E-1 Bună seara. Este un privilegiu să fiu aici în seara aceasta, şi să stau în acest loc.

E-2 Eu, azi dimineaţă, venind în jos pe drum... Eu eram plecat să mă rog, aşteptând pe Domnul. Şi venind în jos pe drum, am pornit radio la un-un lucrător prin radio, Fratele Smith, fratele de culoare, (l-aţi auzit voi azi dimineaţă? Careva din voi?) sus în, eu cred că acesta era Ohio. Cineva îmi spunea mie despre el predicând, zicând, "S-ar cuveni ca să-l ascultaţi la radio pe el."

E-3 Eu am spus, "Eu tocmai s-a întâmplat să-l prind, azi dimineaţă." Şi el cu certitudine spunea despre felul cum era păcatul din abundenţă astăzi în lume, şi este... Şi eu am mutat puţin mai departe, la o staţie după acesta, şi am venit în jos şi am auzit pe altul. La timpul când am ajuns aici jos, eram gata să văd dacă nu era prea târziu să vin la biserică, azi dimineaţă când am venit înăuntru. Astfel, noi suntem într-adevăr foarte privilegiaţi să fim aici în seara aceasta, şi să slujim în serviciul Domnului.

E-4 Şi vorbind despre Fratele Neville, şi mesajul din zilele trecute, acestei doamne micuţe, sora noastră care tocmai a plecat de la noi; ne-a părăsit, noi cu toţii ştim cine a fost ea, aceasta era Sora Weaver. Şi gândindu-mă despre un om de aici, fiind botezat în seara aceasta; ea... pe ea am botezat-o eu în acest bazin când eu... ei au trebuit s-o aducă pe ea aici în scaunul cu rotile. Ea trăgea să moară, de cancer, şi ea avea doar noaptea aceea ca să mai trăiască; doctorii au renunţat la ea, ea urma să moară în dimineaţa următoare. Şi eu m-am dus în casa ei şi am încercat să-i vorbesc despre vindecarea Divină, şi doar continua să repete, "Eu nu sunt vrednică ca tu să vii sub acoperişul meu." Ea zicea, "Eu-eu nu merit ca un slujbaş să vină în casa mea." Şi a zis, "Eu sunt o păcătoasă." Dar ea a zis, "Domnule, eu nu vreau să mor în felul acesta." Şi astfel Grace Weber, de aici de sus, m-a luat acolo jos. Eu am intrat doar înăuntru, obosit de la mitinguri; şi acolo când mă rugam pentru ea, şi i-am citit Scriptura, şi ea a fost mântuită. Apoi, ea cu greu îşi putea ridica mâna, dar ea vroia să dea mâna cu fiecare. Ea tocmai... ceva i s-a întâmplat ei.

E-5 Şi în timp ce ei dădeau mâna, eu am văzut o vedenie despre ea mergând la un coteţ de găini, şi venind înapoi. Eu am zis, "În regulă, acum totul o să fie în ordine"; şi asta era cu optsprezece ani în urmă. Şi ea a depăşit cancerul, tot timpul. Dacă ea a murit, ... Niciodată nu a murit de cancer, ea a avut un atac de inimă şi a omorât-o. Ei au ţinut-o pe ea sub oxigen; ea a murit de atac de inimă.

E-6 Şi atunci eu mă gândeam, tocmai la urmă când oamenii ieşeau afară, şi ei cântau, Atunci Isus A Venit. Aceasta-i exact ce s-a întâmplat, El a venit şi i-a cruţat viaţa pentru acei optsprezece ani. Şi mă gândeam, cât de potrivit, femeia aceea probabil că nici nu ştia că a făcut-o; dar atunci iarăşi, poate că ea ştia. Dar cât de potrivit era aceasta să aibă partea aceea acolo, Atunci Isus A Venit.

E-7 Acum este cu puţin înainte de, eu-eu sper, marea mea potrivire pentru mitinguri. Eu devin foarte nervos. Azi dimineaţă, eu eram atât de zdrobit, că m-am dus sus să-să mă rog. Şi eu-eu sunt acasă, înapoi aici. Familia, tocmai i-a luat pe ei la Arizona, şi eu sunt... astfel copiii să meargă la şcoală. Şi eu sunt înapoi aici doar ca să-să mă relaxez cumva, să merg la vânătoare cu Fratele Wood şi cu o mulţime de fraţi de aici; să mergem afară la vânătoare, pentru săptămâna ce vine. Noi o să mergem jos in Kentucky. Şi eu eram... am fost în... eu tocmai s-a întâmplat să vin în ziua în care-în care Doamna Weaver a murit, şi era tocmai bine că am putut să fiu aici şi să-l ajut pe Fratele Neville cu funerariile.

E-8 Acum, eu încerc să... eu nu încerc să-să zic prea multe despre asta, voi ştiţi, oamenii în jur plângându-se. Deoarece, mă gîndesc, că unul din lucrurile cele mai oribile este să vezi un-un om sau o femeie care se plânge constant. Eu întotdeauna mă gândeam, "Dumnezeule, ţine-mă departe de aceasta." Vedeţi, asta-asta slăbeşte credinţa tot timpul, voi ştiţi. Voi doar-voi doar... dacă voi-dacă voi... Eu ştiu cum ei devin mai în vârstă, fiecare dintre noi, noi ajungem ca ceva să se întâmple şi ceva se întâmplă. Şi eu ştiu că acele lucruri mărunte vor continua să se acumuleze, asta aşa cum îmbătrâneşti, acestea doar trebuie. Dar eu cred că unul din cele mai oribile lucruri, este ca Satan să încoroneze viaţa unei persoane: un om bătrân morocănos sau o femeie bătrână, vedeţi voi. Eu-eu sper să nu ajung şi eu la acel punct. Eu sper să pot suporta aceasta, sarcinile mele, şi-şi să ajung la un punct unde... eu vreau ca viaţa mea să fie încoronată cu Slava lui Dumnezeu: îndelunga Lui răbdare, bunătate, pace, umilinţă, şi umplut cu Duhul Sfânt.

E-9 Şi eu... unul din lucrurile mele principale care întotdeauna m-au rănit pe mine prin viaţa mea, era o condiţie nervoasă. Că atunci când devin aşa de istovit, atunci devin foarte zdruncinat. Eu ajung... parcă simţi că nimănui nu-i pasă de tine, ştiţi, şi¬şi tu eşti tot... Voi de asemenea, aveţi aceasta. Şi tocmai s-a întâmplat să am într-adevăr o supra doză din aceasta, ştiţi, şi aceasta devine foarte greu uneori, şi cu greu că pot... Aceasta¬i tensiune, şi aceasta este ceea ce o face. Şi eu ajung la un punct atunci că de multe ori, în special cu atât de multe din acele vedenii, vedeţi, asta doar mă apucă. Eu mă uit la o persoană, mă gândesc, "Aceasta este o vedenie. Nu, nu, nu, aceasta nu este. Da! Aceasta nu este?" Vedeţi voi? Şi voi nu vă daţi seama ce preţ merge cu aceasta. Aşa că atunci-aşa că atunci voi¬voi vă miraţi. Atunci ajungeţi să vă gândiţi, "Păi, tu eşti..." Atunci voi coborâţi de pe partea voastră şi ziceţi, "Păi, acum, ce-ce am făcut eu? Iată-mă aici, eu sunt-eu sunt în vârstă de cincizeci de ani şi nu am făcut nimic pentru Domnul; iar eu-eu îmbătrânesc. Şi ce era... ? Oh, Doamne." Apoi luaţi doar... ceea ce noi obişnuiam să numim, "mohorât." Unii dintre voi fraţilor cam de vârsta mea vă aduceţi aminte ce obişnuiau ei să cheme, „are mohorâre." Tata obişnuia să vorbească despre aceasta şi eu mă întrebam ce vroia el să spună, şi sigur că acum ştiu ce însemna. Astfel atunci, voi ajungeţi să vă simţiţi aşa, din care nici unul nu este adevărat; aceştia sunteţi voi, şi o ştiţi. Vedeţi, voi ştiţi că voi sunteţi cei ce fac aceasta.

E-10 Astfel eu am încercat să mă liniştesc puţin pe mine însumi acum, şi să mă pregătesc pentru marea mişcare care sper să vină curând. Şi apoi prin... eu trebuie să plec la New York imediat, şi eu... la un miting acolo sus, o campanie. Şi apoi jos la Shreveport, şi apoi înapoi la Phoenix. Şi apoi să vin roata prin vest... la graniţa de sud a Statelor Unite. Şi atunci ei fac aranjamente pentru străinătate acum, să începem cât de curând putem după anul nou, poate Martie, Aprilie, ceva de felul acesta; unde începi în Stockholm ori Oslo, şi mergi în jurul lumii, dacă vom putea în turul acesta următor.

E-11 Şi acum eu sunt acasă, într-un fel odihnindu-mă puţin, ca să-mi revin cumva şi să mă recuperez oarecum. Şi dacă este voia Domnului, eu voi fi înapoi Duminica următoare, de jos din Kentucky. Şi-şi dacă aceasta este în regulă, plăcând Domnului, şi dacă Fratele Neville nu are nimic împotrivă; păi eu voi încerca să am serviciul Duminica viitoare, dacă-dacă este voia Domnului. Şi dacă El vrea cât şi Fratele Neville, eu-eu voi fi aici. Vedeţi voi? Da domnule, dacă El voieşte cât şi Fratele Neville. Eu sper că El vrea. Acum, vedeţi dacă eu... Apoi eu ştiu căci curând, dacă Domnul voieşte, eu voi fi plecat de la voi pentru un timp.

E-12 Şi eu... doar mesaje micuţe, aşa cum ridic ceva pe inima mea care eu-eu-eu simt că vreau să exprim către voi (vedeţi?), şi noi putem avea părtăşie în jurul acestuia. Acum, eu am câteva din acestea, cinci sau şase care tocmai au venit la mine în ultimele câteva zile. Şi eu am plecat, pentru două zile aici, afară la vânătoare de veveriţe. Şi eu ajung în pădure, şi-mi iau un creion şi o hârtie. Vedeţi? Acum pe la timpul când este bine şi se face lumină, eu mă pun cu spatele pe undeva la un pom. Dacă nu merg să dorm, eu încep să mă rog, apoi eu... Domnul îmi va da mie ceva. Eu încep să scriu jos notiţe despre aceasta, vedeţi. Voi ştiţi ce vreau să spun; când tu îţi revii în fire, şi apoi tu... Atunci iată¬mă venind înăuntru, scriind toate acestea pe o coală de hârtie. Şi atunci când sunt chemat, alerg afară şi-mi iau coala de hârtie şi mă uit prin ea şi să văd cu ce pot să încep, vedeţi. Aceasta este tocmai ce s-a întâmplat acum.

E-13 Aşa că acum, eu vreau să dacă Domnul va voi, să vorbesc doar... Eu încerc să fac... să scurtez acele mesaje lungi şi mari, vedeţi voi; unde aceasta durează ceasuri. Şi Domnul m-a ajutat să fac o lucrare destul de scurtă în Chicago, ultima seară acolo, cam treizeci de minute. Şi cineva a venit pe acolo, zicând, "Eu nu m-am gândit că aceasta era în tine, dar tu ai făcut-o!" Astfel treizeci de minute, de la aproximativ două ore şi jumătate, sau trei, voi ştiţi. Astfel poate că eu mă pot grăbi în seara aceasta şi obţin puţină practică, ca să nu vă reţin pe voi prea mult.

E-14 Dumnezeu să vă binecuvânteze. Indiferent unde merg vreodată, niciodată nu va fi un loc ca acest Tabernacol de aici. Acesta este căminul, dulce cămin. Şi eu am o compasiune cu familia Weaver, şi cu acest preţios frate de culoare care a murit. Eu m-am rugat cu el puţin timp înainte ca el să se ducă, şi avea un caracter minunat. Şi el este acasă în... cu Dumnezeu acum, şi totul s-a sfârşit. Şi voi va trebui să mergeţi oricum, şi noi ştim asta cu toţii. Astfel noi suntem... fie ca Domnul să le odihnească sufletele în pace, şi într-o zi noi ne aşteptăm să ne unim într-o ţară acolo, unde nu există boli, tristeţe, sau moarte. Până atunci, să facem tot ce putem pentru Evanghelie.

E-15 Vorbind despre tensiune, eu m-am rugat despre aceasta azi dimineaţă. Ce aţi face voi dacă nu aţi avea încordare? Gândiţi-vă la asta. Încordarea este o parte a vieţii. Asta m-a încurajat într¬un fel când m-am gândit la aceasta. Dacă nu aţi avea încordare, aţi fi ca o păpuşă din cârpă, şi nu aţi avea simţuri. Nu ar exista nimic cu care să lucraţi. Ca un soţ şi soţie, poate dacă ea vrea să facă ceva, şi dacă ei încearcă să lucreze împreună (în special Creştinii), şi celălalt vrea... Şi atunci când veniţi împreună ca să... şi afli ce făcuse ea; ea află... Vedeţi, încordarea vă aduce într-adevăr mai aproape împreună. Şi cineva îţi spune că "Pai," zice, "gândeşte-te doar la micuţa ta soţie care a fost sub atâta încordare când tu nu erai aşa de bun, sau bărbatul a mers sub ceva presiune când tu nu ai fost aşa de bună. Apoi când totul este iertat, uită-te ce ai simţit tu despre el. Doamne, doar..." Vedeţi, voi trebuie să aveţi încordare. Asta-i totul.

E-16 Şi gândiţi doar, despre simţuri, ce ar fi dacă nu aţi avea ceva simţ, nu dureri sau nimic? Ce ar fi dacă nu ar fi durere deloc? Nu aţi avea simţuri deloc. Vedeţi? Şi dacă nu aţi avea simţuri, atunci unul din sensurile voastre ar fi dus. Vedeţi? Aşa că, vedeţi, totul este bine oricum. Astfel, "Dumnezeu, ne-a dat nouă Har ca să rezistăm," aceasta este. Dacă stau sus doar cu acel Har, şi să stau acolo şi să zic, "Noi ştim că atunci când această viaţă se sfârşeşte, cea importantă este de partea cealaltă unde noi ne aşteptăm să mergem." Şi acum, noi-noi ne amintim că toate aceste lucruri, care sunt o tensiune care...

E-17 Unii oameni încearcă să prezinte Creştinătatea, că "voi sunteţi scutiţi de necazuri. Voi sunteţi..." Nu, îmi este teamă că nu sunteţi. "Voi sunteţi scutiţi de tensiune." Oh, nu! Tu adaugi tensiune când devii un Creştin, deoarece tu erai un fel de dute-vino, mergi-fericit-norocos, sau oricum o fi fost aceasta, nepăsându-ţi ce ai făcut.

E-18 Dar când tu ai devenit un adevărat Creştin, în fiecare moment te întrebi, "Îi sunt eu plăcut Domnului meu? Dacă aş putea să aud de la El!" Aceasta te pune în tensiune, te pune în gardă. Aceasta te face ceea ce eşti. Astfel după toate astea, tensiunea este o binecuvântare. Este doar felul cum priveşti aceasta, doar felul în care o priveşti. Vedeţi? Dacă te uiţi pe partea cealaltă, acolo este-acolo-i... Indiferent cât de subţire tai orice lucru, tu totuşi ai două părţi din aceasta, vedeţi. Astfel tu vrei să vezi ambele părţi.

E-19 Astfel tensiunea... mă gândesc, "Oh, Doamne, aceasta este... Ce este această tensiune? Dacă eu aş fi putut să fiu născut fără această tensiune." Păi, dacă eu nu aş fi avut această tensiune, eu nu aş fi fost ceea ce sunt. Eu nu aş fi fost un Creştin, probabil. Această tensiune era aceea care m-a condus pe mine la Isus Cristos. Vedeţi? Aşa că, aceasta era un lucru binecuvântat pentru mine.

E-20 Aşa atunci după cum a spus Pavel, cum deşi când avea o tensiune sau un lucru sau altul, el l-a consultat pe Domnul ca să-să ia aceasta de la el de trei ori. Şi Domnul a zis, "Saul... Pavele al Meu, Harul Meu îţi este de ajuns."

E-21 El a zis, "Atunci, eu voi slăvi în neputinţă. Atunci când sunt slab, eu sunt tare." Vedeţi? Atât timp cât aceasta este după voia lui Dumnezeu, este în ordine.

E-22 Acum, eu L-am consultat odată când aceasta m-a deranjat atât de rău, încât m-a speriat. Şi El mi-a spus, cam cu opt sau zece ani în urmă, El a zis, "Aceasta nu te va mai speria niciodată." Şi nici nu a făcut-o de atunci. Nu, domnule; nu-nu te mai îngrijora de aceasta. Eu doar o simt, dar eu ştiu că este acolo; dar eu merg înainte deoarece aceasta nu mă mai sperie, şi sunt atât de mulţumitor pentru aceasta. Acum, El putea să spună, "Aceasta nu va mai fi mai mult," tot atât de bine ca asta, "Ţie nu o să-ţi mai fie frică mai mult."

E-23 Astfel asta era voia Lui că s-a întâmplat, astfel că eu doar o îmbrăţişez şi zic, "Îţi mulţumesc Ţie, Doamne, eu voi păşi în acest fel."

E-24 Acum, hai să ne aplecăm capetele doar pentru un moment pentru o-pentru o rugăciune. Există vreo cerere specială pentru rugăciune? (Eu văd batiste aşezate aici.) Ridicaţi-vă mâna. Doamne, binecuvântează pe fiecare din aceşti copii.

E-25 Tatăl nostru Ceresc, aşa cum ne apropiem de marele Tău, Tron maiestos al Harului, deoarece nouă ni s-a cerut să venim.
Noi venim la porunca lui Isus Cristos. Şi noi venim cu toate grijurile noastre, şi le aruncăm asupra Lui deoarece El ne poartă de grijă. Ce mare confort este acela, ca să ştim că El ne poartă de grijă. Marele Dumnezeu din Ceruri, Creatorul; ne poartă de grijă, creaţiunea Lui. Noi suntem atât de bucuroşi pentru aceea, Doamne. Ce confort este acesta în aceste timpuri în care trăim, când se pare că nu suntem în stare să-să atragem confort de la nimic altceva decât Cuvântul Tău. Aceea este consolarea noastră, este Promisiunea Ta. Şi în Promisiunea Ta, Tu ai spus să ne facem cererile noastre cunoscute, şi "orice veţi cere în Numele Meu, Eu voi face." Şi toate aceste mari Promisiuni: "Cereţi şi veţi căpăta. Spuneţi muntelui acestuia, 'Mută-te,' şi nu vă îndoiţi, şi acesta va fi mutat." Toate aceste promisiuni, şi noi putem trage din Aceasta tocmai ceea ce cerem.

E-26 Mâinile s-au ridicat, ei au nevoie de ceva, Doamne. Tu cunoşti nevoia lor; dă-le aceasta, Tată. Eu îmi aşez rugăciunea mea cu a lor înaintea Ta, mâna mea ridicată cu a lor. Aici sunt aşezate pe masă aici, batiste întinse aici. Oh, cum oamenii cu credinţă, credinţă galantă, Doamne, ... Se pare a fi ceva prin care Tu m-ai binecuvântat, ca să fiu în stare să mă rog pentru oameni bolnavi. Undeva, oriunde, pe unde eu merg, este ceva despre rugăciunea pentru bolnavi. Dumnezeule ajută, acum. Eu mă rog cu sinceritate ca Tu să admiţi cererile pentru aceste batiste care au fost puse aici pentru oamenii care au cerut. Lasă ca mila Ta să fie peste ei.

E-27 Doamne, noi înţelegem că Sora Hicks are aici o femeie, care a zburat de undeva de departe ca să ne rugăm pentru ea; cu cancer, şi vroia să ştie dacă o poate aduce pe ea să vină aici. Eu mă rog, Dumnezeule, ca Tu să-i cruţi viaţa la acea persoană; admite aceasta. Nepoţelul meu, Mikie, care-i acolo bolnav şi vomită, cu o febră mare; tocmai ieşisem pe uşă. Doamne, eu-eu cred că noi am avut rugăciunea de credinţă acolo că Tu ai oprit febra, şi eu¬eu-eu îţi sunt recunoscător Ţie, simţind că temperatura a plecat de la băiat înainte ca eu să părăsesc camera.

E-28 Acum, Doamne, ... şi îţi mulţumesc Ţie pentru toate aceste lucruri. Acum cade în sarcina mea să vorbesc din Cuvântul Tău. Dă-ne nouă Cuvântul Tău, Doamne. "Cuvântul Tău este Adevăr." Binecuvântează sufletele noastre şi dă-ne nouă harul de care avem nevoie ca noi să putem trage din Promisiunile lui Dumnezeu în seara aceasta, din Cuvânt, ca să ne susţină pe noi prin restul acestei săptămâni; admite aceasta. Binecuvântează pe păstorul nostru, acest suflet galant, pe soţia lui, copiii lui, pe diaconi, comitetul, şi pe fiecare persoană Acare intră sau iasă din această clădire; îngăduie aceasta, Tată. În Numele lui Isus Cristos noi cerem aceste binecuvântări. Amin.

E-29 Acum, eu vreau să citesc din două locuri din scrierile Domnului. Eu vreau să citesc mai întâi din Cartea Psalmilor, al 86-lea Psalm. Şi apoi eu vreau să citesc din Sfântul Matei, capitolul al 16-lea de la 1 la 3. Şi eu vreau să citesc o parte din acest Psalm, nu tot ci în jos cam până la versetul al 11-lea, care este cu puţin peste jumătate din acesta.

E-30 Şi eu vreau să anunţ aceasta, dacă îl numesc un text, înainte ca să predic despre acesta: Timpul Unirii Şi Semnul. Semnul Timpului Unirii acesta sună cam complicat. Unirea; vedeţi? Timp; timpul unirii, aceasta este ce este acum. Şi Semnul acelui timp al unirii.

E-31 În-în Psalm, o rugăciune pe care David... Psalmul al 86-lea;
Apleacă-ţi urechea, O DOAMNE, şi ascultă-mă: căci eu sunt sărac şi lipsit
Păstrează-mi sufletul meu; căci eu sunt unul din cei iubiţi de Tine: O Tu Dumnezeul meu, scapă pe robul Tău care se încrede în Tine!
Ai milă de mine, O Doamne: căci toată ziua strig către Tine.
Înveseleşte sufletul robului Tău: căci la Tine, O Doamne, îmi înalţ sufletul.
Căci Tu, Doamne, eşti bun, gata şi plin de îndurare cu toţi cei ce Te cheamă.
Pleacă-Ti, O DOAMNE, rugăciunea mea; ... ia aminte glasul cererilor mele.
În ziua necazului meu eu Te voi chema; căci Tu îmi vei răspunde. (Oh, nu este aceasta frumos? Tu îmi vei răspunde!)
Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, O Doamne, şi nimic nu seamănă cu lucrările Tale.
Toate neamurile pe care Tu le-ai făcut vor veni Să se închine înainta Ta, O Doamne; Tu să-ţi slăveşti Numele Tău.
Căci Tu eşti mare, şi faci lucruri minunate; numai Tu eşti Dumnezeu.
(Ascultaţi acum!) Învaţă-mă căile Tale, O DOAMNE; eu-eu voi umbla în adevărul Tău: uneşte-mi inima să se teamă de Numele Tău. (Unitate! vedeţi?) ... uneşte¬mi irvima să se teamă de Numele Tău.

E-32 Eu vorbesc acum despre unire; şi semnul timpului. Acum, în capitolul 16 din Sf. Matei:
Fariseii, şi Saducheii au venit, ... ispitindu-L, s-au apropiat de El dorind ca să arate un semn din cer.
Şi El le-a răspuns şi le-a zis, Când se înserează, voi ziceţi, eu... Are să fie vreme frumoasă: căci, cerul este roşu.
Şi dimineaţa, Acesta va fi mai jos... vreme rea astăzi; căci cerul este roşu posomorât. O făţarnicilor, voi ştiţi să deosebiţi faţa cerului; dar voi nu puteţi deosebi, semnele vremurilor?
Domnul să adauge binecuvântările harului Său la citirea acestui Cuvânt.

E-33 Acum, noi vorbim despre această unire, timpul unirii; semnul din timpul unirii. Vedeţi, Isus era aici, în citirea acestei ultime Scripturi, El a mustrat pe clerici pentru că nu erau în stare să deosebească timpul sau semnul timpului. Acum, acela era întotdeauna un mare lucru pentru oameni, (vedeţi?) să fie în stare să deosebească semnul timpului în care trăiţi; deoarece Dumnezeu o scrie simplu astfel ca nimeni să nu o poată scăpa.

E-34 Acum, în mod obişnuit, eu merg înapoi şi preiau de la alţi lucrători, alţi slujitori ai Domnului din timpul Bibliei (ca semnul din timpul lui Noe, semnul din timpul lui Daniel şi-şi aşa mai departe, semnele diferite), dar eu vreau să ocolim aceea în această seară ca să-să câştigăm timp, să fim în stare... Dar felul lui Dumnezeu era întotdeauna, să le dea lor un-un semn natural al timpului, aşa ca fiecare să ştie întocmai ce timp era. Şi aceşti Farisei ar fi trebuit să cunoască timpul lor. Ei trebuiau să ştie care era timpul. El a zis într-un alt loc, "Dacă voi M-aţi fi cunoscut, atunci voi aţi fi cunoscut ziua Mea." Vedeţi? Acesta¬acesta este un-un lucru foarte mare că noi înţelegem. Vedeţi, "Fără pricepere!"

E-35 Asta este despre ce ei s-au referit întotdeauna la proroci, când ziceau, "Şi el avea pricepere, prin vedenii de la Domnul. Şi Cuvântul Domnului a venit la prorocii din vechime." Vedeţi, ei au avut pricepere prin Cuvântul Domnului, prin proroci. Şi atunci prorocii dau un semn. Ca şi, un om a stat întins o perioadă pe o parte, apoi s-a întors şi a stat întins pe partea cealaltă. Un om a trebuit să-şi dezbrace hainele. Şi oh, există multe lucruri pe care le-au făcut ei ca să arate semnul în care trăiau ei. Şi acum noi ştim că Dumnezeul care a făcut cerurile şi pământul, şi-şi astfel şi-a întins lucrarea Lui că El îşi va descrie timpul Lui prin semn, acelaşi Dumnezeu trăieşte şi astăzi. Astfel noi trebuie să fim, ceva... După cum vedem timpul în care trăim noi, acolo trebuie să fie ceva că cineva supraveghează, pe undeva. Vedeţi? Deoarece Dumnezeu niciodată nu ar lăsa să se întâmple aceste lucruri fără ca să ne dea nouă un semn hotărât, că unde... pe care-pe care noi l-am înţelege.

E-36 Acum aici este la fel şi astăzi, că clericul, noi nu citim aceasta corect. Este întocmai cum era atunci, ei nu se gândeau că era timpul. Ei-ei se gândeau că ei trăiau destul de paşnic atunci, şi astfel ei nu aşteptau nici un Mesia. Şi Isus a zis că venirea Lui va fi „ca un hoţ noaptea," când-când oamenii vor fi nepreocupaţi de venirea Lui. Dar acolo erau unele din fecioare care au plecat să-L întâlnească, jumătate din ele, au avut ulei în lămpile lor şi erau gata; ele se uitau după acel semn. Şi aceştia şunt cei către care vorbesc eu în seara aceasta (vedeţi?), către acei care se uită după semn; acum, semnul venirii Lui.

E-37 Aceste Semne date de către Domnul, sunt date numai credincioşilor. Necredinciosul nu va vedea aceasta niciodată. Acestea trec drept peste capetele lor, şi ei nu le văd. Şi acum, tot atât de sigur cum este că un Înger al lui Dumnezeu ar putea sta pe această platformă în seara aceasta, tot atât de adevărat cum-cum mă uit eu la voi, şi eu aş putea să mă uit la el; sau voi aţi putea să vă uitaţi la el şi eu să nu-l pot vedea, sau eu aş putea să-l văd şi voi nu aţi putea să-l vedeţi. Acum, voi ştiţi că aceasta este Scriptural; aceasta este exact Adevărul. Ei văzuseră... Voi ştiţi că Pavel a căzut jos, dar ei... nici unul dintre ei nu puteau să vadă Lumina aceea.

E-38 Lumina aceea era chiar acolo când Ioan a stat acolo înaintea mulţimilor, şi erau cu miile acolo pe mal, de clerici şi-şi înţelepţi, oameni mari. Şi Ioan a zis, el însuşi, că el mărturisea că a văzut Duhul lui Dumnezeu coborându-se ca un porumbel şi a venit jos peste El, şi un Glas zicând, "Acesta este Fiul Meu preaiubit în Care-Mi găsesc toată plăcerea să locuiesc." Şi nimeni nu a văzut Aceasta decât Ioan. Înţelegeţi? Aceasta era doar pentru el.

E-39 Aţi observat cum a făcut-o, cu semnul pentru omul înţelept? Ei au privit, Acolo erau... Ei erau Evrei. Ei nu erau cu adevărat astronomi Indieni, ei erau Evrei; deoarece ei erau acolo sus în ţara aceea să studieze astronomia, ca să-şi termine educaţia. Şi când ei erau... au privit spre Ierusalim, şi ştiind că ei văzuseră acele trei stele de la fiecare din-din calea naşterii lor, despre Ham, Sem, şi Iafet, din care rasă au ieşit ei, fiecare, şi ei au văzut acele stele în cărarea-naşterii lor. Acela era un semn pentru ei, că atunci când acele stele erau în linie, Mesia era pe pământ.

E-40 Oh, Doamne! Nu-i de mirare că ei au venit, "Unde este El? Unde este El care s-a născut Regele Iudeilor? Noi am văzut steaua Lui la Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui. Unde este El?" Ei ştiau că acel bebeluş Mesia era culcat pe undeva, deoarece Dumnezeu le-a dat lor un semn al timpului, că Dumnezeu şi omul se uneau împreună. Ce unitate, când Dumnezeu s-a unit pe Sine într-un trup omenesc! Principiul, cea mai mare dintre toate unirile care au fost făcute vreodată, s fost când Dumnezeu s-a unit cu omul; şi a părăsit marea Lui-Lui întindere de a fi Dumnezeu şi şi-a întins cortul Său şi a luat înăuntru umanitatea, şi a devenit unul dintre ei prin unitate. Care ce? Care a adus pace între Dumnezeu şi om pentru totdeauna; cât de mulţumitori suntem noi.

E-41 Şi semnele nu au fost trimise... Acum gândiţi-vă doar, fiecare om, şi toţi astronomii; oamenii din zilele acelea, ceasul lor erau stelele. Era un străjer care mergea sus pe vârful unui-unui turn, şi ar ajunge acolo şi ar veghea. Şi el văzuse când o anumită stea era într-o anumită constelaţie, aşa cum treceau ele, el ştia ce timp era. Vă amintiţi în Scriptură, "Cât este ceasul străjerule?" Şi străjerul venea înapoi şi-i spunea lui în ce ceas era. Vedeţi, ei ţineau timpul prin stele.

E-42 Acum, nu este ciudat că aceste stele erau exact în linie pentru trei oameni şi nimeni altul nu a văzut aceasta? Vedeţi? Exact în linie. Acum, voi puteţi să fiţi astfel în linie cu Scriptura. Vedeţi? Când acele stele au devenit în unitate, s-au unit împreună ele însele în această constelaţie, trei oameni au fost de asemenea uniţi în acelaşi timp. Şi tu poţi să fii aşa de unit cu Dumnezeu, în Cuvântul Lui, încât aceste lucruri devin realităţi, şi le poţi vedea şi ştii că ele sunt adevărate. Vedeţi? Semnul timpului! Tu ai putea să te uiţi drept deasupra acestuia, şi să zici, "Ah, este fără sens!"

E-43 Dar pentru voi aceasta nu este fără sens. Pentru voi, voi sunteţi uniţi cu Cuvântul, şi iată-L aici. Atunci aceasta este¬aceasta este absolut corect, Frate Pat, când-când-când-când tu vezi acest semn că se uneşte cu credinciosul. Şi aceştia sunt aceia către care adresez aceasta, către credincios, căci necredinciosul niciodată nu o vede. Şi ce mustrare ar fi dacă El ar fi fost pe pământ astăzi; către mulţi din clericii noştri de astăzi, care nu pot să citească acest semn; semnele pe care le citim noi zilnic aici la Tabernacol, şi văzând lucrurile. Şi alţii citesc aceasta şi văd scrisul de mână pe perete, şi totuşi mulţi doar ignoră aceasta, şi nici măcar nu o văd deloc. Aceasta pentru ei este absolut nimic; ei nu o observă.

E-44 Acum observaţi, că în aceasta, că El-El a arătat semne naţionale. Acum, când ei L-au întrebat despre aceasta, ei au vrut semne; şi El le-a dat semne care s-au întâmplat. Şi ei vroiau să ştie când va fi sfârşitul lumii, ce va fi semnul sfârşitului. Şi El le¬a indicat multe locuri prin Scriptură despre semnele naţionale, despre semn ceresc în ceruri, şi semn pământesc; El le-a dat lor semne, semn, semne, în mod constant un semn. Şi când... El le¬a spus lor acolo într-un loc despre un semn naţional, El le-a zis, "Când voi vedeţi naţiunile (vedeţi?) că încep să se adune în jurul Ierusalimului (vedeţi?), atunci noi ştim că timpul necazului lor era aproape, când vedeţi Ierusalimul înconjurat de oşti."

E-45 Acum, înainte ca ei să poată face aceasta, Dumnezeu... Lumea trebuie să se unească. Titus, acest mare general Roman a trebuit să-şi unească oştile împreună şi să vină roata, după ce aceşti Iudei au respins semnul timpului dat lor de către Dumnezeu. Acela era timpul în care Titus şi-a unit oştirile lui împreună, şi a venit să ia cetatea. Mai întâi trebuia să fie o unire a poporului lui Dumnezeu (aşa zisul) împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, înainte ca naţiunea să se poată uni împreună împotriva poporului lui Dumnezeu. Vedeţi, unitatea, unirea; unirea împreună.

E-46 Eu cred că noi trăim într-un timp măreţ de unire. Eu iau aceste lumini roşii jos, şi semnale luminoase şi toate celelalte (despre femei, cum fac ele; şi bărbaţii, cum fac ei; şi bisericile, cum fac ele), arătând acestui grup mic, din toată inima mea, că eu cred că noi ne aliniem în linia Cuvântului lui Dumnezeu în această măreaţă oră profetică, chiar înaintea venirii Domnului Isus; unindu-ne împreună şi pregătindu-ne să fim gata.

E-47 Acum, vedeţi voi, înainte ca Titus să unească naţiunile... armatele lui împreună, Israel s-a unit împreună şi s-au grupat, că ei nu ar crede că Isus să fie Mesia. Ei L-au respins, şi L-au scos afară, şi L-au răstignit. Şi atunci, când ei au respins mântuirea care le-a fost trimisă, ei s-au unit împreună ca să facă aceasta. (Acum, ţineţi asta în minte: s-au unit împreună, ca să respingă Mesajul din ceasul acela!) Ei au trebuit să facă aşa. Şi când au făcut ei aşa, atunci semnul naţional a venit înăuntru.

E-48 Naţiunile au început să se unească împreună, şi Titus a adus această mare armată de Romani şi Greci şi a înconjurat zidurile Ierusalimului, i-a închis pe acei oameni acolo acum, şi ei au murit de foame. Ei au mâncat scoarţa copacilor. Josephus, marele istoric, ne spune nouă. Ei au mâncat iarba de pe pământ. Ei au fiert chiar copiii unii altora şi i-au mâncat; vedeţi, cum erau ei oameni nebuni. Şi atunci când, în sfârşit, Titus, el şedea înapoi pe dealuri şi în jurul Ierusalimului acolo, şi-şi oamenii aceia de acolo se gândeau că ei făceau voia lui Dumnezeu, când au văzut ei aceste armate mărşăluind înăuntru. Ei au refuzat să asculte de acel Stăpân Măreţ, Domnul Isus, care le-a spus aceasta.

E-49 Nu a existat nici unul dintre Creştini să fie prins acolo, căci au văzut semnul şi s-au mutat. Vedeţi? Ei au zis, "Cei care sunt pe acoperişul casei să nu coboare, sau cel ce este pe câmp să nu se întoarcă, să-şi ia haina; ci fugiţi în Iudeia, şi rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie în timpul iernii sau într-o zi de Sabat." Deoarece, în timpul iernii, dealurile ar fi pline de zăpadă; şi în ziua Sabatului, uşa-uşile erau închise (poarta) şi ei ar fi prinşi în acea condiţie. Vedeţi? Noi vrem să ajungem la aceea destul de curând despre... cum face Dumnezeu acele lucruri, dacă va fi voia Domnului.

E-50 Observaţi acum, El... Ei s-au rugat ca aceasta va fi ca... nu în felul acela, Isus le-a spus să se roage pentru asta, şi ei nu au prins niciodată pe nici unul dintre ei acolo. Ei au fost plecaţi deoarece ei s-au uitat la semn, şi ei au fost duşi; asta era totul.

E-51 Oh, cum s-ar cuveni ca bisericile astăzi să vadă semnul timpului în care trăim noi! Fugiţi cât de tare puteţi la Calvar, pentru Viaţă; nu la ceva biserică, ci la Isus Cristos. Uniţi-vă pe voi înşivă cu El, şi nu cu vreo organizaţie sau vreun crez bisericesc. Uniţi-vă cu Cristos, şi fiţi siguri că acesta este El. Voi nu puteţi să luaţi doar orice, voi trebuie să fiţi siguri că acesta este El. Ce timp de uniune!

E-52 Acum, noi aflăm că ei au respins pe Mesia şi apoi s-au unit împreună şi şi-au făcut o ligă, şi au făcut o-o hotărâre între ei că dacă vreo persoană l-a primit pe Isus ca Profet, ei vor fi excomunicaţi din biserică. Vă amintiţi de băiatul orb care era aşezat cu ochii orbiţi? Şi ucenicii au spus, "Cine a păcătuit? El, sau tatăl lui, sau mama lui?"

E-53 Şi Isus a zis, "În cazul acesta, nici unul; dar ca lucrările lui Dumnezeu să se poată face, şi făcute cunoscut."

E-54 Şi ţineţi minte, ei au spus că tatăl şi mama nu puteau spune. Ei au zis, "Ei ştiu că acesta este fiul nostru, dar noi nu ştim cum a fost el vindecat." Pentru că Iudeii au spus că orice persoană care îl mărturiseau pe El ca fiind Profet, că ei vor fi excomunicaţi.

E-55 Dar, voi vedeţi, lucrările lui Dumnezeu erau că acest băiat nu a aparţinut la acel grup. Şi el a zis, "Acum, acesta este un lucru ciudat pentru mine că voi nu ştiţi de unde a venit Omul acesta, şi totuşi El mi-a dat mie vederea." Vedeţi? Acum, el putea să o spună. Vedeţi, aceea era lucrarea lui Dumnezeu. El a fost vindecat, şi făcut bine, şi el putea-el putea să spună aceasta deoarece el nu avea legături cu ei de nici unde. El era acela asupra căruia s-a făcut lucrarea, şi el într-adevăr a văzut a lui... pentru prima dată în viaţa lui.

E-56 Acum, Iudeii s-au unit împotriva lui Isus şi-şi împotriva Mesianismului Său, şi a Mesajului Său Mesianic. Noi vedem întîrnplându-se acelaşi lucru acum, acelaşi lucru întocmai. Comunismul se uneşte să distrugă biserica, şi singura cale ca aceasta... aceasta este după ce şi biserica s-a unit pe ea însăşi, în Consiliul Bisericilor, Consiliul Mondial al Bisericilor, ca să nege şi să distrugă Mesajul, Cuvântul! Ei au respins Cuvântul, bisericile L-au respins! Ei nu pot să-L accepte deoarece Acesta este împotriva crezului lor denominaţional; nu contează câţi Stâlpi de Foc ar atârna în al nostru... în mijlocul oamenilor, sau câţi oameni ar fi... câte lucruri ar fi spuse dinainte şi s-ar întâmpla, şi toate semnele mari pe care le-a promis El pentru ultimele zile; ei nu pot să o facă!!

E-57 De aceea, ei se unesc acum, şi păstorul vostru aici şi mulţi vă pot spune, care citesc, că ei sunt. .. au mişcarea ecumenică a lumii. Şi... aici este un slujitor Luteran. Că, dacă acolo vine o nenorocire, şi s-ar întâmpla în comunitatea aceasta aici; dacă noi nu suntem uniţi cu acea mişcare ecumenică, atunci biserica noastră nu mai poate fi o biserică, şi ei o pot folosi ca o magazie. Sau dacă unul dintre fraţi ar vizita pe cineva care trage să moară sau este rănit, şi încearcă să-i slujească ceva binecuvântare Spirituală, noi am putea fi împuşcaţi pentru aceasta; exact adevărat. Noi am putea primi zece ani în închisoarea federală pentru orice slujire, deoarece noi nu suntem membri ai acestei mişcări ecumenice. Nu vedeţi voi Semnul Fiarei? Vedeţi?

E-58 Acum, noi vedem acest timp al unirii venind. Vedeţi? Acum, priviţi! Şi atunci biserica s-a unit împotriva Mesajului; şi atunci când ea face aceasta, naţiunile se unesc în Comunism ca să distrugă iarăşi biserica; exact ceea ce a făcut în primul rând. Vedeţi? Aceasta se repetă din nou.

E-59 Israel a trebuit să respingă Mesajul mai întâi. Şi când ei au respins Mesajul, atunci armata, viaţa naţională s-au unit împreună (din alte naţiuni), şi a venit înăuntru şi a nimicit biserica. Şi astăzi, ei au respins Mesajul Domnului Isus, şi L-au respins. Şi acum, a sosit timpul unde Comunismul uneşte lumea împreună împotriva bisericii. Vedeţi, aceasta trebuie să fie aşa. Acum, este greu ca să spui asta.

E-60 Era greu pentru acei Iudei să creadă, ei ziceau, "Acum veniţi, fraţilor, noi vedem căci-căci Dumnezeul nostru-nostru este cu noi, şi astfel noi vom-noi vom merge în Templu. Şi acum noi ne vom ruga, şi-l lăsăm pe sfântul părinte Asa-şi-asa... Sfântul părinte Asa-şi-asa, să ne conducă în rugăciune. Închideţi poarta!" Şi Titus şi-a luat poziţia lui, şi a stat chiar acolo pentru un an sau mai mult. Vedeţi, chiar în gardă, şi i-a înfometat complet. Nu a putut să existe unul măcar dintre ei să poată să iasă afară din cetate; şi ei au murit, de foame. Şi când a intrat el acolo şi a dărâmat zidurile, sângele a ţâşnit şi a curs ca râurile acolo jos unde a măcelărit el tot ce a existat acolo.

E-61 Acum, Îngerul Domnului a profeţit că, în urmă în Vechiul Testament, şi a spus că aşa se va întâmpla. Şi acei slujitori care erau clericii, care trebuiau să fie postaţi pe acesta, şi să spună poporului; în loc de asta, când Isus a stat între ei, ei nici măcar nu L-au cunoscut; şi au încercat să facă un-un-fel de-de picior de iepure, "Fă-ne o scamatorie, să o vedem cum-cum se face aceasta! Arată-ne un semn." Vedeţi? Şi El a zis, "Eu..." Păi, El a spus atât de multe lucruri, şi totuşi ei nu au putut să vadă aceasta. Vedeţi? Şi atunci când ei l-au refuzat pe El ca al lor... Mesajul din ziua aceea, ei au refuzat Mesajul din ziua aceea.

E-62 Ei au omis să vadă semnul din ziua aceea. Şi semnul proorociei din Biblie era făcut înaintea lor, iar ei au zis, "Hai să mergem înăuntru acum!" Ei erau oameni sfinţi. Ei erau oameni pe viaţa cărora nu v-aţi putea pune degetul. Ei nu puteau să fie aceea, şi apoi-şi apoi să fie un-un-un preot. Un preot ar fi omorât, el ar fi împroşcat cu pietre la moarte pentru orice lucru mărunt. Astfel el trebuia să trăiască o viaţă curată, viaţă sfântă. El nu putea să o facă, deoarece el era împroşcat cu pietre pentru aproape orice. Şi acum ei erau oameni mari, şi oameni sfinţi în ochii poporului, şi totuşi ei au mers înăuntru şi au zis, "Acum, noi vom... Noi avem pe Dumnezeu, Dumnezeul Care a fost cu noi prin toate epocile. Noi vom merge în Templul Lui Sfânt." Acela era Templul Sfânt al lui Dumnezeu! Dar, vedeţi voi, El era respins în Templul Lui Sfânt. Înţelegeţi? "Noi vom merge chiar sus la Casa Domnului. Acum voi toţi Evreii ştiţi că noi rasa aleasă, noi suntem, aici. Şi Dumnezeu este Dumnezeul nostru; Dumnezeul lui Abraham, Isaac, şi Iacob. El este cu noi. El ne va elibera pe noi de Filistenii aceia netăiaţi împrejur (aşa cum erau), Romanii şi Grecii aceia. El ne va elibera din asta. Haideţi să mergem la Casa Domnului!"

E-63 Aceea suna bine; dar ce au făcut ei? Ziditorul Casei era acolo, în forma unui tâmplar Galileean smerit, şi ei L-au refuzat; când Dumnezeu L-a adeverit a fi Mesagerul Lui pentru ceasul acela şi titlul, şi ei L-au refuzat. Aşa că toate rugăciunile, toată sinceritatea, toate jertfele lor nu au însemnat nimic pentru Dumnezeu. Ei au făcut-o! Şi Dumnezeu a lăsat ca această armată mare să se unească şi să distrugă aceasta.

E-64 Şi noi vedem astăzi, cum bisericile prin denominaţiuni şi aşa mai departe, refuză Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu vor ca să le spuneţi despre aceste lucruri, şi ştiinţa poate să o dovedească prin fotografii şi toate celelalte, şi totuşi ei nu vor să aibă de a face cu Acesta. Astfel Comunismul se formează ca să distrugă, întocmai cum a făcut-o Titus, şi Biblia a spus că ei o vor face. Exact!

E-65 Acum, vedeţi voi unde trăim noi? În timpul unirii. Când noi vedem aceste lucruri fiind unite, oh; păi, noi omitem să vedem acele lucruri! Voi puteţi-voi puteţi să vă uitaţi aici în Scriptură şi să vedeţi unde a promis El aceasta, şi ce face El. Acum, noi vedem aceasta împlinindu-se. Noi vedem în biserică ce a promis El că va face; noi vedem aceasta împlinindu-se. Noi vedem naţiunile unindu-se împreună. Noi vedem istmurile unindu-se împreună. Noi vedem bisericile unindu-se împreună. Acesta-i timpul unirilor. Acesta-i ceasul unirilor. Acesta este spiritul epocii, "Noi trebuie să ne unim." Fiecare lucru despre care vorbeşti trebuie să fie organizat; chiar şi guvernul va primi aceasta.

E-66 Voi ştiţi, ca cetăţean... eu pot ca cetăţean, ca cetăţean al Statelor Unite, totuşi eu-eu... dacă mi-aţi da un cec de cinci dolari şi eu nu aş „îndrăzni" să-mi pun numele pe acesta. Vedeţi? Vedeţi, eu nu aş putea să o fac. Vedeţi, acesta este un timp al unirii. Aceasta tot trebuie să treacă printr-un fel de unire, şi acea unire este tocmai lucrul care aduce Semnul Fiarei. Vedeţi? Acesta este un timp al unirii, şi lucrează înainte sus în acesta. Voi puteţi vedea asta cu ochii liberi, dacă te uiţi acolo. Este un timp al unirii, unde totul se uneşte împreună.

E-67 Iudeul-Iudeii s-au unit împotriva lui Isus, ca a lor-Mesia lor. De aceea, noi vedem ce s-a întâmplat. Noi vedem acelaşi lucru acum, Comunismul unindu-se să distrugă biserica, după ce biserica s-a unit în Consiliul Mondial Bisericesc şi încearcă să distrugă Mesajul, Cuvântul lui Dumnezeu. Ei au încercat să scape de Acesta. Singurul lucru pe care-l pot face ei este să-şi facă lor un consiliu, din cauză că sunt separaţi; un grup micuţ aici, Metodiştii, şi Baptiştii, şi Luteranii, şi Presbiterienii, Biserica lui Cristos, şi tot aşa mai departe. Ei nu pot să facă nimic, deoarece aceasta va fi împotriva acesteia, aceasta va fi împotriva celeilalte, doctrinele lor sunt tot atât de diferite ca răsăritul de apus. Vedeţi, ei nu o pot face. Dar odată împreună, sub un cap mare, ei o au. Ei o au atunci.

E-68 Aceasta-i unde Catolicii sunt în aşa o unitate, Romano Catolicii, desigur că ei sunt într-o unitate, ei sunt... majoritatea sunt Romano Catolici; Grecii şi alţi Catolici sunt-nu sunt atât de mulţi ca Romano Catolicii. Acum ei se unesc împreună, şi acesta-i motivul că ei stau împreună. Indiferent de ceea ce are loc, că papa este capul la totul. Vedeţi? Şi nu contează ce spune altcineva, "El este infailibilul; el este-el este-el este înlocuitorul lui Dumnezeu, asta-i tot; el este imediat după Dumnezeu; el are autoritate asupra iadului, Cerului, şi purgatoriului." Vedeţi? Astfel nu există nici un lucru care poate fi făcut în acel caz; orice spune el, aşa trebuie să meargă.

E-69 Acum, Protestanţii îşi fac lor un cap întocmai ca acela; exact aşa. Biblia a spus "Acolo i s-a făcut un chip fiarei." Ce este un chip? Este ceva ca acesta, făcut ca acesta. Acolo este, acelaşi lucru. Ce este aceasta? Prin a se uni împreună, şi acesta este spiritul epocii, este unirea.

E-70 Unindu-se împreună acum, încercând să distrugă Mesajul. Cum L-au distrus ei? Cum ar putea ei să distrugă Cuvântul lui Dumnezeu? Ei pot să-l facă fără efect, neefectiv, prin a lua tradiţiile aşa cum au făcut acolo în urmă la început, şi făcând Cuvântul lui Dumnezeu fără efect. Vedeţi, ei au, "Ah, aceea... într-adevăr, după toate astea, ..." Voi vedeţi unde această femeie infidelă care încearcă să... ea... Eu am uitat care este acum numele ei; dacă aş putea măcar să mi-l amintesc. Ea... Eu încerc să mă gândesc la atât de multe.

E-71 Eu mă gândeam zilele trecute la Miss Naţiuni; eu aş fi dorit să fim avut încă una ca aceea să se ridice. Ea era aceea care s-a dus în baruri şi a distrus whiskey-ul, şi a aruncat afară reclamele şi toate acestea. De ce nu se ridică astăzi vreo femeie în felul acesta, şi să meargă afară aici şi să rupă câteva din fotografiile acestea goale cu femeile astea din propria ei rasă, şi lucruri ca acestea? Vedeţi, nu o mai au pe aceasta.

E-72 Acum cât pentru această femeie, o infidelă, care a zis căci¬căci "Biblia este neconstituţională, ca să fie citită în şcolile publice," şi lucruri ca acestea.

E-73 Acum ei de asemenea... Aţi observat iarăşi, ei încearcă să spună acum, şi mari studioşi ai Scripturii, au zic că, "multe din prorociile care au fost prorocite în Biblie au fost absolut greşite, şi niciodată nu s-au împlinit." Şi voi aţi auzit despre aceea şi aţi citit. Şi ei au încercat să spună de toate; vedeţi voi, ei încearcă să distrugă efectul Cuvântului. Dacă ei pot doar să distrugă şi să-L înlocuiască cu un crez sau ceva ce are omul, aceasta pare în ochii lor să fie mai bun decât Cuvântul, apoi ei Îi distrug cu a lor-cu tradiţia lor. Şi aşa încearcă ei să distrugă Cuvântul lui Dumnezeu, şi aceasta prin politica denominaţională.

E-74 Acum, fiecare biserică îşi are politica ei proprie. Biserica lui Cristos o are a ei, biserica Creştină o are pe a ei, şi Baptiştii, şi Metodiştii, şi Presbiterienii; ei toţi au politica lor diferită. Acum, ei se depărtează de la aceasta deoarece ei sunt separaţi. Vedeţi, aceasta nu se putea face înainte, ei trebuie să o facă acum. Vedeţi, acesta este timpul unirii, şi acum ei pun totul împreună şi fac statistici să vadă la ce rezultate ajung. Doamne, asta-i a coace o pâine din carne de cal, şi gunoi din cană, şi câte altele au ei împreună; şi o îngrămădesc împreună, şi aruncă ceva cartofi putrezi şi alte lucruri împreună, şi vedeţi la ce rezultat ajungeţi. Desigur că eu nu vreau ceva din aceasta. Nu, Domnule! În aşa fel o fac ei. Vedeţi, ei iau oameni care cred că Isus era un mit, o biserică care crede că Isus era un mit; celălalt, unii cred că El era un profet.

E-75 Unul zice, "Zilele miracolelor au trecut."

E-76 Celălalt a zis, "Ar putea să existe un astfel de lucru."

E-77 Şi toate acestea împreună; şi Biblia a spus, "Cum pot doi să umble împreună fără ca să fie de acord?" Vedeţi? Acum, acesta este felul de unitate pe care îl au ei. Şi să aibă un fel de mare părinte sfânt ca să-l pună deasupra acesteia, şi acolo aveţi o imagine a Fiarei, doar exact ceea ce a spus Biblia. Acum ei au un lucrător Luteran, la capul acesteia. Păi, noi vedem că acesta¬i timpul unirii. Acelaşi lucru acum, Comunismul şi toate se unesc laolaltă; în lume, şi în biserică şi aşa mai departe, unindu-se împreună.

E-78 Priviţi natura. Oh, Doamne! Natura, dacă aţi privi doar natura, aceasta face acelaşi lucru. Natura este calendarul de semne al lui Dumnezeu. Aţi ştiut voi asta? Isus le-a spus să privească natura. Marea va vuii (vedeţi?), şi vor fi diferite lucruri, şi pe alocurea cutremure, dispută naţională, semne în ceruri, semne pe pămînt, vor exista semne pretutindeni despre acest timp al venirii.

E-79 Priviţi norii. Înainte ca norii să poată aduce o furtună de ploaie, voi ştiţi cum se face aceasta? Câţiva nori mici se adună împreună, şi formează un nor mare. Păi, acesta are o mică grămăjoară de vânt care îl suflă, celălalt are o mică grămăjoară de vânt care îl suflă, şi ele toate suflă împreună, şi atunci ei au un uragan. Vedeţi? Ei se unesc înainte să poată avea o furtună; ei trebuie să se unească.

E-80 Priviţi raţele şi gâştele ele se unesc împreună înainte ca să-şi părăsească ţara lor. Vedeţi? Ele se unesc împreună. Voi le puteţi vedea pe ele zburând de la acest lac la acel lac, de aici acolo, toate adunând-se împreună. Ele se unesc, pregătindu-se să fie gata pentru decolarea lor. Vedeţi, aceasta este doar... aceasta este natura, şi Dumnezeu a creat natura, şi natura lucrează după planul lui Dumnezeu. Aceasta este o lege nescrisă a lui Dumnezeu, că natura lucrează în acord cu legea Lui.

E-81 Întocmai cum s-ar vorbi la un serviciu funerar; despre seva care se duce jos în mormânt, dedesubt la rădăcina pomului, să stea acolo până la înviere în primăvară. Aceasta este o lege a lui Dumnezeu. Nu există nici o inteligenţă care să poată face ca seva aceea să meargă acolo jos; voi nu aţi putea nici să o scurgeţi, şi nici nu aţi putea să o smulgeţi afară. Nu există nici o cale să se facă mai bine decât o face Dumnezeu. Dumnezeu are calea perfectă. Astfel când frunza cade jos, atunci El trimite seva jos în mormânt şi o ascunde. Aşa cum a zis Iov, "Ascunde-mă în mormânt până când va trece mânia Ta." Vedeţi? Aceasta merge acolo jos deoarece aceasta este o lege a naturii, înainte de îngheţ. Uitaţi-vă la frunze cum încep să cadă acum. De ce? Aceasta este o lege a naturii.

E-82 Raţele se vor aduna împreună, fiecare dintre ele, şi se regrupează în jurul unui conducător. Acolo ele vor şti cumva, eu nu ştiu cum o fac ele, dar ele ştiu că acel răţoi anumit este un conducător. Şi micuţul acela, ele toate se adună laolaltă şi se regrupează chiar în jurul lui, şi se ridică sus în aer. Şi el va... niciodată nu a părăsit balta aceea acum, dar el va merge tot aşa drept la Louisiana sau Texas cât poate să meargă, la câmpul de orez. Vedeţi, înainte ca ele să-şi ia zborul, să-şi părăsească casa lor unde au fost ele născute în anul acela, ele se unesc împreună. Amin! Aceasta este; grupând-se în jurul conducătorului lor.

E-83 Necazul în seara asta este cu omul, că el nu-şi cunoaşte conducătorul lui. Da, domnule. Ei se vor regrupa în jurul unei denominaţiuni, ei se vor regrupa în jurul unui episcop sau a unui om, dar ei nu se vor regrupa în jurul Conducătorului (Duhul Sfânt şi Cuvântul). Vedeţi? Ei zic, "Oh, păi, mi-e teamă că o să devin puţin fanatic; mi-e teamă că voi porni cu piciorul greşit." Ohhhh, acolo sunteţi! Ce ar fi dacă răţuşca ar zice, "Mie nu-mi place felul în care îşi ţine el penele. Eu nu cred că îl voi urma pe el." El o să moară îngheţat. Tu vei fi prins acolo sus, dacă nu o iei cu-cu zborul aşa cum merge acesta. Acesta se uneşte pe sine laolaltă, şi asta o face natura.

E-84 Gâştele se adună împreună, se regrupează în jurul conducătorului lor; ele fac acelaşi lucru.

E-85 Aţi observat vreodată albinele roind? Albinele se vor uni laolaltă, înainte ca ele să roiască, tocmai în jurul reginei lor. Asta-i adevărat. Şi unde merge ea, acolo merg şi ele. Da! Ce fac ele? Ele se unesc înainte să roiască. Exact; fiecare natură!

E-86 Peştii se unesc împreună înainte de migraţia de primăvară. Afară în ocean, îi puteţi găsi pe ei; acei mari... pe care noi îi numim cocoşaţi, un somon. Când vin ei acolo sus, înainte ca acea migraţie să vină înăuntru, îi vezi cu zecile de mii, afară în marea aceea, venind roata şi roata; apa este sărată, dar ei sunt de fapt peşti de apă dulce. Şi iată-i venind în sus pe apa dulce, să meargă sus pentru sezonul de depunere a icrelor. Ei merg sus acolo şi depun icrele, cam tot la patru ani, şi mor îndată ce au depus icrele. Şi ei ştiu că se duc acolo să moară, şi nu aţi putea să-i opriţi pentru nimic. Ei vor sări scările peştelui şi toate celelalte, ajungând acolo sus, ştiind că se duc la moarte. Dar legea naturii îi face pe ei, ştiind că ei se duc acolo sus şi depun icrele la bătrâneţe, şi mor. Şi apar cei tineri, şi ceva îi uneşte împreună atunci, şi se duc afară în ocean. Aceasta este unirea! Aceasta este o lege. Voi nu puteţi încălca legea lui Dumnezeu.

E-87 Naţiunile se-se destramă, pentru timpul pe care-l vedem noi acum că-că ei trebuie să facă aceasta.Noi suntem într-un proces de conturbare naţională. Noi vedem că naţiunile îşi întrerup relaţiile. An după an, noi găsim această naţiune fiind înghiţită în Comunism, astalaltă fiind înghiţită în Comunism. Şi chiar aici în propria noastră naţiune, este subminată cu Comunism, şi acesta o va prelua! Vedeţi, o va face, este imposibil de a fi oprit. De ce? Pentru acelaşi motiv că voi nu l-aţi fi putut opri pe Titus. Poporul a respins pe Dumnezeu şi Cuvântul Lui. Da, domnule, aşa că ei o să o facă, şi noi vedem aceasta tocmai în desfăşurare.

E-88 Eu de obicei voi lua două ore; eu deja am treizeci de minute, chiar acum. Vedeţi? Dar ca să cuprindem toate acestea, eu presez numai. Voi studiaţi aceasta când ajungeţi acasă.

E-89 Observaţi, ei se unesc chiar acum. Voi ziceţi, "Frate Branham, este adevărat aceasta?" Ei vin la Bătălia de la Armaghedon; este exact ceea ce vor face ei. Vedeţi? Şi ei se unesc pentru aceasta chiar acum. De aceea avem noi O.N.U. şi tot ce avem. Lumea Apuseană se uneşte împotriva Lumii Răsăritene, Comunism şi aşa mai departe, toate se unesc împreună. Bisericile se unesc împreună. Se pare că toate lucrurile se unesc. Unindu¬se, unindu-se împreună, noi vedem aceasta.

E-90 De asemenea, în timp ce au loc toate aceste uniri ale naţiunii, aceste semne, semne naţionale, noi vedem aici în lume, cutremure în locuri diverse, lucruri diferite unindu-se; aducând lumea laolaltă, aducând pe oameni împreună, toate bisericile împreună, şi toate aceste lucruri. Şi în timp ce au loc toate aceste uniri, există o altă unire care are loc. Amin! Aceasta este ceea ce vreau să vă indic vouă acum.

E-91 Dumnezeu îşi uneşte Mireasa Lui. Ea vine împreună de la răsărit şi de la apus, de la nord şi sud. Există un timp al unirii, şi acesta este chiar acum. Pentru ce se uneşte Ea? Pentru Răpire! Amin! Dumnezeu o pregăteşte pe Ea să fie gata. Da domnule, unirea! Cu ce se uneşte Ea? Cu Cuvântul! "Căci toate cerurile şi pământul vor trece, dar Cuvântul Meu nu va trece niciodată." Ea se uneşte pe Ea însăşi cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL indiferent de ce zice vreo denominaţiune sau oricare altul. Ea se uneşte pe Ea însăşi. Ea se pregăteşte. De ce? Ea este Mireasa. Asta-i adevărat. Şi ea s-a unit pe Ea însăşi cu Mirele Ei (vedeţi?), şi Mirele este Cuvântul. "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Şi Cuvântul a fost făcut trup şi a locuit printre noi."

E-92 Şi Biserica şi Mireasa şi Cuvântul devin într-atât una, până când tocmai Cuvântul Însuşi lucrează lucrarea Mirelui. Amin! Vedeţi voi aceasta? O unire! Nu mai este mai mult, "Aderă la biserică"; nimic din aceasta, ci fugiţi de toate lucrurile şi legaţi¬vă de Isus Cristos. Vedeţi? Acesta este timpul unirii. Dumnezeu, unindu-şi Mireasa Lui împreună, aducând-o pe Ea înapoi; exact. Unind Cuvintele promisiunii Lui.

E-93 2 Tesaloniceni, capitolul al 2-lea; Acesta spune, acest capitol al 5-lea spune: Sfinţii care dorm în pulberea pământului se vor trezi. Şi atunci noi ne vom uni cu ei (cei vii, cu cei ce erau morţi), ne vom uni înainte chiar să ajungem acolo sus, căci Mireasa va fi completă când ajunge Ea acolo. Cei ce erau în viaţă, care s¬au unit cu Cuvântul, şi cei care sunt duşi deja au făcut aceasta; şi toată Aceasta vine împreună, făcând o mare uniune de unire înainte să meargă acolo sus. Amin!

E-94 Comunismul trebuie să se ridice, şi toate astealalte lucruri trebuie să se ridice, şi biserica trebuie să se unească pe ea însăşi acolo afară pentru... acolo afară în naţiuni pentru Consiliul Mondial al Bisericilor; şi Mireasa trebuie să se unească pe Sine sub Cuvântul lui Dumnezeu. Pentru ca să facă aceasta, Dumnezeu a trimis jos un semn Ceresc şi lucruri, care dovedesc Bisericii, că există o Naţiune. Amin.

E-95 Dumnezeu; timpul unirii! Da, domnule. Oh, Doamne! Acum, ţineţi minte acum, există o unire a Cuvântului (unindu-se iarăşi înapoi), aducând înapoi "Credinţa care a fost dată odată sfinţilor." Aducând înapoi! Că-aceasta putea să fie făcut numai în această zi. Singurul timp în care putea fi făcut este chiar acum. Acesta niciodată nu a fost atacat altundeva; ei s-au dus într-o desfăşurare denominaţională. Dar acum, aceasta nu aparţine la nici o desfăşurare denominaţională, deoarece acesta este timpul pentru unire a oamenilor şi a femeilor din fiecare rasă, fiecare culoare, fiecare crez, totul sub Cristos prin Botezul cu Duhul Sfânt şi înapoi la Cuvânt.

E-96 Timpul unirii pentru Biserică! Oh, Doamne, Unind fiecare Cuvânt care a fost împrăştiat peste tot de către aceste organizaţii: încă de la Niceea, Roma, când au organizat ei prima biserică, şi ei l-au organizat pe Luter, ei l-au organizat pe Wesley, ei au organizat toate celelalte biserici. Şi făcând aşa, ei au trebuit să adopte un crez, şi atunci când Dumnezeu a trimis altceva, ei nu au putut să primească Aceasta. De aceea, aceasta nu era posibil până acum. Şi Dumnezeu a promis, în zilele din urmă, că "Credinţa părinţilor va fi restabilită iarăşi înapoi la Mireasă," că aceasta va fi în felul acesta, şi aceasta nu poate fi un alt timp decât în acest timp. Priviţi ce semn din Cer, ca un Stâlp de Foc suspendat printre noi, şi cu semne şi minuni de la Domnul Isus Cristos. Şi în timp ce El ne vorbeşte nouă, Acesta niciodată nu dă greş ca să fie perfect pe punct. Amin! Atunci noi vedem unde stăm. Timpul unirii!

E-97 Noi vedem naţiuni unindu-se, noi vedem lumea unindu-se, noi vedem Comunismul unindu-se, noi vedem bisericile unindu¬se; şi vedem pe Dumnezeu unindu-se pe Sine cu Mireasa Lui, până El şi Biserica sunt acelaşi lucru (ca familia, împreună). Corect! Unindu-se împreună; Dumnezeu unindu-se! De ce? Niciodată înainte, din epoca bisericii timpurii, a fost vreodată Stâlpul de Foc printre oameni. Niciodată înainte, de la epoca bisericii timpurii, nu au văzut ei vreodată lucrurile pe care le vedem noi astăzi. Şi aceasta era posibil numai când Dumnezeu a trimis cele Şapte Peceţi şi ne-a dat nouă un semn prin Acesta, şi a trimis jos şapte Îngeri din Cer; şi a venit să aducă înapoi acel Cuvânt împrăştiat în acele denominaţiuni, şi să-l lege iarăşi înapoi în Cuvântul lui Dumnezeu, ca să aducă jos Duhul Lui Sfânt.

E-98 Isus a zis, "Dacă rămâneţi în Mine şi Cuvântul Meu în voi, atunci cereţi ce vreţi, şi vi se va face." Unind Mireasa înapoi cu Cuvântul, care este Dumnezeu. Biserica şi Cuvântul, nu Biserica şi crezul, Biserica şi Cuvântul; Mireasa şi Cuvântul uniţi împreună. Oh, Doamne! Ce o... Ce să se restabilească înapoi? Credinţa părinţilor penticostali originali (vedeţi?) care a fost împrăştiată de grupul lui Luter. Nu Luter însuşi; nu Luter, nu Wesley, nu acei mari fondatori. Ci după plecarea lor, era o biserică care s-a ridicat, şi ei... ce au făcut ei cu aceea atunci, ei au făcut o organizaţie din aceasta. Ei au acceptat crezuri şi aşa mai departe, şi s-au îndepărtat. Şi uitaţi-vă la ei astăzi, acum ei au venit în Consiliul Mondial al Bisericilor.

E-99 Acum, voi vedeţi; dar în zilele din urmă, vedeţi voi, noi vedem întîrnplîndu-se lucruri acum care nu s-au întîmplat niciodată înainte. Vedeţi, acesta este semnul lui Dumnezeu, şi toată această unire este semnul timpului. Acum, noi vrem să ne uităm la aceea cu grijă şi să fim cu adevărat siguri că înţelegem. Lăsînd... ei părăsesc adevăratul Cuvînt pentru denominaţiuni; ca să accepte un crez şi opinii ale diferiţilor oameni în loc să ia Cuvântul.

E-100 Apocalipsa 10 a spus, "Mesajul îngerului al şaptelea." Acum ţineţi minte, aceea este exact la cele Şapte Trâmbiţe, şi acolo erau şapte îngeri suflând Şapte Trâmbiţe. Aceasta este la ce urmează să ajungem noi. Dar ţineţi minte că acolo, Acesta a spus foarte specific, "A îngerului...," nu Trâmbiţa celui de al şaptelea înger, ci "Mesajul celui de al şaptelea înger." Vedeţi, nu îngerul Trâmbiţei ci îngerul Mesajului! Vedeţi, îngerul a sunat doar dintr-o trâmbiţă, acel înger al şaptelea. Îngerul Trâmbiţei era acesta, care era în zilele Mesajului îngerului al şaptelea; vedeţi, când Mesajul lui este terminat. Vedeţi, acela era Mesajul epocii bisericii. Şi acest timp, atunci el ar... Mesajul, nu Trâmbiţa, şi "taina lui Dumnezeu (care este scrisă în Cuvânt) se va termina."

E-101 Acum priviţi în ce zi trăim noi! Uitaţi-vă la acele Peceţi, cum a tras acel Cuvânt răsfirat al lui Dumnezeu, pe care Luter şi toţi ceilalţi, acei mari reformatori care au mers înainte; a venit drept înapoi şi a arătat aceasta în Biblie, unde ar fi ei; fiecare om drept la locul lui, ce va face el şi ce i se va întâmpla bisericii; ce va face el, şi ce i se va întâmpla bisericii; el a lăsat afară toate aceste lucruri. Şi atunci, în zilele din urmă, când noi nu am ştiut nimic despre aceasta, ne-a spus nouă dinainte despre un anumit lucru întâmplându-se; şi chiar ziarele şi alte lucruri au preluat aceasta, şi vine chiar jos şi o descoperă şi leagă tainele împreună. Amin! Frate, aceasta este sublim pentru mine! Aceasta, pentru mine, aliniază Cuvântul. Mie nu-mi pasă ce-ce... sau mie îmi pasă ce au spus oamenii-ce gândesc, asta-i adevărat, dar pentru mine acesta este Adevărul din Biblie.

E-102 Ca şi magii, coborând din Babilon, ei au strigat, "Unde este El, născut Regele Iudeilor? El este pe pământ, chiar acum. Noi trebuie să-L găsim." Asta-i adevărat. Şi eu cred că El este atât de aproape să vină încât pot să spun, "Iată, Mirele vine! Eu aud strigătul de la miezul nopţii!" Aleluia! Noi suntem chiar la timpul sfârşitului. Oh, Doamne, ceasul în care trăim noi. Observaţi... Vedeţi?

E-103 Ce zi! Ce timp în care trăim noi, această măreaţă taină a lui Dumnezeu fiind terminată; aducând înăuntru Dumnezeirea, arătând ce este Aceasta; cum aceste mici istmuri, au deviat şi L¬au făcut asta, şi cineva L-a făcut asta, şi cineva a făcut aceea. Dar Îngerul Domnului a venit jos şi a scos la iveală toate istmurile lor, şi a scos acel Adevăr afară din aceasta, şi L-a prezentat. Şi iată¬L acolo, tot aşa de perfect cât poate El să fie, nu există nici o altă cale pe care ai putea să mergi. Iată-L acolo, asta-i ceea ce este El. Vedeţi, sămânţa şarpelui, şi toate-toate aceste lucruri diferite care au fost atât de tainice printre oameni. Vedeţi? Ce este aceasta? El avea... La ce este semnul acesta? La Unire!

E-104 Ce a zis El în Maleahi 4? Va restabili! Va restabili! înapoi Credinţa Penticostală originală, înapoi la popor cu acelaşi Mesaj penticostal, acelaşi semn penticostal, aceeaşi evidenţă Penticostală, acelaşi Dumnezeu, aceeaşi Putere, aceeaşi învăţătură, totul exact, cu adeverirea aceluiaşi Stâlp de Foc care l-a izbit pe Pavel pe drum, în jos spre Damasc; printre noi astăzi, făcând aceleaşi lucruri pe care le-a făcut El în zilele acelea. Unirea!

E-105 Noi vedem naţiunile unindu-se, noi vedem lumea unindu-se, noi vedem bisericile unindu-se. Noi vedem Mireasa unindu-se, unindu-se cu Cuvântul. De ce? Cuvântul este Dumnezeu. Şi după cum Cuvântul... După cum Mirele (fiind Cuvântul), şi Mireasa (fiind ascultătoarea Cuvântului), ei vin împreună în uniune. Ei se unesc ca o cununie. Vedeţi, ei se pregătesc pentru o cununie, şi ei-ei devin una. Cuvântul devine voi, şi voi deveniţi Cuvântul. Isus a zis, "În ziua Aceea, ... Voi ştiţi ce? Tot ce este Tatăl, sunt Eu; şi tot ce sunt Eu, sunteţi voi; şi tot ce sunteţi voi, sunt Eu. În ziua aceea voi veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl, Tatăl în Mine, Eu în voi, şi voi în Mine." Vedeţi? În "ziua aceea." Ce zi? ACEASTĂ ZI! Vedeţi, aflând marile taine ascunse ale lui Dumnezeu fiind descoperite. Oh, cât îmi place mie aceasta!

E-106 Oh, priviţi cum ştiinţa şi Cuvântul nu s-au putut compara, aşa cum o fac ei astăzi. Ei nu au putut să o facă înainte. Este doar acum că ei au putut să o facă.

E-107 Observaţi, că El a zis, "semne cereşti, semne cereşti." Ştiinţă, şi semne naţionale; acum ei au semne măreţe în cer astăzi, ei au astronauţi şi toate celelalte. Dar ce fac aceşti astronauţi la ştiinţa lumii? Aceasta le aduce frică. Ei nu ştiu la ce timp ar putea ei să trimită ceva sus în felul acesta şi doar să arunce aceste bombe, şi noi nu am mai fi. Vedeţi? Acum acestea sunt semnele pe care le au ei, privelişti înfricoşătoare în cer. Vedeţi? Ei le au, rachetele atomice şi toate, tot felul de semne.

E-108 Vedeţi unde au semnat ei acest-acest tratat, zilele trecute, că ei nu vor mai exploda bombe acolo afară, şi acum ei se duc sub apă şi jos în pământ, încercându-le tocmai la fel. Vedeţi? Ei semnează un tratat, "Noi nu vom face asta, dacă voi ziceţi că voi nu o veţi face (dar noi vom merge acasă şi o vom face în felul acesta; oh, ah, noi ştim că voi faceţi acelaşi lucru acolo)." Vedeţi? Nu există nici un lucru, aceasta-i doar... nu există nici o încredere între ei, nu există nici-nu există nimic. Voi puteţi... Vedeţi? Şi fiecăruia îi este frică de celălalt. Acesta este un semn înfricoşător.

E-109 Ştiinţa şi omul şi naţiunile au produs un semn înfricoşător în ceruri. Aceasta este exact. Acum, temându-se unul de celălalt. Şi a existat un semn ceresc dat la... Vedeţi acum, ei de asemenea au un semn în cer, un semn înfricoşător, un om într-un astronaut; s-ar putea să aibă o rachetă atomică, şi ar putea să o arunce şi să distrugă întreaga naţiune. Să se ridice într-un astronaut, şi să stea acolo afară. Nu există nimic care să-i reţina de la a face aceasta. Desigur că ei o pot face, ei... oricând vor ei. Ei o pot aduce pe ea în pulbere dacă ar fi vrut, dar... în cincisprezece minute de acum. Şi ce poate unul să facă, şi celălalt poate, la fel. Astfel, voi vedeţi că ei au un semn, dar acel fel de semn îi face să se sperie.

E-110 Ei se unesc împreună, punându-şi puterile lor împreună. Lumea liberă, ei îşi pun puterile lor împreună. Comunismul îşi pune puterile lor împreună cu Rusia. Fiecare; dar fiecăruia îi este frică de celălalt. Vedeţi, acesta este un semn înfricoşător. Asta-i adevărat. Acesta este un semn naţional, vedeţi.

E-111 Dar Biserica a primit un Semn Ceresc: un Astronaut! Amin! Isus Cristos, în forma unui Stâlp de Foc; că El a fost în Vechiul Testament, că El era atunci când L-a întâlnit pe Saul pe drumul Damascului, acelaşi Isus este aici astăzi! Şi ce face Acesta? Aduce Acesta frică? El aduce dragoste care uneşte pe unul cu celălalt. Amin! Un simţământ unul pentru celălalt. Acesta aduce Dragostea lui Dumnezeu, oh, unindu-ne şi ne aduce (Trupul lui Cristos) într-o unitate ca o Mireasă. Aceasta este ceea ce face acum, această mare uniune pe care Dumnezeu ...

E-112 Ei se unesc pe ei înşişi, un grup aici să se lupte cu celălalt, un grup dincoace să se lupte cu celălalt. Aici biserica stă între ei; voi priviţi ce se întâmplă, aceasta se va uni cu ei. Aceasta este exact. Dar, acum, noi aflăm că asta aduce frică şi tulburare.

E-113 Dar Biserica (Mireasa) este unită printr-un singur Dumnezeu, sub un Duh (Duhul lui Dumnezeu), într-o Uniune sfântă din Dumnezeu, ca să fie o Mireasă sfântă pentru Dumnezeu. Asta-i adevărat, totul împreună; unitatea Trupului. Trupul aşteptând ca o Mireasă; aşa-aşa cum ea este Mireasa, aşa cum noi ne numim pe noi înşine Mireasa. Pentru timpul unirii a Miresei, aşa vine Biserica împreună. Aceasta ar trebui să creeze o astfel de dragoste printre noi încât cu greu am putea să fim departe unul de altul. Asta-i adevărat. Noi am putea doar... tu nu trebuie să te rogi de oameni ca să se roage, tu nu trebuie să te rogi de ei ca să se închine lui Dumnezeu, tu nu trebuie să-i rogi să facă ceea ce este drept. Ei sunt într-atât de îndrăgostiţi de El, încât nu mai există nimic altceva.

E-114 Ce v-aţi gândi voi despre o fetiţă, o fată cu adevărat drăguţă, care urmează să se mărite cu vreun tânăr chipeş de care ea este îndrăgostită la nebunie de el, şi aceasta înseamnă mai mult pentru ea decât propria ei viaţă, şi ea ştie imediat că ei urmează să se căsătorească. Aşa cum ziua nunţii se apropie, micuţa aceea, eu vă spun, ea este toată "umblând în jur." Vedeţi? Ea se pregăteşte ca totul să fie gata; ea se predă complet lui. Asta¬i adevărat. Ea vrea să facă fiecare lucru, care-i face lui plăcere. Păi, aşa ar trebui să fie felul Bisericii astăzi, ca viaţa noastră să fie astfel ascunsă în Dumnezeu prin Cristos, sigilată acolo prin Duhul Sfânt.

E-115 Lucrul pe care eu v-am învăţat aici, vă spune vouă aceste semne şi diferite lucruri întâmplându-se, eu nu am timp să fac aceasta acum; o voi face într-un alt mesaj, cu voia Domnului. Dar există un lucru mic care lipseşte în Biserică. Şi noi îl vrem acela, să ajungem la acela, şi eu sunt tocmai pe dunga aceluia acum. Vedeţi? Noi vrem să ajungem la acela, dacă... voi trebuie să faceţi aceasta. Dacă voi nu faceţi aceasta, asta este doar totul. Voi trebuie să o faceţi. Căci priviţi, că timpul unirii este aproape, căci Dumnezeu îşi adună Biserica împreună ca să fie o-o Răpire să meargă la nuntă pentru Marea Uniune: când Dumnezeu şi omul se vor uni pentru Eternitate, când creaturile timpului se unesc cu Eternul.

E-116 Aceasta a fost făcut o dată în forma Fiului omului pe pământ. Şi El a trebuit să-şi dea Viaţa Lui ca să aducă o putere, să unească alţi oameni cu aceeaşi Putere, pentru Mireasa lui Isus Cristos. Şi acum Biserica se uneşte pe Sine la Trupul lui Cristos. Aceasta a ajuns să se elibereze pe Ea, să se desprindă de orice cătuşe, pregătindu-se pe Sine să fie gata; ajungând împreună, în unitate printre ei; oh, o dragoste şi bucurie, şi Duhul Sfânt mişcându-se printre ei. Oh, Doamne, ce timp!

E-117 După cum vedem noi raţele pregătindu-se, noi vedem gâştele pregătindu-se, noi vedem fiara... albinele pregătindu-se, noi vedem norii pregătindu-se pentru ploaie, noi vedem fiecare lucru; cum se uneşte aceasta împreună, pentru marele efort. Noi vedem Liga Naţiunilor, a naţiunilor împreună, unindu-se pe ele însele în Comunism. Noi le vedem pe ele unindu-se aici în Lumea Apuseană. Noi vedem biserica unindu-se împreună, şi toate astealalte. Astfel este absolut imposibil, căci în nici un alt timp nu ar fi putut să fie aceasta aşa; aceasta nu putea să fie în felul acesta cu douăzeci de ani în urmă, nu putea să fie aşa. Nu putea să fie aşa cu zece ani în urmă, ci trebuia să fie chiar acum. Vedeţi, deoarece aceste istmuri şi alte lucruri nu au venit la acest loc.

E-118 Treziţi-vă acum! Zguduiţi-vă, repede, şi priviţi aici unde suntem! Unde suntem noi? Ca şi magii, noi suntem drept în linie cu Cuvântul Lui, şi Lumina Domnului străluceşte pe cărarea noastră. Glorie să-i fie lui Dumnezeu în locurile Preaînalte. Şi Slavă să-i fie lui Dumnezeu Care ni l-a dat pe Isus Cristos, pe Care noi îl iubim, şi ne-a adus la acest loc. Şi aşa cum noi... Noi suntem poporul Lui, cumpărat cu preţul Sângelui Lui.

E-119 Oh, Doamne! Când vine timpul unirii, noi ne uităm, aşa cum ne-am unit unul cu altul în legăturile Duhului Său, noi... Poate fi acesta Duhul Lui? Sigur, Acesta este Duhul Lui. Ce este Acesta? Acesta este Cuvântul Lui, şi El este... acela este Duhul Cuvântului. Şi când acel Duh de Promisiune vine peste tine şi se adevereşte şi se arată pe Sine chiar aici, este Acesta acelaşi Duh? Acesta era Acela care a fost cu Moise în pustie! Acesta era Acela care era peste Isus Cristos! El este Acela care l-a întâlnit pe Saul în drumul spre Damasc! El este acelaşi ieri, azi, şi în veci! Şi El face acelaşi lucru!

E-120 Şi noi vedem naţiunile împreună, noi vedem biserica pornită împreună, noi vedem comunismul împreună, noi vedem istmurile unindu-se, noi vedem toate aceste lucruri; şi acum noi vedem Mireasa unindu-se cu Cuvântul. Oh, Doamne! Timpul în care sfinţii vor învia să se unească cu cei care sunt în viaţă, să meargă şi să se unească cu Isus Cristos pentru Eternitate.

E-121 Fie ca Dumnezeu să ne ajute, pe fiecare, să ne unim cu Cristos în seara aceasta, când... Să ne predăm totul ceea ce suntem noi, tot ce avem (întregul nostru suflet, trup, şi mintea lui Isus Cristos) şi să aşteptăm pentru timpul acelei uniri:
Cînd trâmbiţa lui Dumnezeu va suna, şi timp nu va mai fi,
Şi când se crapă de ziuă în eternitate, frumoasă şi strălucitoare;
Când morţii în Cristos vor învia şi se adună acolo pe malul celălalt (cu Mireasa care este în viaţă), ca să fie apucată sus împreună.

E-122 Uitaţi-vă la unire! Dumnezeu unindu-şi Biserica cu Cuvântul Lui, Cuvântul cu Biserica, ca ei amândoi să devină acelaşi, "Spune asta, şi se va întâmpla. Fă asta, şi se va întâmpla. Asta este; acesta sunt Eu înaintea ta, acesta sunt Eu dovedind aceasta; acesta sunt Eu cu voi."

E-123 Totul... Noi aflăm că acum timpul vine când Trâmbiţa sună, şi aceşti sfinţi adormiţi de demult care nu au putut să fie făcuţi desăvârşiţi fără noi; ei depind de noi (Evrei 11), şi când vin ei împreună, ei se unesc cu cei în viaţă. Biserica unindu-se cu Cuvântul, atunci Biserica şi Cuvântul unindu-se împreună, să devină una. Sfinţii cei morţi cu sfinţii cei vii unindu-se împreună ca să fie una; şi cu toţii mergând împreună să se unească cu Cristos acolo, pentru Cina de Nuntă a Mielului.

E-124 Acesta este timpul unirii, şi semnele zboară pretutindeni. Semnele sunt în naţiuni, semnele sunt în Comunism, semnele în Lumea Apuseană, semnele în Consiliul Bisericilor. Şi Semnul este aici în seara aceasta în atributul Duhului Sfânt, şi Cuvântul lui Dumnezeu confirmându-l şi făcându-l Adevărul. Amin! Timpul unirii! Semnul Timpului Unirii!
Să ne aplecăm capetele:

E-125 Doamne Isuse, după cum inima mea sărmană sare de bucurie, aşa cum eu văd posibilităţile, (despre mine un om de vârstă mijlocie), dar totuşi posibilităţile ca eu să Te văd să vii în această generaţie; să fiu în viaţă şi să stau aici, şi să văd când sună Trâmbiţa, "Cel ce este întinat, este încă întinat. Cel ce este neprihănit, este încă neprihănit. Cel ce este sfânt, este încă sfânt." O Doamne Dumnezeule!

E-126 Şi să ne gândim despre noi stând, (într-un moment, la clipeala ochiului, când lumea nu o să ştie ce se petrece), dar totul dintr-o dată, voi veţi vedea apărând înaintea voastră, iubiţii voştri care sunt duşi că au venit ca să se unească cu voi iarăşi. Şi noi vom fi schimbaţi într-un moment, într-o clipeală a ochiului; şi să fim apucaţi sus, împreună, ca să-l întâlnim pe Domnul nostru în aer. Şi apoi să ne unim cu El, ca să fim acolo pentru totdeauna, şi niciodată să nu mai trebuiască să fim iarăşi în afara Prezenţei Lui.

E-127 Ce lucru măreţ este acesta astăzi, Doamne, să ştim că acum noi suntem uniţi cu un Duh. Un Duh, Duhul Sfânt, are Cuvântul în strânsoarea Lui, şi vine în noi. Şi ce măreţ lucru este acesta, ce privilegiu ca să fim dezlegaţi de toată lumea, ca să ne unim pe noi înşine în Isus Cristos. Şi să ne gândim că într-o zi, într-o formă fizică, cu un trup ca şi propriul Lui trup de slavă, noi vom şedea la masă la Cina Nunţii şi acolo să fim uniţi şi cununaţi în căsătorie cu El; să trăim ca Mire şi Mireasă prin toate timpurile care urmează să vină, printr-o Eternitate fără de sfârşit.

E-128 Doamne Dumnezeule, fie ca acesta să nu fie doar un gând mistic la oameni, ci fie ca acesta să devină o astfel de realitate încât o astfel de foame şi sete să fie aşezate în oameni ca ei să... citind ziarele lor, uitându-se peste... ascultând la radio şi la ştiri, şi să vadă că acesta este timpul unirii. Semnele sclipesc.

E-129 Doamne Dumnezeule, aşa cum am vorbit noi despre femei, ce au făcut ele în ultimele zile; ce va face biserica în ultimele zile; şi ce vor fi Epocile Bisericii, şi ce vor fi Peceţile, şi toate aceste lucruri. Şi noi vedem aşa cum era, în zilele lui Noe. Noi vedem cum era, în zilele Sodomei şi a lui Lot, când Îngerul lui Dumnezeu s-a făcut pe Sine cunoscut în trup uman, care a mâncat carnea unei vaci şi bând lapte de vacă, şi a mâncat pâine; şi a stat acolo şi a putut să spună ce se întâmpla în spatele Lui. Şi Isus a zis că acelaşi lucru va avea loc la venirea Fiului omului.

E-130 Doamne Dumnezeule, noi am văzut piramida, cum o construim noi acolo sus, şi am văzut cum am adăugat noi aceste lucruri la ea; şi aflăm că noi suntem la timpul sfârşitului, aşteptând după Căpetenia Pietrei din Capul unghiului. Slavă lui Dumnezeu! Noi ne rugăm, Doamne, ca Tu să trezeşti poporul, repede acum, şi adună-ne împreună, cu dragoste sfântă şi respect faţă de Isus Cristos şi unii către alţii.

E-131 Dacă ar fi unii aici în seara aceasta care nu au acea speranţă odihnindu-se în voi, să vă ridicaţi mâna către Dumnezeu şi să ziceţi, "Doamne Dumnezeule, uneşte-mă cu Tine, uneşte-mă cu Tine"? Dumnezeu să te binecuvânteze, Frate. Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine, şi pe tine, pe tine; da. "Uneşte-mă cu Tine, Doamne." Da! Oh, Doamne!
Naţiunile se destramă, Israel se trezeşte,

E-132 Uitaţi-vă la Israel acolo, unit laolaltă. Israel, de peste tot din lume, au venit să se unească pe ei iar acum ei sunt o naţiune. Ei sunt o naţiune unită: cu propriul lor steag, moneda proprie, armată proprie, totul; dacă ei au fost vreodată, ei sunt acum. Israel se uneşte, Roma se uneşte, biserica se uneşte. Şi Mireasa se uneşte, amin; şi venirea Măreţei Uniuni. Ce este aceasta? Aceasta toată se mută sus la acel Semn, acel SEMN capital principal, Isus şi Mireasa Lui unindu-se ca unul.

E-133 Tată, Dumnezeule, admite aceste binecuvântări pe care eu le cer pentru aceşti oameni, şi fie ca noi să fim uniţi cu Tine în inimă, în spirit, aşa cum îşi ridică ei mâinile, dorind aceasta. Doamne Dumnezeule, curăţeşte-ne şi fă-ne pe noi ai Tăi; admite aceasta, Doamne. Aceasta este tot ce ştim noi şi ce putem face, este să cerem. Şi atunci Tu ai zis că dacă noi cerem şi credem, noi vom primi; eu aştept aceasta, Doamne. Eu îţi mulţumesc în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Eu Îl iubesc, eu Îl iubesc,
Deoarece El m-a iubit mai întâi,
Şi mi-a procurat salvarea
Pe lemnul Calvarului. (Amin; oh, Doamne)
Iată, Mirele vine!
Eu aud strigătul de la miezul nopţii!
Noi vom merge sus cu un strigăt, dacă noi toţi ne vom menţine,
Şi-L întâlnim în Cer.
Veghează şi roagă-te, fratele meu
Ca să nu-ţi ia cineva coroana,
Căci căldicelul şi căzutul
Nu va purta haina de nuntă. (asta-i adevărat)

E-134 Să ne pregătim pentru acest strigăt de la miezul nopţii. Acesta vine într-un ceas când nu te gândeşti. Va fi un strigăt, nu printre lumea necredincioasă; acesta va fi un secret. Dar credincioşii, care aşteaptă aceasta, voi vedeţi stelele aliniindu¬se? Vedeţi? Ce a produs aceasta? Exact cum a făcut prima dată. Vedeţi, iată-ne, semnele vin.
Noi vedem apărând semnele binecuvântatei Lui veniri,
Iată, priviţi frunzele de smochin înverzind;
Evanghelia împărăţiei s-a dus la fiecare naţiune;
Şi noi suntem aproape, sfârşitul poate fi văzut.
Atunci bucuroşi, departe, vestim mesajul binecuvântatei Lui apariţii,

E-135 Este adevărat? Oh, vestim Mesajul binecuvântatei Lui apariţii! Aceasta-i ce trebuie să facem. Să spunem fiecăruia, "Fiţi gata, pregătiţi-vă să-l întâlniţi pe Dumnezeu." Amin! Eu Îl iubesc. Oh, cum Îl iubesc eu. Acum, să ne ridicăm în picioare acum. Aşa cum ne luăm rămas bun, întindeţi-vă prin jur şi daţi mâna cu cineva, şi ziceţi:
Până ne întâlnim! (daţi mâna, acum) ... până ne întâlnim!
Până ne întâlnim la picioarele lui Isus;
Până ne întâlnim! ... (Ţineţi minte, că aţi putea avea o chemare! Următoarea noastră întâlnire ar putea să fie la picioarele Lui!)
O Dumnezeu să fie cu voi până ne întâlnim din nou!

E-136 Acum, doar gândiţi-vă, înainte să ne întâlnim iarăşi; înainte să ne întâlnim Duminică dimineaţă, sau Miercuri seară, poate să fie că... primul lucru pe care-l ştiţi, că cineva lipseşte. Acesta unul lipseşte, şi ei sunt duşi. Oh, să te gândeşti că bărbatul tău lipseşte, sau nevasta ta lipseşte, şi-şi soţia lui John lipseşte, şi-şi-şi aici copiii lipsesc. Totul s-a întâmplat (ce a avut loc?), atunci tu eşti rămas în urmă!
Oh, ce plânset şi vaiet când celor pierduţi li se spune despre soarta lor,
Ei au strigat către stânci şi munţi, (ca Israel, mergând înapoi în cetate, la Templu)
Ei s-au rugat dar rugăciunile lor au fost prea târzii. (Ei au respins Mesajul)

E-137 Oh, frate, nu fă niciodată aceasta. Orice vei face, stai galant faţă de cauză! Da, domnule!

E-138 Acum, până ne întâlnim, noi vom face aceasta:
Ia numele lui Isus cu tine,
Ca un scut de orice grijă;
Când ispitele se adună în jurul tău, (ce faci tu?)
Şopteşte acel nume sfânt în rugăciune.
Preţios nume, O ce dulce!
Speranţa pământului şi bucuria cerului;
Preţios nume, O ce dulce!
Speranţa pământului şi bucuria cerului.

E-139 Să ne plecăm capetele acum, aşa cum fredonăm:
La numele lui Isus plecându-ne,
Căzând proşternuţi la picioarele Lui,
Rege al regilor în ceruri... Îl vom încorona,
Când călătoria noastră e completă. (aceasta urmează să fie, într-una din zile)
O nume preţios, O ce dulce! (până ne întâlnim iarăşi, Dumnezeu fie cu voi)
Speranţa pământului şi bucuria cerului;
Preţios nume, O ce dulce!
Speranţa pământului şi bucuria cerului.