Împărtăşir E

Communion
Data: 63-0707E | Durată: 16 minute | Traducere: VGR
Jeffersonville, Indiana, U.S.A.

E-1 Îţi mulţumesc, Frate Orman. Suntem bucuroşi în seara aceasta să fim aici şi să auzim acest mesaj minunat de la—de
pe buzele fratelui nostru, care noi credem că este uns de Duhul Sfânt ca să ne aducă aceste mari veşti de, aşa cum este spus, de îndemn: cum ar trebui noi să trăim în această zi prezentă în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu şi unul înaintea celuilalt.

E-2 Noi—noi—noi vrem doar sfinţenie printre noi ca nici o comunicare murdară să nu fie auzită printre noi deloc aşa cum mărturisim această mare chemare a lui Dumnezeu. Noi trebuie să umblăm vrednici de acest lucru la care ne-a adus Dumnezeu. Şi suntem foarte aproape de sfârşitul călătoriei acum, unde aşteptăm nespus de mult mai presus de tot ce am putea face sau gândi.

E-3 Şi amintiţi-vă, vrem să fim constant în rugăciune. Şi mai presus de toate lucrurile, urmăriţi viaţa voastră: dacă viaţa voastră nu se potriveşte cu sfinţenia lui Dumnezeu, atunci întoarceţi-vă şi începeţi să vă rugaţi din nou; acolo este ceva greşit. Vedeţi? Trebuie să trăim în acel fel de stare ca roadele Duhului să Se facă cunoscute prin noi. Iată cum vrem să trăim.

E-4 Ştiţi, uneori auzim predicatori mari care pot predica puternic, dar noi mai degrabă vrem să vedem o predică trăită decât să auzim una predicată, vedeţi, da, pentru că aceea este dovada că Dumnezeu este în interior.

E-5 Acum, avem…venim la masa de împărtăşire. Şi acum, totuşi, sunt unii care nu iau Împărtăşirea, şi poate ei doar o iau în propriile lor biserici, dar am fi bucuroşi în seara aceasta dacă aţi putea, aţi vrea, să aveţi părtăşie cu noi în aceste lucruri. Noi niciodată nu tragem vreo linie referitor la cine, doar atât timp cât tu umbli vrednic de—de Evanghelia care tu o—tu o asculţi, şi mărturiseşti că faci parte.

E-6 Şti că eşti parte din această Evanghelie. Voi sunteţi—sunteţi epistole scrise despre ceea ce vorbim noi. Atât timp cât facem ceva care aduce un reproş, atunci suntem un detriment faţă de ceea ce ascultăm. Vedeţi? Noi trebuie să trăim ceea ce credem, şi să trăim în aşa fel încât să nu aducă niciodată un reproş, ci să îl reflectăm pe Isus Cristos în toate lucrurile pe care le facem şi le spunem. Iată cum este. Pur şi simplu Îl iubim pentru asta.

E-7 Şi acum, în seara aceasta, noi vom citi ordinea mesei Domnului care se află acolo în Doi Corinteni, pe la capitolul 11. Şi citim asta şi doar lăsăm fiecare persoană…cum procedăm noi, dacă sunt noi veniţi printre noi, îi chemăm pe oameni în jurul altarului în—în succesiune aşa cum vin, iau Împărtăşirea. Şi fiecare Creştin este vrednic.

E-8 Acum, dacă trăiţi o viaţă care dovedeşte ce sunteţi… Vreţi să vă cercetaţi inima. Căci, daţi-mi voie să mă asigur că menţionez lucrul acesta, că Scriptura spune aici, „Dacă noi o luăm nevrednic.” Acum, ştim că nu suntem vrednici prin noi înşine; nici unul dintre noi nu este. Dar noi nu ne încredem în vrednicia noastră proprie, ne încredem în El Care are… Noi— noi ne încredem în vrednicia Lui, că am murit faţă de propria noastră gândire, şi doar gândim gândurile Lui, şi trăim tot ceea ce credem noi că El ne porunceşte, şi privim înapoi şi vedem ce trăim, şi ne uităm peste viaţa noastră, şi dacă facem lucruri care nu sunt vrednice de Evanghelie, atunci nu ar trebui să luăm Împărtăşirea.

E-9 Dar dacă facem lucruri care ne gândim că aceasta…că viaţa noastră poate fi citită de toţi oamenii, dacă cineva nu ar putea arăta cu un deget şi să spună, „Eu l-am văzut pe acest om într-un bar zilele trecute,” „Eu—eu l-am auzit pe acest om că s-a ridicat şi a spus glume murdare,” „această femeie făcând rău,” atunci, dacă voi ştiţi că acela este Duhul Sfânt arătând spre voi, atunci să nu luaţi Împărtăşirea. Dar dacă voi—dacă voi simţiţi că—că trăiţi, că dacă priviţi înapoi, vedeţi că toate păcatele voastre sunt mărturisite şi sub Sânge, atunci voi—voi trebuie să o luaţi. Voi— voi sunteţi—voi faceţi parte.

E-10 Acum, să citim Scriptura exact aşa cum ne îndeamnă Sfântul Pavel aici în Cartea Sfântului Ioan, Iertaţi-mă, în Cartea din I Corinteni, al—al 11-lea capitol, începând cu versetul 23:
Căci am primit de la Domnul…ce v-am dat şi vouă, Că Domnul Isus în aceeaşi noapte…în care a fost vândut a luat o pâine:
Aş vrea să am timp să—să vorbesc puţin despre asta.
…în aceeaşi noaptea în care a fost vândut (Vedeţi?), a luat o pâine:
Şi după ce a dat mulţumiri, a frânt-o,…a zis, Luaţi şi mâncaţi: acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi: să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.
Tot în acelaşi fel a luat paharul şi, după ce a cinat, a zis, Acest pahar este al testamentului cel nou în sângele Meu: să faceţi lucrul acesta, ori de câte ori voi veţi bea din el, spre pomenirea Mea.
Pentru că ori de câte—de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta, şi beţi din paharul acesta, voi vestiţi moartea Domnului până va veni El.
De aceea oricine va mânca pâinea aceasta, şi bea acest pahar al Domnului, în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului.
Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta, şi să bea din paharul acesta.
Căci cel ce mănâncă şi bea în chip nevrednic, îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.
Din pricina aceasta sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi,…mulţi dorm.
Căci dacă ne-am judeca singuri, nu am fi judecaţi. Dar când suntem judecaţi, suntem pedepsiţi de
Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea.

E-11 Pot să subliniez asta: când suntem judecaţi de Cuvânt, care este Cristos, suntem pedepsiţi. Dacă greşim, nu trăim la înălţimea acestui Cuvânt, suntem pedepsiţi de Domnul. Şi când Domnul ne pedepseşte, asta înseamnă că „ne corectează” ca noi să nu fim osândiţi odată cu lumea.

E-12 Noi nu suntem din lume. Suntem diferiţi de lume, trăim o viaţă diferită, o viaţă separată. Noi niciodată nu trebuie să trăim viaţa lumii şi să fim Creştini. Noi trebuie să trăim o—o viaţă deosebită, o viaţă diferită. Nu, nu vreau să spun, în rândurile sociale, dar vreau să spun că noi trebuie să trăim o viaţă de sfinţenie veritabilă pentru ca roadele Duhului să poată fi văzute în noi: de smerenie; şi blândeţe; şi răbdare; îndelungă răbdare; credinţă: roada Duhului.

E-13 Dar când noi auzim aceste lucruri, atunci ştim că suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu le facem, atunci suntem osândiţi. Şi dacă nu avem nicio condamnare în noi, pentru că trăim deasupra acelui lucru, prin harul lui Dumnezeu, atunci nu suntem condamnaţi de lume, ci trăim deasupra lucrurilor lumii. Vedeţi?
Astfel, fraţii mei, când vă adunaţi să mâncaţi, aşteptaţi-vă unii pe alţii.
Şi dacă-i este foame cuiva, să mănânce acasă; ca să nu vă adunaţi spre osândă. Şi celelalte lucruri le voi rândui când voi veni.

E-14 Noi am dat întotdeauna îndemnuri importante referitor la asta, că atunci când venim împreună, chiar dacă noi nu putem vedea nimic, s-ar putea să fie ceva în altcineva pe care observăm că nu era în regulă. Când veniţi împreună să mâncaţi această Împărtăşire, aşteptaţi-vă unii pe alţii, rugaţi-vă unii pentru alţii. Rugaţi-vă să…Noi întotdeauna facem lucrul acesta: eu mă voi ruga pentru voi că dacă voi, dacă este un păcat în voi care, o faptă nelegiuită sau ceva ce aţi făcut ca şi credincioşi, eu—eu mă rog ca Dumnezeu să o scoată din voi, ca El să vă ierte. Şi voi rugaţi-vă pentru mine că dacă este ceva—ceva ce eu am făcut, despre care chiar nu ştiu, dacă am făcut asta, şi—şi am ştiut că este greşit,
eu aş, eu voi mărturisi chiar acum. Mă pregătesc să o fac, pentru că cel care mănâncă şi bea în chip nevrednic, îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, nedeosebind trupul Domnului.

E-15 Deosebirea de a şti că voi sunteţi trupul Domnului, nu- l puteţi deosebi în—în nelegiuire şi păcat; noi trebuie să fim deasupra acestor lucruri. Pentru că noi deosebim că Domnul este neprihănit, şi deosebim că El este Ispăşirea noastră; că toate păcatele noastre noi le-am mărturisit, şi noi credem în El şi aşteptăm Ispăşirea Lui să ne cureţe de toată fărădelegea noastră; atunci noi deosebim ce este trupul Domnului, deosebind pentru ce este.

E-16 Şi apoi deosebim iarăşi, că printre noi, ca trupul Miresei Domnului, să deosebim dacă este ceva rău cu noi aici care ar împiedica ca Evanghelia să crească, sau ca Domnul să ne prezinte înaintea lui Dumnezeu ca o fecioară curată. Să deosebim asta chiar acum şi să aflăm dacă este greşit. Să mărturisim dacă este greşeală. Să—să zicem, „Doamne, îmi pare rău pentru acest lucru.”

E-17 Astfel de aceea, ar putea fi ceva ce am făcut noi, aţi făcut voi, ceva ce eu am făcut. S-ar putea să nu fie în mod conştient, în acest moment, să-i cerem lui Dumnezeu să ne ierte pentru asta. Cântam o cântare aici:
Iartă păcatele pe care Ţi le-am mărturisit; Iartă păcatul ascuns…?…vedeţi;
Despre care ei nici măcar nu ştiu nimic, păcatul necunoscut, noi—noi—noi ne rugăm, „Dumnezeule, iartă-le.”

E-18 Acum, a zis, „Când vă adunaţi, aşteptaţi-vă unii pe alţii,” şi asta ar fi chiar aşa: zăboviţi unii după alţii. A zăbovi înseamnă
„a aştepta,” aşteptaţi-vă unii pe alţii. Să facem asta acum. Eu
mă voi ruga pentru voi. Dacă ştiţi că aţi greşit cu ceva, spuneţi,
„Dumnezeule, iartă-mă, nu am vrut şi dacă mă vei ajuta din seara aceasta încolo, nu am să mai fac. Eu—eu vreau asta cu adevărat, Doamne, nu am să mai fac dacă mă vei ierta. Şi pe baza mărturisirii mele ‚Cred că Tu m-ai iertat,’ mă duc să iau trupul lui Cristos, simţind în inima mea că Tu mă ierţi pentru toate păcatele mele.” Eu mă rog atunci pentru păcatul vostru ascuns, voi rugaţi-vă pentru al meu, că poate este ceva despre care nu ştim, ca să nu venim împreună osândiţi odată cu lumea.

E-19 Nu vrem lumea aici înăuntru. În acest loc mic cu oameni pe care ni l-a dat Dumnezeu aici ca să ne închinăm, vrem să ne păstrăm curaţi de egoism, să păstrăm lucrul nostru…păcatul nostru…vieţile noastre curate de toate lucrurile lumii, ca să nu fim pătaţi cu aceea. Noi vrem să fim pregătiţi pentru Răpire.
Deci să ne rugăm acum, în linişte, unii pentru alţii, doar un moment. Voi rugaţi-vă pentru mine în timp ce eu mă rog pentru voi.

E-20 Doamne Isuse, fă, Doamne, ca toate păcatele noastre să fie acum în Sângele Domnului Isus, în uitarea amintirilor lui Dumnezeu, căci venim împreună acum ca credincioşi preaiubiţi şi copii în Cristos, cerem lucrul acesta, în Numele Lui. Amin.

E-21 Acum, în acest moment în timp ce prezbiterii, eu cred că ei vin în faţă. (Se procedează încă aşa, aici?) Fratele Tony Zabel, şi el va îndruma. Şi dacă este careva care trebuie să plece acum şi nu vrea să stea pentru Împărtăşire, suntem bucuroşi să vă avem înăuntru în seara aceasta. Amintiţi-vă de adunarea noastră de miercuri…adunarea de rugăciune de miercuri seara. Şi strecuraţi-vă afară în linişte în timp ce ceilalţi vin la altar. Şi Fratele Zabel, aici, îi va îndruma pe oameni la altar în timp ce noi pregătim Împărtăşirea.

E-22 Aceasta reprezintă trupul Domnului Isus, Pâinea. Şi aşa cum tocmai s-a cântat cântarea, Credinţa Mea Priveşte în sus la Tine. Sunt doar trei porunci pe care Domnul ni le-a dat, şi acelea sunt botezul, luarea pâinii şi a vinului, şi spălarea picioarelor, sunt rânduielile. Şi aceasta reprezintă trupul frânt al lui Cristos.

E-23 Rugăciunea mea este ca fiecare persoană care ia parte la aceasta în seara aceasta, ca, să primească binecuvântarea Duhului Sfânt, să vină peste ei. Şi cei care sunt bolnavi, fie ca Dumnezeul Cerului, Care a stabilit aceasta în prima formă jos în Egipt prin a lua ierburi amare şi vin, Eu nădăjduiesc că Dumnezeu vă va vindeca, şi în toată călătoria voastră să nu fie nicio boală printre voi. Fie ca Dumnezeul Cerului să privească spre noi acum, în timp ce-I oferim aceasta.

E-24 Doamne Dumnezeule, Creator al cerurilor şi al pământului, Autorul Vieţii Veşnice, şi Dătătorul fiecărui dar bun, Îţi mulţumim pentru această rânduială, pentru că putem face lucrul acesta spre pomenirea Ta în timp ce ne împărtăşim, aşa cum a fost, în Prezenţa Ta, în jurul împărtăşirii harului lui Dumnezeu. În timp ce ne gândim în inimile noastre, că într-o zi eram nevrednici, şi acum Sângele lui Isus Cristos ne-a curăţit de acel păcat, ca noi să stăm împreună în locurile Cereşti în Cristos Isus.

E-25 Această pâine cuşer, Tată, care a fost coaptă şi adusă aici pentru acest scop, Îţi cerem să o sfinţeşti, Doamne, ca în reprezentarea trupului frânt…[Spaţiu gol pe bandă—Ed.] ca sacralitatea şi durerea şi suferinţa care a avut-o El la Calvar când a fost frânt acest trup. Căci El a fost străpuns pentru păcatele noastre, El a fost zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a fost peste El, şi prin rănile Lui am fost tămăduiţi. De aceea luăm această pâine frântă în seara aceasta. Dumnezeule binecuvântează-i pe credincioşi şi sfinţeşte această—această pâine cuşer să fie reprezentarea trupului lui Isus Cristos. Amin.

E-26 Biblia a spus, „Tot astfel, El a luat paharul, şi după ce El a cinat, El a luat, a spus, luaţi şi beţi, acesta este paharul Noului
Testament; ori de câte ori faceţi lucrul acesta, vestiţi moartea Domnului până va veni El.” În timp ce ţin în mâna mea în seara aceasta acest vin, făcut din—din viaţa strugurilor care au fost adunaţi împreună aici ca să reprezinte Sângele lui Isus Cristos, nu s-a întâmplat niciodată, ca eu să fi ridicat vreodată tava de împărtăşire, fără ca eu să privesc în ea şi să-mi văd păcatele şterse. Eu văd că dacă nu ar fi fost pentru aceea, ce—ce…păi, unde am fi noi?

E-27 În asta mă gândesc unde acel om bolnav zăcea pe moarte, acolo în spital: eu. Prin rănile Lui am fost vindecat. Fie ca Dumnezeul Cerului să binecuvânteze acest vin pentru scopul lui.

E-28 Doamne Isuse, îţi prezentăm Ţie acest suc de struguri, vin luat din sângele strugurilor ca să reprezinte Sângele lui Isus Cristos. Fie, în timp ce îl primim, Tată, fie ca boala să plece de la noi. Fie ca păcatul, dorinţa, să fie luate de la noi. Fie ca noi să trăim o viaţă aşa de sfântă, consacrată după asta, încât oamenii să vadă reflecţia lui Isus Cristos în noi, şi ca a noastră—umblarea noastră în viaţă să fie vrednică de Evanghelia pe care noi o credem. Admite aceasta, Tată. Şi sfinţeşte…acest vin acum, pentru scopul lui. În Numele lui Isus Cristos. Amin.

Up