Calea Prevăzută De Dumnezeu Pentru Această Zi
God's Provided Way For This Day
E-1 ... doar un moment în ce ne aplecăm capetele.
Tatăl nostru Ceresc, Îţi mulţumim pentru Isus Cristos, făgăduinţele Sale minunate care ni le-a dat El. Noi Îţi mulţumim pentru toate aceste lucruri. Avem mari aşteptări aici în acest oraş printre aceşti buni Creştini. Ne aşteptăm să Îl vedem mişcându¬se printre noi arătând prezenţa Sa, dând oamenilor credinţă, inspirându-i să creadă. Acesta este scopul nostru pentru care suntem aici, Tată. Ştim că ne putem încrede în Tine. Nu vom fi dezamăgiţi. Căci cerem lucrul acesta în Numele Său. Amin.
Vă puteţi aşeza.
Am fost foarte fericit în dimineaţa aceasta să am acest dejun cu acest grup minunat de slujitori aici în acest oraş. Şi astfel noi... Cred că fraţii au înregistrat asta dacă cineva va vrea. Ce timp de părtăşie am avut. Şi acum, în seara aceasta este a doua noastră seară, simţindu-ne chiar bine. Astfel acum, avem încrederea că Domnul vă va binecuvânta pe toţi din belşug în mod extraordinar.
Cred că văd o bună prietenă de-a mea, D-na. Upshaw, şezută aici, Sora Upshaw. Domnul să te binecuvânteze. Îmi amintesc de Fratele Willie Upshaw. Am primit o scrisoare de la ea zilele trecute şi poza Fratelui Willie, membru în congres. Astfel, el-el a fost infirm timp de vreo şaizeci şi şase de ani.
A fost într-o adunare într-o seară, am văzut o vedenie cu el, stătea, trecând prin adunare, cu costumul lui, plecându-se. Era într-un scaun cu rotile şi cârje, cum îl ştiaţi cu toţii, şi Domnul Isus l-a însănătoşit în aceeaşi seară. Şi el a avut credinţa până a murit.
Ne simţim onoraţi, în seara aceasta, că văduva lui se află aici.
Câţi ani avea el când s-a dus să-l întâlnească pe Domnul? Câţi ani avea? [Sora Upshaw răspunde – Ed.] A trăit până la optzeci şi şase de ani. [Sora Upshaw mărturiseşte de trecerea lui.] S-a dus la Cer ca să fie cu... Suntem mulţumitori pentru oamenii mari, mari războinici ai credinţei.
Acum, în seara asta, este, nu vrem să vă reţinem mult.
V-am ţinut zece minute peste timp seara trecută, zece fără douăzeci. De obicei terminăm până la nouă treizeci. Voi încerca să remediez asta deseară. Am fost... Am schimbat de la mesajele mele profetice care le-am predicat în diferite părţi ale ţării, la serviciile evanghelistice din nou. Şi cu acele mesaje profetice, le-am ţine la nesfârşit. Şi acum ca să scurtez, este destul de greu, şi asta schimbă-slujirea total.
Şi motivul pentru care fac asta: pentru că într-o zi, coboram din Canada, chiar mai sus de aici în Montana, într-o dimineaţă devreme, Domnul Isus... Ştiu că sună ciudat, dar călătoream într-o maşină, şi ceva mi-a atras atenţia. Am auzit un Glas, la fel de clar cum îl auziţi pe al meu, a spus, "Numele tău este scris pe acel munte." Şi amprivit, şi când ne-am oprit, eu şi cu Billy, Domnul Isus a spus, "Întoarce-te înapoi acum, şi începe în evanghelizare exact cum ai făcut."
Iată de ce sunt aici în seara asta, pentru că mă întorc din nou la rugăciunea pentru bolnavi. Este o poveste lungă referitor la asta, şi sunt sigur că voi oamenii benzilor de aici, care ascultaţi benzile noastre, ştiţi despre poveste. Sunt aici să mă rog din nou pentru bolnavi. Sunt multe daruri mari în Dumnezeu. Dumnezeu poate folosi oricare dintre ele pe care El doreşte dacă Îl vom lăsa doar să facă acest lucru. El este Domnul Dumnezeu.
Şi acum, încerc să nu... să nu pun mâinile peste oameni dacă pot evita asta, pentru că, acolo, pare (este în regulă), dar se pare că cineva, ar fi vindecat, spune, "Păi, Cutare-şi-cutare şi¬a pus mâinile peste mine." Vedeţi? Eu-îmi place chiar să vă văd punând mâinile pe El, pe Cristos.
Scopul meu este, cunoaştem toţi din Scripturi, că vindecarea Divină a fost deja asigurată pentru fiecare credincios. Este parte-este o parte din suferinţa lui Isus: "El a fost străpuns pentru păcatele noastre, prin rănile Lui am fost tămăduiţi. Şi aşa cum Moise a înălţat şarpele de aramă în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului." Aceeaşi cauză.
Şi acela era tipul, Cristos este antitipul. Şi apoi dacă-dacă vechia ispăşire putea produce vindecare, cu cât mai mult ar trebui cea nouă, care are lucruri mai bune, să producă vindecare Divină.
Acum, Isus a fost înălţat pentru aceeaşi cauză pentru care a fost şarpele de aramă (El a fost făcut păcat): pentru că, şarpele era făcut din aramă, şi arama este "un simbol al judecăţii divine"; şi şarpe, arătând "blestemul şarpelui" din grădina Edenului, unde au intrat păcatul şi boala.
Şi Isus nu poate... Nimeni nu îl poate predica pe Isus Cristos ca ispăşire fără să predice vindecarea Divină. Nimeni nu poate predica Evanghelia fără să predice vindecarea Divină. Pentru că, vedeţi, voi nu... el ar avea... nu trebuie să aveţi anumite lucruri. Cum dacă v-ar apuca un animal, nu trebuie să-i tăiaţi doar piciorul, sau să-i tăiaţi-sau braţul sau orice are în jurul vostru. Ucideţi-1 chiar de la cap şi ai rezolvat.
Şi aşa este cum a făcut Isus când El-când El a murit pentru păcat: El a ucis tot ce a făcut vreodată păcatul, El ne¬a răscumpărat complet. Noi acum extragem-remuneraţia din marea noastră... plata arvunei eliberării noastre complete la revenirea Lui din nou.
Astfel, vedeţi, boala direct este-este cauzată de păcat.
Cineva a păcătuit. Nu exista boala până când nu a fost păcat. Şi atunci când a intrat păcatul, boala l-a urmat. Boala este un atribut al păcatului. Şi atunci, când El a ucis păcatul, a eliminat toate atributele cu acesta. Vedeţi, trebuia.
Acum, vom citi în seara asta o parte din Scriptură.
Cu siguranţă sunt bucuros să am, înapoi în spatele meu aici în seara asta, grupul meu bun de fraţi care au fost la acea adunare azi dimineaţă, şi să aflu, să îl văd şi pe Fratele Shakarian acolo în spate, şi mulţi dintre prietenii mei, mai mulţi dintre ei. Aşa de fericit să vă am fraţilor aici în seara asta. Rugaţi-vă pentru mine acum, dacă vreţi.
Acum, să deschidem Scripturile, doar pentru un mic text, cu voia Domnului.
E-2 Şi amintiţi-vă, mâine seară, ne rugăm din nou pentru bolnavi. Şi acum când vorbesc... Ascultaţi, toţi încercaţi să faceţi asta, nu aşteptaţi să se întâmple un anumit lucru. Lucrul care trebuie să îl faceţi, este să îl credeţi pe Dumnezeu chiar acum. Credeţi-L chiar acum! Vedeţi?
E-3 Acum au existat tot felul de ministere. Dumnezeu, în aceste zile de pe urmă, eu cred, ne-a dat tot ce are El în Cartea Sa. Tot ce a făgăduit El, noi am văzut, şi totuşi se pare că oamenii nu o pot pricepe. Cei care sunt rânduiţi să o priceapă, o vor pricepe; doar aceia. Îl orbeşte pe unul; îi deschide ochii altuia.
E-4 Amintiţi-vă, noi credem că Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci. El nu este mort, ci viu pentru totdeauna. Şi El este aici în seara asta. Suntem în Prezenţa Sa, în seara asta, şi El este aici să confirme şi să îndeplinească orice făgăduinţă care a făcut-o El pentru această zi. Şi El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Astfel, tot ce era El, El este, în seara asta. Astfel să Îl credem acum, în timp ce citim Cuvântul Său şi vorbim despre El, pentru următoarele cincisprezece, douăzeci de minute.
E-5 Geneza, capitolul 22, şi versetul 7 şi 8, astfel încât să luăm un text.
Şi Isaac, a vorbit cu tatăl său Abraham, şi a zis, Tatăl meu: şi el a spus, Iată-mă, fiu meu. Şi a spus, Iată focul şi lemnele: dar unde este mielul pentru arderea de tot?
Şi Abraham a zis, Fiule, Dumnezeu însuşi va purta de grijă de un miel pentru arderea de tot: şi au mers amândoi împreună.
E-6 Doamne Isuse, binecuvântează Cuvântul Tău, fie ca Acesta să nu se întoarcă gol, ci fie ca seminţele să cadă pe pământul care va aduce mântuire celor care sunt în nevoie, atât fizic cât şi spiritual. Ne încredinţăm Ţie; adunarea, audienţa, Cuvântul, textul, contextul. Fie ca Duhul Sfânt să preia fiinţele noastre, ca să îl vedem pe Isus Cristos. Amin.
E-7 Vreau să vorbesc doar pentru următoarele câteva minute acum despre: Calea Prevăzută De Dumnezeu Pentru Această Zi.
E-8 Dumnezeu întotdeauna a avut o cale. Există două căi, şi anume, căile noastre sau căile Sale. Dumnezeu are o cale pentru ziua de azi, pentru că El întotdeauna a făcut o cale pentru fiecare lucru. Dumnezeu, la început, cunoştea sfârşitul, astfel El a stabilit Scriptura Sa pentru fiecare epocă. Şi acea epocă, când vine... Acum nu rataţi să vedeţi asta. Acea epocă, atunci când vine, de obicei slujirea este atât de amestecată în istmuri, şi aşa mai departe, şi tradiţii, încât este la un milion de mile departe de Cuvânt.
E-9 Şi atunci Dumnezeu întotdeauna trimite pe cineva pe scenă, un profet. Şi acest profet... Dumnezeu nu Îşi schimbă nicio da tă sistemul. El nu îşi schimbă niciodată căile. El întotdeauna o face în acelaşi mod. Întotdeauna a făcut-o; El trebuie să o facă de data aceasta. Şi, prin aceasta, Dumnezeu lucrează şi adevereşte acel Cuvânt. Cum v-am vorbit seara trecută, Dumnezeu Îşi face propria tălmăcire. Dumnezeu nu are nevoie de nimeni să¬I tălmăcească Lui Cuvântul. El Însuşi Îl tălmăceşte, adeverindu¬-L, făcându-L real. Şi când Dumnezeu spune că El va face un anumit lucru, atunci El îl face, nu mai încape îndoială. Acesta este modul în care El o face.
E-10 Deci Dumnezeu a făcut o cale pentru noi. Dumnezeu îi iubeşte pe copiii Săi. Îşi iubeşte poporul. El vrea să-i ajute. El vrea să vă ajute mai mult decât vreţi voi ajutor. Dacă puteţi doar să primiţi asta în inima voastră, că Dumnezeu este dispus mai mult să vă ajute decât vreţi voi să fiţi ajutaţi. Dar El are o cale, şi este unica cale prin care va lucra El este prin calea Sa. Trebuie să ajungeţi la condiţiile Sale, nu condiţiile voastre. Condiţiile Sale! Voi vreţi asta pe o anumită cale, dar El-El vă dă calea Sa.
E-11 Cum s-a scufundat Naaman în apele Iordanului. Păi, el a spus că apele în ţara lui sunt mult mai curate şi mai bune, dar asta nu era ceea ce a spus profetul. "Scufundă-te aici." S-a scufundat o dată, lepra încă acolo; de şase ori, era încă acolo. El a trebuit să se supună şi să vină pe calea lui Dumnezeu. Şi când el s-a supus complet căii lui Dumnezeu, lepra a plecat.
E-12 Şi eu spun, în seara asta, că dacă ne supunem căii prevăzute de Dumnezeu, lepra va pleca, boala va pleca, totul va pleca, dar noi trebuie să venim pe calea Sa pentru această zi. Acum, scufundarea în Iordan nu ar ajuta la nimic acum; asta a fost pentru Naaman. Legea era pentru Iudei. Harul este prin Cristos.
E-13 Dar fiecare epocă are partea ei de Evanghelie deja prezisă. Această Biblie este descoperirea completă a lui Isus Cristos. Nu mai poate fi adăugat la Aceasta, sau nimic scos din Aceasta; persoana care face asta este blestemată. Nu putem adăuga nimic la Aceasta, să scoatem nimic din Aceasta. Noi trebuie să privim Aici şi să vedem ce este făgăduit pentru această epocă, şi apoi vedem că se întâmplă. Este Dumnezeu interpretând propriul Său Cuvânt. Când Acesta a spus, "O fecioară va concepe," ea a făcut¬o. Este interpretarea lui Dumnezeu a Acesteia. Ce a făgăduit El, aceea El face.
E-14 Acum vedem că Dumnezeu nu schimbă sistemele Sale de a face lucrurile. El o face întotdeauna la fel. Noi ne schimbăm constant pentru că suntem finiţi. Facem tot felul de greşeli, şi putem să creştem şi să ne îmbunătăţim. Dar Dumnezeu este infinit. Prima Sa decizie este desăvârşită de fiecare dată. El nu poate deveni mai deştept. El era... El este sursa la toată înţelepciunea. El este toată înţelepciunea. El este toată puterea, atotputernic, omniprezent, atotştiutor şi infinit. Aşadar, când El spune ceva, atârnaţi-vă sufletul de Aceasta, pentru că este adevărat.
E-15 Acum unele biserici spun, "Şi noi nu credem Aceasta, şi credem aceea." Dumnezeu nu va judeca niciodată lumea după o biserică. El o judecă prin Isus Cristos, şi Isus este Cuvântul. El va judeca biserica după Cuvânt.
E-16 Şi dacă Aceasta este descoperirea lui Isus Cristos pentru toate epocile, şi pentru această epocă, El a descoperit în această Biblie ce va face El în această epocă; şi când Îl vedem făcând lucrul acesta, când Îl vedem făcând ce El a făgăduit să facă. Nu o naştere din fecioară; asta a fost acum două mii de ani. Dar ce a făgăduit El să facă astăzi, ce El a spus că El va face astăzi, asta¬i ce este El astăzi.
E-17 De multe ori, oamenii spun, "Ei bine, eu nu cred Asta." Ei bine, voi aveţi interpretul Evei din nou; ia doar o parte din Acesta, dar nu în totalitatea Lui.
E-18 Astfel vrem să ne amintim că Dumnezeu întotdeauna rămâne acelaşi. Cuvântul Său, şi ce El spune, El va face.
E-19 Arată că El nu se schimbă. În Geneza 1, El a spus, "Fiecare sămânţă să rodească după soiul ei. Fiecare sămânţă să rodească după soiul ei." Şi chiar acolo, noi am atins ceva chiar acolo care îi dă afară pe toţi evoluţioniştii. Nu poţi înmulţi lucrurile. Luaţi de exemplu calul şi-şi... şi măgarul, împerecheaţi-i, obţineţi un catâr, dar un catâr nu se poate înmulţi şi să aibă un alt catâr. Se opreşte chiar acolo. "Fiecare sămânţă de felul ei." Ei pot face o încrucişare, dar se schimbă drept înapoi din nou, arată că nu se evoluează aşa. Nu, domnule. Se opreşte chiar acolo. Puteţi încrucişa spanacul şi altceva, împreună, şi să obţineţi o varză kale, dar nu îl puteţi reproduce iar. Nu, domnule. Puteţi reproduce porumb hibrid; dar plantaţi acel porumb hibrid din nou, nu obţineţi nimic. Trebuie să îl reînmulţeşti de fiecare dată. Pentru că, Dumnezeu a spus, "Fiecare sămânţă să aducă din soiul ei."
E-20 Şi acum, prin hibridarea lucrurilor, priviţi în ce a intrat lumea astăzi. Citeam un articol aici, din Reader's Digest, unde, "Peste douăzeci de ani de acum, femeile nu vor avea copii, dacă se continuă aşa. Ele mănâncă alimente hibride." Treaba este că, ei le-au hibridat, şi nu aşa a fost făcută fiinţa umană, ca să mănânce acest tip de alimente. A fost făcută să o întâlnească în ... sau să o mănânce în felul în care a fost creată. Acesta este motivul, astăzi, pentru care nu pot păstra carnea şi totul este aşa cum este, este pentru că-i hibrid, plantată la cald, şi, oh, în toate modurile. Este chiar totul amestecat. S-a ajuns acolo unde întreaga rasă umană este distrusă de propriile realizări, prin încercarea de a lua ceva ce Dumnezeu a făcut bun, şi să îl schimbe şi să îl facă într-un alt fel, în felul lor. Lăsaţi-l aşa cum l-a făcut Dumnezeu!
E-21 S-a ajuns chiar la un punct unde ei încearcă să hibrideze bisericile, astăzi; de la adevăratul botez al Duhului Sfânt, la o strângere de mână; un fel de stropire, la un botez cu apă. Oh, vai! Întregul lucru este hibrid. Vrem să ne întoarcem înapoi.
E-22 O plantă hibridă, trebuie să o îngrijiţi şi să o pulverizaţi, şi să ţineţi departe de ea insectele şi gândacii. Dar nu o plantă autentică sănătoasă; ea este robustă, puternică, nu vine nici o insectă pe ea. Are suficient în ea să respingă insecta.
E-23 Şi aşa este un Creştin autentic! Nu trebuie să îl îngrijiţi şi să-l mângâiaţi, şi să-i spuneţi aceasta, aceea, sau cealaltă. El are ceva în el, botezul Duhului Sfânt, care aruncă tot restul. Nu trebuie să îl implori, pentru că el este o plantă autentică a lui Dumnezeu. Are ceva în el care luptă. Un Creştin luptă pentru fiecare centimetru de teren pe care stă. Trebuie să facă asta, dacă se aşteaptă vreodată să existe. Şi, făcând asta, este Ceva în el care se îngrijeşte de el.
E-24 Eva a încercat să hibrideze Cuvântul, la început. Dumnezeu i-a spus, "În ziua în care vei mânca din acesta, în ziua aceea vei muri." Ea a încercat să-L încrucişeze cu cunoştinţa pe care i-a dat-o Satan. Şi când a făcut-o, ea a pierdut întreaga rasă umană, chiar acolo, la diavolul, când ea a încercat să amestece Cuvântul nealterat al lui Dumnezeu cu cunoştinţa. Nu vine de la cunoştinţa Cuvântului.
E-25 Vine prin puterea Duhului Sfânt! "Nu prin putere, prin tărie, ci prin Duhul Meu," zice Domnul. Aşa face Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu este sămânţa Vieţii Eterne.
E-26 Dacă încercaţi să Îl hibridaţi, ce veţi face? Vă veţi ucide cu Acesta. Nu va funcţiona. Nu se va amesteca mai mult decât s-au amestecat vreodată uleiul şi apa. Nu o va face.
E-27 Ei niciodată, în toate modurile, au încercat să găsească ceva care este mai bun decât modul în care o face Dumnezeu. Ştiţi, nu au găsit niciodată o cale, mai bună, pentru un pui să se nască în această lume, decât să iasă ciocnind cu ciocul în coajă. Aţi ştiut asta? Ei nu au găsit niciodată o cale mai bună. Micuţul se naşte cu un nod mic la capătul-la capătul ciocului său. Şi acel cioc mic care îl are, pentru a se apuca de lucru şi a merge să zgârie, zgârie înainte şi înapoi, până când începe cu capul, îşi scoate capul afară, îşi deschide drumul liber. Este calea prevăzută de Dumnezeu. Îl trageţi afară din găoace, asta îl va ucide. Nu va trăi dacă îl trageţi din găoace. El trebuie să vină pe calea lui Dumnezeu.
E-28 Asta este problema cu Creştinii astăzi. I-am tratat atât de delicat, şi le-am strâns mâinile şi i-am lăsat să intre în taină, şi i-am alăturat bisericii. Ceea ce au nevoie ei este un altar de rugăciune de modă veche unde să se roage până la capăt, până când se folosesc, să vină pe calea prevăzută de Dumnezeu, până când se eliberează de lume.Necazul este, astăzi, ei îşi trec numele în registru şi se alătură bisericii, şi asta e tot ce trebuie să facă. Dar calea lui Dumnezeu, calea prevăzută, este să rămâi acolo şi să îţi croieşti drumul, până când Dumnezeu îţi dă Naşterea din nou. Este exact aşa. Îl trageţi afară, îl va ucide.
E-29 Asta este problema, astăzi, cu oamenii. O nouă Naştere, ei toţi se feresc de ea. Nu le place. Oh, ei au înlocuit Naşterea din nou cu ceva, "vino şi crede, şi asta e tot ce trebuie să faci." Diavolul însuşi, crede, şi ştiţi că el nu este născut din nou. Este o nouă Naştere. Este ceva care o însoţeşte, este un fel de nepotrivire, fără gust pentru lume.
E-30 Orice naştere este o mizerie. Nu-mi pasă unde se află. Fie că este în cocina de porci, sau-sau un spital. O naştere este o mizerie.
E-31 La fel este noua Naştere! Te va face să faci lucruri care nu credeai că le vei face. Te va face să cobori la altar şi să plângi, să ţipi, să-ţi speli vopseaua de pe faţă, să-ţi ridici mâinile, să-l lauzi pe Dumnezeu, să vorbeşti în limbi, şi tot felul de lucruri. Noua naştere va face asta pentru că este calea lui Dumnezeu prevăzută să te naşti din nou.
E-32 Trebuie să mori. Trebuie să mori înainte să poţi fi renăscut. Orice sămânţă trebuie să moară înainte să fie regenerată din nou. Dacă nu moare, rămâne singură. Un om trebuie să moară faţă de propria lui gândire. Trebuie să moară faţă de gândirea despre orice ce este în afara Cuvântului lui Dumnezeu, şi să vină pe calea Lui. Acela este terenul lui Dumnezeu. Nu Îl întâlnim pe gândurile noastre; Îl întâlnim în ce ne-a spus El să facem. Aceea¬i calea prevăzută de Dumnezeu pentru asta. Oamenii se feresc de ea; nu o vor. Dar este adevărat, întocmai. Aceasta va, produce moarte, şi trebuie să muriţi, să muriţi faţă de gândirea voastră.
E-33 "Ei bine, ştiu că Biblia spune asta, dar nu o pot înţelege." Atunci stai acolo până când Dumnezeu o descoperă. Aşa este. Are... Asta-i noua Naştere.
E-34 Raţele şi gâştele, nu au găsit niciodată o cale mai bună să meargă în Sud, decât să se adune în stoluri mai întâi. Şi aşa este. Le veţi vedea cum se adună şi vor veni singure, un fel de instinct le atrage împreună, şi se adună şi formează stoluri înainte să zboare, înainte să plece spre Sud. Ce este? Este timpul de trezire, când se adună toate. Aţi auzit vreodată un astfel de gâgâit în viaţa voatră, ca atunci când auziţi acele gâşte adunându-se, sau acele raţe? Nu am mai auzit aşa ceva! Şi au... Nu există o altă, cale mai bună ca ele să o facă.
E-35 De multe ori, sus în pădurile nordice, urmăresc primul început de vreme rece, în Canada. Un cârd de raţe născute chiar acolo pe acel lac, nu s-au îndepărtat niciodată de acel lac, acest ins mic nu. Şi primul lucru pe care îl ştii, o briză rece coboară din Nord. Acest micuţ, răţoi mic, el este doar născut lider, se duce direct acolo în mijlocul acelui iaz, îşi ridică cioculeţul în aer, măcăie de patru sau cinci ori, şi fiecare raţă de pe iaz vine direct la el. Şi el se înalţă de acolo, şi se duce cât se poate de direct în Louisiana, la câmpurile de orez.
E-36 De ce? Nu au găsit niciodată o cale mai bună pentru el să ajungă acolo. Nu le puteţi aduna în turmă. Să le puneţi într-un coteţ şi... un coteţ, şi să le duceţi cu camionul acolo. Acel răţoi are mai multă minte decât atât. Şi îl puneţi în acel coteţ, să-l transportaţi acolo, el ştie că se îndreaptă spre ţarcul de abator. Este exact aşa. El merge pe calea prevăzută de Dumnezeu.
E-37 Acela-i felul cum ar trebui omul să facă astăzi, nu să fie adunat înăuntru printr-o îngrădire denominaţională. Ci să vină cum a spus Dumnezeu să vină, prin botezul Duhului Sfânt şi noua Naştere, trezire roitoare. Nu aderarea la o biserică, solicitând din uşă în uşă, şi distribuind reviste; ci o Naştere, fiind născut din nou, umplut cu Duhul Sfânt, calea lui Dumnezeu, eliberându-se de lume. Exact! Crezând Cuvântul lui Dumnezeu! Ora a sosit. Asta-i ce trebuie să credem.
E-38 Omul, nu puteţi niciodată... Nu-mi pasă cât de mulţi oameni ar încerca să meargă la acel iaz de raţe acolo şi să spună, "Acum aşteptaţi un minut, răţuştelor, am ceva de vorbit cu voi. Noi avem un răţoi instruit aici. Are un Ph.D. şi un LL.D. eu vă spun, el vă poate conduce."
E-39 Acele raţe au mai multă minte decât atât. Da, domnule. Lor nu le pasă de educaţia lui mai bună, oricare ar fi aceasta. Ele ştiu acel măcăit cert pe care îl emite. Este un instinct. Oh, vai! Biserica ar trebui să ştie atâta despre Cuvântul lui Dumnezeu!
E-40 Este un anumit sunet nesigur. Biblia a spus, Pavel a spus, "Dacă trâmbiţa dă un sunet nesigur, cine se poate pregăti de luptă?" Aşa este, dacă biserica-dacă biserica dă un sunet nesigur de "alăturare."
E-41 Dumnezeu a spus, "Naştere!" Ce a făcut Naşterea acolo, Naşterea face la fel astăzi, pentru că Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Ceea ce El era atunci, El este astăzi. Ce au făcut atunci, este acelaşi lucru care îl facem noi astăzi. Felul cum L-au obţinut atunci, este acelaşi lucru care îl fac astăzi. Acelaşi Lucru care îl au astăzi, este ce au avut ei acolo. Dacă Acesta va veni vreodată, El va veni în acel fel. Aceea este calea, calea prevăzută de Dumnezeu. Nu se schimbă niciodată.
E-42 Raţele nu se schimbă niciodată. Ele toate se adună în stol, în fiecare an, merg spre nord, sud, şi oricare direcţie merg. Mai întâi se adună în stol.
E-43 Aşa este cum face Dumnezeu. Trimite Cuvântul Său la timp, în acel timp, apoi Se manifestă. Şi nu-mi pasă câte alte lucruri se întâmplă; când ei văd Cuvântul lui Dumnezeu făgăduit pentru acea zi, fiind adeverit şi făgăduit, nu există nimic care să îi oprească. "O fecioară va zămisli." Şi când au spus...
E-44 "Domnul Dumnezeul nostru va ridica un Profet asemănător mie," Moise a spus.
E-45 Şi când l-au văzut pe acest Om venind şi făcând lucrurile care El le-a făcut, au ştiut că era Mesia. Când Fîlip a văzut că s-a făcut asta, a spus, "Tu eşti Cristosul. Tu eşti Împăratul lui Israel." A ştiut pentru că Cuvântul l-a făgăduit, şi trăia în acea zi. Nu conta câţi Farisei, Saduchei, stăteau în jur, Doctori în Divinitate, nu l-au oprit nici un pic, pentru că el aştepta după acel semn. Când l-a văzut că se face, acela era semnul orei. Asta aşteptau ei, calea prevăzută de Dumnezeu. Da, domnule.
E-46 Acum nu aţi putea da unei raţe, educaţie. Nu ar putea face asta. Nu ar fi vrut. Restul raţelor nu l-ar urma, indiferent de câte diplome ar putea spune că are. "Acum, uitaţi aici, am fost la şcoala de raţe. Ştiu tot despre asta. Am absolvit. Ştiu toate aceste lucruri." Nu ar ajuta la nimic. Nici una din celelalte raţe nu l-ar urma, dacă sunt raţe autentice, amin, pentru că ele aşteaptă după un semn anume. Când văd acel semn, îl cred.
E-47 Şi dacă o raţă are un mod de a şti asta, cum este cu un Creştin născut din nou? Noi ar trebui să îl cunoaştem pe Isus Cristos în puterea învierii Lui. Exact. Dumnezeu o face în calea prevăzută de Dumnezeu.
E-48 Amintiţi-vă, educaţia nu ar fi instrumentul care să le conducă la locul prevăzut de Dumnezeu. Instrumentul care îl au este instinctul. Şi ele, acele raţe, ştiu că acel instinct le va duce la locul prevăzut de Dumnezeu.
E-49 La fel Duhul Sfânt duce Biserica la locul prevăzut de Dumnezeu. Nu să se alăture unei biserici, ci să fie umpluţi cu Prezenţa Sa, să vadă Cuvântul Său manifestat, adeverit. Aceasta este calea prevăzută de Dumnezeu pentru biserică, întotdeauna, pentru oameni, ca să-i aducă în locul care l-a prevăzut Dumnezeu pentru ei. Asta este exact ce ar trebui să fie biserica astăzi. Acum, ştim că asta este adevărat.
E-50 Nu există o cale mai bună pentru un... Nu au găsit niciodată un mod mai bun pentru un copilaş să obţină ce vrea decât să plângă pentru asta. Dacă îi dai un clopoţel şi îi spui, "Junior, ai doar trei zile, dar acum când vrei, când vrei biberonul ridică acest clopoţel şi sună-l," vedeţi dacă funcţionează. Nu funcţionează. Copilul plânge pentru ceea ce vrea. Aceasta este calea prevăzută de Dumnezeu. Cu cât plângi mai tare... Nu-l bateţi pe micuţ, el doar urmează calea prevăzută de Dumnezeu. El vrea ceva. Aşa este. Este singurul mod în care ştie să îşi cheme mama; să ţipe pentru asta, să plângă pentru asta. Aşa este.
E-51 Dumnezeu recomandă acest lucru pentru copiii Săi. Dumnezeu recomandă acest lucru copiilor Săi care cred. El a făcut-o. Nu discursuri intelectuale, nu vreo mare teologie, teologie de predat. El vrea ca voi să strigaţi pentru nevoile voastre. Şi aşa este, strigaţi pentru asta! Dacă sunteţi prea rigizi şi prea ţepeni, nu o veţi primi niciodată. Dacă sunteţi gata să fiţi mai flexibili puţin şi să strigaţi, Dumnezeu vi-o va da. Lui îi place să-Şi audă copiii că strigă. Strigaţi la Dumnezeu pentru nevoile voastre! Dumnezeu vrea asta. Aceasta este calea Sa prevăzută. Strigaţi pentru asta! Aşa strigă copilul; aşa vrea El ca voi să strigaţi.
"Cât să strigaţi?"
E-52 Cât timp strigă un copil? Până când este satisfăcut. Şi aşa ar trebui să procedeze Creştinul credincios, copilul lui Dumnezeu. Dacă vedeţi că Dumnezeu a făcut făgăduinţa, nu renunţaţi la asta, strigaţi până când vi se răspunde. Strigaţi până când yedeţi că Dumnezeu Îşi adevereşte Cuvântul. Când Dumnezeu Îşi adevereşte Cuvântul, şi dovedeşte că este aici, atunci nu mai trebuie să strigaţi; l-aţi primit, duceţi-vă şi mulţumiţi-I pentru asta. Până când timp faceţi asta, strigaţi până când veţi primi. Îmi place asta, persistent, insistent.
E-53 Nu o plantă hibridă, nu una care trebuie să fie dădăcită şi mângâiată, şi dusă în jur. Creştinii sunt adevărate articole ale lui Dumnezeu, autentici, născuţi. Luptă pentru poziţia lor, şi luptă până când vor termina pe acest pământ. Fiecare mişcare a lor este o luptă.
E-54 Dumnezeu i-a spus lui Moise că El îi dă ţara. I-a spus lui Iosua, "Orice loc pe care piciorul, sau talpa piciorului vostru, îl calcă, Eu vi l-am dat." Ei au trebuit să lupte pentru fiecare centimetru din el. La fel şi noi luptăm pentru fiecare centimetru din el. Nu este ceva ce poate fi dădăcit şi dezmierdat, şi aşa în jur, şi să spui, "Ei bine, tevoi duce acolo, să vezi ce părere ai despre asta. Îţi dai părerea." Asta nu e un mod de a veni.
E-55 Veniţi cu o hotărâre. Veniţi ca să rămâneţi acolo până când se va termina. Rămâneţi acolo până când Dumnezeu răspunde şi adevereşte. Un om care crede în Dumnezeu, poate să vadă Prezenţa lui Dumnezeu, să simtă Prezenţa lui Dumnezeu, să simtă Prezenţa lui Dumnezeu, şi să ştie că El este aici. El este aici ca să răspundă la tot ceea ce El a făgăduit în această zi. Atunci, strigaţi până când veţi primi! Ţineţi-vă de El. Nu plecaţi, chiar dacă trebuie să rămâneţi zi şi noapte. Dumnezeu nu vrea ca copiii Săi să asculte discursuri intelectuale. El vrea ca ei să strige la El, până când făgăduinţa este adeverită.
E-56 Abraham avea aici nevoie de o jertfă. Ce s-a întâmplat? Dumnezeu i-a rânduit un miel. Aceasta era calea prevăzută de Dumnezeu. Avea nevoie de o jertfă, aşa că Dumnezeu a prevăzut¬o. Mai târziu, el a numit locul Iehovah-Jireh, "Domnul îşi va asigura o jertfă pentru Sine."
E-57 Acum, Iov, odată, bătrânul profet, Iov. El era un profet. El a intrat în necaz. Satana a vrut să-l ispitească, şi l-a umplut cu bube. Şi i-a luat copiii, i-a luat vitele, a luat tot ce avea, şi l-a umplut cu bube.
E-58 Şi au venit mângâietorii lui, ce au făcut ei? Nu i-au oferit nimic altceva decât o derâdere, l-au tachinat, spunându-i, "Păi, ai păcătuit, în taină."
E-59 Şi Iov a ţinut-o tot aşa. El a strigat. Era sigur că respecta poruncile lui Dumnezeu. A făcut exact ceea ce Dumnezeu făgăduise să facă. Ce i-a făgăduit Dumnezeu, că El va sta alături de el, sub arderea de tot, şi el a rămas acolo.
E-60 Aşadar, Dumnezeu i-a oferit o vedenie. El era un profet. Ce a văzut el? A văzut Cuvântul, pe Isus Cristos. El a spus, "Ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte. Şi în zilele din urmă, El va sta pe pământ. Chiar dacă viermii pielii vor nimici acest trup, totuşi în carnea mea îl voi vedea pe Dumnezeu." Vedeţi, El i-a oferit viziunea învierii. El fiind un profet, a văzut Cuvântul. A văzut Cuvântul şi a ştiut că oasele şi trupul lui vor învia din nou în ziua de pe urmă. A fost întrebat dacă ştie unde era Dumnezeu, dacă ar putea doar să vadă.
E-61 El a răspuns, "O floare moare, răsare iar; un copac se duce în jos, se ridică iar; dar un om se întinde şi îşi dă duhul, se pierde, unde este? O, de m-ai ascunde Tu în mormânt şi m-ai ţine în locul tainic până va trece mânia Ta."
E-62 Atunci tunetele au început să duduie, fulgerele au început să clipească, Duhul Domnului a venit peste profet. Şi el s-a ridicat în picioare, a văzut Venirea Domnului, şi a strigat, "Ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte, şi în zilele de pe urmă El va sta pe pământ. Chiar dacă viermii pielii vor distruge acest trup, în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu." Dumnezeu a pus la dispoziţie Cuvântul, Isus Cristos, iar el L-a văzut şi L-a numit Răscumpărătorul său.
E-63 Israel avea nevoie de o cale de ieşire din Egipt, iar Dumnezeu le-a dat un profet, un profet care a adeverit Cuvântul care a fost făgăduit lui Abraham. Exact, calea prevăzută de Dumnezeu! Ei nu puteau instrui un soldat, nu puteau face asta, nu puteau face aceea. Singurul lucru pe care l-au făcut a fost să aştepte calea prevăzută de Dumnezeu. Şi El a spus, a zis, "El va scoate acel popor afară, după patru sute de ani. Poporul Său va fi în robie, dar El îl va scoate cu o mână puternică. El Îşi va arăta semnele şi minunile, şi va obţine glorie în acea naţiune."
E-64 Iată că a venit omul, când ei au strigat şi au strigat! Şi acum ţineţi minte, tot strigătul nu i-ar fi izbăvit, până când nu s-a împlinit acel timp.
E-65 Aceste lucruri pe care le vedem astăzi, nu se puteau întâmpla cu douăzeci de ani în urmă, sau cu patruzeci de ani în urmă. Este astăzi când se întâmplă. Acesta este ceasul! Acesta este timpul! Acum este timpul în care se împlineşte. De ce? Dumnezeu a promis şi iată-l aici.
E-66 Au spus, acum o sută de ani, că, "Botezul Duhului Sfânt nu ar mai putea fi din nou." Au spus, acum cincizeci de ani, "Duhul Sfânt..." Dar voi, Penticostalii le-aţi dovedit, că era ceasul lui Dumnezeu să toarne Duhul Sfânt. Indiferent de ce a spus Metodistul, Baptistul, Prezbiterianul, Luteranul, voi aţi rămas chiar cu Cuvântul lui Dumnezeu. Oameni curajoşi au ieşit acolo şi au rezistat până când a venit botezul Duhului Sfânt, şi au vorbit în limbi şi l-au mărit pe Dumnezeu. Nimeni nu vă poate spune ceva diferit. Dumnezeu este Propriul Său interpret; l-aţi primit. S-ar putea să nu puteţi explica asta, dar ştiţi că l-aţi primit. Cine îl poate explica pe Dumnezeu? Nimeni nu poate.
E-67 Nu vă pot spune cum poate Dumnezeu să arate o vedenie, dar ştiu că se întâmplă. Nu pot să înţeleg cum poate Dumnezeu să facă aceste lucruri. Nu este treaba mea să explic. El este, rămâne singur. El este Elohim, Cel atotsuficient. Eu sunt doar slujitorul Lui. Ştiu că El a făgăduit asta, şi ştiu că este aici. Este unicul lucru pe care îl ştiu. Ştiu asta, că El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, Ştiu că El a făgăduit acest lucru, iar Dumnezeu este aici ca să Îşi împlinească făgăduinţa. Da. Calea prevăzută de Dumnezeu!
E-68 Israelului i s-a dat un profet, care a adeverit Cuvântul, şi ei au fost aduşi afară. Acest profet, Moise, a trăit câţiva ani în pustie, patruzeci de ani, luptând cu aceşti oameni, încercând să-i ţină până când îi putea duce în ţara făgăduită. S-a ajuns la un punct, omul trebuia să moară; avea o sută douăzeci de ani. Nu era un loc pentru el unde să moară. Când era pregătit să moară, Dumnezeu i-a pus la dispoziţie o Stâncă; Stânca pe care o lovise în pustie, Stânca care îi urmase, din care au băut. Dumnezeu i-a pus la dispoziţie o Stâncă, un loc unde să moară, unde Moise putea să aibă o moarte decentă.
E-69 Pe această Stâncă, Dumnezeule, lasă-mă să mor pe aceeaşi Stâncă! Acolo-i unde vreau. Această Stâncă a fost Isus Cristos. Da, domnule.
E-70 După ce a murit, pe acea Stâncă, a avut nevoie de dricari. Dumnezeu i-a trimis o ceată de Îngeri. De ce nu o ceată din bătrânii lui? Pentru că nimeni nu putea să-l ducă acolo unde se ducea, decât Îngerii. L-au purtat în Prezenţa lui Dumnezeu, avea nevoie de dricari şi Dumnezeu a prevăzut. A mers pe drumul prevăzut de Dumnezeu. Aleluia!
E-71 Enoh a umblat cinci sute de ani cu Dumnezeu, şi a fost pe placul Lui. Avea nevoie de o cale pe care să meargă Acasă. Dumnezeu a prevăzut-o.
E-72 Ilie a blestemat-o pe Izabela pentru faţa ei vopsită şi modul ei în care îi făcea pe toţi oamenii să facă. Şi el era obosit şi istovit, şi era aproape gata să se ducă Acasă. Era atât de bătrân încât abia mai putea să traverseze Iordanul; Dumnezeu i-a oferit o cale ca să traverseze Iordanul. Voia să se urce la Cer, să se întâlnească cu Dumnezeu; Dumnezeu a pogorât un car de foc, şi cai, şi l-au luat sus. Calea prevăzută de Dumnezeu. Calea prevăzută de Dumnezeu. El întotdeauna o face chiar exact. Aşa este. Da, domnule. Dumnezeu asigură o cale, întotdeauna. Da.
E-73 Magii, când erau pe drumul lor de sus din Babilon, ei vedeau o cale pe care voiau să o urmeze, pentru că ştiau că acest Împărat urma să se nască. Aveau nevoie de o busolă; Dumnezeu le-a pus la dispoziţie o Stea. Ei au lăsat în urmă orice altceva. Nu au avut nevoie de busole; au urmat Steaua. Era calea prevăzută de Dumnezeu. Dumnezeu a prevăzut o cale, ei au urmat Steaua până când au găsit Lumina desăvârşită. Oh!
E-74 Lumea avea nevoie de un Mântuitor, într-o zi. Ei erau pierduţi; ei nu ştiau asta. Credeau că erau salvaţi, dar aveau nevoie de un Mântuitor. Dumnezeu a prevăzut un Fiu, ca Mântuitor. De ce? Nimeni altcineva nu putea să o facă. Nu era niciun om pe pământ, niciun om în Cer, nicăieri, nu era în stare să o facă. Dumnezeu a umbrit o fecioară, ea a rămas însărcinată şi a născut un Fiu de parte Bărbătească. Iar acel Fiu de parte Bărbătească nu era Iudeu sau din Neamuri. El era Dumnezeu, manifestat în trup, Singurul care putea răscumpăra. Sângele Său ne salvează. Sângele Său ne vindecă. Este acel Sânge pe care ne putem bizui, pentru orice făgăduinţă care El a făcut-o. Dumnezeu a făgăduit că o va face.
E-75 Dumnezeu îl întâlneşte pe închinător doar prin Sânge, şi sub Sânge. Israel avea un singur loc unde să-l întâlnească pe Dumnezeu. Nu într-un... Dumnezeu are un singur Loc, astăzi, unde El-El se întâlneşte cu închinătorul; nu la Metodist, Baptist sau Penticostal. El îi întâlneşte sub Sânge. Acesta este singurul loc prevăzut pe care îl are Dumnezeu; nu în organizaţie, nu într-o uniune. Ci în Sânge este unde Isus Cristos Îşi întâlneşte închinătorul. "Când văd Sângele!" Aceasta este calea prevăzută de Dumnezeu.
E-76 După ce biserica a fost pe deplin convinsă, când L-au văzut, că El era Mesia!
E-77 Când micuţa femeie de la fântână, când avea nevoie de un Salvator, avea nevoie de ceva să arate. Ea a fost la biserică şi toate celelalte, şi ei au văzut acest crez şi acel crez, până când, a ajuns să fie o prostituată. A scos-o în stradă. Într-o zi, se ducea să ia o găleată de apă, pe la ora unsprezece dimineaţa, şi acolo stătea un Om; un Iudeu aici, în acest loc mic panoramic. Şi ea a spus...
E-78 Când a început să coboare găleata cu scripetele, ca să ia apă, a auzit un Om spunând, "Femeie, dă-Mi să beau." Şi ea a spus...
E-79 S-a întors repede, şi crezând că El este doar un Iudeu obişnuit, căci El era doar om în ceea ce priveşte trupul. El era un Om; mânca, bea, dormea, ca şi noi. El era atât de uman încât El a putut muri, şi totuşi El era Dumnezeu. Apoi aflăm că, atunci când...
E-80 A spus "Nu este obiceiul ca voi Iudeii să cereţi Samaritenilor astfel de lucruri."
E-81 El a spus, "Dar dacă ai fi ştiut cu Cine stai de vorbă, tu mi¬ai fi cerut Mie să bei." A spus, "Du-te de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici."
Ea a spus, "Eu nu am bărbat."
E-82 A spus, "Ai spus adevărul. Ai avut cinci, şi acel cu care trăieşti acum nu este al tău." Ce s-a întâmplat? Dumnezeu a prevăzut ceva pentru ea.
E-83 Ea a spus, "Domnule, eu pricep că Tu eşti un profet. Ştim că atunci când vine Mesia, El ne va spune aceste lucruri. Asta-i ce El va face. Cuvântul spune aşa. Noi îl aşteptăm. M-am săturat de toate aceste lucruri, crezurile şi lucrurile lor, Farisei, Saduchei şi Irodieni, sau orice ar fi. Dar noi ştim că va veni un Mesia, când El va veni. Ce zici Tu de asta?"
E-84 El a spus, "Eu sunt Acela." Amin! Dumnezeu a prevăzut o cale. Ea a lăsat găleata cu apă, o femeie schimbată, şi a alergat în cetate şi a spus, "Veniţi, de vedeţi un Om Care mi-a spus lucrurile pe care le-am făcut. Nu cumva este acesta Mesia?"
E-85 Petru, ascultând povestea lui Andrei, şi de multe ori ascultase, l-a auzit pe Andrei vorbind despre Ioan care a prezentat un Mesia, şi un Om, şi despre toate aceste lucruri care se întâmplau. Totul era o taină pentru Petru. Dar într-o zi a venit cu Andrei, ca să-l vadă pe Isus. Şi când a ajuns în Prezenţa lui Isus, Isus s-a uitat la el, şi El a spus, "Numele tău este Simon, şi tu eşti fiul lui Iona." Dumnezeu a prevăzut calea ca Petru să vadă Cine era El. El era acel Mesia.
E-86 Acum aflăm că, după ce Isus a murit, şi s-a înălţat la Cer, Biserica avea nevoie de Putere, pentru a mărturisi. Dumnezeu le¬a dat o Cincizecime. El a prevăzut o Cincizecime.
E-87 Au trecut două mii de ani, prieteni. Au trecut două mii de ani. În aceste zile de pe urmă, am ajuns aşa, omul a intrat în sistemul de Creştinism şi L-a pervertit din nou, hibridându-I, în crezuri, biserici, denominaţiuni, discursuri intelectuale, încât Puterea şi lucrul real al Evangheliei lui Cristos sunt practic pierdute. Şi iată-ne aici cu Cuvântul făgăduit pentru aceste zile de pe urmă, ce se va întâmpla, ce va avea loc; omul nu-L crede. S-au îndepărtat de Acesta. Îi întrebi dacă sunt Creştini; spun, "Eu aparţin la aşa şi aşa." Asta nu înseamnă nimic. Trebuie să fii Creştin prin naştere. Acum am băgat din nou întregul lucru într-un Babilon, după două mii de ani.
E-88 Biserica astăzi are nevoie de Putere şi Adevăr, din nou. Oh! Dumnezeu a ridicat pe Fiul Său, ca să se ocupe de acest lucru, căci El a spus, "Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea; dar voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi." Aflăm, în Evrei 13:8, "că El este acelaşi ieri, azi şi în veci."
E-89 Aflăm, în Maleahi 4, că El ne-a făgăduit un Mesaj în zilele de pe urmă, care va "readuce Credinţa oamenilor înapoi la părinţi din nou." El a făgăduit acest lucru, în zilele de pe urmă.
E-90 El a făgăduit de asemenea, în Ioan 14:12, "Cel ce crede în Mine, va face şi el lucrările pe care le fac Eu. Chiar şi mai multe decât acestea, sau şi mai mari decât acestea, va face el, pentru că Eu Mă duc la Tatăl."
E-91 El vorbea într-o zi. Ei au spus, "Învăţătorule, arată-ne un semn."
E-92 El a spus, "O generaţie slabă şi preacurvară caută după un semn." Aceasta este generaţia în care trăim astăzi. El a spus, "Şi Eu le voi da un semn. Căci aşa cum Iona a fost în pântecele balenei, trei zile şi trei nopţi, tot aşa şi Fiul omului va fi în inima pământului, trei zile şi trei nopţi."
E-93 Ce fel de semn ar afla o generaţie slabă şi preacurvară? Semnul învierii. Şi asta este ceea ce ne este făgăduit astăzi, semnul învierii că El este încă viu, El este acelaşi ieri, azi, şi în veci.
E-94 El a spus, "Cum a fost în zilele lui Lot," aşa cum am parcurs seara trecută. "Zilele lui Lot, ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, aşa va fi şi la venirea Fiului omului." Aceste lucruri ne sunt făgăduite, multe alte Scripturi. Ca să nu iau timp... "Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea. Kosmos, 'ordinea, epoca bisericii,' nu Mă vor mai vedea. Dar voi Mă veţi vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârşitul veacului." "Isus Cristos, acelaşi ieri, azi, şi în veci." Ce este? Este semnul prevăzut de Dumnezeu, calea prevăzută de Dumnezeu.
E-95 Abraham în aşteptarea fiului. Ultimul semn care l-a văzut înainte de distrugerea Neamurilor, a fost Dumnezeu manifestat în carne omenească, care cunoştea tainele inimii lui Sarah când ea era în cort. Isus a spus, "Asta se va întoarce din nou la venirea Fiului omului." Frate, soră, cred că trăim în acea zi. Cred că aceasta este ziua făgăduinţei.
E-96 Trebuie să aveţi credinţă în ceea ce faceţi. Dacă nu aveţi credinţă, dacă luaţi asta doar cu prezumţie... Cuvântul prezumţie, conform Webster, înseamnă, "a se aventura fără autoritate." Dar când Cuvântul făgăduieşte, şi Dumnezeu stă în spatele acelui Cuvânt, nu mai presupuneţi nimic. Faceţi exact ceea ce Dumnezeu a spus să faceţi, iar El este dator să Îl susţină.
E-97 Un mare, faimos, un-un evanghelist, cu mulţi ani în urmă, 1- am văzut când eram mic, era Paul Rader. El a spus o poveste, într¬o zi, care mi-a rămas mereu în minte. A spus, "Într-o zi, tăiam lemne." Era tăietor de lemne, în Oregon, şi a spus că şeful i-a spus să meargă în vârful dealului. El visa. Unde se afla în realitate, în acel timp, era jos în insule; şi a făcut febră, foarte tare, şi era pe moarte. S-au dus după un doctor, dar era la mile şi mile distanţă, cu caiacul.
E-98 Înainte ca doctorul să ajungă acolo, Paul începea să se stingă, să se îmbolnăvească din ce în ce mai tare. Şi-a chemat soţia credincioasă. I-a spus, "Dragă, se întunecă în cameră, se întunecă, se apropie." Şi a intrat din nou în comă.
E-99 Şi când a făcut-o, a spus că a visat, când era în această comă, că şeful lui l-a trimis să taie un anumit copac. A găsit copacul, a doborât copacul, şi-a înfipt toporul în el, şi s-a întins să-l ridice. Pur şi simplu nu a putut să-l ridice. A spus că puterea lui a fost epuizată. Pur şi simplu nu a putut să-l ridice. El a spus, "La cât de mare este copacul acela, cu siguranţă pot să-l ridic. Lasă-mă să mai încerc o dată." Şi s-a aplecat şi a ridicat, s-a chinuit până a fost epuizat. S-a aşezat lângă copac, şi a spus, "Nu ştiu ce voi face. Şeful cere acest copac acolo jos la tabără, iar eu sunt prea slab ca să-l aduc jos."
E-100 A spus că a auzit cel mai dulce Glas pe care l-a auzit vreodată, era şeful lui care vorbea; dar a spus că, atunci când s-a întors să vadă cine era şeful lui, era Domnul Isus. A spus, "Paul, de ce te zbaţi atât de mult? De ce eşti atât de frământat? Vezi apa aceea care curge acolo?" A spus, "De ce nu arunci buşteanul în râu şi mergi pe el la vale? Mergi pe el până la tabără."
E-101 A sărit pe buştean şi a început să coboare peste valuri, strigând din răsputeri. "Merg pe el! Merg pe el!"
E-102 Frate, soră, Isus Cristos a făgăduit că aceste lucruri se vor întâmpla în zilele de pe urmă. Eu cred că trăim aici. Eu cred că El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar eu merg pe El. Eu cred că Acesta este Adevărul, pentru că Aceasta este Evanghelia, calea prevăzută de Dumnezeu. Eu cred că Acesta este Mesajul orei, timpul în care trăim. Este calea prevăzută de Dumnezeu. Eu merg pe Ea!
Nu vrei să sari sus cu mine, în timp ce ne plecăm capetele?
E-103 Tată Ceresc, noi mergem spre Glorie pe Cuvântul Tău. Noi credem că Cuvântul Tău este Adevărul. O, Doamne, fie ca fiecare bărbat şi femeie, în această seară, să se urce la bordul Cuvântului, şi să îşi amintească, în timp ce înaintează în călătorie, că pot mărturisi, "Merg pe făgăduinţa lui Dumnezeu. Mă va duce direct în Glorie. Este calea prevăzută de Dumnezeu pentru mine astăzi. 'Isus Cristos, acelaşi ieri, astăzi, şi în veci."'
E-104 Tu ai spus, "Peste puţină vreme lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentru că Eu voi fi cu voi, chiar în voi." Ne-ai făgăduit, Doamne, că Te vom vedea.
E-105 Grecii au venit, o dată, şi au spus, "Domnilor, vrem să-l vedem pe Isus." Şi li s-a acordat acest privilegiu. Şi în seara aceasta, Doamne, vrem să Te vedem, şi noi. Este dorinţa inimii noastre. Nimeni nu poate afla de Tine vreodată, fără să vrea să Te vadă. Atunci dacă acestor Greci li s-a permis să Te vadă, şi Tu ai prevăzut o cale ca noi să Te vedem, Tu întotdeauna faci o cale, pentru că Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci. Un slujitor i¬a adus pe aceşti Greci în Prezenţa Ta şi ei au ajuns să Te vadă. Acordă-ne acelaşi privilegiu în seara aceasta, Tată. Fă ca noi, ca slujitori, să aducem această audienţă în Prezenţa Ta. Şi fă ca să¬-L vedem pe Isus, în seara aceasta, Care este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Îngăduie-ne, Doamne.
E-106 Salvează-i pe cei pierduţi, Doamne, dacă este bărbat, femeie, băiat sau fată. Când vedem naţiunea noastră atât de poluată de criminali şi ucigaşi, şi perverşi, şi să vedem corupţia din naţiune astăzi! Şi să vedem corupţia din biserici, şi să le vedem conducând la acel măcel ecumenic de acolo de sus, pentru că nu merg pe calea prevăzută de Dumnezeu! Ei merg pe calea unor crezuri în loc să vină pe calea Cuvântului.
E-101 Dumnezeule, ne rugăm ca creştinii adevăraţi, autentici, Creştini născuţi, aşa cum am arătat asta, fiind raţe adevărate, ei... "oile Mele aud Glasul Meu, nu vor urma un străin." Doamne, Glasul Tău este Cuvântul. Aceasta a fost întotdeauna calea Ta prevăzută pentru Biserică şi pentru oameni, este Cuvântul Tău. "Cuvântul Tău este Adevărul." Şi Tu eşti Cuvântul. Şi Biblia ne spune, "Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, un discernător al gândurilor şi intenţiilor inimii."
E-108 De ce nu a putut Israel să îl vadă pe Mesia al lor, când au văzut că El era acel Cuvânt, când El putea discerne gândurile care erau în inima lor? De ce nu au făcut-o? Ei au înţeles-o prin profeţi, că profeţii puteau; dar când plinătatea lui Dumnezeu s¬a făcut în Fiul Său şi El a trăit printre noi, atunci ei nu au reuşit să o vadă pentru că erau orbiţi.
E-109 Doamne, cei care au ochii deschişi, în seara aceasta, fă să-1 vedem pe Isus în mijlocul nostru. Fie ca fiecare bolnav să fie vindecat. Fă ca asta să o stabilească, Doamne, ca ei să nu mai fie, niciodată, din acest ceas... să creadă doar că Tu eşti Mesia. Ei vin pe calea lui Dumnezeu. Mulţi dintre ei sunt aici, în această seară, pe moarte. Sunt mulţi aici, în această seară, care probabil că nu vor mai fi aici peste o săptămână, dacă Tu, ajutorul Tău nu vine.
E-110 Acum, Tată, Tu eşti responsabil doar pentru ceea ce ai făgăduit. Dar Tu ai făgăduit că Te vom vedea. Ai făgăduit că ceea ce ai făcut Tu, vom face şi noi. Aceasta este ora. Am mărturisit asta; eu o cred. Te-am auzit spunând asta; Cuvântul Tău spune asta. Tu o confirmi. Eu ştiu că-i adevărat. Acum să fie de cunoscut, Doamne. A fost scris, acum să se facă, de dragul Împărăţiei lui Dumnezeu. Amin.
E-111 Nu cred că vom chema un rând de rugăciune. Cred că o voi face chiar de aici.
E-112 Câţi dintre voi sunt bolnavi? Acum vreţi să fiţi... Vă ridicaţi mâna, mărturisind că sunteţi bolnavi.
E-113 Câţi dintre voi vor mărturisi acelaşi lucru, "Frate Branham, eu chiar nu sunt mântuit"? Vreţi să vă ridicaţi mâna, "Roagă¬te pentru mine"? Dumnezeu să te binecuvânteze, pe tine. Asta e bine. Asta este... Dumnezeu să te binecuvânteze. "Eu nu sunt mântuit."
E-114 Acum, voi care aţi ridicat mâinile, şi voi care nu aţi ridicat, "Dar, Frate Branham, cu adevărat vreau să fiu mântuit. Este inima mea. Cred că nu a mai rămas nimic pentru nimeni în lume." Ce mai mult, ce ai putea realiza, ce ar fi mai mare decât mântuirea ta? "Roagă-te pentru mine. Vreau să fiu mântuit." Vreţi să ridicaţi mâna, în toată clădirea, oriunde, "Vreau..."?
E-115 Câţi dintre voi nu aţi primit Duhul Sfânt, spuneţi, "Ştiu că trebuie să Îl primesc"? Ridicaţi mâna. "Nu am primit; vreau." Bine, sunt destui care nu au primit.
E-116 Acum, Cristos Îşi ţine Cuvântul, iar voi trebuie să vă păstraţi credinţa în El. El este Cuvântul. Acum, capitolul 4 din Evrei, a spus că, "Cuvântul lui Dumnezeu," care este Cristos. Cristos este Cuvântul. Ştiţi cu toţii asta? Spuneţi "amin." [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] El este Cuvântul, "acelaşi ieri, azi, şi în veci." Ceea ce a fost El în Moise, El a fost şi în Ilie; ceea ce a fost El în Ilie, El a fost în Ioan; ceea ce El a fost în Ioan, S-a desăvârşit pe Sine în¬în Isus. Şi astăzi El este la fel cum a fost El atunci, şi Acesta este tot Cuvântul lui Dumnezeu profeţit pentru ziua de azi, ceea ce Îl face Lumina care luminează şi adevereşte Cuvântul făgăduit.
E-117 Suntem în timpul sfârşitului, prieteni. Isus este prezent. Ştiu că aţi auzit asta.
E-118 Ce-ar fi dacă nu aţi vedea niciodată, în viaţa voastră, şi nu aţi avea simţul văzului, dacă nu l-ar avea nici o fiinţă umană, dar din când în când aţi simţi o adevărată senzaţie caldă? Şi eu aş avea văz, aş putea să văd, şi v-aş spune că este soarele. Spuneţi, "Nu ştiu cum se întâmplă, dar am o senzaţie, ca o căldură, pe care o poţi simţi."
Eu spun, "Ăsta e soarele."
"Ce este soarele?"
"Este o lumină."
"Ce este o lumină?" Totul ar fi o lume nouă pentru voi.
E-119 Dar dacă v-aş spune că Isus Cristos se află acum aici? Dacă v-aş spune că El este în mijlocul nostru? El a făgăduit asta. "Oriunde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, acolo sunt Eu în mijlocul lor. Acolo sunt Eu!" Acum, ori este Adevărul, pentru mine, Acesta este tot Adevărul, ori nimic din El nu este Adevărul. Acesta sau este cel Drept, sau nu este drept.
E-120 Acum, în ceea ce priveşte salvarea voastră, El a făcut-o când El a murit la Calvar. Vindecarea voastră, El a făcut asta când El a murit la Calvar. Credeţi asta. Cuvântul a spus că El a făcut-o.
E-121 Acum, singurul lucru care El l-ar putea face, dacă El ar sta aici cu-cu acest costum, pe care El mi l-a dat, ar fi doar să vă dovedească faptul că El este Mesia.
E-122 Nu cu rănile de la cuie în mâna Lui. Orice făţarnic poate face asta, să-şi pună cicatrici de cuie, şi sânge pe faţă, şi semne şi alte lucruri. Asta se poate face. Au fost. Multe persoane chiar răstignite ca El. Nu asta este.
E-123 Dar Viaţa Lui, ceea ce era în El! "Fiul nu poate face nimic, de la Sine, decât ce vede El pe Tatăl făcând." Este Viaţa care este în El, asta a dovedit. Nu pentru că El era Iudeu, micuţa femeie de la fântână a crezut că El era Mesia; pentru că El putea discerne gândurile din inima ei, asta L-a făcut Mesia. Dacă acesta a fost modul în care Mesia S-a prezentat în zilele trecute, aceasta a fost calea Sa prevăzută ca să Se facă cunoscut. Aceasta este calea Sa prevăzută, conform Scripturii, pentru această epocă. Credeţi voi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
E-124 Acum, fiecare dintre voi aici, sunt un străin. M-am uitat în jur, şi nu văd nici o persoană pe care să o cunosc. Fiecare dintre cei de aici, care nu mă cunoaşteţi, şi ştiţi că nu ştiu nimic despre voi, ridicaţi-vă mâinile. Complet, pretutindeni. Această persoană care stă întinsă aici pe această targă, şi-a ridicat mâna. El nu m-a cunoscut. Nimeni nu mă cunoaşte.
E-125 Dar nu uitaţi, Dumnezeu vă cunoaşte. Dumnezeu vă cunoaşte. Acum, dacă El dovedeşte că El este aici.
"Ce este, Frate Branham?" Este un dar.
E-126 Ce este un dar? Ce este un dar, oricum? Nu să iei ceva şi să foloseşti ceva, să spui, "Am un dar de vindecare! Mă duc şi îl vindec pe acesta, îl vindec pe acela." Dacă aş putea, aş face-o cu siguranţă. Acum, dar, un dar, şi sunteţi-sunteţi... Interpretaţi greşit un dar. Un dar înseamnă doar "să te dai la o parte şi să laşi Duhul Sfânt să te folosească." Vezi? Acesta este darul.
E-127 Asta este ceea ce este un slujitor. El nu predică ceea ce vrea să predice. El doar se dă la o parte, este un dar, şi vine inspiraţia, iar el-el vorbeşte prin inspiraţia Duhului Sfânt. Orice alt dar este la fel. Acum, darurile de slujire, şi aşa mai departe, au fost. Sunt, mai întâi, darurile date de Dumnezeu, sunt, "mai întâi apostoli, profeţi, învăţători, păstori, şi evanghelişti." Acestea sunt slujbele. Acestea sunt darurile noastre.
E-128 Acum, Isus Cristos a făgăduit că El va face acest lucru în zilele de pe urmă. Dacă El o face, dacă El făgăduieşte lucrul acesta şi îl va face, câţi vor crede şi Îl vor accepta, în seara aceasta? Ridicaţi mâna, spuneţi, "Eu Îl voi accepta." Câţi dintre cei de aici, atunci... Mulţumesc. Câţi dintre cei de aici nu au mai fost niciodată la una dintre întâlniri, ridicaţi mâna. Doamne, aproape jumătate din mulţime. Câţi cred, înainte ca El să o facă, voi credeţi oricum? Dumnezeu să vă binecuvânteze.
E-129 Acum priviţi. Dacă v-am spus Adevărul, Dumnezeu este obligat să-mi răspundă. El o va face. El Îşi pune Cuvintele în gura ta şi Ele se materializează. Aşa este, Acestea sunt Cuvintele Lui, Acestea trebuie să o facă. "Eu am trimis Cuvântul Meu, Acesta nu se va întoarce gol."
E-130 Acum, dacă aş putea vindeca, aş face-o. La fel ca onorabilul, regretatul, Frate Upshaw despre care vorbeam. Acel bătrân care stătea acolo în spate în acel scaun cu rotile, un bătrân galant, l-aş fi vindecat dacă aş fi putut. Am pornit să cobor de pe platformă, sincer, şi m-am întors şi l-am văzut într-o vedenie, ducându-se, umblând. L-am chemat, i-am spus despre ce este vorba, şi asta a fost. S-a ridicat şi a umblat, a venit pe platformă, şi-a atins degetele de la picioare, după ce fusese infirm timp de şaizeci şi şase de ani. Vedeţi?
E-131 În aceeaşi seară, o doamnă de culoare, cu copilul ei, acolo jos, într-o parte. Am spus, "Văd un-un doctor cu ochelari, şi-şi a operat o fetiţă, de culoare, şi a paralizat-o de la gât."
E-132 O femeie bătrână de culoare, abia că nu o puteai ţine departe de platformă. A spus, "Doamne, milă, e copilul meu!" Şi iat-o că vine, o grămadă de uşieri nici măcar nu au putut să o ţină.
E-133 I-am spus, "Mătuşă, nu ajută la nimic să vii aici. Nu e... E Dumnezeu." Am spus, "Nu ajută la nimic să vii aici. Crede doar." Şi ea s-a pus în genunchi şi a început să se roage. M-am uitat peste audienţă şi am văzut ca o alee, mergea. Am văzut o fetiţă de culoare cu o păpuşă în braţe, coborând pe alee. Şi m¬am uitat la micuţa, fetiţă de culoare, m-am uitat înapoi, şi era aceeaşi. Am spus, "A fost ascultată." S-a ridicat, şi s-a îndepărtat de pătuţ. Vedeţi?
E-134 Este Dumnezeu. Vedeţi? Este Dumnezeu. Vedeţi? El nu poate... Nimeni nu poate vindeca. E credinţa ta în Dumnezeu.
E-135 Acum, Biblia a spus că, "El este Marele Preot, chiar acum, care poate fi atins de sentimentul slăbiciunilor noastre." Credeţi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Un Mare Preot! Acum, dacă El este Marele Preot, cum ar acţiona El? Dacă El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, El ar acţiona la fel ieri, astăzi, şi în veci.
E-136 Acum rugaţi-vă, şi lăsaţi Duhul Sfânt atunci... Spuneţi-i lui Dumnezeu, "Dumnezeule, acest om care stă acolo nu mă cunoaşte, dar ceea ce spune El are sens. Tu eşti acelaşi. Tu eşti Cristos. Eu sunt bolnav. Am nevoie. Şi dacă Tu mă vei lăsa fie... Dacă nu am credinţa să o fac, lasă pe cineva pe care îl cunosc să aibă credinţă, şi lasă-l... Tu cheamă şi lasă-lasă-lasă-mă pe mine sau pe acea persoană să atingă marginea hainei Tale în Glorie. Apoi dacă acel om este dat la o parte, atunci Tu foloseşti gura lui ca să răspundă, şi doar fă-o la fel cum Tu ai făcut când erai pe pământ. Voi şti că Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci."
Să ne aplecăm capetele acum.
E-137 Doamne Isuse, mă întorc de la evanghelizare la lucrare profetică, dar totuşi Te cred, Doamne, Tu ai făgăduit lucrul acesta. Şi mă rog ca Tu să îl acorzi, în seara aceasta. Acordă. Ascultă-mă. Când această audienţă va pleca de aici, în seara aceasta, şi vom merge acasă, să putem spune ca şi cei care veneau de la Emaus, "Nu ne ardea inima în noi când El ne vorbea pe drum?" Isus a fost înviat din morţi; ei nu ştiau asta. Ei vorbeau cu El; nu ştiau. Dar când El i-a băgat în casă, şi a închis uşa, atunci El a făcut ceva aşa cum a făcut El înainte de răstignirea Lui. Asta le-a deschis ochii. Au văzut că era El. Din nou, Doamne, fie ca inimile noastre să ardă când ne întoarcem acasă în seara aceasta, aşa cum ardeau ale lor. Pentru că ştim că Tu ne-ai vorbit pe drum. Fă lucrurile, în seara aceasta, pe care Tu le-ai făcut când Tu erai pe pământ, căci Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci. Cerem în Numele lui Isus. Amin.
E-138 Acum fiţi în rugăciune şi doar credeţi. Să consacrăm această parte, mai întâi. Indiferent unde vă aflaţi, în clădire, credeţi în Dumnezeu. Aş vrea ca toată lumea să fie cu adevărat reverentă şi să stea în linişte, să se roage.
E-139 Acest lucru este total imposibil. Vorbeam în această dimineaţă, la dejunul slujitorilor, despre "un paradox." Un paradox este incredibil, "ceva incredibil, dar totuşi adevărat." Ştiţi că Duhul Sfânt ar sta aici şi ar vorbi ceva în acea audienţă, unor oameni pe care nu-i cunosc, ar trebui să fie un paradox. Este ceva ce nu poate fi explicat. Nu ştiu dacă El o va face. Sper doar că El o va face, am încrederea că El o va face.
E-140 Acum doar rugaţi-vă şi spuneţi, "Doamne Isuse, vreau să mă ating de haina Ta, şi am-am o nevoie. Eu Îţi promit, Doamne, eu Te voi-eu Te voi sluji toată viaţa mea." Dumnezeu vrea să te pocăieşti. Dacă nu te-ai pocăit; pocăieşte-te, spune, "Vreau să mă pocăiesc, Doamne. Vreau ca Tu să mă vindeci. Vreau ca Tu să mă binecuvântezi. Vindecă-mă acum, Doamne. Sunt slujitorul Tău."
E-141 Voiam să... Aţi distribuit astăzi cartonaşe de rugăciune? Voiam doar să-l întreb pe Billy dacă... Dacă nu o face, aş chema un rând de rugăciune. Dar astăzi nu au distribuit cartonaşe de rugăciune. Doar staţi reverenţi, credeţi.
E-142 Acum, în Numele lui Isus Cristos, preiau fiecare duh de aici sub controlul meu, spre slava lui Dumnezeu, ca Cuvântul Său să fie făcut de cunoscut, astfel încât în Ziua Judecăţii să nu avem nici o scuză.
E-143 Acum, priviţi în această direcţie şi credeţi acum. Rugaţi-vă din toată inima voastră, şi doar rugaţi-vă, şi cu smerenie. Nu vă împotriviţi Acestuia. Doar relaxaţi-vă, şi spuneţi, "Doamne, Tu ai făcut făgăduinţa. Eu Te cred." Asta este ceea ce trebuie eu să fac.
E-144 Ştiu că nu este nevoie să vă întreb. Câţi au văzut vreodată acea Lumină? Să vedem. Aţi văzut fotografia cu Aceasta. Să vedem mâinile voastre, care au văzut vreodată fotografia Acesteia. Nu O vedeţi chiar acolo? Vedeţi, este o altă dimensiune. Este chiar deasupra acelei doamne.
E-145 Suferă de probleme la picioare şi la spate. Ea... Crezi că Dumnezeu te poate vindeca, soră? Ce ai atins? Tu nu mă cunoşti, dar ai atins Ceva. Dacă Domnul Isus îmi va spune cine eşti, te va face să crezi mai mult? Eşti D-na. Phillips. Dacă aşa este, ridică¬te în picioare. În regulă. Sunt un străin total pentru tine? Ridică¬ţi mâna dacă aşa este. Nu am văzut-o în viaţa mea. Ce a atins? Mergeţi şi vorbiţi cu femeia, după aceea. Durerile au dispărut acum. Eşti bine. Poţi să mergi acasă şi să fi bine.
E-146 Aici este o doamnă, chiar în spatele ei, acolo. Suferă de o cădere nervoasă. O Dumnezeule, dacă ea nu... N urnele ei este D¬na. Star. Crede, Isus Cristos te va face bine. Ridică-te în picioare şi acceptă vindecarea ta. Dacă sunt un străin pentru tine, fă cu mâna. Căderea ta s-a terminat. Isus Cristos te face bine.
E-147 Ce a făgăduit El? El a făgăduit lucrul acesta. Credeţi? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
E-148 Este o doamnă chiar în spatele ei, care stă acolo. Ea se roagă. Este nervoasă, are complicaţii. Vrea să se lase de fumat. Numele ei este D-na. Bordon. Ridică-te, D-nă. Bordon. Ţigările tale s-au terminat. Isus Cristos te face bine. N-am văzut-o pe femeie în viaţa mea.
E-149 Credeţi? Acum ştiţi că eu nu pot face asta. Acesta este Isus Cristos. Ce este? "Cuvântul este mai iute, mai puternic decât o sabie cu două tăişuri, un discernător al gândurilor şi intenţiilor inimii." Este Cuvântul, Isus Cristos acelaşi ieri, azi şi în veci. Nu puteţi crede asta?
E-150 Aici, aici se află un om care stă aici, cu o hernie, cu probleme la inimă. Aşa este. Nu-l cunosc pe acest om. Nu l-am văzut niciodată. Dar este un slujitor. Reverend, D-ul. Kinsey. Aşa este.
Crezi, domnule? Ridică- te în picioare şi primeşte vindecarea. Isus Cristos te face sănătos.
E-151 Apropo, îmi faci o favoare, fiind un slujitor? Pune-ţi mâinile peste soţia ta, ea suferă de o problemă la rinichi, de probleme la ficat, de supraponderabilitate, cu complicaţii. Pune-ţi mâinile peste ea. O va părăsi, dacă crezi.
E-152 Spuneţi, este un om care se află chiar în spatele tău, este umbrit de moarte. Are cancer. Omul suferă de tumoare, de cancer, de nervozitate. Numele lui este D-ul. Young. Crezi acum. Isus Cristos te face sănătos. Crezi? Îl accepţi? În regulă, domnule.
E-153 Aici zace un om, întins pe această targă. Domnule, eu nu te cunosc. Dacă aş putea să te vindec, aş face-o. Sunt un străin pentru tine. Ai venit până aici. Ai făcut un efort să vi aici. Nu poţi ascunde ceea ce este în neregulă cu tine; dar eu nu te pot vindeca. Ai venit aici cu soţia ta. Ea este cea care stă acolo îmbrăcată cu haina aceea de culoarea piersicii. Aşa este. În regulă. Omul este umbrit de moarte; nu mai poate trăi decât puţin timp. Are cancer.
E-154 Şi tu suferi, de asemenea, soră. Crezi că Dumnezeu poate să-mi spună de ce suferi? Este vorba de problema ta de spate. Aşa este. Dacă e aşa, ridică-te. În regulă, tu primeşti vindecarea. Crede. Pune-ţi mâna pe soţul tău.
E-155 Crezi că sunt profetul Lui, domnule? Dacă stai întins acolo, sigur vei muri. Nu poţi trăi. Asta e tot. Doctorii au renunţat la tine. Cancerul te-a devorat. Am văzut cazuri mai grave decât tine vindecate. Eu nu te pot vindeca. Dar dacă vei accepta şi vei crede! Crezi? Este singura ta şansă. Ultimele tale clipe trec. Crezi în asta? Dacă da, ridică-te din targa aceea. Ridică-te de acolo, în Numele lui Isus Cristos! Ridică-te în picioare şi fii însănătoşit, şi ieşi de aici, glorificând pe Dumnezeu. Cineva să-i dea o mână de ajutor acolo, să-l ajute. Iată-l acolo, în picioare.
E-156 Câţi dintre cei de aici cred? [Adunarea se bucură şi spune, "Amin." – Ed.] Ridicaţi mâinile. Ridicaţi-vă în picioare. Restul dintre voi care vreţi să fiţi vindecaţi, ridicaţi-vă în picioare, în Numele lui Isus Cristos. Ridicaţi mâinile, lăudaţi pe Dumnezeu. Daţi-I laudă şi glorie. Acum mulţumiţi Domnului pentru vindecarea voastră, Isus Cristos, acelaşi ieri, azi şi în veci!
E-157 Frate, doctorii au dat greş. Aceasta este calea prevăzută de Dumnezeu. Credeţi-o!
E-158 Câţi vor să accepte calea rânduită de Dumnezeu? Ridicaţi mâinile şi daţi lăudă lui Dumnezeu, fiecare dintre voi, şi credeţi că sunteţi vindecaţi, în Numele lui Isus Cristos. Amin.