E-1 Cu siguranţă este un privilegiu să mă aflu aici în această dimineaţă, în această zi de aniversare a filialei Oamenilor de Afaceri Ai Evangheliei Depline de aici din Phoenix, şi să ştiu că Domnul mi-a acordat o mică parte din aceasta, să fac parte din această părtăşie. Vreau să îi salut pe fratele Carl Williams şi pe soţia sa, pe fratele Stromei, pe ceilalţi de aici de la platformă, pe fratele Shores, pe fratele Outlaw, pe slujitori şi pe voi toţi oameni buni.

E-2 Ştiţi, eu-eu am avut şi eu o aniversare săptămâna trecută. Şi sunt doar puţintel mai bătrân decât o filială. Cred că el a spus, "Cinci şi... ani, pentru filială."

E-3 Cineva a spus, zilele trecute, a spus, "Câţi ani ai, frate Branham?"

E-4 Eu am spus "Douăzeci şi şase de ani." Şi am spus, "Am şters primii douăzeci şi cinci de ani. Nu L-am slujit prea bine în acei ani." Am spus, "Sper că şi El o face." Să-l fac pe El să o facă va fi diferit.

E-5 Dar e bine să fiu aici. Şi acum vrem să nu vă răpim prea mult timp. Pentru că noi... Eu sunt-eu mă tem întotdeauna, după ce aud unele dintre aceste mărturii frumoase şi lucruri care se întâmplă, pe care eu... şi cântări, că voi face ceva care va deranja aceasta. Şi am vrut să adaug la asta, dacă ar fi ceva ce aş putea adăuga. Aceste surori...

E-6 Acel frate care a cântat cântarea din această dimineaţă, fratele de culoare, am apreciat asta, Ochiul Pe Vrabie.

E-7 Şi aceste surori care au cântat această cântare, care a fost un ajutor pentru mine de când am fost aici prima dată. Eu o am. O am pe o placă şi pur şi simplu am uzat-o, Aş Vrea Să Stau De Vorbă Cu El. Şi eu l-am rugat pe fratele Dawson Riley de acolo, prietenul meu, dacă ar vrea, careva dintre ele, dacă ar încerca să le convingă pe acele doamne, dacă ar mai fi aici pe pământ, să o cânte din nou în această dimineaţă. Şi sper că Terry a înregistrat¬o. Şi presupun că da. Vreau să o iau de acolo, poate, la o placă sau ceva de genul acesta, pentru că îmi place foarte mult această cântare. Şi aceasta este a mea... dorinţa mea este să stau de vorbă cu El. Cred că toţi vrem să facem asta. De aceea ne aflăm aici în această dimineaţă.

E-8 Acum, adunările care urmează, săptămâna viitoare. Este în regulă să menţionez? [Un frate spune, "Sigur." – Ed.] Eu-eu voi fi acasă săptămâna viitoare, la tabernacol, duminica viitoare, pentru serviciul de Paşti; sâmbătă seara, duminică şi duminică seara. Şi apoi mă întorc în California. Voi toţi cei din jurul Californiei, sigur ne bucurăm să vă avem la adunarea de acolo.
Şi cred că Billy a trimis un anunţ greşit. Este... El a spus, "La Hotelul Biltmore," cred, "unde va fi." Este... [Cineva spune, "Nu au reuşit să îl obţină."] Nu au reuşit să îl obţină. Şi este la Eastmont? ["Embassy."] Embassy, Hotelul Embassy. Aşa că oricare dintre cei de la Full Gospel de acolo vă vor anunţa, dacă sunteţi pe acolo.

E-9 Şi apoi ne întoarcem de acolo şi apoi mă duc în Africa de Sud. Peste doar o lună, ne îmbarcăm spre Africa de Sud, ne aşteptăm la un timp minunat în Domnul, cam trei naţiuni acolo. Aşa că noi-noi vă solicităm cu siguranţă rugăciunile. Probabil că nu voi mai putea să vă văd, dacă Domnul ne permite să mergem, până când mă întorc. Şi sper să am un raport grozav pentru voi când ne vom întoarce.

E-10 Ultima dată acolo, cred că Domnul mi-a dat cea mai mare adunare pe care am avut-o vreodată. Şi o dată, pentru o chemare la altar... Acum, aceasta este din partea nativilor de pături. Din câte ştiu eu, au fost treizeci de mii care L-au acceptat pe Cristos la un moment dat. Şi ne-am gândit că poate se refereau la vindecarea fizică, pentru că au fost vreo douăzeci şi cinci de mii de persoane vindecate odată. Şi a doua zi, primarul din-din Durban, care este Sidney Smith, a spus, "Du-te la fereastra ta, uită-te ce trece pe stradă." Şi erau dube încărcate una după alta, pline cu grămezi de cârje vechi şi alte lucruri, chiar îngrămădite; la care ei veneau din urmă, băştinaşii, care erau în război unii cu alţii, veneau pe străzile oraşului, cântând Crede Numai în limba lor maternă.

E-11 Vă spun, inima mea a tresăltat. Cum... Când vezi aşa ceva, frate Shores, simţi atunci că munca ta nu este în zadar. Vezi, ai încercat. Şi sper ca Dumnezeu să o repete din nou, nu pentru că-pentru că noi mergem acolo, ci pentru că aşteptăm Venirea Domnului.

E-12 Şi aşa cum spunea cântarea, căutăm acea oaie mică, pierdută, care este, care... El-El nu va veni până când acea oaie nu va fi înăuntru. Fiecare trebuie să fie în stână. El nu va închide uşa până când ultima nu va fi înăuntru. Aşa că, fraţi slujitori, cu siguranţă sunt cu voi, în această dimineaţă, în încercarea de a căuta acea ultimă oaie. S-ar putea să fie în Phoenix, în această dimineaţă. Nu ştiu. Dar când ultima va veri înăuntra, atunci Păstorul va închide uşa.

E-13 [Un frate spune, "Frate Branham?" – Ed.] Da? ["Pot să spun un cuvânt?"] Sigur că poţi. ["Am uitat ceva. Am vorbit despre..." Porţiune goală pe bandă.] Este perfect în regulă. ["Şi ştiu, toată lumea uită ceva, din când în când."] Eu nu uit. ["Oh!"]

E-14 Eu sunt cel care trebuie să scriu ceea ce am de gând să spun, aproape. Sunt... De când îmbătrânesc, mi-e mai greu să-mi amintesc, să-mi notez Scripturile şi aşa mai departe. Pe vremuri, puteam să aliniez în minte vreo cincizeci de Scripturi şi nici măcar... nu treceam peste ele, dar am străbătut multe mile dificile de la acele zile.

E-15 Aşadar, noi aşteptăm Venirea Domnului. Domnul să vă binecuvânteze pe toţi!

E-16 Şi apoi ajungi aici sus şi te gândeşti... Te aşezi aici şi îi auzi pe aceşti oameni mărturisind. Te gândeşti, "Ei bine, când mă voi ridica, voi spune ceva despre asta." Apoi, sunt atât de multe de spus, încât ai sta toată ziua să le spui. Dar, cu siguranţă vă apreciez pe toţi. Fie ca această mică filială să continue să crească. Fie ca fiecare biserică din Phoenix să continue să crească până când vine Isus, este rugăciunea mea sinceră.

E-17 Acum, cred, doar ca să ne odihnim puţin, să ne ridicăm în picioare în timp ce ne rugăm. Vreţi?

E-18 Dumnezeu Atotputernic, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Care L-a înviat din morţi şi ni L-a dat ca jertfă, şi ca Domn şi Mântuitor. Îţi suntem atât de recunoscători Ţie pentru acest privilegiu pe care îl avem în această dimineaţă, de a sta în Prezenţa Ta, cu poporul Tău care a fost răscumpărat şi care aşteaptă a doua Sa Venire glorioasă, ca să ne primească la Sine. Dacă există păcat printre noi, Doamne, curăţă-ne cu isopul Tău. Şi ne rugăm, Tată Ceresc, ca Tu să vindeci orice bolnav care se află în mijlocul nostru.

E-19 Şi dacă ar fi, din întâmplare, cei care nu Te cunosc, în acest mare botez al Duhului Sfânt pentru care ne luptăm cu atâta ardoare, şi spunem că este o necesitate, conform Scripturii pentru această ultimă zi, ne rugăm, Doamne, ca El să cadă peste noi toţi, astăzi, şi să ne boteze din nou în Trup, şi să-i aducă şi pe cei care sunt afară, de asemenea, înăuntru, Tată.

E-20 Binecuvântează-ne în timp ce citim Cuvântul Tău şi ne străduim să spunem ceea ce este Adevărul din Cuvântul Tău. Închide gura noastră la ceea ce este neadevăr şi deschide inimile şi gurile noastre la ceea ce este Adevăr, în timp ce ne încredinţăm Ţie. Foloseşte-ne gurile pentru a vorbi, şi urechile pentru a auzi şi inimile pentru a primi. Căci o cerem în Numele lui Isus, Care a rânduit să fie aşa. Amin.

E-21 Aş dori să citesc din Sfântul Cuvânt, trei locuri din Biblie. Şi dacă doriţi să le însemnaţi, şi doriţi să le continuaţi, să le citiţi pentru informaţii suplimentare, aş fi foarte bucuros dacă le-aţi nota. Locurile pe care le voi citi sunt Matei 28:1-10, şi apoi Apocalipsa 1:17-18, Romani 8:11. Şi pot să le repet din nou. Şi acum Matei 28:1 la 10, Apocalipsa 1:17 la 18 şi Romani 8:11.

E-22 Acum ne apropiem de Paşte. Şi în timp ce vă luaţi locurile şi le notaţi. Cred că săptămâna aceasta care vine este cea mai istorică şi importantă săptămână din toate săptămânile anului. Cred că cel mai mare lucru pe care îl vom sărbători săptămâna aceasta, săptămâna care vine, a fost cel mai mare eveniment care a avut loc vreodată pe pământ. Nu cred că nimic nu ar putea să-l depăşească. Voi spuneţi, "Ei bine, răstignirea a fost importantă." Dar mulţi oameni au murit, mulţi oameni au fost răstigniţi, chiar în aceleaşi zile ale Domnului nostru. Dar a fost doar Unul singur dintre ei Care a înviat din morţi. Asta a pecetluit totul.

E-23 Acum vreau să citesc. Şi acesta este un fel de mic mesaj înainte de Paşte, cu voia Domnului, de aproximativ patruzeci de minute. Acum să citim din Evanghelia Sfântului Matei, începând, cu capitolul 28.
La sfârşitul zilei sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Maria au venit să vadă mormântul.
Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ: căci îngerul Domnului s-a pogorât din cer şi, venind, a prăvălit piatra de la uşă şi a şezut pe ea.
Înfăţişarea Lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea Lui albă ca zăpada:
Şi de frica Lui cutremuraţii au... străjerii (iertaţi-mă) au tremurat şi au rămas ca nişte morţi.
Şi îngerul a luat cuvântul şi a zis femeilor: Nu vă temeţi: căci ştiu că voi îl căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.
El nu este aici: căci a înviat, după cum zisese. Veniţi şi vedeţi locul unde zăcea Domnul.
Şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi: şi iată că El merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea: iată, v-am spus lucrul acesta.
Şi ele au plecat repede de la mormânt cu frică şi cu mare bucurie; şi au alergat şi au dat de veste ucenicilor.
Şi pe când se duceau ele să le spună ucenicilor, iată că le-a întâmpinat Isus şi le-a zis, Bucuraţi-vă. Iar ele s-au apropiat şi i-au cuprins picioarele şi I s-au închinat.
Atunci Isus le-a zis: Nu vă temeţi: duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galileea şi acolo Mă vor vedea.
Şi Apocalipsa, capitolul 1, şi versetul 17 şi 18.
Şi când L-am văzut, eu am căzut la picioarele Lui ca mort. Şi El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine, şi a zis, Nu te teme; Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă:
Eu sunt cel viu, şi am fost mort; şi iată, că Sunt viu în vecii vecilor, Amin; şi ţin cheile morţii şi ale locuinţei morţilor.

E-24 Şi în Cartea Romani, capitolul 8 şi începând cu versetul 11.

E-25 Şi dacă Duhul celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, cel ce a înviat pe Cristos din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare prin Duhul Său care locuieşte în voi.

E-26 Acum am încrederea că Domnul Isus va adăuga binecuvântările Sale la citirea acestor Cuvinte. Dat fiind că, Paştele, l-am întipărit în inima mea ca fiind cea mai mare adunare, sau cel mai mare eveniment al-al anului.

E-27 Vreau să vă rog să mă iertaţi un moment. Nu vi se pare că volumul este prea ridicat, un fel de zgomot? Este în regulă? Se aude bine aşa? Oh! Nu se aude. E mai bine aşa, chiar aşa? N-am vrut să mă apropii prea mult.

E-28 Acum, de ce spun asta, este pentru că, de Paşte, El a dovedit ceea ce a spus Biblia. Toată Scriptura care a fost scrisă despre El că va face, El şi-a pecetluit Mesianitatea atunci când a înviat din morţi, pecetea Paştelui. Avem mult de vorbit astăzi referitor la asta, adică, de a cumpăra peceţile de Paşti. Ei bine, vreau să vorbesc în această dimineaţă despre: Pecetea Peştelui. Este o pecete diferită de ceea ce cumpărăm noi cu banii noştri, ca o pecete de pus pe scrisori, cred, pentru Asociaţia de Tuberculoză sau cum o numesc ei. Eu-eu cred că această pecete este o pecete puţin diferită. Şi fiindcă Paştele este ziua cea mare a anului pentru noi, Creştinii care pretindem că suntem copiii lui Dumnezeu, vreau să încerc să pătrundem în aceasta şi să vedem cum ar trebui să fim părtaşi la acest lucru măreţ pe care Cristos l-a făcut pentru noi.

E-29 Cuvântul lui Dumnezeu a fost rostit cu multe, multe sute de ani înainte de Venirea Sa, despre răstignirea Sa, şi despre moartea Sa, şi despre suferinţa Sa, dar şi despre învierea Sa. Vom trece prin aceste servicii, probabil, săptămâna viitoare, în timp ce vom asculta ale noastre- programele noastre radiofonice; şi în bisericile noastre, cu păstorii noştri, şi aşa mai departe, în această săptămână care urmează.

E-30 Dar, dintre toate zilele şi toate lucrurile pe care le-a făcut Isus, şi, cu siguranţă, apreciind toată adeverirea Sa a Cuvântului lui Dumnezeu şi ceea ce El a făcut ca să-L împlinească: de vindecare a bolnavilor, de înviere a morţilor, de scoaterea de draci, de predicare a Evangheliei săracilor, şi de împlinire a fiecărui Cuvânt pe care Dumnezeu a spus că îl va face atunci când El va veni; şi apoi, de asemenea, suferind pentru păcatele noastre, în locul nostru, pentru a fi ispăşirea păcatului, la cruce, unde nimeni altcineva nu ar fi putut să o facă în afară de El. Dar, mai presus de toate acestea, cred că Paştele a pecetluit totul.

E-31 Pentru că, au existat profeţi pe pământ care au profeţit înaintea Lui. Au existat profeţi pe pământ, care au vindecat bolnavi, au înviat chiar şi morţi, şi au făcut aceleaşi semne pe care le-a făcut Isus.

E-32 Dar Paştele a dovedit-o. A pecetluit Cuvântul lui Dumnezeu pentru totdeauna, pentru adevăratul credincios. Toată tristeţea şi îndoiala au fost spulberate, în acea dimineaţă binecuvântată. Omul era închis, ca să zicem aşa, într-o închisoare, chiar până şi oamenii religioşi înainte de această zi, pentru că ei erau... au văzut mari mişcări religioase şi mişcări ale Duhului Sfânt şi aşa mai departe. Dar când un om murea, părea că se termina totul. Dar când a venit Acesta şi a spus, "Am puterea să-Mi dau viaţa; am puterea să O iau iarăşi," şi apoi să meargă şi să dovedească ceea ce a spus, pentru mine, aceasta-aceasta este pecetea, când¬când ceva este spus şi apoi este readus şi dovedit.

E-33 Dacă un om a spus, cum ar fi Columb, credea că pământul este rotund, şi el urmărea corăbiile, aşa cum ni s-a spus, cum veneau, şi putea vedea catargul cu mult înainte de a vedea corabia. Şi asta i-a dovedit lui că pământul era rotund. Oamenii nu credeau asta în acea zi, dar el era un om cu viziune. El şi-a propus să dovedească exact viziunea care o avea, adică adevărul.

E-34 Şi Dumnezeu şi-a propus să dovedească Cuvântul Său, Adevărul. Aşa că El... Era un singur Om care putea face asta, şi acela era Isus. Şi El a venit şi a dovedit că acesta este Adevărul. L-a pecetluit. Şi asta a rupt toate peceţile de negură şi a împrăştiat toate superstiţiile altor religii, şi aşa mai departe, unde oameni mari s-au ridicat şi au spus lucruri mari, minunate; dar ei sunt, cu toţii, în mormânt. Dar religia noastră Creştină este singura care are mormântul gol. Şi asta îmi dovedeşte că El este Dumnezeul morţilor şi Dumnezeul celor vii, că El. a putut învia morţii, înapoi la viaţă din nou. Şi eu... această putere dătătoare de viaţă, Duhul Său de însufleţire, a dovedit de-a lungul anilor că El este Cel Care poate învia morţii, înapoi la viaţă din nou.

E-35 Şi când El a dovedit prin făgăduinţa Sa, această mare putere biruitoare pe care o avea, de Paşti a dovedit că El poate birui moartea, iadul şi mormântul. "Eu sunt Cel ce am fost mort şi sunt viu din nou, viu în vecii vecilor; şi am cheile morţii, a locuinţei morţilor şi ale mormântului." Ce o-o afirmaţie pentru oricine să o facă. Şi nu numai că a El făcut-o, dar a dovedit deja că El-El avea ceea ce declara că are.

E-36 Şi cred că, Dumnezeu grăbeşte ziua în care noi, ca şi Creştini care credem în această Biblie, putem dovedi despre ce vorbim. Vedeţi? Asta este ceea ce face, aşa cum s-a spus cu ceva timp în urmă, "Sarea pământului," a spus sora. Aşa este. Lumea caută această sare. Şi atunci când putem dovedi prin vieţile noastre şi prin Biblie, că vieţile noastre adeveresc că acel Cuvânt este viu astăzi, că aceasta este ziua pe care o aşteptăm.

E-37 Cuvântul... "Acest Duh," Romani 8, acolo unde spune, "Şi dacă acest Duh care a înviat pe Isus Cristos, este în voi, va învia şi trupurile voastre muritoare." Nu numai că i-a dovedit Lui, nouă, că El era Iehova Răscumpărătorul şi că avea putere asupra morţii, iadului şi mormântului, dar El ne-a dat şi nouă acces la acelaşi Duh, pentru ca noi înşine să putem avea siguranţa că şi noi suntem însufleţiţi de acel Duh. Căci Duhul care l-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în trupul vostru, El va însufleţi şi trupul vostru muritor. Acum, cuvântul a însufleţi înseamnă "a fi făcut viu după moarte." După ce este mort, atunci trebuie să fie însufleţit.

E-38 Lumea a fost închisă în îndoială, timp de multe veacuri până atunci. Acest lucru a fost dovedit, nu doar s-a vorbit despre asta, ci a fost dovedit. Cred că orice lucru care merită...

E-39 Aşa cum a spus Isus, "Duceţi-vă, aşadar, învăţaţi toate naţiunile; şi dovediţi-le, demonstrându-le puterea lui Dumnezeu. Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred." Cei care promit şi spun că cred, El ne-a dat o înţelegere clară a acestui lucru, că, "Aceste semne îi vor însoţi pe cei care cred." Asta va fi dovada mărturiei lor. Acum, putem spune că noi credem. Dar până când avem semnul dovedit despre care El a spus că va fi peste noi, atunci doar mărturisim că suntem credincioşi, şi nu deţinem posesiunea credincioşilor.

E-40 Pentru că, amintiţi-vă... Acum câteva zile, ascultam o-o emisiune radiofonică la KAIR, jos în Tucson. Şi acest slujitor luase poziţie împotriva noastră, că, "Religia penticostală nu este decât o făcătură. Este... Să nu ascultaţi. Este instabilă." Şi a spus, "Orice om care vorbeşte în limbi, şi aceste lucruri, şi pretinde că este, vindecă bolnavii, şi aşa mai departe, prin rugăciune, că trebuie să stea deoparte de asta. Şi să se roage pentru acei bieţi oameni horopsiţi, pentru că faptul că ei erau într-o-o iluzie, că era ceva în neregulă cu ei." O, cât de mult aş fi vrut să stau de vorbă cu acel frate măcar puţin timp! Şi el a spus că... "Asta, asta a fost dată doar pentru apostoli în Ziua Cincizecimii, şi asta a fost tot."

E-41 Aflu că, treizeci de ani mai târziu, Pavel rânduia aceste daruri în Biserică. În Întâi Corinteni 15, că, "El a stabilit în Biserică darul vorbirii în limbi, minuni. Şi toate aceste alte daruri au fost aşezate în Biserică."

E-42 Isus a spus asta. "Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură." Cât de departe? "În toată lumea." La cine? "Orice făptură." Nu au primit-O încă. "Şi aceste semne vor însoţi pe cei ce cred." Până când? "Toată lumea." La cine? "Orice făptură. Aceste semne îi vor însoţi, în toată lumea şi la orice făptură. Aceste semne îi vor însoţi: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; dacă vor lua în mână un lucru mortal, sau un şarpe, sau vor bea ceva de moarte, nu¬i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi ei se vor insănătoşa." Aceasta a fost ultima Sa însărcinare către Biserică, Marcu capitolul 16.

E-43 Pavel rânduie aceste daruri în Biserică, treizeci de ani mai târziu. Şi a spus, în Galateni 1:8, ,,Dacă un Înger din Ceruri vă propovăduieşte o altă evanghelie decât Aceasta care este deja primită," vedeţi, deja a fost propovăduită, "să fie anatema." Eu cred că cincizecimea a început fără un sfârşit. Cred că trebuie să fie pentru fiecare făptură, în toate timpurile, în toate locurile, că cincizecimea trebuie să rămână mereu. Binecuvântările cincizecimii ar trebui să fie peste oameni.

E-44 Şi acum, ce este această binecuvântare a cincizecimii? Este confirmarea învierii. Nu e de mirare că Însăşi Evanghelia înseamnă "veste bună." Veste bună despre ce? El a înviat din morţi. "Şi pentru că Eu trăiesc, trăiţi şi voi." Voi, care eraţi morţi odinioară în păcat şi în fărădelegi, Dumnezeu ne-a înviat împreună, prin acel Duh care l-a înviat pe Isus din morţi. Şi acum noi stăm în locurile Cereşti cu El, comunicăm cu El, vorbim cu El. Ce bucurie să le spui oamenilor această poveste, care crede că este Adevărul!

E-45 Mă întreb, astăzi. Este ceea ce se întâmplă. Îi aducem noi cu adevărat pe oameni la Dumnezeu, sau doar îi aducem la biserică? Noi trebuie să-i aducem la Cristos, unde este această putere dătătoare de viaţă. Este bine să mergem la biserică. Sigur. Dacă doar până acolo mergem, nu este suficient de departe. Când veniţi la biserică, este bine; dar mergeţi mai departe la Cristos, de la biserică, pentru că trebuie să primim această putere dătătoare de viaţă, dacă ne aşteptăm să fim vreodată în acea înviere generală, pentru că este singurul lucru care ne va scoate vreodată dintre morţi. "Căci dacă acest Duh care l-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în voi, va învia, va face, va aduce la viaţă şi trupurile voastre muritoare." Ce făgăduinţă pentru noi!

E-46 Acum observaţi. Esenţa însăşi a acestei învieri este de a spune şi de a arăta, şi de a dovedi că Isus a înviat din morţi. El nu este mort. El este viu. El trăieşte aici. El este în noi. "Eu voi fi cu voi, chiar în voi. Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea. Dar, voi Mă veţi vedea, căci voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul veacului."

E-47 Acum, ca şi Creştini, cu toţii declarăm că El este viu, sau că am fost însufleţiţi de la-însufleţiţi de la viaţă... de la moarte la Viaţă, prin Duhul Său. Şi dacă nu am fost însufleţiţi, atunci nu am fost aduşi la viaţă.

E-48 Acum vom pătrunde în acest subiect, cu voia Domnului, şi îl vom învăţa într-un fel timp de câteva minute, în ce mod: suntem noi însufleţiţi şi putem fi siguri că acesta este Adevărul?

E-49 Acum, aceasta este propria voastră viaţă, aceasta este viaţa mea. Este acolo unde... Dacă acesta nu este Adevărul, ceea ce mă pregătesc să spun, atunci sunt unul dintre cei mai nesăbuiţi oameni din lume. Mi-am dat viaţa pentru ceva în care nu este nimic, la fel şi voi. Dar dacă este Adevărul, atunci datorez tot ceea ce sunt. Datorez tot ceea ce aş putea fi cauzei, pe care o susţinem. Şi cred că nu trebuie să ne pierdem entuziasmul.

E-50 Şi când vedem că se apropie Paştele, pur şi simplu se întâmplă ceva în mine, căci eu-eu ştiu că aceea este ziua în care lucrul a fost pecetluit pentru totdeauna, înaintea lui Dumnezeu.

E-51 Acum, noi observăm, că este acelaşi Duh care L-a înviat din mormânt, care locuieşte în noi. Acum, cum se poate întâmpla asta? Duhul care L-a înviat, Dumnezeu, pe Isus din morţi, locuieşte în noi.

E-52 Acum, acum, este Duhul care însufleţeşte. Nu Cuvântul este cel care însufleţeşte. Este Duhul care însufleţeşte Cuvântul, sau care îi dă Cuvântului Viaţă, Îi dă aripi să zboare, Îi dă acces. Duhul este cel care face asta.

E-53 Acum, grâul, de unul singur, este doar un grâu; dar când viaţa însufleţitoare intră în acesta, în grâu, atunci îi dă viaţă. Iar noi, care am fost odată morţi, făcuţi după chipul lui Dumnezeu, şi totuşi morţi în păcat şi fărădelege, trebuie să existe o cale prin care Dumnezeu să introducă această Viaţă însufleţitoare în trupurile voastre muritoare. Mă refer la trupul vostru.

E-54 Acum, Isus era Cuvântul. Credeţi asta, nu-i aşa? "La început..." Sfântul Ioan 1, "La început era Cuvântul, Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi."

E-55 Acum, ca Mesia cel promis, El a însufleţit fiecare Cuvânt care a fost profeţit că El va face; să vindece bolnavii, şi cum El se va naşte dintr-o fecioară, toate acestea, le-a împlinit. Este adevărat. El era Cuvântul, manifestat aici pe pământ, dar El nu putea să facă acest lucru doar ca Om. Era nevoie de Duhul lui Dumnezeu, să locuiască în El, ca să-i însufleţească aceste făgăduinţe Lui. Sper să fie foarte clar acest lucru acum. Isus, fiind un Om, El însuşi, trupul, dar era nevoie de Duhul în El, Duhul. "Nu Eu sunt cel care face lucrările. Este Tatăl Meu cale locuieşte în Mine. El este Cel care face lucrările." Vedeţi? Isus Însuşi era Cuvântul, pentru că El era... Înainte ca Dumnezeu...

E-56 Acesta este un cuvânt rău de folosit, şi sper că îl luaţi corect, în faţa unei mulţimi. Dar El a fost predestinat prin cunoaşterea mai dinainte a lui Dumnezeu, cum trebuia să fie planul lui Dumnezeu, că El va trimite un Răscumpărător, iar acest Răscumpărător nu putea fi decât Propriul Său Fiu. Aşadar, aceasta a fost făgăduinţa lui Dumnezeu, încă din grădina Edenului, că Isus va fi aici.Iată-Laici ca un Om, născut dintr-o fecioară, dar era nevoie de Duhul lui Dumnezeu să însufleţească acel Cuvânt pentru El. Şi El era Cuvântul, însufleţit, Cuvântul însufleţit pentru acel ceas. A venit timpul când aveai nevoie de un Răscumpărător. Legea a eşuat. Alte lucruri au eşuat. Acum, este nevoie de un Răscumpărător, iar El era Răscumpărătorul făgăduit. El era însufleţit de Cuvântul lui Dumnezeu.

E-57 Şi acum, dacă acelaşi Duh care era peste El să fie Răscumpărătorul în acea epocă, pe care noi am acceptat acum făgăduinţa din aceste zile din urmă, ce va avea loc; dacă devii parte din acel Cuvânt, eşti răscumpărat împreună cu El, pentru că acelaşi Duh care locuia în Cristos locuieşte în tine, însufleţindu-ţi viaţa pentru această epocă. Şi de asemenea, în timpul sfârşitului, vă va însufleţi trupurile voastre muritoare, le va învia, le va aduce din nou la viaţă. Asta îndepărtează tristeţea când ne uităm la aceasta. Şi asta-şi acesta este Adevărul. Vedeţi?

E-58 În Romani, aici, Pavel ne-a dovedit acest lucru. Vedeţi? "Dacă Duhul care L-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în voi, El va însufleţi şi trupurile voastre muritoare." Acesta este acelaşi Duh care L-a înviat pe El, care a însufleţit credinciosul adevărat la Viaţa Eternă. Duhul care L-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în credincios, însufleţeşte pe credincios la Viaţa Eternă.

E-59 Există o singură Viaţă, un singur Duh Etern, o singură Viaţă Eternă, şi acela este Dumnezeu. Numai Dumnezeu este Eternul. Şi atunci noi, fiind copiii Lui, suntem parte din El, adică atributele gândirii Sale. Iar gândul se exprimă şi devine cuvânt. Apoi, fiecare individ de aici, care are în posesie această Viaţă Eternă, a fost înainte de întemeierea lumii, în gândirea lui Dumnezeu. E singura cale care ar putea fi, pentru că sunteţi un atribut. Asta-i o expresie a unui gând, a devenit un Cuvânt; şi un Cuvânt a luat Viaţă, şi este Etern. Acesta este motivul pentru care avem Viaţa Eternă. În acelaşi principiu conform căruia marele Fiu al lui Dumnezeu, Răscumpărătorul; noi devenim fii şi fiice ale lui Dumnezeu, prin acelaşi Duh, prin aceeaşi cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu.

E-60 Uitaţi-vă la milioanele de pe pământ care nu L-au primit când Isus era aici. Dar cât de recunoscători ar trebui să fim în această dimineaţă, să ştim că avem dovada directă şi dovezile Biblice, că noi suntem incluşi în acea mare dimineaţă de înviere care vine, acel mare Paşte. Avem arvuna acestui lucru, chiar acum, în trupurile noastre muritoare. Cei predestinaţi sunt primii, bineînţeles, care vor fi treziţi la viaţă, atunci când Duhul Sfânt va veni să-i revendice pe ai Săi.

E-61 Acum, asta-i o mare afirmaţie, şi vreau ca fraţii mei slujitori să încerce să înţeleagă acest lucru. Vedeţi? La început, Dumnezeu, marele Duh, El nu era nici măcar "Dumnezeu" atunci. El era Cel Etern. Dumnezeu este un „obiect de închinare." El nu avea nimic care să I se închine. Nu exista-nu existau Îngeri, nu exista nimic. Doar Dumnezeu singur, doar El singur, este Etern. Dar, pentru a fi Dumnezeu, trebuia să existe ceva care să I se închine, aşa că El a creat Îngeri, şi Fiinţe, şi Heruvimi şi aşa mai departe, pentru a I se închina. Marele Său plan a început să se desfăşoare.

E-62 Dar ţine minte, tu, în statura în care te afli în această dimineaţă, dacă nu erai în gândirea Lui atunci, nu eşti nici acum. Pentru că tu, există o parte care este în tine, care este Eternă, iar Eternul aparţine doar lui Dumnezeu. Şi în Dumnezeu era gândirea Lui de tine aşezat chiar acolo unde te afli acum. În gândirea Lui, eu am stat la amvon în această dimineaţă, pentru că El este infinit şi ştie toate lucrurile. Prin urmare, El putea spune sfârşitul de la început, pentru că El este Etern. Iar tu, fiind un fiu al lui Dumnezeu sau o fiică a lui Dumnezeu, atunci tu erai în gândirea Lui de la început.

E-63 Şi apoi, când a venit Duhul Sfânt, iar tu eşti pe pământ, umblând pe aici ca păcătos, foarte adânc în viaţa ta este ceva. Tu nu ştii ce are loc, dar eşti flămând. L-am auzit pe fratele Prezbiterian; L-am auzit pe Baptist vorbind, acolo în spate, el era un-un Freewill Baptist, care predica pe unde putea. Fratele meu, că tu, există ceva în tine, ceva ce tu nu ai pus niciodată acolo. Este ceva ce tu nu ai putea dori să fie acolo. Este ceva care este contrar propriei tale naturi. Este cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, care are loc, Cuvântul lui Dumnezeu.

E-64 Aşa cum Isus s-a născut Fiul lui Dumnezeu, pentru a fi Emanuel, exprimarea deplină a lui Dumnezeu într-un Om. Şi L¬a găsit în ascultare desăvârşită, jos la Râul Iordan, fiind botezat de acel profet. Şi de îndată ce S-a supus Lui şi a ieşit din apă, Cerurile s-au deschis pentru Ioan. Şi el a văzut Duhul Sfânt coborând din ceruri, spunând, "Acesta este Fiul Meu preaiubit." Vedeţi? Ascultare desăvârşită, Duhul Îl căutase, în ascultare.

E-65 O, bărbat sau femeie rătăcită, în această dimineaţă, când te afli aici, şi ceva în tine îţi spune Aceasta este corect, este Duhul Sfânt care te caută, să te aducă la o cunoaştere a Adevărului din această oră în care trăim acum, nu o oră care a trecut, ci ora de acum.

E-66 Erau mii acolo care ascultau la o oră trecută. Dar era o oră a timpului prezent, aceea era ora la care trebuia să apară Isus, şi acolo stătea Cuvântul. Acolo stătea poporul. Şi aici avea loc manifestarea lui Dumnezeu, pentru a adeveri faptul că acela era Adevărul.

E-67 Şi ca oameni penticostali, astăzi, daţi-mi voie să spun acest lucru, că ne aflăm în aceste zile din urmă, în care Dumnezeu a făgăduit că Îşi va revărsa Duhul Său peste toată făptura, şi că fiii şi fiicele Sale vor proroci. Căci El a spus, "Aceste semne vor însoţi pe cei ce cred." Este ora. Asta-i ce face acea creaţie în voi.

E-68 Aşa cum am spus aici, nu cu mult timp în urmă, a sunat puţin a sacrilegiu; dar sper că nu, pentru voi, în această dimineaţă. Fermierul care a pus vulturul, sau a pus găina, şi a avut un ou de vultur. Mulţi dintre voi îşi amintesc povestea cu vulturul care a dat naştere la-la acest... Sau, găina care a născut aici acest pui, sau-sau-sau un ou de vultur sub penele ei de găină. Vedeţi? Este vorba de atmosferă.

E-69 Biserica Prezbiteriană, biserica Metodistă, biserica Baptistă, oricare dintre ele poate da naştere acestor vulturi. Sigur. Atmosfera este cea care o face. Aşa cum spunea Dr. Bosworth, "Poţi lua un ou de găină şi să-l pui pe... sub un căţeluş şi să-l imobilizezi, un căţeluş ar cloci un pui." De ce? Din cauza atmosferei. Şi atunci când orice biserică sau orice grup care se va aduna laolaltă, şi se va ruga până când va renunţa la crezurile şi lucrurile lor şi îl vor privi pe Dumnezeu direct în faţă, va scoate vulturi la fel de sigur cum stau eu aici.

E-70 Asta este ceea ce cred că a făcut acest grup de oameni de afaceri, încercând să dezgheţe atmosfera. Devenim prea exclusivi. Unul aparţine la aceasta şi la aceea. Haideţi să dezgheţăm atmosfera şi să aducem atmosfera într-o închinare Cerească. Creaţi atmosfera corectă, se vor naşte vulturi, şi-şi din orice biserică, oriunde.

E-71 Şi acest vultur mic s-a plimbat mult timp cu găina, dar cloncănitul era cam ciudat. El nu înţelegea ce voia să spună găina când căuta în resturile din grămezile de bălegar din-în curţi. Şi asta nu era mâncare, pentru el. Şi ea mânca insecte, şi aşa mai departe, pe care un vultur nu le mănâncă. Aşa că lui i se părea totul ciudat. Şi el era o răţuşcă urâtă; el era, nu zic ca sacrilegiu, poate că era un Freewill Baptist şi, dar ceva de genul acesta, sau un Prezbiterian.

E-72 Dar, ştiţi, într-o zi mama lui a ştiut că a depus un ou. Trebuia să fie un copil pe undeva. Aşa că şi-a aruncat aripile mari în vânt şi a căutat şi a căutat, strigând din răsputeri. Şi într-o zi, a trecut pe deasupra ogrăzii. Şi când acest vultur mic a auzit acest strigăt familiar, el nu l-a mai auzit până atunci, dar şi-a dat seama căi se potrivea ca o mănuşă pe mână. Şi a ştiut că era mama lui. Ea ştia că acela era fiul ei. Ea îl căuta.

E-73 Aşa şi Dumnezeu, în fiecare epocă, a rânduit Biserica Sa pentru acea epocă, un Mesaj pentru acea epocă. Şi aceştia puteau să aibă legi şi tot ceea ce doreau. Dar când vine acea oră, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, care era la început s-a gândit şi rostit pentru acea epocă, acel Duh caută acel ou. Şi când el aude acel Mesaj, nu există nicio denominaţiune bisericească care să îl reţină. Se va ridica la înălţimi. Trebuie să o facă. Este o pasăre diferită. Este o creatură diferită. El este un vultur şi va auzi strigătul. "Oile Mele aud Glasul Meu."
Aşa cum a spus cineva, fratele Williams, "Hrana pentru oi."

E-74 "Oile Mele aud Glasul Meu. Nu vor urma un străin." Nu contează cât de loială a fost biserica şi ce nume mare are. "Când oile Mele aud Glasul Meu," care este Cuvântul, "nu vor urma un străin." Vor merge direct la acel Cuvânt şi pot să o facă. Este ca un-un-un magnet.

E-75 Într-o zi, în Indiana, vizitam oţelăriile, iar fluierul a sunat. Şi toţi şi-au dat jos şorţurile şi au început să măture... de la strunguri, în mijlocul podelei, aşchiile pe care le-au făcut de-a lungul zilei. Iar eu mergeam alături de omul care mă ducea pe acolo şi mi-a spus, "Fi atent la asta." Şi astfel, fiecare om şi-a aşezat-haina de lucru pe-pe masă şi a plecat.

E-76 În spate de tot, el a atins un buton mic. Şi a venit un magnet mare, şi a cules fiecare fragment de fier care era ras de pe acele bucăţi, astfel, şi a ieşit. L-a demagnetizat; acestea au căzut într¬o cupolă. Şi au fost topite din nou, pentru o altă piesă de-de marfă, acelaşi lucru, axe sau orice altceva construiau.

E-77 Şi am stat acolo şi m-am uitat la asta, până când eu-eu m¬am pierdut. Şi am spus, "Mă întreb ceva."
El a spus, "Ce este, domnule?"
Iar eu am spus, "Am observat că o parte din ele nu au fost ridicate."

E-78 El a spus, "Este aluminiu, iar magnetul nu este magnetizat la aluminiu."

E-79 Am spus, "Înţeleg." Iar el a spus... Apoi am spus, "Ei bine, observaţi că acolo este o bucată de fier aşezată transversal."
"Dar, vedeţi, domnule, aceea a fost fixată cu şuruburi."

E-80 Am spus, "Înţeleg." Şi când a scos-o, am spus, "Acum ce se întâmplă cu aceea acolo?"

E-81 A spus, "Merge imediat înapoi în presă, se toarnă prin cupolă, şi vine drept înapoi şi face un alt angrenaj."
Am spus, "Lăudat să fie Domnul!" Asta este. Vedeţi?

E-82 Există un mare magnet aşezat în cer, care Dumnezeu într¬o zi îl va atinge cu degetele Sale. Nimeni nu ştie când va veni El, nici măcar Îngerii din Ceruri, nu ştiu. Numai Dumnezeu ştie. Dar au fost nişte aşchii care s-au desprins din Biblie, Creştini din Biblie, credincioşi pentru această oră. Unul dintre ei ar fi putut fi o axă în altă vreme. Acesta ar putea fi o altă piesă. Merge mai departe pentru a alcătui marele program al lui Dumnezeu. Dar va fi modelat în cuva marii cupole a lui Dumnezeu şi va fi turnat din nou în imaginile lui Dumnezeu. Şi doar cei care sunt magnetizaţi de acesta vor fi luaţi sus. Oh, cum să ... Ce privilegiu este să ştim că există ceva în înviere care ne aparţine!

E-83 Acum, observaţi, recunoaşteţi chemarea Cuvântului lui Dumnezeu, din care el face parte. Şi este de la vultur la vultur. Acum, dacă acea mamă ar fi strigat ca un-un uliu, el nu ar fi recunoscut-o. Ar fi fost la fel de bine în ograda de animale. Dar a fost un strigăt de vultur. Era ceva înăuntrul acelui micuţ, că el ştia că este un vultur.

E-84 Şi acelaşi lucru se întâmplă cu fiecare credincios adevărat. Când predicarea Cuvântului lui Dumnezeu vine înainte, şi este adeverit şi dovedit că este Cuvântul lui Dumnezeu pentru această oră, atunci este Ceva în interiorul credinciosului. Nu¬mi pasă cât de loial a fost tatăl lui faţă de o biserică, sau cât de loială a fost mama lui, sau bunicii lui, şi dacă acea biserică învaţă contrar acestei ore al Mesajului botezului cu Duhul Sfânt. Este ceva în el care strigă. El va părăsi ograda. El trebuie să o facă. Puiul ar fi putut fi în regulă într-o zi, dar aceasta este ora vulturului. Vedeţi? Este-este diferit. Este ceva, că, el trebuie să părăsească vechiul coteţ şi să zboare la înălţime. Atunci acest trup pământesc este însufleţit şi adus, prin Duhul de însufleţire, la ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu.

E-85 Acum, când acest Duh Sfânt, reprezentat ca vulturul care zboară deasupra pământului, şi îl găseşte pe credincios. "Nimeni nu poate veni la Mine, nimeni nu poate veni la Mine cum vrea. Toţi cei pe care Mi i-a dat Tatăl vor veni la Mine, dar niciun om nu poate veni de la sine." Nu e vorba de gândirea voastră proprie, atracţia voastră proprie. Este Dumnezeu, care atrage. Vedeţi? "Toţi cei pe care Mi i-a dat Tatăl vor veni la Mine."

E-86 Acum, Duhul Sfânt este aici pe pământ, căutând acele persoane pe care Dumnezeu le-a rânduit la Viaţă în această epocă. Şi de îndată ce îi găseşte, face exact cum a făcut cu Isus Cristos, marele super Fiu al lui Dumnezeu Care ne-a răscumpărat pe toţi. Coboară şi Îşi ia locul de sălăşluire în viaţa umană, acum, observaţi, a adus puterea dătătoare de viaţă. Acum, acea putere dătătoare de viaţă care a venit peste Isus L-a însufleţit pentru a manifesta fiecare făgăduinţă a Cuvântului din acea zi. Tot aşa face Duhul Sfânt care vine peste noi în această zi, dacă nu este un duh sfânt de batjocură, dacă nu este diavolul care îşi bate joc de Duhul Sfânt, ci este Duhul Sfânt real, adevărat. Va manifesta făgăduinţa acestei ore.

E-87 Când El a căzut peste Luther, a manifestat făgăduinţa pentru acea oră. Când El a căzut peste Wesley, a manifestat făgăduinţa pentru acea oră. Atunci când El cade în această zi, El manifestă făgăduinţa pentru această oră. Când El a căzut peste Moise, a manifestat făgăduinţa pentru acea oră. Când a căzut peste Noe, a manifestat făgăduinţa pentru acea oră. Când El a căzut peste Isus, a manifestat făgăduinţa pentru acea oră. Vedeţi?

E-88 Este Duhul Sfânt care se pogoară, ca să însufleţească, să¬i facă vii pe acei oameni care sunt rânduiţi de Dumnezeu să fie în Răpire. Observaţi. Adică, dacă este un vultur adevărat, el va înţelege Mesajul orei dacă este un vultur adevărat. Acum, vulturaşul probabil că, în ogradă, mânca bine, dar el-el ştia că nu era chiar aşa cum trebuie. Dar atunci când a auzit Adevărul, atunci a primit acest Adevăr. Acum, în Ioan 14...

E-89 Ioan 5:24, mai bine zis, Isus a spus, vorbind astfel, "Cine ascultă Cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are Viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la Viaţă." Doar gândiţi-vă cât de simplu este acest lucru, "Cine crede." Acum, modul corect de a spune asta, "Cine înţelege."

E-90 Acum, ieşiţi pe stradă şi spuneţi-i acestei prostituate, "Crezi?"
"Sigur."
"Crezi că El este Fiul lui Dumnezeu?"
"Cu siguranţă."
"Ai fost botezată?"
"Sigur."

E-91 Mergeţi la beţivul acela şi spuneţi-i, "Ai auzit Aceea? Îl auzi pe predicator ce predică?"
"Da."
"Crezi Asta?"
"Sigur." Vedeţi?

E-92 Dar, "Cel care înţelege, cel care îşi cunoaşte locul în această oră, cel care ascultă Cuvântul Meu şi crede în Cel care M-a trimis, are" (la timpul prezent) "Viaţa Eternă. Nu vine la Judecată, ci a trecut deja din moarte la Viaţă." Apoi, când această nouă Viaţă Eternă locuieşte în tine, Este potenţialul sau arvuna că tu eşti trezit din muritor la nemurire.

E-93 Daţi-mi voie să repet acest lucru. Când Acest Duh te-a găsit pe tine, individul, şi a venit peste tine, Este potenţialul moştenirii tale Eterne la care Dumnezeu s-a gândit în legătură cu tine şi a făcut-o pentru tine înainte de întemeierea lumii. Acesta este potenţialul vostru.

E-94 Ca şi cum voi mi-aţi cere un stejar şi eu v-aş da o ghindă. Acum, viaţa pentru stejar este în ghindă acum, dar trebuie să aşteptaţi până creşte.

E-95 Aşa facem şi noi. Când primiţi Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, Este potenţialul lui Dumnezeu care aşteaptă asupra voastră, care v-a recunoscut deja. Şi sunteţi pecetluiţi de Duhul făgăduinţei, de Dumnezeu, în Trupul lui Cristos. Când Dumnezeu a privit în jos la Calvar şi L-a văzut pe Isus murind, El nu numai că... El a murit pentru Mireasa Sa, Trupul, care este Biserica Cuvânt, Biserica care crede Cuvântul lui Dumnezeu pentru epoca respectivă, fie că este vorba de picioare, de trup, de cap, sau oriunde ar fi. Vedeţi? Este... Cristos sângera şi era pe moarte. Şi Dumnezeu, privind asupra Lui, a văzut învierea Lui, iar Biserica a înviat împreună cu El la Paşti.

E-96 Acum, vreau să puneţi toate acestea împreună, pentru că am ceva aici, ce aş vrea să spun peste puţin, cu voia Domnului.

E-97 Acum observaţi. Este vorba de arvună sau de potenţial. Puterea dătătoare de viaţă a învierii voastre, când primiţi Duhul Sfânt, atunci locuieşte în voi, potenţialul acesteia.

E-98 Observaţi, voi-voi sunteţi acum pe drumul vostru, creşteţi spre învierea deplină. Niciun copac nu se înalţă peste noapte. Trebuie să crească, cum creştem noi în harul şi cunoaşterea lui Dumnezeu. Voi sunteţi botezaţi în Duhul Sfânt. Acum, ca Biserica penticostală, botezată în Duhul Sfânt, a început să crească. Au murit crengi. Le-au tăiat. Dar Pomul încă mai creşte, încă continuă să crească, pentru că trebuie să ajungă la înviere.

E-99 Ei sunt conduşi de Duhul Sfânt, ca să însufleţească Cuvântul pentru voi, cei care sunteţi credincioşi. Cuvântul continuă să însufleţească, pe măsură ce ajungeţi la prima ramură, a doua ramură, a treia ramură, to mai sus. Doar continuă să însufleţească. Duhul lui Dumnezeu continuă să vă însufleţească.

E-100 Observaţi că, la Cincizecime, trupurile lor au fost însufleţite de noua Viaţă pe care au primit-o. Asta mă face să mă simt religios. Gândiţi-vă. Acum, iată bărbaţi, pescari, vameşi, micuţele femei umile de pe... şi doar gospodine obişnuite, fetiţe fecioare. Ei erau credincioşi. Ei credeau că acesta era Adevărul. Ei credeau că, atunci când Isus a murit (Credeau în El.) şi a înviat din nou, din morţi, credeau că aceasta este mărturia absolută a lui Dumnezeu, că El L-a însufleţit la viaţă.

E-101 Acum, ei se suie, în Ziua Cincizecimii, ca să primească abstractul lor. Ştiţi ce este un abstract? Este atunci când un titlu de proprietate a fost aprobat. Ei s-au suit acolo ca să primească abstractul lor. Şi au devenit însufleţiţi, sau ce emoţie! Ei au cumpărat ţara; a fost cumpărată pentru ei. Au primit-o.

E-102 Este adevărat sau nu? "Noi am văzut că El a înviat, dar acum ce se întâmplă cu noi? Noi suntem martori. Noi am stat şi am văzut Omul răstignit. Am văzut norii venind peste pământ şi întunecând cerul. Şi pământul s-a cutremurat şi s-a zguduit; a avut o cădere nervoasă. Apoi, când... L-au pus în mormânt. L¬au străpuns în inimă, cu suliţa, şi au coborât trupul Lui şi l-au pus în mormântul lui Iosif din Arimatea."

E-103 Şi apoi au aflat că, a treia zi, El a înviat din nou. Şi aşa cum a spus ucenicul, "Noi suntem martori la acest lucru. Noi L-am văzut înviind. Ştim că El este viu."

E-104 Acum, ce a făcut asta? Asta a înlăturat toată teama. Nu e de mirare că Isus a spus, "Nu vă temeţi. Eu sunt Cel care era mort şi care este viu în vecii vecilor." Vedeţi? A eliminat toată frica, când au făcut asta.

E-105 Acum, dar când s-au suit la Cincizecime, acolo au primit puterea dătătoare de viaţă, puterea care i-a făcut vii.

E-106 Acum, acolo este unde eu cred că, voi, fraţii Prezbiterieni şi Metodişti, voi primiţi potenţial crezând în Domnul Isus Cristos, dar abstractul nu a venit încă. Acesta este aprobarea titlului.

E-107 Dumnezeu i-a dat lui Abraham o făgăduinţă. Abraham L-a crezut pe Dumnezeu şi lucrul acesta i-a fost atribuit ca neprihănire. Dar El a pecetluit legământul cu pecetea circumciziei.

E-108 Şi Dumnezeu vă dă o făgăduinţă, potenţial, că o veţi primi, şi veţi fi înviaţi, acest trup va fi glorificat împreună cu El la timpul sfârşitului. Dar, vedeţi, trebuie să primiţi o aprobare pentru acel titlu. Iar aprobarea este atunci când tot ceea ce este contrar a fost şters, iar tu ai obţinut abstractul acestuia. Aveţi pecetea. Este a voastră. Tot ce este pe acesta vă aparţine. Amin.

E-109 Şi când credem în Isus Cristos ca Mântuitor al nostru, şi ne pocăim şi suntem botezaţi şi venim să credem în El; Dumnezeu recunoaşte pocăinţa noastră şi credinţa noastră faţă de El şi trimite jos abstractul. Iar abstractul este asigurarea. Este garanţia că, tot ceea ce a fost vreodată reţinut împotriva ta, tu te¬ai pocăit complet. Aleluia! Şi proprietatea este cumpărată, iar tu deţii abstractul pentru asigurare.

E-110 Lasă pe cineva să încerce să vă scoată de pe pământ, să spună că îi aparţine, iar voi cu abstractul în mână. Lăsaţi-l să încerce să o facă. Nu există nicio lege în ţară care să o poată face, pentru că voi deţineţi abstractul.

E-111 Şi nu există nici un diavol, nici o biserică, sau nici o teologie, care să poată depăşi limitele dovezii şi abstractului lui Dumnezeu, că botezul Duhului Sfânt ne-a recunoscut în Isus Cristos. Suntem la fel de siguri că vom învia aşa cum a înviat El, pentru că, potenţial, am înviat deja în El. Amin.

E-112 Lucrurile vechi. Ce face cu trupurile noastre muritoare? Ne schimbă părerea, ne schimbă noţiunile. Ne îndreaptă sentimentele asupra lucrurilor de Sus. Şi fumatul, băutura, jocurile de noroc, lucrurile pe care le făceaţi, sunt moarte. Sunt sub voi.

E-113 Şi sunteţi însufleţiţi. Şi această putere dătătoare de viaţă vă aduce deja trupul într-o stare de răpire. Observaţi oamenii penticostali de acolo, când au fost însufleţiţi de Duhul Sfânt. Ascultaţi-mă. Când acel grup de penticostali de acolo de sus, în Ziua Cincizecimii, au primit titlul lor abstract de proprietate de la Dumnezeu, sigur, acesta le-a glorificat sufletele. Ei au strigat. Au văzut limbi de Foc împărţite peste fiecare dintre ei. Şi le-a însufleţit atât de mult trupul, încât nici măcar nu mai puteau vorbi într-o limbă pământească. Le-a însufleţit trupul într-o limbă Cerească, Locul în care vor merge. Putere dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu a zguduit atât de mult trupurile lor muritoare, încât întreaga lor limbă muritoare a fost transfigurată, transformată într-o limbă nemuritoare. Ce putere dătătoare de viaţă! Ce? Ceva care aparţine.

E-114 "Şi dacă Duhul care a înviat pe Isus dintre cei morţi, locuieşte în trupurile voastre muritoare, va învia şi trupurile voastre muritoare." Suntem deci însufleţiţi prin puterea Dumnezeului cel viu.

E-115 Limbile, însufleţite la o nouă limbă Cerească, ca să le vorbească; o răpire sus, o înălţare într-o atmosferă diferită de cea în care au trăit vreodată. De asemenea, cu noua Viaţă de însufleţire pentru ei, care a venit în ei, le-a însufleţit limba. Ei vorbeau în limbi noi. Oh, da!

E-116 Acum priviţi-i. De asemenea, a fost conceput să le dea, după acest abstract, a fost conceput să le dea fiecare făgăduinţă care era pe teren. Fiecare făgăduinţă de pe terenurile Cuvântului lui Dumnezeu, care a fost făgăduită în Biblie, acea putere dătătoare de viaţă le-a fost dată, că să însufleţească acea făgăduinţă pentru ei. Prin urmare, şi-au pus mâinile peste bolnavi, au fost vindecaţi. Au vorbit în limbi noi. Au făcut semne şi minuni mari, pentru că asta era în făgăduinţa lui Dumnezeu. Iar când Isus a murit, ca să răscumpere înapoi pentru ei, terenurile care aparţineau fiilor lui Dumnezeu, El a demonstrat ce era Dumnezeu.

E-117 Cum îndrăznim noi să socializăm asta şi să o punem într-o organizaţie? Nu avem niciun drept să facem asta.

E-118 Este Duhul Sfânt, astăzi, care caută inimi sincere care vor crede acel Mesaj. Tot ceea ce a fost făgăduit în Biblie, este pentru acel credincios. Iar când o accepţi pe deplin, şi Dumnezeu ştie că o vei face, El îţi dă abstractul pentru asta. Şi atunci fiecare făgăduinţă care este făcută este în posesia ta, iar Duhul Sfânt este acolo să o însufleţească pentru tine. O, Doamne! Ce-ce fel de oameni ar trebui să fim? Cât de minunat este să vedem marele Duh Sfânt al lui Dumnezeu aici ca să pună la lucru acea putere! Gândiţi-vă la asta. Când, Însuşi Duhul Sfânt, aici să depună mărturie despre această oră. Isus a spus aşa. El este acelaşi ieri, astăzi şi în veci.
Cum îndrăzneşte cineva să şteargă asta de Acolo?

E-119 "Lucrările pe care le fac Eu le veţi face şi voi," Ioan 14:12. "Aceste semne vor însoţi pe cei ce cred." Aceasta este asigurarea. Când vedem un grup de oameni care stau împreună şi acele semne se manifestă, aceasta este asigurarea că abstractul este acolo pentru a justifica faptul că aceea este proprietatea lui Dumnezeu. Amin.

E-120 Aşadar, şi noi suntem Paşti. Amin. Noi suntem acum în Paştele nostru. Am înviat deja, aleluia, de la lucrurile lumii, la lucrurile făgăduinţei lui Dumnezeu. Nu vom fi; suntem. Este vorba de potenţiale.

E-121 Este făgăduinţa lui Dumnezeu. El Îşi va revărsa Duhul Său în zilele de pe urmă, şi asta-i ce vor face ei. Observaţi, şi-au pus mâinile peste bolnavi; tot ceea ce era în făgăduinţa lui Dumnezeu. "Voi turna din Duhul Meu în ultimele zile, peste toată făptura. Bătrânii voştri vor visa vise. Tinerii voştri vor avea vedenii." Şi toate aceste diferite făgăduinţe pe care le-a făcut El, fiecare lucru se află chiar acolo în făgăduinţa lui Dumnezeu. Isus a răscumpărat aceasta pentru noi. Şi când noi devenim...

E-122 Sau, noi, dacă suntem rânduiţi pe acel teren, dacă suntem rânduiţi să fim pe acel teren; ca vulturul care umblă în cuibul de pui. Dacă sunteţi rânduiţi pe acel teren, Duhul Sfânt este aici ca să vă găsească. Şi când vă găseşte, recunoaşteţi chemarea Sa. Recunoaşteţi ora în care trăiţi. Ştii că aceste lucruri trebuie să se întâmple. Repede sunteţi răpiţi ca să-L întâlniţi, iar acum vă aflaţi în locurile cereşti în Cristos Isus. O, ce făgăduinţă! Ce Tată Ceresc, Care ne-a dat aceste lucruri!

E-123 Duhul le însufleţeşte părtăşia cu Dumnezeu, astfel încât ei îi cheamă pe cei morţi înapoi la viaţă, în acea zi. Ei şi-au pus trupurile peste morţi; ei au revenit la viaţă. Ascultaţi cu atenţie. Ei au făcut aceleaşi lucruri pe care le-a făcut Isus, pentru că acelaşi Duh, care era peste El, era peste ei. Dacă un Duh îl face pe un om să acţioneze în acest fel, îl face şi pe celălalt să acţioneze la fel. Dacă unul...

E-124 Cum poate să vină Acesta peste cineva care spune că are Duhul lui Dumnezeu şi neagă lucrările lui Dumnezeu? Nu o poate face.

E-125 Observaţi. Viaţa lui Dumnezeu, care în greacă se numeşte Zoe, care s-a mişcat prin ei şi în ei, le-a însufleţit mintea la Cuvântul Său. Acum, permiteţi-mi să o spun foarte calm acum. Duhul lui Dumnezeu care se mişcă printre oameni, însufleţeşte mintea persoanei la făgăduinţa lui Dumnezeu. Vedeţi? O face. Priviţi. Şi încerc să vă arăt-... şi să vă las să vă daţi seama că acum vorbesc despre Biserică, şi, de asemenea, însufleţită la Viaţă, în El.

E-126 Deşi, ei erau doar atributele Lui, la început. Dar dacă Dumnezeu a spus, "În această zi," în urmă la început, "John Doe va fi sluji torul Meu," cu milioane de ani în urmă. Acum, John Doe este născut în păcat, zămislit în nelegiuire, vine în lume vorbind minciuni, pentru că este un muritor. Dar, poate, el are un mic sentiment religios. Se va alătura unei biserici. Poate că se va alătura bisericii Penticostale. Nu ştiu. Ar putea să se alăture la orice. Dar lăsaţi-l să intre în atmosfera lui Dumnezeu, măcar o dată. Vedeţi? John Doe este menit să recunoască Cine este Tatăl său, tot aşa cum vulturul a recunoscut cine era mama. Trebuie să-şi dea seama. Vedeţi? Numai că acel John Doe este atributul lui Dumnezeu care a devenit un cuvânt, rostit, iar apoi Duhul Sfânt caută acel cuvânt. Iată. El îl cheamă, îi dă Viaţa veşnică şi îl aduce în Prezenţa lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu.

E-127 Ascultaţi. Dumnezeu a făcut la fel când L-a văzut pe Isus. A fost-a fost lucrarea încheiată pe care Dumnezeu a terminat-o cu Isus, când a spus, "S-a terminat." Tot planul a fost terminat.

E-128 Şi când Duhul lui Dumnezeu vine peste voi şi voi sunteţi cu adevărat unul dintre atributele lui Dumnezeu despre care El a vorbit. Acum, dacă nu sunteţi, vă veţi mira şi vă veţi agita, veţi alerga încoace şi încolo, şi orice altceva, şi nu veţi ajunge niciodată la cunoaşterea Adevărului. [Porţiune goală pe bandă – Ed.] Dacă sunteţi unul dintre aceştia, lucrurile vechi trec repede, vedeţi, şi deveniţi noi, iar planul de mântuire este încheiat. Sunteţi gata să ascultaţi fiecare Cuvânt pe care Dumnezeu l-a rostit vreodată despre voi, vedeţi, ca voi să îl faceţi. Sunteţi supuşi Cuvântului Său. Contractul, exact, abstractul contractului, titlul de proprietate vă aparţine. Toate datoriile sunt plătite. Totul este radiat, şi aşa cum a fost în Ziua Cincizecimii.

E-129 Acum să observăm însufleţirea, acest Duh însufleţitor asupra altor oameni.

E-130 Acum, v-am spus că nu voi vorbi foarte mult, şi am doar douăzeci de minute că să mă ţin de cuvânt, dacă fac asta, observaţi, să mă încadrez în timpul pe care l-am spus, cam¬cam o oră.
Observaţi acum această putere de însufleţire. Aceasta vine doar...

E-131 Acum, este multă batjocură la adresa Acesteia. Sunt mulţi oameni care chiar cred că au primit-O, când nu este aşa. Mulţi oameni fac asta pentru că au o impresie falsă despre ceea ce au văzut că fac alţi Creştini. Satan poate imita oricare dintre acestea. Noi ştim asta. Iar ca misionari, puteţi vedea cum se imită: strigăte, dansuri, vorbirea în limbi, toate aceste lucruri. Puteţi vedea asta imitată oriunde. Absolut. Printre păgâni şi printre oamenii care neagă faptul că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu. Vedeţi? Şi ei fac toate aceste lucruri, ei înşişi.

E-132 Dar realul şi adevăratul Duh de însufleţire care vine la credincios, îl însufleţeşte la Cuvântul lui Dumnezeu, asta este înapoi la Hrana vulturului din nou, drept înapoi acolo unde trăieşte. "Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu."

E-133 Să observăm acum acest Duh de însufleţire, aşa cum a venit peste alţi oameni, aşa cum a făcut-o în-în Ziua Cincizecimii.

E-134 Să observăm la Cincizecime, cum au acţionat, şi să vedem dacă au fost însufleţiţi de această putere dătătoare de viaţă despre care vorbim. În Ziua Cincizecimii, toţi aşteptau acolo sus. În sinea lor, le era frică. Iudeii, pentru ceea ce aveau de gând să facă, aşa că s-au temut. Dar ce s-a întâmplat? Când această putere dătătoare de viaţă a căzut din Ceruri, s-a aşezat peste ei un curaj. A fost ceva, o înţelegere, acolo unde nu erau prea siguri de aceea cu câteva ore înainte. Ei ştiau că El a-El a murit.

E-135 Ştiau că a înviat. Au stat de vorbă cu El pe drum. "Dar era acel lucru pentru ei, sau era doar pentru ei, pentru Isus Însuşi?"

E-136 Dar aici, în Ziua Cincizecimii, Duhul Sfânt, abstractul s-a pogorât peste credincioşi. Acest lucru i-a făcut pe ei parte din învierea Lui, l-a făcut parte din părtăşia Lui. Duhul Sfânt a venit şi le-a confirmat că vor fi înviaţi, pentru că au fost potenţial înviaţi atunci, din laşi în viteji.

E-137 Ei erau-ei se temeau de însuşi Cuvântul de care se gândeau. Nu lăsaţi să vă scape asta. Se temeau. Ei ştiau că El era acel Cuvânt.

E-138 Chiar şi Iudeii au trebuit să recunoască acest lucru. Nicodim a spus, "Rabi, noi ştim că Tu eşti un învăţător care vine de la Dumnezeu. Nimeni nu ar putea face lucrurile pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu El. Acum, noi ştim asta. Noi recunoaştem acest lucru."

E-139 Aşa că ucenicii... Petru chiar a jurat în Prezenţa Lui. Toţi L-au părăsit la răstignire.

E-140 Dar iată-i acum sus, în această odaie de sus, în Prezenţa lui Dumnezeu. Apoi, dintr-o dată, iată că acest Duh Sfânt s-a pogorât din Ceruri şi i-a însufleţit. Iar însufleţirea a avut loc, ei nu s-au temut să depună mărturie despre Mesajul pe care îl credeau şi ştiau că este Adevărul. Altfel, le era frică de Acesta.

E-141 Câţi Prezbiterieni, câţi Metodişti, câţi Baptişti, în lumea de astăzi, câţi Penticostali, care cunosc Adevărul şi se tem să ia poziţie pentru Acesta? Sunt încredinţat să mă întreb, ce a fost ceea ce căzut peste voi? Sunteţi voi parte din învierea Lui? Aţi îndrăzni să strigaţi pentru teoria şi ideea unui om? Sau, aveţi îndrăzneala adevărată şi-bărbăţia adevărată de care este nevoie, să faceţi un pas înainte şi să numiţi ceea ce este corect "corect," şi ceea ce este greşit "greşit"? Faceţi voi parte din învierea Sa sau sunteţi un închinător la o grămadă de crezuri? Sunteţi unul care merge la biserică, aveţi numele vostru acolo, şi sunteţi morţi în păcat şi fărădelegi?
Cel care nu crede în Cuvântul deplin al lui Dumnezeu este un păcătos.

E-142 Acei Farisei credeau în multe lucruri, ca fiind Adevărul. Ei spuneau "Noi suntem copiii lui Dumnezeu." Şi erau, până când acel Cuvânt a fost propovăduit. Dar când acel Cuvânt a fost propovăduit şi adeverit, atunci ei au devenit păcătoşi, pentru că au respins Lucrul pe care ei ştiau că este corect şi au fost martori la asta. "Noi ştim că Tu eşti un învăţător venit de la Dumnezeu, pentru că nimeni nu ar putea face lucrurile pe care le faci Tu fără ca Dumnezeu să fie cu Tine."

E-143 Mă întreb astăzi, unde ne aflăm? Vă întreb. Unde ne găseşte această înviere? Îndrăzniţi să faceţi pasul afară? Îndrăzniţi să Îl luaţi pe Dumnezeu pe Cuvântul Său? Dacă sunteţi rânduiţi la Viaţă, cu siguranţă o veţi face. Dacă sunteţi un vultur, nu aveţi cum să nu o faceţi, este Ceva în voi. Sau, vreţi doar să slujiţi unui crez pe undeva şi să spuneţi, "Mă duc la biserică. Sunt la fel de bun ca şi tine"? Vedeţi? Dacă nu deţineţi un drept de naştere, nu veţi vedea niciodată, nu puteţi vedea. Dar dacă deţineţi posesia acestui drept de naştere, nu vă puteţi abţine să nu-l vedeţi, pentru că este parte din voi şi voi sunteţi parte din acesta.

E-144 Cum aş putea nega pe mama care mi-a dat naştere? Cum aş putea nega pe tatăl, când propriul său sânge este în mine? Cum aş putea nega că Charles Branham este tatăl meu? N-aş putea s-o fac. Sunt dispus să suport reproşurile lui sau orice altceva, pentru că sunt fiul lui. Aleluia!

E-145 Apoi, fiind un fiu al lui Dumnezeu, iar El era Cuvântul lui Dumnezeu, cum aş putea nega că Biblia este Adevărul, că Isus Cristos nu este acelaşi ieri, astăzi şi în veci? Şi văzând ora în care trăim, avem nevoie de un Paşte în biserică. Înviere! Avem nevoie de o înviere, pentru a da putere credinţei, bărbaţi şi femei care să ia poziţie pentru ceea ce este Cuvântul adeverit al lui Dumnezeu.

E-146 Spuneţi, "Ei bine, noi avem Tineretul nostru pentru Cristos." Asta e în regulă. "Biserica noastră ţine o adunare. Vrem atâţi membri." Nu am nimic împotrivă. Este în regulă. Dar asta este doar atmosfera. Asta ar putea fi penele unei găini bătrâne. Dar dacă veţi intra în atmosfera potrivită acolo, va ieşi un vultur dacă sunteţi un ou de vultur. Şi dacă aţi fost predestinaţi de Dumnezeu să vedeţi, nu aveţi cum să nu vedeţi, veţi veni într-o înviere. Aşa s-a născut Baptistul, aşa s-a născut Metodistul, într-o înviere din ziua aceea, dar au devenit o găină în loc de un vultur.

E-147 Aşa cum am spus nu cu mult timp în urmă, coborând din Tucson, am văzut un lucru foarte ciudat. Am văzut un şoim aşezat pe sârmă acolo jos. Acel şoim şi-a pierdut de mult identificarea. Înainte era o pasăre asemănătoare cu vulturul. Nu putea să urmeze vulturul; nu, în niciun caz. Nimic nu poate urma un vultur. Dar el era un şoim.

E-148 Cristos este Vulturul, iar biserica ar trebui să fie cel puţin un şoim. Poate zbura mai sus decât toate celelalte păsări. Dar acest şoim a devenit moale. Şi-a pierdut identificarea. Se aşază pe firele de telefon şi aşteaptă vreun iepure mort. El sare ca un corb, în loc să zboare ca un şoim.

E-149 O, fratele meu, sora mea, voi, poporul Penticostal, care este propriul meu popor drag! Biserica îşi pierde identificarea.
Aceasta vine jos şi depinde de un crez formal mort, în loc să zboare în Ceruri, acolo, pentru mană proaspătă.

E-150 Un şoim obişnuia să-şi vâneze propria mană, dar astăzi ia ceea ce calcă automobilele şi ceea ce mănâncă corbii. El sare ca unul. Arată ca unul.

E-151 Ne-am împopoţonat atât de mult în lumea modernă, femeile noastre îşi taie părul şi poartă pantaloni scurţi, bărbaţii noştri fără suficientă coloană vertebrală să stea în amvon şi să spună adevărul. Am devenit indulgenţi de mult cu Cuvântul.

E-152 O, Doamne, trimite Duhul Sfânt şi caută acei vulturi undeva, care sunt gata să stea acolo, indiferent de ce se întâmplă, care se vor înălţa în necunoscut, nu să se aşeze pe firele de telefon şi să aştepte să apară nişte literatură pentru şcoala duminicală. Lăsaţi-mă să am Cuvântul, şi în prospeţimea puterii şi a demonstraţiei Duhului Sfânt. Avem nevoie de un Paşte, de o înviere care să fie potenţială. Prietene, dacă te mulţumeşti cu un astfel de hoit al lumii, acolo este ceva greşit.

E-153 Sora mea, fratele meu, daţi-mi voie să vă spun asta, cu frică dumnezeiască, ştiind că s-ar putea să nu mai trăiesc pentru a vedea un Paşte din nou. Dar un lucru este sigur, când un fiu al lui Dumnezeu predestinat autentic, prin Cuvântul lui Dumnezeu, aude acel Glas al lui Dumnezeu, se va ridica şi va merge în întâmpinarea Lui. Este vorba de potenţialul, că se va întâlni cu adevăratul Cuvânt viu. Aşa cum era El, Mireasa îl va întâlni pe Mire. Ea este o parte din Trupul Său.

E-154 Observaţi, de mult timp, noi ne pierdem identificările. Venim miercuri seara, unii dintre noi. Alţii stau acasă să se uite la Cine O Iubeşte Pe Susie, la televizoare, tot felul de lucruri lumeşti, tot felul de divertismente, ca să vă ţină departe de biserică. De mult am pierdut-o.

E-155 Seminarile noastre, şcolile noastre, scot o grămadă de Ricky cu o grămadă de teologie, şi-şi divertisment şi de toate în biserică, pentru a lua locul întâlnirii de rugăciune. Am preluat hainele şi încercăm să realizăm ceea ce încearcă să facă moderniştii, să-i aducem înăuntru. Nu îi veţi câştiga niciodată prin asta. Ei au mai mult decât voi. Nu aveţi ce face pe terenul vostru... pe terenul lor. Lăsaţi-i pe ei să vină pe al vostru, unde străluceşte adevăratul botez, unde este adevărata putere a învierii. Nu încercaţi să construiţi o biserică ca a lor. Nu încercaţi să aveţi un păstor ca ei. Nu încercaţi să faceţi asta, aceea, cealaltă, sau să cooperaţi cu lumea. Ei strălucesc cu Hollywood.

E-156 Adevărata Evanghelie radiază cu putere. Vulturii aud asta. Ei nu caută să strălucească. Ei caută o radiaţie. Să radieze cu umilinţă, să radieze cu dragoste, să radieze cu putere, asta este ceea ce caută vulturul adevărat. Nu poţi să zgârii într-o ogradă şi să-l mulţumeşti. Nu va fi niciodată în stare să o facă. Nu îi veţi spune asta niciodată, pentru că el nu crede.

E-157 Lăsaţi acel Glas să strige din Ceruri, "Eu sunt Cel care a fost mort şi a înviat din nou." Ceva are loc. "Eu sunt acelaşi ieri, astăzi şi în veci. Şi se va întâmpla în zilele din urmă, voi turna din Mine peste toată făptura." Slavă lui Dumnezeu! "Voi însufleţii limba voastră muritoare. Voi însufleţii limbile voastre muritoare. Vă voi da dovada că vă voi aduce în înviere cu Mine." Vulturii cu inima flămândă se întind după asta cât de tare pot. Este Perla de mare preţ, pentru care ei vând orice altceva, să meargă să o cumpere. Amin.

E-158 Dumnezeu să ne ajute, prietene. Bisericile noastre îşi pierd identificarea. Să trecem acum repede la câteva.

E-159 Observaţi acţiunea acelor ucenici, speriaţi. Ei ştiau că Isus era Adevărul, dar, vedeţi, Aceasta era împotriva ideii populare, a religiei populare a orei, cea mai strictă religie, Sar-... Farisei, Saduchei şi aşa mai departe, cultele, clanurile şi denominaţiunile lor. Erau-erau împotriva acelei "erezii." Dar Isus era Cuvântul identificat.

E-160 Şi Isus este Duhul Sfânt, în Spirit. "Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea. Voi Mă veţi vedea," nu trupul; Viaţa care era în El. Dumnezeu este asupra Bisericii, ca să cheme fii cum a făcut atunci, ascultători.

E-161 "Eu fac întotdeauna ceea ce este plăcut Tatălui Meu. Care dintre voi Mă poate acuza de păcat?" Cu alte cuvinte, păcatul este "necredinţă." "Ce a spus Cuvântul despre Mine, pe care Eu nu l-am făcut?" Iată. "Arătaţi-Mi ce a spus Cuvântul că voi face, şi nu am făcut. Cine Mă poate acuza? Care dintre voi Mă poate arăta cu degetul şi să spună că nu am împlinit Cuvântul Tatălui Meu?" Oh, când biserica Penticostală va ajunge la acest punct! "Cine Mă poate acuza de necredinţă?"

E-162 O, Creştini, nu vă identificaţi ca un şoim, ci ca un vultur. Acel şoim este moale, va cădea. Nu vedeţi niciodată un vultur făcând asta. El nu va face niciodată aşa ceva. El îşi vânează singur hrana, din înălţime. Dumnezeu l-a pregătit pentru ca el să o poată vedea. El primeşte mană proaspătă, nu ceva ce este mort.

E-163 La Evrei, când au trecut prin pustiu, au mâncat, au încercat să mănânce mană moartă. Devenise stătută. Avea-avea larve în ea. Ştiţi la ce ne referim. Este pur şi simplu contaminată, putredă. Sunt viermi în ea.

E-164 De ce aş mânca o mâncare care a fost moartă cu ani în urmă? Ar putea să arate bine, dar nu este proaspătă. Noi trebuie să luăm hrană în fiecare generaţie, nouă. La fel şi vulturul caută acea hrană, în fiecare generaţie, în timp ce ne aflăm în călătoria noastră. Observaţi.

E-165 Acum să luăm din nou câţiva oameni. Să luăm câţiva dintre profeţii Vechiului Testament, să vedem ce au făcut.

E-166 Să ne uităm mai întâi la Ştefan, cum Ştefan în mijlocul acelui Consiliu al Sinedriului. Când acel consiliu l-a adus acolo, acea mare adunare de credincioşi de acolo, sau care se presupunea a fi credincioşi, l-a adus şi au încercat să-l condamne. "Ei bine," el a spus, "tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile, voi întotdeauna vă împotriviţi Duhului Sfânt." Aceasta este acea Viaţă Eternă. "Cum au făcut părinţii voştri în trecut cu profeţii, aşa faceţi şi voi astăzi." Şi scrâşneau din dinţi împotriva lui. Ei nu voiau să audă asta. El era împotriva crezului lor. El era împotriva denominaţiunii lor. Şi l-au omorât cu pietre pe om. Iar el şi-a ridicat mâinile în sus, a privit spre Cer şi a spus, "Văd cerurile deschise şi pe Isus stând la dreapta." De ce? Avea în el puterea de înviere, dătătoare de viaţă care l-a luat în sânul lui Isus.

E-167 Observaţi, repede acum. Priviţi-l pe Filip, acolo jos, într¬o mare trezire. A ţinut o trezire acolo unde nimeni nu ar fi îndrăznit, ei bine, dacă ar fi avut o mare cooperare printre biserici şi aşa mai departe. Avea o mare trezire. Şi puterea dătătoare de viată a lui Dumnezeu i-a vorbit, i-a spus, "Ştefan..." Poate a spus aşa, "Ai o mare trezire, dar am un om cu care vreau să vorbeşti."

E-168 Şi Ştefan este ascultător, indiferent de ce este, câte critici. "Oh, Ştefan, nu poţi pleca."
"Dar, eu pot. Dumnezeu a spus aşa."

E-169 Şi s-a dus în pustiu, şi acolo l-a găsit pe acest famen. Şi ce s-a întâmplat? El a spus, "Are... Dacă tu crezi din toată inima ta, că Isus este Fiullui Dumnezeu, te voi boteza." Când l-a botezat...

E-170 Priviţi. El a fost însufleţit de această putere dătătoare de viaţă, să lase o trezire de mii de oameni, să meargă în pustie, la un singur om. Oh, asta ar fi fost contrar oricărei raţiuni. Vedeţi? "De ce, sunt zece mii care te vor aici." Dar este unul singur care vrea, acolo. Vedeţi? Şi puterea dătătoare de viaţă l-a trimis la locul pregătit de Dumnezeu. Aleluia!

E-171 Bărbaţi şi femei, Aceasta vă va face să vă ridicaţi în picioare. Vă va face să faceţi lucrurile pe care Dumnezeu vrea să le faceţi. Nu-mi pasă ce spune altcineva despre asta. Vecinul spune, "Oh, persoana aceea şi-a pierdut minţile. Se roagă toată noaptea; ei citesc Biblia." Nu-mi pasă ce spun ei. Este ceea ce te-a chemat Dumnezeu să faci. Aşa este. "Oh, ei spun că nu putem avea aceste treziri Penticostale, de modă veche." Oh, da, putem şi noi. O puteţi avea în voi înşivă. Şi tu eşti majoritar, în Dumnezeu, indiferent ce cred ceilalţi.

E-172 Observaţi, după, în ascultare. Ascultaţi cu atenţie acum. După ce a ascultat de Dumnezeu, de Cuvântul Său, când şi¬a îndeplinit misiunea, acea putere dătătoare de viaţă pe care a primit-o la Cincizecime l-a răpit, i-a însufleţit trupul. La kilometri şi kilometri depărtare, a fost luat în Duhul şi a fost găsit undeva în alt ţinut. Puterea dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu! Şi dacă suntem penticostali, "Aceeaşi putere care L-a înviat pe Isus din morţi, dacă locuieşte în trupurile voastre muritoare." Vedeţi? În regulă. Observaţi.

E-173 Să luăm un alt om cu această putere dătătoare de viaţă. A fost un om cu mult timp în urmă, pe nume Enoh. Când apărea ceva nou, când apărea ceva şi spunea, "Ei bine, acum trebuie să ne întoarcem la vechea şcoală, sau asta, aceea, sau cealaltă," Enoh a umblat cu Dumnezeu. Orice a spus Dumnezeu să facă, Enoh nu a ratat niciun Cuvânt. El a umblat cu Dumnezeu. Ce a fost el? A fost un fiu al lui Dumnezeu. Era un vultur care fost chemat pentru acea zi.

E-174 Şi când a venit timpul, era atât de plin de acea putere dătătoare de viaţă! Amintiţi-vă, el a umblat cinci sute de ani, sau mai mult, înaintea lui Dumnezeu, şi el niciodată nu a ratat Cuvântul Său. Nici măcar o singură dată nu s-a purtat greşit. Nici o singură dată nu a făcut altceva decât să păstreze mărturia. Tot ceea ce Dumnezeu i-a spus să facă, el s-a dus şi a făcut. Fără discuţii, pur şi simplu s-a dus şi a făcut-o. Nu a contat ce credeau ceilalţi, el s-a dus şi a făcut-o. De ce? El era plin de acea putere dătătoare de viaţă. Şi când a venit timpul ca bătrânul să moară, Dumnezeu doar a trimis scara jos şi el a urcat Acasă. L¬a însufleţit şi i-a luat trupul său muritor într-o răpire. Amin. Aceasta este acea putere dătătoare de viaţă.

E-175 Uitaţi-vă la Ilie, după ce şi-a terminat lucrarea pe pământ. Era atât de plin de acea putere dătătoare de viaţă, încât a condamnat tunsorile lui Jackie Kennedy în zilele sale. I-a spus bătrânei Izabela ce credea despre ea. El le-a spus predicatorilor şi preoţilor ce era bine şi ce era greşit, iar ei nu l-au crezut. Dar el le-a condamnat pe femeile cu feţele vopsite şi alte lucruri, foarte dur. Şi el era atât de plin de acea putere dătătoare de viaţă încât nimic nu-i putea face rău. Dumnezeu îl hrănise din ceruri, l-a luat şi l-a pus deoparte. Şi era atât de plin de putere dătătoare de viaţă, încât când a venit vremea să moară, Iordanul s-a deschis, şi el pur şi simplu a mers, a trimis un car şi l-a luat sus Acasă, atât de plin de acea putere dătătoare de viaţă. El a devenit un fiu adevărat, veritabil al lui Dumnezeu. Da.

E-176 Observaţi că a avut un succesor, iar numele lui era Elisei. Şi Elisei a avut o porţie îndoită, de această putere dătătoare de viaţă. Vedeţi? A avut o porţie îndoită din aceasta. Acum, el a propovăduit timp de aproximativ optzeci de ani, sau avea aproximativ optzeci de ani. S-a îmbolnăvit şi a murit. Acum, el nu a ajuns să se ducă Acasă, aşa cum a făcut Ilie. Vedeţi? Amândoi sunt reprezentaţi acolo în Biserică; unii sfinţi se duc, iar alţii se odihnesc. Dar observaţi că atunci când Ilie a fost luat sus în răpire; apoi Elisei a adormit, în Dumnezeu, plin de putere dătătoare de viaţă. Priviţi profeţia lui chiar înainte de a muri. Vedeţi?

E-177 Acum, daţi-mi voie să vă arăt. Nu îmi pasă dacă sunteţi morţi, sau unde vă aflaţi, acea putere dătătoare de viaţă nu pleacă niciodată. Ani şi ani după moartea sa, carnea lui putrezise, viermii de piele o mâncaseră. Dar ei duceau un mort, într-o zi, şi l-au aruncat pe oasele acelea, şi a fost atâta putere dătătoare de viaţă acolo încât omul a revenit la viaţă. Aleluia! L¬a înviat din morţi, pentru că acea putere dătătoare de viaţă care era peste acel sfânt al lui Dumnezeu, nu l-a părăsit niciodată, a rămas chiar pe acele oase.

E-178 Oh, ţineţi minte, noi suntem carne din carnea Lui, oase din oasele Lui, dacă suntem Mireasa Lui. Moartea nu va deranja deloc acea putere dătătoare de viaţă. "Chiar dacă viermii pielii vor nimici acest trup, totuşi în trupul meu îl voi vedea pe Dumnezeu." Glorie lui Dumnezeu! Ce un... Nu ştiu ce să mai spun. Ce nădejde pentru un bătrân ca mine, ştiind că îmi văd sfârşitul chiar acolo, în curând, la cincizeci şi şase de ani.

E-179 De când eram un băieţel am stat aici, încercând să proclam Acest lucru. Dar ştiu că în mine, nimic bun pe care îl am, nimic din ce am făcut, dar în mine este acea putere dătătoare de viaţă; m-a însufleţit într-o zi din lucrurile lumii, de tânăr, la Viaţa Eternă. O, câte lucruri s-au întâmplat! Am văzut vedenii, am prezis lucruri. El încă nu a lăsat nimic să eşueze. Am vorbit în alte limbi. Am profeţit. Am făcut aceste lucruri prin Duhul lui Dumnezeu care a locuit în mine. Aceasta este puterea dătătoare de viaţă. Ştiu că într-o zi...

E-180 Răscumpărătorul meu trăieşte acum. Şi într-o zi, când va veni El, aceste oase vor învia, pentru a merge să-L întâlnească în văzduh. Puteţi să mă îngropaţi în mare, să mă ardeţi, oriunde vreţi. Această putere dătătoare de viaţă este Eternă. Pfiu! Simt Paştele chiar acum. Da, domnule. O am de ani de zile. Este în mine.

E-181 Este în voi. Dacă, voi, Duhul care L-a înviat pe Isus din morţi locuieşte în trupurile voastre muritoare, v-a înviat de la lucrurile din lume, doar la Cuvântul lui Dumnezeu. V-a înviat din viaţa aceasta la Viaţa Eternă. Voi, care eraţi odată morţi în păcat şi în fărădelegi, aţi fost acum însufleţiţi împreună, ca să fiţi aşezaţi în locurile Cereşti cu Cristos Isus, ospătându-vă cu Mană de Sus, văzând mâna lui Dumnezeu manifestată, dovedind făgăduinţa din această zi.

E-182 "Cum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi la venirea Fiului omului. Mâncau, beau, se însurau, se măritau. Şi cum a fost în zilele lui Lot, aşa va fi în orele în care Fiul omului se va descoperi pe pământ," nu mai este Fiul lui Dumnezeu. "Fiul Omului," se va întoarce ca Mesajul profetic pentru ziua de pe urmă, când acel vultur va zbura; nu leul; nu boul în epoca jertfei. Vedeţi?

E-183 De fiecare dată, o putere religioasă a ieşit ca să răspundă provocării puterii politice a lumii. Când s-a ridicat leul, puterea religioasă, s-a dus să întâlnească puterea Romană.

E-184 Şi apoi, când a venit ceasul pentru jertfă, boul a mers, pentru că el este Animalul de jertfă a Domnului.

E-185 Apoi au venit reformatorii, de-a lungul epocilor bisericeşti, a venit faţa unui om. Şi reformatorii au fost de la Luther, Wesley, oh, Calvin, în continuare, până jos, până în epoca penticostală.

E-186 Dar în ultimul Mesaj care a ieşit, a venit un vultur în zbor. Este timpul vulturului, timpul descoperirii, Cuvântul lui Dumnezeu manifestat, Cuvântul lui Dumnezeu dovedit. Oh, copii, intraţi în acest botez al Duhului Sfânt. Intraţi şi credeţi în El, din toată inima, Dumnezeu vă va umple.

E-187 Priviţi aici acum. Găsim acum, amintiţi-vă, "Suntem carne din carnea Lui şi os din osul Lui." Aşa cum Dumnezeu a ridicat oasele şi carnea Lui din mormânt, ei nu pot ascunde omul care are potenţialul. Moartea nu-l poate lua. Isus a spus, "Toţi cei care mi i-a dat Tatăl vor veni la Mine. Îi voi învia în ziua de apoi." Oh, Doamne! Paşte! Ei bine, suntem chiar în Paşti. Când El a înviat, am înviat şi noi cu El. El a trimis abstractul înapoi. Noi îl deţinem, ca botezul Duhului Sfânt. "El este viu în veci; acelaşi ieri, azi şi în veci." Evrei 13:8 dovedeşte acest lucru. El este acelaşi.

E-188 Mesianicii Lui, cei unşi, cred asta. Ce este Mesia? Ce este Mesia? Mesia este "unsul." Şi acum, dacă El a fost Mesia, fiind Unsul pentru acea zi, ca să împlinească Cuvântul lui Dumnezeu, să fie Răscumpărătorul şi Unsul, iar Dumnezeu a înviat acel trup; Mireasa Lui este unsul pentru această zi. Ea este deja înviată împreună cu El în înviere, pentru că, "Aceştia doi sunt una." Amin.

E-189 Eu-eu aş vrea să pot spune lucrurile aşa cum le văd eu. Aş vrea să am educaţia cu care să o pot face. Vedeţi? Eu-eu sper că vedeţi asta. Sper, ca Dumnezeu, Duhul Sfânt să coboare acolo şi să vă pună asta în inimă, să vedeţi ce vreau să spun.

E-190 Învierea, noi suntem acum în înviere. Noi suntem cu El în înviere, dar numai cei care au Viaţă.

E-191 Nu cei care nu au Viaţă. Ei nu O vor cunoaşte. Ei nu O vor cunoaşte niciodată. Vor continua să creadă că primesc Duhul Sfânt, că sunt mântuiţi, şi Răpirea va fi deja sfârşită şi dusă. A spus, "Ilie a venit deja, şi ei au făcut în acel mod, iar voi nu aţi ştiut." Vedeţi?

E-192 Observaţi. Moartea nu opreşte puterea dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu. Observaţi. Moartea nu o poate opri.

E-193 Voi spuneţi, "Ei bine, mama mea a fost o femeie plină de Duhul Sfânt. Tatăl meu, nu am văzut niciodată un om atât de plin de putere ca tatăl meu. Dar a murit, frate Branham." Sigur. Asta nu a oprit puterea dătătoare de viaţă.

E-194 Moise a avut acea putere dătătoare de viaţă. Credeţi asta? Nu a mai fost niciodată un om ca el pe pământ, până la Isus. Pentru că el nu numai că a avut viziuni, el vorbea gură către gură cu Dumnezeu.

E-195 Chiar şi o proorociţă, Miriam, i-a contestat cuvântul într-o zi. El a spus, "Nu te temei de Dumnezeu? Gândiţi-vă la robul meu, Moise. Nu este nimeni în lume ca el, în această oră. Nu a existat niciodată cineva ca Moise. Eu îi vorbesc lui Moise. Ce a spus el vreodată, care să nu fie adevăr? Vedeţi? Eu vorbesc cu Moise. Nu te temei de Dumnezeu? Să nu spuneţi nici un cuvânt împotriva Lui." Şi chiar atunci a fost lovită de lepră şi-şi era pe moarte. Nu a trăit prea mult, după aceea. Moise s-a rugat pentru ea.

E-196 Şi Moise s-a urcat pe munte, la o sută douăzeci de ani de slujire, sau optzeci de ani de slujire; o sută douăzeci de ani de viaţă, s-a urcat pe munţi şi a murit şi a fost îngropat în vale. Dar acea putere dătătoare de viaţă era peste el. Aproximativ opt sute de ani mai târziu, iată-l aici, stând pe Muntele Transfigurării. Amin. Ce era el? El a fost inclus în acea înviere. Sigur, că a fost. El avea puterea dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu. Era aici, în picioare.

E-197 Priviţi-i pe Iov, Abraham, Isaac, sfinţii în ziua învierii, acea dimineaţă măreaţă pe care Iov şi toţi ştiau că va veni. Când, el a spus "Ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte," cu sute şi sute de ani înainte de Cristos. Este, de fapt, Cartea lui Iov a fost scrisă înainte de Geneza, se susţine, este cea mai veche Carte din Biblie.

E-198 Şi în încercările sale, şi aşa cum le parcurgem noi acum. Şi soţia lui, chiar, cea mai apropiată de el pe pământ, a spus, "Nu vrei să-l blestemi pe Dumnezeu şi să pieri de moarte?"

E-199 El a spus, "Vorbeşti ca o femeie nebună. Domnul a dat şi Domnul a luat, binecuvântat fie Numele Domnului."

E-200 Apoi, când Duhul lui Dumnezeu a venit peste el şi a început să profeţească, a spus, "Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că în zilele de pe urmă El va sta pe acest pământ. Chiar dacă viermii pielii vor nimici acest trup, totuşi în carnea mea îl voi vedea pe Dumnezeu." Şi şi-a făcut un loc unde să se îngroape. A zis, "Vom cumpăra pământul acesta." L-a cumpărat şi s-a îngropat.

E-201 Mai târziu, a venit un om pe nume Abraham. Biserica creştea, se ridica. Abraham, ei bine, acum, avea şi el potenţialul lui Dumnezeu, Viaţa veşnică, Eternă, pentru că Dumnezeu l-a chemat. Acum observaţi. Când a murit, sau Sarah a murit, el a cumpărat o bucată de pământ în Palestina, lângă mormântul lui Iov, şi a îngropat-o pe Sarah. Abraham a murit şi, de asemenea, a fost îngropat împreună cu Sarah. Abraham a născut-1-a născut pe Isaac.

E-202 Şi Isaac, când el a murit, a adormit cu Abraham, în aceeaşi parcelă de pământ. Acum, când, Isaac l-a născut pe Iacob...

E-203 Iacob a murit, jos în Egipt. Dar fiind profet acum, cu acest potenţial, cu această putere dătătoare de viaţă, a spus, "Nu mă îngropa aici jos, Iosif. Vino aici, fiul meu profet. Pune-ţi mâna pe această coapsă pe care Dumnezeu a schilodit-o. Jură pe Dumnezeul Cerurilor că nu mă vei îngropa aici jos." Ce era în acel om? De ce nu era Egiptul la fel de bun ca orice alt loc? Era un profet. El ştia unde va fi învierea. Nu va fi în Egipt; va fi în Palestina. A spus, "Pune-ţi mâinile pe încheietura coapsei mele schilodite şi jură pe Dumnezeul pe care l-am slujit. Tu eşti fiul meu profet, că, nu-mi vei îngropa oasele aici jos. Du-mă acolo sus şi îngroapă-mă."

E-204 Iosif, fiind şi el un profet, şi-a pus mâinile peste tatăl său şchiop. A spus, "Jur pe Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac şi al lui Iacob, că nu te voi îngropa aici." L-au luat şi l-au îngropat sus, în acea ţară. De ce? De ce?

E-205 Când Iosif a murit, a spus, "Să nu mă îngropaţi aici jos. Nu mă îngropaţi aici jos." De ce? Dumnezeu este Dumnezeu peste tot, dar El are un plan. Iosif era un profet. El a spus, "Într-o zi," ascultaţi, cuvintele lui, "Domnul Dumnezeu vă va re-viz... vă va vizita şi vă va lua din ţara aceasta. Şi când veţi pleca, voi să luaţi oasele mele."

E-206 Acea putere dătătoare de viaţă era în acele oase. Oh! "Dacă Duhul Celui care L-a înviat pe Cristos din morţi, locuieşte în voi, El va învia şi trupurile voastre muritoare."

E-207 "Nu-mi puneţi oasele aici jos. Îngropaţi-le acolo sus cu acei ai făgăduinţei."

E-208 Când a venit Isus, iată, am aici o Scriptură, Matei 27:51. Când Isus a înviat din morţi, Iov a văzut acea venire, a spus, "ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. În zilele din urmă, El va sta pe acest pământ. Chiar dacă viermii pielii au distrus acest trup, totuşi în carnea mea îl voi vedea pe Dumnezeu. Îl voi vedea pe El." Ei au ştiut. Acesta a fost un profet. Abraham a fost un profet. Isaac a fost un profet. Iacob a fost un profet. Iosif a fost un profet. Şi ei au avut descoperirea lui Dumnezeu, conform Cuvântului Său. Şi în acea dimineaţă de Paşte, când Acela a venit şi i-a răscumpărat pe toţi cei care au crezut în El, au înviat şi ei, conform Bibliei.

E-209 Acea putere dătătoare de viaţă a venit în mormântul lui Iov, unde nu mai era nici măcar o lingură din praful oaselor sale. După toate acele sute, şi sute, şi sute de ani, oasele lui au putrezit. S-a-s-au întors, şi s-au transformat din nou în gazele pământului, şi doar un simplu praf de cenuşă zăcea acolo. Dar, totuşi, când acea putere dătătoare de viaţă, conform Cuvântului lui Dumnezeu, conform făgăduinţei, sute şi sute, da, mii de ani mai târziu, când acea putere dătătoare de viaţă a fost scoasă din mormânt; Iov, Abraham, Isaac, Iacob, toţi, au ieşit din mormânt cu El.

E-210 Biblia a spus aşa. Sfântul Matei, capitolul 27 şi versetul 51, spune, "Mulţi dintre sfinţii care dormeau în ţărâna pământului, au înviat şi au ieşit din morminte cu El, când El a înviat în dimineaţa de Paşti." De ce? Ei aveau acel potenţial. Aveau acea putere dătătoare de viaţă, vedeţi, şi au înviat din morţi şi au mers cu El la înviere. S-au bucurat de înviere cu El, pentru că erau plini de acea putere dătătoare de viaţă. Aveau acea pecete autentică de Paşte.
"Ei bine," voi spuneţi, "Aş vrea să fi trăit în urmă în Vechiul Testament."

E-211 Aşteptaţi un minut. În Întâi Tesal-... Tesaloniceni, capitolul 4, versetul 16, vreau să citiţi asta. "Nu vreau, fraţilor să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde. Căci, dacă credem că Isus a murit şi a înviat a treia zi," nu ne facem că credem, ci credem, ,,tot aşa şi pe cei ce dorm în El îi va aduce Dumnezeu cu El."

E-212 Sfinţii Noului Testament cu acea putere dătătoare de viaţă, vor învia, de asemenea, la a doua Sa Venire; la fel de sigur ca şi sfinţii Vechiului Testament cu toată acea putere dătătoare de viaţă peste oasele lor, şi transmutări şi puteri, şi aşa mai departe, care îl demonstrau pe Dumnezeu. Acei profeţi la care a venit Cuvântul lui Dumnezeu, au înviat împreună cu El în acea dimineaţă de înviere; şi cu făgăduinţa lui Dumnezeu că oricine este în Cristos Isus va veni de asemenea cu El în învierea Sa, puterea dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu peste oase.

E-213 Nu e de mirare că ne punem mâinile peste cei bolnavi. Nu e de mirare că ne iubim unii pe alţii. Suntem fraţi şi surori. Nu ar trebui să ne urâm unii pe alţii, pentru că suntem corectaţi de Cuvântul lui Dumnezeu. Ar trebui să ne iubim unii pe alţii şi să ne respectăm unii pe alţii. Ştiţi, dacă nu o faceţi, asta nu vă va ajuta.

E-214 Este un micuţ care se află chiar aici, care, în această biserică acum. Acum câteva zile... Acel om crede. Acel om mic avea un cancer la ureche şi nu a vrut să spună nimic despre asta. Lucra acolo sus, la casă. Am fost cu el la vânătoare, acolo sus, cu fraţii Moseley şi cu fratele Dawson, aici de faţă. Eram aici sus la vânătoare, fiul fratelui William. Şi s-a întâmplat să mă uit la urechea lui şi i-am văzut urechea toată umflată. Am spus, "Ce s¬a întâmplat, Donavon, cu acea ureche?"

E-215 El a spus, "Frate Branham, e de mult timp. Nu ştiu."

E-216 Eu doar-doar l-am prins de mână acolo. Era un cancer mare pe urechea lui. N-am spus nici un cuvânt; doar l-am ţinut şi m¬am gândit: "Fratele meu!" La o zi sau două după aceea, nu a mai rămăs nici măcar o cicatrice. A fost respectul său în Dumnezeul Cerului, cu puterea Sa dătătoare de viaţă, a ucis acel cancer şi i¬a cruţat viaţa lui Donavon Weerts acolo. Aşa este.

E-217 Ce sunt aceste lucruri? Uitaţi-vă aici, oameni de aici din Phoenix. Uitaţi-vă la voi, oameni care aţi crezut în asta. Uitaţi¬vă la oamenii care au asta, care îşi pun mâinile peste voi. Priviţi ce se întâmplă. Este o putere dătătoare de viaţă. "Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred." Dacă îşi pun mâinile peste bolnavi, acea putere dătătoare de viaţă, de la vultur la vultur, ceva se va întâmpla. Acum, de la vultur la uliu, nu va funcţiona. De la vultur la vultur, se înalţă din ogradă, spre Ceruri. "Aceste semne îi vor urma pe cei care cred," când amândoi sunt în credinţă.

E-218 Vedeţi aceeaşi putere dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu reprezentată în aceşti doi profeţi, Ilie şi Elisei. Observaţi, acelaşi cuvânt; unul dintre ei este ia sus, celălalt este luat sus. Ia sus şi luat sus. Vedeţi? El a fost luat sus. Noi vom fi, ne ia sus; ne ia sus cu ei, ne întâlnim cu ei în văzduh. "Vom fi luaţi sus ca să-i întâlnim în văzduh."

E-219 Observaţi, o pasăre trebuie să aibă două aripi, ca să se echilibreze. Nu-i aşa? Ilie era o aripă de transmutare, Ilie. Elisei era o aripă de înviere. Vedeţi? Amândouă, împreună, reprezentând sfinţii care trăiesc şi sfinţii care au plecat.

E-220 Amintiţi-vă, însufleţiţi ca să vadă trecutul, cortinele. Cum au fost însufleţiţi aceşti oameni acolo în trecut ca să privească dincolo de cortină şi să vadă jos în acest timp; acei profeţi!

E-221 Uitaţi-vă la Pavel, a spus că în zilele din urmă cum vor fi aceşti oameni, cum se vor purta şi cum se vor numi creştini. El era un profet, plin de puterea dătătoare de viaţă, a prevăzut că se va întâmpla. Noi credem asta. Nu-i aşa? El a primit putere dătătoare de viaţă.

E-222 Uitaţi-vă la puterea dătătoare de viaţă de astăzi, prezicând lucruri, fără să lipsească niciun eveniment. Nici măcar o dată nu dă greş. Putere dătătoare de viaţă; nu puterea unui om; ci puterea lui Dumnezeu. Puterea, abstractul Paştelui, Isus cel înviat care a trimis înapoi abstractul, ca să ne garanteze că suntem deja însufleţiţi împreună cu El.

E-223 Observaţi. Vă amintiţi cărticica, a Oamenilor De Afaceri de aici, Privind Dincolo De Cortina Timpului?
Încep să îmbătrânesc, ştiind că zilele mele sunt din ce în ce mai scurte. Devin foarte...

E-224 Cânt acel mic fragment care l-au cântat doamnele cu puţin timp în urmă. O am de vreo optsprezece, douăzeci de ani. Vreau Să Stăm De Vorbă, Doamne. Şi ies acolo şi merg să mă rog, atunci vine acea putere dătătoare de viaţă. Sunt ridicat. M-am uitat Acolo sus. Spun, "Uită¬te acolo."

E-225 Îmi amintesc că în dimineaţa aceea, am fost răpit dincolo. Şi soţia mea, stând acolo în spate, întinsă în acelaşi pat cu mine în acea dimineaţă. Am fost ridicat, m-am uitat sus. Şi ea era acolo, dormea. Am spus, "Dacă am de gând să fac ceva pentru Domnul, ar fi bine să te grăbeşti, băiete. Ai trecut de cincizeci de ani." Atunci Duhul Sfânt m-a luat şi am privit Acolo. I-am văzut pe acei sfinţi, la fel de sigur cum stau eu aici, lângă acest amvon, cu această Carte sacră aşezată aici, şi ca slujitor al Evangheliei.
226 V-am spus vreodată ceva în Numele Domnului şi care să nu se fi întâmplat? Dacă am făcut-o, vreau să-mi spuneţi asta. De fiecare dată, nu a fost perfect, pe platformă? De fiecare dată, s-a întâmplat exact cum a spus El? Aceasta a fost AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-227 Stăteam acolo, mă uitam atunci. Am văzut zeci de mii de ori mii de oameni venind, bărbaţi şi femei tineri, alergând, aruncându-şi braţele în jurul meu, strigând. M-am uitat înapoi şi m-am văzut pe mine întins pe pat. "Doamne, lasă-mă să privesc dincolo de cortina timpului."

E-228 Ce este? Este puterea dătătoare de viaţă care ne va răpi. Acea mare putere dătătoare de viaţă. Puterea dătătoare de viaţă a venit în aceste zile de pe urmă.

E-229 Pentru asta sunt în Arizona, chiar acum. Sunt mulţi oameni care stau chiar aici, au stat chiar aici în Phoenix, şi m-au auzit spunându-vă chiar de pe această platformă, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL." Câţi îşi amintesc? "Acum du-te. Ceva este gata să se întâmple."

E-230 Am văzut şapte Îngeri venind. Nu a scris revista Life despre asta, cum ceaţa Acestuia plutea pe aici, cu o înălţime de douăzeci şi şapte de mile şi treizeci de mile în diametru? Nu este Fred Sothmann, ceilalţi, Gene Norman, ei, sunt acolo în spate? Stăteau chiar acolo când cei şapte Îngeri au apărut chiar acolo pe deal. A zguduit dealurile, pe kilometri împrejur, aşa. Acolo stăteau şapte Îngeri. Şi au aruncat o sabie în mână, spunând, "Du-te acasă şi deschide aceste Şapte Peceţi care sunt date." Şi iată-le aici, adevărata taină a căsătoriei şi a divorţului, şi a sămânţei şarpelui, şi toate aceste lucruri pentru care au fost dispute. Este AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-231 Ce este aceasta? Puterea dătătoare de viaţă care vine la Biserică, care O pregăteşte, această oră de care ne apropiem. Putere dătătoare de viaţă!
O, Doamne, ajută-ne să O primim. Ajută-ne să credem în Aceasta.

E-232 Vedeţi, depinde doar de atitudinea pe care o adoptaţi faţă de Aceasta, dacă vă va face vreun bine sau nu. Vedeţi? Trebuie să credeţi Asta. Dacă nu O credeţi, nu vă va face nici un bine.

E-233 Cum stătea bătrânul Samuel acolo, în faţa acelui popor, şi a spus, "V-am spus vreodată ceva în Numele Domnului, în afară de ceea ce s-a întâmplat? V-am cerut vreodată bani, pentru trai?"
"Nu, dar noi oricum îl vrem pe împărat."

E-234 Aşa este biserica astăzi. Îşi vor propriile idei. Nu îţi acordă nici un pic de atenţie. Te ocolesc. Ei bine, asta demonstrează că puterea dătătoare de viaţă nu este acolo.

E-235 "Oh," voi spuneţi, "Ei bine, am vorbit în limbi. Am sărit şi am strigat." Asta e tot bine.

E-236 Dar dacă acea putere dătătoare de viaţă este acolo, veţi recunoaşte. Ca acel vultur mic; aceea este mama lui. Acesta este Cuvântul. Acesta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Asta este ceea ce a făgăduit Dumnezeu. Asta este ceea ce a fost prezis. Asta este exact ceea ce s-a întâmplat. Suntem dincolo de orice umbră de îndoială, potenţial în înviere chiar acum, sfinţii se pregătesc să fie luaţi în văzduh.

E-237 Aşadar, Isus, atât de plin de această putere dătătoare de viaţă, a spus, "Dacă puteţi distruge acest templu; care v-a luat patruzeci de ani, v-aţi gândit, să îl zidiţi; Eu îl voi ridica în trei zile."

E-238 De ce? De ce a putut Isus să spună asta? Vreau să vă întreb. De ce a putut Isus să spună aşa ceva? El ştia că El era. Amin. Mi¬aş dori să pot face asta să vă marcheze. El ştia Cine era El. El ştia că fiecare Cuvânt pe care Dumnezeu l-a scris despre El, El l¬a împlinit. Ştia că El era Cel despre care a vorbit David.

E-239 Ştiţi că voi sunteţi cei despre care vorbeşte Biblia? Ştiţi că poziţia voastră este în Cristos? Dacă sunteţi în Cristos, sunteţi o făptură nouă. Ştiţi că acest Cuvânt este ca şi cum ar fi viaţa de zi cu zi, pentru voi? Ei bine, sigur. Este al vostru. Sunteţi un vultur. Asta este Hrana voastră.

E-240 El ştia că, prin puterea lui Dumnezeu, El o va face, pentru că a fost profeţit că o va face. Acesta este motivul pentru care nu I-a fost frică să spună, "Distrugeţi acest templu. Îl voi ridica în trei zile, pentru că David a spus, 'Nu voi lăsa sufletul Lui în locuinţa morţilor, nici nu voi îngădui ca Sfântul Meu să vadă putrezirea."' El ştia că nici o celulă a trupului Său nu se va putrezi. Şi se putrezeşte în şaptezeci şi două de ore. El a spus, "Distrugeţi acest templu. Îl voi ridica din nou, în cele trei zile." De ce? El era atât de plin de acea putere dătătoare de viaţă care a însufleţit fiecare Cuvânt. El s-a uitat înapoi şi a văzut fiecare Cuvânt pe care Dumnezeu l-a scris despre El, iar profetul a spus că El l-a împlinit. El ştia că se va împlini şi asta.

E-241 Acum, fiecare Cuvânt pe care l-a spus Dumnezeu, a spus duhul tău "amin" la Acesta, S-a împlinit în viaţa ta, de credincios?

E-242 Te opreşti la ceva şi spui, "Ei bine, biserica mea învaţă altceva"? Atunci fii atent, şoimule.

E-243 Observaţi. Vulturii cred. Nu există nicio îndoială, pentru ei. Ei cred. Observaţi.

E-244 Acum, El ştia că se va întâmpla, deoarece Cuvântul a spus că aşa va fi. Şi fiecare Cuvânt scris despre El trebuia să se împlinească. El ştia că a fost scris prin puterea lui Dumnezeu, de către sfinţii profeţi care au profeţit că El va face acest lucru.

E-245 Şi profeţia nu dă greş niciodată. Nu poate. Cuvântul lui Dumnezeu nu poate eşua. Şi este scris în... prin Duhul care... Şi acum, de asemenea, Duhul care L-a înviat pe Isus din morţi, dacă locuieşte în fiinţa ta, în trupul tău, va învia şi trupul tău muritor. Apoi, împuşcaţi-l, ardeţi-l, faceţi ce vreţi, batjocoriţi-l, dărâmaţi-l, refuzaţi-l, faceţi ce vreţi. Dumnezeu îl va învia, căci El a spus că o va face. Şi fiecare sfânt al lui Dumnezeu care are această făgăduinţă în el, ştie că acesta este Adevărul. Deci, nu te teme, frate, suntem deja în Paşti.

E-246 Priviţi acum la transfigurare, chiar înainte de a încheia. Transfigura, transfigurare, noi toţi suntem reprezentaţi acolo în transfigurare. Priviţi ce vedem astăzi. Observaţi exact ceea ce vedem astăzi, puterea dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu. Noi toţi eram acolo. Acolo erau sfinţii morţi, reprezentaţi în Moise; acolo era învierea; şi Isus Cristos glorificat. Elisei... Moise, Ilie şi Isus, toţi stând pe munte; sfinţii morţi, sfinţii răpiţi; şi Isus glorificat. O, Doamne!

E-247 Ei bine, voi spuneţi... Am auzit pe cineva spunând. Ei vor spune, "Voi, oameni buni, păi, dacă aţi avea o astfel de putere, ar trebui să ieşiţi şi să spuneţi oamenilor ce puteţi face." Departe să fie asta de un Creştin adevărat, să spună aşa ceva. Vedeţi? Cu siguranţă, noi nu pretindem nicio putere. La...

E-248 Dar noi facem un lucru. Când s-au întors să vadă, cu toată această putere peste ei, "Ei l-au văzut doar pe Isus." Iar adevăratului credincios, real nu-i pasă dacă susţine o denominaţiune, sau nimic despre asta. El vrea doar un singur lucru, ca voi să îl vedeţi pe acel Cristos proslăvit, ce contează. O experienţă reală, veritabilă a Muntelui Transfigurării Îl glorifică doar pe Isus Cristos. Nu l-a glorificat pe Moise, nu l-a glorificat pe Ilie, nu i-a glorificat pe ei înşişi, nu a glorificat nimic altceva, ci ei L-au văzut pe Cristos glorificat. Şi orice credincios adevărat, iată ce este în inima lui, să-L proslăvească pe Isus Cristos. Asta este ceea ce încearcă să-i facă pe oameni să vadă.

E-249 Nu să spună, "Ei bine, dacă veniţi să vă alăturaţi grupurilor noastre, dacă veniţi să faceţi asta sau să faceţi aceea." Oh, nu faceţi asta. Nu faceţi asta.

E-250 Vedeţi Cuvântul lui Dumnezeu, care este Cristos, mărit; şi împliniţi făgăduinţa din această zi, în această oră măreaţă a învierii. Observaţi. Şi le dă bucurie să ştie că suntem cu El, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui. Ce bucurie! Acesta este singurul lucru de care îi pasă unui credincios adevărat.

E-251 Lor nu le pasă de o denominaţiune. Nu le pasă de o organizaţie. Nu le pasă de ceea ce cred celelalte femei. Lor nu le pasă. Cu siguranţă că nu. Ele nu vor face aceste lucruri pe care... le fac celelalte femei. Ei... Aceşti bărbaţi nu vor face acele lucruri. Nu vor sta şi să piardă timp cu vreo organizaţie, ca să nu fie daţi afară şi cu teama că nu vor avea un tichet de masă. Lor nu le pasă de aceste lucruri. E un nonsens pentru ei.

E-252 Există doar o singură dorinţă a inimii, aceea este, de a-L vedea pe Isus Cristos proslăvit. Purtarea lor trebuie să fie cu Dumnezeu. Trebuie să fie absolut, nimic altceva, decât doar slava lui Isus Cristos. Şi ce este Isus? Cuvântul. Aşa este? Acum, observaţi, şi văzând aceeaşi metodă adeverită a Lui, dovedind învierea Sa. Acum, despre ce este vorba? De a vedea viaţa voastră, prin Cuvântul Său făgăduit, pe care El l-a spus, "El este acelaşi ieri, azi şi în veci," dovedind că El este încă viu.

E-253 Mie nu-mi pasă dacă toate uşile din ţară îmi sunt închise. Asta, eu sunt... Aşa cum am spus, am împlinit cincizeci şi şase de ani, zilele trecute. Aş putea fi luat brusc. Sunt la vârsta atacului de cord. Sunt la vârsta pentru asta, şi toate celelalte. Păi, ce mai contează? Pentru mine nu a contat când eram copil. Acum nu mai contează la ce oră va fi strigat numărul meu, şi fişa mea va fi scoasă din raft. Mie nu-mi pasă dacă se va şti vreodată că am trăit pe pământ. Pentru mine nu contează. Nu trebuie să aibă monumente mari şi clădiri mari care să spună că am fost aici pe pământ.

E-254 Un singur lucru vreau ca ei să ştie, să ştie că "Isus Cristos este acelaşi ieri, azi şi în veci." Şi în inima mea păstrez abstractul Lui. Şi ştiu că într-o zi... Deşi, s-ar putea să fiu înecat în mare. S¬ar putea să fiu ucis în Africa. Nu ştiu ce se va întâmpla cu mine. Dar un singur lucru ştiu, eu deţin abstractul. Aleluia! Orice uşă poate fi închisă. Pentru mine asta nu contează deloc. Nu încerc să slăvesc vreun om sau vreo organizaţie, nici pe mine, sau nici vreun grup, nici nimic altceva. Vreau ca oamenii să vadă că Isus Cristos a înviat din morţi şi Duhul Său trăieşte. "El este acelaşi ieri, azi, şi în veci."

E-255 Nu e de mirare că Isus a spus, "Nu vă temeţi. Eu sunt Cel care am fost mort, dar sunt viu în vecii vecilor."

E-256 "Pentru că acum suntem răscumpăraţi de El şi suntem înviaţi împreună cu El, şi suntem acum (nu vom fi) aşezaţi în locuri Cereşti în El." Acum, când avem acest Duh în noi, abstractul, demonstrează că toate îndoielile au fost stârpite. Ce? Cristos trăieşte. Nu eu trăiesc; nu eu. "Cristos trăieşte în mine." Nu voi trăiţi, ci Cristos trăieşte în voi; pentru că Cuvântul Său viu trăieşte în voi, demonstrând că toate conturile tuturor ideilor voastre Metodiste, şi Baptiste şi Penticostale, orice altceva, au fost şterse. Şi Isus Cristos...

E-257 Ca pe Muntele Transfigurării, toţi profeţii şi toate celelalte sunt încheiate. Toate zilele Luteranilor, ale Metodiştilor, ale Prezbiterienilor, toate sunt în regulă, dar, "Acesta este Fiul Meu prea iubit. De El să ascultaţi," Cuvântul acestei ore, ora Peceţilor. Când, toate tainele de acolo din trecut, care au fost ascunse în toţi aceşti ani, şi acestea sunt... Acea mare piramidă a timpului a fost retezată, piatra de căpătâi, să fie şlefuită astfel încât Steaua lui David să se aşeze la locul Ei. Şi marea Biserică a Dumnezeului viu va fi ridicată ca aripile unui vultur, purtată acolo, în Slavă. Da.

E-258 Acum în, acum în, în trupurile noastre: cu vorbirea în limbi noi; cu proorocirea şi cu prezicerea; punerea mâinilor peste bolnavi şi ei se însănătoşesc; lumea, moartă şi toate lucrurile din lume. Noi am trecut de la moarte la Viaţă, şi acum deţinem puterea. Aleluia!
În dimineaţa aceea de înviere,
Când peceţile morţii vor fi rupte,
Vom învia, (Aleluia!) vom învia. (Amin!)

E-259 Nu sunt destui draci în iad care să ne împiedice să o facem. Am fost rânduiţi de Dumnezeu pentru această oră. Cuvântul lui Dumnezeu Se manifestă chiar prin noi. Şi noi trăim în Prezenţa lui Dumnezeu, prin făgăduinţa Cuvântului lui Dumnezeu. Nu există niciun diavol în iad care să mă împiedice să mă ridic. Nici o uşă care el să poată să mi-o închidă în faţă, în acea dimineaţă. Peceţile au fost rupte. Aleluia!

E-260 Sunt liber. Sunt un vultur. Nu mai sunt într-o cuşcă, ci sunt liber. Am înviat din morţi, în Viaţa nouă a lui Isus Cristos. Nu numai eu, ci fiecare bărbat, femeie, băiat sau fată care sunt prezenţi aici, care a fost umplut în acel Duh al lui Dumnezeu, este o făptură nouă în Cristos. Şi tu eşti un vultur.

E-261 Noi suntem vii, astăzi, şi ne bucurăm de înviere pentru totdeauna. Pentru că El trăieşte, şi noi suntem vii. Şi El trăind în noi, ne face pe noi vii. Iar Duhul care L-a înviat pe El din morţi, care locuieşte în fiinţa noastră, va învia trupurile noastre muritoare, la acel mare Paşte Etern. Slavă lui Dumnezeu!

E-262 Oh, luaţi lumea, luaţi tot ce vreţi, dar daţi-mi-1 pe Isus. Amin. Eu Îl iubesc. El este toată lumea, pentru mine.

E-263 Şi pentru că voi sunteţi o parte din El, eu sunt o parte din voi şi voi sunteţi o parte din mine. Şi, împreună, suntem o parte din El.

E-264 O, Creştine, ce oportunitate avem! Avem oportunităţi pe care Sfântul Pavel nu a visat niciodată să le aibă. Avem oportunităţi pe care Enoh, şi Ilie, şi toţi ceilalţi nu le-au avut niciodată. Ce oportunităţi avem acum!

E-265 Şi există o oaie mică pe undeva acolo, şi El nu va fi mulţumit până când acea oaie nu va intra în staul. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi printr-o vedenie, şi AŞA VORBEŞTE DOMNUL, mă întorc peste mare. Din câte ştiu eu, acea ultimă oaie mică poate fi una neagră acolo jos, unde nici măcar nu cred că au un suflet. Dar Dumnezeu ştie altceva. Voi căuta până în ultima zi a vieţii mele să o găsesc pe acea oaie, oriunde ar fi ea.

E-266 Sper că nu am jignit niciodată pe vreunul dintre fraţii mei spunând aceste lucruri dure. Eu... Nu ca şi cum nu aş vrea să mergeţi la biserică. Sigur, vreau să mergeţi la biserică. Mergeţi la biserică oriunde vă duceţi. Dar doar nu lăsaţi ca asta să fie nădejdea voastră, să spuneţi, "Ei bine, eu aparţin la aceasta sau aparţin la aceea." Oh, frate, soră, aparţineţi lui Cristos. Mergeţi la biserică, dar aparţineţi lui Cristos. Amin.

E-267 Lăsaţi ca-lăsaţi ca acest potenţial, dacă nu este în voi, să vă însufleţească chiar acum la Viaţă. Nu vreţi să O primiţi acum?

E-268 Această sală este plină de Aceasta. O simt peste tot pe mine. Ştiu că este aici, puterea lui Dumnezeu, marele Văzător al vedeniilor, marele Prevestitor care poate spune lucrurile şi nu dă greş niciodată, Cel mare care poate vorbi şi nimeni nu poate spune că este "nu," un Om care poate deschide şi nimeni nu poate închide. Cel care a fost mort este acum viu, şi este viu, astăzi, aici în Phoenix, umblând printre florile nou-născute.

E-269 Nu e de mirare că, în acea dimineaţă de Paşte, mici picuri de rouă stăteau pe obrazul fiecărui crin şi al fiecărui trandafir. De ce? Ştia că a fost crescut din pământ şi undeva acolo este o floare Eternă care înfloreşte. Îi va lua locul cândva. Aşa este.

E-270 Nu e de mirare că lacrimile de bucurie ne pot curge pe obraji. Nu e de mirare că inimile noastre freamătă şi se cutremură atunci când putem simţi aceeaşi putere de transformare venind în viaţa noastră şi umplându-ne, chiar şi pentru că ne lasă să vorbim într¬o limbă care vine din Cer.

E-271 Suntem atât de însufleţiţi sus în prezenţa Lui acolo, prorocim, prevedem, prezicem şi totul se potriveşte perfect cu Cuvântul. Dacă proroceşte contrar Acestuia, să nu credeţi. Dar dacă este în concordanţă cu Cuvântul, este deja spus, AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-272 "Nu vă temeţi. Eu sunt Cel care a fost mort şi sunt viu în vecii vecilor." Aceasta este pecetea de Paşte a lui Dumnezeu care pecetluieşte fiecare literă a acestui Cuvânt în inima voastră. Ce este pecetea? "Voi sunteţi epistole scrise, citite de toţi oamenii." Voi ştiţi asta. Dar când Dumnezeu v-a revendicat, El v-a pecetluit cu pecetea de Paşte, că aţi înviat cu Cristos şi sunteţi o făptură nouă.

E-273 Dacă nu aţi fost pecetluiţi în această dimineaţă, faceţi-o în timp ce ne plecăm capetele.

E-274 [Un frate începe să vorbească într-o altă limbă. Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... Doamne. Aţi auzit asta?

E-275 Gândiţi-vă acum, cu capetele plecate. Romani 8:11, "Dacă este aşa, că Duhul care L-a înviat pe Cristos din morţi este în voi, va învia şi trupurile voastre muritoare."

E-276 La ce ne putem aştepta, oameni buni? Ce a mai rămas? Uitaţi¬vă la Formosa şi la toată lumea. Şi rachetele atomice şi toate celelalte, gata să lovească lumea, şi atât de nervoşi, şi speriaţi, şi ţipând. Iar aceşti imitatori de filme sunt acolo, spunând tot felul de glume, exact ca un băieţel care trece prin cimitir, fluierând noaptea, încercând să îi facă pe oameni să creadă că totul este în regulă. Să nu vă lăsaţi înşelaţi. Venirea Domnului este aproape.

E-277 Observaţi, zilele trecute, un pescar a venit şi mi-a spus, stând acolo jos în golf, că, un fel de punct accidentat sau ceva de genul acesta, aici jos. Şi cum, că, cu mult timp înainte ca cutremurul să scuture în Grecia, toţi peştii care de obicei se hrănesc pe la acea oră a dimineţii, nu s-au mai hrănit. Ce s-a întâmplat? Nu erau la suprafaţă. A doua oară când s-a întâmplat, acelaşi lucru a avut loc. El a ştiut chiar atunci că ceva urma să se întâmple. Peştii nu se hrăneau la acea oră.

E-278 Şi toţi pescăruşii şi aşa mai departe care se hrăneau cu peşti, au încetat să se mai hrănească. La acea oră a dimineţii, atunci se hrănesc. Doar stăteau pe mal, s-au îndepărtat de stânci şi aşa mai departe. Pentru că, doar în câteva minute, muşchiul de mare a început să clocotească din pământ, de pe fundul mării. Vedeţi? Acei peşti au ştiut asta înainte să se întâmple.

E-279 Mergând în India, am citit ziarul, spunea, "Cutremurul trebuie să se fi terminat." Zile întregi, păsărelele nu s-au mai întors la cuiburile lor din stânci. Vitele nu mai stăteau în jurul adăposturilor sub... la umbră, în căldura zilei. Oile stăteau chiar în mijlocul câmpului, sprijinite unele de altele. Nu se duceau în jurul acelor pietre, cu două sau trei zile înainte de producerea cutremurului.

E-280 De ce? Oile ştiau asta. Ştiau că se va întâmpla ceva. Acele păsări ştiau că se va întâmpla ceva. Acei pescăruşi ştiau că se va întâmpla ceva. Acei peşti ştiau că se va întâmpla ceva. Este acelaşi Dumnezeu care a condus acele animale în arcă.

E-281 Nu puteţi vedea, oameni plini de Duhul, că ceva urmează să se întâmple? Nu vă aşteptaţi ca ceva mare universal să se reverse; nimic altceva decât Venirea Domnului Isus. Amintiţi-vă, amintiţi-vă doar Cuvintele şi promisiunea Domnului.

E-282 Nu vreţi să intraţi chiar repede? Îndepărtaţi-vă de zidurile acelea mari. Învierea este aproape acum. Dacă este cineva aici care nu ştie că vor merge în acea înviere, şi nu sunt siguri că au acea putere de înviere odihnindu-se în ei!

E-283 Chiar dacă viermii pielii îl distrug, chiar dacă o bombă atomică explodează chiar în mijlocul vostru, nu va distruge niciodată acea putere dătătoare de viaţă, de înviere. Nu, nu. Soră, frate, numele tău preţios este pus în Cartea Vieţii Mielului, acolo sus. Nici un om nu-l poate şterge. Nu există destule compoziţii de frecat, în lume, pentru a şterge numele tău din Carte Acolo, unde Sângele Lui l-a cumpărat.

E-284 Dacă nu eşti sigur de asta, nu-nu risca cu asta acum. Vedeţi? S-ar putea să-ţi asumi riscul de a trece printr-o baricadă undeva şi să nu fii ucis, dar tu nu vei trece prin această baricadă. Nu, nu. O vei încasa. Nu trebuie să o faci. E o lumină roşie care clipeşte acum. Ocoleşte, ocoleşte-ţi propriile idei, ocoleşte lucrurile lumii.

E-285 Veniţi. Haideţi să fim înviaţi împreună în acest mare timp de Paşte, marea sărbătoare a Paştelui. Poţi să o sărbătoreşti în inima ta în această săptămână? Dacă nu puteţi, vreţi doar să ridicaţi mâna către Dumnezeu?

E-286 Spuneţi, "Doamne, nu sunt sigur de asta. Nu ştiu dacă aş putea să fac toate astea sau nu. Mă vei ajuta Tu? O să ridic mâna către Tine, Doamne. Ajută-mă." Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Asta-i bine. "Eu-eu-eu te vreau pe Tine, Doamne. Ajută-mă. Eu-eu vreau-vreau să fiu înviat. Eu-eu vreau să fiu. Vreau să am potenţialul acum. Vreau să ştiu că e bine. Vreau să ştiu că e bine, Doamne. Ştiu, nu pot face nici o greş-..." Nu vrei nici o greşeală atunci. Nu va fi... va fi prea târziu. Acum este ziua. Vai! Acum este ziua. Nu mai aştepta.

E-287 Nu cu mult timp în urmă, predicam. Era un bătrân de culoare care a venit acolo în spatele clădirii şi m-a întâmpinat. A spus, zice, "Reverend, vreau să îţi spun ceva. Eu spun că ai dreptate." A spus, "I-am spus Domnului, cu mult timp în urmă, că vreau să am biletul în mână în dimineaţa aceea. Vreau să ştiu că e marcat corect." A spus, "O să fie multe necazuri acolo jos, la râu." A spus, "Eu-eu-eu cobor la acel râu." A spus, "Eu-eu nu vreau probleme acolo. Vreau să rezolv totul aici." Aşa este.

E-288 Aveţi viza? Dacă nu aveţi viza... Poate că aveţi paşaport, dar, dacă nu ai viza, nu poţi intra în Ţară. Ştiţi asta. V-aţi pregătit totul? Dacă nu este aşa, chiar acum este momentul să o faceţi.

E-289 Nu vă temeţi, dacă sunteţi puţin speriaţi. Acum, sunt cam o sută de mâini care s-au ridicat aici. Aşa că, dacă sunteţi puţin speriaţi, acum haideţi să rezolvăm asta.

E-290 Acum, ştiu că avem moduri diferite. Unii spun, "Apropiaţi¬vă, daţi-mi voie să dau mâna cu voi." Alţii spun, "Veniţi sus, îngenuncheaţi la altar." Acum, acestea sunt în regulă. Nu am nici un cuvânt de spus împotrivă, deloc, nici un lucru, la nimic din ce spun ei.

E-291 Dar daţi-mi voie să vă spun calea mea. "Şi toţi cei ce au crezut, si toţi cei ce..." Venirea la altar nu te va face să crezi. Să dai mâna cu slujitorul nu te va face să crezi. Dar dacă eşti chemat de Dumnezeu şi eşti un vultur, de la bun început, doar un strigăt îţi va spune. Vei crede. Dacă tu chiar crezi, mă voi ruga cu tine.

E-292 Îţi poţi imagina că acel vultur micuţ mai stă în acea curte? Nu, nu. Huh-uh. Nu. Nu mai sta aici, prietene. Să-să fim răpiţi acum. Harul lui Dumnezeu este aici ca să o facă.

E-293 Tată Ceresc, ne dăm seama că ne apropiem de ora de încheiere. Nu mai avem prea mult timp să fim aici acum. Nu ca vârstă, ci ca timp. Credem că sunt mulţi tineri prezenţi aici, vor trăi când se va întâmpla asta. S-ar putea să se întâmple chiar astăzi. Nu ştim minutul sau ora. Dar, Doamne, Tu ne-ai spus, "Când vedeţi aceste lucruri având loc," şi ele au loc acum de mult timp.

E-294 Ştim că am depăşit cu mult, conform oamenilor de ştiinţă. Acum şase, şapte ani, noi eram la trei minute de la miezul nopţii. Nu ştim cât de mult timp este, ticăind, dar ştim că suntem chiar acolo.

E-295 O, Doamne, să avem această siguranţă: să vedem că inima noastră punctează fiecare promisiune a lui Dumnezeu cu "amin," să vedem că Duhul Însuşi, care a intrat în noi, ne trezeşte fiinţa.

E-296 Doamne, fă ca fraţii mei să vadă asta, în această dimineaţă. Fă ca fraţii mei să vadă asta, că acel Duh vine înăuntru şi trezeşte la Cuvânt. Lasă-le pe surorile mele să vadă acelaşi lucru, Doamne. Şi apoi, dacă văd ceva care nu le permite să se trezească la acel Cuvânt, O Doamne, fie ca ele să se debaraseze de acel lucru foarte repede. Îngăduie asta, Tată. Totul este în mâinile Tale acum. Ştiu că am eşuat în multe lucruri şi continui să eşuez, dar, Doamne, am făcut tot ce am ştiut să fac. Acum este în mâinile Tale. Ei sunt ai Tăi. În Numele lui Isus, primeşte-i, Tată.

E-297 Acum, vouă care sunteţi aici şi care aveţi nevoie de vindecare pentru trupurile voastre. Câţi credincioşi sunt aici? Ridicaţi-vă mâna. "Eu sunt credincios, din câte îmi cunosc inima." Câţi au în posesie? Ştiţi, fără nici o umbră de îndoială, că în inima voastră, chiar acum, aţi fost înviaţi din morţi? Ştiţi? O, vai! Ce s-ar putea întâmpla atunci într-o astfel de adunare? Ştiu că am întârziat, dar ce s-ar putea întâmpla chiar acum? Doar gândiţi-vă la ce s¬ar putea întâmpla. Potenţialul se află chiar în voi. Vedeţi? Tu, cu mâna ridicată, ai făcut ca-ca un jurământ, către Dumnezeu, că, "ştiu că mi s-a întâmplat ceva. Poate că nu sunt chiar acolo unde ar trebui să fiu."

E-298 Nici eu nu sunt. Nu, domnule. Sunt foarte departe de unde ar trebui să fiu. Dar ştiu un lucru, am trecut de la moarte la Viaţă. Ştiu că mi s-a întâmplat ceva. Mulţi... Nu ca om bătrân acum, dar cu mulţi, mulţi ani în urmă, s-a întâmplat.

E-299 Şi ştiu că, în acea zi când am intrat în acel spital, când am avut marea mea provocare. Mi-am văzut soţia murind; eu ceream înapoi viaţa ei. "Şi ce am făcut decât să stau la colţ de stradă şi să predic, şi să mă rog pentru cei bolnavi?"
Şi atunci Satan a spus, "Ei bine, El nu va răspunde la rugăciunea ta."

E-300 Am văzut-o murind, dar ştiu că în ea era acea putere de înviere. Acele oase vor învia.

E-301 Mi-am văzut copilaşa zăcând acolo. Şi mi-am pus mâna pe ea, am spus "Doamne, nu o lua."

E-302 Se pare că El a tras cortina în jos şi a spus, "Nici nu vreau să te mai aud."

E-303 Satan a spus, "Iată. Doar un singur cuvânt..." El nu a fost atât de nesăbuit să-mi spună că nu există Dumnezeu, pentru că eu ştiam asta. Dar a spus că El nu mă iubeşte, că Lui nu-i pasă de mine. Vedeţi? Fiecare lucru raţional, a spus, "Eşti doar un tânăr, încă de douăzeci de ani. Soţia ta zace întinsă aici, la morgă. Şi iată copila ta se duce acolo. Şi-şi doar... Ai spus că este un mare Vindecător, şi că El este toate acestea. Şi, uite, ce face El? Un singur cuvânt, El nici măcar nu ar trebui să-l rostească, doar să se uite acolo jos şi să spună. Doar să dea din cap, doar atât ar avea loc, şi ar,: fi vindecată. Dar, vezi, El nu te iubeşte. Lui nu-i pasă de tine. Îţi lasă copila să moară chiar acolo acum, chiar acum, şi refuză chiar să-ţi asculte rugăciunea în această oră întunecată."

E-304 Tot ce a spus el a fost absolut adevărul. "Deci, ce ai făcut? Ai muncit toată ziua, până când abia te-ai mai putut ţine pe picioare. Şi apoi stăteai treaz toată noaptea, până la ora douăsprezece şi unu. Stând la colţuri de stradă, predicând. Făceai vizite la spital. Doar veneai şi te puneai pe un scaun, să stai acolo şi să dormi o oră sau două şi te întorceai din nou la muncă. În noaptea următoare, acelaşi lucru. Şi iată-te aici, în vârstă de vreo douăzeci şi unu, douăzeci şi doi de ani. Fiecare prieten, fiecare domnişoară, fiecare tânăr cu care te-ai asociat vreodată, te-a făcut nebun de legat. Şi ce-ai făcut? Te-ai făcut de râs. Nu-ţi dai seama?" Eram pe punctul de a fi de acord cu el.

E-305 Şi Ceva adânc în mine, asta a fost acea putere dătătoare de viaţă. Am spus "Domnul a dat şi Domnul a luat. Binecuvântat fie Numele Domnului."
Când toate nădejdile mele cedează,
Atunci El este toată nădejdea şi încrederea mea.
Căci pe Cristos, ...
[Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... nisipul mişcător.
Oh, El va veni cu sunet de triumf,
Atunci să fiu atunci în-în El să fiu găsit,
Înfăşurat în veşmintele neprihănirii Sale.

E-306 Nu în ale mele; nu am niciuna. Ale mele sunt zdrenţe murdare, mizerabile. Nu mi-ar plăcea să încerc să ajung în Cer cu predicile mele. N-aş vrea să încerc să ajung în Cer cu ajutorul vedeniilor mele. Mă duc în Cer pentru că deţin harul Lui în inima mea. Harul Lui, de aceea mă duc. Aşa mergem noi.

E-307 Oh, prietene, tu faci parte din acest Trup. Voi sunteţi copilaşii lui Dumnezeu. Acum, spun asta ca să vă întăresc nădejdea. Dacă aţi găsit...

E-308 Dacă am găsit favoare înaintea voastră, v-am spus Adevărul... Şi ceea ce v-am spus, este-este profetul care a spus, din anii trecuţi. Nu ca să mă fac profetul Lui. Nu, domnule. Dar vă spun Adevărul. A spus El vreodată altceva decât ceea ce era corect? Vă cunosc de vreo douăzeci şi ceva de ani, aici în Phoenix, de când cu acea cântare Aş Vrea Să Stau De Vorbă Cu El, la biserica fratelui Outlaw, cred că era, şi a fratelui Garcia. V-am spus eu vreodată ceva în Numele Domnului, ce nu s-a întâmplat?

E-309 Ţineţi minte, există o singură nădejde. Primiţi această putere dătătoare de viaţă. Vă va susţine. Când orice altceva a cedat, vă va susţine.

E-310 Unii dintre ei spuneau, "Te-ai ţinut de religia ta, frate Branham?"
Am spus, "Nu. Ea m-a ţinut."

E-311 Ea mă ţine. Nu eu o ţin. Nu contează dacă eu rezist sau nu. Ci dacă El a rezistat sau nu. El este cel care a rezistat pentru mine.

E-312 El nu a fost nevoit să o facă. Îngerii erau aşezaţi în fiecare copac şi spuneau, "Doar întinde-ţi degetele. Doar arată; nu trebuie să le iei de pe cruce. Doar indică cu degetul şi priveşte ce." Vedeţi, acel grup batjocoritor. Dar dacă El ar fi făcut asta, eu nu aş fi putut avea această mărturie astăzi; nici voi nu aţi fi putut-o avea. Dar pentru că El a rămas la cruce, El a ţinut acolo, de aceea eu ţin cu El.
Pe Cristos, Stânca tare, eu stau;
Toate celelalte terenuri sunt nisipuri mişcătoare.

E-313 Acum, dacă sunteţi bolnavi, vreţi să vă puneţi mâinile unii peste ceilalţi. Să ne rugăm. Doar puneţi mâinile peste cineva de lângă voi. Indiferent de care este necazul vostru, aveţi credinţă acum. Dacă v-am spus vreodată Adevărul, vă spun acum. Vedeţi? Isus a spus, "Aceste semne vor însoţi pe cei ce cred." Şi voi sunteţi credincioşi, voi doar ridicaţi mâinile. Nu vă îndoiţi. E un sărman suferind peste care v-aţi pus mâinile. Cineva are mâinile puse pe voi.

E-314 Amintiţi-vă de acea putere dătătoare de viaţă, acea putere care l-a înviat pe Isus din mormânt. Acum aveţi credinţă în ceea ce aveţi în-în propriul vostru trup. O să ajute acea persoană peste care aţi pus mâna. "Dacă Asta locuieşte în voi, va învia şi trupurile voastre muritoare."

E-315 Dragă Dumnezeu, aşa cum stau aici în această dimineaţă, aproape de ora amiezii, când este cam pe la această oră din timpul zilei când Isus a strigat, "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit? Mi-e sete." Nu e de mirare, profetul a prevăzut asta şi a spus, "Toate oasele Mele, se uită la Mine. Mi-au străpuns mâinile şi picioarele." "Dar El a fost numărat cu cei fărădelege. Dar El a fost rănit pentru fărădelegile noastre. El a fost zdrobit pentru nelegiuirea noastră. Pedeapsa pentru pacea noastră a fost asupra Lui, şi prin rănile Lui noi suntem vindecaţi." Noi pretindem asta, în această dimineaţă, Doamne. Noi pretindem asta.

E-316 În dimineaţa acestei învieri, să notăm, acest Adevăr adeverit pe care l-am spus, Doamne, din Cuvântul Tău, în Prezenţa lui Dumnezeu. El este Judecător, iar noi suntem martori că El ne¬a răscumpărat. Şi în noi zace, prin harul lui Dumnezeu, acea putere de înviere. Şi prietenii noştri sunt bolnavi, cei peste care sunt puse mâinile.

E-317 O Doamne, îl provocăm pe diavol, în mijlocul credinţei noastre în această dimineaţă, cu mâinile puse peste oameni, iar eu cu mâinile întinse peste oameni. Fie ca orice boală, orice suferinţă care încearcă să ţină poporul, în prezenţa acestui Adevăr adeverit, să iasă afară. În Numele lui Isus Cristos, fie ca aceşti oameni să fie eliberaţi astăzi. Căci, Biblia, Cuvintele Dumnezeului nostru au spus, "Dacă îşi vor pune mâinile peste bolnavi, aceştia se vor însănătoşi." Şi mâinile noastre au fost ridicate în aer, spre Tine, Doamne.

E-318 Aşa cum fiecare plantă de pe pământ bea la izvorul Tău, şi sigur că pe măsură ce acea plantă, care este germinată, bea din izvorul Tău, începe să se dezvolte. Începe să crească. Tulpina de porumb, floarea, orice ar fi, care bea din fântâna Ta, creşte spre Tine.

E-319 Şi în această dimineaţă, am crescut, centimetri, Doamne. Putem ajunge mai sus. Noi bem la fântâna Ta. Suntem făpturile Tale, cu puterea învierii în noi, Doamne. Şi ne rugăm ca Tu să ne asculţi rugăciunea pentru fraţii şi surorile noastre. Şi fie ca fiecare necaz, care îi împiedică pe aceşti dragi oameni de aici, care au în posesie această putere, Doamne, să îi elibereze, ca ei să poată sluji lui Dumnezeu. Şi va fi bine, Doamne. În Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-320 Îl credeţi? Să laşi un lucru ca acesta? Cum poţi să o faci? Trebuie doar, se pare, să te desprinzi. Simţiţi în acel fel? Eu¬eu-eu... Poate că sunt doar eu, că sunt... Dar am avut un sentiment, un sentiment ciudat când am venit printre oameni, unde sunteţi adunaţi aşa. Ştiu, undeva, invizibil aici; la fel ca radioul, televiziunea, orice ar fi, care trece prin această sală; Cristos este în această sală. Gândiţi-vă doar, Răscumpărătorul nostru! Tony, El este aici. Amin.

E-321 Şi cine ar putea fi mai fericit decât oamenii care posedă, cu dovezile Biblice ale fiecărui Cuvânt al lui Dumnezeu manifestat, să vadă până la Îngeri şi Fiinţa Lui, aşa cum au făcut-o de-a lungul veacurilor! Şi iată, Cuvintele văzătorilor, prezise şi s-a întâmplat întocmai. Şi iată-ne în ajunul Venirii Sale. Oh, ce timp minunat!

E-322 Îl vom vedea pe El. Într-una din aceste zile, El va fi aici. Până când El va veni, vă veţi ruga pentru mine? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Am primejdii periculoase în faţa mea. Ştiu asta. Vedeţi? Şi mă întâlnesc cu păgâni care te-ar împuşca, la fel ca şi cum ar lua o înghiţitură de apă, şi eşti lichidat. Vii pe terenul lor, diavoli care te provoacă cu Biblia, la fel de uşor. Dar nu am văzut nici măcar odată ca Dumnezeul nostru să nu fi câştigat victoria. Mă duc în Numele Lui, în Numele Domnului Isus Cristos, nădejdea Vieţii Eterne, a învierii şi a Vieţii. "Cel ce trăieşte şi crede în Mine, chiar dacă ar fi mort, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată." Eu cred că acesta este Cuvântul Etern al lui Dumnezeu. Credeţi şi voi acelaşi lucru? ["Amin."] Vă rugaţi pentru mine? ["Amin."] Eu mă voi ruga pentru voi. Fie ca Dumnezeu să ne vegheze până când ne vom întâlni din nou.

E-323 Acum să ne ridicăm în picioare, doar un moment. (Ai ceva ce vrei să spui?)
Să ne aplecăm capetele.

E-324 Nu ar fi corect să nu cântăm această mică cântare, nu-i aşa? Vă amintiţi cântarea noastră, Îl Iubesc, este lucrul acesta în fiecare inimă? Haideţi să o cântăm. Soră, dragă, vrei să... Vreau să spun că apreciez şi cântatul tău, soră. Bine.
Îl iubesc, Îl iubesc
Că-ntâi El m-a iubit
Şi a plătit mântuirea mea
Pe lemnul Calvarului.
Acum vom schimba cântarea.
Credinţa mea priveşte sus spre Tine,
Tu Miel al Calvarului,
Mântuitor Divin;
Acum ascultă-mă în timp ce mă rog,
Oh, ia toată vina mea,
Oh, fă ca eu din această zi
Să fiu total al Tău!

E-325 Nu-i aşa că asta vă face ceva? La câţi le plac acea reală din inima... Eu-eu-eu iubesc cântările jubiliare. Sigur, că da. Dar când eşti într-un duh de închinare, nu vă plac acele vechi imnuri dulci? Eu cred că Duhul Sfânt s-a mişcat asupra lui Eddie Perronet şi peste aceia care au scris acele cântări vechi şi măreţe. Nu credeţi asta? Fanny Crosby, când ea a scris:
Nu trece de mine, al meu,
O Mântuitorule blând,
Ascultă-mi strigătul umil;
În timp ce Tu îi chemi pe alţii,
Nu trece de mine.
Tu Izvorul la toată mângâierea mea,
Mai mult decât viaţa pentru mine,
Pe cine am eu pe pământ în afară de Tine?
Sau pe cine în Cer decât pe Tine?

E-326 Nu-i asta minunat? Asta ne face să ne dorim să cântăm Îl Iubesc. Nu-i aşa? Acum, în timp ce cântăm de data aceasta, Îl Iubesc, haideţi... Ne iubim unii pe alţii. Dacă nu ne iubim unii pe alţii, atunci nu-L putem iubi pe EL Acum haideţi să dăm mâinile unii cu ceilalţi. Doar ridicaţi-vă, şi doar întindeţi mâna peste masă undeva, daţi-vă mâna, unul cu celălalt.
Eu... ( ... ? ... )
Şi a plătit mântuirea mea
Pe lemnul Calvarului.
Să ne plecăm capul acum.

E-327 Îl vom ruga pe fratele Williams). tânărul frate Williams, să vină aici doar pentru un moment. Îl voi ruga dacă va dori să elibereze această audienţă în rugăciune.

E-328 Îl iubesc pe fratele Williams, un tânăr Creştin, care cred că este cu adevărat un slujitor al lui Cristos, mica lui familie. Am multă părtăşie cu aceştia. Şi cu acei preţioşi băieţi Moseley şi cu toţi aceştia, am fost împreună, şi cu aşa de mulţi dintre prietenii mei dragi de aici din Phoenix, pe care îi iubesc din toată inima mea. Cred că, în acea dimineaţă, în acea vedenie, El a spus, "Tot ceea ce ai iubit vreodată şi tot ceea ce te iubeşte, Dumnezeu ţi-a dat."

E-329 Cred că cineva aici se pocăieşte de păcatul ei, jos pe podea, o tânără doamnă care plânge.
Să ne plecăm capetele un moment pentru ea.

E-330 Dragă Dumnezeu, este aceea acea oaie mică care a mai rămas în Phoenix? Nu ştiu, Doamne. Tu şti. Dar, într-o zi, va fi. Dar, Tată, aceasta, fără îndoială, este una. Aşa că mă rog ca Tu să o ajuţi, chiar acum. Deschide dulce poarta, spune, "Vino, copilă a Mea. Intră de pe drumul obosit şi ostenit. Te-ai împiedicat acolo, în întuneric. Am ieşit, astăzi, să te iau. Duhul Meu este cel care îţi vorbeşte şi te aduce în turmă acum." Îngăduie, Doamne. Fie ca această tânără femeie... chiar la răscrucea vieţii aici. "Cine va asculta Cuvintele Mele şi va crede în Cel care M-a trimis, are Viaţă veşnică." Dă-i-o, dragă Dumnezeu, acestei tinere Creştine. "Pe cel ce va veni la Mine, Eu nu-l voi izgoni nicidecum." În timp ce sfinţii stau deasupra tinerei femei, rugându-se.

E-331 Amintiţi-vă, chiar şi Pavel, care a fost lapidat atât de rău încât era pe moarte, şi când sfinţii au stat deasupra şi s-au rugat, viaţa a revenit. Pentru că, în trupurile acelor sfinţi era acea putere dătătoare de viaţă care a adus duhul de viaţă înapoi la Sfântul Pavel. Dumnezeu, cu siguranţă, putea să facă rugăciunea, de moarte să iasă din... sau ca moartea să iasă din persoană, prin rugăciunea credinţei, la viaţă. Îngăduie, dragă Dumnezeu.

E-332 Binecuvântează-ne acum, în timp ce Te aşteptăm pe Tine. În Numele lui Isus Cristos, ne rugăm.

E-333 Acum, cu capetele voastre aplecate, îi voi cere fratelui Williams.