E-1 Îţi mulţumesc, Frate Neville. Domnul să te binecuvânteze.
Să rămânem doar în picioare doar un moment în timp ce ne rugăm. Să ne aplecăm capetele acum. Şi toţi acei la care le¬ar place să fie amintiţi în această rugăciune, ridicaţi-vă mâinile şi spuneţi, "Dumnezeule, eu sunt."
Cel mai Sfânt şi Graţios Dumnezeu, noi aducem acest popor înaintea Ta, cu cererile care le au ei. Ei au cerut să fie amintiţi. Şi, Doamne, şi mâinile mele sus. Eu Te rog să fii milostiv cu noi. Tu cunoşti nevoile noastre, şi noi ne-am ruga, aşa cum Tu ne-ai învăţat să ne rugăm, "Să vină Împărăţia Ta. Voia Ta să se facă pe pământ, aşa cum este în Cer." Tată, noi am cere în seara aceasta după milă, pentru libertatea Duhului, ca noi să putem fi în stare să aducem la popor Adevărul Evangheliei, şi ceea ce noi credem a fi Mesajul din ora aceasta, pentru Biserica Ta. Doamne, ne rugăm că noi suntem o porţiune din Biserica aceea care trebuie să fie chemată afară în zilele din urmă! Tată, dacă noi nu suntem porţiunea aceea, atunci descoperă-ne ce trebuie să facem noi să fim porţiunea aceea. Şi să ne dai har, putere, în ceasul încercării care este asupra pământului să-i încerce pe toţi aceia care locuiesc aici. Dă-ne din Duhul Tău cel Sfânt, să ne conducă şi să ne călăuzească, ca noi să putem în final, la sfârşit, să venim la Tine în pace, pentru acea Viaţă Eternă după care au aşteptat toţi credincioşii de când a început timpul. Ajută-ne, Doamne. Noi cerem în Numele lui Isus. Amin.
Vă puteţi aşeza.
Eu sunt într-adevăr recunoscător pentru privilegiul de a fi aici afară seara-seara aceasta, şi pentru harul lui Dumnezeu care ne-a fost dat prin Isus.

E-4 Şi atunci despre Mesajul de azi dimineaţă, acum, eu vreau ca fiecare să înţeleagă cu desăvârşire. Acum, eu mă încredinţez la Dumnezeu că acesta nu-i timpul acela. Înţelegeţi? Dar Mesajul este adevăr. Mesajul este adevărat. Va fi, va fi cândva, dacă acesta nu este acel timp. Şi acesta arată aşa de mult ca acel timp, încât am simţit ca Pavel din vechime, care a spus, "Eu nu m-am ferit să vă declar întregul Sfat," vedeţi, fiecare lucru care trebuie să fie făcut.
Acolo era un lucru care l-am făcut azi dimineaţă, care îmi pare rău că l-am spus. Eu-eu am chemat numele unui frate care mă gândesc că este în eroare. Eu nu ar fi trebuit să fac asta. Eu niciodată nu chem numele persoanei; şi dacă banda s-ar întâmpla să cadă în mâinile lui. Şi eu vreau să-l văd şi să vorbesc cu el, pentru că mă gândesc că fratele, un om mare, un om bun care a predicat chiar aici în amvon. Fratele David duPlessis. Şi eu nu am vrut să-i chem numele. Eu eram îngrijorat despre Mesaj, şi aşa mai departe, despre ce ar fi dacă acesta este acest timp, şi eu i-am chemat numele fratelui. Eu nu fac asta. Îmi pare rău că am făcut-o. Eu îl iubesc pe Fratele David duPlessis. El este fratele nostru, şi eu-eu cred că un om deştept ca acela ar trebui să fie mai instruit în Scriptură.
Eu vă spun ce este. Aceasta-i, discuţia care am avut-o David cu mine...
El o dată a vorbit pentru mine în adunări. El a predicat chiar de la acest amvon, sau biserica veche, chiar acolo de la amvon. Şi Fratele lui, Justus, a fost translatorul meu în Africa de Sud, unde eu mă reîntorc. Şi ei sunt dintr-o familie bună, o casă Penticostală, o persoană foarte minunată. David era, eu cred, preşedintele, o dată, al Adunărilor Penticostale Mondiale, şi la Conferinţa Penticostală Mondială. El era unul dintre preşedinţi. Şi mai târziu el a venit la Statele Unite şi s-a stabilit în, afară în Texas, cu Fratele Gordon Lindsay, şi atunci doar a început să predice în jur în diferite locuri.
Dar ce a fost, unde eu gândesc că scumpul nostru frate a făcut eroarea; întocmai cum eu sunt supus, sau oricare altul; el a început să aibe de-a face cu cei de sus şi de sus. El a continuat să vorbească despre Princeton University şi locurile care îl invitau, gândind că el făcea ce era drept, şi alimentând nutreţ chiar în maşină; vedeţi, şi aşa bucurii!
Cum nu numai atât, dar Oamenii de Afaceri ai Evangheliei Depline, care sponsorizează adunările mele, în toată lumea¬largă. Vedeţi? Eu-eu iubesc pe oamenii aceia, vedeţi, dar eu cu certitudine nu sunt de-acord cu ei asupra principiilor care ei-ei sunt-ei sunt... Ei au-ei au plecat de unde, principiile lor, ei au început, iar acum devin ca oricare altă organizaţie şi orice lucru. Înţelegeţi? Şi ce este, ei nu încearcă să rămână penticostali, ci ei încearcă să amestece penticostalul şi restul din aceasta împreună.
Şi mie mi se pare de parcă Fratele duPlessis, un om minunat, fin ca acela, ar cunoaşte suficient despre Scriptură încât când el vede fecioara adormită încercând să cumpere Ulei, timpul este trecut. Înţelegeţi? Ţineţi minte, când ea a venit să cumpere Ulei, acolo nu era Ulei rămas. Aceea-i Scriptura. Şi ea a spus, "Daţi-ne din Uleiul vostru," către Biserică, dar ea nu L-a primit. Ea ar putea să sară în sus şi-n jos, să vorbească în limbi, şi ce mai altceva, dar, după Cuvântul Propriu al lui Dumnezeu, ea nu L-a căpătat. Şi ea era afară în întunericul de-afară; şi acolo era plâns, tânguire, şi scrâşnire din dinţi, când Mireasa aleasă deja s-a dus înăuntru. Fecioara înţeleaptă avea Ulei în lampa ei.
Acum, eu-eu cunosc un alt om, ceva ce s-a întâmplat chiar zilele trecute. Ce este aceasta, este că aceşti oameni buni, vedeţi, obţin puţin, voi ştiţi ce vreau să spun, o mică ţinere printre popor. Şi primul lucru ce-l ştiţi, ei simt că Dumnezeu face aceea. Şi de multe ori, acela-i Diavolul care face aceea. Înţelegeţi?

E-10 Isus a avut o ocazie să vină înaintea lui Irod; El avea o ocazie înaintea la mulţi, şi ei au vrut să-L folosească ca spectacol. Înţelegeţi?
Asta-i tot ce înceacă ei să facă la Penticostali. Penticostalii au ieşit din lucrurile acelea, ca să fie deosebiţi. "Şi ca un porc la lăturile lui, şi un câine la vărsătura lui, se întorc iarăşi drept înapoi," şi acum în Consiliul Ecumenic. Înţelegeţi? Aceasta-i destul de rău. Este o ruşine.

E-11 Dumnezeu să mă ţină mic şi umilit, aşa ca El să poată descoperi Adevărul Lui. Vedeţi? Eu niciodată nu vreau să fac aceea; fără lumini luminoase, şi fără sclipire şi strălucire către lume. Lăsaţi-mă să iau calea cu cei puţini dispreţuiţi ai Domnului. Lăsaţi-mă să stau cu Cuvântul.

E-12 Acum vorbind despre Consiliul Ecumenic consolidându-se cu Vaticanul. Credeţi voi că ei ar putea să se consolideze pe Cuvânt? Ei ar putea în organizaţie, dar ei nu pot pe Cuvânt. Vedeţi? Aşa este. Deci nu există nimic să compromiţi. Vedeţi? O organizaţie, este toată la fel, totul la fel; este perfect în linie, mama şi fiica. Dar când se ajunge la Cuvânt, eu sunt tot aşa de ferm împotriva celui Metodist şi Baptist şi Prezbiterian, cum sunt eu împotriva Catolicismului, căci este mama şi fiica, conform la acest Cuvânt. Acest Cuvânt este lângă care stau eu, vedeţi, Acesta, fiecare Cuvânt din El.

E-13 Acum, acest frate scump, el şi soţia lui sunt prietenii mei apropiaţi. Mulţi din voi aţi văzut revista, unde cum că acel frate scump, trimis de Dumnezeu a putut vreodată să lase pe nevasta lui... Cineva i-a spus că ea arăta ca Jacqueline Kennedy, şi ea şi-a scămoşat sus una din tunsorile acelea mari şi lucruri. Ce este aceasta? Ea se asociază cu felul acela de persoane, tot timpul, şi în final...
Un om bun să ia o femeie rea, ea sau va deveni o femeie bună sau... Eu vreau să spun, un om bun luând o femeie rea, ea sau va deveni o femeie bună sau el va deveni un om rău. Arată-mi cu cine te însoţeşti, şi eu îţi spun cine eşti. Înţelegeţi? Păsări de aceleaşi pene, se adună împreună. Staţi departe de lucrul strălucitor!

E-14 Am coborât jos într-o mină, zilele trecute, departe în vârful munţilor pe linia Arizona şi-şi Mexic. Fratele Sothmann şi eu, aşezat aici, eram acolo sus împreună. Şi am ajuns înăuntru acolo şi am săpat afară o grămadă de... Aceasta arată chiar exact ca aurul. Dar singurul lucru cum poţi să ştii că nu este aur, este că străluceşte mai bine decât aurul. Aceasta străluceşte. Şi aurul nu străluceşte, el radiază. Înţelegeţi? Şi ce se numeşte aceasta, este "aurul prostului." Ea nu este nici măcar aşa de mult valoroasă ca piatra în care este ea. Aceasta se cheamă pirită de fier. Mă gândesc, în... Savanţii pretind că apele şi acizii scurgători, şi lucruri, nu au ajuns acolo chiar suficient să o întărească şi să o aducă într-un loc să o facă aur. Astfel ea-ea străluceşte mai bine, dar ea nu are chimicalul în ea.
Şi acela-i tocmai felul cum este mult din Creştinismul prefăcut, vedeţi, ea va străluci, şi ca Hollywood. Dar Biserica radiază cu Evanghelia.

E-15 Acum, ceva soră aici, Billy tocmai mi-a arătat-o, a fost destul de plăcută să meargă să ia această revistă Life, această poză, şi să o mărească, din aceea despre cei şapte Îngeri, şi să o aibă luată şi trimisă la mine. Aceea este poza. Şi acum dacă voi veţi observa aici, aşa cum acesta a plecat, înălţându-se înapoi, când Îngerii au adus Mesajul Lor, acesta era în forma unei piramide; chiar exact ce v-am spus eu, trei luni înainte să se întâmple, felul cum va fi. Este asta aşa? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
Şi Îngerul însemnat, cu aripile Lui date înapoi pe margine, înapoi, aşezate înapoi, vă amintiţi de El. A spus, "El avea capul Lui... venind cu această viteză." Nu vedeţi voi chiar şi aripile acolo? Şi iată Îngerul acolo, întocmai exact în felul cum s-a spus.

E-16 Acum, numai Dumnezeu poate să facă aceea. Ei au o fotografie aşezată aici, de asemenea, despre o femeie care a spus... De multe ori, oamenii spun...

E-17 În discernământ, spune, "această persoană este umbrită la moarte, o umbră întunecată."

E-18 Acum ei spun, "Păi, el doar spune aceea." Vedeţi, aceia sunt oamenii care nu se pot duce tot drumul, ei nu pot vedea aceea. Ei pot striga cu voi, ei pot-ei pot vorbi cu voi; dar când se ajunge ca într-adevăr să creadă totul, cu întregul suflet şi trup, ei nu o pot face.
Astfel, dar voi vedeţi, dacă Dumnezeu este în acesta, şi spune Adevărul, acesta este ultimul timp din istorie. Acesta este ultimul din istoria lumii. Ea se încheie. Acolo nu va mai fi timp, cândva. Dumnezeu confirmă fiecare lucru, şi spiritual şi ştiinţific.

E-19 Când am spus, un băiat mic, "Un Stâlp de Foc, arăta ca o stea."

E-20 Cât de mulţi îşi amintesc, timpuri vechi, ei obişnuiau să-L numească "Stea"? Când Acesta a apărut aici jos pe râu, când El a spus, "Cum Ioan Boteză torul, trimis..."

E-21 Acum, în final, Acela a coborât, şi poza Lui a fost luată. Noi aveam una aici, pe undeva. Da, ei spun că este dincolo în colţ; eu nu o pot vedea. Ştiinţific dovedit că este Adevărul.

E-22 Şi acum, şi să spună că oamenii erau "umbriţi." Acum, aici era o femeie, o fotografie. Iat-o acolo, obişnuită, chiar ca orice altă fotografie; ca una luând pe aceasta, un aparat. Am spus... O persoană se întreba despre aceea. Şi i-a spus femeii, "Tu eşti umbrită la moarte, cu cancer. Acolo este o umbră întunecată." Ea s-a întors şi a luat poza. Femeia a fost aici să mărturisească, şi ar putea să fie încă aici în seara aceasta, din câte ştiu eu. Vedeţi?
Acum, acolo este femeia cu ceva ca o glugă neagră peste ea. În regulă, acum, acolo este dovada ştiinţifică că acela este adevărul. Şi imediat după ce femeia a fost pronunţată "sănătoasă," ei au luat poza, şi aceasta nu a fost acolo. Ce a lovit lentilele atunci? Şi ce a plecat, care nu a-nu fost pe lentile când a fost pronunţată că ea era vindecată? Vedeţi?
Acum, stând aici, v-am spus că Îngerii veneau.

E-23 Fratele Fred, fiind unul... Eu l-am văzut pe Fratele Fred cu un timp în urmă. M-am gândit că el era chiar aici, dar eu l-am pierdut pe undeva. O, înapoi aici, aşa este. El a stat înlăuntrul a-a două mile, sau o milă şi jumătate, sau două mile, de unde eram eu; a auzit explozia, a simţit stânca, şi fiecare alt lucru, când a explodat. Este aşa, Frate Fred?
Şi acolo erau Îngerii care au trimis înapoi cu Mesajele acelea. Şi aici este chiar în forma piramidei, cum eu v-am arătat cum ar fi înăuntru aici, v-am spus cum vor stătea Ei, înainte să plec.
Fotografie după fotografie, de-a lungul ţării, au luat-o, drept până în Mexic, fiind treizeci de mile înălţime şi douăzeci şi şapte de mile lăţime. Şi aşa de înalt încât chiar umezeala sau nimic nu poate... Umezeala nu călătoreşte peste vreo opt sau nouă mile, înălţime, decât cum erau ei într-un loc unde nu există nimic să facă umezeală. Vedeţi? Şi aceasta era, eu cred că erau sau douăzeci şi şapte de mile înălţime şi treizeci de mile lăţime, sau fie că a fost-a fost douăzeci... sau treizeci de mile înălţime şi douăzeci de mile de-a latul ei, una sau cealaltă. Revista Life a publicat-o, sau Look. Care era aceasta, Look sau Life? Life, revista Life. Mă gândesc, 17 Mai, ediţia. Asta-i tot.

E-24 Acum iat-o acolo, ştiinţific, dovadă că acesta-i Adevărul, aşa că de aceea noi-noi nu ne îngrijorăm despre dacă-i Adevărul; şi ştiinţific, şi spiritual, ce s-a spus a venit la împlinire. Astfel, Mesajul despre cele Şapte Peceţi, în încheierea lor, acela-i Mesajul din întreaga Biblie. Cele Şapte peceţi închide Noul Testament şi îl sigilează. Asta-i adevărat. Acum, noi ştim că aceea este, prin pronunţare profetică, prin ştiinţific, şi prin Cuvânt. Trei au dat mărturie la aceasta, că acesta-i Adevărul.

E-25 De aceea, noi ştim că noi suntem la timpul sfârşitului. Noi suntem aici. Eu nu ştiu cât de departe, eu-eu... El nu ne va lăsa să ştim aceea, deoarece Venirea Lui va fi "ca un hoţ noaptea." Prietenii mei, fratele meu, soră, să fim doar gata, oricum. Haideţi doar să ne sfinţim. Înţelegeţi? Pentru că, lumea va merge drept înainte. Ei nici măcar nu vor şti că s-a întâmplat. Când uşile milei s-au închis, predicatorii vor predica mântuirea, va-va face pe oameni să se pocăiască, mergând drept înainte întocmai cum au făcut întotdeauna. Au făcut în alte epoci, şi au făcut în... Se va face în această epocă.
Şi Răpirea va fi aşa dintr-o dată şi aşa de repede, încât lumea nici măcar nu le vor duce lipsa, că ei sunt duşi. Corect. Ei nu vor şti nimic despre aceasta. El vine şi o strecoară la o parte. Ea va fi dusă, ei nu vor şti nimic despre aceasta.
Aşa că, fiţi în rugăciune. Eu mă voi ruga pentru voi. Noi nu ştim când va fi ora aceea, dar noi credem că va fi curând. Staţi departe de la lucrurile strălucitoare. Staţi cu Evanghelia, înţelegeţi, staţi chiar acolo acum, şi rugaţi-vă.

E-26 Acum, Billy mi-a scris o scrisoare aici, sau o notiţă adică, şi a spus că cineva a vrut să dedicheze un copil. Dacă asta este aşa, ( este?) ridică-ţi mâna, dacă careva... Da, doi prunci. În regulă, aduceţi-i sus imediat. Şi Fratele Neville... Şi eu mă întreb dacă sora noastră ar veni aici doar un moment, pentru dedicarea pruncului. Noi nu vrem să lăsăm pe careva afară.

E-27 Acum, ţineţi minte, pe la timpul acesta mâine seara, cu voia Domnului, eu voi fi în New York City. Şi noi mergem acolo pe câmpul de luptă, să "luptăm lupta cea bună a Credinţei."

E-28 Astfel doar chiar aici, soră, dacă tu vrei. Chiar aici în faţă, şi eu îi voi ridica. Da, doamnă. Îţi mulţumesc. Iar acum noi suntem...

E-29 Câţi vă veţi ruga pentru mine? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Acum, dacă Dumnezeu voieşte; care, eu sper că El voieşte; Duminică, o săptămână... Dacă este în regulă cu Fratele Neville. [Fratele Neville spune, "Aceea-i bine."] Duminică, o săptămână, eu voi fi iarăşi înapoi, pe drumul meu spre Louisiana, şi mă opresc aici pentru o adunare la biserică. ["Amin."]

E-30 Eu vreau să vă mulţumesc la toţi pentru bunătatea voastră. Doamna aceea care mi-a trimis bomboanele acelea sus acolo, eu-eu apreciez aceea. Nu ştiu cine era doamna. Cineva mi-a trimis o cutie de bomboane şi nişte puffballs micuţe cam aşa. Acestea erau foarte, foarte delicioase. Eu sunt săturat de aceasta chiar acum, şi eu-eu vă mulţumesc. Şi voi gândiţi că lucrurile acelea mărunte nu înseamnă mult? Aceasta sigur înseamnă; însemn mic. Şi alţii diferiţi dăruiesc înăuntru micuţele lor cadouri de dragoste. Şi arată la Billy Paul, şi le dă, şi lucruri. Eu-eu o pricep, vedeţi. Voi nu ştiţi cât apreciez eu aceasta! Dumnezeu să vă binecuvânteze. Îmi voi aminti aceasta, vedeţi, cu cât mai mult îşi aminteşte El aceasta. "Într-atât de mult cât aţi făcut voi pentru cel mai ne însemnat dintre aceşti micuţi ai Mei, voi Mie mi-aţi făcut aceasta." Înţelegeţi? Acum, milă se va arăta când se dă milă.

E-31 Acum, noi avem câţiva micuţi minunaţi aici. Ai vrea tu... Eu vreau s_a voi să staţi acolo şi să cântaţi Aduceţi-i Înăuntru, după aceea. În regulă, voi fraţilor veniţi aici sus doar un minut.
Vai, aici este primul, o pereche mică de ochi maro privind la mine, cu un zâmbet, mare drăguţ. Fetiţă mică, care-i a ei... [Mama spune, "Sharon Rose. Sharon Rose." – Ed.] Sharon Rose, acela-i un nume mare pentru mine. ["Noi am numit-o, Frate Branham, după a ta."] După fetiţa mea care s-a dus. ["Noi am numit-o înainte chiar ca ea să se nască, Frate Branham. "] A numit-o înainte ca ea să se nască. Dacă ea urma să fie o fetiţă, tu urmai să o numeşti Sharon Rose. ["Noi am fost siguri că ea va fi o fată. Ea a trebuit să fie."] A trebuit să fie. ["Sharon Rose Goodman. "]
Tu ştii ceva? Eu nu ştiu dacă tu o ştii sau nu; dacă soţia mea ar fi stat aici acum, ea probabil că aproape ar fi leşinat. Aceasta-i acelaşi fel de rochiţă care a avut-o fetiţa mea la dedicare, micuţa Sharon Rose. Aceasta una poate fi... Fie ca aceasta să trăiască; unde, Dumnezeu a luat-o pe a mea sus.
Care-i numele tău de familie? [Mama spune, "Goodman."] D-na şi... sunteţi voi de aici din oraş? ["Chicago."] Chicago. Fratele şi Sora Goodman, Dumnezeu să vă binecuvânteze.
Voi ştiţi, micuţa mea Sharon a arătat aşa. Eu nu presupun că există careva aici să-şi amintească cum arăta ea. Ea avea ochi mici maro ca aceia, ca mama ei, fetiţă foarte dulce cu păr negru. Doar cam...
Ce vârstă are copila? [Mama spune, "Cinci luni." – Ed.] Cinci luni. Ea era de opt luni când Dumnezeu a chemat-o sus. Eu am văzut-o, puţin după aceea. Voi cunoaşteţi povestea. ["Noi o avem acasă, pe bandă."] Voi o aveţi acasă, pe bandă.
Sharon Rose vine din Cuvânt. Eu l-am întors în jur, de la, "Rose of Sharon." Şi El a avut nevoie de una micuţă, din ele, pe altarul Lui, astfel El a luat-o. Înţelegeţi? Şi eu voi fi cu ea din nou. Fie ca micuţa voastră Sharon să trăiască să îndeplinească viaţa care ar fi trăit-o ea aici pe pământ. Şi fie ca ea să fie cu voi în Slavă, după cum eu simt că Sharon a mea va fi cu mine.
Ce faci tu? Vedeţi? Tu vorbeşti despre un lucruşor prietenos, priviţi la aceasta! Ea doar este toată zâmbete.
Să ne aplecăm capetele.
Scumpe Dumnezeu, aşa cum eu ţin această mică comoară, o micuţă Sharon Rose. Tu ştii în inima mea, Doamne, ce mă gândesc, aşa că eu nu trebuie să o exprim. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeu care dă aceste mici giuvaeruri pentru inimile noastre! Binecuvântează această casă Goodman. Fie ca părinţii să fie onoraţi, care ei sunt, să aibă un aşa giuvaer în căminul lor. Fie ca acesta să rămână în căminul lor, Doamne. Şi dacă există un mâine, să o faci o femeie onorabilă pentru ziua de mâine.
Şi acum, Doamne Dumnezeule, în ascultare la ce Tu ne-ai însărcinat, prin exemplul Tău, să facem, Tu ai luat copilaşi în braţele Tale şi i-ai binecuvântat, şi ai spus, "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine." Şi ei aduc pruncul la mine, fiind slujitorul Tău, aşa cum Tu ai spus ca slujitorii Tăi să ducă înainte lucrarea Ta. Şi aici stau slujitorii Tăi, Fratele Neville, şi Fratele Capps, şi eu însumi. Şi acum, Doamne Dumnezeule, din braţele tatălui şi al mamei, noi o dăm la Tine pe micuţa Sharon Rose Goodman, pe care noi o dedicăm pentru o viaţă de slujbă, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Dumnezeu să vă binecuvânteze! [Sora Goodman zice, "Frate Branham, noi mai avem încă cinci acasă, două fete şi doi băieţi." – Ed.] Cinci micuţi, pe lângă aceasta! ["Da."] Ce dulce! Dumnezeu să te binecuvânteze, Frate Goodman. Dumnezeu să te binecuvânteze, Soră Goodman. Şi fie ca Domnul să o binecuvânteze pe micuţa Sharon!
Ce mai faci, frate? Acum să vedem, eu-eu... Arnett. [Tatăl spune, "Arnett." – Ed.] Arnett. Arnett, aşa este. ["Numit după¬numit după tine."] Este asta aşa? William, William Arnett? ["James William Arnett."] James William Arnett. Acela-i un băiat minunat. Voi ştiţi, unele lucruri noi le avem în comun, el şi cu mine, deja; numele, şi apoi noi ne despărţim părul la fel, voi vedeţi. El este un băiat minunat, Jimmy. Presupun că aşa-i cum îl chemaţi, James? ["James."] James, atunci, în regulă.
Mă întreb dacă aş putea să-l ţin? ["El ar putea să te lase."] Eu nu ştiu. Acum, Jimmy, ei bine, noi suntem adevăraţi ortaci. Tu ştii asta, nu-i aşa? În regulă.
Să ne aplecăm capetele.
Doamne Dumnezeule, Tu ai binecuvântat acest cămin, căminul Arnett cu acest băieţel minunat. Şi eu mă rog ca Tu să-i binecuvântezi pe tatăl, mama lui, pe cei dragi ai lui. Ei sunt Creştini. Cum că tatăl lui s-a luptat aşa de tare, cu ţigările acelea şi diferite lucruri, de la... Într-o zi aceasta a venit înăuntru, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL." El a fost ca femeia care a fost persistentă că ea urma să ajungă acolo. Chiar dacă afacerea lui a eşuat, şi fiecare lucru părea să eşueze, el totuşi a luat o porţiune din banii lui şi a aşteptat pentru interviu după interviu, până într-o dimineaţă când aceasta s-a întâmplat. El a crezut că se va întâmpla.
Acum el aduce acest băieţel cu care Tu l-ai binecuvântat, O Dumnezeule, roada uniunii lor. Eu îl binecuvântez pe acest micuţ James William Arnett, în Numele lui Isus Cristos. Să-i dai o viaţă lungă. Să-l faci un om vrednic de Evanghelia Ta pentru ziua de mâine, dacă există o zi de mâine. Şi, în final, în Împărăţia care urmează să vină, fie ca noi să fim acolo împreună. Eu... Slujitorii Tăi, noi ne punem mâinile peste el şi îl dedicăm la Isus Cristos, pentru această viaţă de slujbă. Amin.
Te binecuvântez. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Mai avem încă doi? Aceştia sunt aceiaşi. În regulă.
Eu cred că tu aproape că mă poţi ridica pe mine, în loc să te ridic eu pe tine. Acesta este... [Fratele Arnett zice, "Acela¬i-acela-i Al." – Ed.] Alfred, şi Al şi Martha. Doar lăsaţi ca adunarea, mie îmi place ca ei să vadă copiii. Mă gândesc, când ei sunt mici, tineri, ei sunt dulci.
Acum să ne punem mâinile peste ei.
Tot la fel, Dumnezeule Atotputernic, noi slujitorii Tăi, ne punem mâinile peste aceşti copii, frăţiorul şi sora acestui băieţel care tocmai s-a dedicat aici. Noi ne punem mâinile peste ei pentru o-o dedicare, de la mama şi tata, la braţele lui Isus Cristos, pentru o viaţă de slujire, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Dumnezeu să vă binecuvânteze, Al şi Martha. Soră, este într-adevăr plăcut să te văd din nou. Domnul să fie cu voi.
Acest ins micuţ, vai, el este un băiat bun. Eu obişnuiam să fiu în stare să-mi despart părul aşa. Vedeţi? Care-i numele lui? [Tatăl spune, "Terrell Keith Walker." – Ed.] Ke-... ["Terrell Keith Waker."] Herrell Keith Walker. Ce băiat fain!
Mă întreb, eu doar nu ştiu, vedeţi. El se uită la mine cumva de parcă el ar putea. Mă întreb dacă l-aş putea ţine? [Copilul vorbeşte – Ed.] Este asta aşa, Keith? O, el este un băiat fain. Sigur. Nu este acela un băieţel drăgălaş? Herrell. [Mama spune, "Terrell."] Herrell, Terrell Keith Walker.
Atotputernicule Dumnezeu, din braţele părinţilor la braţele lui Isus Cristos, micuţul Terrell Keith Walker, noi ne punem mâinile peste el în dedicare la Atotputernicul Dumnezeu. Cum tatăl şi mama aşa doresc ca copilul să fie crescut în povăţuirea lui Dumnezeu. Dacă există o zi de mâine, să-l faci un slujitor vrednic de această dedicare, căci noi slujitorii Tăi ne punem mâinile asupra acestui copil şi-l dedicăm la Domnul Isus Cristos. Amin.
Te binecuvântez, Frate Walker. Este aceasta Sora Walker? [Sora Walker zice, "Da, domnule." – Ed.] Acesta-i într¬adevăr fain. Voi aveţi un băiat fain, şi fie ca Dumnezeu să-l binecuvânteze.
[Fratele Gramby îi vorbeşte Fratelui Branham – Ed.] În regulă, domnule. [Fratele Gramby continuă să vorbească.] Da. ["Şi te-ai rugat pentru ea când s-a născut. Ea s-a născut cu un nod în falca ei. Şi te-ai rugat pentru ea, şi acela s-a mutat imediat."] Această fetiţă, este Fratele Grimsley a nostru... [Fratele zice, "Gramby"] Gramby. Eu-eu iau aceea încurcat. Eu am un Frate Grimsley, eu continui să gândesc... Fratele Gramby aduce această fetiţă. Şi când ea s-a născut, ea avea un nod mare în faţa ei. Şi eu m-am rugat pentru ea, şi nodul ei s-a mutat. Şi acum ei vor să ne rugăm, deoarece... Sunt părinţii Creştini? ["Nu sunt Creştini."] Ei nu sunt Creştini. Şi ei se tem că un duh rău o cucereşte pe copilă, şi ei îl vor mutat.
Să ne rugăm.
Doamne Isuse, asupra acestei copile mici, aşa cum se reazămă peste altar... Care, Tu ai arătat har, să scoţi un nod de tumoare din gura ei. Acum un duh rău încearcă să ia viaţa copilei. Fără îndoială că Tu ai putea folosi această fată, şi ai în plan să o faci, şi Satan încearcă să strice planul. De aceea, noi îi pretindem lui Satan, în Numele lui Isus Cristos, să-şi ia mâinile lui-lui şi pe sine la o parte de la acea copilă; aşa cum noi o dăm Domnului Isus Cristos, pentru slava lui Dumnezeu. Amin.
Frate Gramby, tu să crezi. Copila este prea mică cu greu să aibă credinţă, dar aceasta va fi.

E-32 Eu Îl iubesc. Voi nu? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] El este minunat.
Acum, fiecare, eu am promis în seara aceasta că eu voi fi afară pe la opt treizeci, aşa că aceea îmi dă o jumătate de oră. Acum eu nu ştiu despre aceea. Eu aş putea să fiu doar puţin mai târziu decât atât. Dar haideţi acum să...

E-33 Eu sunt bucuros să-l văd pe Fratele Dauch aici azi dimineaţă. Şi eu nu ştiu unde a mers celălalt om; dar azi dimineaţă, dacă el a avut vreodată o dublură, acolo era un om şezând chiar înapoi acolo, era o dublură perfectă pentru el. Am spus, "Care este Fratele Dauch?" M-am uitat înainte şi înapoi, şi eu urma să-l numesc; şi eu am fost aşa de cuprins în Mesaj. Tu ştii, Frate Dauch, tu arăţi întocmai cum ai arătat întotdeauna. Eu sunt aşa de bucuros să-l văd în starea aceea.

E-34 Doar recent, am avut o chemare de distanţă lungă din Tucson, să mă rog pentru el din nou, că altceva i s-a întâmplat lui. Fratele Dauch este, mă gândesc, este de nouăzeci sau fie că este de nouăzeci şi unu. Este în vârstă de nouăzeci de ani, eu cred, sau nouăzeci şi unu. Şi trupul tău ajunge să meargă în jos. Dar, "Multe sunt nenorocirile celui neprihănit, dar Dumnezeu îl scapă din toate." Şi uneori, când trupul ajunge la un punct până unde el nu se mai ţine laolaltă, eu ştiu că el se ţine de o Mână. Deşi ete un bulgăre de ţărână, Dumnezeu a promis să-l învieze din nou, în zilele din urmă. Şi eu sunt aşa de mulţumitor.

E-35 Îmi amintesc de Fratele Dauch, când el a venit în bazin aici să fie botezat în Numele lui Isus Cristos. Şi el nici măcar nu a avut ceva haine aici în care să fie botezat, dar a vrut să meargă oricum. Şi Dumnezeu a fost graţios faţă de acel om. Doar gândiţi, el este cu douăzeci de ani peste timpul care Dumnezeu i l-a promis. Vedeţi? Dacă acela nu easte har!
Şi încă zăcea, zilele trecute, cu un infarct complet, şi un atac de inimă, vedeţi, pe deasupra la aceea. Şi dacă Dumnezeu nu l-a vindecat pe omul acela şi să-l aducă sus de acolo, instantaneu. Şi eu cred, de atunci, medicul lui a murit. Este asta aşa? Eu sub-... Da, căci chiar şi medicul, medicul Evreu care-care la doctorit, şi lucruri, şi a stat în hol şi a vorbit cu mine despre el, el deja s-a dus. Vedeţi?
Vai, cât de mult, cât de adâncă este dragostea Ta, O Doamne! Ce mare este dragostea Ta!

E-36 Acum, noi avem nişte batiste aici peste care o să ne rugăm, doar în câteva momente. Dar eu am să vorbesc un pic despre credinţă, iar apoi noi vom vedea cum conduce Domnul, ce urmează să facem de atunci înainte. Ei bine, să o lăsăm doar să depindă de El, aceea-i cea mai bună cale. O, să şedem împreună în locurile Cereşti!

E-37 Am vorbit cu unii din prietenii mei, astăzi, după ce am ieşit din Blue Boar acolo. Şi am spus, "Voi o să staţi pentru serviciu?"

E-38 "Da."

E-39 Am spus, "Voi probabil că va trebui să conduceţi până la ora doisprezece sau unu." Ei se aşteaptă să ajungă acasă pe la şase dimineaţa, drum lung departe. Ţineţi minte, ei sunt oameni, şi devin obosiţi întocmai ca mine. Departe jos în Tennessee, şi în jur, ei se duc. Domnul să-i binecuvânteze.

E-40 Există aşa de multe lucruri ce eu aş putea să spun; eu doar iau tot timpul. Dar eu-eu nu ajung să vă văd aşa de des, şi eu¬eu-eu doar iubesc să vă vorbesc, cumva. Dar dacă eu nu ajung să vă spun tot ce gândesc despre voi, aici, ... Vedeţi?
Eu vreau să le spun la fraţii aceia. Unii din ei au eliberat bisericile lor.

E-41 Fratele Jackson, aici azi dimineaţă, a dat acea frumoasă tălmăcire dintr-o-dintr-o limbă necunoscută în care ceva frate a vorbit, şi a confirmat sau susţinut că Acesta era Dumnezeu. Aţi observat voi, El nu a spus că Acesta era greşit, El nu a spus că Acesta nu era aşa; El doar a dat avertizare să ascultăm. Vedeţi? Vedeţi? Astfel, Fratele Junior a fost aici azi dimineaţă, şi a eliberat biserica lui.
Şi eu înţeleg că alţii din fraţii de jos... celelalte biserici, de aici la Sellersburg.

E-42 Şi-şi Fratele Ruddell, el a fost aici azi dimineaţă. Eu nu ştiu dacă ei sunt aici în seara aceasta sau nu. În regulă, aici din nou în seara aceasta! Ei bine, Domnul să te binecuvânteze, Frate Ruddell. Şi tu...
Eu doar nu o pot exprima, chiar ce simt eu. Dar poate... Ei bine, când noi ajungem dincolo pe partea cealaltă, eu vreau să mă aşez jos cu voi doar pentru zece mii de ani, cu fiecare, voi vedeţi. Atunci, vedeţi, noi o să vorbim din nou.

E-43 Şi în timp ce recolta este coaptă, şi puţini sunt lucrătorii, să ne băgăm drept în ea, din întâmplare acolo ar putea să fie un păcătos şezând alături. Acolo ar putea să fie cineva care în seara aceasta ar putea să schimbe întregul curs.
Şi dacă nu a fost timpul, azi dimineaţă, în seara aceasta ar putea să închidă Cărţile. Ţineţi minte, acolo nu va mai fi nici unul să vină înăuntru când numele acelea sunt răscumpărate.
Înainte, acum, fiecare să asculte foarte atenţi înainte să citesc Scriptura.

E-44 Toţi care ar fi vreodată răscumpăraţi, Dumnezeu le-a pus numele pe Cartea Vieţii Mielului înainte ca lumea să vină vreodată în creaţiune. Cât de mulţi ştiu asta? Aceea este Scriptura. [Porţiune neînregistrată pe bandă – Ed.] Şi anticristul, în zilele din urmă, o să fie aşa de aproape ca lucrul real, Biserica reală, fiecare lucru chiar cum era Iuda, încât va înşela chiar pe cei Aleşi dacă era cu putinţă. Este asta aşa? Dar nimeni nu poate veni la Isus numai dacă Dumnezeu îl trimite, şi toţi pe care Dumnezeu i-a dat Lui vor veni la El. Şi când El ia Cartea, ultimul nume...

E-45 Vedeţi, toţi în epoca Luterană, El i-a tras afară. Toţi în epoca lui Wesley, El i-a tras afară. Toţi în diferitele epoci, şi epoca Penticostală, El îi trage afară. Ei sunt dincoace, nu vor fi judecaţi cu ei. Ei sunt răpiţi. Şi atunci când ultimul nume iasă afară, care a fost pus pe Cartea Vieţii Mielului, care a fost ucis înainte de întemeierea lumii; când acel ultim nume a fost răscumpărat, lucrarea Lui este terminată, El vine să pretindă ce El a răscumpărat. Aceea ne face inima să sângereze. Dar dacă aceasta a mers înainte o mie de ani mai târziu, acolo nu ar fi nici unul răscumpărat.
Şi nimeni nu poate să fie răscumpărat fără să fie puşi pe Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii. Cine sunt ei? Eu nu ştiu. Nimeni altul nu ştie, vedeţi, numai Dumnezeu singur. Eu nădăjduiesc că la fiecare din noi, ne-au fost puse numele în Cartea aceea. Dacă al meu a fost acolo, eu sunt sigur să fiu acolo; dacă nu a fost, eu nu voi fi acolo. Asta-i tot. Vedeţi, doar, aceea doar depinde de Dumnezeu. "Nu este cel ce vrea, cel care aleargă, ci Dumnezeu care arată milă." Înţelegeţi?

E-46 Acum haideţi acum să ne apropiem de Cuvânt, cu toată reverenţa şi sinceritatea. Şi mă gândesc că este un singur lucru ce trebuie să facem, vedeţi. Să încetăm aşa de mult nonsens! Fiţi cuviincioşi, sinceri!
Eu observ mărturisirile acelea uneori când ei... La televizor, când ei au avut acel miting a lui Billy Graham; nu-i nimic împotriva lui Billy Graham. Dar acolo afară în California, omul a predicat un mesaj minunat acea ultimă seară; a predicat tocmai acelaşi lucru care eu l-am predicat aici nu de mult, despre Daniel, "Tu eşti cântărit în balanţă şi găsit uşor." Câţi au văzut aceasta? Mulţi din voi, eu presupun.

E-47 Priviţi, ia-ţi observat pe oamenii aceia venind din intervale, mestecând gumă de mestecat, râzând, îmboldindu-se unul pe altul? Aceea nu este a umbla sus între Viaţă şi moarte. Acela nu este regret pentru păcat, şi păcăinţă. Înţelegeţi? Este tocmai ce a spus Billy, "A face o hotărâre." Şi un consimţământ rece, de ochi uscaţi, hotărâre, nu este nimic, nici un lucru. Ţie trebuie să-ţi pară rău pentru păcat, şi să te întorci de la el.
Şi Billy însuşi a spus, "Dovedeşte că, din treizeci de mii, tu nu poţi găsi treizeci într-un an." A spus, zilele trecute, "Care-i treaba cu New York? Eu am avut acel mare miting acolo, şi ce s-a întâmplat? Păcatul este mai rău decât cum a fost vreodată."

E-48 Şi acesta va continua să devină mai rău. Acolo nu va fi po-... pocăinţă naţională. Naţi unea este dusă. Doar voi, individuali; şi curând aceea se va termina, dacă nu este deja. Acum, voi doar notaţi aceea jos, voi copiii tineri. Vedeţi cât de departe Fratele Branham... Acesta nu-i Fratele Branham. Că ce am spus eu este corect sau greşit. Păcatul va deveni mai rău şi mai rău până într-o zi cerurile vor lua foc, şi va cădea pe pământ, şi pământul va arde cu căldură ferverescentă. Dar, cei Răscumpăraţi nu vor fi aici atunci, ei vor fi duşi.

E-49 Acum în Cartea Sfântului Marcu capitolul al 11-lea, Întâi Ioan 4:4 şi Matei 28:20, eu doresc să citesc.

E-50 Acum, întâi, eu doresc să citesc din Sfântul Marcu, al 11-lea capitol, şi al 12-lea verset până la al 24-lea.
Ascultaţi foarte atenţi acum aşa cum citim. Şi acum aceasta are să susţină pentru o mică mărturisire, şi câteva cuvinte de îndemnare, şi apoi noi vom vedea ce va avea Domnul ca noi să facem. Fiecare să rămâneţi doar aşezaţi şi fiţi în rugăciune acum, aşa cum citim.

E-51 Marcu 11:12.
Şi spre dimineaţă, când ei... au venit din Betania, el a fost flămând:
Şi văzând un pom de smochin în depărtare având frunze, el a venit, dacă fericit el ar putea să găsească ceva pe acesta: şi când el a venit la el, el nu a găsit nimic decât frunze; căci încă nu a fost timpul smochinelor.
Şi Isus a răspuns şi a spus către el, Nimeni să nu mănânce roadă din tine de-acum înainte pentru totdeauna. Şi ucenicii lui au auzit aceasta.
Şi ei au venit la Ierusalim: şi Isus a mers în templu, şi a început să-i scoată afară pe aceia care vindeau şi cumpărau în templu, şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, şi scaunele celor ce vindeau porumbei;
Şi nu a îngăduit ca vreun om să ducă ceva vas prin templu.
Şi el s-a gândit, zicând către ei, Aceasta este... scris, casa Tatălui Meu se va numi... din toate naţiunile casa de rugăciune? Dar voi aţi făcut-o o peşteră de tâlhari.
Dar cărturarii şi marii preoţi au auzit aceasta, şi au căutat cum ar putea ei să-l distrugă: căci ei-căci ei se temeau de el, pentru că tot poporul era înmărmurit la învăţătura lui.
Şi când seara a venit, el a mers afară din cetate.
Şi dimineaţa, (acum aceea era o altă zi), cum ei au trecut pe acolo, ei au văzut smochinul uscat de la rădăcini.
În timp de douăzeci şi patru de ore, miracolul a avut loc, după ce El i-a spus, "Nimeni nu mănâncă." Nimic, se părea, că s-a întâmplat atunci; dar, pe la ziua următoare, acesta era uscat.
Şi Petru şi-a adus aminte şi a spus către el, Învăţătorule, iată, smochinul pe care tu l-ai blestemat s-a veştejit.
... Isus i-a răspuns, a zis către ei, Aveţi credinţă în Dumnezeu.
Căci adevărat vă spun Eu vouă, Că oricine va spune acestui munte, Să te muţi, şi să fii aruncat în mare; şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că lucrurile acelea care el le-a spus vor veni la împlinire; el va avea orice zice el.
De aceea, Eu vă spun vouă, Orice lucruri voi doriţi, când voi vă rugaţi, credeţi că voi le primiţi, şi voi le veţi avea.
Şi când voi staţi să vă rugaţi, iertaţi, dacă voi aveţi ceva împotriva cuiva: ca Tatăl vostru care este în cer să poată să vă ierte fărădelegile voastre.
Dar dacă voi nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în cer nu va ierta fărădelegile voastre. (Aceasta-i cu condiţie.)

E-52 Acum mi-ar place să citesc Întâi Ioan 4:4.
Voi sunteţi din Dumnezeu, copilaşilor, şi i-aţi biruit: deoarece... (ascultaţi atenţi) ... mai mare este el care este în voi, decât el care este în lume.

E-53 Pot eu să o citesc din nou.
Voi sunteţi din Dumnezeu, copilaşilor, şi i-aţi biruit: (vorbeşte despre anticrist), deoarece mai mare este el care este în voi, decât el care este în lume.
Două pronume, vedeţi, "el," pronume personal; "el" care este în lume, şi "El" care este în voi. El care este în voi este mai mare decât el care este în lume."

E-54 Acum, şi al-al 28-lea capitol din Sfântul Matei, şi al 20-lea verset.
Învăţându-i să ţină toate lucrurile oricare Eu v-am poruncit: ... iată, Eu sunt cu voi întotdeauna, chiar până la sfârşitul lumii.

E-55 Acum un text din acela, în seara aceasta, eu aş vrea să folosesc aceasta ca un text: Acel Care Este În Voi. Şi pe aceasta eu vreau să clădesc credinţă, desigur, pentru un serviciu de rugăciune. Şi tot atât de repede...

E-56 Acum, aceasta-i aşa cum v-am spus, eu vreau să vă ţin la curent despre evenimente care au avut loc. Şi eu de obicei aştept până când vin la-la biserică aici, să spun evenimentele. Iar atunci dacă la alţii le place să le audă, ei le poate lua prin benzi. Dar eu aştept până când sunt aici.
Şi acolo este, cel puţin, la acest eveniment despre care eu am să vă spun chiar acum, există câţiva oameni aici care sunt martori la acestea, fraţi Creştini. Unul care a fost prezent, era Fratele Banks Woods. Altul care era prezent, era Fratele David Woods. Altul, care-i prezent aici, era Fratele Evans şi fiul lui, Ronald. Un altul care era prezent, este nobilul nostru diacon, Fratele Wheeler. Şi altul, prezent, era Fratele Mann. Este Fratele Mann aici, din New Albany? Un predicator Metodist pe care eu l-am botezat în Numele lui Isus Cristos, doar recent, el era acolo, de asemenea, când aceasta s-a întâmplat.

E-57 Aceasta a fost pentru o vreme, pentru câţiva ani, că eu am avut o povară adâncă pe pieptul meu că eu... în inima mea. Aceasta mi s-a simţit de parcă eu am făcut ceva rău. Şi mi-am cercetat viaţa, iarăşi şi iarăşi şi iarăşi, să văd ce era greşit. "Doamne, dacă-dacă eu am făcut ceva rău, atunci Tu doar descoperăm aceasta, ce este greşit, şi eu mă voi duce să o îndrept." Dar nimic nu mi s-a descoperit. Eu ziceam, "Am rănit eu pe cineva? Am lăsat eu ceva ne făcut? Am avut... citesc eu suficient? Mă rog eu destul?" Şi eu citeam şi mă rugam. Şi-şi eu aş-eu aş spune, "Descoperă-mi aceasta. Am rănit eu pe cineva, pe undeva? Dacă am făcut-o, eu o voi îndrepta. Doar arată-mi; eu nu vreau această povară." Şi pentru ultimii cinci ani, de când am venit jos de pe câmp, acolo a fost o povară atârnând în inima mea.

E-58 Eu am mers la munţi. Eu am mers la malul mării. Eu am mers peste tot, şi m-am rugat şi m-am rugat şi m-am rugat, şi aceasta doar nu înceta. Şi m-am gândit la fiecare lucru, dacă eu am făcut ceva. Dar aceasta, încă, nu a vrut să înceteze; eu eram doar în robie, parcă.
Şi aceasta-i foarte ciudat că aceasta ar fi ridicată chiar la timpul când a venit înainte Mesajul acesta, vedeţi, din dimineaţa aceasta. Acum, era acesta Dumnezeu care ţinea înapoi pentru acesta? Eu nu ştiu. Vedeţi, eu... Lucrurile acestea erau toate în mintea mea. Vă puteţi imagina ce este în inima unui om când tu rabzi cu aceea, vedeţi, să gândeşti despre ce are loc; şi, ştii, să le spui oamenilor, ştiind că unii vor lua înclinaţia greşită, şi unii vor merge pe aici, şi pe acolo. Şi voi ştiţi cum este aceasta. Şi unii vor crede, iar alţii nu. Şi, însă aceea-i cu ce trebuie să rabzi.

E-59 Cum poţi tu să o spui fără să răneşti? Cum poţi să o spui, ca să ia efect? Cum poţi să o spui, să le arăţi la oameni că tu nu-nu te iei de ei, că tu îi iubeşti? Cum poţi să fii strict şi ferm, şi încă să fii iubit? Şi, o, cum ai să-l prezinţi? Şi atunci vai de mine dacă nu îl prezint! Vedeţi? Şi asta este. Vedeţi? Nu-i de mirare, că te ţine agitat şi sfâşiat.

E-60 Eu am venit jos din-din... am venit sus din Arizona, să întâlnesc un grup de fraţi aici, care se duc la vânătoare cu mine sus în Colorado, fiecare an.
Acum, unii oameni s-au întrebat, "De ce te duci la vânătoare? Ce te face?"
Vedeţi, aici, voi faceţi plinul, eu golesc afară; acolo, eu fac plinul, aşa ca să pot goli afară. Înţelegeţi? Acum, eu nu mă duc doar să împuşc vânat. Păi, oameni, oricare de aici care merge cu mine, ştie că eu trec pe lângă sute de turme de vânat şi nici măcar nu le ating. Eu nu.

E-61 Acum, aici nu cu mult în urmă, am început să împuşc vânat pentru oamenii de afaceri Creştini, când ei merg sus şi spun, "Billy, ia-mi un taur, ia-mi o vacă, ia-mi un elk, ia-mi aceasta, sau aceea, cealaltă." Eu să merg afară şi să împuşc vânat din dreapta şi stânga. Domnul m-a ajutat aşa ca să pot vedea şi găsi vânat, şi împuşcare destul de frumoasă, şi să le lovesc. Şi-şi ei doar şedeau în jur şi vorbeau despre afacerea lor.

E-62 Atunci Domnul mi-a spus să nu mai fac aceea. Şi eu-eu m-am simţit rău privitor la aceasta, aşa că I-am promis că nu o să o mai fac. Nu. Am spus, "Dacă este urgenţă şi cineva are nevoie de aceasta, eu o voi face. Dar dacă ei nu au nevoie, eu nu o voi face." Chiar oamenii aceia, ei au bani mulţi să cumpere carne de vită şi lucruri. Aşa că de ce să fac eu asta? Lasă animalul să trăiască dacă tu nu o să îl foloseşti.

E-63 Astfel eu mă duc doar să fiu singur. Şi orice om, care merge vreodată la vânătoare cu mine, ştie că eu nu vânez cu oricine. Eu merg afară de mine însumi, să fiu singur. Eu merg cu ei, să am părtăşie seara, stăm în jur şi ne rugăm, şi aşa mai departe.
Dar acolo erau mulţi alţi lucrători acolo. Acolo erau, sus în munţi anul acesta, a fost Fratele nostru Palmer. Eu cred că l-am văzut pe undeva un timp... Iată-l aici, şezând aici, Fratele Palmer. Şi un Frate Bob Lamber, el a fost aici azi dimineaţă, eu l-am auzit strigând pe undeva. Eu presupun că el încă este aici. Şi atunci acolo era un frate... cei doi băieţi Martin, eu presupun că ei sunt aici. Sunt ei, băieţii Martin? Frate, Frate Martin. Tu mai chemat zilele trecute, aceea era bine. Băiatul acela a fost vindecat, acel frate lucrător.

E-64 Eşti tu aici, acela pentru care m-am rugat, la telefon, zilele trecute? Eu îi uit numele, de jos din Arkansas acolo. Soţia lui m-a sunat; omul era tot umflat în coaste, şi febră mare, murind. Acelaşi om care a fost chemat afară, jos la-Little Rock, sau adunarea din Hot Springs, şezând în adunare.
Şi acesta-i un ins cu arătare plăcută. Dacă el este aici, eu presupun că el nu se va ridica acum, deloc. Dar i-am uitat numele. Nu mă pot gândi la numele lui. [Cineva spune, "Fratele Blair." – Ed.] Blair, Fratele Blair. Cineva...
Păi, acum, şezând în adunare la Little Rock, câţi aţi fost la, eu vreau să spun, la Hot Springs, câţi aţi fost la miting? Şi Duhul Sfânt a chemat pe tânărul acela şi i-a spus că Diavolul a încercat să-l facă să renunţe la mine, să spună că eu eram un „profet fals." Şi omul a mărturisit că acesta era adevărul. Voi vedeţi ce făcea Diavolul? Omul nu se duce la doctori. El nu crede în a se duce la doctori. Dar Satana a ştiut că boala aceasta o să-l lovească, şi el îl putea omorî chiar acolo. Înţelegeţi? Aşa că el încerca să-l facă să renunţe la mine. Şi Duhul Sfânt, în har, l-a chemat şi i-a spus să nu facă aceea; omul, fiind un străin, l-a chemat să nu facă asta.

E-65 Şi serile trecute, soţia lui m-a sunat şi a spus, "Frate Branham, eu cred că el moare." A spus, "El este-el este tot umflat. Şi, febra lui, el este ieşit din minţi, aproape." Şi a spus, "Ultimul lucru ce l-a spus, 'Cheamă pe Fratele Branham."'
Am spus, "Ai tu ceva, poşeta ta cu o batistă?"
"Nu." Eu eram în Tucson; ea era în Arkansas. Şi am spus, "Ai tu ceva?"
Ea a spus, eu cred, "năframa" ei.
Am spus, "Acum pune-ţi mâna pe năframă, şi ţine receptorul în mâna cealaltă." Şi m-am rugat şi am cerut lui Dumnezeu să fie milostiv şi să repudieze vrăjmaşul acela.

E-66 Şi ea a mers şi a pus năframa pe omul acela. Şi dimineaţa următoare, el m-a sunat.
Acum, în vreo douăzeci şi patru de ore, sau mai puţin decât atât.

E-67 Scumpul nostru frate, eu nu l-am văzut în seara aceasta încă, Fratele Roy Roberson. Şi dintr-o dată, voi ştiţi, Fratele Roy a fost cumva un om militar. Dacă el este aici, eu-eu sper că el înţelege, deoarece eu-eu-eu nu condamn aceea. Dar totul este strict, el a fost un sergent în Armată, voi ştiţi, şi tu cumva trebuie să devii obişnuit să mânuieşti oameni cum fac ei în Armată. "Ei bine, lucrurile acestea spirituale pentru altcineva," nu el! Dar Domnul l-a cruţat. El ar fi fost mort; ei l-au întins afară ca mort, pentru mult timp. Domnul l-a vindecat; el a urmat de-atunci încoace. Dar tot lucrul acesta spiritual, de care el nu ştia, şi viziuni.

E-68 Şi aici nu cu mult în urmă, mulţi cunosc vedenia care i-a fost dată la Fratele Roy chiar înainte ca eu să merg acolo afară, despre el să mă vadă stând sus pe un munte acolo, în Lumina aceea, şi un Glas venind de la mine. Aceea a luat toată îndoiala de la Fratele Roy.

E-69 Şi serile trecute el a fost lovit în aşa un punct încât el a fost aşa de bolnav, şi a ajuns în febră aşa de mare, şi lucruri. Şi doctorul i-a dat medicament, de toate, şi atunci aceasta nu i-a făcut niciun bine. Şi el chiar a devenit până la un punct încât el nici măcar nu se mai putea mişca. Picioarele lui şi lucruri, parcă, paralizate.

E-70 Şi sărmanul frăţior a fost împuşcat în bucăţi, cu schije de la un optzeci şi opt, optzeci şi opt German. Şi aceasta-aceasta era doar... Şi eu cred că toţi din echipa lui întreagă au fost omorâţi, afară de el, şi acolo era el explodat în bucăţi.

E-71 Şi voi ştiţi ce s-a întâmplat? I-am spus la nobila lui soţie, Sora Roberson, să... Ea a spus... Eu am spus, "Ai ceva acolo?"

E-72 Ea a spus, "Eu am o batistă peste care te-ai rugat o dată."

E-73 "Du-te s-o iei." Şi eu eram în Tucson, şi şi-a pus mâna ei pe aceea, şi m-am rugat şi mustrat, şi am zis, "Soră Roberson, aceea se va duce."

E-74 Chiar Ceva mi-a spus acolo, "Aceasta o să se ducă. Sune-o!" Şi în decurs de o jumătate de oră, febra s-a dus; el era în bucătărie, căutând ceva să mănânce. Vedeţi? Vedeţi?

E-75 Ce încerc eu să spun, "Să nu vă pierdeţi niciodată încrederea." Nu lăsaţi pe Satana să vă spună rău despre mine; căci, există aşa de mult. Dar voi păstraţi încrederea aceea; căci, dacă nu, aceasta nu se va întâmpla. Să nu priviţi la mine, ca un om; eu sunt un om, eu sunt plin de greşeli. Dar priviţi la ce eu spun despre El. Acesta-i El. El este Acela.

E-76 Cum noi am fost în Colorado, vedeţi, cum noi eram sus acolo, noi am mers înapoi. Şi a fost foarte uscat. Vânatul era rar. Fratele Weeler, Domnul l-a binecuvântat şi i-a dat un-un trofeu bun, şi noi eram aşa de fericiţi pentru acela. A fost prima dată că el a fost vreodată în păduri să vâneze, şi Domnul l-a binecuvântat. Şi atunci eu a trebuit să împuşc un trofeu mare pe care eu a trebuit să-l caut pentru douăzeci de ani, l-am urmărit, Fratele Banks şi eu am fost după el pentru un timp lung. Şi când eu am... Împuşcând puşca mea înăuntru jos în ţinutul cald, aducând-o sus într-unul rece, aceasta a umflat patul, deşi este cu strat de sticlă. Şi aceasta a puşcat la câţiva ţoli deviat, şi a lovit animalul, stând între copaci, unde nu ar fi trebuit să-l lovească; mai jos decât aceea, care omeneşte l-ar fi ucis pe animal într-o secundă. Dar l-a lovit aşa de sus, acesta, el a sărit, de parcă el a căzut aşa.

E-77 Şi Billy era cu mine, şi a spus, "Acela l-a lovit." Şi m-am gândit că l-a lovit, de asemenea; dar când el a mers acolo, nu a fost aşa. El a spus, "Tu ai lovit un copac." M-am uitat în sus şi-n jos, acolo nu era nici o urmă pe copac. Şi atunci am mers să cercetez după el.
Şi atunci acolo a venit un semn de avertizare. Acolo erau practic o sută de oameni, chiar deasupra noastră. Şi Fratele Palmer şi ceilalţi sunt un martor la aceea. Şi Fratele Evans, aşa este, el a fost acolo; Fratele Welch Evans şi băiatul lui, Ronnie. Eu cred că eu i-am chemat, cu un timp în urmă. Şi încărcături mari de oameni au mers sus deasupra noastră, ce ei numesc tabăra vacilor sus acolo, unde cowboyi stau şi călăresc, ţin vitele şi le ţin separate. Eu obişnuiam să stau în tabăra aceea eu însumi şi am mânat vitele acelea şi le ţineam separat.

E-78 Şi atunci, astfel, înăuntru acolo, acolo erau cam o sută de oameni. Dar oricine ştie, în ţinutul acela, când este un buletin meteorologic de furtună de zăpadă, tu mai bine să te îndepărtezi chiar acum. De aceea Fratele Palmer şi ceilalţi au plecat devreme, pentru că ei aveau o transmisie de numai trei viteze în maşina lor, şi ei au trebuit să plece afară de acolo; căci, vremea, tu eşti acolo, şi tu ai putea sta cu săptămânile. Aşa că ei au spus, "Acolo-i sJ vină o furtună de zăpadă," pronosticul, ziarele, radioul. Încărcătură după încărcătură, practic totul de sus din jur de pe acolo au plecat afară. Ei s-au dus, chiar acum, căci ei ştiau să iese de-acolo.

E-79 Dar fraţii mei aveau două permise de căprioară, şi ei-ei nu au vrut să meargă. Astfel am-am spus, "Păi, noi vom sta." Dar eu aveam o adunare ce venea, în vreo şase zile, şi eu trebuia să merg înapoi la Tucson.

E-80 Astfel, soţioara mea, eu... noi am fost căsătoriţi douăzeci şi doi de ani. Şi douăzeci de ani, pe aniversarea noastră, eu am fost acolo sus de fiecare dată; doar s-a întâmplat să lovesc acolo. Astfel eu-eu am un loc mic unde eu întotdeauna umblu afară şi mă rog, şi arăta ca un loc unde eu am dus-o.

E-81 Voi ştiţi, eu am făcut cumva un lucru mic, voi ştiţi, eu nu am avut suficienţi bani să iau o excursie de vânătoare şi luna mea de miere, aşa că eu-eu-eu cumva am dus-o pe soţia mea la o excursie de vânătoare pentru luna de miere. Astfel noi eram in New York, şi eu îmi amintesc că o ajutam să treacă peste buşteni şi lucruri, mergând la un loc. Şi eu am avut un loc mic sus acolo, eu întotdeauna mă gândesc la ea când mă duc acolo pe aniversarea noastră. Octombrie douăzeci şi trei este când sezonul este deschis acolo. Şi, douăzeci de ani, eu nu am fost acasă. Întotdeauna sus acolo.

E-82 Astfel ziua aceea era aniversarea noastră. Şi Fratele Mann... Eu am spus, ,,Acum dacă voi fraţilor..." Am spus, la foc, în dimineaţa aceea, "Acum dacă..." Seara aceea, adică. "Dacă voi toţi vreţi să staţi acum, ţineţi minte, noi am putea fi aici înăuntru pentru o lună." Căci eu am văzut douăzeci de picioare de zăpadă să cadă doar în puţin, peste noapte. Doar, tu să mergi acolo afară, şi tu eşti tot aşa de uscat şi plăcut; şi dimineaţa următoare, era zăpadă aşa de adânc, peste, poate acoperişul cortului tău. Aşa că atunci am spus... Şi apoi tu stai acolo până când aceea se topeşte. Aşa că tu eşti cam cincisprezece la douăzeci de mile înapoi în sălbăticiune. Şi astfel atunci am spus... Şi dacă aceasta devine urgenţă, desigur, ei trimit înăuntru helicoptere şi te scoate afară. Dar de obicei, ei doar... nimeni nu piere, ei doar trebuie să aştepte acolo.

E-83 Astfel fiecare se risipesc chiar îndată ce ei aud transmisiunea aceea, un buletin meteorologic, adică. Astfel noi eram înapoi acolo, şi am spus, "Acum voi să vă hotărâţi. Dacă voi vreţi să staţi, eu sunt aici să vânez cu voi, şi eu o voi suna pe soţia mea şi-i spun, 'Aniversare Fericită!"' Dar am spus, "Atunci, în aceea, şi eu voi, eu voi, noi vom... Noi să cumpărăm nişte alimente, căci noi s-ar putea să trebuiască să stăm înăuntru aici." Noi ne-am terminat pâinea atunci. Şi eu nu mai vreau să mai văd clătite pentru mult timp, clătitele acelea! Deci, atunci, eu le-am mâncat în Canada, pentru vreo douăzeci şi una de zile, şi eu sigur m-am săturat de lucrurile acelea. Şi deci atunci eu am vrut să luăm ceva pâine.

E-84 Aşa că ei doar au spus că au vrut să stea. Aşa că acolo nu era nimic de făcut... să stăm. Dar Fratele Mann şi eu am mers afară, şi noi am mers jos acolo şi eu am cumpărat alimentele. Şi am sunat soţia, şi nu răspundea la telefon. Nimeni nu a răspuns; astfel am aşteptat cam o oră până am avut alimentele cumpărate, am mers înapoi, am sunat, ea nu a răspuns. Şi eu a trebuit s-o sun pe Sora Evans.
Eu cred că Soara Evans este aici. Şi am spus... Da, Fratele Evans, Sora Evans sunt aici.

E-85 Aşa că am sunat pe Sora Evans, pentru Fratele Evans, şi i-am spus. Ea a spus, "Eu o voi suna pe Sora Branham şi îi spun." O "Aniversare Fericită," desigur, voi ştiţi. Astfel, însă ea a mers la cumpărături, să ia ceva alimente pentru copii.
Şi atunci noi am venit înapoi. Şi dimineaţa următoare, ce era pe ceruri decât nori. Nu a ploat sus acolo toată toamna, şi a fost foarte uscat. Şi ei au prelungit sezonul de vânătoare, cu câteva zile în plus, din cauza uscăciunii.

E-86 Ei bine, eu le-am spus fraţilor în dimineaţa aceea, "Acum, când prima picătură de ploaie începe să cadă, primul fulg, prima lapoviţă, orice, luaţi-o spre tabără tot aşa de tare cât puteţi, căci în timp de cincisprezece minute nu vă puteţi vedea mâna înaintea voastră. Înţelegeţi? Şi aceasta doar se va răsuci şi sufla, şi mie nu-mi pasă cât de bine cunoaşteţi ţinutul, voi-voi o să staţi chiar acolo, şi voi veţi pieri. Căci uneori nici măcar nu puteţi respira, aşa suflă lapoviţa, şi, voi muriţi chiar acolo." Şi am spus, "Îndată ce începe cu acea lapoviţă, voi să o luaţi spre tabără tot aşa de tare cât puteţi, mie nu-mi pasă unde sunteţi."

E-87 Ei bine, Am spus, "Mergeţi aici sus şi staţi în acele defilee înguste, şi eu mă voi urca sus de tot şi rostogolesc pietre peste deal, şi aşa mai departe, sperii căprioarele jos de pe vârf, şi le alung în jos, voi alegeţi ce vreţi."

E-88 Astfel am început să mă urc sus, şi pe la timpul când am ajuns sus până unde noi numim, "şaua," un loc mic acolo peste care eu întotdeauna traversez să merg la un loc numit „Quaker Knob," chiar la Diviziunea Continentală acolo, sus departe. Şi când am ajuns până aproape de această şauă mică, acest... norii deveneau mai negri şi mai negri. Nu era nici o maşină rămasă, decât noi sus acolo, aşa departe... şi cowboyul la tabără. Astfel a devenit-a devenit mai rău şi mai rău. Deci, în câteva momente, a început să ploaie. Ei bine, mi-am luat puşca şi am pus-o sub haină, să ţin luneta să nu abureze, şi-şi patul se udă; dacă dau de un urs sau ceva, venind înapoi, aşa că eu-eu mi-am ţinut luneta aşa şi am şezut jos sub un copac, un pic. Şi am şezut acolo, şi mă rugam. Am spus, "Doamne Dumnezeule, Tu eşti Marele Iehova, şi eu Te iubesc."

E-89 Câte experienţe am avut eu! Eu le-am indicat fraţilor, Fratele Palmer şi ceilalţi, locurile. Unde, vulturul, voi ştiţi, eu l-am văzut ridicându-se sus în ziua aceea, voi ştiţi, şi cum... Şi locurile unde toate acestea au avut loc înăuntru acolo. Acesta este un lucru temperamental pentru mine, înăuntru acolo. Eu am avut aşa de multe experienţe mari cu Domnul meu, sus în munţii aceia. Aşa că tu nu te poţi duce acolo fără să-L vezi; El este chiar peste tot.

E-90 Deci atunci cum eu-eu am şezut acolo, atunci lapoviţa a început, şi vântul se răsucea, în felul acela. Şi am spus, "Ei bine, eu cunosc calea în jos, dar eu mai bine să mă duc jos de aici chiar acum." Astfel am spus...

E-91 Aceasta arăta jos, şi eu nici măcar nu mai puteam vedea dedesubturile; norii aceia doar se învârteau şi se răsuceau, şi lapoviţa sufla. Şi acolo a fost, furtuna de zăpadă! Prezisă pentru câteva zile, "O mare furtună de zăpadă vine!"

E-92 Fratele Tom este aici. Fratele Tom Simpson, venind jos din Canada, a auzit buletinul, şi el a fost sfătuit să nu se ducă prin acea parte a ţării, căci pronosticul a spus, "Va fi furtună de zăpadă." Unde eşti tu, Frate Tom? Mă gândesc că, da, chiar aici. Şi el... Furtuna de zăpadă venea! Fiecare deja s-a stabilit înăuntru pentru aceasta.

E-93 Ei bine, mi-am pus puşca înapoi sub cămaşa mea, aşa, cămaşa mea roşie, am pornit să umblu în jos pe munte. Şi cum am pornit, am ajuns cam la o jumătate de milă de la şauă; şi, o, doamne, căderile mari de zăpadă, aşa, şi vântul răsucindu¬se, pe munte, şi sufla. Eu nu mai puteam vedea partea de jos. Eu puteam vedea cam douăzeci de picioare înaintea mea, sau treizeci. Şi eu am ştiut să vin drept jos pe acest micuţ, ce noi numim, "un mic spate de porc," coamă mică, apoi să vin jos la pârâu, şi atunci eu am ştiut să urmez pârâul, şi încotro să mă duc, dacă a devenit foarte rău.

E-94 Şi astfel atunci am pornit în jos, şi am ajuns cam la jumătate de drum jos acolo, şi Ceva mi-a spus, tot aşa de clar cum mă auziţi, "Opreşte, şi mergi înapoi!"

E-95 Păi, m-am gândit, "Despre ce m-am gândit eu? Poate este doar mintea mea." Şi eu doar nu am mai putut face un alt pas înaintea mea.

E-96 David mi-a pregătit un sandwich în dimineaţa aceea, şi mă gândesc că el a încercat să se revanşeze cu mine că i-am pregătit la tăticul lui unul, o dată, de ceapă şi miere, aceea-i tot ce aveam noi. Aşa că el mi-a pregătit un parizer şi, oh, eu nu ştiu ce mai era, înfăşurat acolo! Şi eu l-am avut în cămaşa mea, şi a ajuns deja ud prin cămaşa mea. M-am gândit, "Eu doar mă voi opri şi-l mănânc pe acesta, şi poate eu voi... aceasta va fi în regulă atunci." Aşa că am tras afară sandwichiul, pe la ora zece, şi am început să mănânc sandwiciul. Şi aşa cum am mâncat sandwiciul, m-am gândit, "Acum eu voi fi în regulă."
Şi am început să mă mişc înainte, dar Ceva a spus, "Mergi înapoi de unde ai venit!"

E-97 "Să merg înapoi prin furtuna aceea, o jumătate de milă sau mai mult înapoi sus pe munte, în acea pădure întunecoasă?" Unde, tu de-abea poţi vedea aşa departe ca orga aceea! Dar eu ajung să fiu un om bătrân, şi eu am fost un Creştin acum pentru treizeci şi trei de ani; şi eu ştiu, nu contează ce, cât de ridicol se pare, ia seama la Domnul, fă ce spune Domnul.

E-98 Şi m-am întors şi am mers înapoi la şauă, bâjbâindu-mi calea înapoi. O, lapoviţa devenea mai tare şi mai tare; devenea mai întuneric şi mai întuneric. Şi eu şed jos acolo, şi doar îmi pun haina sus aşa, sau cămaşa mea peste lunetă din nou; şed jos. M-am gândit, "Ce fac eu aici? De ce să vin eu înapoi aici sus?"

E-99 Şi eu doar am aşteptat câteva minute. Şi am început să mă ridic din nou, şi tot atât de clar cum aş vrea să aud vreodată, o Voce a spus, "Eu sunt Creatorul cerurilor şi pământului! Eu fac vânturile şi ploaia." Mi-am luat jos şapca.

E-100 Am spus, "Marele Iehova, Tu eşti acela?"

E-101 El a spus, "Eu am fost Acela Care a făcut vânturile să înceteze pe mare. Eu am fost Acela Care am făcut să se potolească valurile. Eu am creat cerurile şi pământul. Nu am fost Eu acela care ţi-a spus să vorbeşti la acele, pentru veveriţe, şi ele au venit în existenţă? Eu sunt Dumnezeu."

E-102 Acum, când un glas îţi vorbeşte, urmăreşte Scriptura. Dacă aceasta nu este Scriptural, tu să o laşi în pace; mie nu-mi pasă cât de clar este, să staţi departe de aceasta.

E-103 Am spus, "Da, Doamne."

E-104 El a spus, ,,Vorbeşte către vânturile acelea şi furtuna aceea, şi ea se va îndepărta." Acum, această Biblie este înaintea mea, care viaţa mea este în Aceea.

E-105 M-am ridicat sus, am spus, "Eu nu mă îndoiesc de Glasul Tău, Doamne." Am spus, "Norilor, zăpadă, ploaie, lapoviţă, nu¬mi place venirea voastră. În Numele lui Isus Cristos, mergeţi la locurile voastre! Eu spun că soarele trebuie să iese imediat şi să strălucească pentru patru zile, până când se termină excursia noastră de vânătoare şi eu plec cu fraţii mei."

E-106 Acesta doar vâjâia, doar a mers, "Whoooossssh," în felul acela. Şi a început să meargă, mergând, Whoosh," apoi a mers, "whew, whew, whew, whe." S-a oprit!

E-107 Am stat foarte liniştit. Fraţii mei sus acolo, şi se întrebau ce se întâmplă. Şi lapoviţa, ploaia s-a oprit. Acolo a venit un vânt învârtindu-se în jos prin munţi, a ridicat sus norii, şi unul a mers pe aici; est, nord, vest, şi sud. Şi, în decurs de câteva minute, soarele strălucea plăcut şi cald. Acela-i adevărul! Dumnezeu ştie că acela-i adevărul!

E-108 Eu doar am stat acolo, doar privind în jur; cu şapca mea scoasă, privind. Eu... Voi ziceţi... eu am amorţit, peste tot.

E-109 M-am gândit, "Tocmai Dumnezeul Creaţiunii, aceasta-i toată în mâinile Lui. Ce îmi spune El?"

E-110 Şi mi-am ridicat puşca sus, am şters luneta, am început să umblu înapoi, să merg în jos pe deal. Şi Ceva mi-a spus, "De ce nu umbli tu cu Mine prin această sălbăticime, să umbli cu Mine?"

E-111 Am spus, "Da, Doamne, cu toată inima mea; acesta ar fi unul din cele mai măreţe lucruri ce aş putea să fac, era să umblu cu Tine." Astfel mi-am pus puşca peste umărul meu, şi am început să umblu în jos prin aceea; nici o secure nu a fost pusă în ea, pădure virgină, umblând pe-acolo.

E-112 Şi aşa cum am mers, am umblat înainte, jos de-alungul cărărilor de vânat, am simţit parcă, "Eu cred că eu voi merge sus la locul unde... ieri a fost aniversarea noastră, şi eu voi sta acolo dor câteva minute; doar ca un mic salut pentru Meda, acolo unde este un mic mănunchi de plopi de munte, sus pe un mic deal." Şi am spus, "Eu cred că voi umbla sus acolo, doar ca un salut la aniversarea noastră. Apoi mă voi duce înapoi pe partea astalaltă, în aceste păduri întunecoase, şi umblu în jur, şi merg în jur pe acolo, înspre Corral Peaks, şi vin înapoi jos pe acolo." Doar umblam şi mă bucuram.

E-113 Eu spuneam, "Tată, eu ştiu că Tu umbli cu mine. Şi ce un privilegiu; nu există nimeni mai mare cu care să pot eu umbla; tocmai Dumnezeu!" Şi acea lumină caldă a soarelui!

E-114 Chiar până când am ieşit afară din munţi. M-am oprit la staţiile de alimetare, şi am spus, "Frumoasă zi!" Trei zile mai târziu. Nu a ploat în acea parte a ţării până când nu s-au terminat cele patru zile. Soarele a strălucit în fiecare zi. Este asta aşa, fraţilor? [Fraţii spun, "Amin." – Ed.] Vedeţi? Şi nici un nor pe cer.

E-115 Şi eu am venit afară la o staţie de alimentare, am spus, "Sigur e o zi frumoasă."
"Da, ea este!"
Am spus, "A fost îngrozitor de uscat."

E-116 A spus, "Acesta-i un lucru ciudat!" Acest operator a spus, a spus, "Dvs. ştiţi, ei ne-au spus că noi urma să primim o mare furtună de zăpadă, dar dintr-o dată s-a oprit!"

E-117 Am venit înainte în jos, pe linia New Mexico. Billy şi eu, fiul meu, noi am mers într-un loc mic acolo să luăm ceva... dimineaţa în care am plecat, şi am spus, "Sigur este o zi frumoasă."
"Da, ea este!"
Am spus, "Se pare că a fost destul de uscat."
"Da, a fost!"
Am spus, "Sunteţi de pe-aici?"

E-118 A spus, "Nu, eu sunt din Wisconsin," sau de undeva. A spus, "Eu am fost aici afară de vreo douăzeci de ani, aşa că eu presupun că ai putea s-o numeşti ca acasă."

E-119 Am spus, "Sunteţi un băştinaş atunci, eu presupun." Astfel am spus, "Da, domnule," am spus, "se pare că a fost îngrozitor de prăfuit."

E-120 A spus, "Ştiţi, s-a întâmplat cel mai ciudat lucru!" A spus, "Noi am avut o pronostic că noi o să primim o furtună de zăpadă, multă zăpadă; şi ea de fapt a pornit, iar apoi a încetat!"

E-121 Am spus, "Da nu mai spuneţi," şi aşa calm.

E-122 Şi am venit acasă. Şi Fratele Tom a zis că i s-a spus să nu meargă pe drumul acela, o furtună era pe-acolo. Şi el a venit chiar prin ţinut, fără chiar o stropitură de ploaie sau ceva! El încă este Dumnezeu, vedeţi, tot atât de mult cum a fost El vreodată. Înţelegeţi?

E-123 Umblând sus acolo, eu mergeam înainte... Acum, partea aceasta, eu sper că soţia mea nu obţine banda aceasta. Vedeţi? Dar eu am să vă spun ceva. Şi, acum, eu-eu nu vă spun... Eu vă voi spune doar Adevărul, vedeţi, şi acela-i singurul fel de a o face. Eu adeseori m-am întrebat de ce nu s-a plâns ea de plecarea mea la acele excursii de aniversarea noastră. Voi ştiţi ce am hotărât eu în mintea mea? Am spus, "Acolo sunt aşa de multe persoane în jurul casei. Şi apoi eu întotdeauna sunt, voi ştiţi, eu sunt agitat. Şi tot ce eu vorbesc, despre ce eu vreau să vorbesc, este Dumnezeu, Biblia, sau ceva. Poate că ea gândeşte că aceasta-i o mică odihnă pentru ea. Ea mă trimite pentru câteva zile, să merg la vânătoare." Eu, gândind pe jumătate despre aceea, merg pe-acolo.

E-124 Căci, eu sunt... eu, eu îi voi cere scuze, şi eu am-eu am cerut lui Dumnezeu să mă ierte pentru astfel de gânduri. Căci, eu mergeam înainte acolo, m-am gândit, "Păi, ea gândeşte... Păi, doamne! Ea, ea este o muncitoare, voi ştiţi, şi-şi tot timpul când ea este afară în bucătărie sau pe undeva afară în..."

E-125 Şi oricare din voi care o cunoaşteţi, maşina aceea de spălat merge tot timpul. Şi astfel eu să merg afară, eu să trag de ea; am spus, "Nu spăla în felul acela. Vorbeşte cu mine. Vezi, eu te iubesc. Eu vreau ca tu să-mi spui ceva; spune-mi că mă iubeşti, şi tu."

E-126 Ea a spus, "Păi, ştii că eu te iubesc," apoi drept înainte la spălat cum era întotdeauna.

E-127 "Eu nu vreau ca tu să faci asta. Eu vreau să vii aici şi să şezi jos lângă mine."

E-128 "O, Bill, eu am aşa mult lucru de făcut!"

E-129 Şi m-am gândit, "Păi, vezi, mergând aici sus, ea gâştigă timp să-şi facă lucrul." Mergând pe-acolo, gândind aceea.
Acum, amintiţi-vă, eu am pus această Biblie sus aici aşa ca să vedeţi că eu sunt înaintea Cuvântului.
Aşa cum umblam înainte, ceva mi s-a întâmplat. Am început...

E-130 Întâi, m-am gândit despre când am dus-o în luna de miere sus acolo. Ea era o fată drăguţă, micuţă, cu păr negru, ochi maro, şi eu o ridicam peste buşteni, voi ştiţi, şi de toate, şi am încercat s-o duc sus acolo, la acest loc unde am omorât ceva urs. Şi eu am vrut să-i arăt unul, şi astfel... unde am luat aceşti urşi. Şi ea era încălţată cu cizmele mele de cowboy. Şi aceea era cam douăzeci şi doi de ani, sau douăzeci şi unu de ani înainte de aceea; douăzeci şi doi de ani, eu cred că erau, în urmă. Ne-am căsătorit în 1941. Şi eu o ridicam sus, voi ştiţi, peste aceşti buşteni.

E-131 Şi m-am gândit, "Acum, sărmana mititică, răbdând atâta cu mine, ea deja a cărunţit." Da. M-am gândit, "Bine," şi am mers... [Fratele Branham îşi drege vocea – Ed.] Şi eu nu m-am bărbierit pentru câteva zile, şi am aflat că eu eram cărunt, la fel! Şi mi-am văzut barba ieşită afară de aici, căruntă, şi m-am gândit, "Bătrânule băiat, tu eşti cam aproape terminat acum. Vezi, tu, dacă tu urmează să faci ceva, tu mai bine să te grăbeşti. Tu devii bătrân, de asemenea." Vedeţi?

E-132 Şi astfel am mers înainte în felul acela, ceva a avut loc. Cu totul dintr-o dată, în fiecare mişcare, principiu, eu eram un copil, am gândit ca un copil. Şi mi-am avut capul în jos, şi m-am uitat în sus. Şi tot aşa de clar cum am văzut-o vreodată, acolo stătea ea înaintea mea cu mâinile întinse. Şi m-am oprit; mi-am frecat faţa. Am privit. Am spus, "Meda, tu eşti, Scumpa?"

E-133 Am privit aici, m-am gândit, ,,Acum ce s-a întâmplat?" Şi m-am gândit, "Da, eu umblu cu El." Şi aceasta s-a schimbat atunci, am fost înapoi din nou un om bătrân, şi viziunea era dusă dinaintea mea.

E-134 Şi m-am oprit; mi-am luat din nou şapca jos, am pus-o peste inima mea. Am spus, "Isuse, inima mea a fost aşa împovărată, cu anii. Eu nu trebuie să-Ţi spun că sunt împovărat. Eu m-am căit, eu m-am căit, am făcut tot ce ştiu. Şi de ce este că această povară nu mă părăseşte?"

E-135 Şi doar am pornit să umblu înainte. Şi aşa cum am urcat pe această creastă mică, doar cam treizeci, patruzeci de iarzi înaintea mea; am pornit în sus pe această creastă mică, am început să mă simt foarte slăbit. Şi acolo era un mic plop de munte, cam de zece ţoli grosime, a crescut sus şi a făcut ca un L, iar apoi a mers sus din nou. Şi chiar cum am ajuns acolo, m-am simţit aşa de slăbit că mă clătinam. Aşa că eu doar... Mi-am avut şapca pe cap din nou. Şi eu doar mi-am rezemat capul către acesta; mi s-a potrivit chiar bine, să-mi pun capul chiar aici către acel plop de munte, în felul acesta. El este de fapt un plop. El este ca, arată ca un mesteacăn, voi vedeţi. Şi acesta-i un... Eu eram rezemat acolo. Şi eu doar stăteam acolo cu capul în jos, soarele acela cald lovindu-mă în spate. Şi mă gândesc, "Tocmai Dumnezeul, care a îndepărtat ploaia aceea şi vântul acela!"

E-136 Şi am auzit ceva mergând, "pat, pat, spat."

E-137 M-am gândit, Ce este aceea? Apa este toată suflată jos. Soarele este ieşit. Ce este pocnitura aceea?" M-am uitat în jos; aceasta era apă din ochii mei, curgând jos prin barba căruntă şi căzând jos pe frunzele uscate care le-a uscat Dumnezeu, zăcând înaintea mea. Eu doar am stat acolo aşa, doar rezemat de copac. Mâna mea, mâna aceasta jos, capul meu aşezat către copac, mâna mea pe cureaua puştii, în felul acesta, stând acolo, plângând.

E-138 Am spus, "Dumnezeule, eu nu sunt vrednic să fiu slujitorul Tău." Şi am spus, "Eu, mie îmi pare rău, eu-eu am făcut o... eu am făcut multe greşeli. Eu nu am intenţionat să fac greşeli, Doamne. Tu ai fost aşa de bun cu mine."

E-139 Ochii mei închişi; şi am auzit ceva mergând, "stomp, stomp, stomp, stomp."

E-140 Mi-am ridicat ochii, şi stând chiar înaintea mea au venit trei căprioare. Şi m-am gândit, "Acolo-i una a lui Fratele Evans, a lui Fratele Woods. Şi acolo sunt cele trei căprioare, vezi, chiar ce caut eu." Acum, ploaia s-a uscat; m-am întins să¬mi iau puşca. Am spus, "Eu nu pot face asta. I-am promis lui Dumnezeu că nu voi face aceea." Vedeţi? "Eu I-am promis că eu nu o voi face."

E-141 Şi ceva mi-a spus, "Dar iat-o acolo!"

E-142 Şi m-am gândit, "Da, Sa-... Aceea-i ce un-un om i-a spus lui David, o dată, 'Dumnezeu l-a predat, am spus, în mâinile tale!"' Voi ştiţi, Împăratul Saul.

E-143 Şi Ioab i-a spus, a zis, "Ucide-1! Acolo zace el!"

E-144 Şi el a spus, "Dumnezeu să păzească ca să mă ating de unsul Lui."

E-145 Şi căprioarele acelea stăteau acolo şi priveau la mine. Şi m-am gândit, "Ele nu pot scăpa. Nu există nici o cale ca ele să scape. Ele nu sunt treizeci de iarzi de mine. Şi eu am puşca aceasta, stând aici, şi acolo sunt trei căprioare. Nu, eu nu o pot face. Eu-eu doar nu o pot face." A fost o căprioară şi doi iezi mari. Astfel eu-eu-eu doar nu-mi puteam lua puşca. Am spus, "Eu nu pot." Eu-eu nu m-am mişcat. Eu doar am stat acolo. Am spus, "Eu nu o pot face, căci am promis lui Dumnezeu că nu o voi face. Deşi, fraţii aceia, ei-ei nu au nevoie de căprioarele acelea. Înţelegi? Eu-eu nu pot face aceasta. Eu doar nu o pot face."

E-146 Şi căprioara aceea a venit, a umblat. Acum acultaţi, acolo erau o sută de oameni împuşcând spre ele sus acolo, pentru patru sau cinci zile. Sperioase? Primul semn de roşu... Şi eu aveam pe mine o cămaşă roşie, şapcă roşie. Primul semn, ele sunt duse; dar ele stăteau acolo, ele toate trei, privind drept la mine.

E-147 Am spus, "Mamă, ia-ţi copiii şi du-te înainte afară în păduri. Tu eşti în mâinile mele. Eu... Viaţa ta este în mâinile mele, dar eu nu o să te vatăm. I-am promis lui Dumnezeu că eu nu o fac." Vedeţi? Şi ea a păşit mai aproape. Ea se uita la mine. Şi ea a păşit mai aproape, până când au venit aşa aproape că ele puteau mânca din mâinile mele, aproape. Ele, şi vântul sufla chiar pe ele. Astfel ea s-a întors în jur, a mers înapoi o bucată mică, ele toate trei.

E-148 Şi aici vine ea iarăşi înapoi, a venit chiar sus la mine. Eu nu m-am mişcat; doar stăteam acolo. Am spus, "Du-te afară în pădure; eu o iubesc, de asemenea. Trăieşte! Vezi, viaţa ta este în mâinile mele, dar eu te voi cruţa. Tu nu ai putea scăpa. Tu ştii că nu ai putea." Eu le pot ucide pe toate trei în doar cam o secundă, trei secunde, oricum, tot atât de repede cum aş putea trage; şi ele nu puteau scăpa, stând chiar alături de mine. Vedeţi? Şi am spus, "Eu te cruţ. Du-te, trăieşte." Şi am stat acolo. Ele au mers umblând înainte, au mers înainte în pădure.

E-149 Mi-am şters faţa aşa, şi chiar atunci ceva s-a întâmplat. Un Glas a vorbit, chiar aşa clar, chiar din cerurile acelea albastre, nici un nor. Toată aceasta a fost în decurs de doar cam... dor un picuţ de timp. Şi un Glas a vorbit, şi a spus, "Ţi-ai amintit promisiunea ta, nu-i aşa?"

E-150 Am spus, "Da, Doamne."

E-151 El a spus, "Eu îmi voi aminti de a Mea, la fel. ,Eu niciodată nu te voi lăsa nici nu te voi părăsi."' Povara mi-a părăsit inima. Nu a mai fost acolo de atunci; fie ca niciodată să nu vină.

E-152 Apoi am venit la Tucson. Lucru ciudat, eu niciodată nu am avut aşa de multă întâmplare, de când am venit jos. Eu-eu cred că a fost Dumnezeu care ţinea pentru ora aceea. Eu cred că timpul este acum aproape, că ceva trebuie să aibă loc.

E-153 Dacă voi aţi putea numai să primiţi acest Adevăr! Acum doar un moment. Dacă am putea numai să ne dăm seama ce înseamnă Scriptura aceasta, "Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume." Noi nu putem înţelege Aceea, deşi noi spunem că O credem. Şi noi ştim că Aceasta-i adevărat, dar noi de fapt nu O înţelegem.
... mai mare este cel ce este în voi, decât cel ce este în lume.
Ce este în voi, care-i mai mare? Acesta-i Cristos, cel uns!
Dumnezeu, care era în Cristos, este în voi. "Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume."

E-154 Atunci dacă El este în voi, nu mai sunteţi voi care trăiţi, acesta-i El care trăieşte în voi. Înţelegeţi? Nu este gândirea voastră, ce aţi gândi voi despre Acesta; este ce El a spus despre Acesta. Înţelegeţi? Atunci, dacă El este în voi, El absolut nu va tăgădui ce El a spus. El nu ar putea să o facă. Dar El va ţine ce a spus El, şi El încearcă să găsească acea pesoană prin care El poate să Se adeverească.

E-155 Acum, aceea nu înseamnă că El trebuie să o facă la fiecare. În timpul când Moise i-a condus pe copiii lui Israel, acolo era unul, acela era Moise. Restul din ei doar au urmat Mesajul. Înţelegeţi? Unii din ei au încercat să se ridice să-l personifice, şi Dumnezeu a spus, "Separă-te," şi doar i-a înghiţit. Vedeţi? Vedeţi?

E-156 Acum, însă, "Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume," Dumnezeu în voi, cum a fost El în Isus Cristos. Deoarece, tot ce a fost Dumnezeu, El a turnat în Cristos; şi tot ce a fost Cristos, El a turnat în Biserică. Vedeţi, acela-i Dumnezeu în voi, "Cel care este în voi."

E-157 Nu-i de mirare că vânturile şi valurile L-au ascultat, au ascultat Cuvintele Lui; au ascultat Cuvintele Lui, pentru că Acesta era Cuvântul lui Dumnezeu prin El. El era un Om; dar El era Cuvântul, făcut trup. Înţelegeţi? Şi când El a vorbit, a fost Dumnezeu vorbind prin buze umane. Înţelegeţi? Nu-i de mirare că vânturile şi valurile... Tocmai Creatorul, care a creat vânturile şi valurile, era în El. Acum, gândiţi-vă la aceasta! Gândiţi adânc acum, înainte să ajung la acest moment de încheiere. Nu-i de mirare că demonii au paralizat la Cuvântul Lui! Acesta era Dumnezeu în El. Acesta era Dumnezeu în Cristos. Demonii erau paralizaţi. Nu-i de mirare că morţii, care se întorceau înapoi în pulbere, nu puteau zace acolo, la Cuvântul Lui! Căci, El era Cuvântul.
El i-a spus lui Lazăr, după ce era mort şi puţea, patru zile; faţa lui, nasul, au căzut înăuntru, în atâta timp. "Lazăre, vino afară!" Şi un om, mort, s-a ridicat sus în picioare. De ce? Acesta era Dumnezeu. Cel care era în Cristos era Dumnezeu. Morţii nu puteau sta în Prezenţa Lui. Acesta era Dumnezeu în Cristos.

E-158 Vânturile, acum, ţineţi minte, Dumnezeu a creat vânturile; acesta-i aer. Dumnezeu a creat valurile; aceasta-i apă. Dar când Diavolul a intrat în aceasta, el l-a adus la prăbuşire, să aducă distrugere. Dumnezeu a creat oameni, să fie fii de Dumnezeu, dar când Diavolul intră în ei, vedeţi, este necaz. Acum, acela era Diavolul care a intrat în vânturi care a trimis furtuna. Nu a putut Creatorul, care a creat vântul, să zică, "Mergi înapoi unde te-am creat Eu"?
Nu este acela acelaşi Creator care stătea pe dealul din Colorado zilele trecute? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Vedeţi?
Nu este acela acelaşi Unul care a putut să ia o bucată de peşte şi să-l frângă, şi o altă bucată să crească pe el? El nu a trebuit de fapt să aibă aceea. El ar fi putut să o spună.
Nu este acela acelaşi Creator care a creat veveriţe? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Atunci, Acela care este în Cristos este în noi, vedeţi, căci El face aceleaşi lucrări care El le-a făcut, acelaşi lucru.
Cei morţi nu puteau sta în Prezenţa Lui, la Cuvântul Lui.

E-159 Priviţi, noi avem cinci declaraţii de bună credinţă, de persoane "moarte," şi Domnul dând viziuni, şi mergând la ei şi îi învie înapoi. Aici şade unul, chiar aici acum, care a murit chiar unde şade el chiar acolo. Şi aici este el viu, în seara aceasta; a căzut într-un atac de inimă. Acolo este soţia lui, o soră. Noi am mers jos; totul a fost dus, ochii lui fixaţi, şi dus. Iată-l aici, viu. "Căci mai mare este Cel care este înăuntru aici, în noi, decât cel care este în lume!" Vedeţi?

E-160 Mai mare este El! Acesta-i Dumnezeu, Creatorul! Vânturile şi valurile trebuiau să se supună Lui. Demonii au devenit paralizaţi. Toată natura s-a supus Lui, pentru că El era Creatorul naturii. O, când noi gândim aceea, aceasta ia muşcătura afară. Atunci noi înţelegem lucrurile acestea, voi vedeţi. Ce este aceasta? Acesta nu-i omul. Omul nu poate face aceea; omul este parte din creaţiune. Înţelegeţi? Însă acestea sunt vânturile şi valurile care ascultă de Creator. Vedeţi?
Şi Creatorul trebuie să o facă, "Căci Cel care este în voi este mai mare decât cel ce este în lume." Acela care poate cauza tulburarea, acela-i cel ce este în lume. Acela care este în voi, este Creatorul, Care a făcut vânturile. El îl poate mustra pe Diavol afară din vânturi, şi acolo este un calm. El poate mustra pe Diavolul afară din furtună, şi acolo nu-i furtună. El este Creatorul. "Şi mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Vedeţi?

E-161 Diavolul este din lume. Lumea i-a aparţinut. Ea întotdeauna a fost a lui. "De ce eşti tu căzut, O Lucifer, fiul dimineţii?" Vedeţi, lumea aceasta i-a aparţinut lui. Aceea era când el, aruncat afară din Cer, el a venit înapoi la ea. Vedeţi?

E-162 El era acela care i-a spus lui Cristos, "Împărăţiile acestea sunt ale mele, eu fac cu ele ce vreau eu." Ele i-au aparţinut, şi el este acela care este „în lume."

E-163 Ioan chiar le-a spus la ucenici, "Voi aţi auzit de anticristul care este să vină, şi este deja aici lucrând în copiii neascultării. Dar, copilaşilor, voi nu sunteţi din această lume. Voi sunteţi din Dumnezeu. Şi mai mare este Cel ce este în voi, decât cel care este în lume." Acela-i Cristos în voi!

E-164 Acela care-care a creat cerul şi pământul, s-a făcut manifestat în Persoana lui Isus Cristos; Dumnezeu în Cristos, împăcând lumea cu Sine.
Să zicem că voi spuneţi, "Acela era Fiul lui Dumnezeu, totuşi, Frate Branham." În regulă, haideţi să aflăm dacă El este cel Etern, Dumnezeu veşnic.

E-165 Mai mare era Cel ce era în Iosua, decât soarele. Şi Iosua era un om, născut în păcat, ca voi şi eu. Şi mai mare era Cel ce era în Iosua, şi în soare care funcţiona prin poruncile lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a poruncit la acel soare să lumineze şi să se învârtă în jur, şi este guvernat şi controlat de legile lui Dumnezeu. Dar mai mare era Cel ce era în Iosua, decât cum erau legile lui Dumnezeu; pentru că Creatorul Însuşi, era în Iosua când Iosua a privit în sus la soare şi a spus, "Tu să stai acolo unde eşti. Şi, lună, tu să pluteşti acolo unde eşti, până când eu sfârşesc această bătălie." Şi soarele şi luna l-au ascultat, căci Cel ce era în Iosua era mai mare decât-soarele şi luna. Cel ce era în Iosua!

E-166 Cel ce era în Moise, era mai mare decât Egiptul. Egiptul era armatele puternice ale lumii, ei au avut lumea biruită la timpul acela. Dar mai mare era Cel ce era în Moise, decât cum era Egiptul, deoarece Moise a biruit Egiptul. Mai mare era Cel ce era în Moise, decât chiar natura însăşi. V-aţi gândit vreodată că Dumnezeu a luat Cuvântul Lui şi L-a dat lui Moise, şi a spus, "Du-te acolo afară şi porunceşte ca soarele să nu lumineze"? Şi soarele era întunecat beznă! Este asta aşa? El poate să facă soarele să strălucească şi norii să meargă înapoi, sau El poate să facă soarele să fie negru. El este Dumnezeu; El poate să facă orice doreşte El, şi El este în copilul credincios! Amin. Asta este!

E-167 Acolo nu era un purece la vedere. Ar fi putut să fie în timpul iernii, acolo nu erau muşte, dar Dumnezeu i-a spus lui Moise, "Du-te vorbeşte Cuvintele Mele, şi Eu îţi voi pune în minte ce să spui. Şi du-te acolo afară şi ia nişte praf de pe pământ, şi aruncă-l în sus în aer, praful."

E-168 Şi a spus, "Să fie purici!" Şi puricii mişunau probabil câţiva ţoli grosime, peste tot terenul, în câteva ore. Este asta aşa? Creatorul!

E-169 Acolo nu erau ceva broaşte, aşa că el şi-a întins toiagul şi a spus, "Să fie broaşte!" Şi ele erau peste tot, îngrămădite, până când toată ţara a puţit. Este asta aşa?

E-170 Când el a venit la Marea Roşie şi aceasta era în drumul lui, Dumnezeu a spus, "Vorbeşte către mare." Şi Moise a vorbit către mare; şi mai mare este Cel ce era în Moise, decât cum era marea însăşi. Este asta aşa? O, doamne! Acum, voi vedeţi, mai mare era Cel ce era în Moise, decât cel ce este în lume. Mai mare este Cel ce era în Moise, decât orice natură ce există în lume. El a poruncit naturii. La orice i-a spus Dumnezeu să spună, el a spus-o, şi acela era felul cum a fost.

E-171 Acelaşi Dumnezeu este cu noi în seara aceasta! Nu numai cu noi, dar în noi! El a dovedit că El era în noi. "Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." De ce să ne temem noi, de lume?

E-172 Aici zilele trecute ei au găsit un-un dinte de ceva fel de dinozaur, sus aici în jur de... eu presupun că voi toţi aţi auzit de aceasta; sus aici la Niagara Falls. A spus, "El cântărea şase livre." M-am gândit că ei urmau să spună că el a venit dintr-un om, dar eu-eu mă gândesc că în final ei l-au determinat ca un fel de animal preistoric. Animalele acelea probabil că au trăit odată pe pământ. Unde sunt ele acum?
Ştiţi voi că, Dumnezeul Atotputernic putea porunci la dinozauri să vină pe pământ, în ora următoare ei să fie patruzeci de mile adâncime? Voi ştiţi, Dumnezeu ar putea nimici lumea aceasta cu purici? El poate chema după purici. Unde se duc ei când ei mor? Ce i se întâmplă la musca de casă? Ce i se întâmplă la lăcustă? Timpul iernii vine, şi merge la patruzeci sub zero; şi, merge afară primăvara următoare, lăcuste peste tot pretutindeni. De unde au venit ele? El este Creatorul care le vorbeşte în existenţă! El este Dumnezeu! Natura ascultă de Cuvântul Lui.

E-173 Unde mulţi din fraţii noştri devin agitaţi, ei ajung impresionaţi că Dumnezeu spune să facă un anumit lucru, şi ei spun că aceasta-i AŞA VORBEŞTE DOMNUL când aceasta nu este. Acela-i motivul că nu se întâmplă.
Dar când este că Dumnezeu îţi spune într-adevăr, aceasta trebuie să se întâmple, aceasta trebuie să fie în felul acela. Vedeţi? Când Dumnezeu o vorbeşte, aceasta trebuie să fie.

E-174 Mai mare este Cel ce era în Moise, decât cel ce era în Egipt. Mai mare este Cel ce era în Moise, decât orice putea să facă Faraon, cu toate descântările lui. Mai mare era Cel ce era în Moise, decât cel ce era în magicieni. Vedeţi? Mai mare era Cel ce era în Moise, decât toată natura.

E-175 Mai mare! Cel ce era în Daniel era mai mare decât leii. El i-a putut opri pe leii aceia flămânzi. Deci orice care poate opri orice, este mai mare decât ce a oprit el. Astfel leii s-au repezit afară, flămânzi, să-l mănânce pe Daniel; mai mare era Cel ce era în Daniel, decât cel ce era în leu.

E-176 Acum, când leul a fost creat mai întâi, el era un prieten al omului. Acesta-i Diavolul care-l face să facă asta. Aşa este. În Mileniu, lupul şi mielul vor mânca împreună, şi leul va mânca paie ca boul, şi se va culca jos cu boul. Ei nu vor vătăma sau distruge în Mileniu. Diavolul va fi dus. Acesta-i Diavolul care le face pe animalele sălbatice să sfâşie şi să rupă şi să mănânce, şi lucruri ca acelea, în felul cum o fac ele. Acesta-i Satana care face aceea. Dar mai mare este Cel ce era în Daniel, decât cel ce era în leu. Vedeţi? Mai mare era Acela în acel profet, decât acela care era în leu.

E-177 Mai mare era Cel ce era în copiii Evrei, mai mare era Cel ce era în ei, decât cel ce era în foc. Căci ei au fost aruncaţi în foc; şi Cel ce era în ei, era cu ei, şi a ţinut focul să nu-i ardă când cuptorul a fost încălzit de şapte ori mai fierbinte decât cum a fost vreodată încălzit, încălzit. Este aşa? Mai mare era Cel ce a fost cu copiii Evrei, decât cel ce era în lume.

E-178 Acolo şedea Nebucadnezar, sau Beltşazar. Nebucadnezar, eu cred că a fost, care avea cuptorul încălzit de şapte ori mai fierbinte decât cum a fost vreodată. Inspirat de Diavolul, să-i ia pe aceşti oameni, pentru că ei stăteau pentru Cuvântul lui Dumnezeu; şi i-a aruncat în acest cuptor, de şapte ori mai fierbinte decât cum era vreodată, şi acesta nici măcar nu i-a putut arde. Căci mai mare era Cel ce era cu Şedrac, Meşac.şi Abednego, decât cel ce este în lume. Absolut! O, doamne!

E-179 Mai mare era Cel ce era în Ilie, decât cum erau cerurile ca arama, căci el putea aduce ploaie dintr-un cer ca arama care nu a ploat de trei ani şi şase luni.
Mai mare este Cel ce era în Ilie, decât moartea. Căci, când a venit timpul ca el să moară, Dumnezeu l-a văzut pe acel bătrân, profet obosit. El a mustrat pe Isabela şi toată vopseaua ei şi lucrurile moderne, şi el era cumva obosit, aşa că El nici măcar nu l-a lăsat să umble acasă, cum i-a făcut El lui Enoh. El a trimis un car şi l-a luat, şi l-a dus sus Acasă. Mai mare este Cel ce era în Ilie, decât cel ce era în Ierusalim şi în Iudeea, şi în munţi. Mai mare este Cel ce este în Ilie, decât moartea însăşi. Mai mare este Cel ce era în Ilie, decât mormântul; căci el a scăpat de mormânt, el a scăpat de moarte, şi el doar a mers sus Acasă într-un car. Vedeţi, mai mare era El, şi El era în Ilie.

E-180 Voi ziceţi, "O, bine, acela era un om mare."

E-181 Aşteptaţi un minut! Biblia a spus, "El era un om care avea pasiuni asemănătoare," ca voi şi eu. Aşa este. Dar când el s-a rugat, el a crezut că a primit pentru ce s-a rugat; ce ne-a spus Isus, "Când vă rugaţi, credeţi că voi primiţi ceea ce cereţi, aceasta se va face." El s-a rugat cu sârguinţă ca să nu ploaie, şi nu a ploat pentru trei ani şi şase luni. Vedeţi? Mai mare era Cel ce era în Ilie, decât natura.

E-182 Atunci cum este cu vindecarea bolnavilor? Vedeţi? Mai mare este Cel ce este în voi, decât boala. Vedeţi? Deoarece, aceea este o întrerupere, întrerupând tocmai legile lui Dumnezeu, boala este. Ei bine, cel "mai mare" este Cel ce este în voi, acela-i Vindecătorul şi Creatorul, decât-decât Diavolul care a întrerupt tocmai programul vieţii voastre. "Mai mare este Acela care-i în voi, decât acela care-i în lume." Vedeţi?
Mai mare era Cel ce era în Ilie! Mai mare era Acela în Isaia, decât era timpul; sau oricare din profeţii aceia, deoarece ei au văzut dincolo de timp. Înţelegeţi?

E-183 Mai mare este Cel ce era în Iov, decât chiar viermii pielii, şi moartea şi mormântul. Pentru că, printr-o vedenie el a văzut venirea Domnului, şi a spus, "Răscumpărătorul meu trăieşte, şi în ziua din urmă El va sta pe pământ; şi chiar după ce viermii pielii mele nimicesc acest trup, totuşi în trupul mea voi vedea eu pe Dumnezeu." Vedeţi? Mai mare este Cel ce a fost în Iov, decât moartea; mai mare, pentru că moartea a încercat să-l ia şi nu a putut să o facă. Ea nu a putut să o facă, pentru că el a spus, "Eu voi învia iarăşi," şi el a înviat. El a făcut-o.

E-184 Ascultaţi, doresc să fim avut timp să mergem mai departe pe aceasta. Dar eu aş vrea să vă pun o întrebare, care am auzit-o remarcată zilele trecute, despre, "Cristos în voi."
Acum, să nu-să nu lăsaţi ca aceasta să se odihnească pe ceva ce voi aţi făcut; zici, "Am simţit un mic fior. Eu-eu¬eu am vorbit în limbi. Eu-eu am dansat în duhul." Nimic împotrivă la aceea, acum. Acea este în regulă, vedeţi, aceea-i, dar să nu vă bazaţi pe aceea. Vedeţi?
Viaţa voastră trebuie să fie Aceasta. [Fratele Branham bate uşor pe Biblia lui – Ed.] Aceasta este El. Voi şi Aceasta trebuie să deveniţi una, vedeţi, şi atunci Aceasta se manifestă pe Sine. Vedeţi?

E-185 Acum ce dacă-ce dacă în seara aceasta că voi aţi putea spune, cu toată inima voastră, că duhul lui Shakespeare a trăit în voi, acel Shakespeare a trăit în voi? Voi ştiţi ce aţi face voi? Voi aţi face lucrările lui Shakespeare. Voi aţi face. Voi aţi face. Voi aţi crea poeme şi-şi piese, şi aşa mai departe, pentru că Shakespeare era felul acela de artist, un mare scriitor, scriitor de poeme. Acum, dacă Shakespeare a trăit în voi, lucrările lui Shakespeare lea-ţi face voi. Este asta aşa?

E-186 Ce dacă Beethoven a trăit în voi? Ce dacă Beethoven ar fi trăit în voi? Voi ştiţi ce aţi face? Voi aţi scrie cântări ca Beethoven, marele compozitor. Voi aţi scrie cântări ca Beethoven, pentru că Beethoven ar fi viaţa voastră. Voi aţi fi un Beethoven, reîncarnat, din nou. Dacă Beethoven a trăit în voi, lucrările lui Beethoven lea-ţi face voi, pentru că Beethoven a trăit în voi. Este asta aşa?

E-187 Dar Cel ce este în voi este Cristos! Şi dacă Cristos este în voi, voi veţi face lucrările lui Cristos, dacă Cristos trăieşte în voi. El a spus aşa. Sfântul Ioan 14:12, "Cel ce crede în Mine, lucrările care Eu le fac le va face şi el," dacă voi eraţi în Cristos, sau dacă Cristos a trăit în voi. Atunci, Cristos este Cuvântul. Este asta aşa? Şi Cuvântul vine la profeţii Lui. Înţelegeţi? Şi dacă, voi, Cristos a trăit în voi, lucrările lui Cristos ar fi făcute prin voi, Viaţa lui Cristos ar fi trăită prin voi. Lucrările care El le-a făcut, viaţa care El a trăit, şi fiecare lucru, aceasta va trăi în voi; întocmai cum dacă Shakespeare, Beethoven, sau-sau oricare era să trăiască în voi.

E-188 Dacă Viaţa Lui! Dar dacă voi încă vă trăiţi propria voastră viaţă, atunci propriile voastre lucrări le veţi face voi. Vedeţi? Dar dacă voi trăiţi Viaţa lui Cristos, dacă Cristos este în Voi, "Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume." Dacă îndoielile şi tulburările voastre despre promisiunea lui Dumnezeu sunt în voi, atunci Cristos nu este acolo; vedeţi, voi sunteţi numai prelucraţi. Dar dacă Viaţa, dacă Cristos trăieşte în voi, El va recunoaşte Cuvântul Lui şi El va face promisiunea Lui. Înţelegeţi? El va face.

E-189 "Când te rogi, crede că tu primeşti ceea ce ceri, şi ţi se va da ţie. Dacă spui la acest munte, 'Mută-te,' şi nu te îndoieşti în inima ta, ci crezi că ceea ce spui va veni la împlinire, tu poţi avea ceea ce spui. Tatăl lucrează, şi Eu lucrez până acum. Adevărat, adevărat, Eu vă spun vouă, Fiul nu poate să facă nimic în Sine; decât ce vede El pe Tatăl făcând, aceea face şi Fiul." Vedeţi? Şi când Tatăl I-a arătat ce să facă; a păşit acolo afară fără greşeală de orice, şi a spus, "Să fie," şi a fost.
Şi acelaşi Cristos trăieşte în voi. El trăieşte în noi. Atunci noi facem lucrările Lui, pentru că Cristos este Cuvântul, şi promisiunea Cuvântului aduce vindecare la voi. Credeţi voi asta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Sigur!

E-190 El a spus, "Eu nu vă voi lăsa nemângăiaţi." Cum mă rog, am cerut cu un timp în urmă, acolo în Matei 24, vedeţi, sau Matei 28:20. Vedeţi? El a spus, "Eu voi veni la voi, voi fi în voi. Eu," Persoana, Cristos, în forma de Duhul Sfânt, "voi veni şi voi locui în voi. Atunci voi nu veţi fi al vostru-voi nu veţi mai fi voi înşivă. Eu voi fi în voi. Şi mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Vedeţi? Evrei 13:8 zice, "El este acelaşi, ieri şi-n veci."

E-191 Cel ce a fost în Noe era mai mare decât judecăţile de apă.
Şi Cel ce este în voi este mai mare decât judecăţile de foc.
Vedeţi? Cel ce este în voi este mai mare, pentru că El a plătit judecata şi a biruit judecata pentru voi. Înţelegeţi? Nu există frică privitor la aceasta. Vedeţi, voi sunteţi înăuntru acolo. Da.
Mai mare este Cel ce era în Noe, decât cel ce era în judecăţile de apă, care a nimicit lumea care nu a crezut. Deoarece, Noe a crezut. Şi mai mare era Acela în el, care L-a crezut care i-a vorbit, decât cel ce era în lume. Că, Noe a scăpat de toată judecata, din cauză că Cuvântul lui Dumnezeu era mai mare decât aceea, şi el s-a ridicat deasupra judecăţii.
"Mai mare!" Cum ne-am putea ţine de aceea pentru o vreme! Vedeţi?

E-192 Mai mare este Cel ce era în David, decât ursul care i-a furat oaia. Mai mare este Cel ce era în David, decât leul care a intrat şi a luat unul din mieii lui. Mai mare este Cel ce era în David, decât vrăjmaşul, Goliat. Marele Filistin care a stat acolo, de vreo doisprezece, paisprezece picioare înălţime, cu degete de paisprezece ţoli pe el; cu o suliţă ca suveica ţesătorului; şi acoperit peste tot cu doi sau trei ţoli grosime, de oţel sau metal, bronz. Dar ce era în David era mai mare decât ce era în el.
El era putere, muşchi. El era un războinic. El putea, chiar a spus că el îl va ridica pe David cu vârful suliţei lui şi-l va atârna sus, şi să lase păsările să-l mănânce.

E-193 Şi David a spus, "Tu mă întâmpini ca un Filistean, în numele unui Filistean. Tu mă blastămi în numele dumnezeului Filistean." Şi a spus, "Tu te-ai lăudat cu ce vei face. Şi tu mă întâmpini cu o armură şi o suliţă. Dar eu te întâmpin în Numele Domnului Dumnezeu, şi astăzi eu îţi voi lua capul de pe umerii tăi." Şi el a făcut-o, deoarece mai mare era Acela care îl inspira pe David pentru curajul acela.

E-194 Mai mare este Cel ce este în voi, decât scaunul acela cu rotile. Mai mare este Cel ce este în voi, decât targa aceea. Mai mare este Cel ce este în voi, decât cancerul acela. Mai mare este Cel ce este în voi, decât năpasta aceea. Mai mare este Acela, decât orice care există ce Diavolul ar putea să pună peste voi. "Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Mai mare este El! Da!
Mai mare era David, ce era în David; Dumnezeu în David. 195 El este în noi, acela-i, Cristosul. El a fost biruitorul fiecărui vrăjmaş, pentru noi. Când El a fost aici pe pământ, El a biruit păcatul, El a biruit boala, El a biruit moartea, El a biruit iadul, El a biruit mormântul, şi acum El locuieşte în noi ca Biruitorul! El a biruit boala, iadul, moartea, mormântul, şi a venit la noi să ne elibereze de toate lucrurile acelea. Şi mai mare este El care este în voi, decât cel care a pus toate aceste farse acolo peste voi. Da! "Mai mare este Acela care-i în voi, decât acela care este în lume."

E-196 Aşa este cum se întâmplă aceste miracole. Aşa-i cum a încetat vântul acela, zilele trecute. Ar putea o fiinţă umană să facă aceea? Nu, domnule, aceasta-i imposibil. Când eu am stat acolo, plângând, şi vânturile acelea spintecând, şi...
Câţi sunt înăuntru aici, care erau sus acolo? Să vă vedem că vă ridicaţi mâinile. Ridicaţi-vă mâinile sus, fiecare care era sus acolo, aceea sus în Colorado atunci la-la acel timp. În regulă. Fratele Fred, eu presupun, că este singurul care a fost prezent, atunci. M-am gândit că poate Fratele Mann era aici, dar el... Fratele, Fratele Evans, nu era el? Fratele Evans a fost sus acolo la timpul acela. Da. În regulă. Şi, da.

E-197 Observaţi. Nu este acela adevărul? Nu este acela felul cum s-a întâmplat? Ploile doar au încetat, şi vânturile au încetat să sufle. Ce era aceasta? La cuvântul meu? Nu! Pentru că El mi-a spus să o fac. Şi mai mare este El care-i în noi, decât orice natură. Nu este acela acelaşi Dumnezeu care putea linişti valurile pe mare, putea să facă vânturile să meargă înapoi la locul lor? Nu este El acelaşi Unul care putea întuneca soarele, putea să facă soarele să lumineze? Ei bine, "Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Vedeţi? În regulă.

E-198 Acum aceea este de ce pot să fie făcute aceste miracole adevărate, pentru că aceasta-i o promisiune a lui Dumnezeu, "Lucrurile care le fac Eu, le veţi face şi voi." Sfântul Ioan 14:12. El, Cristos, care a liniştit vânturile şi valurile, este Creatorul lor. El încă este tot atât de mult Creator cum a fost El atunci. El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci.
El a vindecat pe bolnavi şi a nimicit păcatul, şi a schimbat totul pentru voi, şi a venit la voi ca El să poată locui cu voi. El a biruit toate acestea, să vină şi să trăiască în noi. El este acel Biruitor care deja a biruit aceste lucruri; a dovedit-o în Scripturi, a venit înapoi şi a biruit totul, şi va dovedit că El este acelaşi Dumnezeu. Şi după o mie nouăsute de ani, aici este El făcând acelaşi lucru printre noi care El a făcut atunci, care a biruit moartea, iadul, boala, şi mormântul!

E-199 Acest Cristos, acest "El," El este Acela care este în voi. El este Cristos. Cum a spus Ioan, "Acela care-i în voi este mai mare decât acela care este în lume." Acela era Cristos! El este mai mare decât toată lumea deoarece El a biruit lumea, şi este cel mai mare, decât toate lucrurile acelea, pentru că El a biruit-o pentru noi. "Şi noi suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit şi s-a dat pe Sine pentru noi," ca El să poată veni înapoi şi să facă lucrările Lui prin noi, să ne dovedească că El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci.
Când El era pe pământ, El a dovedit când El a stat printre oameni, că El era Mesia. El putea discerne gândurile care erau în inimile lor. Şi Biblia a spus, Moise a spus, că, "El va fi un profet." Este asta aşa? El cunoştea secretele din inimă. El ştia cine erau oamenii. El ştie ce era rău cu ei. Am văzut noi aceea să se facă? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Timp după timp!

E-200 Noi ştim că cei morţi au fost înviaţi, chiar din morţi. Unii din ei au fost morţi pentru o zi şi jumătate. Păi, a murit într-o dimineaţă, şi ei l-au adus înapoi în seara aceea, şi au călătorit toată noaptea; şi ziua următoare pe la amiază, sau puţin după amiază, au venit înăuntru până unde era cortul. Un prunc mic mort, rece, şi zăcea în braţele mamei. Şi Domnul Dumnezeu a adus, a vorbit Cuvântul Vieţii, şi pruncul acela s-a încălzit şi a început să plângă; l-am înmânat înapoi în braţele mamei lui.

E-201 D-na Staklev, stând acolo să vadă cum se face aceea, acela-i motivul că ea a plâns aşa pentru pruncul ei, a vrut ca eu să zbor la Germania. Dar Domnul a spus, "Asta-i mâna Mea; să nu mustri tu aceea." Vedeţi, tu ştii mai bine.
Când El i-a spus lui Moise, a spus, "Vorbeşte către stâncă," să nu o loveşti. Aceea înseamnă "vorbeşte," nu să loveşti, vedeţi. Tu trebuie să asculţi la ce spune El să faci. "Dar nici un om nu poate să facă nimic în sine însuşi," el trebuie să o audă mai întâi de la Dumnezeu.

E-202 Acum Cuvântul lui Dumnezeu a promis că El trăieşte. Şi, pentru că El trăieşte, voi trăiţi. El a promis, că, "Lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi. Aceleaşi lucruri, numai că mai multe din ele, veţi face voi, pentru că Eu merg la Tatăl." El a biruit toate lucrurile. El este Acela care a oprit...
El este Acela care a făcut veveriţele acelea. Aceea s-a întâmplat de două ori. S-a întâmplat o dată jos la locul tău, Charlie. Şi s-a întâmplat-s-a întâmplat sus aici când, fraţii, Fratele Fred şi Fratele Banks şi ceilalţi sus acolo cu noi.

E-203 Aceasta s-a întâmplat în Germania, când acei cincisprezece doctori vrăjitori, pe fiecare parte de mine, au spus... Pentru că Billy şi Fratele Arganbright nu au vrut să-i lase să mă vadă, ei au spus, "Păi, noi vom face ca cortul acela să fie suflat la o parte." Şi ei au şezut jos acolo, cu descântările lor, şi au chemat pe dumnezeul lor, Diavolul, şi aici vine el cu o furtună. Vreo treizeci de mii, patruzeci de mii de Germani acolo afară, şi cortul acela doar se ridica în sus şi-n jos aşa.
Ei, şi atunci taie, au luat o foarfecă şi au tăiat o pană, şi a îndreptat-o înapoi în felul acela. Şi zicând a lor, mergând prin toate descântecele lor, şi spunând cele trei cuvinte sfinte ei spun, "Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt; lu-lu-lu-lu-lu-lu! Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt; lu-lu-lu!"

E-204 Mergând în felul acela, şi de fapt furtuna a apărut. Sigur. "El este prinţul puterii văzduhului," Satan. Şi ei au chemat furtuna. Şi, acum, chiar măreţul cort mare stând afară în felul acela, o doamne, acesta ar acoperi cam un bloc de oraş; şi ridicat sus, ridicat din scânduri doi pe patru, şi doar pânză de cort prinsă de aceasta. Vântul a ajuns dedesubt acolo şi doar l-a ridicat, aşa. Şi vântul acela, şi fulgerele sburând în felul acela, eu doar am predicat în continuare.

E-205 Şi, oh, ei doar se duceau într-o mare descântare, mergând înainte şi înainte aşa, spunând acele mici cuvinte sfinte ce le ziceau, "Cele trei cuvinte sfinte înalte: Tată, Fiu, şi Duh Sfânt," pe ambele părţi în felul acela. Atunci eu l-am văzut că se închină, şi înconjurat de draci acolo, dar nu legat.

E-206 Şi eu i-am spus la Fratele Lowster, "Să nu traduci aceasta."

E-207 Am spus, "Frate Arganbright, roagă-te doar."

E-208 Am spus, "Doamne Dumnezeule, Creator al cerurilor şi pământului, Tu m-ai trimis aici. Eu mi-am pus piciorul pe acest sol German, în Numele lui Isus Cristos, pentru că Tu m-ai trimis aici. Norul acela nu are putere asupra mea. El nu are, pentru că eu sunt uns şi trimis aici pentru mântuirea acestui popor."
"Eu vă poruncesc, în Numele lui Isus, să vă depărtaţi de aici."

E-209 Şi tunetele, mergeau, "Bang! Bang! Bang!" A mers, "Grrrrrrrrr," s-a rulat la o parte, şi chiar drept peste cort, a suflat înapoi; şi soarele a strălucit afară.

E-210 În timp de zece minute, acolo erau vreo zece mii în jurul altarelor şi lucruri, ţipând după milă, să vadă puterea lui Dumnezeu. De ce? "Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Vedeţi?

E-211 "Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Vedeţi nenorocirile în acel lucru, o, frate, soră, noi nu avem nici o grijă deloc. Măreţia este Dumnezeu, şi El este în voi. Credeţi voi asta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-212 Acum eu am mers mult peste timp. Sunt cincisprezece minute, cam, după nouă. Şi eu ştiu că aceste persoane au o cale lungă de condus.
Să ne aplecăm capetele doar un moment.

E-213 O Dumnezeule Tată, Tu ştii despre Colorado. Tu ştii că lucrurile acelea sunt adevărate. Şi eu o spun pentru slava Ta, ca aceşti oameni să poată şti. După toată dovedirea ştiinţifică, a fotografiilor, şi despre lucrările Duhului Sfânt. Şi, Doamne, Tu ştii că El... că eu am afirmat clar la oameni, şi întotdeauna o fac, că aceasta-i din cauză că Tu ai promis-o. Şi Tu eşti aici, încercând să găseşti pe cineva prin care Tu să Te poţi confirma, să laşi pe alţii să vadă că Tu trăieşti, şi Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi-n veci. Eu Te rog, Doamne, să fii milostiv, şi să ne călăuzeşti şi să ne îndrumi în gândurile noastre.

E-214 Acolo sunt aceia aşezaţi aici care sunt bolnavi şi năpăstuiţi. Acolo sunt acei care probabil că pot să moară dacă ei nu primesc ajutor de la Tine. Mulţi din ei, probabil, sunt la capătul drumului, unde doctorii nu mai pot ajuta. Tu eşti Dumnezeu, şi Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi-n veci. Şi Prezenţa Ta este aici.

E-215 Şi, Doamne, noi nu ştim ce va fi această a Treia Tragere, aşa cum noi, ne-am referit la Aceasta. Eu nu ştiu ce. Dar noi ştim un lucru, că Prima Tragere era perfecţiune. A Doua Tragere, fiind acel cinci, era har.
Şi, Dumnezeule, eu mă rog în seara aceasta ca Tu să Te descoperi la noi, ca după aceste lucruri, zicând, "Acela care este în voi!" Şi Tu ai spus, "Lucrările care Eu le fac le veţi face şi voi," şi ai spus că Tu nu ai făcut nimic până nu Ţi-a arătat Tatăl.

E-216 Şi noi am văzut ce ai făcut Tu când Tu ai fost în stare să-i spui la Apostolul Petru cine era el, care era numele tatălui său. Să-i spui lui Natanael care era misiunea lui, cum a ajuns el să fie acolo, unde a fost el mai înainte, ce a făcut el. Ai spus femeii, la fântână, despre păcatele ei şi ce a fost ea, trăind în această curvie cu aceşti şase bărbaţi; cinci ea deja a avut, şi acela cu care ea trăia acum nu era bărbatul ei. Tu încă eşti acelaşi Dumnezeu. Tu ai spus...

E-217 A fost starea de orb a lui Bartimeu, cum a stat el acolo; dar totuşi, în inima lui, el avea o vedere, că el putea vedea; că, dacă acela era Iehova manifestat în calitatea de Fiu a lui Isus Cristos, că El era în stare să cunoască strigătul lui. Şi el a strigat, "Tu Fiul lui David, ai milă de mine!" Şi aceasta Te-a oprit, şi Te-ai întors şi l-ai vindecat, O Tată, spunându-i că credinţa lui l-a mântuit.

E-218 Acea mică femeie anemică, care prin această scurgere de sânge şi schimbarea vieţii, şi pentru mulţi ani nu s-a putut opri. Ea şi-a cheltuit toţi banii pentru doctori, şi nici unul din ei nu o putea ajuta. Ea a venit la una din adunările Tale aşa cum Tu vorbeai cu un om acolo la-la Galileea, cum Tu erai pe drumul Tău la casa lui Iair. Această femeie mică a spus în inima ei, fără o Scriptură în spatele ei, "Dacă eu pot măcar să-i ating haina Lui, eu-eu cred că eu mă voi face sănătoasă." Şi ea a primit dorinţa ei când ea a atins haina Ta. Şi Tu i-ai spus că credinţa ei a făcut aceasta, ai descris dorinţele ei, şi ea s-a făcut bine.

E-219 Ni se spune în Cuvânt că Tu eşti un Mare Preot, care şade în Înălţime, trăind întotdeauna să faci mijlociri. Şi-şi de asemenea că Tu, fiind Marele Preot, la timpul acesta, care poate fi atins de simţurile infirmităţilor noastre. Doamne Dumnezeule, admite ca fiecare persoană de aici în seara aceasta să poată fi... să aibă privilegiul să Te atingă în seara aceasta, măreţul Mare Preot, şi să se facă bine. Pentru Slava lui Dumnezeu, eu o cer în Numele lui Isus. Amin.

E-220 Acum eu nu... Sunt acolo cartonaşe de rugăciune? Eu¬eu i-am spul lui Billy să nu... are cineva un cartonaş de rugăciune? În regulă, aşa este, eu i-am spus să nu le împartă. M-am gândit că poate eu voi fi puţin îndelungat, după cum eu... o, eu doar vorbesc aşa de mult. Dar, priviţi, vedeţi, şi voi mi-aţi spus, când am spus, "Eu voi încerca să fiu afară la opt treizeci," voi aţi râs, şi eu-eu am ştiut că voi ştiaţi despre ce aţi vorbit. Eu-eu sunt... dar eu-eu vă iubesc. Vedeţi?

E-221 Ce, ce încerc eu să fac, eu întotdeauna am încercat aceasta, prieteni; niciodată ca cineva să spună, "Fratele Branham a făcut aceasta." Fratele Branham nu poate să facă nimic. Înţelegeţi? Acesta-i Isus Cristos. Şi Acela care este în mine este în voi. Voi doar trebuie să credeţi. Nu este asta aşa? Vedeţi? Cel ce este în voi este mai mare decât boala voastră.

E-222 Acum câte persoane de aici sunt bolnave în trupurile lor, care nu mă cunosc, dar voi credeţi că aveţi suficientă credinţă să-l atingeţi pe Marele Preot, ridicaţi-vă mâna sus, ziceţi, "Eu o cred"? În regulă. O, acolo sunt practic peste tot, mâini. În regulă. Câţi sunt înăuntru aici care mă cunosc, şi ştie că eu nu ştiu nimic despre ce aveţi voi nevoie, şi voi vreţi ca Dumnezeu să vă atingă? Ridicaţi-vă mâna sus. Vedeţi? Vedeţi? În regulă.

E-223 Franc, acolo nu-i nimeni înăuntru aici despre care să ştiu eu ceva, chiar la acest timp prezent, de a fi bolnavi. Dar acest băiat aşezat aici, eu îl cunosc. Eu m-am rugat pentru el, de multe ori. Eu nu-mi pot aminti numele lui, dar el este de jos din Kentucky. El îmi scrie tot timpul, prieten personal al Fratelui şi Sorei Woods şi ceilalţi, şi vine sus acolo. Şi el a participat la adunare pentru un lung, timp lung. Aceea-i singura persoană pe care eu o cunosc.

E-224 Acum, Fratele Dauch, din câte ştiu eu, este bine, sau el nu ar şedea aici. El a fost foarte bolnav zilele trecute, şi Domnul l-a vindecat.

E-225 Eu nu cunosc această persoană. Şi eu nu ştiu cine este acesta care are aceste cârje aici; poate persoana aceea în scaun. Eu-eu nu ştiu.
Şi eu-eu cunosc mulţi dintre voi. Dar Dumnezeu în Cer ştie, la timpul acesta, eu nu ştiu ce vreţi voi. Eu nu am idee. Este cumva greu aici în tabernacol, căci, vedeţi, eu cunosc o mulţime de persoane.

E-226 Acum iată ce este. Când tu ajungi la un loc... Acum, eu vin aici, uneori, şi eu spun, "În regulă, noi vom da la fiecare un cartonaş de rugăciune şi îi aliniem. Vin sus pe platformă." Cineva se va duce... Acum tu nu poţi...
Acum, prieteni, eu am să-mi deschid inima şi vă spun ceva.
Voi nu puteţi ascunde aceea. Chiar la ce vă gândiţi, eu o ştiu. Aşa este. Eu ştiu ce vă gândiţi. Înţelegeţi? Şi uneori voi ziceţi, "Frate, eu cred." Păi, bine, tu crezi până la un punct. Vedeţi? Vedeţi? Eu ştiu.

E-227 Şi chiar aici, bine, acum, doar chiar acum, ungerea doar vine asupra mea, voi vedeţi. Şi eu pot chiar simţi acel puls, ca, o bătaie, vedeţi, o palpitaţie din diferite locuri. Vedeţi?
Dar acum să nu-să nu mai fiţi necrezători. Credeţi tot Mesajul. Credeţi-l Acela. Dacă nu este, dacă nu este scris în Biblie, atunci să nu-l credeţi. Dar dacă Acesta este în Biblie, atunci Duhul Sfânt care locuieşte în noi este legat prin datorie să înfăptuiască aceea dacă noi Îl credem. Este asta aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]
Eu ştiu că este greu. Vedeţi, nimic nu vine uşor.

E-228 A fost greu pentru El să moară, ca acesta să poată să fie produs la voi. A fost greu pentru El să meargă la Calvar; El a vrut să stea, chiar aşa de mult încât El a strigat, "Nu voia Mea, ci a Ta să se facă." Vedeţi? Vedeţi? El nu a vrut să plece; El era un Om tânăr, şi El avea fraţii Lui. El i-a iubit întocmai cum vă iubesc eu. Dar El-El nu putea trăi, şi să trăiască şi ei, aşa că el a murit ca noi să putem trăi. Aceea nu a fost uşor. El a trebuit să o facă. Priviţi ce moarte stătea înaintea Lui, "Tată, a sosit ceasul, şi să mă rog ca Tu să iei paharul acesta de la Mine? Nu." El nu a vrut să facă aceea; El a vrut voia lui Dumnezeu să se facă.

E-229 Acum, priviţi, dacă voi veţi crede acelaşi lucru! Acum, să nu-să nu-să nu umbriţi Aceasta, deloc. Doar să o credeţi. Doar absolut să o credeţi. Nu vă îndoiţi. Voi să o credeţi.

E-230 Dacă eu aduc persoanele sus într-un rând de rugăciune, şi eu spun, "În regulă, acum această persoană, tu ştii că eu nu te cunosc."

E-231 "Nu, asta-i corect, Frate Branham."

E-232 Atunci chiar acolo afară tu prinzi pe cineva care zice, "Îhî, dar el citeşte ce au pus ei pe acel cartonaş de rugăciune! Telepatie!" Aceasta chiar cu adevărat o va face.

E-233 Atunci eu voi spune, "În regulă, acum duminica aceasta noi nu o să împărţim cartonaşe de rugăciune. Eu vreau pe fiecare aici, care este un străin, şi niciodată nu a fost aici înainte, să vă ridicaţi." Vedeţi? Şi-şi atunci Duhul Sfânt se va întoarce drept în jur şi discerne tot ce era în ei. Vedeţi? Este asta aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Voi aţi văzut-o în ambele feluri.

E-234 "O, bine, acolo-i ceva greşit cu aceea." Vedeţi? Vedeţi? Acolo, nu există cale, tu-tu-tu nu poţi... Vedeţi, atât timp cât Satana poate lua stăpânire, el vă va face doar să credeţi orice.
Şi el vă va arăta fiecare defect care-l am, şi eu am multe din ele care el vă poate arăta. Dar să nu vă uitaţi la aceea! Să nu vă uitaţi la aceea. Eu sunt un om. Vedeţi? Dar, ţineţi minte, acest Cuvânt al lui Dumnezeu este Adevărul, şi eu încerc să trăiesc prin El.

E-235 Dacă mă duc aici afară şi să încep să fac lucruri greşite, care nu sunt drepte, păcătuind, şi să beau, şi, sau să fumez, sau-sau să fac lucruri care nu sunt bune, voi-voi să veniţi şi să mă chemaţi jos, căci aceea-aceea nu se cuvine. Eu-eu vreau atunci să părăsesc lumea. Eu nu... Eu vreau să plec înainte ca aceea să se întâmple. Vedeţi? Eu nu vreau să fac aceea.

E-236 Dar atât timp cât eu încerc să trăiesc cum este drept şi să fac ce este drept, vedeţi, şi să încerc să trăiesc cum un Creştin ar trebui, şi atunci să las pe Dumnezeu să ia Cuvântul Lui şi să mă audă că stau lângă El. Deşi Acesta mă costă aşa de mulţi prieteni şi popularitatea lumii, şi lucruri ca acelea, şi urât de mulţi, şi denominaţiuni, dat afară, totuşi eu vreau să fiu devotat la acest Cuvânt. Acesta-i Cuvântul lui Dumnezeu, şi eu iubesc pe Dumnezeu. Astfel acesta-i Cuvântul lui Dumnezeu, şi eu-eu vă spun că, "El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci," şi El este în noi acum. Şi dacă...

E-237 Acum, dacă viaţa lui Shakespeare era în mine, trăind în mine, dacă Shakespeare a trăit în mine, nu aş face eu lucrările lui Shakespeare? Dacă Beethoven este în mine, nu aş face eu lucrările lui Beethoven? Dacă duhul lui Dillinger era în mine, dacă John Dillinger trăia în mine, nu aş fi eu un John Dillinger? Dacă Beethoven era în mine, aş fi eu un Beethoven? Vedeţi? Dacă Castro era în mine, eu aş fi un Castro? Vedeţi?
Şi dacă Isus Cristos este în mine, eu voi face lucrările Lui, deoarece acesta-i El. Şi nu a spus El că acelaşi lucru va avea loc? Vedeţi? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]

E-238 Acum ce ar face El dacă El stătea aici, dacă El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci? El zice, "Eu pot să fac numai ce-Mi arată Tatăl să fac." Este asta aşa? Ei bine, acela-i felul cum a făcut-o El ieri.
Acum este El acelaşi? Cum este cu boala? Preţul vostru este deja plătit. Fiecare din voi sunteţi deja vindecaţi de boala voastră. Este asta aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Pentru aceea... Fiecare din voi este iertat, dar voi trebuie să o acceptaţi. Fiecare din voi este vindecat, dar voi trebuie să o acceptaţi.

E-239 Acum, să dovedesc că El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci. Dacă El stătea aici, El nu vă putea vindeca, deloc, cu necredinţa voastră. Voi ar fi trebuit să o credeţi, chiar la fel cum voi trebuie să o credeţi chiar acum. Aceasta ar trebui să fie la fel, vedeţi. "Căci, multe lucrări puternice El nu a putut să facă în ziua Lui, din cauza necredinţei lor." Este aşa? Multe lucrări puternice El nu poate să facă astăzi, din cauza necredinţei.

E-240 Acum, Cine era acesta care putea să prezică aceea? Dumnezeu. Cine a fost acesta care a spus aceasta? Dumnezeu. Cine a fost acesta care a făcut aceea? Dumnezeu. Cine este acesta care a spus unde erau ursul, căprioara, cariboul, toate aceste alte lucruri, şi cele şapte... toate-toate lucrurile acestea care s-au întâmplat? Cine a fost care a spus aceea? El, Cristos, care este în noi, profeţindu-Se prin noi, descoperindu-Se că El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci.
Cine a oprit vânturile? Cine a creat veveriţele? Acelaşi Unul care a creat un berbec pentru Abraham, când el... la numit "Jehovah-jireh." Acele nume răscumpărătoare compuse încă i se aplică Lui. El încă este Jehovah-jireh, "Domnul poate să rânduiască pentru Sine o Jertfă."

E-241 Acum, fiecare din voi, eu-eu vreau cea mai adâncă sinceritate a voastră acum. Dacă voi de fapt credeţi cu toată inima voastră, acolo nu va fi nici o persoană slabă în mijlocul nostru, pe la timpul când ceasul acela se mută încă cinci minute. Acolo nu va fi o persoană aici fără ca să fie pe picioarele lor, bine, dacă o veţi crede doar. Puteţi voi crede?

E-242 Acum să vedem chiar acum dacă El va veni la noi şi Se descoperă, în timp ce ne aplecăm capetele.

E-243 Doamne Isuse, acum Tu ajută-mă. Şi eu mă voi supune Ţie, Doamne, tot cum ştiu eu. Iartă-mi păcatele şi fărădelegile. Eu mă rog în Numele lui Isus. Amin.

E-244 Acum să luăm partea aceasta aici, cineva de aici. Credeţi, aveţi credinţă, nu vă îndoiţi! Cineva care nu mă cunoaşte, dacă-i posibil. Eu nu pot să spun unde merge viziunea. Eu doar trebuie să urmăresc după Aceasta. Şi dacă El face aceea, atunci voi o ştiţi, dacă este adevărată sau nu. Voi doar să credeţi, şi nu vă îndoiţi. Dacă El o va face, veţi crede voi, vedeţi, după toată aceasta ce s-a făcut aici astăzi? Vedeţi? Doar acceptaţi-vă vindecarea, vedeţi. Ziceţi, "Doamne, eu ating acum pe Isus Cristos. Eu cred." Acum fie ca Dumnezeu din Cer să acorde aceasta.

E-245 "Mai mare este Acela care este în voi, Cristos, decât cel ce este în lume." Acum, în adunare, unde noi Îl atingem, El Se reflectă înapoi; aşa cum femeia a atins pe Dumnezeu, prin Cristos, şi a reflectat înapoi necesităţile ei.

E-246 Eu văd acum acolo într-un colţ aici, se pare că acesta-i un bărbat, el este foarte serios. Nu, acesta nu-i. Este o femeie care se roagă pentru un bărbat, şi bărbatul nu este aici. Dar aceasta-i o femeie. Eu văd că femeia aceea... Acesta-i tatăl ei-ei, şi el moare cu cancer. Şi foarte serios. Omul nu este aici. El este în alt loc. Acesta nu-i acest ţinut, chiar. Acesta-i, el este în Georgia.
Doar continuaţi rugăciunea. Voi credeţi cu toată inima voastră acum? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Doar continuaţi rugăciunea, vedeţi.
Numele femeii, care se roagă, este D-na Jordan. Ea nu este din Georgia. Ea este din North Carolina. Dacă aceea este corect, doamnă, ridică-te sus în picioare. Corect, tot adevărul. [Sora zice, "Mulţumesc lui Dumnezeu! Mulţumesc lui Dumnezeu!" – Ed.] Te-ai rugat pentru aşa ceva? [Da, domnule; tăticul meu."] În regulă. În regulă. [Sora continuă să comenteze despre tatăl ei.]
Crezi tu, că "Cel ce este în tine este mai mare decât cel ce este în lume"? [Sora spune, "Eu cred." – Ed.] Crezi tu că Acela care...

E-247 Uite, aici este altceva. Tu ai avut o mare pregătire în zilele tale de la început, sau un lucru sau altul, deoarece arată parcă că tu eşti încurcată într-un fel de Creştin... Nu este tatăl tău un lucrător, sau cineva ca acela, unii din ai tăi, sau ceva? [Sora zice, "Soţul meu." – Ed.] Soţul tău, acela-i care este. Eu pot vedea pe cineva care stă lângă tine, predicând Evanghelia, şi tu erai într-o biserică. El era conectat cu tine. ["Laudă Domnului!"] În regulă, acolo eşti tu.
Acum, pe doamna eu nu o cunosc, dar Dumnezeu cunoaşte femeia.

E-248 Acum, ai tu ceva în poşeta ta, o batistă mică sau ceva acolo? În regulă, atunci tu să pui-... Când te aşezi jos, pune¬ţi mâinile pe batista aceea, şi să nu te îndoieşti, şi Acela care este în tine este mai mare decât acela care ucide pe tăticul tău. Crede cu toată inima ta, aşa va fi după cum crezi.

E-249 Acum, eu vreau să vă întreb ceva. Eu nu cunosc pe femeia aceea. Din câte ştiu eu, aceea era prima dată, eu presupun, că am văzut-o vreodată. Dar ea şade acolo într-o stare de disperare, rugându-se. Şi chiar Dumnezeul care a putut să se întoacă şi să-i spună femeii despre scurgerea ei de sânge, este acelaşi Dumnezeu care este aici, arătând că Cel ce este în voi a biruit lumea. Voi credeţi? [Adunarea spune, "Amin" – Ed.] Dacă voi doar aveţi credinţă, nu vă îndoiţi.

E-250 Vorbind de cancer, eu văd din nou umbra aceea neagră. Ea este peste o femeie, aşezată chiar aici. Ea are cancer la gât, şi ea este într-o stare rea. Şi pentru ea s-a făcut rugăciune, şi încearcă să-şi accepte vindecarea. D-na Burton, dacă tu vei crede! Eu nu cunosc femeia. Dar dacă tu vei crede cu toată inima ta... Într-adevăr, lucrul...
Lasă-mă să-ţi explic aceasta ţie, ce încerci tu să faci. Tu ţi-ai pierdut glasul, de la acesta, şi tu încerci să te rogi ca glasul să-ţi vină înapoi. Este asta aşa? Dă din mână aşa. Acum, femeia este o străină pentru mine. Eu nu o cunosc. O vedeţi? Aşa este. Acolo, acolo este ea. Vedeţi? "Mai mare este Acela care este în tine, credinţa care Îl poate atinge, decât acela care este în gâtul tău."
Voi credeţi cu toată inima voastră? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-251 Soră Larsen, eu te cunosc. Ea este proprietara mea. Dar, Soră Larsen, tu ai fost la un doctor sau ceva, un lucru sau altul. Tu eşti programată pentru o operaţie. Aşa este. Nu este aşa? Mai mare este Acela care este în tine, Soră Larsen, decât acela care este în lume.Tsus a spus, "Eu am fost un străin, şi voi M-aţi primit înăuntru. Într-atât cât le-aţi făcut la cel mai neînsemnat din aceştia, cei mici ai Mei, voi mi-aţi făcut-o Mie."
O Tată Ceresc, fii milostiv!

E-252 Ce gândeşti tu? Tu eşti programată pentru o operaţie, de asemenea. Tu eşti o străină pentru mine. Este asta aşa? [Sora spune, "Da." – Ed.] Tu nu eşti de aici. ["Eu te cunosc, dar tu nu mă cunoşti."] Tu mă cunoşti, dar eu nu te cunosc. ["Tunu mă cunoşti pe mine."] Dar Dumnezeu te cunoaşte. Crezi tu asta? ["Da, eu cred."] Tu eşti programată pentru o operaţie. Tu nu locuieşti aici. Tu eşti lângă Bedford, Springville, ceva ca... Aceea-i unde este aceasta, Springville. D-na Burton... Nu, nu, eu îţi cer scuze, eu nu am vrut să spun aceea. D-na Parker, acela-i numele tău. Nu-i aşa? Mai mare este Acela care este în tine, decât acela care încearcă să te ucidă. Este asta aşa? Crezi tu cu toată inima ta? Atunci tu nu o să ai nevoie de operaţia ta, dacă tu crezi.

E-253 Ce crezi tu despre toată aceasta, soră? Eu nu te cunosc. Tu eşti o străină pentru mine. Mă crezi tu a fi profetul Lui? [Sora spune, "Eu o cred." – Ed.] Tu crezi. Îţi mulţumesc. Dumnezeu va onora aceea. Tu eşti D-na White. Tu vii din Fort Worth, Texas. Tu ai o boală musculară, o stare nervoasă. Tu eşti foarte rău. Nu există speranţe pentru tine, atât cât priveşte ştiinţa medicală. Soţul tău, el are o nevoie spirituală pentru care el se roagă. Tu ai un fiu acolo, el are necaz cu spatele lui, şi boală de inimă. Tu ai un băieţel în poala lui. Băieţelul are ceva fel de vorbire pentru care voi vă rugaţi. Dacă aceea este corect, ridică-ţi mâna sus. [Soţul spune, "Aceea-i corect. Ele sunt nevoile noastre."]
"Mai mare este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume."
Credeţi voi asta? [Adunares spune, "Amin." – Ed.] Cu toată inima voastră? ["Amin,"] Cu tot din ea? ["Amin."]
Acum să ne aplecăm capetele.

E-254 Acum El a mers prin clădire. El v-a dovedit că El este Dumnezeu. "Mai mare, este Cel ce este în voi, decât cel ce este în lume." Acesta-i Domnul Dumnezeu. Acum, Acela care este în voi, lăsaţi-L să aibă întâietate. Lăsaţi-L să aibă supravegherea despre-despre ce voi...
Voi spuneţi în inima voastră chiar acum, dacă puteţi, cu toată inima voastră, şi să o credeţi, "Boala care a fost în trupul meu este dusă." Vedeţi? "Eu nu mai sunt nenorocit. Eu nu mai am boală. Acela care este în mine este mai mare decât acela care a fost în trupul meu. Acela care este în inima mea este mai mare decât acela care este în carnea mea. De aceea, Acela care este în inima mea a ceat cerurile şi pământul. Carnea mea a fost contamintă de către Satan, şi eu sunt un templu al Duhului Sfânt să lucuiască înăuntru. De aceea, Satano, eu îţi poruncesc să părăseşti trupul meu. În Numele lui Isus Cristos, ieşi afară din mine." Vedeţi? Voi o credeţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]
Acum să ne rugăm în felul nostru acum, fiecare, în timp ce eu mă rog pentru voi.

E-255 Dumnezeu Atotputernic, Creatorul cerurilor şi pământului, Autorul vieţii, Descoperitorul secretelor inimii, Tu ai spus, "Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, şi este chiar un Discernător al gândurilor minţii."

E-256 Acela-i motivul, când Cuvântul s-a făcut trup, El a ştiut la ce se gândeau ei, aşa cum El le-a priceput gândurile. El era Cuvântul, şi Cuvântul a cunoscut secretele din inimile lor.
Şi acel Cuvânt încă este acelaşi Cuvânt. Şi în seara aceasta noi Îl vedem descoperindu-Se în noi, după două mii de ani, pentru că El L-a scris pe hârtie şi este aici să-l confirme, arătându-l, că Acesta este corect.

E-257 Aici sunt batiste aşezate aici. Oameni bolnavi sunt peste tot. Eu mă rog ca marele Duh Sfânt care-i prezent, care arată aceste lucruri, care spune aceste lucruri, şi niciodată nu dă greş, dar că este corect, nici o singură dată nu poate El să dea greş, pentru că Acesta-i Dumnezeu. Lasă ca El să ungă aceste batiste cu Prezenţa Lui, şi să vindece pe fiecare persoană bolnavă peste care sunt ele aşezate. Şi Dumnezeul Care poate fi viu, după două mii de ani, şi se poate forma pe Sine în inimile păcătoşilor care au fost răscumpăraţi prin har şi credinţă, şi poate vorbi Propriile Lui Cuvinte prin buze muritoare, şi să privim că se întâmplă chiar exact ce El a promis.

E-258 O Doamne Dumnezeule, eu Te rog să fii milostiv faţă de noi. Şi fie ca fiecare bărbat şi femeie care şade prezenţi, care au vreun fel de boală sau nenorocire; şi cum Moise s-a aruncat în spărtură, pentru popor, în seara aceasta eu îmi pun inima mea afară înaintea Ta, Doamne. Cu toată credinţa care eu o am, care-i în Tine, care Tu mi-ai dat, eu o dau lor. Aşa cum a spus Petru la poarta numită Frumoasă, "Ceea ce eu am, eu îţi dau. În Numele lui Isus Cristos din Nazaret, scoală-te şi umblă." Şi omul era olog şi-şi slab pentru câteva momente, dar, în timp ce ei îl ţineau, oasele gleznelor au primit tărie. Şi el a intrat în Casa lui Dumnezeu, sărind, şi lăuda şi binecuvânta pe Dumnezeu.

E-259 Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi-n veci. Şi apostolul Lui a spus, "Ceea ce am, eu îţi dau." Aceasta era credinţă. Şi eu spun: ceea ce eu am, eu dau la această audienţă! În Numele lui Isus Cristos din Nazaret, renunţaţi la boala voastră, căci mai mare este Acela care este în voi, decât Diavolul care încearcă să vă ia viaţa. Voi sunteţi copiii lui Dumnezeu. Voi sunteţi cei răscumpăraţi.

E-260 Eu poruncesc ca Satan să părăsească acest popor. Fie ca Dumnezeul care a rulat înapoi furtuna aceea zilele trecute, Dumnezeul Care a făcut vânturile şi valurile să înceteze, fie ca El să îngrijească ca fiecare boală să fie luată de la aceşti oameni, şi puterea lui Cristos este făcută manifestată în viaţa lor la ora aceasta. Fie ca fiecare păcătos să se pocăiască. Fie ca fiecare persoană, care nu este aproape de Tine, să se îndrepte la ora aceasta. Şi fie ca să fie aşa, în Numele lui Isus Cristos.

E-261 Eu, ca păstor al vostru, fratele vostru, cu ce credinţă am eu, i-am cerut lui Dumnezeu să o pună peste voi. Eu cred că eu voi primi ceea ce am cerut. Acum dacă o veţi crede cu mine; cu ce credinţă care o am, eu v-o dau vouă pentru ora aceasta.
Şi acum, în Numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, renunţaţi la nenorocirea voastră, boala voastră, şi spuneţi-i, "Tu trebuie să pleci," căci voi aveţi credinţa voastră, plus credinţa mea, cu puterea lui Isus Cristos, a Cărui omniprezenţă este aici să o adeverească şi să dovedească că El este aici, vă va face bine la timpul acesta.

E-262 Crezi tu asta, doamnă, care zaci pe targa aceea? [Sora spune, "Aşa este." – Ed.] Deşi muşchii tăi să fie tot cum ei o numesc, a scleroză şi lucruri, tu poţi umbla dacă vei încerca. Ridică-te sus, în Numele lui Isus Cristos. Ajutaţi-o acolo. Iat-o că merge. Nu credeţi voi? Ceilalţi din voi, ridicaţi-vă. Oasele gleznelor ei au primit tărie.
Acum să ne ridicăm mâinile şi să-I dăm laudă.

E-263 Mare Dumnezeu Iehova, în Numele lui Isus Cristos, noi ne predăm la Tine pentru vindecare. Amin.