E-1 Acum, noi suntem cam treizeci de minute, treizeci şi cinci de minute întârziaţi. Eu nu voi vorbi decât câteva momente, deoarece noi vom avea un rând de rugăciune, să-i chemăm sus pe toţi oamenii care au cartonaşele lor de rugăciune, şi să ne rugăm pentru ei. Aceasta este promisiunea noastră.

E-2 Dar acum noi începem în respect faţă de Cuvânt, în timp ce eu citesc o porţiune din Scriptură aici, şi cer lui Dumnezeu după un context pentru textul meu. Noi întoarcem la Evrei, capitolul al 11-lea, dacă v-ar place să urmăriţi aşa cum citim.
Acum credinţa este substanţa lucrurilor care se speră, şi evidenţa lucrurilor nevăzute.
Căci prin aceasta cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
Prin credinţă noi pricepem că lumile au fost făcute prin Cuvântul lui Dumnezeu, astfel că lucrurile care se văd nu au fost făcute din lucrurile care se văd.

E-3 Să ne rugăm. Doamne, binecuvântează Cuvântul Tău. Sfinţeşte unealta pentru care ea va fi folosită. Şi fie ca uneltirea să fie ca să meargă împreună cu Cuvântul, să producă Viaţă şi să facă acest Cuvânt iarăşi viu înaintea noastră. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.
Vă puteţi aşeza.

E-4 Acum să-mi daţi atenţia voastră neîmpărţită doar pentru câteva momente, cam douăzeci de minute. Eu am un text mic aici, mi-ar place să-l numesc: Numărătoarea Inversă.

E-5 Voi ştiţi, cu toate lucrurile, aţi auzit voi ce a zis Scriptura? Lucrurile care sunt, noi vedem, au fost făcute din lucrurile care nu erau, deoarece acesta era Cuvântul lui Dumnezeu Care a vorbit lucrurile în existenţă. Lumea pe care şedem noi astăzi, scaunele în care noi şedem, duşumeaua care este dedesubtul nostru, pământul, pomii, fiecare lucru, nu este nimic altceva decât interpretarea Cuvântului lui Dumnezeu. Când Dumnezeu îl interpretează, când se întâmplă, aceea îl descoperă. "Acolo să fie," şi acolo era. "Acolo să fie," şi acolo era. Şi să vezi natura, cum este ea formată.

E-6 Acum, natura era Biblia mea. Aşa cum fiecare ştie, care eu am... au fost în audienţa mea, când am vorbit, eu sunt într¬adevăr aproape pe partea analfabetă, şi de abia că citesc. Eu am o educaţie de şapte clase. Eu am o mulţime de experienţă. Dar, în propovăduirea mea, eu trebuie să-mi iau inspiraţia şi să o tipizez cu ceva în... în natură, astfel ca voi să puteţi înţelege despre ce vorbesc eu. Eu nu pot folosi cuvinte cum face, un om educat şi deştept, deoarece eu nu am educaţia cu care să o fac. Aşa că de aceea eu iau natura, şi tipizez ce îmi spune inspiraţia mea, cu natura. Eu m-am simţit îngrozitor de singuratic, că, dar odată... Eu citesc în Biblie unde este că profeţii din Vechiul Testament au făcut asta.

E-7 Şi atunci cel mai mare dintre profeţi era Ioan. Şi noi observăm, când el era în vârstă de nouă ani, el a fost dus în pustie de către Duhul, pentru că el trebuia să-l prezinte pe Mesia. Tatăl lui era un preot. Aceasta era, obişnuit, ca el-el să fi urmat orientarea tatălui său. Dar, slujba lui era prea importantă, ca să ia vreo etică despre ceea ce altcineva se gândea. El trebuia să-şi ia mesajul de la Dumnezeu. Astfel, la vârsta de treizeci el a ieşit din pustie, needucat, dar cu un zel arzător în inima lui, cu o revelaţie de la Dumnezeu, şi o vedenie, că el urma să-l anunţe pe Mesia. El a ştiut asta aşa de simplu, încât el a zis, "Există Unul stând printre voi, chiar acum, pe care voi nu-l cunoaşteţi." Gândiţi-vă la aceasta. "Unul stând printre voi, chiar aici, pe care voi nu-l cunoaşteţi. El, eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea Lui, dar El va boteza cu Duhul Sfânt şi cu Foc. Ciurul Lui este în mâna Lui."

E-8 Şi voi aţi observat felul lui de vorbire? Acum, el le-a spus Fariseilor când ei au venit afară. El ştia, fiind un profet, el ştia ce era în inima lor. Şi el a zis, "Voi generaţie de vipere," însemnând şerpi. Vedeţi, ei, el ştia că aceea...

E-9 Acum, vreun alt om putea să spună, "tu," altceva, voi ştiţi, folosea ceva... o-o bună, gramatică înaltă, "Tu neînsemnată bucată de incomoditate," sau oricum aţi vrea voi să numiţi aceasta. Aceea ar putea fi greşit; eu doar am ales aceea, vedeţi. Aşa că poate că erau altfel de cuvinte pe care el le putea folosi.

E-10 Dar, vedeţi voi, inspiraţia lui, el ştia că un şarpe era mic, şi josnic, şi furişându-se. Astfel el a zis, "Voi generaţie de şerpi, cine va avertizat să fugiţi de mânia care urmează să vină? Să nu începeţi să spuneţi în voi înşivă, că, 'Noi aparţinem de asta, sau aceea,' căci eu vă spun, că Dumnezeu este în stare din aceste stânci, pietre," ce a văzut el în pustie şi pe mal, "să ridice copii lui Abraham. De asemenea, securea este aşezată la rădăcina pomului." Ce a văzut el. "Fiecare pom," ca în pustie, "care nu a produs rod," aceasta era ceea ce el folosea ca lemne de foc. Vedeţi, "Şi pusă la rădăcina pomului! Şi dacă acesta nu produce roade bune, el este retezat jos şi aruncat în foc." Vedeţi, inspiraţia lui a urmat natura.

E-11 Şi-şi dacă voi aţi privi natura foarte aproape, voi nu aţi ajunge prea departe de la Cuvânt, deoarece Dumnezeu este în natură. Eu mă gândesc, că ultima dată când am fost aici jos pe Coasta de Vest, eu am predicat asupra celor patru feluri de a vedea pe Dumnezeu; Dumnezeu în Fiul Său, Dumnezeu în Cuvântul Său, Dumnezeu în natură, şi aşa mai departe.

E-12 Acum dacă noi observăm fiecare lucru pe care Dumnezeu l-a făcut în natură, fiindcă eu voi vorbi în felul acela, despre lucruri naturale tipizând lucruri spirituale, aceasta... pentru că aceasta era făcută din lucruri care nu se văd. Acesta era Cuvântul. Acum noi luăm de exemplu ca...

E-13 Cu câteva momente în urmă, mi s-a cerut să predic o predică, o predică funerară, pentru un scump prieten vechi de-al meu. Mulţi dintre voi aţi citit cartea mea, şi voi vă amintiţi unde eu... un băiat care era... unul care aparţinea la ceva cercetaşi, sau ceva, şi el... eu i-am cerut să-mi păstreze... să mi păstreze vechiul lui cos-... sau-sau costum de cercetaşi, când el l-a uzat. Păi, el mi-a păstrat un crac. Voi vă amintiţi asta, în carte. Şi eu 1-am îmbrăcat. Lloyd Ford, mama lui a murit recent, cam în vârstă de optzeci şi cinci de ani, un foarte preţios prieten de-al meu. Şi Lloyd, fiind singur încă, şi a stat cu mama lui, el a venit la mine. Şi el a zis, "Frate Bill." Aceasta este cum mă ştia el. Noi, eu l-am chemat Lloyd, el m-a chemat Bill.
Şi am zis, "Ce vrei tu, Frate Lloyd?"
El a zis, "Vrei tu-vrei tu să predici funerarul mamei?"

E-14 Am zis, "Eu aş fi bucuros să o fac. Aceasta ar fi ca propria mea mamă, parcă." Am zis, "Ea mi-a gătit aşa de multe mâncăruri, şi alte lucruri, şi a fost aşa de bună cu mine."

E-15 El a zis, "Eu vreau ca tu să zici acele ultime cuvinte peste ea, Frate Branham."

E-16 Am zis, "Ce ai vrea tu-ce ai vrea tu ca eu să spun, Lloyd?"

E-17 El a zis, "Un lucru eu vreau ca tu să faci. Doar să-i asiguri pe ai mei, să ne asiguri despre învierea ei."

E-18 Astfel eu am luat textul din ceva acolo în Iov, despre cum acel Iov privea natura. Şi am zis, în a mea...

E-19 Moartea propriei mele mame, propria mea mamă care doar a murit cam cu doi ani în urmă. Sora mea tânără tocmai a fost salvată, cu puţin în urmă, şi ea m-a sunat când ştia că mama se ducea. Şi ea a zis, "Bill, ce pot eu face?" A zis, "Eu nu mai pot să sufăr, să stau acolo uitându-mă asupra mamei mele."
Am zis, "Aceasta este cea mai dulce privelişte pe care am văzut-o vreodată."
Ea a zis, "Cum poţi tu să spui asta, şi, este mama ta?"

E-20 "Oh," am zis, "ea este gata să se ducă, şi vrea să se ducă. Ea este bătrână, şi ea este gata să treacă din această viaţă."

E-21 Eu i-am spus, "Mamă, Isus încă înseamnă pentru tine cum El a însemnat în ziua când tu ai primit Duhul Sfânt?"
Ea ar fi zis, "Da." Când, şi eu aş...
Când ea nu a mai putut să o facă, am zis, "Zâmbeşte."

E-22 Când ea a ajuns aşa de rău, ea nu putea zâmbi sau vorbi, am zis, "Mamă, tu mori." Ea era pe braţul meu. Am zis, "Mamă, dacă Isus Cristos încă înseamnă la fel pentru tine, şi tot atât de dulce, sau chiar mai dulce decât cum era El când tu ai primit Duhul Sfânt. Eu sunt fiul tău predicator. Eu trebuie să întâlnesc publicul. Înseamnă Isus ceva pentru tine, în timp ce tu mori? Dacă da, dacă tu nu poţi să vorbeşti..." Şi ea nu putea vorbi. Am zis, "Nu poţi să vorbeşti, mamă?" Ea nu se putea mişca. Am zis, "Clipeşte din ochi, foarte repede." Şi ea a început să clipească din ochi foarte repede, şi apa curgea în jos pe obrajii ei. Când ea nu putea nici măcar să mai vorbească, dar simţurile ei în ea a simţit Prezenţa lui Isus Cristos. În câteva minute, un Vânt iute a venit prin cameră, şi mama a plecat afară cu acesta, să-l întâlnească pe Dumnezeu.

E-23 Acum, această femeie când ea a murit, am zis, "Este acolo speranţă în înviere? Am zis, "Fiecare lucru..."

E-24 Eu am fost privilegiat să vorbesc practic la fiecare naţiune sub ceruri. Eu am văzut toate felurile de dumnezei şi toate felurile de religii, dar acolo nu este nici una din ele adevărată decât Creştinătatea. Aceasta este singura. Chiar natura, însăşi, ea vorbeşte pentru Creştinătate, Dumnezeu Creatorul!"

E-25 Priviţi, există viaţă, moarte, înmormântare, înviere. Înviere! Întregul... Tu nu poţi să mergi afară fără ca să vezi aceasta. Priviţi frunzele cum vin primăvara. Priviţi-le cum ajung la tinereţea lor în bătrâneţea lor, în vârsta lor mijlocie, şi apoi în bătrâneţea lor. Şi vena este în frunze, purtând viaţa. Câteva minute, voi aflaţi că nu durează mult, înainte ca vreun îngheţ să cadă sau orice, frunzele acelea cad jos. Şi ce se întâmplă? Viaţa care este în pom, acea sevă, se duce jos în rădăcini. Dacă ea nu s-a dus, frigul iernii ar omorî pomul, ar omorî viaţa. Ea nu poate sta sus. Ea trebuie să meargă jos şi să se înmormânteze pe sine. Dar în primăvara anului, iat-o venind înapoi, cu o frunză nouă iarăşi. Aceasta mărturiseşte că există o viaţă, o moarte, o înmormântare, o înviere. Fiecare lucru tipizând. Noi doar nu putem să ne îndepărtăm de la aceasta.

E-26 Priviţi soarele unei dimineţi când el răsare, soarele care luminează cerurile. El este un copil mic, legănat în braţele mamei sale, când el este slab, nu prea multă viaţă, nu prea puternic. Şi atunci cam la ora opt, el o porneşte la şcoală. La unsprezece treizeci, el a absolvit, şi este ieşit din liceu şi ieşit din colegiu. Atunci el este în tăria lui, cam de la doisprezece până cam la două. Atunci el începe să devină slab, mai slab, mai slab, mai slab, şi în sfârşit el devine într-adevăr slab ca un om bătrân sau o femeie, se duce jos. Este acesta sfârşitul lui? El vine înapoi dimineaţa următoare să mărturisească, "Există o înviere, şi o viaţă dincolo de moarte."

E-27 Totul mărturiseşte. Toată natura mărturiseşte. Cuvântul mărturiseşte pentru aceasta. Tocmai Duhul Însuşi care este în inima noastră, mărturiseşte pentru aceasta. Ceva înlăuntrul nostru, strigând, că, "Acolo este o înviere a morţilor." Astfel, voi vedeţi, să zici...

E-28 Dacă ţiecare lucru serveşte scopul lui Dumnezeu, acesta are o înviere. Însă acesta poate să învie numai dacă el serveşte scopul lui Dumnezeu. Dacă o floare trăieşte şi nu este germinat, ea nu va învia iarăşi. Dacă voi plantaţi porumb, şi acesta nu este germinat, acesta nu va învia iarăşi. Orice lucru care nu serveşte scopul lui Dumnezeu, nu are înviere. Însă voi nu puteţi ţine nimic în pământ care serveşte scopul lui Dumnezeu. Acesta apare iarăşi să mărturisească despre o înviere.Noi ştim că toate aceste lucruri sunt adevărate. Ele sunt mărturisiri pentru noi, să ne încurajeze. Fiecare zi, peste tot unde te uiţi, tu vezi pe Dumnezeu.

E-29 Există un trup natural, o persoană. Există un Trup spiritual al persoanei.

E-30 Există o mireasă naturală. Eu am avut privilegiul să căsătoresc cupluri de tineri minunaţi. Şi niciodată nu mă gândesc despre aceasta afară doar... Eu cumva îi întorc pe ei roata, puţină superstiţie, şi eu stau cu spatele meu-meu către Răsărit, şi ei uitându-se către Răsărit. Şi cum eu mă uit la ei, eu mă gândesc despre inimile lor bătând ca una, Cristos şi Mireasa Lui. Există o mireasă naturală, şi fiindcă există o mireasă naturală, aceasta este numai o mărturisire că acolo este o Mireasă spirituală. Există o Mireasă spirituală, deoarece există o mireasă naturală.

E-31 Toate întâmplările acestea naturale, acum, ele premerg întâmplări spirituale. Fiecare întâmplare acompaniază pe cealaltă întâmplare, aceasta numai o îmbunătăţeşte.
Voi ziceţi, "Ce este ca aceea?"

E-32 Păi, ceva ca o Viaţă spirituală, când ea vine în viaţa naturală, aceasta îmbunătăţeşte viaţa naturală. Ea, Ea te face într-o condiţie mai bună decât cum erai tu în viaţa naturală.

E-33 Când frunza îmbătrâneşte şi moare, când ea vine înapoi iarăşi cu viaţa în înviere, să mărturisească într-un alt an, ea vine înapoi într-o condiţie mai bună decât cum a făcut-o când ea a mers jos. Vedeţi, totul mărturiseşte despre aceste lucruri.

E-34 Acum să luăm, de exemplu, realizările pe care omul a fost în stare să le facă pe pământ. În toate aceste realizări naturale acum... Eu vreau atenţia voastră neîmpărţită acum. Toate realizările naturale care s-au întâmplat pe pământ, au fost premergătoare la realizările spirituale pe care Dumnezeu le-a făcut prin biserica Lui.
Toate lucrurile naturale sunt un model al lucrurilor spirituale.
Acum voi ziceţi, "Cum este aceea?"

E-35 Să luăm, de unul, transportul. Întâi, transportul era cu calul. Următorul, acesta era cu automobilul. Atunci ştiinţa ne¬a construit un avion. Atunci, dar, voi vedeţi, acesta este un... Întâi, era un cal putere. Maşina era poate de douăzeci de cai putere. Avionul urcă sus la sute de cai putere. Vedeţi ce este asta? Aceasta este doar cum noi venim înainte cu calul, apoi un automobil a fost făcut, apoi următorul lucru era un avion. Noi doar continuăm să realizăm înainte, mai înalt şi mai înalt, mergând mai mare şi mai mare. Aceasta este realizarea ştiinţei. Aceasta este o premergătoare la lucrurile spirituale care s¬au întâmplat, de la Dumnezeu, prin Duhul Lui, care erau în Cuvântul Lui promis.

E-36 Omul natural, prin cunoştinţă, se uită înapoi după realizările lui; aceea este ştiinţă, se uită la ce a făcut Dumnezeu într-o creaţie trecută. Ei se duc afară şi culeg bulgări, şi iau bucăţi de pietre şi fosile, şi-şi elemente, şi le leagă împreună. Vedeţi, la realizarea aceea, ei iau ce a făcut Dumnezeu, şi îl pervertesc de la starea lui originală, şi-şi face cartierele lui de locuit, şi aşa mai departe, şi economia lui puţin mai bună, prin ceea ce a fost creat. Aceea este în realizarea naturală, de către om.

E-37 Dar Dumnezeu, în realizarea spirituală, merge înainte, nu merge înapoi. El merge înainte, uitându-se în Cuvânt, şi crezând promisiunile pentru lucrurile care nu au venit încă, pentru ca revelaţiile spirituale să manifesteze lucrurile spirituale pe care Dumnezeu le-a promis. El le vede că vin să se împlinească. Întocmai ca omul de ştiinţă în laboratorul lui lucrează la diferite lucruri să ajute pe om, luând creaţia; omul spiritual se uită înainte la ceva ce Dumnezeu a promis, care încă nu a fost niciodată creat. Omul natural se uită înapoi. Omul spiritual se uită înainte.

E-38 Acesta este felul, care ei îl au-au aceea în biserică. Membrul natural de biserică se uită înapoi la ce era Finney, Sankey, Knox, Calvin. Aceea era în regulă, dar aceea era ziua lor. Noi ne uităm înainte după altceva, promisiunea care este mai mare şi mai înaltă, şi ce a promis Dumnezeu. Ştiinţa merge înapoi, să o culeagă. Noi mergem înainte, în Cuvântul Domnului, să aflăm ce a realizat Dumnezeu.

E-39 În aceste două lucruri, unul premerge pe celălat, sau îl tipizează. Acum după cum ştiinţa a fost capabilă să realizeze mai mulţi cai putere, aşa cum el a făcut prin a lua puterea şi să facă instrumente mai mari, automobilele şi avioanele; Dumnezeu a realizat din aceeaşi manieră, ca fiecare din acele tipuri. Acum priviţi.

E-40 Departe în urmă în zilele lui Luther, puterea lor era cai putere. Şi atunci Dumnezeu, prin a-l lua pe Luther în mâinile Lui, l-a controlat, afară dintr-o organizaţie mare, sau un sistem, El l-a lăsat pe om să vadă că "cel drept va trăi prin credinţa lui." Şi când el a fost în stare să obţină justificarea, şi să o predice, biserica a venit la Viaţă. Ea a venit la Viaţă şi a început să se mişte doar puţin, în urmă sub zilele cailor putere, când caii putere erau cam gata să dispară, a trăsurii, şi calul şi căruţa. Acum, el a realizat justificarea, şi, prin aceea, atunci biserica a primit Viaţă prin a crede în Isus Cristos. Nu a luat ceva...
Voi ziceţi, "Eu cred biserica. Eu cred asta."

E-41 "A-l crede pe El este Viaţă." Justificat prin credinţă! Luther a predicat aceasta. Aceea era tipizat prin zilele calului şi căruţei.

E-42 Atunci el a luat un om în Anglia, cu numele de John Wesley, sub controlul Lui, să scoată afară toate istmurile, departe de el. Şi El a fost în stare, prin John Wesley, să aducă în biserică sanctificarea. Sanctificarea a ridicat biserica pe picioarele ei şi a făcut-o în stare să umble. Acum la sfârşitul epocii lui Wesley era automobilul, noi ne dăm seama de aceea când... sfârşitul bisericii lui Wesley, eu vreau să spun. Nu... Vedeţi, fiecare¬fiecare reformator vine la sfârşitul epocii. Acum noi aflăm că Wesley, în ultima din epoca bisericii lui, acesta a venit înăuntru chiar înainte de Penticostali. Păi, noi vedem că biserica a avut destulă tărie, prin sanctificare, să păşească la o parte de la lucrurile lumii. Sanctifica înseamnă "separa pentru slava lui Dumnezeu." Aceasta este destul de rău că ea a pierdut aceea. Dar ea a obţinut destulă tărie.
Luther i-a dat lumină, în urmă în zilele căruţei cu cal.

E-43 Wesley a pus-o pe picioarele ei, să umble; sanctificare, separând de la lucrurile lumii. Prin aceea au venit micuţele ramuri, ca Sfinţenia Pelerinului, şi Nazarinenii, şi câte şi mai câte au venit din aceea, prin sanctificare.

E-44 Dar, amintiţi-vă, că ei nu puteau să stea liniştiţi. Stâlpul de Foc s-a mutat afară. Şi ei au venit la Azusa Street, aici în California. Şi atunci ce a făcut Aceasta? Aceasta a reprezentat zilele avionului, de la automobil, când ei... Dumnezeu a fost în stare, prin fraţii Wright, să... sau omul era, să realizeze un avion care putea zbura. Imediat, premergând aceea, cincizecimea de la Azusa Street a căzut, şi omul a luat-o în aer, în supranatural, către necunoscut. El a vorbit cu limbi necunoscute, el a cunoscut lucruri care erau străine pentru biserică, deoarece el a decolat de pe pământ, el a plecat (aerul) în aer. Ce a făcut aceasta? Imediat după ce au venit avioanele, el a luat-o în aer. Dumnezeu a arătat, prin avioane, că biserica Lui se ridica. El arată, prin lucrurile naturale, ce se întâmplă în spiritual. Ele întotdeauna urmează. Întocmai ca magii urmând Steaua, să-l găsească pe Cristos, după ce au urmărit Aceasta pentru doi ani.

E-45 Acum observaţi, toate acele lucruri sunt realizări pe care omul le-a realizat, sunt numai simboluri şi umbre a ceea ce Dumnezeu face. El întotdeauna o face în felul acela. El ne-a spus semnele care vor fi pe ceruri, lucrurile care se vor întâmpla tocmai înaintea venirii lui Cristos. Noi vedem aceasta acum. Acesta este doar un post de indicare. Şi noi vedem ştiinţa, cum au realizat ei, şi cum Dumnezeu a realizat prin biserica Lui.

E-46 Călătoreşte un om într-un avion? El nu mai vrea nici un cal şi căruţă, afară doar dacă el vrea doar puţină distracţie. Însă calul şi căruţa... Amintiţi-vă, ce este puterea în avion? Doar mai mulţi cai adăugaţi, asta-i tot.

E-47 Şi astfel când John Wesley a găsit sanctificarea, o lucrare pusă deoparte de justificare, el niciodată nu a condamnat justificarea, el a adăugat numai mai multă putere la ea. Înţelegeţi?

E-48 Şi când Penticostalii au găsit botezul cu Duhul Sfânt, şi restaurarea darurilor, ei niciodată nu au negat sanctificarea sau justificarea, ei doar au primit mai multă putere şi s-au ridicat, şi au mers în sus pentru că el a găsit mai multă putere. Înţelegeţi?

E-49 Toate acele lucruri pre umbrind, aşa cum ele veneau în sus. Dacă noi am fi avut timp, noi puteam într-adevăr să stăm asupra acesteia, însă noi nu avem. Dar el s-a ridicat. Aşa cum ştiinţa a realizat ceva, uitându-se înapoi; Dumnezeu realizează, mergând pe aici, mergând înainte către Împărăţie.

E-50 Acum noi aflăm, că de la Azusa Street, avioanele au decolat în treziri măreţe, şi au cutreierat lumea, către necunoscut, în locurile Cereşti, vorbind limbi necunoscute, cu daruri necunoscute, pentru lume. Păi, ei credeau că ei erau fanatici, însă ei erau în stare... Dumnezeu a luat un grup de oameni în mâinile Lui. Şi a luat un micuţ, om Negru cu ochii în cruci, jos aici în Azusa Street, care nu avea mai multă pricepere decât să creadă ceea ce Dumnezeu a spus că era Adevărul. Şi aceea este adevărat.

E-51 Vedeţi, când o ştiinţă trebuie să pună o mulţime de înţelegere în capul unui om, de înţelepciune, de cunoştinţă, să meargă înapoi şi să afle aceste lucruri; Dumnezeu trebuie să ia ceea ce el are în el, afară din el, astfel ca El să-l poată folosi. Unul mergând pe aici, şi unul mergând pe acolo. Unul merge în jos, şi celălalt merge în sus.

E-52 Acum, ea a lăsat aceste biserici intelectuale pe pământ, când cea Penticostală a decolat cu vorbirea în limbi şi daruri mari de vindecare. Ei i-au vindecat pe bolnavi. Ei au făcut lucruri măreţe. Ei au făcut-o. Nu există nici o îndoială că ei au făcut aceasta. Aceasta este o dovadă, că ei au făcut-o. Sigur au făcut¬o! Şi ei au lăsat această biserică intelectuală să şadă pe pământ. Nu contează, că ei zic, "Păi, voi nu puteţi." Ei au făcut-o, oricum. Dacă voi...

E-53 Ca băieţaşul în închisoare, pentru că a împuşcat un gumbo. Cineva a venit înăuntru, a zis, un băieţaş a venit înăuntru să-l viziteze, a zis, "Oh, ei nu te pot pune în închisoare pentru asta!" El a zis, "Ei nu pot?" El era deja acolo.

E-54 Şi acela este felul în care ei zic, că, "Duhul Sfânt a fost pentru o altă epocă." Asta este ceea ce gândesc ei! Acesta este aici! Noi o ştim. Noi, şi-şi aceasta este... Noi zburăm în aer pentru ultimii patruzeci, cincizeci de ani, cu El, văzând lucruri care oamenii intelectuali nu ştiu nimic despre ele. Singurul lucru pe care ei îl pot face este să şadă jos şi să zică, doar să-şi bată joc de El.

E-55 Ca un viţeluş, odată, a ieşit dintr-un grajd, au zis ei, şi acesta era gras şi rotund. El îşi azvârlea în sus călcâiele. Şi el avea un fermier foarte minunat care l-a hrănit bine, şi el era tot rotund şi plin de vitamine. Şi un alt bătrân fermier leneş acolo care avea un viţeluş, de asemenea, născut în şopru în iarna aceea, când micuţul nu a mâncat nimic decât buruieni. Şi când el a ieşit, el era aşa de sărac de abia putea să se mişte, şi, de fiecare dată, vîntul sufla şi-l împingea într-o parte. El a văzut acest viţeluş gras azvârlind doar călcâiele lui, şi având un timp grozav. Voi ştiţi, el s-a uitat prin crăpătura din gard, şi a zis, "A-a-astfel de fanatism!" El era tot plin cu vitamine, nu-i de mirare că el putea să-şi azvârle în sus călcâiele lui.

E-56 Şi când un om este umplut cu Duhul Sfânt, acolo este ceva în el, care este plin de Vitamină spirituală de la Dumnezeu, îl face să-l laude pe Dumnezeu, să strige, şi să acţioneze diferit. Pentru ce? El nu mai este legat de pământ. El este în Ceruri, navigând în jur, în locurile Cereşti în Isus Cristos.

E-57 El i-a lăsat legaţi de pământ cu bicicletele lor şi automobilele, ei au plecat în aer. Da, domnule. Practic i-a luat afară de acolo, afară din modă. Ei au vindecat bolnavii. Ei au vorbit în limbi necunoscute, şi au făcut multe lucruri.

E-58 Dar acum, prieteni, pot eu să spun aceasta. Aceasta a venit la epoca astronautului. Noi ne-am mutat afară din epoca aeroplanului. Noi avem mai multă putere acum. Epoca astronautului a venit înăuntru. Ce este aceasta? Nu o... Noi am venit într-o epocă spirituală de astronaut, vedeţi, mergând deasupra. Aceasta nu este... Acesta este acelaşi Duh, numai cu mai multă putere, doar ridicat mai înalt, poate merge mai înalt, vede mai mult, crede mai mult, să fie mai mult ca Cristos. Nu automobilul, nu căruţa cu cal, nici măcar avionul, ci, astronautul, el cutreieră înainte şi deasupra fiecăruia.

E-59 Aceasta este numită epoca vulturului, în Biblie. Dumnezeu îi numeşte pe profeţii Lui... epoca Vulturului! Noi ne dăm seama, acolo în Biblie, noi aflăm, în Maleahi 4, că nouă ni s¬a promis aceasta în ultimele zile. Acum, El aseamănă profeţii Lui cu vulturii. El se numeşte pe Sine vultur. El este marele vultur Iehova.

E-60 El este capabil să realizeze, pentru Sine, o Mireasă. El are să fie, în zilele din urmă, în stare să ia o Mireasă, încât cu o slujbă care este aşa de exactă, ... cum un om şi nevasta lui devin una. Şi când Iehova îi face pe oamenii Lui ca El, atunci El locuieşte în oamenii Lui. Ei sunt una.

E-61 Aceasta împlineşte Scriptura, exact ce a spus El în Sfântul Ioan 14:12, "Cel ce crede în Mine, lucrările pe care le fac Eu le va face şi el." Aceasta de asemenea împlineşte ce a spus Isus că va avea loc, "Cum era în zilele Sodomei, aşa va fi la venirea Fiului omului."

E-62 Acum este epoca astronautului. Şi astronautul vede lucruri pe care călăreţul, automobilul, sau avioanele, nici unul, nu vede. El merge mai înalt. Avionul încă este aici jos săltând în jur în nori, şi având explozii, şi lovind în jos, şi toate celelalte. Dar el merge în afara norilor de crezuri şi denominaţiuni, se mută înainte sus în Ceruri, tocmai departe de fiecare lucru.

E-63 Epoca astronautului, noi trăim în epoca astronautului. Tot atât de sigur cum Dumnezeu a mărturisit prin întâmplările naturale acolo, aşa mărturiseşte El acum că, dacă noi am realizat un astronaut, Dumnezeu a realizat ce a promis El să realizeze în zilele din urmă, conform cu Maleahi 4. Singurul lucru pe care El îl are de făcut este să ia pe cineva în mâinile Lui, care poate să se desprindă de avioane şi automobile, şi câte altele. Nu să se uite înapoi la ceea ce a fost, ci mai multă putere să-l ridice mai înalt, să-l ridice în Prezenţa lui Dumnezeu, să-l ridice acolo sus unde toate lucrurile sunt posibile. Acum noi vedem că aceasta se întâmplă. Nu există nici o îndoială la aceasta.

E-64 Aşa face astronautul spiritual, cum astronautul natural merge înainte deasupra avioanelor; avioanele întotdeauna tamponându-se, şi certându-se în nori, şi toate lucrurile ca acestea. Acolo nu poate fi nimic mai mare, nici o altă realizare, decât astronautul. Singurul lucru pe care el îl are de făcut este doar să continue să pună mai multă putere, el merge oriunde vrea el, vedeţi, deoarece el s-a dus în spaţiu. Avioanele sunt încă jos, tamponându-se, certându-se, aterizat, şi fiecare lucru ca acesta. Dar astronautul nu trebuie să fie aterizat. El merge înainte deasupra norilor. El merge înainte deasupra, înainte deasupra crezului, înainte deasupra denominaţiunii, înainte deasupra acelora care zic, "Aceasta nu este aşa, Aceasta nu este aşa!" El are o călăuză, Duhul Sfânt. Cuvântul îi spune lui aşa, şi el se mişcă înainte!

E-65 Cum face o ştiinţă un astronaut? El ia puterea pe care ei o au, şi doar continuă să rupă ceva în acesta, aceasta îl face să meargă mai departe, să meargă fără aer, şi aşa mai departe. Şi continuă... Eu nu cunosc chimicalul din acesta; eu nu sunt un mecanic. Dar orice este acesta, el continuă să-l facă să meargă mai înalt şi mai înalt. El continuă să-l îmbunătăţească tot timpul, până când acum el poate să meargă în afara oricărei raţiuni. Aşa face astronautul lui Dumnezeu, merge în afara la tot crezul bisericii, a tuturor graniţelor, a tuturor acestor lucruri care zic, "Zilele minunilor au trecut; nu există un astfel de lucru."

E-66 Cum a aflat astronautul aceasta? El a calculat aceasta pe hârtie. Aceasta a venit de pe hârtie, ceea ce el a calculat. Acelaşi lucru, că orice om poate să şadă jos şi să citească Cuvântul lui Dumnezeu şi să vadă ce este promis. "Cercetaţi Scripturile, în Ele voi vă gândiţi că aveţi Viaţă Eternă," a zis Isus, "şi Ele mărturisesc despre Mine." Acea mulţime legată de pământ care ei o aveau acolo în urmă în zilele acelea nu ştiau ce era El.

E-67 Slujba, ce face aceasta, astronautul vede lucruri, că avioanele şi fiecare lucru sunt depăşite. Aşa face astronautul spiritual, merge dincolo de nori şi dincolo de crezuri, şi dincolo de îndoială, afară în spaţiul exterior; spaţiul exterior, din toată necredinţa, spaţiul exterior unde el nu aude pe flecar zicând, "Păi, tu nu poţi face aceasta. Nimeni nu va coopera, coopera cu tine. Tu nu poţi să faci asta. Tu nu poţi face aceea." El nu o observă. El este un astronaut. El merge înainte dincolo de acei nori. "Este prea furtunos. Noi nu vom reuşi." Aceasta nu contează pentru un astronaut; el merge dincolo de furtună. Vedeţi, acesta este felul care este la credinţa unui adevărat astronaut astăzi. Ei zic, ,,Păi, doctorul a zis aşa-şi-aşa." Aceea ar putea să fie în ordine, dar un astronaut nu crede asta.

E-68 Când Aceasta este scris Aici, el are Aceasta în inima lui. Ceva îi spune lui, el doar propulsează drept înainte afară. Asta-i tot. Merge drept înainte afară în spaţiu, deoarece noi trăim într-o epocă de astronaut, da, domnule, afară în spaţiu, "unde toate lucrurile sunt posibile pentru acei care cred." El are o călăuză, care este Cuvântul Lui, care îi spune lui cum să meargă, Cuvântul lui Dumnezeu.

E-69 Astronautul natural este... are ceva să îl controleze. Când astronautul este în aer, el are ceva înapoi aici, jos înapoi aici pe pământ, care îl controlează. Acesta este numit radar. Acel radar îl mişcă pe el în jur, arată unde este el, spune ce face el. Şi acel radar îl controlează de la un turn de radar, aici pe pământ. Acela este astronautul natural.

E-70 Astfel astronautul spiritual are o Putere de control, are un turn de control, de asemenea. Acesta nu este jos aici, cum este omul. El este sus Acolo. Şi acesta-i Duhul Sfânt care este în el, care îl controlează, un turn al botezului cu Duhul Sfânt. El este sub control, îl ţine în control prin Cuvânt; nu într-o grămadă de fanatism, ceva strigăt fără sens; ci, AŞA VORBEŞTE DOMNUL, şi se întâmplă. El este întotdeauna sub control. El are un turn de control, care este Duhul Sfânt. Şi Cuvântul este programul Lui, şi el este aşezat chiar în acel program. Şi puterea Duhului Sfânt îl înzestrează să se mişte afară, şi aceasta aduce realizarea pe care Dumnezeu vrea să fie realizată pentru poporul Lui, ca el să poată împlini ceea ce El a promis.

E-71 Isus nu a vindecat pe oameni deoarece El a trebuit să o facă. El a împlinit aceasta, a împlinit Scriptura. El a vindecat deoarece aceasta era scris că El o va face. El nu trebuie să arate aceste semne astăzi, El nu trebuie să aibă o slujbă de aşa-şi¬aşa, dar El a promis că El o va face. El o face să împlinească promisiunea Lui.

E-72 Frate, soră, bărbaţi, femei, nu puteţi voi vedea aceasta? Nu puteţi voi vedea modelul dintre spiritual şi natural?

E-73 Aceste realizări măreţe a adus ceasul de timp al ştiinţei, şi a pătruns într-un astfel de loc până când ei zic că acum este numai... La ceasul ştiinţei, ei zic că sunt trei minute până la miezul nopţii. Ei sunt la sfârşit. Ei au aflat lucrul care îi va distruge. Ei au găsit fiecare lucru. Un astronaut poate să ajungă în aer şi să meargă dincolo, cu puteri atomice, şi să şadă sus acolo şi să zică, "Predaţi-vă sau veţi fi explodaţi." Trei minute până la miezul nopţii! Ei au lucrat la ceea ce Dumnezeu a făcut. Ei au fost în stare să pervertească. În loc să încerce să facă viaţă, ei întotdeauna încearcă să găsească ceva să omoare pe cineva, ceva care va depăşi lucrul următor, să bată naţiunea următoare, să bată locul următor. Aceea este ceea ce ei încearcă să facă.

E-74 Dar omul priveşte înainte, numindu-l pe om fratele lui, şi încercând să-l conducă la o Casă unde el nu va trebui să moară. Unul este în moarte, celălalt este în Viaţă. Dar aceştia, în moarte, numai reprezintă Viaţă. Frunza, când ea cade jos din pom şi moare, înseamnă numai venirea ei înapoi, căci aceasta era.

E-75 Ceasul ticăie, peste realizările ştiinţei astăzi, la trei minute până la miezul nopţii. Pe marele ceas al lui Dumnezeu, el ticăie, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi-n veci." Noi am ajuns! "Lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi." "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi-n veci." Când ceasul ştiinţific zice trei minute până la distrugere; ceasul lui Dumnezeu zice, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi-n veci." El este pe pământ, în puterea Duhului Sfânt, să facă Cuvântul Său viu şi să facă pentru biserica Lui exact ce a promis El că Acesta va face, umplându-şi astronauţii Lui, făcându-i pe toţi alimentaţi cu combustibil şi gata.

E-76 Astfel ei au intrat în măreţul lor tub mare ştiinţific, aici nu cu mult în urmă, tub de astronaut, şi iau acum numărătoarea inversă, îndreptaţi către lună. Ei decolează de aici, de asemenea. Ei au un astronaut într-un tub mare, acţionat prin putere atomică, că ei pot să-l trimită direct la lună, pretind ei. Ei au intrat în tubul lor şi aşteaptă pentru numărătoarea inversă.

E-77 Astronautul spiritual a intrat în Cristos şi ascultă la numărătoarea inversă a Cuvântului. Amin. Acum voi Luteranilor s-ar cuveni să strigaţi, şi voi Baptiştilor şi Prezbiterienilor. Priviţi numărătoarea inversă, a Cuvântului.
Oh, Doamne! Numărătoarea inversă, a Cuvântului! Şi ei sunt îndreptaţi către Cer, nu la lună. Ei vor depăşi luna aşa de repede că ei nici măcar nu o vor vedea. Oh, Doamne! Aşteptând pentru numărătoarea inversă! Da, domnule. Aşteptând pentru numărătoarea inversă este corect.

E-78 Ce fac ei? Ei sunt înfăşuraţi în Cristos, în har de răpire. Nimic ce ei au făcut, ei înşişi. Cristos a luat pe needucat, lucrurile neînsemnate ale lumii, a înfăşurat astronauţii Lui în aceasta, şi i-a împuternicit cu Duhul Sfânt, ca să decoleze. Această lume urmează să fie lăsată singură. Aceasta este corect, decolând!

E-79 Observaţi, omul natural chiar numără invers. Eu am zis că el a făcut lucrurile invers. El numără invers. Priviţi numărătoarea lui, "Zece, nouă, opt, şapte, şase, cinci, patru, trei, doi, unu, zero!" Vedeţi, el merge înapoi, şi începe să numere. Vedeţi? El este tot... Zece este un număr rău. Asta-i corect. Să începi cu zece, acesta este un număr rău.

E-80 Ei au avut zece seminţii ale lui Israel, şi ele erau toate doar fireşti. Şi El a trebuit să ia pe cei doi fii ai lui Iosif, Efraim şi Manase, copiii profetului, şi să-i binecuvânteze. Şi, când el a făcut-o, mâinile lui s-au încrucişat. Şi el a zis, "Tată, nu aşa, tu ţi-ai pus mâinile pe Efraim, acestea ar fi trebuit să fie pe Manase."

E-81 El a zis, "Dumnezeu mi-a încrucişat mâinile." De la... Luând aceasta de la fiul mai în vârstă, legea, şi punând-o sus dincolo pe Cristos. Şi prin aceea, a venit, prin cruce a venit schimbarea dreptului de prim născut, amin, la fiul mai tânăr. Oh, Doamne! Ce minunat! Dacă noi am fi avut timp să intrăm în aceasta; vom intra altădată. În ordine.

E-82 Acum, zece este un număr rău. Dar omul întotdeauna numără invers, începe de la zece. "Zece, nouă, opt, şapte, şase, cinci, patru, trei, doi, unu, zero."

E-83 Ce face Dumnezeu? El începe cu numărul Lui, şapte. Acela este numărul lui Dumnezeu. Priviţi-l pe El, şapte. Oh, El numără înainte, începând cu unu. El începe cu prima Lui epocă a bisericii. Acestea erau simbolurile Lui pe pământ. Acolo sunt şapte epoci ale bisericii. El a făcut lumea în şapte zile; ziua a şaptea El s-a odihnit. Acela este ultimul Lui număr în creaţia Lui. El s-a odihnit.

E-84 Observaţi, El numără drept înainte, nu invers. El merge înainte. El începe de la prima Lui epocă a bisericii, care a început la A.D. 33, şi El a început numărătoarea inversă. El şi-a numărat epocile bisericii Lui. Aceea era naşterea bisericii, în Ziua Cincizecimii. Ce a început El să numere? El începe să numere epocile bisericii. "Cea dintâi, era Efes, numărul unu; doi, Smirna; trei, Pergam, patru, Tiatira; cinci, Sardis; şase, Filadelfia; şapte, Laodicea! Este mai târziu decât vă gândiţi. Este mai târziu decât vă gândiţi. Numărătoarea s-a terminat. Următorul lucru este "zero," să mergem! Totul este gata. Numărătoarea s-a terminat.

E-85 Când John Glenn, astronautul nostru, a intrat în tubul acela mare, să decoleze, naţiunea a stat fără grai. Ei nu ştiau, în dimineaţa aceea că el a decolat. Când el a făcut-o, el a intrat în tub, şi fiecare plângea, şi aşteptau, şi priveau la ceea ce urma să se întâmple. Naţiunea a stat fascinată. Voi aţi văzut... Toate televizoarele proclamau zgomotos, şi toate celelalte, astfel că fiecare putea să vadă aceasta. Acolo ochiul natural nu putea să o vadă, pentru că ei au pus-o la televiziune. Voi vă amintiţi aceasta.

E-86 Atunci când el a ajuns să fie plasat corect în tub, şi când el a făcut-o, ei au început, "Zece, nouă, opt, şapte, şase, cinci, patru, trei, doi, unu, zero," el s-a desprins. Ce s-a întâmplat? Când marele levier s-a tras, atomii au început să ia foc, au început să se rupă, focul a început să zboare, fumul a început în rotocol, şi măreţul tub mare a decolat către aer, către necunoscut, acolo afară pe undeva. El a decolat în realizarea omului, cea mai mare din câte el a avut vreodată. Dar lăsaţi-mă să vă spun, acela este doar un lucru foarte mic.

E-87 Într-una din aceste dimineţi, realizarea lui Dumnezeu, a astronauţilor Lui care s-au urcat în Isus Cristos, au fost născuţi acolo prin Duhul Sfânt, umpluţi cu puterea Lui! Într-una din aceste dimineţi, întregul univers va ţipa, şi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, când ei vor vedea că ei au pierdut-o. Când marele Vultur, acţionat prin Duhul Sfânt şi Foc, începe să-şi întindă aripile Lui, astronauţii vor decola în cer, să meargă să întâlnească Mirele; când Mireasa decolează, în puterea de astronaut a Atotputernicului Dumnezeu Care l-a trimis pe Isus Cristos pe pământ, în forma Duhului Sfânt, a adus Biserica prin aceste realizări!

E-88 Până când, acum Ea primeşte Putere de înviere în ea, să zboare în afara lucrurilor din lume, văzându-l pe El înăuntru aici afară în Biserică, făcându-se pe Sine acelaşi ieri, azi, şi în veci. Da, domnule. Numărătoarea inversă este chiar terminată. Fiecare epocă a bisericii este trecută. Noi o sfârşim pe Laodicea.

E-89 Intră înăuntru, fratele meu, soră. Comprimaţi-vă. Presiunea nu vă va vătăma când voi ajungeţi înăuntru şi vă comprimaţi. Intraţi în Cristos, şi vouă nu vă va păsa ce zice lumea. Ei nu vă pot lovi niciodată, oricum. Voi sunteţi în siguranţă. Voi sunteţi băgaţi înăuntru.

E-90 Isus Cristos este marele nostru, tub glorios de Astronaut în care vom fi noi, care va fi propulsat de către Duhul Sfânt şi putere şi Foc, când ea începe să zboare afară într-una din aceste dimineţi. Focul Duhului Sfânt loveşte pământul în felul acesta, şi când ei o fac, Biserica va fi ridicată sus. Şi toate naţiunile vor sta, ei nu vor avea nevoie de televiziune, ei îl vor vedea pe El. Fiecare genunche se va apleca şi fiecare limbă va mărturisi, aşa cum Ea îşi propulsează drumul Ei înspre acolo, în tărâmurile glorioase ale-ale Cerurilor, să fie căsătorită cu Mirele Ei. Dumnezeu să ne ajute să trăim pentru ziua aceea!
Să ne plecăm capetele.

E-91 Voi mânaţi o căruţă cu cal astăzi, mergeţi voi pe o bicicletă, sunteţi voi... cu un automobil, sau aţi ajuns voi sus în nori cu un avion? Dacă da, eu am ceva să vă spun vouă. Există o epocă de astronaut în desfăşurare acum. De ce nu veniţi voi să intraţi în Astronaut? Oh, eu ştiu că aceasta sună a teamă. Primul om care s-a urcat vreodată într-un aeroplan, parcă l-a speriat de moarte; primul care a avut un automobil, voi ştiţi ce a făcut acesta; dar acum el este un lucru obişnuit. Oh, frate, soră. Isus Cristos este aici, marele tub Astronaut în care urmează să fim noi. Norul peste noi, nu va însemna un lucru; El va sparge fiecare nor de îndoială, fiecare lucru de necredinţă, şi va înainta acolo afară în spaţiu.

E-92 Dacă voi nu aţi intrat în El, încă, voi aveţi o ocazie în după¬amiaza aceasta. Vreţi să vă ridicaţi mâinile, şi să ziceţi, "Roagă¬te pentru mine Frate Branham, ca eu să pot păşi în acel loc unde eu pot să văd fiecare Cuvânt pe care Dumnezeu l-a promis, eu pot vedea şi simţi pulsarea Puterii lui Dumnezeu înlăuntrul meu, că eu ştiu că eu... această lume şi lucrurile s-au dus de la mine"? Dumnezeu să vă binecuvânteze. Doar uitaţi-vă la mâini. Doamne, oh, Doamne! Toţi, pretutindeni.

E-93 Tatăl nostru Ceresc, Tu vezi mâinile lor; eu sunt numai răspunzător pentru predicarea Cuvântului. Tu, ei sunt ai Tăi. Eu ţi-i dau Ţie. Ei sunt ai Tăi. Lasă ca Duhul Sfânt acum...

E-94 Şi fie ca ei să vadă aceea, aceste realizări. Ei văd aceasta în natural, apoi dacă noi venim înapoi noi o vedem în spiritual. Tu eşti aici, Doamne. Tu ai promis, chiar înainte să vină timpul sfârşitului, că aşa cum era în zilele Sodomei şi Gomorei. Şi noi ne-am uita înapoi şi am vedea acele zile, privim acolo şi vedem unde doi lucrători, remarcabili, îngereşti, bărbaţi unşi, au mers jos în Sodoma şi au propovăduit în zilele lui Abraham, chemându-l afară pe Lot. Atunci acolo era Unul care a stat cu Abraham, şi acela era Cel Care a făcut un semn pentru Abraham. Ceilalţi, în Sodoma, au făcut semnul lor.

E-95 Şi, Tată, atât de multe lucruri ar putea să fie spune chiar aici, poate că biserica nu ar înţelege. Dar eu mă rog ca Tu să le dai lor un astfel de dor pentru Aceasta, Doamne, ca ei să vină şi să vadă că noi suntem la timpul sfârşitului, epoca astronautului. Mă rog, Tată, ca ei să îşi dea seama că aceasta nu încearcă să condamne ceea ce au ei, aceasta încearcă numai să le dea lor mai mult, har de răpire, căci ceasul va veni când noi va trebui să avem Putere de răpire; nu numai să vindecăm trupul, ci să-l schimbăm într-un moment, într-o clipeală de ochi. Cristos va fi aşa real în trupurile lor încât El poate să-l schimbe, prin măreaţa Lui moarte şi ceea ce El a cumpărat. Fie ca ei să ia aceasta, astăzi, acel Însemn despre care am vorbit eu seara trecută, să-L ţină înaintea lor şi să păşească în acest Astronaut (admite aceasta, Tată), unde vedenii, puteri, şi lumile de dincolo, cunoscute, şi, O Dumnezeule, unde toate măreţele taine ale lui Dumnezeu sunt desfăşurate în acele Şapte Peceţi şi făcute cunoscute omului. Admite aceasta, Tată.

E-96 Ei sunt ai Tăi acum. Eu îmi dau seama că chemările la altar este ceea ce facem noi, dar, Doamne, Tu ai zis, "Atât de mulţi câţi cred." Mă rog ca Tu să le dai credinţă, să creadă. Ei sunt în mâinile Tale, Doamne. Şi dacă eu niciodată nu-i văd, şi nici ei nu mă mai văd niciodată, până când ne întâlnim de partea Ta, noi vom cunoaşte atunci aşa cum suntem cunoscuţi. Mă rog ca Tu să¬i ajuţi. Şi fie ca noi toţi să fim Acolo, în siguranţă, duşi dincolo prin harul uimitor a marii noastre credinţe de astronaut pe care noi o avem în Isus Cristos, unde noi suntem cazaţi înăuntru cu El. Amin.

E-97 Acum, doar un moment, noi ne vom ruga pentru bolnavi. Dumnezeule, noi am promis să o facem. Noi vrem să o facem. Şi acum eu vreau să spun asta, că de-a lungul săptămânii... Acum noi suntem cam la cincisprezece, douăzeci de minute acum. Eu o să scurtez un pic, astfel eu am încă cincisprezece, douăzeci de minute, până când vom putea face aceasta.

E-98 Acum, primul lucru este, aceste lucruri despre care noi vorbim, sunt ele aşa, nu-i aşa? Noi ştim că Biblia a promis aceasta, dar este El aici? Dumnezeu este aici să facă ceea ce noi... ce El a promis că El va face. Dumnezeu este aici. Vedeţi, noi ne-am dus dincolo de vorbirea în limbi. Aceea este-aceea este în ordine, vedeţi. Noi suntem duşi dincolo de aceste lucruri mărunte. Şi, vedeţi, noi suntem într-un loc acum unde noi trebuie să avem credinţă de astronaut, care este putere de astronaut să ne dăm seama că noi suntem deja în Cristos, doar mai mult din Cristos, înţelegeţi, ca să ne ridice sus în locurile Cereşti.

E-99 Vechea metodă de rugăciune, punerea mâinilor peste bolnavi, aceea este bună. Aceea era în zilele lui Luther, prietene, în urmă în automobil, sau aşa mai departe. Noi suntem dincolo de aceea acum.

E-100 Vă reamintiţi, că Isus a venit la Iudei, în zilele străvechi, Iair a zis, Iair a zis, "Vino şi pune-Ţi mâinile peste fiica mea, şi ea va trăi." Dar Romanul a zis, ,,Eu nu sunt vrednic ca Tu să vii, doar vorbeşte Cuvântul." Vedeţi? Să rec-... El a recunoscut puterea lui Cristos, că El era peste toate lucrurile.

E-101 Acum, dacă Cristos este peste toate lucrurile, El-El trebuie să-şi ţină Cuvântul Lui. El este Rege. El este Dumnezeu. El trebuie să-şi ţină Cuvântul Său, "Lucrările pe care le fac Eu, şi voi le veţi face." Acum, atât cât a vindeca pe cineva, nimeni nu poate să o facă, deoarece aceasta este deja făcut. Aceasta este deja făcut. Aceasta este doar recunoaşterea acesteia, vedeţi, recunoaşterea că El este în prezenţa noastră. Credeţi voi asta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Acum rugaţi-vă pentru câteva minute, şi ziceţi, "Dumnezeule, fi milostiv."

E-102 Tată Ceresc, ca oamenii să poată cunoaşte; ar putea să existe străini aici, ca ei să poată cunoaşte că aceasta despre care vorbesc eu este adevărat. Eu-eu sunt doar în sărmanul meu, fel umilit, Doamne, eu încerc să prezint Evanghelia cât de bine ştiu eu. Doamne, fie ca poporul să treacă cu vederea gramatica mea şi s㬺i dea seama doar de ceea ce încerc eu să spun. Eu mă rog ca Tu să confirmi aceasta şi să o faci real, pentru slava lui Dumnezeu, în Numele lui Isus. Amin.

E-103 Acum, prieteni, există probabil două sau trei sute de cartonaşe de rugăciune aici. Aceasta ar fi greu pentru mine ca vreodată să le iau aici sus, una câte una. Sau, după ce tu ai cam patru sau cinci din acele discernăminte, eu aş fi întins pe duşumea, probabil, poate, sau aş fi aşa de slab că eu nici măcar nu aş şti. O vedenie, când tu vezi o vedenie, ea trebuie să fie interpretată, de asemenea, voi ştiţi. De multe ori aceasta doar nu este întocmai exact, ea trebuie doar...

E-104 Acum voi faceţi aceasta, voi înşivă, propria voastră credinţă este aceea. Credinţa femeii l-a atins pe Domnul Isus, şi ea a crezut că El era-El era Fiul lui Dumnezeu. Şi aceasta a tras puterea din El, la ea, i-a dat ei dorinţe, iar El s-a întors înapoi şi i-a spus ei căci condiţia ei a fost vindecată.

E-105 Vedeţi, "Credinţa ta te-a mântuit." Acum există cărturari care şed aici, eu ştiu. Acel Cuvânt este "sozo." Cuvântul tău te¬a mântuit. "Credinţa ta te-a mântuit." Întocmai cum credinţa ta te mântuieşte din păcat, credinţa ta te mântuieşte fizic, vedeţi, de boli. Acum voi trebuie să o credeţi.

E-106 Acum eu cer tuturor să fiţi cu adevărat liniştiţi şi cu adevărat pioşi, pentru câteva minute. Şi fie ca Duhul Sfânt acum, doar cel puţin două sau trei persoane în această audienţă este tot ceea ce cer eu, ca voi să puteţi vedea că aceasta nu este doar spontan şi câte altele. Duhul Sfânt este aici să se manifesteze pe Sine.

E-107 Acum cineva în audienţă. Acum, eu nu cunosc o persoană, în afară de preaiubita mea Soră Upshaw şezând aici, pe care eu o pot vedea în audienţă în timpul acesta, pe care eu o cunosc. Ea este singura. Şi acum eu nu pot...

E-108 Aceasta este întocmai ca şi conştiinţa voastră. Vedeţi, subconştientul vostru este unde voi visaţi.

E-109 Eu am avut o examinare fizică, aici cu doi, sau trei ani în urmă, prin undele timpului, undele creierului, voi ştiţi. Şi doctorii au venit afară, ei au zis, "Hei, tu eşti un om interesant."
Am zis, "Care este situaţia?"

E-110 A zis, "Tu şti ceva?" A zis, "Tu ai putea visa când ai fi complet treaz."
Am zis, "Ce?"
A zis, "Tu poţi visa când tu eşti complet treaz." Am zis...

E-111 A zis, "Aici este prima ta conştiinţă," a zis, "aceasta este controlată prin cele şapte, sau cele şase simţuri ale tale; văz, gust, pipăit, miros, şi miros. Prima ta conştiinţă este activă numai atât timp cât tu eşti în cele şase simţuri." A zis, "Aici este subconştientul tău." A zis, "Când acestea sunt inactive, atunci tu te duci la subconştientul tău. Când acestea sunt inactive, tu eşti adormit, şi tu te duci aici şi visezi un vis, o parte din tine se duce acolo. Atunci când tu vi înapoi aici," a zis, "atunci tu îţi aminteşti ce ai visat când tu erai afară din simţurile tale de pipăit, gust, văz, miros, şi auz." Înţelegeţi? Şi a zis, "Aceea este obişnui tul."

E-112 A zis, "Noi niciodată nu am văzut aceasta înainte. Dar ale tale amândouă sunt aşezate chiar aici împreună," a zis, "amândouă undele de timp ale tale, de la subconştient şi celălat conştient al tău." Ei nu au auzit niciodată de aceasta înainte, în viaţa mea. A zis, "Omule, tu ai putea visa un vis, stând sus şi complet treaz."
Am zis, "Doctore, ai auzit tu vreodată despre o vedenie?"
El a zis, "Nu, eu nu cred că am auzit vreodată."
Am zis, "Eşti tu un credincios?"

E-113 El a zis, "Eu sunt Prezbiterian, Frate Branham, dar," a zis, "Asta-i tot." A zis, "Păstorul are câţiva oameni jos acolo, în fiecare Joi seara," a zis, "tot ceea ce eu aud este 'Prezbiterian, Prezbiterian, Prezbiterian."' A zis, "Eu nici măcar nu mă duc acolo."
Am zis, "Ai citit tu vreodată în Biblie?" El a zis, "Am citit."

E-114 "Ai auzit tu vreodată cum profeţii vechi, din Vechiul Testament, s-au dus într-o altă dimensiune şi toate acelea?"
El a zis, "Este aceea despre ceea ce tu vorbeşti?"
Am zis, "Aceea este." Şi am zis...

E-115 El a zis, "Păi, aceea ar fi minunat. Spune, Frate Branham, tu s-ar cuveni să mergi..."

E-116 Am zis, "Eu am fost deja intervievat de către cei de la Mayo, înţelegi." Şi eu am zis că el... Am zis, "Dar, uite, visezi tu vreodată un vis, doctore?"
El a zis, "Oh, sigur."

E-117 Am zis, "Visează-mi un vis, atunci. Doar du-te să te culci şi visează-mi un vis, spune-mi ce să fac. Tu nu ai putea să o faci. Doar oricine te controlează pe tine, ţi-ar putea da un vis, despre mine, şi atunci tu te-ai putea trezi şi să-l spui."

E-118 Nu pot face aceasta, nici eu. Eu nu pot să spun ce, aici. Acesta trebuie să fie El care o face. Şi credinţa voastră, în El, confirmă acest Cuvânt. Doar, femeia aceea, nu contează ce a zis cineva, ea a crezut că dacă ea ar putea atinge îmbrăcămintea Lui, aceasta ar fi, aceasta s-ar întâmpla. Acum, El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Acum acela este singurul lucru care este.

E-119 Vedeţi voi, când voi vedeţi personificări, şi aşa mai departe, prietene, aceasta te face cumva puţin cam indispus. Dar mergi doar înainte, oricum. Aceasta va fi aceasta va fi în regulă, vedeţi. Acum, priviţi, voi trebuie să fiţi născuţi pentru aceea. Tu eşti născut, şi toate darurile naturale vin la tine. "Darurile şi chemările sunt chiar fără pocăinţă." Ca un om... Aşa cum eu discutam cu Paul Cain, cu un timp în urmă, despre... Ca Ernie Ford, şi Red Foley, şi Elvis Presley, acei băieţi cu acele mari talente de cântat, şi le folosesc pentru lume. Dumnezeu le-a dat acele talente, şi vedeţi voi ce fac ei cu acestea?

E-120 Aceasta este ca Iuda Iscarioteanul obţinând treizeci de piese de argint din acesta, către Acela Carei l-a dat lor. Ei s-ar cuveni să-l folosească pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Şi când tu îl amesteci, eu cred că lor nu ar trebui să li se permită să cânte un imn; acela aparţine în biserică şi cu poporul, nu afară acolo să facă mai multă făţărnicie. Mergeţi în Africa de Sud, şi ei erau aşa, "Păi, Elvis Presley este un băiat foarte religios, el cântă imnuri." Oh! Aceea nu înseamnă nimic. Pentru mine, el este un alt Iuda. Şi toţi acei oameni care iau acele daruri ale lui Dumnezeu şi le pervertesc.

E-121 Chiar la un lucrător care îl va lua şi-l va perverti într-un crez, în loc de Cuvântul lui Dumnezeu, şi îşi foloseşte influenţa lui să influenţeze printr-un crez şi nu Cuvântul lui Dumnezeu, acesta este un al doilea Iuda. Eu nu...

E-122 Eu nu s-ar fi cuvenit să spun asta. Voi, dacă eu vă jignesc, iertaţi-mă. Eu-eu nu ar trebui să spun acele lucruri aici. În ordine.
Aici este un lucru, eu pot să spun ce El îmi spune. Voi rugaţi-vă.

E-123 Acum, Doamne, un Cuvânt de la Tine va însemna mai mult decât aş putea eu să spun în timpul unei vieţii. Eu cred. Tu ai promis-o. Eu sunt al Tău. Lasă ca ei să vadă că Duhul Tău este aici, atunci când ei vin sus la acest rând de rugăciune, să li se facă rugăciune, ei vor înţelege, Doamne. "Rugăciunea de credinţă va salva pe bolnav." Eu mă rog ca ei să vadă că acesta nu este sluji torul Tău. Acesta eşti Tu. Eu o cer în N urnele lui Isus. Amin.

E-124 Doar şedeţi liniştiţi, doar un moment. Eu nu pot face aceasta. Voi ziceţi, "Frate Branham, ce este?" Eu nu vă pot spune. Eu pot numai aşa cum El îmi arată.

E-125 Isus a zis, "Eu nu fac nimic până când Tatăl Îmi arată, mai întâi. Ce Eu văd pe Tatăl făcând, aceea face Fiul întocmai."

E-126 Aici, dacă voi aveţi capetele sus, uitaţi-vă aici. Vedeţi, şezând chiar aici la capătul rândului, acea doamnă micuţă? Ea suferă de o boală de femei, o boală a doamnelor. Aceasta este corect, tânără doamnă. Aceasta este corect, scurgere şi de toate. Este aceasta adevărat, ridicaţi-vă mâna? Dvs. sunteţi total străină. Aceasta este o doamnă micuţă, acolo este Lumina chiar peste sora, chiar la capătul rândului acolo. Aceasta este o tânără doamnă, o femeie tânără cu părul... Eu o văd pe ea la baie. Dacă tu vei crede chiar acum! Acum, tu şti că ceva s-a întâmplat chiar atunci. Cu totul dintr-o dată, Ceva tocmai a mers prin tine. Nu era aşa? Aceea era vindecarea ta. Vedeţi, aceasta era tocmai când a uşurat şi a luat la o parte. Credinţa ta te-a mântuit.

E-127 Nu este acela acelaşi lucru pe care l-a făcut Domnul nostru? A ta... Ea avea o scurgere de sânge, femeia aceea. Ea a atins haina Lui, şi s-a întors. El a simţit-o. El s-a uitat. El a zis, "Aceasta este scurgerea ta de sânge," ea s-a simţit oprită. Acolo este exact acelaşi lucru pe care Isus Cristos l-a făcut. Ce este acesta? Acesta este EL Oh, eu-eu ştiu că voi aţi văzut fiecare lucru, dar eu sunt-eu sunt răspunzător numai pentru aceasta. Dumnezeu este răspunzător numai faţă de Cuvântul Lui.

E-128 Aici, că voi aţi putea cunoaşte. Şezând chiar în spatele ei este o doamnă şezând acolo cu epilepsie, are perioade de epilepsie. Dacă tu crezi, Dumnezeu va lua epilepsia de la tine, doamnă. El o va face dacă tu o vei crede. Ai credinţă. Nu te îndoi.

E-129 Vedeţi ce vreau eu să spun? Acum cineva în secţia aceasta aici, undeva chiar aici înăuntru, astfel ca voi să vedeţi. Vedeţi, ce este aceasta, voi vă uitaţi...

E-130 Lăsaţi-mă să spun un singur lucru înainte ca să plec acum, cumva să mă odihnesc.

E-131 Vedeţi, aceea, aceea te prinde. Aceea ia mai multă tărie decât ce am predicat. Desigur. Vedeţi, aceea este că tu foloseşti darul lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu dă darul au-... sau dă vedenia automat... Cum Isus l-a văzut pe Lazăr murind, şi a plecat departe de acasă şi a aşteptat; şi atunci le-a spus lor ce se va întâmpla, şi a mers înapoi şi a făcut-o, El niciodată nu a spus că El a devenit slăbit. Dar acea femeie micuţă, aceea era femeia folosind darul lui Dumnezeu. Acesta eşti tu. Darul lui Dumnezeu, când El îl operează, aceasta nu o face. Dar când tu îl operezi pe acesta; aceea este când Dumnezeu te are pe tine în mâinile Lui, şi zice, "Aceasta va fi în felul acesta, aici şi aici şi aici. Acesta este felul în care va fi aceasta." Acesta este felul în care este; aceasta nu te deranjează pe tine. Dar când acele persoane se întind înăuntru şi trag aceea, aceea este ceea ce o face. Aceea este ceea ce o face.

E-132 Oamenii astăzi, Epoca Bisericii Laodicea, ultima numărătoare inversă. Aţi văzut voi, seara trecută, tocmai înainte ca papa de la Roma să facă prima lui vizită, în toată istoria, la Ierusalim? Acolo nu a fost niciodată un papă în Ierusalim, trimis, înainte. Vedeţi, el a plecat de la Roma la Ierusalim. Biserica, luna reprezintă biserica, reflectând lumina soarelui, în absenţa lui. Dumnezeu face semnele în ceruri înainte ca El să o declare pe pământ. Aţi observat voi că luna a mers la o întunecare completă? Ierusalimul este cea mai veche biserică în lume. Înţelegeţi? Şi când acest Consiliu Ecumenic şi aceste lucruri care...

E-133 Omule, eu sper, dacă tu eşti aici, că aceasta într-adevăr merge prin tine. Când tu te uneşti, nu şti tu că tu iei semnul fiarei, prietenul meu? "Oh," tu zici, "dacă eu o văd împlinindu¬se!" Aceasta este prea târziu atunci. Tu deja ai făcut-o. Înţelegi? Este prea târziu în timpul acela. Aminteşte-ţi, ei vin să cumpere Ulei, dar acolo era... nu o puteau face.

E-134 Aţi observat voi ce s-a întâmplat, ce a făcut ca luna să se întunece? Lumea s-a pus în calea ei. Astfel s-a pus lumea în Lumina Scripturii, printre Prezbiterieni, Metodişti, Baptişti, Penticostali, şi toţi dintre noi. Pentru aceasta este întunecarea.

E-135 Şi aţi observat Epoca Bisericii Laodicea, de asemenea, era singura epocă a bisericii în care Isus era pe dinafară, încercând să intre înăuntru? Aţi observat voi că El nu a spus "lăsaţi¬i în pace"? Isus este Cuvântul (este aceasta corect), Cuvântul manifestat. Acum El... Acum ascultaţi. El nu era, vedeţi, să fi plecat şi să-i părăsească, ci El încerca să obţină ceva cooperare pe undeva. "Acela care va deschide uşa, Eu voi intra cu El, voi cina cu El, şi el cu Mine." Dar, nici o uşă, vedeţi; doar încerca să intre înăuntru, pe dinafară. Ei nu resping pe om. Ei resping pe Dumnezeu.

E-136 Dvs. credeţi asta, doamna micuţă care şade acolo şi are ochelari de soare? Da. Dvs. credeţi asta? Avea ceva gânduri adânci chiar atunci. Ochii dvs. vor fi vindecaţi dacă dvs. veţi crede aceasta.

E-137 Acum lăsaţi-mă să vă spun. Cineva zice, ,,Ea îşi avea ochelarii, acesta-i motivul că el a ştiut-o." Nu.

E-138 Priviţi aici. Veniţi aici; nu veniţi aici, doar uitaţi-vă la mine numai un minut. Mă credeţi dvs. de a fi profetul Lui, sau slujitorul Lui? Credeţi dvs. aceasta? Dvs. o credeţi. Dvs. trebuia, cu acele gânduri pe care le-aţi avut atunci, gândindu¬vă cât de misterios, "Ce mare revelaţie era aceea, despre lună, şi reprezentând aceea." Este aceasta corect? Este aceasta corect, ridicaţi-vă mâna.

E-139 Acum cum aş putea eu să ştiu chiar şi ce se gândea ea în inima ei? "Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, un discernă tor al gândurilor care sunt în inimă."

E-140 Acum rugaţi-vă pentru cineva, sau faceţi ceva. Aici, aici este ce sare în inima ta chiar acum. Aici, aici este ceea ce este în inima ta. Tu ai doi fraţi pentru care tu te rogi, şi ei sunt amândoi alcoolici. Dacă aceasta este corect, ridică-ţi mâinile sus. În ordine.

E-141 În ordine, vedeţi, acolo sunteţi. Vedeţi? Vedeţi acolo? Vedeţi? "Acesta este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, un discernător al gândurilor şi al intenţiilor inimii." Nu vedeţi voi aceasta, prieteni? Noi am trecut de vorbirea în limbi. Noi suntem o epocă de astronaut.

E-142 Aici, aici este un om drept în faţa ei, cu capul lui aplecat. El are părul rar, purtând o haină albă, şi are ochelari. El are o problemă spirituală pe care el a... John Thom-...

E-143 Oh, aşteaptă un minut, eu îl cunosc pe om. Aşteaptă un minut. Îmi pare rău. Eu-eu îl cunosc pe om. Aceasta este adevărat. Eu cred că eu-eu l-am întâlnit odată, pe undeva. Eu nu-mi pot aduce aminte. Eu cred că aceasta era în Tucson, aici nu cu mult în urmă, eu am dat mâna cu ei la un... Şi-şi aceasta¬i adevărat.

E-144 Dar tu îl chemai pe Dumnezeu chiar acolo. Tu ai o mare problemă spirituală pe care tu nu ştii cum să o controlezi. Uite, D-le Thomas, nu te îngrijora, aceasta o să devină în ordine. Acum ca voi să puteţi cunoaşte că aceasta... Voi aţi zis, "Păi, el-el l¬a cunoscut pe om." Păi, aceea este soţia lui care şade lângă el. Eu nu am ştiut că aceea era problema D-lui Thomas. El, el va mărturisi aceasta. Dar soţia lui şezând lângă (ea) el acolo, are o boală de ureche de care suferă ea. Este aceasta corect? Aceasta-i corect. În regulă.

E-145 Aici, luăm pe doamna următoare, doamna de lângă ea. Uită¬te încoace, doamnă. Mă crezi tu pe mine de a fi slujitorul Lui? Micuţa doamnă cu haina roşie pe ea, mă crezi tu pe mine de a fi slujitorul Lui? Tu suferi de o boală, de asemenea. Tu ai dureri de cap tot timpul. Crezi tu că Dumnezeu le va vindeca? Dacă tu crezi, ridică-ţi sus capul, mâinile, şi spune, "Eu cred aceasta." În regulă. Aceasta este în regulă. Vedeţi? Totul în regulă, dacă tu crezi aceasta!

E-146 Aici, micuţa doamnă cu haina albastră pe ea, şezând lângă ea. Crezi tu, soră? Crezi tu că Dumnezeu poate să vindece boală de inimă şi să te facă bine? Tu crezi? În ordine, tu poţi să ai aceasta.

E-147 Doamna care şade lângă ea, doamna mai în vârstă, cu capul cărunt. Crezi tu că Dumnezeu poate să vindece, de asemenea, tensiune înaltă de sânge, şi să te facă bine? În ordine, tu poţi să ai vindecarea ta. Înţelegi?

E-148 Doamna care şade lângă ea, tu ai necaz cu urechile tale, de asemenea. Crezi tu că Dumnezeu vindecă boală de urechi? Atunci tu poţi să ai vindecarea ta.

E-149 Doamna care şade lângă ea. Tu crezi, doamnă, din toată inima ta, că Dumnezeu vindecă? Ai ceva despre care tu te rogi.
Crezi tu din toată inima ta că Dumnezeu vindecă? În ordine, dacă tu crezi aceasta cu toată inima ta, boala ta de stomac poate să fie bine. Tu poţi să mergi acasă, mănâncă-ţi prânzul şi fii bine.

E-150 Domnule, tu care şezi aproape de-de ea. Crezi tu căci-căci Dumnezeu poate să te vindece, de asemenea, şi să te facă bine? Ai vrea tu să accepţi aceasta?
Cât de mulţi, ceilalţi dintre voi, veţi crede aceasta din toată inima voastră? Sigur, veţi crede. [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-151 Boală de stomac, boală de inimă, Dumnezeu vindecă toate acestea, face aceasta bine. Asta-i adevărat. Dacă voi...

E-152 Omul care şade lângă ea, are necaz cu spatele. Crezi tu că Dumnezeu vindecă boală de spate, domnule? Tu crezi?

E-153 Doamna care şade lângă tine are necaz cu spatele, de asemenea. Tu crezi că Dumnezeu vindecă boală de spate, doamnă? În ordine, tu poţi să o ai pe a ta. Aceasta-i adevărat. Oh, singurul lucru pe care tu îl ai de făcut...

E-154 Doamna care şade lângă aceea are boală la intestinul gros. Asta-i adevărat. Crezi tu că Dumnezeu va vindeca boala ta la intestinul gros, doamnă? Tu crezi?

E-155 Aici, în jos pe rând, priviţi. Acolo este unul şezând cu o rană la creier. Tu crezi că Dumnezeu vindecă rana la creier? Tu crezi? Tu poţi să o ai.

E-156 Cel ce şade lângă tine are crize de epilepsie. Tu crezi că Dumnezeu vindecă epilepsie?

E-157 Unul şezând lângă tine are... el are boală de ochi. Tu crezi că Dumnezeu vindecă boală de ochi, domnule?

E-158 Acela şezând lângă acel, acel băieţaş, el de asemenea are epilepsie. Tu crezi că Dumnezeu vindecă epilepsie?

E-159 Cea dragă a lui şezând acolo cu el are necaz cu capul ei. Tu crezi că Dumnezeu va vindeca boala ta de cap, doamnă? În ordine, tu poţi să o ai.

E-160 Amin! Ce este aceasta? Cuvântul lui Dumnezeu pentru această zi este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, Isus Cristos în putere de astronaut! Voi credeţi aceasta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-161 Care erau primele noastre cartonaşe de rugăciune? [Cineva spune, "A-uri."] A-uri. Toate persoanele care au cartonaş de rugăciune A, staţi în picioare aici în partea aceasta. Acum veniţi repede, cartonaşul de rugăciune A, în timp ce ungerea se mişcă în felul în care Aceasta o face. Cartonaşul de rugăciune... [Porţiune goală pe bandă – Ed.]

E-162 Chiar aici jos, astfel ca eu să mă pot da jos şi să mă rog pentru ei jos aici. Eu cred că aceasta va fi mai bine. Veniţi... [Cineva zice, "Tu vrei microfonul? Tu vrei microfonul cu gât?" – Ed.]

E-163 Mergeţi în jos pe aici, prieteni, jos pe aici aşa ca noi să putem face un rând. Toate cartonaşele de rugăciune A, ridicaţi¬vă primii, ei şi-au ţinut cartonaşele lor mai mult. Lăsaţi ca fiecare care are un cartonaş de rugăciune A, staţi sus aici. Billy, tu mergi jos şi vezi dacă ei sunt în rând.

E-164 Acum cartonaşul de rugăciune B, lăsaţi ca ei să-i urmeze. Toţi care au cartonaşe de rugăciune B, să urmeze A-urile. Mergeţi, mergeţi roata prin celălalt rând acolo, dacă voi puteţi, şi faceţi rândul vostru să vină roata pe acolo; A, B.

E-165 Dacă voi măcar veţi crede! Doar astronaut odată, îndepărtaţi-vă de la automobil şi avion. Să mergem înainte înăuntru până când toate lucrurile sunt posibile.

E-166 A, B, acum are cineva cartonaşul de rugăciune C, uniţi-vă drept înăuntru înapoia lor. Cartonaşul de rugăciune C, mergeţi înapoi în spate aici, mergeţi pe această cale, rândul din mijloc, şi mergeţi dincolo şi formaţi rândul vostru acolo. Cartonaşele de rugăciune A, B, C. [Cineva spune, "Ar putea să fie câteva rămase. Acolo ar putea să fie ceva mai multe. Doar cheamă toate cartonaşele." – Ed.]

E-167 Înapoi pe aici acum. Aceasta este corect, formaţi-vă rândul drept pe partea aceea, încolo. Întoarceţi la dreapta pe aici, astfel ca noi să fim siguri că intrăm în rând. Cartonaşele de rugăciune A, B, C, lăsaţi rândul lor mai întâi.

E-168 Doar ţineţi-vă cartonaşul în mâna voastră, eu voi avea ceva uşieri să vă ia cartonaşele. Eu nu ştiu cum vom reuşi noi vreodată să-i aliniem conform cu numerele. Eu presupun că aceasta va fi în ordine, oricum. [Cineva zice, ,,Aceasta este în regulă, Frate Branham." – Ed.] Doar lăsaţi-i.

E-169 A, B, C, Acum D. A, B, C, D, cartonaşul de rugăciune D. A, B, C, D. Există acolo ceva D-uri? Eu presupun că eu le-am terminat. Cartonaşul de rugăciune A, B, C, D. În regulă. Oricine care are cartonaşe de rugăciune acum, aliniaţi-vă. Fiecare cu cartonaşe de rugăciune, mergeţi în secţiunile voastre şi aliniaţi¬vă. Nu există nici un fel pentru noi, nicidecum, să fim vreodată în stare să facem, să-i ţinem pe toţi perfect în rând pe numere.

E-170 Acum eu vreau să ştiu câţi de aici se vor ruga cu mine în timp ce noi... în timp ce noi ne rugăm pentru aceşti bolnavi. Ascultaţi, faceţi voi...

E-171 Acum, priviţi, dacă voi veţi veni prin aceasta aici să se facă rugăciune pentru voi, şi doar ziceţi, "Păi, eu mă voi duce acolo să văd cum se întâmplă aceasta," voi aţi putea tot atât de bine să vă luaţi locul vostru. Aceasta nu are să se întâmple. Înţelegeţi?

E-172 Acum, El nu poate să facă un lucru mai mult, şi nu va face niciodată încă un semn înaintea poporului. Aceasta este conform Bibliei. Eu vreau ca cineva să-mi spună încă un semn pe care El a promis să-l facă în afară de ceea ce a făcut El chiar aici. "Cum era în zilele Sodomei," şi Maleahi 4, şi acele promisiuni pe care El le-a făcut, toate se ascund chiar în acelaşi lucru. Acolo nu va mai fi vreun alt semn dat bisericii. Următorul lucru pe care voi îl veţi vedea va fi un zbor în Ceruri. Ei vor fi luaţi sus.

E-173 Să nu, să nu pierzi aceasta, prietene. Ţineţi minte, ascultaţi de Glasul meu. Acesta te va urmări toată viaţa ta, dacă tu nu ai intrat înăuntru. Acolo afară, când tu suferi pentru pedeapsa ta, şi unde este plânsul şi văitatul şi scrâşnirea dinţilor, acel Glas va striga înainte şi înapoi, tu Îl auzi tot timpul în acel obositor, loc fantomatic de iad. Nu rataţi. Acum este ocazia voastră.

E-174 Acum, oh, există doar atât de multe! Eu mă întreb dacă eu aş putea să obţin... Va fi aceasta în regulă, ca voi fraţilor să vă rugaţi cu mine, să mă ajutaţi să mă rog pentru ei? [Un frate spune, "Da." – Ed.] Acum, sunt aceştia lucrători, de aici? ["Da."] Eu-eu nu aş părăsi acest loc...

E-175 Acum, priviţi, eu am spus câteva lucruri cam dure despre avion, automobil. Ţineţi minte, că ele sunt cai putere, de asemenea. Toată aceasta este cai putere. Biserica doar se mută în sus, puterea Duhului Sfânt. Acesta este Duhul Sfânt prin care noi suntem justificaţi. Voi lucrătorilor ştiţi asta, nu-i aşa? Duhul Sfânt ne sfinţeşte. Duhul Sfânt ne umple. Duhul Sfânt ne dă credinţă de răpire, vedeţi, aşa cum ne mutăm în sus.

E-176 Acum, eu nu aş părăsi această ţară de aici, şi voi toţi vă gândiţi că al vostru... că, "Oh, Fratele Branham este ceva!" Eu nu sunt. Eu nici măcar nu sunt vrednic să şed cu acei păstori. Eu-eu nu am şcolarizare. Eu, eu sunt unul afară din sezon. Şi acela este motivul că Dumnezeu mă lasă doar să fac acest lucru micuţ aici, doar să confirm ceea ce păstorul vostru v-a învăţat. Ei sunt oameni ai lui Dumnezeu.

E-177 Ascultaţi, dacă voi sunteţi bolnavi, voi nu trebuie să aşteptaţi după Fratele Oral Roberts, sau Fratele Paul Cain, sau eu, sau oricine. Păstorul vostru pios, sfintele lui mâini sfinţite peste voi, voi m-aţi auzit chemându-l să se roage pentru voi. El îşi pune mâinile lui peste voi când voi ardeţi cu o febră; primul lucru pe care-l ştiţi, în câteva zile voi nu mai aveţi febra aceea, şi voi sunteţi bine. Ce este aceasta? Aceasta este credinţa păstorului vostru, cu a voastră. Da, domnule. El nu este un om mărginaş. El este slujitorul lui Dumnezeu, tocmai sus în linia frontului, cu o Sabie cu două tăişuri în mâna lui. Desigur. El sigur că este.

E-178 Eu voi cere acestor păstori să vină aici, să stea cu mine în timp ce ne rugăm. Veţi face voi aceasta, voi toţi? Veniţi chiar aici şi doar... Eu am să vin chiar jos cu voi, şi haideţi să facem o linie dublă drept aici. Acum când oamenii sunt vindecaţi, ei nu pot spune, "Vezi... "Eu vreau mâinile tale, păstorule; voi, fraţii mei. Şi acum noi o să... voi o să... Dacă voi doar veţi...

E-179 Dacă voi veni ţi, zicând, "Păi, eu voi încerca. Eu voi..." Nu, nu faceţi aceasta. Să nu, să nu luaţi locul la altcineva. Înţelegeţi? Voi veniţi, ştiind că voi veţi căpăta ceea ce voi cereţi.

E-180 Doar uitaţi-vă aici, ce mulţime de lucrători! Oh, Doamne! Eu i-am întâlnit pe cei mai mulţi dintre aceşti oameni. Eu îi cunosc. Eu îi cunosc, întâlnindu-i pe la dejunuri, şi-şi aşa mai departe. Ei sunt oameni cuvioşi. Ei sunt slujitorii lui Dumnezeu.

E-181 Acum uitaţi-vă aici. În Ziua Cincizecimii, Duhul Sfânt s¬a separat pe Sine, şi limbi de Foc s-au aşezat peste fiecare. Marele Stâlp de Foc s-a separat, şi fiecare a primit o porţiune din acel Duh Sfânt, peste ei, ca limbi de Foc. Păi, dacă voi puneţi o limbă de Foc, şi două limbi de Foc, împreună, voi aveţi de două ori puterea pe care o aveţi voi în una. Amintiţi-vă, nu era acesta Ezechiel, în vedenia lui despre cele două beţe în mână, vedeţi voi?

E-182 Acum uitaţi-vă aici, uitaţi-vă ce aveţi voi, toţi aceşti oameni ai lui Dumnezeu! În afară de aceasta, cât de mulţi în audienţă acolo afară se vor ruga, ridicaţi-vă mâna? Priviţi aici! Acum, voi oamenii din rândul de rugăciune, uitaţi-vă la aceasta. Uitaţi-vă aici afară câţi se vor ruga pentru voi, sute de oameni.

E-183 Acum Duhul Sfânt este aici chiar acum, Isus Cristos, dovedindu-se pe Sine, El este aici. El nu poate să facă mai mult decât atât. Acum cât de mulţi în rândul de rugăciune cred aceasta, ridicaţi-vă mâinile? Acum haideţi toţi.

E-184 Acum îl voi avea pe Fratele Borders, sau cineva, conducătorul de cântări. Cine este conducătorul de cântări? Tu ai microfonul acolo? În regulă. Eu o să am pe cineva dintre ei să vină aici şi să cânte acea cântare, Crede Numai. "Toate lucrurile sunt posibile, crede numai."

E-185 Atunci aşa cum ei cântă această cântare, eu vreau ca fiecare persoană să fie în rugăciune. Să nu-să nu, afară doar dacă ceva remarcabil se întâmplă, nici măcar să nu vă uitaţi în sus.

E-186 Acum voi trebuie să fiţi sinceri. Aceasta este între moarte şi viaţă, la unii din aceşti oameni. Ei sunt chiar acolo cu cancer, şi tumoare, şi TBC, şi toate celelalte, murind. Ce ar fi dacă aceea era mama voastră? Ea este a cuiva, ţineţi minte. Acum fiţi foarte reverenţi. Şi când ei vin pe aici şi noi punem mâinile peste ei... Eu vin chiar jos cu aceşti bărbaţi. Şi aşa cum ei, noi, punem mâinile peste aceşti oameni, voi rugaţi-vă ca ei să fie vindecaţi.

E-187 Şi acum voi în rândul de rugăciune. Acum lăsaţi-mă, eu pot numai să vă spun. Acum, înapoi acolo, şi toţi aceia care vor fi în rândul de rugăciune. Când voi veniţi pe aici, faceţi aceasta acum, dacă voi o să-dacă voi o să mă credeţi. Priviţi, când voi veniţi prin acest rând, şi când... Voi păşi ţi în acel rând, doar aminti ţi¬vă, de parcă voi umblaţi sub umbrele Crucii. Voi faceţi... Aceşti oameni fac exact ceea ce Isus le-a spus lor să facă. "Ei îşi vor pune mâinile peste bolnavi, ei se vor face bine." Eu vin jos, aşa cum am spus la început, să-mi răsfir plasa mea cu ei, ca noi să putem face tot ce putem să vă ajutăm pe voi oamenii. Veţi crede voi?

E-188 Acum să ne rugăm, întâi, pentru că Acesta a zis... Voi ştiţi, Petru a plecat să se roage într-o parte a camerei unde era Dorea, moartă, şi apoi a mers dincolo şi şi-a pus mâinile peste ea. După ce el s-a rugat, el s-a ridicat şi a mers acolo şi a pus mâinile peste ea. Ilie a umblat în sus şi în jos pe duşumea, până când Duhul a venit peste el, apoi el a mers şi şi-a întins trupul lui peste copilul mort. Voi vă amintiţi aceea? Acum noi o să ne rugăm, şi apoi vom pune mâinile peste voi aşa cum voi treceţi prin rând. Şi voi veniţi pe aici şi, îndată ce acele mâini vă ating, ridicaţi-vă şi acceptaţi credinţa voastră, şi mergeţi înainte în jos, lăudând pe Dumnezeu. Fiţi un astronaut acum aşa cum voi veniţi pe aici, doar zburaţi departe de toată necredinţa.

E-189 Tatăl nostru Ceresc, aceasta ajunge la apogeu şi momentul crucial, cel mai mare lucru care se poate întâmpla, la oamenii bolnavi, este chiar acum. Unde, o masă aici de sute de persoane vor trece printr-un rând de rugăciune al lucrătorilor pe care Tu i-ai chemat din toate domeniile vieţii, şi ei şi-au dat viaţa Ţie, în onoarea Cuvântului lui Dumnezeu şi a chemării lor.

E-190 Aici în această cutie sunt batiste, mergând la bolnavi şi nenorociţi. Doamne Isuse, lasă ca fiecare din ei să se refacă, aşa cum noi le trimitem în Numele lui Isus Cristos.

E-191 Şi aşa cum aceşti oameni bolnavi vin prin acest rând, fie ca fiecare din ei, Doamne, să aibă credinţă acum. Fie ca ei să se hotărască în mintea lor, şi să zică, "Eu am luat în joacă. Eu nu am să mă mai joc. Dacă eu am să cred, eu am să cred chiar acum. Eu am văzut Cuvântul viu al lui Dumnezeu făcut manifest. Eu ştiu, că în această sală, Isus Cristos este pe undeva. Cu siguranţă că acela prin care El se manifestă pe Sine nu ne va spune nouă greşit, căci Tu ai zis, 'Dacă există unul care este duhovnicesc, sau un profet, şi ceea ce el spune se împlineşte, atunci să-1 ascultaţi."'

E-192 Doamne Dumnezeule, fie ca aceasta să fie în mintea oamenilor, că eu încerc să le spun că Tu nu eşti mort, că Tu trăieşti chiar aici acum, şi Tu-a Ta ungere este peste Biserica Ta şi poporul Tău. Lasă ca ei să fie vindecaţi aşa cum ei trec pe aici. Eu mă rog această rugăciune în Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-193 Acum haideţi să o ţinem în rugăciune, în timp ce Fratele Borders sau oricine urmează să conducă cântările. Ţineţi-vă capetele aplecate, şi eu cobor jos acum să stau la rând aici şi să mă rog cu aceşti oameni.

E-194 [Fratele Branham şi lucrătorii se roagă acum pentru fiecare în rândul de rugăciune, în timp ce adunarea se roagă, şi cântă, "Crede Numai." Porţiune goală pe bandă – Ed.]
Doamne, eu cred,
Căci toate lucrurile sunt posibile, O Doamne, eu cred;
O Doamne, eu cred, (să vă ridicaţi mâinile aşa cum noi o cântăm),
O Doamne, eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, O Doamne, eu cred.

E-195 Voi ştiţi, eu nu cred că eu am mers vreodată printr-un rând de rugăciune în viaţa mea, la care eu am fost vreodată martor la mai multă credinţă de cum am văzut în acest rând. Într-adevăr cel mai minunat rând de rugăciune eu cred că l-am avut vreodată în Statele Unite, în viaţa mea, să văd un rând mergând pe aici aşa. Eu sunt tot atât de sigur după cum numele meu este William Branham, şi eu stau aici la această platformă, voi păstorilor veţi auzi despre oamenii voştri care au trecut prin rând. Aceasta era într-adevăr o credinţă măreaţă, câteva din cele mai bune pe care le-am cunoscut eu în viaţa mea, conform cu singurul fel în care eu trebuie să mărturisesc aceasta, prin ungerea Duhului Sfânt. Aceasta era într-adevăr încântător. Vă mulţumesc, poporule.

E-196 Acum toţi care credeţi că voi sunteţi vindecaţi, ziceţi, "Amin." [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Acolo, ascultaţi la aceea! Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-197 Dumnezeu să fie cu voi până când eu vă întâlnesc din nou. Dacă va fi voia Domnului, eu voi fi sus aici la acest Tulare. Este aceasta ceea ce este numele acestuia? Tulare, Tulare aici sus, această săptămână viitoare.

E-198 Acum haideţi ca toţi să stăm în picioare, doar un moment, în timp ce noi suntem eliberaţi într-o procedură obişnuită. Şi apoi ei au să dea afară pânzele de rugăciune aici, şi aşa mai departe. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-199 Şi Dumnezeu să vă binecuvânteze fraţilor care aţi slujit. Aceasta este ceea ce o face aşa de real, când voi fraţilor, acolo era Paul Cain şi toţi aceşti păstori, şi toţi stând împreună aici, un mare sprijin în credinţă.

E-200 Eu într-adevăr m-am bucurat de această adunare, imens. Eu o consider una dintre adunările de lumină-roşie pe care le¬am avut vreodată în Statele Unite. Eu am avut unele care erau mai mari.

E-201 Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. [Sora Upshaw zice, "Eu doar am vrut să dau mâna cu tine. Oh, aleluia!" Senatorul William D. Upshaw a fost vindecat instantaneu în timpul serviciului de discernământ al Fratelui Branham în Los Angeles în 8 Februarie, 1951, după ce a fost un olog timp de şaizeci şi şase de ani – Ed.]

E-202 Dumnezeu să te binecuvânteze, Soră Upshaw. Nu există nici o săptămână care trece ca eu să nu mă gândesc la tine şi-şi Fratele Bill. Eu am să te întâlnesc pe malul acela Acolo, soră, unde toate lucrurile vechi sunt trecute. Noi vom fi Acolo în ziua aceea. Amin.

E-203 Acum să ne plecăm capetele noastre în timp ce noi cerem păstorului aici, unul să vină şi să ne elibereze în rugăciune, oficial. Să ne plecăm capetele noastre. Frate, Domnul să te binecuvânteze.