă răbdare." Vedeţi?

E-149 Nu vă certaţi. Când familia ajunge la ceartă, nu vă certaţi cu ei. Mama ta zice, "Eu nu mai vreau să mergi sus acolo, la biserica aceea, veche. Păi, tu, tot ce gândeşti tu acum, este să-ţi laşi părul să crească. Tu arăţi ca ceva bunică bătrână." Nu te certa cu ea.
Spune, "Bine, mamă. Este în ordine. Eu te iubesc" tot la fel.
Şi eu mă voi ruga pentru tine atât timp cât voi trăi." Înţelegeţi?

E-150 Acum, nu vă certaţi. Vedeţi? Firea zămisleşte fire. Primul lucru ce-l ştii, tu îl întristezi pe Duhul Sfânt departe de tine, dacă te vei certa înapoi. Atunci Duhul Sfânt Îşi ia zborul. Firea zămisleşte fire.
Şi dragostea zămisleşte dragoste. Fii plin de dragoste. Isus a zis, "Prin aceasta vor şti toţi oamenii că sunteţi ucenicii Mei, când voi aveţi dragoste, unul pentru altul." Aceea-i roada Duhului Sfânt, dragostea.

E-151 Şi aţi ştiut voi, că voi sunteţi un creator mic, voi înşivă? Voi ştiţi asta? Cu certitudine. Voi aţi văzut oameni în jurul cărora vă place să fiţi. Voi nu ştiţi de ce. Doar acel fel de persoană iubitoare. Aţi văzut voi aceea? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Doar aşa de buni, acolo, vă place să fiţi în jurul lor. Aceea-i... Ei crează acea atmosferă, prin viaţa care o trăiesc, felul cum vorbesc, conversaţia lor.
Apoi, voi i-aţi văzut pe aceia care, de fiecare dată, voi¬voi îi ocoliţi. Tot timpul, ei vor să vorbească despre ceva rău, şi vorbesc despre cineva. Ziceţi, "O, doamne! Iată-l că vine. El o să critice pe cineva acolo. El e înăuntru aici acum, el o să vorbească despre acest om. Tot ce o să facă ei este să spună glume murdare, sau ceva despre femei, sau aşa ceva." Ţie doar ţi-e groază să mergi în jurul lor. Înţelegeţi? Ei crează. În aparenţă, persoane destul de plăcute, dar ei crează acea atmosferă.
Şi lucrurile la care vă gândiţi, lucrurile care le faceţi, lucrurile despre care vorbiţi, crează o atmosferă.

E-152 Am mers în biroul unui om, aici în acest oraş. Şi omul este unul în comitet, sau un diacon, este el, într-o biserică bună. Am mers acolo înăuntru să-l văd pe om privitor la ceva treabă. Şi acolo era un radio acolo, cu acel rock-and-roll sau twist, sau orice a fost, tot atât de tare cât putea să meargă. Şi eu presupun că acolo erau patruzeci de imagini în biroul lui, cu femei goale. Acum, voi nu-mi puteţi spune cât de mult diacon, sau cât mai mult. Tu să mă laşi să văd la ce te uiţi, şi ce citeşti, şi felul de muzică la care asculţi, mulţimea cu care te asociezi, şi eu îţi voi spune ce fel de spirit este în tine. Vedeţi? Da.

E-153 Tu auzi pe un ins să spună, "Eu să fac aşa-şi-aşa? Grămada aceea..." Doar amintiţi-vă, mie nu-mi pasă ce zice el. Cuvintele lui vorbesc mai tare. Acţiunile lui vorbesc mai tare decât ce ar putea să spună orice. El ar putea mărturisi, să spună că-i un Creştin, sigur, şi poate să facă orice. Dar voi să urmăriţi doar ce fel de viaţă trăieşte el. Aceea spune ce este el.

E-154 Acum, v-aţi putea imagina că, un om cu o viaţă care ar spune, "Să crezi în vindecare Divină, aceea-i ceva pentru păsări. Aceea era înapoi cu ani în urmă. Nu există un astfel de lucru astăzi."? Este aceea o viaţă vrednică de Evanghelie, că, "Cristos a fost rănit pentru nelegiuirile noastre, şi cu rănile Lui noi am fost vindecaţi"? Voi ziceţi, "Dar eu sunt un diacon." Mie nu-mi pasă. Tu a-i putea fi un episcop.

E-155 Când l-am auzit pe Episcopul Sheen să zică, cu vreo doi ani în urmă, venind jos; niciodată nu l-am mai ascultat. Când el a zis, "Un om care ar crede şi ar încerca să trăiască prin Biblia aceea, era ca cineva care încerca să umble prin ape nămoloase." Episcopul Sheen, apoi s-a întors în jur, şi a zis, "Când eu ajung în Cer, voi ştiţi ce? Când eu întâlnesc pe Isus, eu am să-I spun, 'Eu sunt Episcop Sheen,' şi El va spune, 'O, da, am auzit-o pe mama Mea vorbind despre tine."' Păgânism, oameni care ar huli acel Cuvânt. Dumnezeu să fie milostiv. Eu nu sunt judecătorul. Vedeţi?
Acel Cuvânt este Adevărul. Drept. Şi Duhul lui Dumnezeu va recunoaşte Propriul Lui Scris. El este identificat prin Scrisul Lui. El-El-El vorbeşte despre El. Şi voi sunteţi identificaţi prin a-L crede, şi El vă dă recomandările voastre de identificare.

E-156 Să nu vă certaţi cu ceilalţi. Şi să nu-şi să nu aveţi aceste certuri de familie, aşa cum am spus. Dragostea zămisleşte dragoste. Şi firea zămisleşte fire.

E-157 Acum, acum să urmărim. Priviţi la Isus, doar pentru un minut. El era exemplul vostru. Eu sper că voi nu deveniţi prea obosiţi. Priviţi. Să ne uităm la Isus, doar un minut. El era exemplul nostru. El a spus aşa. "Căci Eu v-am dat un exemplu, ca voi să le faceţi la alţii cum Eu v-am făcut vouă."

E-158 Acum urmăriţi. Când El a venit în lume, când acolo era mai multă, atât mai multă necredinţă în lume chiar atunci cum a existat vreodată, aceasta nici măcar nu L-a încetinit. El a mers drept înainte predicând la fel, şi vindecând chiar la fel. Nu L-a deranjat. Acolo erau critici. Acest Om a fost criticat de la timpul când era un prunc până când El a murit pe cruce. L-a oprit pe El? Nu, domnule. Care era scopul Lui? "Să facă întotdeauna ceea ce a scris Tatăl. Întotdeauna să facă ce l-a mulţumit pe El."

E-159 Priviţi la Isus. Vorbim despre noi să ne umilim? Când Dumnezeu Însuşi a devenit un prunc, în loc să vină într-un¬un leagăn pe undeva într-o casă decentă, s-a născut acolo afară peste o grămadă de băligar într-un grajd, printre viţei mugitori. Ei L-au înfăşurat în scutece, luate de pe gâtul de jug al unui bou. Cel mai sărac dintre săraci, şi, totuşi, Creatorul cerurilor şi pământului.

E-160 Într-o noapte, rece ploioasă, ei au zis, "Stăpâne, noi vom merge acasă cu Tine."

E-161 El a zis, "Vulpile au vizuini, şi păsările au cuiburi, dar Eu nu am nici măcar un loc să-Mi pun capul."
Dumnezeu, Iehova, S-a smerit şi a devenit un Om; reprezentat în trup păcătos, să vă răscumpere pe voi şi pe mine. Cine suntem noi atunci? El era exemplul nostru. Cine sunt eu? Nimic.

E-162 I-am spus la cineva, după masa asta, într-o mică întâlnire. Am zis, "Fiecare fiu care este născut din Dumnezeu trebuie să fie încercat, întâi, pedepsit." Îmi amintesc când eu am avut-o pe a mea, sau ora mea cea mai mare. Când un-când un om este născut din nou, există un punct mic, ca mărimea unghii lui, care Dumnezeu îl injectează în el, sistem, şi acesta cade în inima lui şi se ancorează acolo. Atunci Satan îl face să o dovedească. Şi dacă aceea nu este acolo, tu eşti dus.

E-163 Îmi amintesc acolo în spital, eu eram în vârstă de vreo două zeci şi doi de ani, douăzeci şi trei, poate, pe acolo, eram un om tânăr. Şi tatăl meu, murind în braţele mele, şi eu vorbindu-i lui Dumnezeu ca unui vindecător. Şi propriul meu tată într-un atac de inimă, şi-a pus capul pe braţul meu, şi eu mă rugam pentru el; şi să-l văd întorcând ochii aceia şi se uita la mine, şi a căzut jos, să meargă să-l întâlnească pe Dumnezeu. Eu l-am dus acolo şi l-am îngropat alături de fratele meu, şi florile încă erau proaspete pe mormântul lui, şi eu predicam pe un Dumnezeu care vindecă pe bolnavi. Lucram pentru Compania de Serviciu Public, pentru douăzeci de cenţi pe oră, şi soţia mea lucra aici afară la fabrica de cămăşi; să ne ajutăm să câştigăm o existenţă pentru băieţelul nostru în vârstă de opt luni, Billy Paul, şi un copil de opt luni care ea îl purta.
Am văzut-o pe Sora Wilson dând din cap. Ea îşi aminteşte asta; Roy Slaughter şi unii din timpuri vechi.

E-164 Ce am făcut eu? Am umblat pe străzi, cu un sandwich în mâna mea, am coborât jos de pe stâlp, şi am mărturisit la fiecare care a venit pe acolo, despre dragostea lui Isus Cristos. Mergeam la garajul lor şi îi întrebam dacă îl puteam folosi, vorbeam cu mecanicul. Mergeam înăuntru acolo, ziceam, "Oamenilor, aţi fost vreodată mântuiţi deja? Eu am aflat ceva în inima mea." Mergeam în magazinele alimentare în timpul serii. Veneam acasă la ora două sau trei dimineaţa, de la vizitarea bolnavilor care le făceam toată noaptea. Nu puteam... Doar şedeam jos, mă schimbam şi mă îmbrăcam cu hainele de lucru. Şi şedeam acolo în scaun şi mă odihneam până la luminatul zilei, mă sculam şi mergeam. Şi aşa slab, de la post şi rugăciune, încât a trebuit să mă rog să-mi pun pintenii, să urc sus pe stâlp. Predicam, şi predicam, "Dumnezeu era măreţ, Dumnezeu era milă, Dumnezeu era dragoste," la oameni.
Şi, aici, tăticul meu murea pe braţele mele. Şi fratele meu a murit, a fost omorât în timp ce stăteam în amvon jos aici la această biserică mică, Penticostală de culoare, predicând. Au venit şi mi-au spus, "Fratele tău a fost omorât sus pe şosea. O maşină l-a lovit şi l-a omorât." Sângele propriului său frate picura de pe cămaşa lui, unde el l-a ridicat pe şosea. Chiar după ce l-am îngropat, tăticul meu a murit. Atunci, acolo a zăcut soţia mea afară acolo.

E-165 Şi am mers, am venit aici la tabernacol. De pe acesta, unde stă platforma, am spus poporului, şase luni înainte să se întâmple, "Acolo va veni o inundaţie. Şi am văzut un Înger să ia o bârnă, şi să măsoare, 'douăzeci şi două de picioare peste Spring Street."'
Sandy Davis şi ceilalţi şezând aici, au râs, au zis, "Au fost numai cam opt sau zece ţoli în 1884, băiete. Ce îţi vorbeşte ţie?"

E-166 Am zis, "Aceasta va fi. Pentru că, eu am văzut una din transele acelea, şi El mi-a spus aşa. Şi aceasta va fi acolo." Şi acolo este o urmă pe Spring Street, astăzi, la douăzeci şi două de picioare de apă. Am zis, "Eu am mers peste vârful acestui tabernacol într-o barcă." Şi am mers.

E-167 În decursul acelui timp, soţia mea s-a îmbolnăvit. Eu m-am rugat pentru ea. Şi am venit la tabernacol, oamenii o aşteptau pe ea. Am zis, "Ea moare."
"O, a fost doar soţia ta, aceea."

E-168 Am zis, "Ea moare."
Am mers acolo şi m-am rugat şi m-am rugat şi m-am rugat.
Şi eu mi-am ţinut mâinile întinse. Ea mi-a apucat mâna. Ea a zis, "Billy, eu te voi întâlni dimineaţa aceea, stau Acolo." A zis, "Ia pe copii împreună şi întâlneşte-mă la Poartă."

E-169 Am zis, "Doar începe să strigi, 'Bill.' Eu voi fi Acolo." Înţelegeţi? Şi ea a mers afară. Am aşezat-o jos acolo în morgă.
Am mers sus acasă, să mă pun jos. Şi când am mers...
Micuţul Billy Paul stătea cu D-na Broy şi ceilalţi, aşa bolnav. Doctorii au aşteptat ca el să moară la orice timp. Eu mă rugam pentru Billy. Şi aici vine Fratele Frank şi m-a ajuns. A zis, "Copilul tău moare, fetiţa."

E-170 Am mers afară la spital. Doctor Adair nu m-a lăsat să mă duc înăuntru, a zis, "Ea are meningită. Tu o vei duce înapoi la Billy Paul." A pus-o pe soră să-mi dea un fel de lucru roşu să iau, pentru un fel de anestezie, de ceva să mă liniştească. Şi eu i-am avut să părăsească camera, şi am aruncat-o pe fereastră. M-am strecurat afară pe uşa din spate, şi am mers jos în pivniţă.
Acolo a zăcut bebeluşul acolo, înainte de spital, în sala de izolare, cu muşte peste tot în ochişorii ei în felul acela. Am luat vechea apărătoare de ţânţari, le-am alungat la o parte, şi am pus-o peste ea. M-am pus jos, şi am zis, "Dumnezeule, acolo zac tăticul şi fratele meu, acolo, şi florile pe mormântul lor. Acolo zace Hope, întinsă acolo. Şi aici este bebeluşa meu, murind. Nu o lua, Doamne."

E-171 El doar a tras jos perdeaua, de parcă a zis, "Ţine-ţi gura. Eu nu vreau să te aud, deloc." El nici măcar nu a vrut să vorbească cu mine.

E-172 Atunci, dacă El nu a vrut să vorbească cu mine, acesta a fost timpul Satanei. El a zis, "Şi m-am gândit că tu a-i spus că El era un Dumnezeu bun. Ce este toată aceasta despre care tu zbieri? Tu eşti doar un băiat. Priveşte în jur, prin oraş. Fiecare fată şi fiecare băiat cu care te-ai asociat vreodată crede că tu ţi-ai pierdut mintea. Ţi-ai pierdut." Acum, el nu putea să-mi spună că nu exista Dumnezeu, pentru că eu deja L-am văzut. Dar el mi-a spus că El nu se îngrijea de mine.

E-173 Am şezut toată noaptea, şi toată ziua. I-am spus asta lui Dumnezeu, "Ce am făcut eu? Arată-mi, Doamne. Nu lăsa ca cei nevinovaţi să sufere pentru mine, dacă eu am făcut rău." Eu nu am ştiut că El mă încerca. Dar fiecare fiu care vine la Dumnezeu trebuie să fie încercat. Am zis, "Spune-mi ce am făcut. Eu o voi îndrepta. Ce am făcut eu decât să predic toată ziua, toată noaptea, şi doar I-am dat viaţa mea, constant? Ce am făcut eu?"
Satan a zis, "Aşa este. Tu vezi, acum, când se ajunge la tine, şi tu le-ai spus la toţi că tu crezi că El este un mare vindecător, şi acolo zace copila ta întinsă acolo, murind. El refuză să audă. Soţia ta a murit de tuberculoză pulmonară. Tu ai spus că El poate vindeca cancere, şi iată-L acolo. Acum, tu vorbeşti despre El că este bun, şi cât de bun este El cu oamenii. Dar cum e cu tine?"

E-174 Atunci eu am început să ascult la el. Aceea-i raţionare. M-am gândit, "Aşa este."
A zis, "El poate să spună. El nu trebuie să vorbească Cuvântul. Doar să se uite la copilul tău, şi el va trăi."
Am zis, "Aşa este."
"Şi atât de mult cât tu a-i făcut pentru El, şi totuşi asta-i ce face El pentru tine."

E-175 Am zis, "Aşa este." Am început să gândesc. "Păi, Ce?" Vedeţi? Totul a început să se destrame, când s-a ajuns la raţionare. Dar, când s-a ajuns la Acela, Acela a ţinut. El a stat acolo. Eu eram cam chiar gata să spun, "Atunci eu voi înceta."
Dar când a ajuns jos până când toate puterile de raţionare s-au rupt la o parte, atunci s-a ajuns la Viaţa Eternă, acea Naştere nouă. Ce ar fi fost dacă Ea nu ar fi fost acolo? Nu ar fi fost? Noi nu ne-am fi cunoscut unii pe alţii aşa cum ne cunoaştem acum. Această biserică nu ar fi fost aici în felul acesta, miile şi milioanele în jurul lumii. Dar, mulţumiri lui Dumnezeu, Aceasta era acolo.

E-176 Apoi când m-am gândit, "Ce? Cine sunt eu, oricum? Cine sunt eu să chestionez majestatea Lui? Cine sunt eu, să chestionez pe Creatorul care mi-a dat chiar viaţa mea aici pe pământ? Unde am primit eu bebeluşa aceea? Cine mi-a dat-o? Nu-i a mea, oricum. El doar mi-a împrumutat-o, pentru o vreme."
Am zis, "Satano, îndepărtează-te de la mine." Am mers acolo, mi-am pus mâna pe bebeluşă. Am zis, "Dumnezeu să te binecuvânteze, scumpo. Într-un minut, tăticul te va duce jos, şi te va pune pe braţele mamei. Îngerii vor duce sufleţelul tău departe. Şi eu te voi întâlni în dimineaţa aceea."
Am zis, "Doamne, Tu mi-ai dat-o mie. Tu mi-o iei. Chiar dacă Tu mă ucizi, cum a spus Iov, totuşi, eu Te iubesc şi eu Te cred. Dacă Tu mă trimiţi în iad, eu Te voi iubi, oricum. Eu nu mă pot îndepărta de la aceea." Ia te uită.
Dacă era doar intelectual, s-ar fi rupt toată la o parte. Dar tu trebuie să ai relaţie personală. Tu trebuie să fii născut din nou.

E-177 Acela-i motivul că lucrătorii se îndepărtează, mari încărcături şi lucruri. Ei zic, "Nu există un astfel de lucru ca vindecare Divină. Nici un astfel de lucru ca lucrurile acestea." Ei niciodată nu au fost pe terenul sfânt, aşa cum am vorbit azi dimineaţă. Ei nu ştiu nimic despre Aceasta. Cum pot ei să spună că ei sunt copiii lui Dumnezeu, şi tăgăduiesc Cuvântul lui Dumnezeu? Cum o puteţi voi face, tăgăduind chiar pe Duhul Sfânt care v-a cumpărat?

E-178 O, doar amintiţi-vă, Isus S-a smerit, până la moarte, pentru voi. El nu era certăreţ. Când ei L-au scuipat în faţă, El nu a scuipat înapoi. Când ei I-au smuls barba, El nu a tras de a lor. Când ei L-au lovit pe o parte a feţei, cealaltă, El nu i-a lovit. El s-a rugat pentru ei, a mers înainte, smerit. El a fost un exemplu de smerenie.

E-179 El era plin de credinţă. De ce? El ştia că Cuvintele Lui nu puteau da greş. El aşa a trăit prin Cuvânt încât El a devenit Cuvântul.
O Dumnezeule! Lasă-mă să-mi ţin amândouă mâinile spre Dumnezeu, înaintea acestei audienţe. Lasă-mă să trăiesc în felul acela. Lasă ca acest Cuvânt să devină astfel, încât eu şi acest Cuvânt să fie acelaşi lucru. Lasă ca cuvintele mele să fie acest Cuvânt; lasă meditaţia din inima mea. Lasă ca El să fie în inima mea, în gândul meu. Leagă poruncile Lui pe tăbliţa inteligenţei mele. Leagă-le de tăbliţa inimii mele. Lasă-mă să-l văd doar pe EL Când ispita se ridică, lasă-mă să-l văd pe Cristos. Când lucrurile merg rău, lasă-mă să-l văd doar pe EL Când mă pregătesc, şi vrăjmaşul încearcă să mă facă mânios, lasă-mă, să-l văd pe Isus. Ce ar face El?

E-180 El era aşa de mult în Cuvânt, până când El şi Cuvântul au devenit însuşi acelaşi lucru. Priviţi.

E-181 El nu a trebuit să se certe. El ştia că El şi Cuvântul erau acelaşi. El ştia că El era Cuvântul lui Dumnezeu făcut manifestat, şi porunca lui Dumnezeu în sfârşit va birui lumea. El ştia asta, Cuvântul Lui. El avea credinţă. El ştia unde era El. El nu a trebuit să discute, şi să zică, "Aici, voi puteţi veni aici."

E-182 Diavolul a zis, "Acum, uite, Tu poţi înfăptui miracole. Tu ştii că Tu ai mare credinţă. Tu poţi înfăptui miracole. Eu îţi voi zidi o clădire, de două ori mărimea lui Oral Roberts. Căci, poporul toţi... Singurul lucru ce Tu îl ai de făcut, să le arăţi. Sari jos de pe clădirea asta de aici, doar mergi drept jos, pentru că este scris, vezi, 'Îngerii Te vor purta sus, ca la orice timp să nu-ţi loveşti piciorul de o piatră."' Vedeţi?
El ştia că El avea putere. El ştia că El o putea face. El ştia că aceasta era în El, dar El nu a vrut să o folosească până nu I-a spus Dumnezeu. Vedeţi? El a vrut acesta să fie Dumnezeu în El, să fie Cuvântul în toate. Şi El a ştiut asta, când El a vorbit ceva, că acesta era Cuvântul lui Dumnezeu; şi chiar dacă trec cerurile şi pământul, Cuvântul acela va birui într-o zi.

E-183 El nu era certăreţ şi agitator. El a vorbit doar Cuvintele lui Dumnezeu. Fiecare Cuvânt care a venit de pe buzele Lui era Cuvântul uns al lui Dumnezeu.
Nu ar fi minunat dacă noi am putea spune că, "Cuvântul meu şi Cuvântul lui Dumnezeu este acelaşi. Ce spun eu, El o onorează, pentru că eu nu fac nimic până când El Îmi spune mai întâi"? O, acolo-i exemplul vostru. Acolo-i o viaţă vrednică de Evanghelie.

E-184 Nu acei preoţi care erau aşa de educaţi şi cizelaţi, şi aveau toate demnităţile acelea mari, şi stăteau şi făceau rugăciuni lungi, şi devorau casele văduvelor, şi devorau scaunele înalte în-în adunare, toate aceste lucruri acolo. Ei erau... Aceea nu era o viaţă vrednică de Evanghelie.
Dar El era vrednic de Evanghelie, aşa de mult, încât Dumnezeu a spus, "Acesta-i Fiul Meu preaiubit, în Care sunt bine mulţumit. De El să ascultaţi. Cuvântul Meu este El. El este Cuvântul Meu. El şi Eu suntem acelaşi."

E-185 Ştie, priviţi acum aceasta. El a ştiut că Cuvântul Lui în final va birui lumea. El ştia de unde a venit Cuvântul Lui. El ştia că Acesta niciodată nu putea da greş, acela-i motivul că El a spus, "Şi cerurile şi pământul vor trece, dar Cuvântul Meu nu va da greş niciodată." Vedeţi? El putea să spună aceea. El era un Om Care El şi Cuvântul lui Dumnezeu au devenit acelaşi. El le-a spus lor...
"Voi ar trebui să faceţi aceasta şi aceea."

E-186 El a zis, "Cine Mă poate condamna de păcat? Cine Mă poate acuza?" Păcat este "necredinţă." "Dacă Eu, prin degetul lui Dumnezeu, scot afară draci, prin ce îi scoate fiii voştri?" Vedeţi? Nu era aceea, deci aceasta trebuia să fie altceva. Înţelegeţi? "Dacă Eu..."
Ei au zis, "Bine, noi am scos draci."

E-187 El a zis, "Dacă Eu o fac cu degetul lui Dumnezeu, un Cuvânt adeverit al lui Dumnezeu, atunci prin ce îi scoate fiii voştri? Atunci voi să fiţi judecătorii."

E-188 Oamenii din ziua Lui, şi poporul au făcut haz de El, au vorbit despre El. Dar, El, ei L-au umilit, în fiecare fel cum au putut. I-au spus Lui despre tot felul de rău, împotriva Lui, dar El a mers înainte.
Acum eu vreau să închei într-un minut, prin a spune aceasta.

E-189 Oamenii din zilele acestea sunt o grămadă de nevrotici. Oamenii din ziua aceasta sunt o grămadă de nevrotici. Ei se tem să ia promisiunile lui Dumnezeu. Oameni de biserică, organizaţie de biserică, organizaţiile de biserică se tem să ia chemarea Scripturii lui Dumnezeu pentru ziua aceasta. Ei îşi dau seama. Ei îşi dau seama că condiţiile lor moderne şi evanghelia lor socială care ei o predică nu va împlini chemarea din ora aceasta, nici mai mult cum Samson nu o putea împlini în starea lui. Se cerea Dumnezeu.
Şi aici este programul care a promis-o. Eu voi ajunge la aceea doar într-un minut.

E-190 Eu vreau să ţin acel cuvânt, un minut. Deşi ei se numesc Creştini, ei adoptă crezuri, crezuri făcute de om, să ia locul Cuvântului lui Dumnezeu. Deci, ei pot lua crezul, pentru că omul l-a făcut. Dar ei se tem să-şi pună credinţa lor acolo afară în Dumnezeul care ei pretind că îl iubesc. Aşa este. Atunci voi spuneţi că viaţa aceea este vrednică de Evanghelie? Nu poate fi, chiar dacă sunt membri de biserică. Dar aceea nu este vrednic de Evanghelie. Nu, într-adevăr.

E-191 Evanghelia! Isus a zis, "Mergeţi în toată lumea şi predicaţi Evanghelia la fiecare făptură. Aceste semne îi vor urma pe credincioşi."
Şi când voi tăgăduiţi că aceea îi urmează pe credincioşi, cum puteţi voi avea o viaţă... Nu contează, tu s-ar putea să nu spui niciodată un cuvânt rău, tu a-i putea ţine toate cele zece porunci, aceea nu ar avea nici un lucru de făcut cu aceasta. Aceasta încă nu este vrednică de Evanghelie. Vedeţi? Aceasta nu putea fi.
Acei preoţi ţineau aceea, şi totuşi nu erau vrednici. El a zis, "Voi sunteţi de la tatăl vostru, Diavolul." Cine putea să-şi pună un deget pe unul din oamenii aceia? Un semn de vinovăţie, şi ei erau împroşcaţi cu pietre fără milă. Oameni sfinţi! Şi Isus a zis, "Voi sunteţi de la tatăl vostru, Diavolul," când s-a ajuns la Evanghelie.

E-192 Deşi ei se numesc Creştini, le place să ţină la crezuri, crezurile lor. O! Crezurile stabileşte şi împlineşte gândirea oamenilor moderni din ziua aceasta. Şi un om care o să aibă un succes în ziua aceasta, trebuie să meargă cu tendinţa modernă de gândire. Lăsaţi-mă să spun asta clar şi bine. Înţelegeţi? Un om, dacă tu urmează să fii cu succes, tu trebuie să mergi cu gândirea modernă din ziua aceasta. Ea... Ei merg în jur, zic, "O, nu este el un drăgălaş? Nu este el minunat? El poate chiar să stea acolo aşa de drept, şi el niciodată nu ne ţine peste cincisprezece minute. Şi pastorul nostru nu ne ceartă întotdeauna despre lucrurile acestea."
Ruşine să-i fie la acel pastor. Orice om care poate sta în amvon şi să privească asupra păcatului din ziua aceasta, şi să nu strige, acolo-i ceva greşit cu omul acela. El nu este vrednic de Evanghelia pe care el pretinde că o predică. Aşa este. Deci, prin a face aşa, ei îşi fac scuze, prin a zice, "Acum, priviţi, adunarea mea!"

E-193 Un-un om a venit aici, nu cu mult în urmă, la o anumită biserică mare, şi el scria o teză. Şi a zis, "Eu scriu despre vindecare Divină." A zis, "Frate Branham, noi te iubim, în denominaţiunea noastră." Una din marile denominaţiuni, una din cele mari ale naţiunii, sau a lumii. Şi el a zis, "Noi te iubim, în această denominaţiune." El era chiar aici la Jefferson Villa. Dar, a zis, "Eu am venit să aflu despre această vindecare Divină." A zis, "Există numai un singur defect care biserica mea îl găseşte într-adevăr." Vedeţi? El a zis, "Te asociezi în jur cu prea mulţi Penticostali."
Am zis, "Păi, acum, tu ştii, aceea-i drept." Am zis, "Asta-i adevărat. Tu ştii, eu întotdeauna am vrut o ocazie să mă îndepărtez de la ei." Am zis, "Eu îţi spun ceva. Eu voi veni în oraşul tău, tu să faci ca biserica ta să mă sponsorizeze."
"O," a zis el, "ei nu vor."
Am zis, "Asta-i ce m-am gândit. Asta-i ce m-am gândit."

E-194 A zis, "Tu vezi denominaţiunea mea nu va sta pentru aceea." Aceea-i tot atât de mult o scuză, ca, "M-am însurat cu o nevastă," sau, "am cumpărat un jug de boi." Mie nu-mi pasă câte licenţe de doctor ai, şi cât de mult eşti căutat, de denominaţiunea ta. Felul acela de slujbă nu este vrednic de Evanghelia care este scrisă în Cartea aceasta. Corect.

E-195 Şi membru de biserică care va lua partea la un astfel de lucru ca acela, şi se cheamă un Creştin! Şi merge aici afară şi trăieşte... Şi femeile îşi scurtează părul, şi poartă haine despre care Biblia zice ca ele să nu poarte. Bărbaţii se poartă în felul cum o fac ei acum, "o formă de evlavie," luând băuturi şi fumând trabucuri, şi se căsătoresc de câteva ori şi devin diaconi a-i bisericii şi chiar păstori, şi aşa mai departe. Şi oamenii care rabdă cu lucruri ca acelea, felul acela de viaţă nu este vrednic de Evanghelie.

E-196 O femeie care va umbla, şi se pune la telefon şi cleveteşte, şi începe certuri în biserică, şi lucruri ca acelea, aceea nu este o viaţă vrednică de Evanghelia care noi o să o reprezentăm. Orice persoană care dezbină o biserică, şi începe o vrajbă între oameni, şi lucruri ca acelea, nu este vrednic de Evanghelia care o predicăm noi. Exact. "Este o formă de evlavie, tăgăduind puterea de acolo," puterea lui Dumnezeu care vă ţine de la aşa ceva.

E-197 Observaţi, acum, ei nu o fac. Ei doar nu vor s-o facă. Ei au scuza, că, biserica lor nu crede în Aceasta. Ei...
Bine, dar, Isus ar zice-zice la un om, în seara aceasta, îi vorbeşte la inima lui şi zice, "Eu vreau să te duci, să predici Evanghelia deplină."
"Biserica mea nu stă pentru Aceasta, Doamne. Tu să mă scuzi, dacă Tu vrei. Eu am o însărcinare bună. Eu-eu-eu, Tu ştii, eu sunt un păstor, la una din cele mai mari biserici din acest oraş, Doamne. O, noi Îţi lăudăm Numele jos acolo! Da, domnule. Noi sigur o facem. Eu nu pot face aceasta." Aceeaşi scuză, acelaşi lucru. Deci ei nu vin la ospăţul spiritual al Cuvântului Lui promis, adeverit.

E-198 Nu a spus Isus, "Unde este stârvul, vulturii se vor aduna"? "Vulturii," nu ulii, acum. Vulturii! Unde-s lături, şi-şi hoit, atunci ulii se adună. Dar unde este Carnea, proaspătă curată, vulturii se vor aduna. Înţelegeţi? Cu certitudine. Unde-i Cuvântul, Hrana vulturului, ei se vor aduna.

E-199 Aşa că ei nu vin la ospăţul spiritual la care ei sunt invitaţi. Credeţi voi că Dumnezeu i-a dat Americii o invitaţie, în ultimii cincisprezece ani, la o mare trezire, la un ospăţ spiritual? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Au venit ei? Nu, domnule. Nu, domnule. Atunci, să refuzi să vii, este viaţa aceea vrednică de Evanghelie, deşi ei se numesc pe ei înşişi aşa?

E-20

E-201 Eu l-am văzut pe Diavolul vorbind chiar atunci. M-am gândit, "Da. 'Sari jos de pe acest munte, şi arată, tu ştii, de pe această clădire."' Vedeţi? Vedeţi?
M-am gândit, "Doar condu-l înainte puţin mai departe."
Bătrâna mea mamă obişnuia să spună, "Dă-i la vacă destulă frânghie, şi ea se va spânzura singură."
Am zis, "Este asta aşa?"
"Da." A zis, "Este o ruşine, de ceea ce faci." A zis, "Ce eşti tu? Astăzi tu de-a bea că îţi poţi cumpăra o mâncare." Şi a zis, "Priveşte la Oral Roberts şi ceilalţi, au păşit înăuntru, şi au ajuns acolo afară cu acea sutime din slujbă ce o ai tu. Uite cum merg ei."
Am zis, "Da. Aşa este." Înţelegeţi?
Şi el a zis, "Grupul meu te va lua. Noi te vom lua drept înăuntru, ca pe-ca pe unul din fraţii noştri. Ei toţi îţi vor da mâna dreaptă de părtăşie, şi noi vom închiria un avion, şi îţi vom da plata de cinci sute pe săptămână, sau mai mult dacă tu vrei. Şi te vom trimite la fiecare oraş major din ţară." Aceasta s-a întâmplat chiar în Phoenix, Arizona, chiar vizavi la masă. Şi a zis, "Şi noi îţi vom plăti..." A zis, "Atunci lasă ca lumea, lumea de afară, lasă demnitarii, băieţii mari, sus-şi-sus..." A zis, "Tu întotdeauna vorbeşti despre cei de jos-şi-afară. Noi îi avem pe cei de sus-şi-afară." A zis, "Lasă-i să vadă mâna Domnului. Atunci eu îi voi lăsa să-mi ia soţia cu ei, şi pe ceilalţi, să poată dovedi că lucrurile acelea care tu le spui vin la împlinire."

E-202 A zis, "Da, domnule. Aceea ar fi grozav."
Acum, vedeţi, omul, în poziţia de un D.L., L.L.D., un scriitor de cărţi, vedeţi, doctor în literatură, scriitor bun, om bun. Vedeţi? El nu cunoştea Scriptura.
Aţi ştiut voi că Îngerul acela care a înfăptuit felul acela de lucrări niciodată nu s-a dus la Sodoma? El a stat cu grupul chemat afară, Abraham.
El doar nu a ştiut aceasta. Eu doar l-am lăsat în pace, doar am şezut acolo un pic. Eu doar vreau să văd care era scopul. Am zis, "Bine, ce aş avea eu de făcut?"
A zis, "Păi, Frate Branham, doar un lucru au spus ei... Noi am discutat-o, câteva lucruri, lucruri mărunte mici care tu le înveţi, ca tu doar să le pui deoparte."
Am zis, "Ca de exemplu, ce frate?"
"O," a zis, "botezul tău, tu ştii. Tu ştii, tu botezi cumva ca unitarienii, cam aşa ceva." A zis, "Lucruri mici ca acela."
Am zis, "O?" Am mers înainte.
Şi el a zis, "Dovada iniţială; şi femeile predicatoare; şi doar câteva lucruri mici ca acelea."

E-203 Am zis, "Ah-ah?" Am zis, "Tu ştii, eu sunt surprins că un slujitor al lui Dumnezeu i-ar cere unui alt slujitor al lui Dumnezeu, după ce mi-ai plătit tributul care l-ai plătit, şi m-ai numit un profet, şi ştiind că Cuvântul Domnului, sau descoperirea Cuvântului, vine la profet. Şi te întorci în jur, Doctor Pope, (aceasta nu vorbeşte de buna ta inteligenţă), şi să spui şi să ceri, un slujitor al lui Dumnezeu, să-i ceri unui alt slujitor al lui Dumnezeu să compromită asupra lucrului care... ? ... înseamnă mai mult pentru el decât viaţa însăşi." Am zis, "Nu, domnule, Frate Pope. Sub nici o formă nu aş face-o. Nu, domnule."
Ce este aceasta? Acolo-i un bob de Viaţă Eternă; trăieşti sau mori, fie că eşti un om mare sau nu eşti un om mare.

E-204 Am trecut pe acolo, zilele trecute... Fără desconsiderare faţă de aceşti doi oameni. Eu m-am uitat acolo, şi acolo era un tablou mare acolo la Tulsa, Oklahoma; vine locul nou al lui Oral Roberts, un seminar să pregătească lucrători. Acesta o să coste. Şi eu îi cunosc pe Demas Shakarian, Fratele Carl Williams, şi acei care sunt în comitetul de administratori ai acestuia. Cincizeci de milioane de dolari, cu o clădire de trei milioane de dolari; un băiat Penticostal, aceea-i o mare parte care Dumnezeu a făcut pentru el.

E-205 Mă gândesc, "Eu, cu un seminar? Eu sunt împotriva acestuia, în primul rând."

E-206 Şi acesta a zis, "Casa viitoare a marelui seminar al lui Oral Roberts." Am mers înainte în jos pe drum, acolo era un lucru mare modern. Şi Oral Roberts, într-un cort mic zdrenţăros, a venit la mitingul meu acolo în Kansas City, Kansas.
Acesta a zis, "Casa viitoare a lui Tammy Osborn," o, omule, un loc cam de trei sau patru milioane de dolari să meargă în sus aşa.
Şi acolo, Tammy Osborn, unul dintre cei mai fini bărbaţi Creştini. El este un om adevărat, un om adevărat trimis de Dumnezeu. A stat chiar vizavi de stradă acolo; mic, băiat emoţionat, băiat mic şi fetiţă într-o maşină; alerga în jur, a ieşit afară. A zis, "Frate Branham, am fost acolo când l-am văzut pe acel maniac să fugă afară. Şi te-am văzut arătând cu degetul în faţa lui, şi să zici, 'În Numele lui Isus Cristos, ieşi afară din el.' Eu l-am văzut căzând peste picioarele tale; după ce el şi-a pus profeţia, a zis, 'În seara aceasta, eu te voi trânti drept afară în mijlocul acelei audienţe de şase mii cinci sute de oameni."' Şi a zis, "Eu te-am văzut stând acolo, fără să ridici glasul, şi ai zis, 'În Numele Domnului, pentru că tu ai provocat pe Duhul lui Dumnezeu, în seara aceasta, tu vei cădea peste picioarele mele.' El a zis, 'Eu îţi voi arăta peste a cui picioare voi cădea eu.'"

E-207 Şi eu am zis, "Ieşi afară din el, Satano." El doar a căzut spre spate şi mi-a ţinut picioarele chiar la duşumea.
El a zis, "Dumnezeu este Dumnezeu, Frate Branham. Asta-i tot." A zis, "Eu m-am pironit într-o casă pentru două sau trei zile." El nu are nici o reţinere. El va spune despre aceasta. El nu se ruşinează de aceasta. A zis, "Tu crezi că eu am un dar de vindecare?"

E-208 Am zis, "Uită aceasta, Tammy. Tu ai fost trimis să predici Evanghelia. Du-te, predică-O. Du-te cu Fratele Bosworth acolo."

E-209 M-am uitat acolo, şi am văzut. Am început înainte de acei amândoi.
M-am gândit, "Acolo-i Oral Roberts cu cinci sute de maşini, încât nici măcar o mână umană nu atinge literele; patru milioane de dolari în poştă, anul trecut." Patru milioane; o pătrime din toţi banii care au fost adunaţi, în întreaga lume Creştină, peste tot. O pătrime din banii din tot tărâmul Creştin vine înăuntru la un om. Ce loc! Eu am mers acolo afară să-l văd.

E-210 Şi, acum, Oral este fratele meu. Vai! Eu îl iubesc. El este un om adevărat, ins adevărat, şi eu îl iubesc. Şi el doar gândeşte înalt despre mine, şi eu gândesc de el, la fel. Noi doar nu suntem de acord pe-pe Scriptură.
Şi Tammy Osborn, nu-i mai bun. Eu doar gândesc înalt despre el. El este unul din cei mai minunaţi oameni care i-am întâlnit, Tammy Osborn.
"Şi oamenii aceia," m-am gândit, "când am mers în biroul lor şi am văzut ce aveau ei, eu cred că aş fi ruşinat ca ei să vină, să-1 vadă pe al meu: o maşină mică de scris, şi noi încercând să trimitem afară scrisorile. Şi ce lucru! Şedeam la capătul unui trailer, la timpul acela. M-am gândit, "Ce ar fi aceea?"
Atunci am mers afară. M-am gândit, "Păi, 'Casa viitoare a lui Oral Roberts.' 'Casa viitoare a lui Tommy Osborn.' Unul nu vorbeşte cu celălalt."
Deci, am mers în jos pe drum. M-am gândit, "Dar cum e cu mine?"

E-211 Şi Ceva a spus, "Priveşte sus."

E-212 M-am gândit, "Da, Doamne, lasă-mă să-mi aşez comorile în Cer, căci acolo-i unde-mi este inima." Acum, eu nu spun asta pentru părere de rău. Eu doar spun asta pentru că s-a întâmplat, şi Dumnezeu ştie că aceea-i corect. Vedeţi?

E-213 Unde sunt comorile tale? Vrei tu să fii vreun mare cineva? Dacă tu vrei, tu eşti nimenea. Tu ajungi la un loc până când nu vrei să fii un mare cineva. Tu vrei să fii un mic slujitor umilit la Cristos. Aceea-i calea afară. Asta-i tot.

E-214 Fratele Boze şi ceilalţi formează o biserică în Chicago. Ei doar au trebuit să renunţe la biserica Philadelphiană la acea denominaţiune. Acum ei discutau despre a obţine ceva ins cu paltonul întors aşa, ceva DD. Am zis, "Voi sunteţi pe drumul vostru spre afară. Dacă vreţi să găsiţi un pastor adevărat pentru biserica aceea, luaţi un om bătrân mic umilit care de¬abia îşi poate citi numele, şi inima îi este în flăcări pentru Dumnezeu. Doar luaţi-l pe omul acela. Acela-i care vreţi să-l luaţi, unul care nu ştie toate lucrurile acestea, unul care nu dictează şi conduce, şi vă aruncă în tot felul de datorii, toate altele, şi doar vă hrăneşte Cuvântul lui Dumnezeu. Acela-i felul de persoană care să-1 obţineţi."
Deci, ei nu vor să vină la ospăţul spiritual. Eu trebuie să închei. Eu am mers peste timp acum. În vreo şase minute, noi vom elibera, cu voia Domnului.

E-215 Eu îi aud pe unii spunând, "Dar, Frate Branham, tu mai bine să te retragi de la declaraţia aceea." Zicând, "Oamenii nu sunt nevrotici. Acest popor nu este nevrotic. Ei sunt numai educaţi." Ei sunt nevrotici educaţi, atunci. Aşa este. Da. "Ei nu sunt nevrotici. Ei sunt educaţi."
Atunci eu vreau să vă pun o întrebare. Vedeţi? Voi înţelegeţi. Eu vreau să vă pun o întrebare atunci. Vă rog să explicaţi acţiunile lor de azi, dacă ei nu sunt nevrotici. Spuneţi¬mi ce-i face să acţioneze cum acţionează ei, dacă ei nu sunt nevrotici; vedeţi, fiecare ins trăgând pentru denominaţiunea lui, lăcomia. Isus nu a fost aşa. El nu a fost în nici o grabă pentru nimic. Vedeţi? El nu era lacom. El era exemplul nostru.

E-216 Crimă, naţiunea, naţiunea are mai multă crimă decât cum a avut vreodată. Ce este greşit? Adolescenţi, membri de biserică, ia vieţi, bărbaţii îşi împuşcă soţiile şi familia, şi îşi ard copiii. Şi priviţi la valul de crime. Ei nu sunt nevrotici? Atunci care-i treaba? Ce sunt acţiunile lor?
Naţiuni înebunite de putere, fiecare vrea să ia fiecare... restul şi să-i facă un steag, o naţiune, care să fie steagul lor şi naţiunea lor. Nebuni după putere!

E-217 Imoralitatea, păi, lumea este mai imorală decât a fost vreodată. Femei goale pe străzi, femei goale, şi ziceţi că ele sunt în toate minţile? Ele nu pot fi. Ele doar nu pot să fie.

E-218 Ascultaţi. A existat o persoană în Biblie care s-a dezbrăcat de haine, acela era Legiune. El era ieşit din minţi. Când Isus l-a găsit şi i-a dat toate minţile, el şi-a îmbrăcat hainele. Corect.
Ce te face să-ţi dezbraci hainele? Diavolul. Aşa este. Atunci ziceţi că ei nu sunt nevrotici? Porniţi aici jos pe stradă, şi mânaţi patru blocuri de or§lş fără să vedeţi o femeie goală, şi veniţi înapoi şi spuneţi-mi. În regulă. Aflaţi.

E-219 Atunci voi spuneţi că ele nu sunt nevrotice? Atunci ce este greşit? Ele nu pot fi în toate minţile. O femeie cu mintea întreagă nu ar face asta; ea are mai bun simţ. Ea ştie la ce se expune ea. O grămadă de draci de poftă acolo afară, doar murdari, întinaţi, destrăbălaţi, oameni beţivi, ucigaşi, şi toate celelalte. Voi ziceţi...

E-220 Lumea bea mai mult lichior acum. Ei cheltuiesc mai mulţi bani pentru lichior, în Statele Unite, decât cheltuiesc pentru alimente. Mă gândesc că aceasta-i... Eu am uitat de câte ori mai mult costă datoria de alcool în fiecare an, în naţiune, decât a costat. Şi ce face alcoolismul? Vă trimite la sanatorul de nebuni.

E-221 Cancer. Când doctorii medicali din jurul lumii scrie în reviste, şi vă spune, "Cancer cu maşini încărcate." Ţigări. Le pune pe şobolani, şi au dovedit că vă dă cancer la plămâni. Şaptezeci la sută din ei iau cancer la plămâni de la fumatul de ţigări. Şi femeile şi bărbaţii aceia le va pufăi drept în jos şi vă suflă în faţă. Dacă aceea nu-i nevrotic, ce este nevrotic?

E-222 Când, Evanghelia lui Isus Cristos poate fi predicată şi dovedită, şi Dumnezeul din Cer în forma Stâlpului Lui de Foc flutură peste oameni şi arată că Isus Cristos este în ultima sesiune a Venirii Lui, dându-le ultimul semn. Şi râde la El şi îşi bat joc de El, şi se numesc membri de biserică; şi atunci ziceţi că ei nu sunt nevrotici? Explicaţi asta. Timpul meu continuă să meargă. Dar întrebaţi numai dacă ei nu sunt nevrotici. Sigur. Ei sunt educaţi nevrotic. Asta-i exact. Explicaţi starea lor. Voi nu puteţi.

E-223 Ele îşi taie părul, poartă hainele lumeşti, umblă afară pe stradă în felul acela. Şi Biblia lui Dumnezeu avertizează împotriva acesteia, chiar interzice unei femei să se roage măcar cu părul scurtat. Şi zice că un bărbat... Şi ea face aceea. Ea pretinde, însăşi, la bărbatul ei, că ea este imorală, ea însăşi, şi el are un drept perfect să-i dea un divorţ şi să o trimită de la el. Aceea-i exact corect. Cuvântul lui Dumnezeu spune asta, şi o femeie aude asta, şi continuă să poarte păr scurt, şi se numeşte o Creştină. Dacă aceea nu este o nevrotică, ce este o nevrotică? Eu vreau ca cineva să-mi spună ce este o nevrotică, atunci. Da. Ele sunt nevrotice.

E-224 Înalt educaţi, diplome, colegiu! Noi punem mai mult timp în educarea copiilor noştri, la-la algebră şi biologie, decât am pus la Biblie şi Isus Cristos. Nu există un copil în ţara aceasta să nu poată să vă spună cine este David Crockett. Nu există nici o treime din ei să poată să vă spună Cine este Isus Cristos. Atunci, aceasta nu-i nevrotic? Cu certitudine, este. Cum am putea noi să mergem înainte şi înainte şi înainte, cum fac ei!

E-225 Doar amintiţi-vă. Şi bisericile aprobă aceasta, când Biblia o condamnă. Este slujba nevrotică? Nevrotici educaţi. Aceea-i exact. Bisericile o aprobă.

E-226 Amintiţi-vă de Lot. El era un om deştept. Priviţi la el, doar un minut acum. Să nu-să nu... Haideţi să nu...
Scuzaţi-mă pentru că trec încă două minute peste. Aceasta este-aceasta este prea important. Aceasta merge afară pe... Voi veniţi să mă auziţi să fac această bandă.

E-227 Priviţi. Priviţi. Acum, doar opriţi-vă un minut. Rugaţi-vă doar o secundă, în inima voastră, "Doamne, lasă-mă să o văd." Să vă deschidă înţelegerea. Fie ca Dumnezeu să o facă. Priviţi la... Doar luaţi naţiunea aceasta, singură. Să spunem ce a spus Dumnezeu.

E-228 Biblia a spus, că, "Păcatele din Sodoma au supărat zilnic sufletul neprihănit al lui Lot." El doar nu avea suficientă îndrăzneală clară să stea împotriva acestuia. Este aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] El nu putea s-o facă, pentru că el era primarul oraşului. El nu putea. Dar Biblia a spus, că, "Păcatele Sodomiţilor i-au supărat sufletul." El ştia că aceasta era greşit, dar el nu avea îndrăzneală să o facă, să ia poziţie împotriva lui.

E-229 Acum priviţi. Cât de mulţi Loţi în America, ieri, citindu¬şi Biblia, să-şi pregătească mesajul pentru ziua aceea, şi au dat peste botezul în apă în Numele lui Isus Cristos? Câţi din ei au dat peste botezul Duhului Sfânt? "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci"? Marcu 16, "Aceste semne îi vor urma pe cei ce cred"? Ioan 14:12, "Cel ce crede în Mine, lucrările care le fac Eu le va face şi el"? "Dacă voi rămâneţi în Mine, şi Cuvântul Meu în voi, cereţi ce vreţi şi se va face"? Cât de mulţi Loţi au văzut Aceea? Dar, din cauza scuzei lor, din denominaţiunea lor! S-a uitat afară, şi vede în Biblie.

E-230 Priviţi la adunarea lor de femei cu părul scurtat, şi ei ştiu că Biblia o condamnă. Priviţi-i mergând în jos pe stradă, la proprii lor membri de biserică mergând în jos pe stradă, şi ei ştiu căci Cuvântul este împotriva acesteia. Dar ei nu au îndrăzneala să strige împotriva acesteia. Dar, totuşi, omul pretinde a fi un Creştin, sufletul lui înlăuntrul său strigă împotriva acesteia, dar el nu are îndrăzneala. Dacă aceea nu este Sodoma modernă, unde este ea?
Dumnezeule, dă-ne pe cineva care va striga împotriva acesteia. Aşa este. Cum a spus Ioan Botezătorul, "Securea este pusă la rădăcina pomului." Asta-i ce avem noi nevoie astăzi.

E-231 Priviţi. Ei sunt o Sodomă modernă. Ţineţi minte. Vedeţi? Întregul pământ a devenit o Sodomă şi Gomoră modernă. Lot trăieşte iarăşi din nou. Nu... O trăieşte din nou, căci convingerile lui cinstite îi spune prin Cuvânt că el este greşit.

E-232 Priviţi în Chicago, împrejurimile Chicago, când acei trei sute de predicatori au şezut acolo. Şi Domnul mi-a spus în seara aceea ce urmau ei să facă. Ei au avut o capcană pusă pentru mine. Eu, mergând acolo. Am mers şi i-am spus la Fratele Carlson. Am spus, "Tu nu-l vei avea în hotelul acela. Tu va trebui să-l duci la un alt loc, şi aceasta va fi o cameră verde. Şi ei au o cursă pusă pentru mine, nu-i aşa, Frate Carlson?" El şi-a aplecat capul.
El a şezut acolo în biroul meu, cu câteva zile în urmă, pentru mine venea, mitingul din Chicago. A zis, "Eu niciodată nu voi uita asta, Frate Branham."
Şi am zis, "Ei au o cursă pusă pentru mine. De ce Frate Carlson? Îţi este teamă să-mi spui de ce, tu şi Tammy Hicks?" Ei şi-au aplecat capul. Am zis, "Tammy, de ce nu te duci să vorbeşti?"
A spus, "Eu nu am putut să o fac."
Am zis, "Am crezut că ai spus că îmi vei face un favor."

E-233 Am zis, "Noaptea trecută Domnul mi-a spus. Tu vei merge jos acolo astăzi, şi vei afla că nu vei obţine clădirea aceea. Te vei duce la o altă clădire. Doctor Mead va fi aşezat pe partea aceasta. Acel om de culoare, soţia lui, care cântă, va şedea chiar aici, şi aşa mai departe, unde ei toţi vor fi aşezaţi." Am zis, "Acolo va fi un preot Buddha acolo." Şi am zis, "Acum aflaţi. Ei o au împotriva mea pentru că eu predic botezul în apă în Numele Domnului nostru Isus Cristos. Ei au aceasta împotriva mea pentru că eu predic sămânţa şarpelui; şi împotriva dovezii, că, fiecare om care vorbeşte în limbi are Duhul Sfânt, şi lucruri." Am zis, "Veniţi jos şi priviţi-l pe Dumnezeu."

E-234 Am intrat acolo, ei au mers jos acolo, şi chiar două ore de atunci, sau mai bine, cândva în după masa aceea, ei l-au chemat sus pe Fratele Carlson. Şi el a spus, "Insul care l-a lăsat să aibă aceea, şi a plătit un avans pentru aceasta, a zis, 'Noi trebuie să anulăm, pentru că managerul a spus că el deja a promis-o la o orchestră pentru seara aceea, sau dimineaţa aceea."' Şi ei nu o puteau avea.

E-235 Aşa că noi am mers afară la Town şi Country. Şi în dimineaţa când am intrat acolo, şi am stat înăuntru acolo. Şi-şi Fratele Carlson a spus, "Există un singur lucru. Voi fraţilor aţi putea să nu fiţi de acord cu Fratele Branham, dar," a zis, "lui nu-i frică să spună ceea ce crede." El a zis, "El mi-a spus că lucrurile acestea se vor întâmpla chiar exact în felul cum sunt ele." A zis, "Acum iată-l aici. Lăsaţi-l să vorbească pentru sine."

E-236 Eu am luat Scriptura, "Eu nu sunt nesupus la viziunea cerească," cum a spus Pavel. Am zis, "Voi mi-aţi pregătit-o pentru mine, pentru botezul în Numele lui Isus Cristos. Mai bine de trei sute dintre voi v-aţi prezentat ca Doctor Aşa-şi¬aşa, şi Doctor Aşa-şi-aşa." Am spus, "Eu nici măcar nu am o pregătire de şcoală de gramatică. Dar eu apelez la orice om de aici să vă aduceţi Biblia şi să staţi aici alături de mine, şi să tăgăduiţi unul din Cuvintele care s-au spus."
Voi o aveţi pe bandă aici afară, dacă vreţi s-o auziţi. Aceea a fost cea mai tăcută mulţime care aţi auzit-o vreodată. Am spus, "Care-i treaba?" Există cineva aici, în seara aceasta, care a fost în mitingul din dimineaţa aceea, să vă vedem că vă ţineţi mâna. Da. Păi, sigur, priviţi peste tot în jur.
Am spus, "Atunci, dacă nu o puteţi sprijini, atunci lăsaţi¬mă în pace." Corect. O mulţime de urlături, când ei sunt după colţ. Dar să vină faţă-n-faţă cu chestiunea, este altceva. Aşa este. Aceasta-i... Oamenii aceia au mers afară.

E-237 Tommy Hicks a zis, "Eu vreau trei sute din benzile acelea, să le trimit la fiecare predicator trinitarian pretinzător de care ştiu."
Oamenii aceia dând mâna cu mine, au zis, "Noi vom veni jos la tabernacol şi vom fi botezaţi din nou."
Unde sunt ei? Scuze. "Eu nu o pot face. Denominaţiunea mea nu m-ar lăsa să o fac. M-am însurat cu o nevastă. Am cumpărat un bou de jug, sau jug de boi, adică. Am-am cumpărat o bucată de pământ. Eu trebuie să mă duc să mă uit la el." Vedeţi? Unele din lucrurile acelea, ca, scuze. Este asta aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Este viaţa aceea vrednică de Evanghelie? ["Nu."]
Dacă Evanghelia este corectă, haideţi să vindem tot ce avem şi să trăim pentru Ea. Fiţi un Creştin. Da, domnule. Amin. Observaţi acum, aşa cum încheiem.

E-238 Dar scuzele lor sunt crezurile lor şi denominaţiunile lor.
Aceasta-i ca un pom. Eu mă uitam la Fratele Banks, zilele trecute. Eu am avut un-un pom de pin, eu l-am plantat când m-am mutat la început sus acolo, cu vreo, oh, cu vreo cincisprezece ani în urmă, sau mai bine. Şi am lăsat vlăstarii aceia, ramurile să crească afară pe pomul de pin, şi noi nu am putut pune maşina de cosit înapoi dedesubt acolo. Şi acolo nu era nici un fir de iarbă, oricum. Şi am mers acolo afară, am luat un fierăstrău şi am tăiat ramurile acelea jos, până când pinul acela era până sus aici, unde tu puteai umbla sub el cu o maşină de cosit. Şi cel mai frumos mănunchi de iarbă ce l-aţi văzut vreodată este sub el acum. Ce era aceasta? Sămânţa era acolo. Ea trebuia să primească lumina.

E-239 Şi atât timp cât denominaţiunile, scuzele voastre, încearcă să umbrească Sămânţa aceea care voi ştiţi că ea de fapt zace acolo, voi luaţi partea lui Lot. Aruncaţi la o parte lucrurile acelea, şi lăsaţi ca Lumina Evangheliei să strălucească asupra înăuntru acolo, puterea lui Isus Cristos. Da. Ţinând Lumina jos de pe ea, o va ţine de la a trăi. Căci, dacă Lumina ajunge odată la ea, ea va izbucni la Viaţă.
Acela-i motivul că oamenii spun, "Să nu vă duceţi la ceva din felul acela de miting." Ei se tem că ceva din Lumina aceea va atinge pe unul din membri lor.

E-240 Amintiţi-vă de femeia de la fântână. Ea era o prostituată.
Acolo stăteau preoţii aceia. Ei l-au văzut pe Isus să-i spună lui Natanael, "Eu te-am văzut aproape, când tu erai sub smochin."
Şi preoţii au zis, "El este Beelzebub. El este un ghicitor. Acela-i Diavolul."

E-241 Această femeie mică, când ea a păşit sus acolo, în starea ei imorală, trăind cu şase bărbaţi. Şi când ea a păşit sus acolo în starea aceea, în starea aceea în care era ea. Şi Isus a zis, "Adu-mi să beau." Conversaţia a început. El a zis, "Du-te ia-ţi bărbatul şi vino aici."
Ea a zis, "Eu nu am nici unul."
A zis, "Tu ai spus adevărul. Tu ai avut cinci, şi acela cu care trăieşti, nu-i bărbatul tău."
Ea a zis, "Îmi dau seama că Tu eşti un profet, Domnule. Eu ştiu că Mesia va face asta când El vine."
Isus a zis, "Eu sunt Acela."

E-242 Aceea a stabilit-o. Când Lumina aceea a reflectat peste Sămânţa aceea care zăcea în curva aceea mică, zilele de curvă s-au terminat. În stradă a mers ea, slăvind pe Dumnezeu, a zis, "Veniţi, să vedeţi pe un Om Care mi-a spus lucrurile care le-am făcut. Nu este Acesta Mesia?" Ce era aceasta? Lumina aceea a ajuns la sămânţa aceea înapoi sub umbra unui adăpost de prostituată. Da, domnule.
Acum să încheiem, în a spune aceasta. Eu nu ştiu câte pagini mai am, dar eu-eu sigur nu le voi lua pe toate. Vreo zece, dar aceea este doar cam pe jumătate înăuntru. Dar să încheiem, în a spune aceasta.

E-243 Să comparăm ceva, o dată, despre o viaţă vrednică. Să comparăm viaţa Sfântului Pavel cu tânărul bogat cârmuitor. Aceeaşi Lumină i-a lovit pe amândoi oameni. Amândoi au avut aceeaşi invitaţie de la Isus Cristos. Este aşa? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Ei amândoi erau bine instruiţi în Scripturi. Ei erau amândoi teologi. Amintiţi-vă, Isus i-a spus-spus tânărului bogat cârmuitor, "Să ţii poruncile."

E-244 A zis, "Eu am făcut aceasta din tinereţea mea."
El era un om instruit. Aşa era Sfântul Pavel. Amândoi erau bine instruiţi în Scriptură. Dar, ei amândoi aveau Cuvântul. Unul L-a avut dintr-o cunoştinţă; celălalt a avut germenele de Viaţă în el. Când Lumina a reflectat peste, înaintea lui Pavel, el a zis, "Doamne, Cine eşti Tu?"
A zis, "Eu sunt Isus."
"Iată-mă aici, atunci." El era gata.

E-245 Lumina i-a lovit pe amândoi oameni. Unul a fost germinat; celălalt nu este. Acela-i felul cum este astăzi: biserică spirituală, biserică naturală.

E-246 Omul bogat şi-a avut scuza lui. El nu o putea face. El era prea împovărat în jos cu prea mulţi prieteni din lume. El nu a vrut să se lase de asociaţii.
Aceea-i chestiunea cu o mulţime de oameni astăzi. Tu gândeşti, că deoarece tu aparţi la o lojă, tu doar nu ai putea părăsi frăţietatea aceea. "Ei toţi bea şi lucruri ca acelea. Ei fac aceasta." În regulă, mergi înainte cu aceasta; nimic împotriva lojei, nimic împotriva bisericii. Eu vorbesc despre voi. Vedeţi? Da. Vedeţi? Nimic împotriva aceleia. Căci, şase din una, şi o jumătate de duzină cealaltă. Eu tocmai am terminat a vă spune că biserica nu era nimic decât o lojă, denominaţiunea, dacă ei tăgăduiesc Cuvântul lui Dumnezeu.

E-247 Observaţi. Omul bogat îşi avea scuzele lui. El niciodată nu a părăsit mărturia lui, totuşi. Noi aflăm că el a mers la mare afacere. El avea cunoştinţă. Şi el a mers la un astfel de loc încât a trebuit să crească aşa de mult, până când el a trebuit să construiască hambare noi în care să-şi pună lucrurile. Şi când el a murit; şi ceva burlac, cu gulerul întors în jur, i-a predicat funeralul, fără îndoială. Şi când a făcut-o, el poate a spus... Ei au ridicat steagul pe jumătate, şi a zis, "Fratele nostru scump preaiubit, primarul acestui oraş, acum este în braţele celui Atotputernic, pentru că el a fost un mare membru al bisericii. El a făcut aşa-şi-aşa, şi aşa."
Şi Biblia a zis, "În iad el şi-a ridicat ochii în sus, fiind în chin." Vedeţi?

E-248 Şi amintiţi-vă, el încă vroia să-şi ţină profesia în iad. El l-a văzut pe Lazăr, în sânul lui Abraham, şi a zis, "Părinte Abraham, trimite-l pe Lazăr jos aici." Încă îl chema "părinte." Vedeţi?
El şi-a luat cunoştinţa, şi a mers la o biserică intelectuală. Când Lumina l-a lovit, el a refuzat-O.
Dacă aceea nu este tendinţa bisericii moderne de astăzi, eu nu o cunosc. Nu contează ce reflectează Dumnezeu peste cărarea lor, Stâlpul de Foc sau orice ar putea să fie; ei încă, cu cunoştinţa lor, ei pot să-L explice ca ceva fără importanţă, şi merg la grupul intelectual, pentru starea socială.

E-249 Dar Pavel era deja în starea socială, cu mare cunoştinţă, un mare învăţat sub Gamaliel, o mână dreaptă la marele preot, într-atât încât el a mers la preoţi şi a obţinut porunci să-i pună pe toţi acei holy-rollers în temniţă. Dar când Lumina i-a izbit cărarea, şi el a văzut că acelaşi Stâlp de Foc care l-a călăuzit pe Israel prin pustie era Isus Cristos, el a părăsit tot ce a ştiut el vreodată. El a venit la Viaţă.

E-250 Aţi putea voi numi acea viaţă a omului bogat o viaţă vrednică de Evanghelia care el a auzit-o? Deşi el era un credincios, aţi putea numi felul acela de viaţă... Printre intelectuali şi distracţii, seara aceea sus acolo pe... aşa cum soarele a apus, dând un toast, şi poate ceva preot zicând o rugăciune, sus pe vârf acolo. Şi el avea distracţiile, şi un cerşetor zăcând la poarta lui jos acolo. Şi el îşi dă toastul, şi a vorbit despre marea lui credinţă ce o avea în Dumnezeu. Şi înainte de lumina zilei, dimineaţa următoare, înainte să poată răsări soarele, el era în iad. Aşa este. Acolo sunt intelectualii voştri.

E-251 Dar Pavel, când Lumina l-a lovit, să comparăm viaţa lui şi să vedem dacă era vrednică. Ce s-a întâmplat? Când, Pavel, l-a izbit Lumina, el a părăsit toată cunoştinţa lui şi s-a îndepărtat de grupul intelectual, şi a umblat în Duhul lui Isus Cristos. Slavă lui Dumnezeu! Cu aşa de deştept cum era el, el nici măcar nu a folosit cuvinte mari.
Când el a venit printre Corinteni, el a zis, "Eu nu am venit la voi cu înţelepciunea omenească. Eu nu am venit la voi cu cuvinte înalte, pentru ca să vă puneţi credinţa în aceea. Ci am venit la voi în simplitate, în puterea învierii lui Isus Cristos, ca credinţa voastră să fie înăuntru acolo." Acolo era o viaţă. Urmăriţi aceasta.

E-252 El nu şi-a folosit educaţia lui. El nu a umblat cu grupul intelectual. El a umblat în Duhul lui Cristos, umilit, ascultător la cuvântul lui Dumnezeu, când Acesta era foarte mult contrar la crezurile lor. Dar Pavel a văzut Lumina şi a umblat în Ea (este aşa?), lăsând ca Viaţa lui Cristos să-l reflecteze pe Isus Cristos la epoca în care el a trăit, ca oamenii să poată vedea Duhul lui Dumnezeu în el.
Şi cei smeriţi l-au crezut, aşa de mult, încât ei au vrut să aducă batiste înăuntru. Ei le-au luat de pe trupul lui. Şi ei l-au crezut, aşa de mult, că el era aşa o reprezentare a lui Isus Cristos, încât, orice a atins, ei credeau, era binecuvântat. Da. Ce om era acela, să-şi dea viaţa, bogăţiile lui, şi tot ce a avut! Educaţia lui; a uita totul, să umble jos cu pescari, cerşetori şi haimanale pe stradă, să lase luminile lui să reflecteze dragostea lui Isus Cristos.
El a zis, "Am fost biciuit pe spate, de patruzeci şi nouă de ori; nu mă deranjează. De asemenea, eu port în trupul meu semnele lui Isus Cristos." Sărmanul ins micuţ într-o stare aşa de teribilă, el a zis, "Eu port în trupul meu semnele lui Isus Cristos." Ce diferit de acest mare demnitar cu preoţii peste tot în jurul lui.

E-253 Şi când el era la Roma, şi nimeni nu stătea alături de el. Şi ei au construit un butuc, să-i taie capul jos, acolo afară. Acolo-i unde a spus-o. O, doamne! El a zis, "Acolo este păstrată pentru mine o coroană, pe care domnul, Judecătorul cel Drept mi-o va da în Ziua aceea; şi nu numai mie, ci acum la toţi aceia care iubesc apariţia Lui." acolo este o viaţă vrednică de Evanghelie, sau, un fiu.

E-254 El a stat pentru Cristos. El a lăsat Evanghelia să reflecteze prin el. Înainte să o facă, el a mers şi a învăţat Evanghelia. A mers jos în Arabia şi a stat trei ani, şi a luat Vechiul Testament. Şi a arătat, cu Vechiul Testament, că El era Isus Cristos. Şi el L-a lăsat să reflecteze prin el, la un grup de oameni smeriţi. Că, el, când... El a zis, "Eu ştiu cum să am un stomac plin, şi eu ştiu cum să fiu flămând şi în lipsuri."
Un om cu o educaţie ca el, şi un învăţat ca el, stând alături de... cu o şcolarizare de la Gamaliel, unul din cei mai mari învăţători ce a existat din ziua aceea, şi a stat braţ-în-braţ cu marele preot. Frate, el putea valora milioane de dolari şi să aibă tot felul de clădiri. Aşa este. Dar el a zis, "Eu..."

E-255 El nici măcar nu a avut decât o haină. Şi Dima a văzut un om cu aşa o slujbă ca aceea! Doi Timotei, al 3-lea capitol, el a zis, "Dima m-a părăsit, şi toţi ceilalţi bărbaţi, iubind lumea aceasta prezentă." A zis, "Când tu vii, adu-mi mantaua care am lăsat-o acolo. Se face frig." Un om cu o slujbă ca aceea, şi putea să aibe numai o manta? Slavă lui Dumnezeu!

E-256 Îmi aminteşte de Sfântul Martin, când el a încercat să stea pentru Evanghelie, şi de toate, înainte să fie convertit. ţn-în Pre-Nicea, sau consiliul Nicea, Părinţii Nicea, în istorie. Într-o zi, el se ducea prin porţi acolo. El era din Tours, Franţa. Şi acolo erau oameni... Un cerşi tor bătrân zăcea acolo, murind, fără haine. Şi oamenii treceau pe acolo, care puteau să-i dea haine, şi ei nu au făcut-o. Ei au trecut pe lângă el şi l-au ignorat pe insul bătrân. Şi Sfântul Martin a stat acolo şi s-a uitat. Ei au spus că el...

E-257 Fiecare soldat avea o-avea un om să-i ţină cizmele lustruite. Şi el a lustruit cizmele servitorului lui.
Şi şi-a luat mantaua jos, şi a luat un cuţit şi a tăiat-o, în jumătate, în două, cu sabia lui. L-a înfăşurat pe bătrânul cerşitor în ea, a zis, "Noi putem trăi amândoi."
El a mers acasă şi a mers la culcare. Culcat acolo, gândind că omul bătrân a plâns. În mod direct, Ceva l-a trezit. El s-a uitat. Stând în cameră, acolo stătea Isus Cristos înfăşurat în aceeaşi bucată veche de îmbrăcăminte în care el l-a înfăşurat pe cerşitor. A zis, "Într-atât cât voi le-aţi făcut la cel mai mic dintre aceşti micuţi, voi Mie mi-aţi făcut." Aceea era o viaţă vrednică de Evanghelie. Voi ştiţi cum şi-a sigilat viaţa, de asemenea, nu-i aşa?

E-258 Priviţi la Policarp, stând pentru botezul în Numele lui Isus, împotriva bisericii Romano Catolice. Şi ei l-au ars pe rug; au dărâmat o casă de baie şi l-au ars. Priviţi la Irineus, şi restul din ei, care au suferit pentru cauza aceasta. Acelea erau vieţi vrednice.

E-259 Priviţi ce a spus Pavel în Cartea despre Evrei, capitolul al 11-lea. A zis, "Ei erau tăiaţi în două, dezmembraţi; rătăceau în jur, în piei de oaie şi piei de capră, şi erau în deşert, şi lipsiţi şi aşa mai departe; vieţi de care lumea aceasta nu este vrednică." Ia te uită. Viaţa aceea este vrednică de Evanghelie. Cum are să stea a mea şi a voastră în Ziua Judecăţii, cu oameni ca aceia?

E-260 Priviţi la Pavel acum. Noi vom merge înainte în jos. El a stat pentru Evanghelie, l-a lăsat pe Isus aşa să curgă prin el. Nu conta cum, ce, indiferent de ce gândea cineva despre acesta. Unde, marele preot, păi, el a mers şi a ajuns să i se taie capul, pentru Aceasta. El era o reprezentare vrednică a Evangheliei. Lăsând... Priviţi acolo. Indiferent de ce gândeau oamenii, lăsând curentul Vieţii Eterne să curgă prin el, într-atât încât el a zis, "Eu aş fi anatema de la Cristos, pentru fraţii mei."
Acum voi ştiţi ce faceţi când primiţi Viaţă Eternă. Acolo-i întrebarea voastră. Acolo-i răspunsul vostru. Voi luaţi partea intelectuală; sau, luaţi partea Aceasta, dacă voi într-adevăr aveţi Viaţă Eternă. Asta-i ce se întâmplă.

E-261 Asta-i ce s-a întâmplat. Pavel, gata să fie anatema de la Cristos, să lase poporul lui... Cei orbi, oameni neştiutori care nu vroiau să asculte de Evanghelia lui!
Mă gândesc, o ruşine pentru mine însumi. Eu am fost gata să renunţ la ei, pentru că ei nu vroiau să asculte de mine. Eu simt parcă să mă căiesc. Şi eu m-am căit. Vedeţi?

E-262 Observaţi. Indiferent ce gândeau alţii, acest fel de viaţă este vrednică de Evanghelie. Acum eu închei.

E-263 Omul bogat, ca cei mai mulţi dintre noi astăzi, s-a închis afară şi a respins Cuvântul Vieţii, şi a devenit un membru de biserică; şi a arătat o viaţă, care dovedeşte în Biblie, că era nevrednică de Evanghelia care i s-a cerut să o primească. Este aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Cum putea Evanghelia să strălucească printr-o lumină întunecată ca aceea, tăgăduind puterea lui Dumnezeu?

E-264 Acum, singura cale să trăiţi o viaţă vrednică, este să lăsaţi pe Cristos şi Cuvântul Lui (care, El este Cuvântul) să Se reflecteze aşa de perfect în voi până când Dumnezeu adevereşte ce a spus El în Cuvânt. Căci, Cristos a murit ca El să poată să Se prezinte înaintea lui Dumnezeu, o Jertfă. Şi El s-a reîntors înapoi în forma Duhului Sfânt, să Se reflecteze prin poporul Lui, să ducă înainte lucrarea Lui; reflectându-Se prin voi, să împlinească Cuvântul Lui promis în aceste zile viitoare.
Cum a auzit Ioan Botezătorul, când el a auzit că a venit Cristos. Şi Cristos a mers afară în apă. Şi Ioan a zis, "Iată Mielul lui Dumnezeu."
Nimeni altul nu L-a văzut. Dar el L-a văzut, Lumina aceea venind jos din cer, ca un porumbel. Şi un Glas a zis, "Acesta-i Fiul Meu preaiubit în Care-Mi găsesc plăcerea să locuiesc." El L-a văzut venind.
Şi Isus a mers afară în apă, Emanuel, înaintea unui-unui predicator care trebuia să fie un radical. A mers afară în apă, înaintea poporului, şi a zis, "Eu vreau să fiu botezat de tine."

E-265 Ioan a zis, "Doamne, eu am nevoie să fiu botezat de Tine. De ce vii Tu la mine?" Amândoi ochii aceia s-au întâlnit unul cu altul, un profet şi Dumnezeul lui. Amin. Aţi putea voi... eu... Nu mi-ar place să stau şi să privesc aceea? Să văd perechea aceia de ochi adânci, aspri a lui Ioan să se micească jos şi să-i găsească perechea de ochi adânci, aspri a-i lui Isus; a doilea verişori unul cu altul, în trup.

E-266 Isus a zis, "Ioan, lasă ca să fie aşa acum, căci aşa ni se cuvine nouă. Noi suntem Mesajul din ora aceasta. Ni se cuvine nouă să împlinim toată neprihănirea."

E-267 Ioan s-a gândit, "Da, El este Jertfa. Jertfa trebuie să fie spălată înainte ca Ea să fie prezentată." Atunci a zis, "Vino." Şi el L-a botezat. Amin. În alte cuvinte, "Ni se cuvine nouă să împlinim toată neprihănirea."
Isus, ştiind că omul acela era veritabil, a zis, "Niciodată nu a existat un om născut dintr-o femeie, ca el. El este mai mult decât un profet; voi îl puteţi primi, acesta-i mai mult decât un profet." Şi Isus, s-a uitat în inima lui, şi a ştiut asta. Propriul Lui văr L-a întâlnit acolo, faţă-n-faţă.

E-268 Ioan a zis, "Doamne, eu am nevoie să fiu botezat de Tine. Şi de ce vii Tu la mine?"

E-269 A zis, "Lasă să fie aşa, Ioan. Dar, ţine minte, ni se cuvine nouă să împlinim tot ce a promis Dumnezeu. Şi Eu sunt Jertfa. Eu trebuie să fiu spălat înainte să fiu prezentat." O, vai! Vai!

E-270 Şi, astăzi, când Luminile de seară strălucesc, când nu există un om în toate minţile care să nu poată spune; orice învăţat Biblic, care s-a uitat în Biblie, ştie că aceasta este ziua din urmă. Atunci, ni se cuvine nouă să cădem de pe aceste ziduri mari, sau să ne îndepărtăm de la lucrurile acestea, şi să intrăm în neprihănirea lui Isus Cristos în această zi din urmă, şi să ne luăm Sigiliul lui Dumnezeu înainte ca Diavolul să ne dea semnul fiarei. O, doamne! Da.

E-271 Rugaţi-vă la Dumnezeu să lase Lumina din ziua aceasta să răsară în voi, să fiţi un slujitor supus lui Dumnezeu. Şi atunci lăsaţi roada Duhului să rămână întotdeauna în viaţa voastră. Şi aceea este o viaţă care-i vrednică de Evanghelie.

E-272 Lăsaţi-mă să spun aceasta, în încheiere. Singura cale, singura cale în care voi puteţi trăi o viaţă care-i vrednică de Evanghelie, este să lăsaţi Evanghelia Însăşi, fiecare părticică a Evangheliei, să vină în voi şi să reflecteze promisiunile Lui înapoi, să le facă adeverite. Să locuiască Dumnezeu în voi, să adeverească promisiunile din ziua aceasta.
Întocmai ca Ioan, cum Isus i-a spus lui Ioan, "Lasă ca să fie aşa, Ioan. Aşa este. Dar noi suntem mesagerii din ziua aceasta, şi noi trebuie să împlinim toată neprihănirea."
Şi dacă noi suntem Creştinii din ziua aceasta, să-l primim pe Isus Cristos în inima noastră. Şi El este Cuvântul. Să nu negaţi nimic din El. Ziceţi, "Acesta-i Adevărul." Şi puneţi-L în inima voastră, urmăriţi roada Duhului asupra voastră, şi împliniţi fiecare promisiune care a făcut-o El în Biblie. Dumnezeu vrea să împlinească Cuvântul Lui, şi El nu are ceva mâini decât ale mele şi ale voastre. El nu are ceva ochi decât ai mei şi ai voştri. El nu are limbă decât a mea şi a voastră. "Eu sunt Viţa. Voi sunteţi mlădiţele." Mlădiţele poartă roada. Viţa dă energie la mlădiţă. Aceea-i viaţa care-i vrednică.

E-273 Rugăciunea mea este, la acei la radio sau în... pe tărâmul benzii, şi acei care sunt prezenţi. Fie ca Dumnezeul la tot harul, din Cer, să strălucească Duhul Lui Sfânt binecuvântat peste noi toţi, ca noi, din seara aceasta, înainte, să putem trăi o viaţă de care Dumnezeu să spună, "Eu sunt bine mulţumit. Intraţi în bucuriile Eterne care au fost pregătite pentru voi de la întemeierea lumii." Să trimită Dumnezeul din Cer binecuvântările Lui peste voi toţi oamenii.

E-274 Mă rog ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi femeilor, în seara aceasta, care aveţi părul scurt, în aşa fel ca voi să vedeţi, şi să vă îndepărtaţi de tendinţa modernă din ziua aceasta, şi să vă daţi seama că Biblia zice ca voi să nu faceţi asta. Şi dacă sunteţi vinovate de a purta haine imorale, ca Dumnezeul din Cer să-şi reverse harul Lui în inima voastră, ca voi niciodată să nu o mai faceţi, ca voi să nu mai fiţi niciodată vinovate de un astfel de lucru. Fie ca Duhul Sfânt să vi-o deschidă doar şi să vă arate. Fie ca voi, fără botezul Duhului Sfânt ...

E-275 Fie ca voi bărbaţilor care vă aveţi nevestele, şi le lăsaţi să fie şeful casei şi să vă conducă în jur, fie ca Dumnezeul din Cer să vă dea har să vă puneţi piciorul jos şi să o aduceţi pe femeia aceea înapoi în toate minţile ei din nou, da, şi să vă daţi seama că acela-i locul vostru în Cristos. Nu un şef, acum, dar voi sunteţi capul casei. Amintiţi-vă, ea nici măcar nu este în creaţia originală. Ea este numai un produs secundar din voi, dat de Dumnezeu, să aibă grijă de voi, să vă ţină hainele curate şi să vă pregătească mesele, şi aşa mai departe. Ea nu este dictatorul vostru.

E-276 Voi femeile Americane umblaţi în jur cu o grămadă de vopsea pe faţa voastră, şi nasul vostru sus în aer (dacă ar ploua, v-ar îneca), şi atunci vă gândiţi că sunteţi un fel de dictator. Voi sunteţi, la un sissy, dar nu la un adevărat fiu al lui Dumnezeu. Corect.

E-277 Fie ca Dumnezeu să vă dea vouă bărbaţilor har, ca fii de Dumnezeu, să opriţi astfel de nonsens ca acela. Aşa este. Fie ca El să vă dea har, să aruncaţi ţigările acelea jos, să încetaţi să ascultaţi la glumele acelea murdare, tot nonsensul acela. Hai să fim fii de Dumnezeu, ca să putem umbla o viaţă care este vrednică de Evanghelie.
Şi cineva merge în jos pe stradă, zice, "Dacă a existat vreodată un Creştin, acolo merge unul. Acolo merge unul prin care Dumnezeu doar Se arată chiar prin el, şi omul acela este un adevărat Creştin, dacă a existat vreodată un Creştin. Voi aţi putea gândi că ea arată de modă veche. Ea este o doamnă veritabilă." Iată-o acolo.

E-278 Fii un Creştin cu reputaţie, căci noi suntem străini aici. Aceasta nu este Patria noastră. Patria noastră este Sus. Noi suntem fii şi fiice ai unui Rege, ai Regelui. Hai să lăsăm vieţile noastre să fie o-o viaţă cu reputaţie. Să trăim o viaţă care va onora lucrul acela care noi pretindem a fi, un Creştin. Şi dacă voi nu puteţi trăi felul acela de viaţă, atunci încetaţi de a fi numiţi un Creştin, căci voi aduceţi numai ocară asupra Cauzei.

E-279 Vă mulţumesc, oamenilor, în seara aceasta fierbinte, să şedeţi aici. Mă încredinţez că acolo nu va fi nici unul din voi pierdut, în Ziua aceea. Eu-eu-eu mă încredinţez că voi şi eu, împreună, vom găsi har înaintea lui Dumnezeu, ca eu să fiu în stare ca întotdeauna să stau pentru ceea ce este Adevăr, niciodată să nu vă rănesc, dar niciodată să nu am reţinere de la voi. Înţelegeţi? Dacă eu m-aş reţine, eu nu aş fi felul potrivit de tată, dacă îmi las copilul să facă chiar orice. Ei îi voi corecta. Orice dragoste va face asta. Dragostea este corectivă. Îmi amintesc că mi-aţi scris notiţa aceea, în ziua aceea, Pat. Eu încă o am. Şi dragostea este corectivă. Biblia a spus aşa. Şi dacă aceasta nu este corect, acela-i motivul că Dumnezeu ne corectează. El ne iubeşte.

E-28

E-281 Dumnezeu să vă binecuvânteze. Să ne aplecăm capetele, doar un moment.
Lăsaţi... Dumnezeu, care şi-a revărsat Lumina Lui în această zi din urmă, Care stă aici înaintea mea, din Biblia Lui; şi poza despre aceşti Îngeri, această Lumină misterioasă în forma unei piramide, care nici chiar savanţii nu ştiu cum a ajuns Ea aici. Ei nu pot explica Aceasta. Dar, Tată, noi suntem mulţumitori. Tu ne-ai spus, cu lunile înainte să se întâmple, şi noi Îţi suntem recunoscători.

E-282 Lasă ca poporul, care este chemat prin Numele Tău, să se depărteze de păcat, în seara aceasta, Doamne, necredinţa. Fie, cum... Eu a trebuit să vorbesc aşa de aspru împotriva surorilor noastre, nu pentru că nu le iubesc, Doamne, dar eu nu vreau să-l văd pe Diavolul cum le răsuceşte până ele cad moarte, într-una din aceste zile, şi apoi să încerce să Te întâlnească în felul acela de stare, după ce au auzit Adevărul lui Dumnezeu, ca acesta. Fie ca ele să simtă că au o datorie faţă de ele însăşi, să meargă să cerceteze Scripturile, şi să vadă dacă-i aşa. Să se pună jos pe genunchi atunci, sincer, şi să zică, "Dumnezeule, este acela Adevărul?" Atunci aceea va fi tot ce este necesar, Doamne, ele vor fi sincere despre aceasta, căci Cuvântul Tău este Adevăr.

E-283 Oamenii au şezut. Mulţi din ei, poate, au lucruri care îi răneşte. Dar Duhul lui Dumnezeu le-a vorbit, şi ei au stat liniştiţi şi au ascultat. Ora devine târzie. Ora este târzie în seară, şi este şi târziu în timpul în care noi trăim. Soarele se duce jos. Lumea se răceşte. Dumnezeule, întunericul în curând se va aşeza înăuntru, şi atunci Venirea Domnului, să ia departe Biserica Lui. Cum Îţi mulţumim noi pentru aceasta, Doamne!

E-284 Ne rugăm acum ca Tu să binecuvântezi pe fiecare persoană în Prezenţă Divină. Fiecare care aude această bandă, Doamne, în jurul lumii, fie ca ei să se îndepărteze de la crezurile şi lucrurile acelea vechi, şi să vină şi să slujească pe viul Dumnezeu, şi să vină să învestească în Acesta, să facă cum a făcut regina din Sud. Ea a venit, i-a luat trei luni să ajungă unde un om l-a reprezentat pe Isus Cristos, sau pe Dumnezeul din Cer; Solomon. Isus a zis, "Ea a venit din cele mai îndepărtate părţi ale lumii, să audă înţelepciunea lui Solomon, şi iată că unul mai mare decât Solomon este aici." Şi noi ştim că „cel mai mare decât Solomon" este aici, marele Duh Sfânt Însuşi este aici, lucrând prin oameni. Cum Îţi mulţumim noi pentru aceasta, Tată. Mă rog binecuvântarea acum.

E-285 Binecuvântează-l pe scumpul nostru păstor, Fratele Neville. Doamne, cum eu-cum eu mă uit la el şi mă gândesc la trudirile lui de dragoste, inima mea doar saltă. Eu îl iubesc. Să-l văd cum se uită la soţia lui şi la copilaşii lui, mă-mă rog, Dumnezeule, ca Tu să-l întăreşti. Dă-i curaj. Binecuvântează-l pentru mulţi, mult mai mulţi ani de slujbă, în acest mare câmp de recoltă în care suntem.

E-286 Binecuvântează pe toţi aceşti fraţi lucrători aşezaţi aici în seara aceasta. Mulţi din ei sunt vizitatori din alte locuri. Mă rog ca Tu să fii cu ei acolo, Junie şi Fratele Ruddell, şi bărbaţii aceia scumpi care sunt biserici surori cu această biserică de aici, stând şi ţinând Lumina Evangheliei în diferitele părţi din oraşele de prin prejur, pentru aceeaşi Lumină, luptându¬se pentru Ea. Îţi mulţumesc pentru bărbaţii aceia, Doamne. Încurajează-i. Şi dă-le har să suporte marile încercări şi lucrurile care vin pe pământ să dovedească pe toţi Creştinii.

E-287 Vindecă pe bolnavi şi nenorociţi, Doamne. Fii cu noi prin această săptămână care vine acum. Dă-ne curaj. Fie ca lecţia micuţă, fărâmiţată de şcoală Duminicală din ziua aceasta să nu le părăsească inima niciodată. Fie ca ei să mediteze, ziua şi noaptea. Admite aceste binecuvântări, Tată. În Numele lui Isus Cristos, eu o cer. Amin.

E-288 Voi Îl iubiţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Voi Îl credeţi? ["Amin."] Să cântăm din nou cântarea noastră bună, "Eu Îl iubesc, eu Îl iubesc," aşa cum ne unim împreună. Unde este Sora Ungren? Este ea aici, una din ele, sau sora care a cântat la pian, una din doamnele de aici? Eu nu o văd. Da, iată-o aici, doamna de aici. Aşa este.

E-289 Am vrut, în seara aceasta, cu toate consideraţiile, dar eu nu l-am văzut pe Fratele Ungren. Am vrut ca el să cânte pentru mine, în seara aceasta, Ce Mare Eşti Tu! Eu presupun că fratele a mers acasă. Vedeţi? Am auzit cântarea aceea azi dimineaţă, şi eu cu certitudine am apreciat asta. Vai, o, vai! Aceea doar a răsunat prin inima mea. Şi eu-eu-eu am vrut să-l aud să cânte Ce Mare Eşti Tu!

E-290 Acum să cântăm Eu Îl Iubesc, toţi, împreună. Acum doar închideţi-vă ochii. Şi să privim la El acum, să zicem, "Doamne, dacă există ceva din această poftă trupească în mine, scoate-o afară, chiar acum. Scoate-o afară." Şi voi, afară, care auziţi această bandă, când voi auziţi această cântare, cântaţi cu noi, atunci, chiar în scaunul în care şedeţi.
Dacă există aceea, dacă voi sunteţi condamnaţi de Cuvânt, dacă nu gândiţi că El e Cuvântul, cercetaţi Scripturile, vedeţi dacă El e corect. Aceasta vi se cuvine vouă. El înseamnă Viaţă sau moarte.
Şi apoi în timp ce noi cântăm această cântare, dacă există poftă trupească în viaţa voastră, nu aţi vrea să vă ridicaţi mâna, în scaunul vostru. Puneţi pe copiii voştri şi soţia să-şi ridice mâna lor, cei dragi ai voştri din jurul vostru. Cântaţi Eu Îl Iubesc, şi daţi-vă viaţa la El. Ziceţi, "Curăţă-mă, Doamne, de tot răul."
În timp ce cântăm acum, să ne ridicăm în picioare.
Eu Îl iubesc, Eu...
Doamne Isuse, mă rog ca Tu să vindeci pe oameni, aceştia care urmează să poarte aceste batiste. Eu le binecuvântez, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Şi a plătit salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-291 Acum, în această mare binecuvântare! Doar continuă să o cânţi, soră. Doar închideţi-vă ochii şi gândiţi, un minut acum. Să ne rugăm, în inima noastră, "Doamne Isuse, cercetează¬mă. Eu Te iubesc într-adevăr? Tu ai spus, ,Dacă voi Mă iubiţi, voi veţi ţine poruncile Mele. Dacă voi Mă iubiţi, voi veţi ţine Cuvântul Meu."' Şi atunci în inima voastră, ziceţi, "Doamne, lasă-mă să ţin Cuvântul Tău. Lasă-mă să-L ascund în inima mea, niciodată să nu păcătuiesc împotriva Ta, aceea-i, să nu cred ceva ce Tu ai spus."

E-292 Acum în timp ce cântăm Eu Îl Iubesc, hai să dăm mâna cu cineva aproape de noi. Doar întindeţi mâna, ziceţi, ,,Dumnezeu să te binecuvânteze, frate, sau soră. "Foarte liniştit acum.
"Eu..." Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. "Eu..." Dumnezeu să te binecuvânteze, sora mea. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. "Şi a plăt-..." Dumnezeu să te binecuvânteze, sora mea. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. "...-nul calvarului."

E-293 Acum să ne ridicăm mâinile către El.
Eu-eu Îl iubesc
Pentru că...
Ai ceva, pe deasupra, ce vrei să faci? Vreau ca tu să eliberezi.
...eu
Şi a plătit salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-294 Voi Îl iubiţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Nu este El minunat? ["Amin."] Eu mă rog pentru fiecare din voi, copii. La ce mi-ar folosi mie să stau aici şi să spun aceste lucruri dacă eu, în inima mea, nu am gândit că aceasta o să vă ajute? Când, eu sunt obosit şi epuizat. Eu doar de-abea că pot să stau aici. Mă dor picioarele. Şi pantofii mei, am stat în ei până când au transpirat înăuntru acolo, şi de toate, încât picioarele mele sunt înţepenite. Şi sunt aşa de obosit! Eu, nu mai sunt copil. Şi eu am predicat predici de trei-sau patru ore, şi mă rog pentru bolnavi, şi mergeam ziua şi noaptea. De ce să stau eu aici, s-o fac?
Voi ştiţi, toţi aceşti treizeci de ani, dacă era pentru popularitate, eu am evitat aceea. Voi ştiţi că eu nu iau bani. Voi ştiţi asta. Eu nu am luat. V-am spus eu ceva în Numele Domnului fără să vină la împlinire? Voi ştiţi că asta-i aşa.
Eu vă iubesc. Este dragostea lui Dumnezeu care-i în inima mea pentru fiecare din voi. Eu doresc să fi putut... Eu doresc să fi putut să stau înaintea lui Dumnezeu, şi să zic, "Dumnezeule, lasă-lasă-lasă-mă să-i ajut. Lasă-lasă-mă să fac aceasta." Eu nu o pot face. Fiecare persoană trebuie să stea el singur. Înţelegeţi?

E-295 Eu-eu-eu cred că noi toţi vom merge sus acum, într-una din aceste zile. Şi dacă se întâmplă să adormim înainte de timpul acela, eu sunt luat de la voi, ţineţi minte, eu o să vă întâlnesc Acolo. Eu ştiu că Aceasta-i acolo. Tocmai viziunile care v-a spus totul, fiind perfecte, au venit la împlinire chiar cum El a spus. Nimeni, din toţi anii aceştia, poate vreodată să spună aici că eu v-am spus vreodată ceva care se va împlini fără să se împlinească. Prin toată lumea, se ştie asta. Voi nu aţi văzut-o pe platformă, ce a spus la fiecare era exact Adevărul. Vedeţi? Aceasta întotdeauna a fost. Că acelaşi Dumnezeu m-a lăsat să mă uit dincolo de cortina timpului. Am văzut pe femeile şi bărbaţii aceia aruncându-şi braţele în jurul meu şi îmbrăţişându-mă, au zis, "O, Frate Branham."

E-296 Eu-eu doar nu pot şedea. Deci, dacă eu sunt obosit, eu merg, oricum. Mă doare spatele. Şi eu, în fiecare zi... Eu sunt¬eu sunt-eu sunt în vârstă de cincizeci şi patru de ani. Voi ştiţi, tu obţii o durere în plus în fiecare zi.
Rugăciunea mea este, "Dumnezeule, ţine-mă întreg. Ţine¬mă întreg, să predic Cuvântul, să stau pe acel Adevăr, până când îl văd pe băiatul meu, Joseph, destul de în vârstă, şi umplut cu Duhul Sfânt; eu să pot să iau Biblia aceasta veche uzată, să O pun în mâna lui, să zic, 'Fiule, poartă-O până la sfârşitul vieţii tale. Să nu compromiţi asupra Ei."'

E-297 M-am gândit că poate Billy o să predice Evanghelia. Dumnezeu nu l-a chemat pe el.
Dar eu cred, că Joseph, chiar băieţelul rău ce este el, eu cred că Dumnezeu l-a chemat. Acela-i motivul că copiii nu se înţeleg cu el, el este un conducător. Şi eu-eu-eu ştiu că Dumnezeu l-a chemat. Eu vreau să-l instruiesc în calea Cuvântului, în calea Cuvântului Domnului, ca el să nu părăsească acel Cuvânt. Eu vreau să o fac, eu însumi, dacă Dumnezeu voieşte. Şi când eu ajung bătrân şi şed înapoi, şi îl pot vedea acolo, că stă în amvon, să zică, "Această aceeaşi Evanghelie, pentru care tăticul meu a stat. El şade acolo, bătrân şi ruinat, în seara aceasta. Dar eu vreau să-i iau locul şi să calc pe urmele lui, să stau acolo."

E-298 Apoi mă voi uita în sus, şi spun, "Doamne, lasă pe slujitorul Tău să se îndepărteze în pace." Asta-i ce vreau eu să văd, aşa de mult. Până când vine timpul acela...

E-299 Atunci ce-i dacă eu aş învia în altă generaţie? Eu nu pot. Eu trebuie să vin cu generaţia aceasta. Eu trebuie să stau cu voi. Voi sunteţi aceia pentru care eu trebuie să stau, şi să dau o socoteală înaintea lui Dumnezeu, de Evanghelia care am predicat-o. Credeţi voi că eu aş sta aici şi să încerc să vă răsucesc în jur, afară din Ceva care m-am gândit că era drept? Eu v-aş încuraja să mergeţi să faceţi Aceasta. Dar eu ştiu asta, când este greşit, eu vreau să vă scot afară din aceea, în ceea ce este drept. Într-adevăr, din inima mea, Dumnezeu îmi poartă mărturie, eu vă iubesc, pe fiecare, cu adevărată, dragoste Divină Creştină. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Rugaţi-vă pentru mine.

E-300 Eu nu ştiu ce ţine viitorul meu, dar eu ştiu Cine ţine viitorul meu, aşa că eu mă odihnesc în aceea.

E-301 Eu predau, acest amvon acolo la un om în care am o încredere supremă, ca un slujitor al lui Isus Cristos, pastorul nostru, Fratele Neville.