E-1 Tatăl nostru Ceresc, noi suntem într-adevăr recunoscători în această după-amiază pentru aceasta, un alt privilegiu să stau în amvon, pentru a proclama bogăţiile de nepătruns ale lui Isus Cristos, la o lume muribundă care este fără Dumnezeu, fără Cristos, fără nădejde, şi nici o nădejde de a merge cu Isus când vine El. Şi noi încercăm, Doamne, să îl prezentăm pe Isus Cristos naţiunilor. Şi în timp ce suntem adunaţi aici în această după-amiază, fie ca Duhul Sfânt să vorbească şi să ne încălzească inimile, şi să ne încurajeze pe Cale, fie ca bolnavii să fie vindecaţi şi păcătoşii să fie mântuiţi, şi cei care sunt descurajaţi să fie încurajaţi. Şi fie ca Dumnezeu să primească toată slava şi cinstea, şi să-i fie dată Numelui Său, căci acela este scopul nostru. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.
Aşezaţi-vă.

E-2 Sunt fericit în această după-amiază să stau aici din nou, şi la Beaumont. Şi de obicei sunt obosit. Am continuat de la Crăciun, fără întrerupere. Nu este atât de mult de la predicarea care o fac, ce mă oboseşte. Sunt vedenile care mă obosesc. Domnul nostru, una l-a făcut pe El să se întoarcă în jur, şi să spună că tăria La părăsit. O vedenie peste profetul, Daniel, a spus că el a fost tulburat în capul lui timp de multe zile. Şi astfel noi-noi nu putem explica acele lucruri. Noi doar ştim că sunt aşa, şi nimeni nu ştie mai bine decât cei la care li s-a întâmplat. Şi astfel noi suntem fericiţi, oricum. Ceea ce încerc să fac este să folosesc un dar profetic pentru o lucrare evanghelistică, şi aceasta doar nu funcţionează în felul acela, corect. Este prea greu.

E-3 Astfel, dar eu vreau să spun aceasta, când ajung la capătul drumului, şi când acest oraş aici se ridică, şi dacă... această generaţie în zilele de pe urmă, eu-eu nu vreau sângele nimănui asupra mea. Vreau să fiu liber de tot sângele. Şi am încercat cât am putut eu de bine să-să o prezint într-un mod Scriptural, această slujbă pe care Domnul mi-a dat-o, în toate felurile cum ştiu eu. Şi ştiu că Duhul Sfânt, prin harul Său, îmi permite să trăiesc aşa, că eu nu cred au existat ceva semne.

E-4 Sunt recunoscător Fratelui Pearry Green şi acestor fraţi de aici care şi-au depus eforturile lor ca să facă aceasta o adunare de succes. Dacă este cineva pierdut, în acest oraş, în această generaţie, cu siguranţă nu va fi asupra acelor persoane, pentru că ei au întors fiecare piatră să încerce să o facă un-un succes. Hrănind oamenii, dându-le locuri de dormit, şi-şi la televiziune, peste tot, luând banii chiar din buzunarele proprii şi dându-i drept afară, astfel ca... Ei au ştiut că mulţimile pe care le avem nu ar fi în stare să sprijine un lucru de genul acela, şi astfel ei iau scos din propriile buzunare, ca să facă aceasta.

E-5 Astfel cred că asta-i minunat, ca cineva cu o aşa viziune. Cred că a fost spus acolo în Evrei, al 11-lea capitol, "De care lumea nu este vrednică." Şi ca să-şi asume riscul, în timpul când slujba este atât de nepopulară printre prea mulţi dintre oamenii care ar trebui să o creadă. Cei care...

E-6 S-a vorbit despre aceasta, dar, când se întâmplă ceva, atunci ei omit să o vadă. Dar doar trebuie să fie aşa. Voi-voi doar trebuie să vă îndreptaţi umerii şi să mergeţi înainte, să ştiţi asta. Amintiţi-vă, înainte de voi, a fost acelaşi lucru. Ei mărşăluiesc drept în jos pe drum în acelaşi fel. Oamenii niciodată nu au cunoscut ora lor de vizită.Nici unul dintre profeţi nu a fost cunoscut vreodată.

E-7 Isus a spus, "Voi i-aţi pus în morminte. Le împodobiţi mormintele acum. Voi sunteţi cei care ia-ţi pus acolo. Pe care i-a trimis Dumnezeu şi voi nu i-aţi prigonit şi omorât?"

E-8 Să o luăm de atunci înainte. A venit în jos prin Martin Luther, şi în jos prin, ei bine, Irineus, şi Sfântul Martin. Şi jos de tot prin epoci a fost în acelaşi fel, chiar la Iona... Ioana D'Arc, o prorociţă a Domnului.

E-9 Şi voi Catolicii. Când acea femeie vedea vedenii, şi aşa mai departe, şi le spunea, ele se împlineau întocmai cum spunea ea. Ce aţi făcut voi? Aţi ars-o pe rug, ca pe o vrăjitoare. Cu vreo două sute de ani mai târziu, v-aţi trezit şi aţi aflat ce aţi făcut. Desigur, ei au făcut penitenţă, au dezgropat trupurile acelor preoţi care au ars-o pe ea, şi le-au aruncat în râu. Aceea este o penitenţă mare de făcut. Ei au eşuat.

E-10 Ei au spus că Sfântul Patrick era un Romano Catolic. Oricine care cunoaşte istorie ştie că este greşit. El în mod absolut, ferm, nu era de acord cu papa. Niciodată n-a vrut să se ducă să şadă... El-el nu ar fi crezut asta deloc. Sucat era numele lui; nu era Sfântul Patrick. Dar după ce a murit şi s-a dus, şi voi omorâţi mii din copiii lui. Şcolile lui, el nu ar permite un crucifix sau nimic să fie în şcolile lui, şi încă stau, sus în Irlanda de Nord astăzi, acelaşi lucru. El-el nu ar pemite ca aceea să intre în şcolile lui. A spus, "Oamenii ar privi la icoane, în loc la ce vrea el ca să vadă ei." El avea puterea Duhului Sfânt. El a vorbit în limbi. El a avut mari miracole şi semne. De ce biserica nu predică asta astăzi? Vedeţi?

E-11 Şi toţi acei oameni, ei nu îi cunosc niciodată până când nu sunt duşi, morţi, atunci noi încercăm să le construim mormintele. Este într-adevăr că noi trăim în...

E-12 Biserica întotdeauna trăieşte într-o sclipire a unei lumini dintr-o altă zi. Şi, atunci, o sclipire este o lumină falsă. Ce este o sclipire? Este ca un miraj pe drum. Soarele străluceşte în jos şi formează un miraj. Acesta arată ca apa, dar, aceasta, tu nu poţi ajunge niciodată la aceasta; ea nu este acolo. Acela-i felul cum fac oamenii astăzi. Ei promit ceva care va fi foarte departe, sau ceva care este înapoi de tot acolo, sau departe aici sus, dar ei nu ajung niciodată la aceasta.

E-13 Sunt atât de recunoscător că Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu în acel fel. "El este acelaşi ieri, azi, şi în veci." Noi ajungem la aceasta când o credem. Este chiar acolo, tot ce este promis pentru epocă. O face greu, dar totuşi aşa cum noi trebuie să mergem drept înainte chiar la fel, crezând.

E-14 Şi eu cu siguranţă apreciez buna voastră colaborare a tuturora în timp ce sunt aici în oraş.

E-15 Am fost aici cu mulţi ani în urmă cu prietenul meu vechi, Fratele Bosworth, şi Raymond Richey, şi mulţi dintre fraţi au venit pe aici. Eu încă cred aceeaşi Evanghelie. Eu nu m-am schimbat nici un pic; chiar încă acelaşi lucru. Dar, vedeţi, trezirea era în desfăşurare atunci. Şi acolo unde nu este trezire, voi doar nu puteţi face lucrurile.

E-16 Slujba este mult mai avansată. Aceasta numai vă spunea, atunci, că asta va veni. Câţi vă amintiţi aceea? Sigur, că da. Şi a venit chiar exact cum a spus că va veni.

E-17 Atunci îi luam pe oameni şi îmi puneam mâinile peste ei; V-am spus ce mi-a spus El, şi acela era tocmai felul cum s-a întâmplat. Este chiar exact. Nu a eşuat niciodată a fi adevărul, de fiecare dată, astfel aceasta trebuie să vină de la Dumnezeu. Nimeni nu putea tăgădui aceea. Dar, vedeţi, trezirea nu este.

E-18 Doar prezenţa ta, să umbli înăuntru cu oamenii, păi, oamenii se ridicau de pe paturi şi tărgi, şi umblau în jur. Doar să pui mâinile peste ei, şi, vai, aceea doar îi învârtea în jur. Am văzut rânduri unde erau patru sau cinci sute de persoane care veneau prin rânduri, surzi, muţi, orbi, ochi încrucişaţi, şi nici unul dintre ei nu a eşuat să nu fie vindecat, fiecare dintre ei.

E-19 Încercă astăzi. Vedeţi, nu este foc. În Roma, când se stingeau focurile în templul de la Vista, oamenii au mers acasă. Vedeţi? Acum nu este flacără de trezire ca să o sprijinească, vedeţi, astai chiar ce este.

E-20 După o vreme, dacă lumea stă, ei vor începe iar să trăiască în sclipire. Vedeţi? Şi aşa este cum a făcut întotdeauna, a trecut peste şi le-au scăpat; şi acea generaţie trebuie să fie judecată pentru ce a trecut peste ei, ei au omis să o vadă.

E-21 Isus Cristos este viu în această după-amiază. El umblă pe aici în jur cu noi acum. El este întotdeauna prezent. "Oriunde doi sau trei sunt adunaţi în Numele Meu, Eu sunt în mijlocul lor." Credeţi asta, nu vreţi? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]

E-22 Eu sper, dacă Domnul întârzie, să reuşesc să vin înapoi şi să fiu cu voi cândva, din nou. Dacă nu vă voi revedea niciodată; când vă întâlnesc acolo la Scaunul de Judecată a lui Cristos, unde ne vom întâlni cu toţii, amintiţi-vă, eu v-am spus Adevărul. Eu încă îl voi spune când vă voi întâlni Acolo. Până atunci, fie ca Domnul să vă binecuvânteze, din belşug.

E-23 Rugaţi-vă pentru mine. Eu am nevoie de rugăciunile voastre. Nu mai sunt atât de tânăr cum eram atunci. Asta-i cam cu doisprezece, paisprezece ani în urmă.

E-24 Şi cineva m-a întrebat zilele trecute, a spus, "Câţi ani ai, Frate Branham?"

E-25 Am spus, "Doar ce am trecut de douăzeci şi cinci." Am spus, "Acum douăzeci şi cinci de ani eu-eu i-am trecut." Şi eu... tu nu... Tu-tu o poţi spune.Un om numai...

E-26 Când te naşti, începi să creşti, ca o lumânare, sau arzi. Tu eşti aprins, dar tu creşti până când eşti în jur de douăzeci şi doi la douăzeci şi trei. Mie nu-mi pasă cât de bine te îngrijeşti, tu începi să mori chiar acolo, şi continui să ajungi mai jos şi mai jos până când arde de tot.

E-27 Am întrebat, într-un Kiwanis într-o zi când vorbeam, am spus, "Vreau ca cineva..."

E-28 Un doctor mi-a spus, a spus, "Eu nu pot să cred povestea despre Cristos, pentru că nu pot crede naşterea din fecioară." A spus, "Nu cred că există un astfel de lucru."

E-29 Am spus, "Naşterea naturală este mai tainică pentru mine decât naşterea din fecioară."

E-30 Naşterea naturală, a vedea cum se întâmplă, şi cum este hotărâtă, când aceea este polenizată, care ovul, când acolo sunt mii de germeni şi mii de ovule. Nu primii doi care se întâlnesc, care o rezolvă, dar poate... Voi spuneţi, "Ei bine, dacă doi în faţă." Oh, nu. Vedeţi, acesta va sta.Unul poate se va ridica, germenul chiar din partea dinapoi a spermei, pe această parte, şi cel din mijloc dintre ovul decide dacă va fi o fată sau un băiat, cu părul negru, roşcat, ochii albaştri, sau orice urmează să fie. Ceva ia acea decizie. Ceilalţi din ei sunt eliminaţi.

E-31 Este atât de tainic să vezi lucrarea lui Dumnezeu, şi apoi să vezi oameni cu micuţa minte limitată, cum suntem noi, că încearcă să tăgăduiască lucrările Lui mari!

E-32 Acest om mi-a spus, ei bine, el "nu putea să creadă nimic ce nu ar putea fi dovedit ştiinţific."
Am spus, "Crezi că tu ai un suflet?"
A spus, "Sigur."

E-33 Am spus, "Atunci dovedeşte-mi ştiinţific că tu ai unul." Am spus, "Tu-tu crezi că există un astfel de lucru ca dragostea?"
A spus, "Sigur."
Am spus, "Tu îţi iubeşti soţia?"
"Da."

E-34 Am spus, "Atunci arată-mi, ştiinţific, care parte din tine este dragoste. Eu vreau să cumpăr puţin. Mă voi duce la farmacie, oriunde se vinde. Eu am nevoie de foarte multă. Mi-ar place să cumpăr nişte dragoste." Vedeţi? ...

E-35 Toată armura lui Dumnezeu este supranaturală. Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, blândeţea, răbdarea, şi Duhul Sfânt. Vedeţi? Fiecare armură a credinciosului priveşte la Nevăzut, crezând ce este spus. Vedeţi? Voi nu vedeţi ceea ce credeţi. Vedeţi? Voi nu. Nu o vedeţi, oricum. Vă uitaţi la aceasta, cu ochii voştri; voi vedeţi cu inima voastră. Vedeţi? Vă uitaţi la orice, spuneţi, "Eu doar nu o văd," vreţi să spuneţi că nu o înţelegeţi. Vedeţi?

E-36 Astfel l-am întrebat asta, am spus, "Dacă eu aş avea un ulcior cu apă, şi pun un pahar aici. Şi torn apă din acest ulcior, în pahar, şi se umple până la jumătate; şi apoi doar continui să torn apă, şi atunci începe să meargă jos. Stiinţific spune-mi unde se duce apa." Vedeţi?

E-37 Am spus, "Când eram un băieţel, în vârstă de şaisprezece ani, mâncam aceeaşi mâncare care o mănânc chiar acum, fasole, pâine, cartofi, carne." Am spus, "De fiecare dată când mâncam, ce făcea aceasta? Dezvolta celule de sânge, eu deveneam mai mare şi mai puternic, tot timpul. Şi când am ajuns pe la douăzeci şi doi... Eu mănânc mai mult şi mai bine acum decât atunci, pentru că nu aveam atunci de mâncare, dar mănânc mai mult şi mai bine decât înainte. Acum, devin mai bătrân si mai slăbit. Şi, totuşi, acea mâncare formează celule de sânge. Eu adaug viaţă nouă tot timpul, şi mă duc în jos tot timpul." Este o programare. Noi urmează să o ţinem, aceea este cu Dumnezeu. Aşa este. Noi o vom ţine.

E-38 Tu nu îl poţi Adovedi ştiinţific pe Dumnezeu. Tu doar îl crezi pe Dumnezeu, şi Îl crezi conform cu Cuvântul Său.

E-39 Acum, în această după-amiază, vreau să vă mulţumesc la fiecare în parte. Surioara drăguţă de acolo la-la pian, aceasta de aici. Şi vouă la toţi, slujitorii, fiecare dintre voi, Domnul să vă binecuvânteze.

E-40 Noaptea nu se va face prea întunecată, ploaia nu va cădea prea tare, să nu vă ajut dacă aş putea. Obişnuiam să spun că aş putea să vin la voi, dar sunt prea mulţi acum. Este, am fost peste tot în lume, vedeţi, şi sunt pretutindeni. Dar doar daţi-mi un telefon, sau scrieţi-mi o scrisoare; eu vă voi trimite o pânză de rugăciune, orice pot face, totul absolut gratuit. Nu sunt bani în aceasta. Vedeţi? Cei...

E-41 Mi-am ţinut adunările în acest fel ca să pot veni unde nu au bani. Am ţinut o adunare, aici nu de mult, într-un-un tabernacol în care încăpeau numai douăzeci de persoane, adunări de două seri. A fost îngrozitor, cam zece grade sub zero, dar Domnul m-a trimis acolo şi s-au întâmplat lucruri măreţe.

E-42 Eu nu am-eu nu am programe mari, radio, televiziune, toate celelalte lucruri. Alţi fraţi le au. Ei sunt poate oameni inteligenţi, intelectuali. Ei ştiu ce să facă, şi Domnul o permite. Ca, Oral Roberts, şi oameni de genul acela care trebuie să aibă mii de dolari pe zi, el nu poate acţiona în nici un alt fel; şi aceea este pentru o cauză bună. Şi aceea nu este a mea.

E-43 Eu am vrut ca a mea să rămână mică şi smerită, oriunde pot merge, şi oriunde mă cheamă Dumnezeu. Nu am nimic care să mă ţină atunci. Eu doar plec şi mă duc oricunde ar fi. Asta-i slujirea mea.

E-44 Rugaţi-vă pentru mine, ca Domnul să mă ajute să păstrez Credinţa, şi să nu privesc înapoi; să privesc înainte unde mă duc. Să nu privesc unde am fost; să privesc unde mă duc. "Uitând acele lucruri care sunt în trecut, noi presăm înspre semnul înaltei chemări în Cristos."

E-45 Vreau să citesc ceva din Biblia lui Dumnezeu, astăzi. Am ales doar un text mic, pentru că v-am spus că voi veni jos şi mă rog pentru bolnavi în această după-amiază. Toţi care deţineţi cartonaşe de rugăciune, şi cei care vreţi să se facă rugăciune pentru voi, va fi. Vom face asta. Şi încerc întotdeauna să îmi ţin promisiunea.

E-46 Acum, cineva, când tu spui asta, zice, "Ei bine, tu ai promis să fi într-un anumit loc."

E-47 Nu m-aş îndoi că sunt patru sau cinci locuri în Statele Unite chiar aici, unde ar trebui să fiu astăzi, unde cineva a spus că voi fi acolo. Eu nu am spus că voi fi acolo. Dar ei o spun, vedeţi, o publică în ziar. Şi ei sună acasă, tot timpul, "Bine, ce s-a întâmplat?" Îi spune soţiei, sau la cineva de la birou, "Bine, el trebuia să fie aici. Ei l-au anunţat aici. Ei bine, este anunţul în ziar." Eu nici măcar nu am ştiut nimic despre asta. Eu nu pot face nimic. Eu sunt responsabil numai pentru ce spun, eu însumi.

E-48 Astfel acum, în această după-amiază, vreau ca noi toţi, din nou, dacă noi vrem, să ne ridicăm pentru citirea Cuvântului.

E-49 Şi vom încerca să ieşim în aproximativ încă o oră, cu voia Domnului, ca voi să fiţi împrospătaţi să mergeţi la biserică deseară. Şi motivul că noi avem aceste adunări Duminica dupăamiază, aşa ca să nu sustragem pe nimeni de la bisericile voastre. Persoanele pentru care vor să li se facă rugăciune aici, bolnavii şi neputincioşii, ei bine, noi întotdeauna ajungem să ne rugăm pentru ei, atunci aceasta nu va întrerupe serviciul vostru.

E-50 Indiferent, de multe ori există cineva cu care eu nu sunt în dez-... Nu sunt de acord, şi ei nu sunt de acord cu mine. Dar dacă nu poate fi pe principiul toleranţei, şi a gândurilor unei părtăşii mai bune şi alte lucruri, atunci eu-eu nu voi spune nimic despre aceasta. Dacă eu pot să nu fiu de acord cu un om, într-atât, încât să nu îmi pot pune braţul în jurul lui şi, din inima mea, să ştiu că el este fratele meu, atunci eu nu ar trebui să vorbesc cu el. Aşa este. Noi trebuie să facem asta.

E-51 Acum cei care doriţi să deschideţi în Bibliile voastre, deschideţi la Isaia, al 6-lea capitol. Vreau să citesc de acolo în această după-amiază, pentru serviciul de încheiere, să iau un text.
În anul în care... a murit Ozia l-am văzut şi pe Domnul şezând pe un tron, înalt şi înălţat, şi poalele mantiei lui umpleau templul.
Deasupra acestuia stăteau serafimii: fiecare... avea şase aripi; cu două îşi acoperea faţa, şi cu două îşi acoperea picioarele, şi cu două el a zburat.
Şi unul a strigat către celălalt, şi a spus, Sfânt, sfânt, sfânt, este DOMNUL Dumnezeul oştirilor: tot pământul este plin de slava Lui.
Şi uşierii uşii se zguduiau de glasul care răsuna, şi casa s-a umplut de fum.
Atunci am zis, Vai de mine! căci sunt pierdut; căci sunt un om cu buze necurate, şi locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate: şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, DOMNUL oştirilor.
Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, având un cărbune aprins în mână, care-l luase cu cleşetele de pe altar:
Şi l-a pus pe gura mea, şi a zis, Iată, acesta a atins buzele tale; şi nelegiuirea ta este îndepărtată, şi păcatul tău este ispăşit.
De asemenea am auzit glasul Domnului, spunând, Pe cine să-l trimit, şi cine va merge pentru noi? Atunci eu am spus, Iată-mă; trimite-mă pe mine.

E-52 Să ne aplecăm capetele.

E-53 Prea Bunule Domn, ia aceste cuvinte, şi fie ca contemplarea inimii noastre să fie acceptabilă pentru Tine. Fie ca marele Duh Sfânt să se mute în buzele vorbitorului şi urechile ascultătorului, ca împreună să Îţi poată aduce onoare Numelui Tău, prin Cuvântul Tău, căci cerem aceasta spre slava lui Dumnezeu. Amin.
Vă puteţi aşeza.

E-54 Voi fi atent acum, ce, ca să putem avea suficient timp pentru serviciul de rugăciune. Acum ascultaţi cu atenţie în timp ce încerc, cu aceste câteva Scripturi şi notiţe pe care le-am scris aici, să le vorbesc. Uneori, nu sunt obosit şi epuizat, eu niciodată (unde) nu notez o Scriptură, care ştiam că mi-o pot aminti. Dar în ultimul timp chiar a fost aşa că uneori eu ui-... nu îmi pot aduce aminte. Astfel doar o notez jos aici, o-o ceva micuţ ca o Scriptură anume, ştiu ce înseamnă aceea, şi doar merg de acolo înainte.

E-55 Vreau să vorbesc asupra subiectului de: Influenţă.

E-56 Acum, ştiţi, există cineva pe care tu îl influenţezi. Viaţa voastră este o epistolă scrisă citită de toţi oamenii. Prin urmare, dacă viaţa voastră nu este conform cu mărturia voastră, sau mărturia voastră conform cu viaţa voastră, adică, atunci acolo este... voi puneţi o piatră de poticnire în calea cuiva, căci cineva vă urmăreşte. Vreun copilaş o urmăreşte pe mama lui, îl urmăreşte pe tatăl lui.

E-57 Aici cu câţiva ani în urmă, am citit un articol mic, în jur de Crăciun, că era... cu siguranţă mi-a încălzit inima, a fost trist. Când un-un-un om a ieşit, şi era un om bun, el nu a-nu a băut, de fapt. Dar el-el a ieşit, în jur de Crăciun, şi în vizită la colegii lui, şi ei toţi i-au spus, au spus, "John, i-a puţin, doar un pic de băutură," şi din casă în casă el-el a luat prea mult. Şi a trebuit să meargă înapoi acasă. Şi traversând parcul, băieţelul lui era cu el, şi el-el nu l-a mai văzut pe băieţel. Şi s-a întors în jur şi sa uitat, şi băieţelul doar mergea dintr-o parte în alta. Şi tatăl a aşteptat până băieţelul a ajuns la el.

E-58 A spus, "De ce te duci prin tot parcul, fiule? Ce te face să umbli aşa?"

E-59 A spus, "Tati, eu încerc să umblu pe urmele tale." Şi aşa este. Vedeţi? Micuţul...

E-60 Omul l-a ridicat pe băieţel, şi s-a aşezat, l-a luat pe micuţ în braţele lui. A spus, "Dumnezeule, Tu să mă ierţi. Eu vreau să umblu drept, aşa ca fiul meu în urma mea să umble drept."

E-61 Şi asta este ce vrem noi să facem, ca Creştini. Noi vrem să umblăm ca Creştini, să trăim ca Creştini, să vorbim ca Creştini.

E-62 Cu mulţi ani în urmă, când ei aveau sclavie în Sud, ei jos, în Kentucky şi Alabama, şi jos de unde vin eu. Ei obişnuiau să-i ia pe cei de culoare şi îi vindeau la licitaţie, la-la platforma de licitaţie, chiar ca şi cum aţi fi avut maşini uzate sau ceva. Eu cred că nici un om nu trebuie să fie un sclav. "Dumnezeu a făcut pe om, şi omul a făcut sclavi." Şi ei obişnuiau să vină pe acolo şi să-i cumpere, chiar cum ai cumpăra o maşină uzată, primeşti un bon de vânzare, şi aşa mai departe. Acela era un lucru îngrozi tor.

E-63 Astfel ei... într-o zi, a venit un cumpărător pe acolo să... un negustor, la... pe la o plantaţie veche care avea mulţi sclavi. Şi a spus, "Câţi sclavi ai?"
"Oh," a spus, "în jur de o sută cincizeci acolo afară, presupun."
A spus, "Pot să merg afară să arunc o privire asupra lor?"
A spus, "Sigur, poţi merge."

E-64 Astfel a ieşit să se uite acolo la-la sclavi. Şi când a privit în jur, i-a observat că acei oameni, erau întotdeauna trişti. Ei, Boierii, i-au adus aici din Africa şi i-au descărcat în Cuba acolo afară, şi apoi i-au trimis aici în Sud şi i-au vândut ca sclavi. Şi ei ştiau că nu se vor mai întoarce niciodată acasă. Ştiau că nu vor mai vedea niciodată pe tatăl şi pe mama lor, nici când, sau copiii lor, soţ, soţii, şi aşa mai departe. Ei erau-ei erau victime de circumstanţă care nu au creat-o ei. Şi aici erau ei, departe de casă, şi trişti. Şi uneori trebuiau să ia biciuri şi să-i biciuiască, chiar cum fac cu o fiară, vite, şi boi, cai, şi alte lucruri, şi atunci ei-ei îi făceau să lucreze.

E-65 Şi acesta, ei au observat, acest negustor tânăr a observat că acolo era unul dintre acei sclavi tineri pe care nu trebuiau să îl biciuiască. Vai, el îşi avea bărbia în sus, umerii lui în spate, şi el era chiar la punct tot timpul. Ei nu trebuiau să-i facă nimic. [Fratele Branham îşi pocneşte degetul – Ed.] El îşi avea lucrul făcut. Astfel patronul sclavilor a spus... Negustorul i-a spus acestui patron, a spus, "Aş dori să cumpăr acel sclav."
El a spus, "Oh, nu." A spus, "El nu este de vânzare."

E-66 A spus, ,,Ei bine, de ce nu este el de vânzare?" A spus, ,, Ce tu," a spus, ,,ce faci tu ... Ce îl face pe el aşa?" A spus, ,,Este el şeful peste ceilalţi din ei?"
A spus, "Oh, nu. El este un sclav."
A spus, "Îl hrăneşti tu diferit decât cum îi hrăneşti pe ceilalţi?"

E-67 A spus, "Nu, ei toţi au mâncat afară în galeră, împreună."
A spus, "El este doar un sclav."

E-68 A spus, "Ei bine, ce îl determină pe el să acţioneze diferit decât restul din ei?"

E-69 A spus, "Şti, de multe ori m-am întrebat asta, şi eu, până când am aflat că acolo în patria lui, în Africa de unde vin ei, tatăl lui este regele unui trib. Şi, deşi, el este un străin, departe de casă, dar el ştie că este fiul unui rege, şi se comportă ca atare." Oh, vai!

E-70 Ce ar trebui Creştinii să facă? Noi suntem fii şi fiice ai Regelui. Deşi suntem străini, să ne comportăm ca fii şi fiice. Femeilor, lăsaţi-vă părul să crească. Încetaţi să purtaţi acele haine care le purtaţi, imorale şi alte lucruri. Bărbaţilor, întoarceţi-vă unde ar trebui să fie un bărbat. Să nu... Comportaţi-vă ca fii şi fiice ai lui Dumnezeu. Voi sunteţi un străin aici, amintiţi-vă, noi suntem fii ai Regelui.

E-71 Vedeţi influenţa care a avut-o omul asupra celorlalţi, moralul lui a menţinut la înălţime speranţele celorlalţi.

E-72 Noi aflăm că acest împărat, Ozia, era un băiat păstor în zilele lui Isaia, profetul. Isaia era un profet.

E-73 Profeţii sunt născuţi. Ei nu îşi pun doar mâinile peste ei, şi îi fac profeţi. Ei sunt născuţi, rânduiţi mai dinainte de Dumnezeu. "Darurile şi chemările sunt fără pocăinţă." Există un-un dar de prorocie în biserică, şi acesta trebuie să fie judecat de trei persoane înainte ca glasul să fie auzit vreodată în mijlocul adunării, dar acela este doar un dar de prorocie. Dar un profet este în mod absolut ordinat cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL, din copilărie în sus.

E-74 Şi Isaia era un profet al Domnului, şi el a fost dus la templu. Şi el avea... Acest Ozia, acest păstor tânăr, era o-o mare influenţă asupra acestui profet tânăr. Pentru că, Ozia, în Doi Cronici 26, ne spune că el a devenit împăratul lui Israel când era doar în vârstă de şaisprezece ani. Tatăl lui Amaţia a murit, şi el i-a luat locul, să domnească, după cum era obiceiul ca-fiul să îl urmeze pe-pe împărat. Şi ei l-au dus şi l-au făcut împărat când era doar în vârstă de şaisprezece ani. Şi avea tatăl lui, Ozia... Amaţia a fost un-a fost un om mare. El a fost un-un-un om evlavios. Şi având acest părinte evlavios, ei bine, l-a determinat să facă lucrul care era corect, pentru că a fost influenţat de tatăl lui. Vedeţi?

E-75 Astăzi, cum să nu ne aşteptăm să avem mai mulţi de Oswald şi Jack Ruby. Priviţi la... Am plecat de la motelul meu, ceva mai devreme, şi aşa un haos cu un grup de beţivani Californieni acolo afară, întinşi acolo, acele femei dezbrăcate goale afară pe aceea, acolo afară înfăşurate doar cu un pic de bandă, sau aşa ceva, acolo afară. Şi bărbaţii beau whiskey pe-pe gheaţă şi alte lucruri, şi umblând de colo-colo, căzând pe lângă piscine. Cum vă puteţi aştepta ca copiii lor, tinerii acolo în curte, se jucau în jur, să fie altceva decât un Oswald sau ceva de genul acela? Este influenţa care le este pusă înaintea lor.

E-76 Oh, America este putredă până la măduvă. Ea va secera ceea ce a semănat. Un Dumnezeu drept nu-i poate permite să scape cu nimic altceva.
Voi spuneţi, "Tu eşti un Am-..."

E-77 Eu, desigur, sunt American. Pe câmpuri, în Germania şi Japonia, sunt morminte Americane însemnate toate-peste tot acolo, familia mea, Branhami. Şi dacă eu ar trebui să merg, miaş da viaţa pentru aceasta.

E-78 Dar lăsaţi-mă să vă spun ceva. Noi avem nevoie de o stârnire, această naţiune are nevoie. Lucrurile care noi le aveam cândva, le-am pierdut, şi încercăm să trăim pe seama reputaţiei a ce a făcut altcineva. Noi vom secera pentru aceasta. Dumnezeu l-a făcut pe Israel, un popor după inima Lui; El i-a făcut să secere. Şi noi vom secera, de asemenea, pentru ceea ce facem.Nu avem nimic altceva înaintea noastră, decât seceriş. Am trecut linia harului şi a îndurării, şi nu a rămas nimic altceva decât un seceriş. Însemnaţi asta în Bibliile voastre. Eu sunt un om bătrân.
Dar voi să însemnaţi asta şi aflaţi dacă este adevărat sau nu. Poate când eu sunt dus, şi după mult timp, veţi afla că acele cuvinte sunt adevărate. Noi o vom căpăta. Suntem cântăriţi în cumpănă şi găsiţi uşori, şi nu există nici o cale de scăpare. Aşa este. Noi deja am trecut acea linie. Trebuie să seceraţi ceea ce aţi semănat, de fiecare dată.

E-79 Astfel acest ins tânăr era aşa o influenţă asupra acestui, tânărul împărat era o influenţă asupra-asupra tânărului profet. Şi el se rezema de braţul acestui profet, pentru că el-el ştia că el era un profet. Şi îl avea chiar cu el tot timpul, şi să-să-şi atragă influenţa din vedeniile lui, şi aşa mai departe, din partea lui Dumnezeu, ca să ştie cum să îşi conducă împărăţia.

E-80 Şi aceasta l-a făcut un om mare. El a ignorat politica din acea zi, şi opiniile populare, şi l-a slujit pe Dumnezeu cu o inimă adevărată. Acela este felul de preşedinte de care avem noi nevoie. Acela este felul de un-un conducător de care avem nevoie peste poporul oricărei naţiuni, oriunde. Împărăţia lui a fost după cea a lui Solomon. Acolo nu era nimic... Dumnezeu doar l-a binecuvântat şi nu a oprit nici o binecuvântare, pentru că el Îl slujea.

E-81 Şi acest lucru a fost de un mare ajutor pentru tânărul Isaia, pentru că el a văzut cum îi binecuvânta Dumnezeu pe cei care erau credincioşi Cuvântului Său. Nu contează cât de dificil era, rămâi credincios acelui Cuvânt. Şi este un exemplu astăzi, de asemenea, pentru noi, să rămânem credincioşi Cuvântului. Şi asta a avut o mare influenţă asupra lui.

E-82 Acum, el a plantat podgorii, şi el era un crescător de vite, şi avea tot felul de cirezi şi podgorii. Dacă vreţi să citiţi, în Doi Cronici 26 acolo, şi diferite locuri în Scriptură, care vorbesc despre-despre Ozia. El era un om mare. El-lui îi plăcea viaţa în aer liber, şi, un om aşa de bun! Dumnezeu a binecuvântat tot ce făcea el. Doar prospera şi a mers drept înainte. Şi nici o naţiune nu îl tulbura. Ei se temeau de el, şi pentru că el l-a slujit pe Domnul Dumnezeul care era cu el; nu pentru că lor le era frică de forţa lui militară, ci lor le era frică de Dumnezeul pe care îl slujea el.

E-83 Acela ar trebui să fie memorialul nostru. "În Dumnezeul nostru ne încredem," spune pe dolarii noştri, dar mă întreb uneori.

E-84 Acum, dar toate acestea s-au întâmplat, şi ne arată aici un exemplu. Aş vrea să extrag din acesta, în după-amiaza aceasta, să arăt cum poate Dumnezeu să binecuvânteze un om şi-şi să îl facă un om mare. Dar, ştiţi, când acest împărat a ajuns... se simţea sigur, se simţea la un punct în care-în care el era chiar absolut ancorat, şi nu era nici o cale ca el să cadă vreodată, sa înălţat în mândrie. Asta-i când şi-a luat căderea. Asta-i când orice om îşi va lua căderea.

E-85 Cred că asta este chestiunea cu mulţi dintre oamenii noştri de azi, noi ne înălţăm. Mă gândesc că asta-i ce cauzează ca organizaţiile să facă ceea ce fac. Ei obţin o clasă mai bună, de ceea ce numesc ei, "una mai intelectuală, o clasă de oameni mai bună," se gândesc ei. Bărbaţi, a lor şc-... toţi slujitorii lor cu învăţământ liceal şi universitar, doi sau trei ani de psihologie, le fac teste mintale şi unde cerebrale, şi de toate, ca să vadă dacă se potrivesc cazului, şi uneori nu ştiu mai mult despre Dumnezeu de cât ştie un iepure despre rachetele de zăpadă. Aşa este. Corect. Acel mintal nu are nimic de-a face cu asta. Este puterea Duhului Sfânt. Nu este în mintea ta; este în inima ta. Corect. Dar, vedeţi, noi ajungem... Atunci ei se înalţă, "A noastră, noi mergem la cea mai bună biserică din oraş. Aparţinem la prima biserică. Aparţinem unde merge primarul. Aparţinem de asta."

E-86 Şi toate aceste lucruri acolo, vedeţi, ce înseamnă, atunci oamenii pur şi simplu nu suportă să audă Aceea. Ei doar cred că tu eşti doar-doar o persoană îngrozitoare. Dar, ce se întâmplă, nu este loc pentru Sămânţă să se ancoreze. Nu este nimic pentru Aceasta pe ce să se aşeze; doar piatră. Nu se va prinde niciodată. "Păsările zboară în jur şi O culeg," Biblia a spus.

E-87 Dar când acest împărat s-a înălţat, şi se simţea sigur, el s-a înălţat în mândrie.

E-88 Eu observ, de multe ori, aflăm chiar oameni, evanghelişti, ajung la un punct unde mulţi dintre ei au fost acuzaţi de lucruri, şi poate unele dintre acestea sunt adevărate, ca băutul, şi aşa mai departe. Ce este că, eu cred că ei îşi construiesc un mic regat în jurul lor, şi se gândesc că acei oameni îi iubesc atât de mult, că nu există nici o cale deloc ca... Acei oameni, pot face chiar tot ce vor ei, şi, "Acei oameni vor trece cu vederea."

E-89 Oamenii s-ar putea, dar cum rămâne cu Dumnezeu? Asta-i unde ne scapă să vedem. Este Dumnezeu Cel care se uită. Vedeţi? Dumnezeu o ştie. Când vezi Adevăr şi Lumină, şi Îl respingi, Dumnezeu ştie ce ai făcut. Tu nu vei merge niciodată mai departe până nu te întorci drept înapoi la acel punct din nou. Nu poţi trece peste aceea. Trebuie să te întorci drept înapoi de unde ai lăsat.

E-90 El s-a înălţat atât de mult în mintea lui, şi-şi a ajuns atât de sigur de sine şi de toate, într-atât, că a încercat să ia locul unui slujitor. El a încercat să meargă înăuntru şi să ofere tămâie, după cum ştim în Biblie, să ardă tămâie, care era numai pentru un Levit să facă asta, un preot care era uns pentru acea lucrare. El a încercat să-i ia locul.

E-91 Şi aici noi avem o influenţă a acestui împărat, pentru a face de cunoscut oamenilor că această imitare carnală de unul pe altul, astăzi, nu este de la Domnul. Tu nu eşti ordinat pentru astfel de lucruri. Tu nu vei lua niciodată locul unui alt om, şi un alt om nu îţi poate lua locul tău. Află unde este locul tău şi rămâi acolo. Înţelegeţi?

E-92 El s-a gândit, "Bine, acum eu... Binecuvântat să fie Dumnezeu, eu sunt un împărat, şi Domnul a fost bun cu mine. Eu pot să fac asta. Eu am asta. Aceasta este slujba mea." Şi ajungem să aflăm, că, în mersul lui înainte în felul acela, şi a încercat să meargă dincolo, şi să treacă peste ce l-a binecuvântat Dumnezeu.
Dacă eşti un bun membru laic, fi un bun membru laic.

E-93 Dacă eşti o casnică bună, dacă Dumnezeu te-a binecuvântat ca o casnică şi te-a făcut loială şi credincioasă, soră, tu doar continuă să fi aceea. Să nu ajungi să gândeşti, tu, că Dumnezeu te-a chemat să fi o predicatoare, sau-sau o diaconiţă, sau altceva.

E-94 Şi-şi voi faceţi la fel, bărbaţii. Oriunde v-a binecuvântat Dumnezeu, acolo staţi, pentru că acolo este unde v-a aşezat El. Faceţi doar ce vă spune El să faceţi, şi vedeţi unde vă binecuvântează El.

E-95 Dar, să nu încercaţi niciodată să interveniţi, acela este-acela este un fundament al Cincizecimii. Când D-na McPherson... Aşa cum am citit cartea ei, eu nu... nu eram un slujitor în zilele ei. Şi au spus, "Când umbla ea pe platformă cu acestea, ca aripile, voi ştiţi," sau, ştiţi, un fel de robă în felul acela, "fiecare doamnă predicatoare purta acelaşi lucru. Fiecare dintre ele purtau o Biblie în acelaşi fel ca D-na McPherson."

E-96 Aţi ascultat vreodată la aceste programe de radio? Fiecare om, "Domnul să te binecuvânteze, foarte bine, omule," un Billy Graham. Este imitaţie carnală.

E-97 Eu citeam istoria lui Martin Luther. Şi istoria a spus, "Nu a fost un mister atât de mare că Martin Luther a putut să protesteze biserica Catolică şi să scape cu asta, ci să-şi ţină capul deasupra la tot fanatismul care a urmat trezirea lui." Aşa este.

E-98 Păstraţi-vă curaţi şi limpezi, la chemarea voastră. Staţi cu Cuvântul lui Dumnezeu şi nu vă mişcaţi pentru nimic. Şi staţi, rămâneţi în chemarea voastră. Dacă El v-a dat o slujbă acolo afară, ca fermier, fi un bun fermier. Dumnezeu să te binecuvânteze în aceasta, şi plăteşte-ţi zeciuielile şi orice este, ofertele tale, ca să ajuţi ca slujirea să meargă înainte. Dacă El te-a făcut un mecanic, şi te-a binecuvântat în acel lucru, rămâi cu aceasta şi mulţumeşte-i Lui pentru aceasta. Vedeţi? Să rămâi doar unde Dumnezeu te cheamă.

E-99 Noi aflăm aici o influenţă. Şi când s-a încercat să fie corectat, slujitorul a alergat după el, şi a spus, "Auzi! Aşteaptă un minut! Tu nu ai fost chemat pentru aceea." Oh, s-a mâniat! Păi, el era gata să-l decapiteze.

E-100 Vedeţi, există un lucru care trebuie să îl ştim. Nu contează cât de mult te-a binecuvântat Dumnezeu, tu nu ai nici un drept să îi mustri pe unşii Domnului, sau să spui ceva împotriva lor. Aşa este. Dumnezeu este Cel care se îngrijeşte de aceea. Ei au nevoie de ceva mustrare, aceia sunt copiii Lui, voi să le daţi pace. Voi nu trebuie să faceţi asta. Vedeţi?

E-101 Şi când tu-tu spui oamenilor despre păcatele lor, şi le spui că ei fac rău, "Ieşiţi afară! Nu încercaţi doar să ajungeţi în Cer pe baza unui sistem organizaţional sau ceva." Vai, doamne, ei ar, ei vor... Ei vor să explodeze. O vor face. Ei vor să îţi găsească o vină; ei nu vor-ei nici măcar nu vor sta şi să te asculte; se ridică şi iasă afară, şi nepoliticoşi, şi chiar se comportă în orice fel. Vedeţi, aceea merge să arate, în primul rând, creştere proastă, cei şapte ani de acasă. Cu siguranţă.

E-102 Dar noi aflăm că acest tânăr a luat această atitudine făcând lucrul pe care l-a făcut. Ce s-a întâmplat cu el? Domnul l-a lovit cu lepră, chiar acolo în clădire. Şi ce simbolizează lepra? Păcat, necredinţă. Nu există un alt păcat decât necredinţă. "Cine nu crede este deja judecat." Şi păcatul este singura necredinţă care există.

E-103 Eu predicam odată într-o biserică Metodistă, şi am spus, "A fuma ţigări nu este un păcat. A comite adulter nu este un păcat. A lua Numele Domnului nu este păcat."

E-104 A fost prea mult pentru o soră; ea s-a ridicat, a spus, "Vă rog să îmi spuneţi, Reverend Branham, ce este păcat?"
Am spus, "Necredinţa."

E-105 Voi faceţi acele lucruri pentru că nu credeţi. Asta-i exact. Motivul pentru care refuzaţi să umblaţi în Lumina Cuvântului este pentru că nu credeţi Cuvântul. Asta vă face un necredincios.

E-106 Un om mi-a spus, a spus, "Nu mi-ar păsa câte cazuri ai putea să arăţi, şi câte cazuri ar putea arăta doctorul, de diferite vindecări," a spus, "Eu nu cred în vindecare. Nu este aşa."

E-107 Am spus, "Desigur, aceasta nu a fost trimisă la necredincioşi. A fost trimisă numai le cei care cred."

E-108 Este numai pentru credincioşi. A spus, "Celui ce crede, toate lucrurile sunt posibile," nu celui ce nu crede.

E-109 Şi un strop de necredinţă împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, şi tu vei rămâne în afara Împărăţiei Cerului. A scoso pe Eva afară. A cauzat tot acest necaz, o singură dată doar să pervertească Cuvântul doar un pic. Trebuie să staţi drept cu Acesta, ceea ce El spune.

E-110 Acum aflăm, acest om devenise tot arogant şi îngâmfat, şi faţa i s-a înroşit, şi s-a întors în jur şi le-a spus la acei preoţi, şi, primul lucru ce-l ştiţi, a fost plin de lepră. Chiar acolo în furia lui, a fost lovit. Nu a scăpat niciodată de asta. Ce? A nu crede Cuvântul lui Dumnezeu care încerca săi se spună.

E-111 Este un exemplu adevărat în aceea. Observaţi. El era... El nu a crezut, şi, în mânia lui, a fost lovit cu lepră; şi a murit, afară în casa lui proprie, nu i-a mai fost permisă niciodată împărăţia, locul împăratului. Fiul lui a trebuit să-i ia locul şi-şi să ajute cât a putut el de bine, şi el a fost lăsat aşa până când a murit. Acum, vedeţi, el nu şi-a revenit niciodată.

E-112 Isus a spus, "Un cuvânt împotriva Acestuia nu va fi iertat niciodată," Cuvântul, "nici în lumea aceasta sau în lumea care va veni." Este de neiertat. Astfel vedeţi de ce lumea este gata pentru judecată? Marii evanghelişti şi lucrurile care au acoperit pământul cu Evanghelia, au fost luaţi în derâdere, batjocoriţi, toate altele. Nu există nimic rămas. Nu există nici o cale ca aceasta să se întoarcă înapoi vreodată. Ei au hulit Duhul Sfânt, şi L-au batjocorit, şi toate altele. Şi ei au... Şi, ei, nu există nici o cale să se întoarcă înapoi vreodată. Pentru aceasta trebuie să se plătească. Nu există nici o cale de scăpare. Dumnezeu este drept; ar fi împotriva dreptăţii Lui, ar fi împotriva Lui-LuiFiinţei Lui, ce este EL Şi acum trebuie plătit pentru aceasta.

E-113 Astfel acest împărat, indiferent cât de mult l-a iubit Dumnezeu, ce om mare era el, câte diplome avea el, totuşi el a făcut rău şi a trebuit să secere ce a semănat. Şi fiecare om va trebui să o facă.

E-114 Atunci a fost o lecţie pentru tânărul profet. Atunci a fost o adevărată lecţie! Prin asta, Isaia a învăţat că Dumnezeu rânduie pe omul Lui la locul lui, El însuşi. Nu ce altcineva rânduia. Dumnezeu Îşi rânduia omul pentru lucrare, acum, îl rânduie la locul lui. El să nu încerce să ia locul altuia.

E-115 Vedenia, lucrul a fost aşa de măreţ încât l-a condus pe acest profet la templu, să se roage.

E-116 Mă întreb, astăzi, dacă noi am vedea moartea bisericilor, să vedem moartea oamenilor, de la Duhul, mergând înapoi şi slujind crezurilor lor, dacă aceasta nu ar trebui să-i conducă pe credincioşi pe genunchii lor.

E-117 Aceasta l-a făcut pe un credincios adevărat, un credincios rânduit, Isaia profetul, să se pună pe genunchi. El a mers la templu, şi acolo a început să se roage.

E-118 Şi, în templu, l-a văzut pe Dumnezeu pe tronul Lui, înălţat sus de tot. Dumnezeu urma să-i arate la ce să privească. Nu să privească unul la altul; să privească sus acolo la ce este El, ce, El s-a înălţat sus pe tronul Lui.

E-119 Observaţi Serafimii Cereşti cu acoperitoare peste feţele Lor. Acum, Serafimii sunt arzătorii jertfei, care este una dintre rânduirile cele mai înalte ale Îngerilor. Ei sunt imediat după Heruvimi. Acolo erau Îngerii, şi apoi Serafimii, şi apoi Heruvimii. Şi Serafimii sunt de fapt cei care ard jertfa, făcând calea pentru apropierea păcătoşilor, o rânduire foarte înaltă a sfinţeniei în templul lui Dumnezeu.

E-120 Şi el a văzut, când era jos pe podea la altar, rugându-se, "Doamne, eu sunt un om cu buze necurate, şi locuiesc printre un popor necurat." Şi el îşi făcea mărturisirea.

E-121 Şi când mărturisea, a privit în sus şi i-a văzut pe aceşti Serafimi. Ei aveau două aripi peste feţele Lor, şi două aripi peste picioarele Lor, şi zburau cu două aripi, strigau, ,,Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeul Atotputernic! Sfânt, sfânt, sfânt, Dumnezeu în întregime este sfânt! Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu Atotputernic!"

E-122 Să ne uităm la vedenia care a văzut-o profetul, şi să o analizăm. Două aripi acopereau feţele Lor. Gândiţi-vă la asta, chiar şi sfinţii Îngeri au trebuit să îşi ascundă feţele Lor fără de păcat, pentru a sta în Prezenţa lui Dumnezeu. Le-au fost date aripi ca să Îşi ascundă faţa, în Prezenţa sfântului Dumnezeu! Cum veţi sta voi şi eu Acolo, dacă Serafimii au trebuit să folosească aripi, felul rânduit de Dumnezeu ca să Îşi ascundă faţa, ca să stea în Prezenţa Lui, să cânte, "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Dumnezeu Atotputernic"? Reverenţă în Prezenţa Lui!

E-123 Acum noi nu avem nici o reverenţă pentru Dumnezeu. Fiecare doar gândeşte că el este aşa de în siguranţă, încât eiei nu-ei nu îl respectă pe Dumnezeu cum ar trebui. De ce? De ce fac ei asta? Pentru că nu sunt conştienţi de Prezenţa Lui. Acela-i motivul că oamenii fac asta. Ei, ei nu Îl recunosc. Ei nu pot, ei nu pot să înţeleagă că sunt în Prezenţa lui Dumnezeu. Minţile lor devin atât de pervertite şi absorbite în lucrurile lumii, încât ei nici măcar nu-I acordă nici o atenţie. Se duc la biserică, sigur. Dar să realizaţi că vă aflaţi în Prezenţa lui Dumnezeu! Nu numai într-o biserică; oriunde vă aflaţi, voi sunteţi în Prezenţa lui Dumnezeu.

E-124 Dacă ar putea face cum a spus David, "Îl pun pe Domnul necurmat înaintea feţei mele, astfel eu nu voi fi clătinat." Atâta timp cât Domnul a fost înaintea lui, el nu a putut fi clintit.

E-125 Şi aceşti arzători Cereşti de jertfă cu aripi peste feţele Lor, şi strigând, "Sfânt, sfânt, sfânt," pentru a sta în Prezenţa lui Dumnezeu, ce se va întâmpla cu un popor păcătos care nu îl vor respecta pe Dumnezeu?

E-126 Voi spuneţi, "Bine, Frate Branham, doar ce ai spus că Ei au fost prevăzuţi cu două aripi."

E-127 Şi voi sunteţi prevăzuţi cu ceva, de asemenea, Sângele lui Isus Cristos. Acela este acoperitoarea voastră. Căci, voi nu staţi ca un Serafim, nu staţi ca un Heruvim, nu staţi ca un Înger. Dar, staţi ca un fiu sau o fiică răscumpărată de Dumnezeu, prin acest Sânge. Voi nu trebuie să aveţi aceste aripi care le aveau Ei. Ele sunt acoperitoare speciale pentru Ei în acea Prezenţă. Dar voi aveţi Sângele lui Isus Cristos ca acoperitoare, ca să staţi Acolo. Acum cum... Acum, voi, dacă aveţi acel Sânge, atunci îl onoraţi pe Dumnezeu, îl iubiţi pe Dumnezeu, îl respectaţi pe Dumnezeu; şi Dumnezeu este Cuvântul.

E-128 Acum observaţi, în al doilea rând, cu două aripi Ei Îşi acopereau picioarele. Ce însemna aceea? Umilinţă înaintea lui Dumnezeu, în Prezenţa Lui.

E-129 Ca Moise la rugul aprins, s-a descălţat de încălţămintea lui, când L-a auzit spunând, "EU SUNT CEL CE SUNT."
Pavel, pe drumul lui spre Damasc, el-el a căzut cu faţa la pământ.

E-130 Ioan, când a văzut Duhul lui Dumnezeu asupra lui Isus, a spus, "Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi de ce vi Tu la mine?"

E-131 Aici este un exemplu bun. Întotdeauna să fiţi conştienţi de micimea voastră, nu de măreţia voastră.

E-132 Astăzi, noi-noi Americanii, atât de mult, că încercăm să credem că noi suntem cineva mare, "Noi aparţinem la ceva mare, vreo mare organizaţie, ceva foarte mare care are..." Oh, foarte mare, mare, mare este tot ce vedem.

E-133 Şi atunci când... Odată, în Biblie, noi avem un exemplu de acela. Era un-un profet care a mers înapoi în peşteră şi... Ilie. Şi Dumnezeu încerca să-i atragă atenţia, ca să vină afară. Şi acolo a venit focul, şi fum, şi-şi vânturi puternice dinspre munţi, şi tunet, şi cutremure, şi zguduituri, şi toate celelalte. Profetul nici măcar nu s-a mişcat. Dumnezeu nici măcar nu era în aceasta. Dar când acel Glas blând, liniştit a vorbit, el şi-a acoperit faţa şi a ieşit. Când Glasul blând, liniştit al Cuvântului lui Dumnezeu vorbeşte, nu un zgomot, nu denominaţiunea noastră mare, nu al nostru ceva mare, ci acel Glas blând, liniştit, al Cuvântului, care este neglijat. Acela ar trebui să cheme un om la pocăinţă. Dumnezeu în Cuvântul Lui!

E-134 Totuşi, El şi-a acoperit picioarele Lui; şi a devenit conştient de a Lui... micimea noastră înaintea lui Dumnezeu.

E-135 În al treilea rând, El putea zbura cu celelalte două.

E-136 Acum amintiţi-vă, cu două, El Şi-a acoperit faţa, în Prezenţa lui Dumnezeu, şi să fie reverent. În al doilea rând, cele două aripi peste picioarele Lui însemnau umilinţă, înaintea lui Dumnezeu. Şi a treia pereche de aripi, acum, El S-a pus în acţiune. El putea zbura cu acele două aripi, vedeţi. Două peste faţa Lui, două peste picioarele Lui, şi zbura cu două, acum ce era aceasta? Reverenţă, umilinţă, şi în acţiune.

E-137 Dumnezeu a arătat profetului cum trebuie să fie slujitorul Său pregătit; reverent, umil, şi în acţiune. Acum el a văzut ceva diferit de ce a produs Ozia. El îi arăta profetului ce trebuie să fie el, nu ca Ozia, ci să fie ca aceşti Heruvimi Cereşti. Şi dacă voi vreţi să priviţi la un împărat, un împărat pământesc... Priviţi la Cel Ceresc, înălţat mai presus de toate Cerurile, şi trena Lui a umplut Cerurile.

E-138 Acolo noi vedem că El îi dădea ceva la care să privească, ca să îl influenţeze diferit decât la ce privea el, gândindu-se, "Un om care l-a slujit pe Dumnezeu şi a prosperat, şi de toate, a fost bine." Dar Isaia avea a lui-gândul lui asupra unui om.

E-139 Şi un om este un eşec, de la bun început. Nu-mi pasă cine este el. "El este născut în păcat, format în nelegiuire, venit pe lume vorbind minciuni," astfel el este un eşec total. Nu-mi pasă dacă este un episcop, papă, prezbiter, sau orice altceva ar putea fi. El este un eşec, de la bun început, şi nu priviţi niciodată la unul. Mie nu-mi pasă, "Chiar dacă mută munţii cu credinţă, şi chiar dacă îşi dă toată averea să hrănească săracii." Totuşi, priviţi la Isus Cristos. El este Acela. Priviţi la El, nu la vreun om.

E-140 Aflăm acum că El arăta aici ce trebuie să fie un slujitor al lui Dumnezeu, cum trebuie să fie el umil şi reverent şi în acţiune.

E-141 Mergeţi în acţiune! Mulţi dintre noi pot fi umili, mulţi dintre noi pot fi reverenţi, dar este greu să-i pui în acţiune.

E-142 Dar acum observăm că Dumnezeu arăta cum Îşi pregătea El slujitorul, ce trebuie să fie el. Acei Heruvimi erau, sau-sau, Serafimi, erau slujitorii lui Dumnezeu.

E-143 Observaţi, ca femeia la fântână, când era în aşteptare ca o Scriptură să se împlinească. Despre care noi am vorbit, de două sau trei ori în această săptămână. Când, ea aştepta ca aceea să se împlinească. Fata, din câte ştim noi, nu mergea la biserică. Ea probabil... Ei erau atât de departe de Cuvânt, şi lucruri de genul acela, ei... şi evocau crezurile lor şi alte lucruri. Cum a spus Isus, "Voi aţi luat tradiţiile voastre, şi aţi făcut Cuvântul lui Dumnezeu fără efect."

E-144 Este cam acelaşi lucru astăzi. Crezurile care ni se învaţă, şi alte lucruri, au scos Cuvântul lui Dumnezeu din acţiune. Cuvântul nu poate ieşi la suprafaţă. Şi lucrurile spuse, adevărate; sunt atât de îndocumentaţi cu altceva, că nu reuşesc să Îl vadă.

E-145 Amintiţi-vă, acel Glas nu vă va bântui numai pe voi aici. Această bandă merge în toată lumea. Nu vă vorbesc în mod special vouă aici. Dar dacă este cineva aici care are nevoie de aceasta, ei bine, asta, este pentru tine atunci. Vedeţi? Dar, amintiţi-vă că acel Glas vă va bântui cât timp veţi trăi. În ziua morţii voastre, Acesta vă va bântui. Supuneţi-vă Acestuia! Veniţi înapoi!

E-146 Tradiţiile noastre au luat Cuvântul lui Dumnezeu şi L-au făcut fără efect. Cuvântul lui Dumnezeu fiind manifestat, şi oamenii stau în jur şi spun, "Ei bine, eu presupun că este destul de bine." Vedeţi? Vai, oh, vai! Ar trebui să vă înflăcăreze sufletul.
Ar trebui să facă ceva, dar nu o face. Aceasta nu o face. Îl aflăm pe Dumnezeu...

E-147 Când această femeie... Acei preoţi şi alte lucruri, probabil că ea nu mergea la biserică pentru că nu a văzut nici un motiv ca să meargă, la ceva de felul acela. Dar ea a citit Scripturile. Pentru că observaţi, ea a ştiut, repede, când El i-a spus care era necazul ei, păi, ea a spus, "Păi, noi ştim că Tu trebuie să fi un profet. Noi nu am mai avut unul de sute de ani. Dar Tu trebuie să fi un profet, noi ştim." Acum, vedeţi, părerea mea, ea s-a gândit...

E-148 Dacă veţi lua acea trimitere acolo, şi o citiţi în Scriptura voastră, aceasta merge înapoi la "Profetul," care era Cristos.

E-149 A spus, "Ştim că noi... Tu trebuie să fi un profet. Noi ştim că Mesia, când El vine, acesta va fi lucrul pe care El îl va face. El va fi indentificat prin asta."
Şi Isus a spus, "Eu sunt Acela care vorbeşte cu tine."

E-150 Ea a intrat în acţiune. Ea nu a mai putut rezista. Chiar lucrul care îl aşteptau ei, era pe pământ chiar atunci, şi ea L-a văzut. Nu contează cât de mult era ea într-o stare rea, o prostituată, sau o femeie de felul acela, nu putea... Oamenii de pe stradă nici măcar nu i-ar fi dat ascultare. Ei nu ar face-o astăzi. Dar so opriţi, cum a-ţi putea s-o faceţi? Era ca o casă în flăcări, întrun vânt puternic. Nu îl puteaţi stinge. Un foc îi ardea în inimă.

E-151 Ea a spus, "Veniţi, de vedeţi un Om Care mi-a spus lucrurile care le-am făcut. Nu este acesta chiar Mesia?" Şi aceea a pătruns, de asemenea. Când, Isus nu a trebuit să o facă încă o dată. Oamenii au crezut-o pentru că... l-au crezut pe Isus din cauza mărturiei ei. Vedeţi? Ce a făcut aceasta? Ea a fost umilă, reverentă, şi în acţiune. Ea a intrat în acţiune când a văzut lucrul întâmplându-se.

E-152 Semnele Lui ar trebui să influenţeze, astăzi. Semnele promise de astăzi, Cuvântul promis care este prevăzut pentru această zi, să îl vedem pe Dumnezeu împlinind ce a spus El că El va face, ar trebui să ne facă ceva. Dar nu o face.

E-153 Întocmai cum a făcut Iudeilor. Ei erau atât de religioşi încât ei-ei nu credeau că au avut nevoie de Acesta. Ei, ei credeau că aveau totul.

E-154 Şi aşa este felul cu lumea astăzi. Are de mâncare din belşug, de îmbrăcat din belşug, biserici frumoase, locuri mari, slujitori bine educaţi, şi astfel ei nu au nevoie de nimic altceva. "Dar tu nu şti," a spus Scriptura, "că eşti gol, nenorocit, orb, şi nu o şti." "Nu o şti," şi nu le poţi spune nimic diferit. Ei continuu înaintează direct în jos pe acea linie, şi omit să lase Cuvântul lui Dumnezeu să-i influenţeze să creadă că Isus Cristos este înviat din morţi, şi este viu astăzi, acelaşi ieri, azi, şi în veci, arătându-Se viu. Ei pur şi simplu sunt morţi. Peste tot, peste tot unde te duci, pare să fie acelaşi lucru. Trebuia să fie aşa, totuşi, voi ştiţi. El trebuie să fie scos afară din biserică. Nu există nici o cale deloc de a evita ca aceasta să fie aşa. Dumnezeu a spus că va fi aşa. Dar dacădacă...

E-155 Lăsaţi ca asta să vă zguduie, să vă zguduie bine. Nu contează în ce naţiune sunteţi, oriunde aţi fi, oricine aţi fi, asta să vă trezească.

E-156 Ceasurile vin şi trec. Primul lucru ce-l ştiţi, veţi spune, "Ei bine, eu-eu am crezut că trebuia să se întâmple asta înainte de Răpire."

E-157 S-ar putea să vină înapoi un Glas cum a făcut-o cândva, "Deja s-a întâmplat şi tu nu ai ştiut."

E-158 Tu vei fi întru totul ancorat într-o biserică pe undeva, spunând, "Sunt la fel de sigur pe cât pot fi," şi, primul lucru ce-l şti, Răpirea va fi dusă. Va fi o plecare secretă, neaşteptată, nimeni nu ştie nimic despre aceasta. Lumea va continua să meargă drept înainte.

E-159 Cum a intrat Noe în corabie. Vă amintiţi, după ce Noe a intrat în corabie, a stat acolo şapte zile după ce Dumnezeu a închis uşa. Dumnezeu a închis uşa, şi Noe a stat în corabie şapte zile înainte ca ceva să se întâmple.

E-160 Şi uşa îndurării vă va fi închisă în faţă, şi s-ar putea ca deja să fie. Şi doar gândiţi-vă la asta, oamenii vor continua să predice, oamenii cred că devin mântuiţi, trecându-şi numele în registre, înscriindu-se în biserică, strigând, sărind în sus şi-n jos.

E-161 Păi, am văzut Mahomedani strigând. Am auzit... oameni care beau sânge dintr-un craniu uman, şi vorbesc în limbi, şi fac toate lucrurile acelea. Acela nu este nici un semn că sunteţi mântuiţi. Oh, nu.

E-162 "Având forma de evlavie." Ce este "Puterea din aceasta" despre care se vorbeşte?

E-163 Vedeţi, acele lucruri ar putea să se întâmple, şi va fi un timp trecut şi nu o veţi şti. Nu vă puteţi permite să vă asumaţi acel fel de risc. Să nu o faceţi, prieteni. Intraţi în timp ce puteţi. Nu fiţi influenţaţi de vreo clădire mare, vreo organizaţie mare, vreun mare învăţat super-rafinat. Lăsaţi Cuvântul lui Dumnezeu să vă influenţeze. Asta-i exact ce i-a motivat pe acei apostoli. Când au văzut acel Cuvânt manifestat, aceea i-a influenţat, "Noi suntem siguri!"

E-164 S-ar merita să fie citată din nou. Isus, cu mulţimi mari de mii care Îl urmau, El a spus, "Aceia sunt prea mulţi. Priviţi, priviţi, ceva ciudat aici, puţini sunt chemaţi... Da, mulţi sunt chemaţi, puţini sunt aleşi."

E-165 Astfel atunci El a văzut marile adunări, El a spus, "Dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului, şi nu beţi Sângele Lui, nu aveţi viaţă în voi." El nu a explicat niciodată asta.

E-166 Mă întreb dacă El ar spune asta în Beaumont, astăzi, nu contează cât de popular ar fi El, ce credeţi că ar spune doctorii, şi oamenii cu o cultură bună, şi de ştiinţă? "Acel Om este un vampir. Ei bine, El vrea să-I beţi Sângele? Ei bine, ce fel de un... Intraţi într-o criză de isterie."

E-167 Isus nu a explicat-o niciodată. El a vrut să Se descotorosească de acei paraziţi. Aşa este. Atunci ei toţi s-au ridicat şi au plecat.

E-168 Atunci El s-a uitat în jur la acei apostoli care nu erau rânduiţi la Viaţă, dar El i-a ales. Ei nu erau rânduiţi. A spus, "Ce veţi spune când îl vedeţi pe Fiul omului suindu-se sus în Cer de unde a venit El?" Oh, aceea a fost o strangulare. Ce a făcut El...

E-169 Acei-acei slujitori au spus, "Să se suie sus în Cer? Ei bine, acest Om s-a născut chiar aici în Galileea. El s-a născut în Nazaret. Noi o cunoaştem pe mama Lui, ai Lui-fraţii Lui. Cunoaştem leagănul în care a fost legănat. I-am văzut hăinuţele Lui de bebeluş. Noi vorbim cu mama Lui. Şi atunci să spui că acest Om a venit, se duce înapoi sus de unde El a venit? El a venit din Nazaret. Ce spune El, 'Cer'?"

E-110 El nu a explicat niciodată. Prea mulţi paraziţi încă. "S-au ridicat, şi nu au mai umblat cu El." Asta-i ce Biblia a spus.

E-171 Atunci El s-a întors în jur şi a spus, "Eu... Vreţi să plecaţi, şi voi toţi?" la cei doisprezece.

E-172 Amintiţi-vă, ei nu au putut explica asta, dar ei au ştiut. Au ştiut că era El, astfel ei I-au spus... El i-a influenţat cu semnele Lui adeverite de la Dumnezeu. Priviţi.
El a spus, "Vreţi să vă duceţi, şi voi?" celor doisprezece.

E-173 Petru a spus, "Doamne, la cine să ne ducem? Căci noi suntem siguri..."Acum, asta, priviţi, studiaţi asta. Ce este? "Noi ştim ce spune Cuvântul pentru astăzi. Noi ştim ce trebuie să facă Mesia dacă El vine astăzi. Noi am văzut lucrul acesta fiind împlinit de Dumnezeu."

E-174 El a spus-o mai târziu, la Cincizecime. A spus, "Isus din Nazaret, un Om adeverit de Dumnezeu în mijlocul vostru, prin lucrurile care trebuie să le facă El. Şi voi l-aţi luat pe Prinţul Vieţii şi L-aţi răstignit, şi-şi Dumnezeu L-a înviat, la care voi sunteţi martori."
Observaţi aici, vedeţi, el a spus, "Unde să ne ducem?"

E-175 Isus a spus, "Eu am ales doisprezece din voi, şi unul dintre voi este diavolul."

E-176 Şi acolo erau numai unsprezece care stăteau acolo, din miile de mii. Unsprezece stăteau acolo. Oh, vai! Influenţaţi! Sigur.

E-177 Această femeie micuţă, când ea a fost influenţată, a intrat în acţiune. Ea a trebuit să facă ceva referitor la aceasta. Ea a trebuit să spună altcuiva.

E-178 Şi fiecare suflet adevărat care se atinge de Cristos, tu trebuie să spui cuiva despre Acesta.

E-179 Petru, când el L-a luat pe Cuvântul Său, în acea noapte pe mare, L-a văzut acolo afară, a fost... sau în acea zi, a fost. Ei au pescuit toată noaptea, şi nu au prins nimic, au aruncat plasele înainte şi înapoi. Acela era un timp de descurajare, dacă cineva este un pescar. A aruncat plasa toată noaptea, şi el era un pescar, de altfel. Tatăl lui era un pescar. El a fost pe acel lac toată viaţa lui, şi părinţii lui şi bunicii lui proveneau de la acel lac. Şi el ştia când era luna potrivită, şi din ce parte sufla vântul, şi toate semnele. Şi el pescuia pentru trai. Astfel el a pescuit toată noaptea, şi nu a luat nimic.

E-180 Apoi ei au aflat, a doua zi, că-că se spunea că acest Profet urma să vorbească, jos pe mal. Şi îmi imaginez, din colibele lor mici veneau micuţele femei, şi aşa mai departe, veneau jos să Îl audă. Mulţimile au devenit atât de mari, pe la mal, El a trebuit să împrumute această barcă, şi barca lui Petru. Să vină afară şi să îşi spele plasele, şi nici măcar un peşte, şi le-au aruncat sus pe acolo; erau descurajaţi.

E-181 Şi uneori la acel moment de descurajare, dacă veţi urmării, atunci este când vine El pe acolo. Dar nu fiţi într-atât de orbi ca să rataţi asta. Vedeţi? Când vedeţi că totul se întâmplă în felul cum este în lume astăzi, nu vă temeţi. Vedeţi? Nu vă temeţi. Doar-doar amintiţi-vă, El v-a promis să vină la voi.

E-182 Şi acum observaţi când El a venit, El i-a spus lui Petru, a spus, "Acum lansaţi-o la adânc şi lăsaţi jos pentru pescuire."

E-183 Petru a spus, "Poate. Eu nu am mai văzut să se facă asta înainte. Eu-eu nu ştiu. Eu am pescuit, toată viaţa mea, aici. Semnele, noi doar ce am terminat de pescuit, toată noaptea, prin aceeaşi apă. Şi, totuşi, dar nu este nimic acolo. Noi nu am luat nimic. Dar la Cuvântul Tău, Doamne," iată-o acolo, "eu voi lăsa plasa jos. Cuvântul Tău!"

E-184 Poate ai trecut prin fiecare spital. Frate King, ei s-ar putea să spună că tu vei muri. Ei ar putea să spună, soră, aceasta, aceea, sau cealaltă. Nu îmi pasă ce au spus ei. "La Cuvântul Tău, Doamne, eu voi lăsa plasa jos!"

E-185 Când a văzut el acel Cuvânt adeverit, când Isus i-a spus ceva, el a crezut, şi a lăsat jos acea plasă în apă unde nu erau peşti. Dar, dacă Dumnezeu a spus aşa, El putea pune peşti acolo, la fel cum a pus El apă în ceruri.

E-186 El poate pune vindecare în trupul tău, mie nu-mi pasă dacă acolo nu este nimic. Aveţi încredere în El că îl va învia în ziua de apoi. "La Cuvântul Tău, Doamne, voi lăsa plasa în jos."

E-187 Aceasta aşa l-a influenţat pe acest pescar, încât a lăsat peştele şi totul, şi l-a urmat pe Isus. A fost o influenţă, când el La luat pe Cuvânt Lui. Atunci ce a făcut El?
"Bine," a spus, "Îţi mulţumesc, Doamne, pentru o grămadă bună de peşte."
A spus, "Lasă-ţi plasa în pace. De acum încolo tu vei prinde oameni." Apostolul a intrat în acţiune!

E-188 În cele din urmă, la capătul drumului, când ei se duceau să îl răstignească, să îl ucidă, şi el a fugit din oraş. Şi pe drum spre ieşire, după cum ne spune istoria, el fugea ca să-şi scape viaţa, ieşind din oraş, şi l-a întâlnit pe Isus care venea înapoi. A spus, "Unde te duci, Simone?" Sau, Simon i-a spus Lui, "Unde Te duci, Doamne?"

E-189 A spus, "Mă duc înapoi în cetate ca să fiu răstignit din nou."

E-190 Simon s-a întors şi a mers înapoi. Şi când ei l-au prins, a spus, "Să nu..." Ei l-au pus pe o cruce. A spus, "Să nu mă răstigniţi aşa. Puneţi-mă cu capul în jos, şi picioarele în sus!"

E-191 El a fost influenţat când l-a văzut pe Isus înviat din morţi; influenţat pentru moartea lui, el a fost influenţat pentru orice. El a mers în acţiune. Nici măcar moartea nu a putut să o oprească. Răstignirea nu a putut să o oprească. El a fost influenţat de Isus.

E-192 Orbul vindecat. I s-a spus să tacă, dar el a răspândit faima Lui pretutindeni. Poporul lui a spus, "Acum... "Preoţii au spus, "Acum dacă cineva merge şi participă la acea trezire, ei să vină doar să-şi ia documentele lor de la biserică, asta e tot." Şi tatăl şi mama se temeau din cauza asta. Vedeţi? Astfel au spus...
Au venit, au spus, "Cum şi-a primit vederea acest tânăr?"
Au spus, "El este-el este în vârstă; întrebaţi-l pe el." Lor lea fost frică.
Dar cel care a fost vindecat a fost influenţat. Amin.

E-193 El a spus, "Acest Om este un păcătos. Dă laudă lui Dumnezeu! Noi nu ştim de unde vine acest Om. El nu are nici-El nu are nici o recomandare. Noi nu cooperăm cu El. Noi nu avem nimic de-a face cu El. Noi nu ştim de unde vine El. Ştim că El este un păcătos şi-şi de la diavolul."

E-194 Acest om a avut un răspuns bun pentru ei. A spus, "Acum acesta este chiar un lucru ciudat." A spus, "Acum, voi se presupune să fiţi conducătorii ţinutului. Şi Omul acela mi-a dat vederea, şi cu toate acestea voi nu ştiţi de unde vine El." A spus, "Acum, dacă El este un păcătos, sau nu, eu nu vă pot spune asta. Dar eu ştiu acest singur lucru, că odată eram orb, şi acum pot să văd."

E-195 El a fost influenţat. Nu l-a interesat să stea înaintea preoţilor sau nimic. El a fost influenţat. Părinţii lui, nici chiar miracolul asupra propriului lor fiu nu i-a influenţat, dar l-a influenţat pe el.

E-196 Oamenii la Cincizecime, cum am spus seara trecută, cu poliţa lor despre Viaţa Eternă, când s-au dus să îşi tragă a lor... dividentele din Aceasta. Observaţi când ei au fost influenţaţi. Ei au fost sfinţi, au fost reverenţi înaintea lui Dumnezeu. Şiau acoperit feţele de la lucrurile lumii, şi picioarele lor în umilinţă. Şi când au simţit că vine Puterea lui Dumnezeu, cum a fost promis prin Ioel, cum a fost promis prin profeţi, cum a fost promis de Isus! "Aşteptaţi sus acolo în cetatea Ierusalim până veţi fi îmbrăcaţi cu Putere de Sus." De îndată ce acel Dumnezeu, în Persoana Duhului Sfânt, s-a pogorât peste ei, ei au fost influenţaţi. Nu le păsa câţi oameni râdeau de ei. Au ieşit afară în stradă, clătinându-se ca nişte oameni beţi. Ei au fost influenţaţi de Duhul Sfânt. Şi voi puteţi fi influenţaţi, la fel. Au stat chiar...

E-197 Priviţi-l. Nu s-a dus în jur şi să spună vreun fel de crez. El a mers chiar drept înapoi la Cuvânt, şi a spus, "Voi bărbaţi din Ierusalim, voi care locuiţi în Iudeea, să vă fie cunoscut lucrul acesta, şi ascultaţi la cuvintele mele. Aceştia nu sunt beţi cum vă închipuiţi voi, văzând că nu este decât al treilea ceas din zi. Ci aceasta este Ceea ce a fost vorbit de profetul Ioel, 'Şi va veni la împlinire în zilele de pe urmă,' spune Dumnezeu, 'Eu voi turna din Duhul Meu peste toată făptura."' Ei au fost influenţaţi de Cuvânt, la Cuvânt. Ar trebui să ne facă acelaşi lucru.

E-198 Ei au intrat în acţiune, da, când promisiunea Lui a fost împlinită. Când, au văzut că Isus le-a promis că El va trimite promisiunea Tatălui peste ei, Luca 24:49, "Iată, Eu vă trimit promisiunea Tatălui Meu peste voi; dar zăboviţi." A zăbovi nu înseamnă rugaţi-vă, înseamnă doar a aştepta. A zăbovi înseamnă "a aştepta." "Aşteptaţi sus acolo în cetatea Ierusalim până veţi fi îmbrăcaţi cu Putere de Sus." Şi când această influenţă a Duhului Sfânt i-a atins, Aceasta i-a umplut. Ei au văzut Cuvântul, care l-a promis Isus, împlinit.

E-199 Acum, mă întreb dacă ar avea aceeaşi influenţă asupra noastră în această după-amiază? Dacă noi am văzut ce a promis El să facă în zilele de pe urmă, împlinit, ce fel de influenţă ne va da Aceasta nouă? Ce? Tot ce am văzut noi să se facă în aceste ultime zile ar trebui să ne pună în acţiune. Cu siguranţă ar trebui, cu reverenţă şi umilinţă.

E-200 Dincolo de orice umbră de îndoială, afirmaţia care a fost făcută cu treizeci de ani în urmă, despre un Stâlp de Foc, care aparatele de fotografiat l-au capturat. Aparatul vostru de fotografiat din Texas l-a capturat nu de mult. Cercetarea ştiinţifică, l-au trecut prin tot felul de cercetări care le-au putut găsi, de către FBI. Şi... [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... ? ... luată în Texas, pentru un Texan. Când vedeţi semnul, nu poate fi combătut. Acesta-i adevărul. Dar veţi crede voi Glasul care urmează semnul? Semnul este dovedit ştiinţific. Acum, într-o zi când Isus se întoarce şi îi prinde pe oameni, pe toţi în felul cum sunt, aceasta se va face de cunoscut, de asemenea.

E-201 Observaţi, Stâlpul de Foc ar trebui să ne pună în acţiune, după cum Stâlpul de Foc adevereşte promisiunea Acestuia din zilele de pe urmă. Isus a spus, "Eu vin de la Dumnezeu, şi Mă duc la Dumnezeu," şi ce va face El în zilele de pe urmă. Şi iatăL aici, atât ştiinţific cât şi spiritual, în Cuvânt dovedind aceasta, că El a venit de la Dumnezeu şi încă rămâne acelaşi. El încă este Dumnezeu, pentru promisiunea din zilele de pe urmă. Aceasta ar trebui să ne pună în acţiune.

E-202 Semnele Venirii sunt iminente. Isus a spus, "Cum a fost la Sodoma, chiar înainte ca lumea să fie arsă, lumea Neamurilor," aceasta se va reîntoarce. Ar trebui să ne influenţeze şi să ne pună în acţiune, de asemenea. Când vedem Cuvântul împlinit, care El a promis, ar trebui să ne pună în acţiune.

E-203 Noi, ca profetul, am văzut rezultatul denominaţiunilor care s-au auto-înălţat, îşi pierd poziţia. Vreau ca asta să pătrundă foarte adânc, pentru că poate nu o să vă mai vorbesc niciodată. Dar, bărbaţi şi femei, pot să spun asta, şi să vă vorbesc liber, în această după-amiază, în Numele lui Isus Cristos. Oameni care sunt gânditori raţionali, oameni care nu sunt atât de plini de sine, atât de departe de Dumnezeu prin tradiţii; care, au văzut biserica Penticostală, aţi văzut-o pe cea Baptistă, Metodistă, şi Prezbiteriană, aţi văzut biserica Catolică, să îşi piardă poziţia în Dumnezeu, să îşi piardă menţinerea asupra Cuvântului, când au acceptat crezuri.

E-204 Eu-eu am fost intervievat de un preot, nu de mult, şi el mi-a spus, a spus, "Păi, eu..." El m-a întrebat despre un anumit lucru, şi aceste lucruri. A spus, "Ei bine, biserica Catolică obişnuia să facă aceea."

E-205 Am spus, "Când? Biserica Catolică nu a fost organizată timp de trei sute de ani după moartea ultimului apostol."
El a spus, a spus, "Tu încerci să judeci cazul tău cu o Biblie."
Am spus, "Acela-i Cuvântul."
A spus, "Dumnezeu este în biserica Lui."

E-206 Am spus, "Dumnezeu este în Cuvântul Lui. Toate celelalte să fie o minciună, şi al Lui adevărat."

E-207 Şi el a spus, "Ei bine, aceea este doar o Carte pe care-care Catolicii timpurii au scris-o."

E-208 Am spus, "Atunci eu sunt un Catolic timpuriu. Eu cred chiar ce spune Aceasta." Eu nu... Am spus, "Atunci..."
A spus, "Bine, vedeţi, noi suntem o biserică mai mare acum."

E-209 Am spus, "Atunci unde v-aţi pierdut? Ce s-a întâmplat? Dacă biserica timpurie scoteau draci, şi l-au dovedit pe Isus viu pe pământ, prin semne şi minuni spirituale; şi aici voi aveţi mii de mijlocitori, de tot felul de femei moarte şi bărbaţi morţi, şi de toate, Iâcând mijlocitori. În Biblie, primul papă a spus, că, 'Nu există un alt mijlocitor între Dumnezeu şi oameni în afară de Omul Isus Cristos."'

E-210 Pierzându-vă menţinerea asupra Cuvântului, şi acceptând crezuri şi auto-înălţări prin îndernunul omului, noi i-am văzut pierzând menţinerea cu marele Duh Sfânt. Noi i-am văzut pe Penticostali făcând acelaşi lucru. Şi voi o vedeţi. Când se organizează, ei mor. Nu există cale de întoarcere; nu a existat niciodată, şi nu va exista niciodată. Dumnezeu este împotriva acelui lucru. Este cu adevărat păcat. A spus, în zilele de pe urmă El va zice, "Ieşiţi afară din mijlocul lor, poporul Meu, ca să nu vă atingeţi de lucrurile lor necurate; şi Eu vă voi primi."

E-211 Ca Ozia, ce a încercat el să facă? El a încercat să ia locul unei slujbe unse, slujba unsă a lui Dumnezeu. Ozia a încercat să uzurpe acea autoritate, pentru că el era un om mare.

E-212 Noi am văzut aceste aşa-zise organizaţii să împingă afară tot ceea ce este Dumnezeu, şi încercând să ia slujba Bisericii, a Bisericii unse. Şi prin crezuri, noi am aflat că sunt morţi în necredinţă, şi nu se vor mai ridica niciodată. Vor muri în tabăra leproşilor cu restul din ei.

E-213 Vedeţi acolo? Omul, omul gânditor, omul care crede Scriptura vede asta. Dacă eşti născut din Dumnezeu, tu o vezi. Dumnezeu identifică atât de clar lucrul, ca să vă influenţeze. Cum am predicat toată săptămâna, şi alte lucruri, ce trebuie să facă, să atragă atenţia. Aceasta vă influenţează, să vedeţi unde au mers şi ce s-a întâmplat, la fiecare din ele.

E-214 Dacă ei organizează încă una, va face acelaşi lucru. Dar nu vor mai fi mai altele. Nu. Ei, s-a terminat acum. Este prea târziu acum.

E-215 Îşi pierd menţinerea, prin a accepta crezuri şi doctrine făcute de om. Le este frică, chiar să vină şi să stea lângă Acesta. Vedeţi?

E-216 Ca Ozia care a încercat să uzurpe locul unui-unei slujbe unse, pentru că el era un om mare, om mare. Şi printre poporul lui Dumnezeu nu există oameni mari. Noi suntem toţi copii ai lui Dumnezeu. Dumnezeu dă unuia dintre noi un lucru de făcut, şi la un altul lucru de făcut, aceea nu ne face mai buni decât oricare altul. Face doar ca Dumnezeu să ceară mai mult din mâna ta, asta e tot.

E-217 Acum efectele unei astfel de vedenii, şi încheiem. Începem să ne rugăm pentru bolnavi, în câteva minute. Acum efectele unei astfel de vedenii. Ce au făcut efectele acestui profet? Mă întreb despre un predicator, mă întreb despre un evanghelist, sau un păstor? Priviţi ce a făcut o vedenie din Aceasta, şi ce a văzut el, ce i s-a întâmplat lui Ozia cu stil de sine. Şi apoi, deşi un om mare pe care Dumnezeu l-a onorat, lucrul important, ei l-au văzut mort. Ce efecte a avut asupra profetului?

E-218 Iată ce a făcut asta. L-a determinat să se mărturisească a fi un păcătos că s-a asociat cu aşa ceva. El a mărturisit, "Sunt un om cu buze necurate, şi am locuit în mijlocul unui popor cu buze necurate." Făcându-l să mărt-... un profet, nu un predicator. Un profet a mărturisit că era un om păcătos, pentru că a fost asociat cu aşa ceva.

E-219 Apoi ce? Când el şi-a mărturisit păcatele, atunci a venit purificarea. Oh, tu nu poţi fi curăţit de păcatul tău până nu mărturiseşti că este păcat, până nu recunoşti că este păcat. Apoi a venit purificarea, de îndată ce a spus, "Vai de mine, căci ochii mei au văzut adeverirea unui Dumnezeu mare. Îngerii, Arzătorii, Jertfitorii sunt aici, şi uşiorii se zguduie la Glasul Lor, şi iată-Iîn această vedenie, zburând înainte şi înapoi." El a văzut ceva real. O vedenie a venit jos. A spus, "Sunt un om cu buze necurate, şi locuiesc în mijlocul unui popor necurat." A spus, a strigat după îndurare şi s-a numit un păcătos.

E-220 Apoi ce s-a întâmplat? Unul dintre Heruvimi s-a dus acolo la altar, şi a luat cleştele şi a apucat un cărbune aprins, şi l-a pus pe mâna Lui. Nu l-a dus într-un cleşte acum; a luat cărbunele, şi l-a pus pe mâna Lui, şi a venit şi l-a pus pe buzele profetului, şi a spus, "Nelegiuirea ta..."

E-221 Nelegiurea, ce este nelegiuirea? Nelegiurea este ceva care şti că este greşit, şi încă te ţi de aceasta. Când şti că crezurile tale sunt greşite, şi încă te ţi de ele, aceea este nelegiuire.

E-222 Dar când el a mărturisit că era greşit, acolo a fost o putere de curăţire. El a luat un cărbune de Foc. Aţi observat cum Dumnezeu...

E-223 Noi vedem cum Dumnezeu şi-a aşezat slujitorii Lui în rânduială, şi cu ce l-a pregătit El; cum a putut el, fiind umil, reverent, şi să se pună în acţiune.

E-224 Priviţi, când El l-a purificat pe slujitor, El nu a făcut-o printr-un seminar. El nu a făcut-o prin o grămadă de cărţi. Noi aflăm aici că Dumnezeu Îşi purifică slujitorii prin Foc. Un cărbune de Foc l-a atins pe profet, i-a curăţit buzele. Dumnezeu Îşi curăţă slujitorii prin Focul Său Sfânt. Nu prin cărţi, nu prin educaţie, teologie; ci El l-a curăţat pe slujitorul Său cu Foc.

E-225 Atunci de îndată ce el s-a mărturisit şi a fost purificat, atunci a urmat însărcinarea. Mai întâi a trebuit să mărturisească, apoi a trebuit să fie purificat, şi acum este însărcinarea. A fost atunci că Isaia cel purificat a strigat... Când a auzit Glasul lui Dumnezeu, a spus, "Cine va merge pentru Noi?"

E-226 Căutaţi înapoi în istorie, când citiţi asta, când vă duceţi acasă, cei s-a întâmplat lui Israel. A ajuns în acelaşi punct (unde) ne aflăm noi. Ei au chemat... Toate jertfele lor şi lucurile au devenit o tradiţie pentru ei. Nu exista sinceritate. Nu au onorat Cuvântul lui Dumnezeu. Asta-i când Dumnezeu l-a ridicat pe Isaia, să-i spună că jertfele acelea duhneau în nasul Lui. El nu le-a vrut. Ele erau hulă pentru El, atunci El nu a mai vrut să aibă de-a face cu ei. Şi când... Acest Isaia a fost purificat şi gata să meargă să predice Evanghelia atunci.

E-227 Şi Glasul lui Dumnezeu a spus, "Acum acolo este o nevoie. Aceste lucruri trebuiesc spuse." Şi un Glas a spus către celălalt, Îngerii zburând, au spus, "Cine va merge pentru Noi?"

E-228 Atunci Isaia, cu o inimă curată; purificat, mărturisit, purificat şi însărcinat, vedenia; a spus, "Iată-mă, Doamne, trimite-mă pe mine. Trimite-mă pe mine. Iată-mă, trimite-mă pe mine."

E-229 Dumnezeule, trimite Îngerii Tăi sfinţi din nou astăzi. Găseşte-l pe Isaia al Tău pe undeva, este rugăciunea mea. Eu-eu nu sunt... Eu doar spun aceasta pentru că ştiu că El este aici.
Când cărbunele de Foc l-a atins pe profet,
Purificându-l pe cât de pur putea fi,
Când Glasul lui Dumnezeu a spus, "Cine va merge pentru Noi?"
Atunci el a răspuns, "Stăpâne, iată-mă, trimite-mă pe mine."

E-230 El nu s-a temut atunci cu Cuvântul. El era un profet; Cuvântul putea să vină la el. El era... Toată necredinţa lui şi tradiţiile erau duse. El a putut sta înaintea acelei epoci tradiţionale, şi să le spună, "Jertfele voastre duhnesc în nasul lui Dumnezeu. Şi chiar Dumnezeul căruia pretindeţi că îi slujiţi, vă va distruge." Asta-i ce a spus El. "Dumnezeul căruia pretindeţi că-i slujiţi, vă va distruge," şi El a făcut-o.
Ei au spus, "Un semn!"
El a spus, "Eu vă voi da un super semn; o fecioară va zămisli."

E-231 Isaia a scris şaizeci şi şase de capitole în Cartea lui, şi acolo sunt şaizeci şi şase de Cărţi în Biblie. El începe cu începutul creaţiunii, şi sfârşeşte în Mileniu întocmai cum o face Biblia întreagă.

E-232 Acel mare profet a lui Dumnezeu, care a fost dispus să mărturisească că toate tradiţiile lor erau greşite; şi să se pună jos acolo şi să fie purificat, şi astfel Cuvântul lui Dumnezeu a putut veni la el. Atunci el a spus, "Sunt gata să merg, Doamne. Sunt gata. Eu voi vorbi ce spui Tu să vorbesc. Eu voi spune ce spui Tu să spun." El era gata să meargă.

E-233 Dumnezeule, adu Îngerii din nou, în această după-amiază, Duhul Sfânt şi Foc, şi purifică inimile fraţilor mei, de pretutindeni. Fie ca ei să fie astfel de influenţe încât alţii să vadă şi să vrea să urmeze, şi ei.

E-234 Să ne aplecăm capetele. Încet:
Când cărbunele de Foc a atins profetul,
Făcându-l atât de pur cât de pur putea fi,
Când Glasul lui Dumnezeu a spus, "Cine va merge pentru Noi?"
Atunci el a răspuns, "Stăpâne, iată-mă, trimite-mă pe mine."
Încet acum, toţi împreună.
Vorbeşte, Domnul meu, vorbeşte, Domnul meu,
Vorbeşte, şi eu mă voi grăbi să Îţi răspund;
Vorbeşte, Domnul meu, vorbeşte, Domnul meu,
Vorbeşte, şi eu voi răspunde, "Doamne, trimite-mă pe mine."
Milioane acum în păcat şi ruşine mor;
Ascultă-le strigătul lor trist şi amar;
Grăbeşte-te, frate, grăbeşte-te la salvarea lor;
Răspunde repede, "Stăpâne, iată-mă."
Vorbeşte, Domnul meu, vorbeşte, Domnul meu,
Vorbeşte, şi mă voi grăbi să Îţi răspund;
Vorbeşte, Domnul meu, vorbeşte, Domnul meu,
Vorbeşte, şi eu voi răspune, "Doamne, trimite-mă pe mine."

E-235 Să o fredonăm, încet. [Fratele Branham începe să fredoneze Vorbeşte, Domnul Meu – Ed.] Să ne ducem jos la templu acum.
Ascultă-le strigătul lor trist şi amar; (Oh, frate, vino cu mine, nu vrei?)
Grăbeşte-te, frate, grăbeşte-te la salvarea lor; (Ei nu ştiu la ce denominaţiune, aparţin, sau nimic.)
Răspunde repede, "Stăpâne, iată-mă."
Vorbeşte, Domnul meu, vorbeşte, Domnul meu, (Isaia, eşti aici?)
... şi mă voi grăbi să Îţi răspund,
Vorbeşte, Domnul meu, vorbeşte, Domnul meu,
Vorbeşte, şi eu voi răspunde, "Doamne, trimite-mă pe mine."

E-236 Mă întreb, cu capetele aplecate şi inimile aplecate, Isaia, unde eşti? Vrei să îţi ridici mâna, şi să spui, "Doamne, iatămă, trimite-mă pe mine. Eu sunt gata"? Dumnezeu să te binecuvânteze. Acum într-adevăr dinadins. Nouăzeci la sută din audienţă.
Vorbeşte, Domnul meu,
Vorbeşte, şi eu voi răspunde, "Doamne, trimite-mă pe mine."

E-237 Priviţi, slujitorii, voi care v-aţi ridicat mâna. Priviţi la femeile noastre, surorile noastre, ce dizgraţie! Tsk, tsk, tsk, tsk, tsk, tsk! Priviţi la bărbaţii noştri, se gândesc mai mult la o organizaţie decât la Cuvântul lui Dumnezeu. Isus Cristos dovedindu-Se printre ei, şi chiar exact Scriptura atât de clară şi făcută de cunoscut, şi totuşi ei se vor ţine drept de aceasta. Frate!

E-238 Cineva spune, "Ei bine, eu nu aş avea nimic. Eu-eu... că ei... nu aş avea nici un loc unde să merg."

E-239 Frate, dacă ar trebui să mănânc biscuiţi uscaţi şi să beau apă din râu, eu aş sta cu Domnul meu. El este viaţa mea. El este pâinea mea. Credeţi că eu fac asta ca să fiu diferit? Eu fac asta pentru că Îl iubesc, pentru că este însărcinarea mea. Să stau umăr la umăr, cu El, cu acel Cuvânt!
Oh, vorbeşte, şi eu voi răspunde, "Doamne, trimite-mă pe mine."

E-240 Tată Ceresc, în timp ce muzica cântă lin, fie ca toţi cei care sunt în Prezenţă Divină, Doamne, să vadă că acesta este timpul chemării. Este un-un timp de separare, când pleava şişi grâul trebuie să fie separate. Chiar dacă grâul a fost înfăşurat în pleavă, dar acum este un timp de chemare afară. Este un alt exod.

E-241 Mă rog, Dumnezeule, după cum măreaţa Lumină a Fiului a copt grâul pentru fiecare fază a Vieţii lui, de la timpul... Ca în Canada acum, când grâul abia ce iasă, acel soare fierbinte de Iulie l-ar ucide chiar acum, dar acesta trebuie să se coacă în funcţie de cum natura aduce soarele asupra lui. Aşa face Fiul fierbinte peste doctrina lui Luther, Wesley şi restul dintre ei, Îl pârjoleşte jos, dar trebuie să coacă grâul. Ar fi trebuit să se maturizeze, Doamne, chiar cum Acesta a crescut.

E-242 Dar, amintiţi-vă, toate ramurile au fost tăiate, şi Pomul Miresei a crescut chiar din centru. "Eu voi restaura, din nou, toţi anii în care viermele, omida," aceeaşi insectă, doar în diferite faze, "a devorat. Eu îl voi restaura," ZICE DOMNUL. Şi Tu o vei face, Doamne. Tu ai promis asta. Mă rog ca Tu să o faci în fiecare inimă în această după-amiază.

E-243 Ei sunt ai Tăi, Doamne. Eu îi încredinţez Ţie acum. Şi poate nu îi voi mai revedea niciodată. Dacă aş veni înapoi, într-un an de azi, sunt mulţi aşezaţi aici, dacă eu trăiesc, ei nu vor fi. Fără îndoială, mulţimea de mărimea aceasta, data viitoare când îi voi întâlni va fi la Judecată. Fă-i să vadă, Doamne. Fă să îşi deschidă ochii, dacă există... şi să vadă.

E-244 Toţi aceştia pe bandă, Doamne, care au ascultat la Glasul din acest timp, în multe limbi diferite, chiar să fie traduse, fie ca ei să înţeleagă. Fie ca bărbaţi şi femei, în case mici, şi afară în junglele mici din Africa, cu acele aparate mici cu tuburi în urechile lor, fie ca ei să audă, Doamne, să audă. Acordă aceasta. Misionarul a fost drept în ce a spus, dar aceasta este un martor mai mare decât ce avea el. El este gata acum. Ascultă-ne, Tată. Noi îţi încredinţăm totul Ţie, în Numele lui Isus Cristos, Fiul Tău, şi pentru chemarea Miresei Lui. Amin.

E-245 Acum, fratele meu, soră, ne vom ruga pentru bolnavi, fiecare dintre voi care v-aţi ridicat mâna. Eu-eu nu o pot da. Dacă aş fi putut să vi-o dau eu, aş fi făcut-o. Desigur, eu-eu aş veni direct acolo jos şi aş spune, "Iată, tu o vrei? Eu-eu o voi avea." Nu este a mea ca să o dau. Acesta-i Dumnezeu, şi Dumnezeu ţi-o va da dacă există o foame în inima ta.

E-246 Înainte ca să poată fi o chemare a adâncului trebuie să existe un adânc să răspundă la acea chemare. Înainte să poată exista o creaţiune, trebuie să existe un Creator să creeze acea creaţiune.

E-247 Voi ştiţi că există ceva acolo după care vă întindeţi; trebuie să fie ceva acolo afară ca să răspundă la acea chemare. Nu vreţi să o primiţi acum? Nu o lăsaţi să se stingă. Vă rog să nu. Dacă nu vă voi mai vedea pe această parte a Judecăţii, fie să vă văd Acolo, spălaţi şi pregătiţi. Este rugăciunea mea!

E-248 Acum Dumnezeul lui Abraham, Isaac, şi Iacob, Care a apărut pe pământ în forma unui Om, Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos; Care a pătimit sub Filat din Pont, a fost răstignit, îngropat, a înviat a treia zi; şi s-a înălţat în Cer, unde şade El acum la dreapta Maiestăţii; trimiţând înapoi Duhul care era peste El, numit Duhul Sfânt, Dumnezeu, peste... să vină peste omenire, să aibă părtăşie, să ducă mai departe slujba care era dusă în acel trup slăvit al lui Cristos. Presupunând... să vină cum este formată piramida, aşa, Piatra Unghiulară nu a fost pusă niciodată pe ea. De ce? A fost respinsă.

E-249 Acum, în jos de tot, Biserica constant a venit în minoritate, a venit în sus acum până când toate epocile bisericii s-au terminat. Aceasta trebuie să fie şlefuită. Acea Piatră trebuie să se potrivească drept înăuntru. Slujba care a fost în Isus Cristos trebuie să fie în Biserica Lui, ca să îl facă pe Cristos să vină după Biserică, să învie fiecare epocă, să-l aducă pe El, să o aducă afară.

E-250 Chiar ca grâul. Grâul trebuie să vină drept înapoi, aşa cum începe să se maturizeze, din bobul care a putrezit, a murit, şi a apărut şi a continuat să crească din iarbă în altceva. Voi nu vă puteţi duce înapoi la iarbă. Nu indicaţi înapoi la iarbă. Nu indicaţi înapoi la asta. Nu indicaţi înapoi la snop. Veniţi până ajungeţi la grâu. Şi grâul trebuie să fie acelaşi soi de grâu care a mers în pământ, când este maturizat. Isus este înviat din morţi. El este maturizat acum. Şi El este maturizat în Biserica Lui, prin justificare, sfinţire, botezul Duhului Sfânt; prin aceşti reformatori din zilele timpurii, acum iată-L aici pe pământ astăzi în poporul Său. Credeţi-L. El este aici.

E-251 Doar aşa ca să Îl puteţi vedea, (s-ar putea să fie străini), fie ca Dumnezeul Cerului să onoreze ceea ce am spus despre El. Acum vreau ca voi cei din audienţă, vă rog, nimeni să nu mai meargă afară. Doar daţi Dumnezeului Cerului acest minim respect, doar să şedeţi un moment. Acum nu vă mişcaţi. Fiecare persoană de aici, care este bolnavă sau în nevoie, ridicaţi-vă mâna. Sau să fie... Bine. Vă mulţumesc. Acum, eu nu ştiu...

E-252 Eu îl cunosc pe Fratele King, aşezat chiar aici. Eu tocmai l-am recunoscut, doar cu câteva minute în urmă. Sunt sigur. Cred că acela-i cine este, este Fratele King care şade acolo. El a sponsorizat ultima mea adunare de aici. Frate King, eu nu pot să spun ce vreau să spun, dar tu şti că eu ştiu ce vreau să spun. Tu ai trecut prin măcinare, frăţiorul meu. Dumnezeu să fie milostiv cu tine.

E-253 Ceilalţi, nu îi cunosc. Eu încă îl văd pe Pat Tyler aşezat aici. Cred că acela este singurul bărbat din clădire, sau singura femeie, orice despre care ştiu ceva, este acest bărbat, Pat Tyler, aşezat aici.

E-254 Credeţi acum. Şi dacă eu sunt slujitorul lui Dumnezeu, şi dacă Dumnezeu este aici, şi eu am identificat Cuvântul Său ca fiind Adevărul; atunci lăsaţi ca Dumnezeul Cerului, Care l-a înviat pe Fiul Său, Isus Cristos, Care a făcut aceste promisiuni, să o identifice cu voi, că am spus Adevărul.

E-255 Cum o va face El? Nu prin a veni îmbrăcat cu o robă, şi barbă. Ci Viaţa Lui, "Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele." Viaţa care este în Viţă este în mlădiţă. "Lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi," şi le-a promis în această zi, când iasă următoarea mlădiţă. Noi avem o mulţime de ramuri altoite; sigur, acestea vor da roadă, dar nu felul acesta de rod. Oh, nu.

E-256 Am văzut un pom în Phoenix, nu de mult, avea cam opt sau nouă fructe diferite pe el. Fratele John Sharrit îl avea. Am spus, "Ce fel de pom este acela?"
El a spus, "Este un portocal, Frate Branham."

E-257 "Păi," am spus, "acolo sunt lămâi şi grepfruit şi-şi tangelo, şi tangerine."

E-258 Şi el a spus, "Da, sunt toate fructe citrice." A spus, "Eu leam altoit acolo."

E-259 "Oh," am spus, "Înţeleg. Acum, la anul, vor fi toate portocale?"

E-260 A spus, "Oh, nu. Aha! Nu. La anul lămâia va fi o lămâie, grepfrui tul va fi un grepfrui t."

E-261 Am spus, "De pe aceeaşi viţă? De pe acelaşi, de pe-de pe un pom de portocal?"

E-262 A spus, "Da. Ele sunt toate fructe citrice, Frate Branham. Va trăi prin fructul citric."

E-263 Atunci am simţit cum îmi curgeau lacrimile în jos pe obraji. Am spus, "Doamne Isuse, ştiu ce vrei Tu să spui acum." Iată-le acolo. Aceste denominaţiuni s-au altoit înăuntru, dar ele produc roade denominaţionale.

E-264 Ascultaţi. Dacă acea ramură adevărată va produce vreodată... o Viţă adevărată produce o altă mlădiţă, aceasta va fi din original. Credeţi asta.

E-265 [O soră începe să vorbească în altă limbă – Ed.] Ş-ş-ş-ş-ş! [Ea continuă şi termină. Un frate dă o tălmăcire.] Mulţumesc Domnului. Cum a promis El aceasta!

E-266 Acum cu toţii foarte reverenţi. Eu doar voi sta aici şi voi cere Domnului Isus.

E-267 Acesta este un dar. Ce este un dar? Dacă eu îmi pot muta gândirea mea proprie, dacă pot da la o parte viaţa mea proprie, a mea-viaţa mea naturală, sufletul meu, acela-i William Branham; dacă îl pot da la o parte din cale, Dumnezeu va folosi spiritul, trupul să vorbească.

E-268 Lasă ca Duhul Sfânt să vină acum, Doamne, ca ei să poată vedea, prin fiinţe umane, că Duhul Sfânt identificat este aici. Un dar de a te da, calea...
Fiecare foarte reverent. Staţi în linişte.

E-269 Doar un om aşezat aici. Acum vreau ca toţi să vă ridicaţi capetele şi să priviţi doar un minut. Puteţi vedea Aceea chiar aici asupra acestui om? O Lumină, Lumină ambră, arzătoare, parcă se învârte doar... Câţi aţi văzut fotografia Acesteia? A fost făcută aici la Houston. Vedeţi? Este în Washington, DC, în întreaga lume. Unica Fiinţă supranaturală care a fost vreodată fotografiată, în întreaga lume. Iată-O este chiar aici acum.

E-270 Preiau fiecare spirit de aici sub controlul meu, în Numele lui Isus Cristos.

E-271 Acest om suferă cu o problemă la o glandă în gâtul lui. Eu nu îl cunosc, nu l-am văzut niciodată în viaţa mea, dar acela este adevărul. Nu-i aşa, domnule? Crezi tu acum? Bărbatul din spate de acolo, crezi tu că Dumnezeu îmi va face de cunoscut despre tine? Tu eşti D-l Hall. Acela este numele tău, nu-i aşa? În regulă, domnule. S-a terminat acum. Credinţa ta te însănătoşeşte.

E-272 Aş putea chema un rând de rugăciune, şi să-i aduc aici sus pe platformă. Nu este nevoie de asta. Să luăm unul din aceste rânduri de aici, de pe undeva. Aici, începem chiar de aici. Aici este o fetiţă şezută aici. Priveşte în direcţia asta, scumpo. S-ar putea să nu fie nimic în neregulă cu tine, eu nu ştiu. Dar doar spuneam, în loc de un rând de rugăciune care să vină aici, să îl avem aici jos.

E-273 Uită-te aici, dragă. Uită-te la Fratele Branham. În zilele când Isus era aici pe pământ... Da, ea este bolnavă. Ea este grav bolnavă, acea copilă de acolo. Da, domnule. Dacă ar fi fost Isus aici, El ţi-ar fi putut spune ce era în neregulă cu tine, nu ar spune El? Crezi că Isus l-a trimis pe Fratele Branham să facă asta? Dacă eu îţi spun ce este în neregulă cu tine, crezi că El te va vindeca?
Este diabet zaharat, acea copilă mică. Nici o cale în lume să fie vindecată în afară de Dumnezeu. Crezi, scumpa?

E-274 Acum doamna care şade lângă, care a ridicat o mână sus, este mama copilei. Aşa este. Pune-ţi mâna peste ea, soră. Crede acum. Dumnezeu ţi-a adus acea copilă. Fie ca Domnul să-i acorde vindecarea.

E-275 Această doamnă de lângă, care şade lângă mamă acolo. Priveşte aici spre mine, doamnă. Crezi că eu sunt slujitorul Său, slujitorul lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu îmi va spune ceva din viaţa ta, sau ceea ce doreşti, dacă eşti bolnavă, sau nu eşti bolnavă, sau orice ar fi; dacă Dumnezeu îmi va spune dorinţele tale, vei crede? Sau ceva de genul acela, eu nu ştiu ce va face El, ai crede asta? Tu şti că va trebui să fie Isus Cristos.

E-276 Tu eşti foarte departe de mine. Nu ai putea să mă atingi dacă ar trebui; pentru că, dacă m-ai atinge, ar trebui să fie fizic. Tu trebuie să atingi Duhul. Duhul este Cristos. "El este Marele Preot acum," Biblia spune, "care poate fi atins de simţurile infirmităţilor noastre."

E-277 Tu suferi, de asemenea. Crezi că Dumnezeu îmi poate spune care este necazul tău? Tu suferi cu o problemă la spate, şi sângele ridicat, şi tu-tu ai tensiune de sânge, şi ai probleme de inimă. Asta-i exact aşa. Dacă este aşa, ridică-ţi mâna. Aşa este. Crezi acum?

E-278 Cum e cu tine cu braţul în jurul ei acolo? Doamna din partea aceasta, priveşte aici. Tu... Eu sunt un străin pentru tine. Crezi că eu sunt slujitorul Lui? Mă crezi, că ce am spus este Adevărul, că v-am spus Adevărul. Crezi că Dumnezeu îmi poate descoperi necazul tău? Orice, El... orice este, crezi că El l-ar putea descoperi? Aceasta de fapt nu este ceva pentru care doreşti să se facă rugăciune. Tu ai un cartonaş de rugăciune, îl văd în mâna ta; eşti prima cu un cartonaş de rugăciune. Crezi că Dumnezeu îmi poate spune pentru ce ai luat cartonaşul de rugăciune? Este pentru soţul tău. Crezi că Dumnezeu îmi poate spune ce este în neregulă cu soţul tău? Dacă Dumnezeu nu se atinge de el, el va muri. [Sora spune, "Aşa este." – Ed.] El are cancer şi are probleme la plămâni. Este adevărat, nu-i aşa? ["Este adevărat."] Aha. Ridică-ţi mâna dacă este aşa. Dacă vei crede, restul din ei vor crede, el poate fi vindecat.

E-279 Acel bărbat aşezat lângă tine, crezi că eu sunt slujitoul Lui, domnule? Dacă Dumnezeu îmi poate descoperii care este necazul tău, vei crede atunci cu toată inima ta? Tu suferi cu o problemă de inimă. Aşa este. Dacă este aşa, ridică-ţi mâna. Aha. În regulă.

E-280 Doamna tocmai şi-a clătinat capul şi ea însăşi, aşa, aşezată lângă tine. Crezi că Dumnezeu îmi poate spune ce este în inima ta, sau ceva ce doreşti în inima ta, sau ceva, sau ceva, tu te rogi pentru altcineva? Crezi că Dumnezeu ar putea să îmi descopere în timp ce ungerea este aici, şi noi O putem vedea şi putem vedea că Aceasta trebuie să fie ceva real? Descoperă tainele inimii, spunând ce, chiar cum i-a spus Isus femeii la fântână. Acum tu de asemenea suferi. Tu-tu suferi cu o problemă la spate. A ta este la spatele tău. Ridică-ţi mâna dacă este aşa. Aha.

E-281 Acum doamna de lângă ea, care plânge, cu poşeta ta aşezată în buzunarul tău, îmbrăcată cu o rochie albastră, păr negru, robustă. Priveşte la mine. Crezi că eu sunt slujitorul lui Dumnezeu? Uită-te aici. Vezi, tu eşti în rândul din faţă, eu pot intra în contact cu tine uşor, cu ajutorul lui Dumnezeu. Crezi că Dumnezeu îmi poate spune care este necazul tău, chiar ca şi cum ai fi fost în rândul de rugăciune? Crezi că aceea ar putea fi aşa, de aici? Tu crezi? Tu ai tensiune de sânge ridicată cu ce suferi tu. Este aşa, ridică-ţi mâna. În regulă. Crede, şi poţi fi vindecată.

E-282 Doamna de lângă ea. Ce te gândeşti, soră? Priveşte în direcţia asta, la mine. Crezi că eu sunt profetul lui Dumnezeu, sau slujitorul Lui? Tu crezi asta, cu toată inima ta? Crezi că Dumnezeu îmi poate descrie, ca femeii de la fântână, când Isus şi femeia s-au întâlnit, că ar putea să îmi spună care este necazul tău? Crezi? Te-ar ajuta, te-ar ajuta să crezi? Uite. Oh, tu ai un lucru serios. Este un fiu, un băiat. Aha. Şi acel băiat are o nervozitate mintală. El este acasă. Aşa este. Dacă este aşa, ridică-ţi mâna. Crede cu toată inima ta, băiatul se va face bine. Tu să crezi.

E-283 Următoarea doamnă de acolo. Tu crezi, soră, cu toată inima ta? Crezi că eu sunt profetul Lui, slujitorul Lui? Crezi că este Isus Cristos, doar printr-un dar care...

E-284 Profeţia este un dar. Ştiţi, un dar al lui Dumnezeu, este rânduit în urmă de tot înainte să înceapă lumea. A trebuit să fie rânduit pentru această zi. Nu ai nici o cale să şti care cum. Dumnezeu doar îl identifică şi tălmăceşte Cuvântul Său.

E-285 Crezi tu că aceea este aşa, ce ai auzit? Crezi că eu aş putea... Dacă aş putea să îţi spun ce este în neregulă, tu şti că nu aş fi eu. Ar trebui să fie Altcineva; doar glasul meu, dar Altcineva îl foloseşte. Chiar ca acest microfon, este mut până când ceva vorbeşte prin acesta. Noi suntem străini. Vezi? Am pierdut cont-...

E-286 Iat-o aici. Da, domnule. Doamna suferă cu o stare de anemie. Este în sângele ei. Dacă este aşa, ridică-ţi mâna, doamnă. Aşa este. Tu-tu te rogi şi pentru acest micuţ din capăt. Acela este fiul tău mic care şade acolo în capăt. Dacă este aşa, dă din mână. Dacă Dumnezeu îmi poate spune ce este în neregulă cu fiul tău mic, vei crede cu toată inima ta că Dumnezeu îmi vorbeşte, şi este adevărat? El suferă cu o formă extremă de nervozitate. Astai adevărat. Nu-i aşa? Atunci pune-ţi mâna peste el, şi crede cu toată inima ta, şi el se va face bine.

E-287 Eu vă provoc să o credeţi! AŞA VORBEŞTE DOMNUL DUMNEZEU. Texas, dacă mori în păcat, mori fără sângele meu asupra ta. Amintiţi-vă, sângele vostru nu este asupra mea. Acolo este Adevărul! Acela-i Isus Cristos identificat, rânduri de rugăciune, oriunde este. Credeţi în Domnul Isus Cristos! O faceţi voi? Sunteţi convinşi, sunteţi cu desăvârşire convinşi că acesta trebuie să fie Isus Cristos conform cu Cuvântul promisiunii din ziua aceasta? Ridicaţi-vă mâinile, toţi care sunteţi cu desăvârşire convinşi că acesta este Domnul Isus Cristos. Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-288 Ştiu că aţi fost învăţaţi. Aţi fost învăţaţi, fiecare dintre voi, ceva. Şi văd că este-este... aşa ungere, o poate influenţa peste tot acum, vedeţi. Aţi fost învăţaţi că trebuie să puneţi mâinile peste bolnavi. Aceea este o tradiţie. Este în regulă. Isus a aprobat-o.

E-289 Dar acel Roman, asta-i ce am încercat să vă aduc, această săptămână. "Eu nu sunt vrednic," a spus Romanul, "ca Tu să vi sub acoperişul meu. Doar spune Cuvântul!" Vedeţi?

E-290 Dacă cineva pune mâinile peste voi, atunci, "Fratele Cutareşi-cutare şi-a pus mâinile peste mine, slavă lui Dumnezeu!"

E-291 Eu-eu-eu am să cer slujitorilor, slujitorii care cred să vină aici, astfel aceasta doar, nu sunt mâinile mele, este-este-este doar ce a spus Isus, "Îşi vor pune mâinile peste bolnavi."

E-292 Ne vom ruga pentru bolnavi, fiecare. Câţi aveţi cartonaşe de rugăciune, prin toată clădirea, acolo să vă vedem mâinile. Da, noi v-am promis, acum avem jumătate de oră să o facem bine. Eu am să cer...

E-293 Cum vom conduce asta, Frate Pearry. Ai vreo sugestie? Din partea aceasta de aici?

E-294 Rândul acesta de aici de afară, care au cartonaşe de rugăciune, să se ridice în picioare lângă perete, ieşiţi pe partea aceea şi ridicaţi-vă lângă perete. [Un frate yorbeşte cu Fratele Branham despre rândul de rugăciune – Ed.] În regulă, domnule. Este bine. Staţi acolo pe partea aceea.

E-295 Toţi din acest mijloc de aici, de la... acum voi staţi pe culoar, vedeţi. Voi doar staţi pe culoar, aceia de pe acest culoar, sau, acesta din mijloc de aici, staţi afară pe culoar.

E-296 Cei de pe partea aceea, staţi pe partea aceea. Cei de aici, ridicaţi-vă aici în mijloc, pe partea aceasta. Şi cei din partea aceea, staţi acolo. Şi doar urmaţi prin rândurile voastre aşa cum vin. Aşa este. Ei vor fi acolo jos să vă îndrume ce să faceţi.

E-297 Eu cer... Este bine aşa, Frate Pearry? [Fratele Pearry Green spune, "Sigur." – Ed.] Eu cer după slujitori care cred în Cristos, că Cristos îi va vindeca pe aceşti oameni bolnavi prin punerea mâinilor şi urmând poruncile Lui, vă cer să veniţi aici şi să staţi cu mine dacă credeţi că acesta este Adevărul. Orice slujitor al Evangheliei, dacă eşti un Metodist, Baptist, Prezbiterian, Luteran, preot Catolic, orice eşti; dacă crezi că Isus Cristos vindecă bolnavii, şi i-a însărcinat pe ucenicii Lui să pună mâinile peste bolnavi, pentru vindecarea lor, vrei să vi aici?

E-298 [Un frate spune, "Spune-le la toţi să meargă în spate." Fratele Pearry Green spune, "Ar vrea toţi cei care doresc să se facă rugăciune pentru ei, să mergeţi în spate." – Ed.]

E-299 Acum mergeţi în spate şi urmaţi în jur, vedeţi. Toţi din aceste rânduri acum, mergeţi drept în spate şi luaţi-vă locul, urmaţi chiar în jur pe partea aceea, şi apoi mergeţi drept în spate la locul vostru din nou, pe cât de ordonat se poate.

E-300 Mă întreb, fraţilor, dacă ar fi mai bine să mergem noi acolo jos? Cred că este o idee bună. Acum, mai bine las acest microfon aici. Să... Roy, rămâi tu aici aproape de microfon. Sau, da, mai bine să vi jos cu mine, vezi. Da. Sau, doar dacă vrei să rămâi aici. Bine, Roy, tu stai aici atunci. Bine.

E-301 Acum voi mergeţi. Acum vreau, să nu plece nimeni, vă rog. Vedeţi, chiar lucrul pentru care ne-am rugat!

E-302 Acum voi spuneţi, "Frate Branham, de ce i-ai adus pe toţi aceşti slujitori aici sus?" Eu voi veni chiar cu ei. Dar eu...

E-303 Vedeţi, ce este, ei au la fel de mult dreptul să se roage pentru bolnavi ca şi mine, sau cum are ori care, la fel de mult ca şi Oral Roberts sau-sau orice ierarhie, nu contează cine este. Ei au tot la fel de mult dreptul să se roage pentru bolnavi ca şi Petru, Iacov, Ioan, Matei, Marcu, Luca, cum l-au avut oricare dintre ei. Ei sunt slujitori, chemaţi de Dumnezeu. Se întâmplă să văd doi sau trei fraţi acolo care îi cunosc, personal, care au o slujbă de a se ruga pentru bolnavi.

E-304 Acum aşa cum vă aliniaţi în rând aici, eu vreau... Câţi din această adunare sunteţi cu desăvârşire convinşi, cu toată inima voastră, că voi credeţi că este voia lui Dumnezeu să-i vindece pe acei oameni. [Adunarea se bucură şi spune, "Amin." – Ed.] Sigur, este. Desigur, este voia lui Dumnezeu să-i vindece.

E-305 Acum cum se vindecă ei? Acum, dacă ar fi fost aici El, Însuşi, El nu ar fi putut să facă nimic mai mult decât ceea ce a făcut El chiar acum. Credeţi voi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Întocmai ce a făcut El acum, este ce ar fi făcut El, pentru că El este acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-306 Câţi ştiţi că Sfântul Ioan 5:19 spune aceasta, "Fiul nu poate face nimic de la Sine"? Câţi ştiţi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] "Dar ce îl vede El pe Tatăl făcând, aceea face Fiul." Credeţi asta? ["Amin."] Deci, Isus nu a făcut niciodată un miracol până când Tatăl nu I-a arătat, printr-o vedenie, ce să facă. Acela este Propriul Său Cuvânt. Dacă nu este aşa, atunci suntem toţi pierduţi, noi nu ştim unde ne aflăm. Ia te uită. Vedeţi, Cuvintele lui sunt infailibile.

E-307 Uitaţi-vă la El trecând prin, scăldătoarea din Betesda, câteva ore... cam o oră înainte de aceea. Acolo zăceau mulţimi mari de ologi, orbi, şchiopi, uscaţi. Câţi ştiţi că asta-i adevărat? Şi El nu a atins pe nici unul din ei, deşi El era un Dumnezeu al compasiunii. Credeţi voi că El avea compasiune? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Lăsând-o pe acea mamă, cu un copilaş cu hidrocefalee; acel sărman bătrân tătic orb, chemând după cineva, să îl pună în apă când se tulbura. Dumnezeu al compasiunii! Vedeţi?

E-308 Oamenii nu ştiu ce este compasiunea. Ei amestecă o dragoste fileo cu dragostea Agapao; sunt două tipuri diferite de dragoste, întru totul. Compasiunea este acelaşi lucru; dorinţele, şi compasiunea, sunt diferite.

E-309 Dar, priviţi, El s-a dus la un om care avea poate o problemă de prostată, sau poate era o tuberculoză. Era stăvilită; el o avea de... aceasta-aceasta era-era de treizeci şi opt de ani de când o avea. Nu l-ar fi ucis asta. Şi El s-a dus la acel om, şi El a spus, "Vrei să te faci sănătos?" Câţi ştiţi că asta-i adevărat? Şi a lăsat restul audienţei să zacă acolo.

E-310 Ce ar fi dacă El ar fi făcut asta în Beaumont, astăzi? "Oh, vai! Nu este nimic de acea Vindecare Divină, atunci, vedeţi."

E-311 Vedeţi, ei nu înţeleg. Isus este acelaşi ieri, azi, şi în veci. "Eu nu fac nimic până când Tatăl nu Îmi arată mai întâi."

E-312 Dar mulţi oameni doar se puneau în umbra Lui, şi erau vindecaţi prin propria lor credinţă. O femeie micuţă s-a atins de haina Lui şi a fost însănătoşită. Câţi ştiţi asta? Vindecarea este bazată pe credinţa voastră. Identificarea lui Dumnezeu este bazată pe promisiunea Cuvântului Său, dar credinţa voastră în identificarea Lui este ceea ce vă vindecă. Dacă nu, nu contează, cel mai sfânt om din toată lumea ar putea sta aici şi să se roage cât e ziua de lungă, nu v-ar ajuta nici un pic până nu o credeţi, cu tărie, voi înşivă. Isus ar putea sta aici El însuşi, în trupul încarnat, să pună mâinile peste voi, şi totuşi nu aţi fi vindecaţi. Câţi ştiţi asta? "Multe lucrări puternice nu le-a putut face El din pricina necredinţei lor." Aceea-i Scriptura.

E-313 Deci, vedeţi, voi din rândul de rugăciune, trebuie să fie credinţa voastră în Cuvânt. Acum dacă îl vedeţi pe Dumnezeu făcând ceea ce El a făcut... Priviţi, daţi-mi voie să vă dau doar o mărturie mică în timp ce vă pregătiţi. Ascultaţi atenţi. Alaltăieri seara...

E-314 Este un slujitor micuţ aici pe undeva. L-am văzut aici, un timp în urmă. Martin era numele lui. Am uitat... El este unul dintre sponsori. Chiar aici.

E-315 Cam pe la miezul nopţii, cu puţin înainte, cineva m-a trezit în camera mea. Un om micuţ plângea, un slujitor micuţ, copilaşul lui doar ce a murit. Lacrimile îi curgeau pe chip.

E-316 El se află drept sus pe undeva în... Care este numele oraşului în care locuiesc ei? [Cineva spune, "Missouri." – Ed.] Missouri.
Sus unde? ["Wardell, Missouri."] Wardell, Missouri. Îl cunosc pe băiat. Îl cunosc şi pe fratele lui, de aici. Sunt prieteni de-ai mei.

E-317 Acest frate a intrat acolo cu lacrimi care-i curgeau pe obraji, a spus, "Frate Branham, doar ce am sunat... Soţia mea doar ce m-a sunat. Copilaşul meu doar ce a încetat să respire." Şi-a pus mâinile asupra mea, a spus, "Frate Branham, eu cred că Cuvântul Domnului este cu tine." Oh, cum ar putea Dumnezeu... Întocmai ca, "Chiar şi acum, Doamne! Dacă Tu ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit." Vedeţi, el nu îmi mărturisea mie. El mărturisea Cuvântul Domnului, vedeţi, că eu predicam Adevărul. A spus, "Eu cred că Cuvântul Domnului este cu tine. Doar cere-i Lui; copilaşul meu va trăi." La zece minute de atunci, copilaşul lui respira normal, este bine acum.

E-318 Fiul meu stă aici pe undeva, Billy Paul, a ieşit afară să vorbească cu el. Şi eu eram acolo în pijamaua mea. Şi cam la câteva minute mai târziu el s-a întors, a spus, "Tati, Tati, uită-te aici!" Şi gâtul lui tot umflat, şi roşu, şi o foarte mare umflăturăumflătură cam aşa de mare în jur. A spus, "Un păianjen mare negru cu un punct roşu pe el! Eu stăteam acolo, vorbeam cu John, şi el m-a muşcat acolo. Şi uite acolo, se umflă."

E-319 Am spus, "Oh, Billy, o văduvă neagră, poate." Şi am spus, "Ia te uită la gâtul tău, cum s-a umflat."

E-320 Mi-am pus mâna acolo, am spus, "Doamne Isuse," la zece minute de atunci acolo nu era nici măcar... nu ai fi putut spune că pata a fost acolo vreodată. Vedeţi? Ce este? Vedeţi?

E-321 Cineva a venit înăuntru zilele trecute şi a spus, la birou, şi unul, din birou, a ieşit, şi a spus, "Spune-i Fratelui Branham doar să spună că copilul meu..." A spus, "Cred că dacă... ce vei spune." Dar, vedeţi, nu o pot spune până nu îmi spune El.

E-322 Dar aici eu am Cuvântul care spune asta, "Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred. Dacă îşi vor pune mâinile peste bolnavi, ei se vor însăntoşi." Acum, Dumnezeu nu poate face acele lucruri şi să vă lase să staţi acolo. Voi trebuie să... voi credeţi acelaşi lucru, vi se va întâmpla. Dar trebuie să o credeţi, nu doar să vă prefaceţi. Trebuie să o credeţi.
Acum să ne rugăm, mai întâi, toţi împreună.

E-323 Vreau ca fiecare dintre voi toţi... în timp ce fraţii stau aici la acest microfon. Eu mă voi duce jos acolo ca să îmi pot pune mâinile peste ei, şi eu. Ei sunt poporul meu, ei sunt ai mei... Ei sunt stelele în coroana mea, la fel cum sunt ei în coroana voastră, fraţii mei slujitori. Eu vin acolo pentru că noi îi iubim, şi ei sunt copiii lui Dumnezeu. Noi venim ca să-i ajutăm.
Acum să ne rugăm.

E-324 Doamne Isuse, omul care ar putea spune că Prezenţa Ta nu este aici, ar... acolo ar fi ceva mintal în neregulă. Chiar ca un om care ar refuza să accepte lumina soarelui; cineva să-i spună că soarele străluceşte, el ar alerga jos în beci şi ar închide uşa, şi ar spune, "Eu doar refuz să o cred! Eu refuz să o cred!" Ei bine, noi am şti, Doamne, că ceva mintal era în neregulă cu acel om. Şi la fel face omul care şi-ar închide inima, în Lumina Cuvântului lui Isus Cristos fiind manifestat, şi ar spune, "Eu nu Îl cred," acolo este ceva greşit spiritual cu acel om.

E-325 Astfel noi ştim că Tu eşti aici, Tată. Fără nici o îndoială, noi o credem. Noi vedem ale Tale-urmele Tale. Vedem semnele Tale. Vedem Cuvântul Tău.

E-326 Sunt sute stând aici în acest rând de rugăciune. Şi oameni buni ai lui Dumnezeu stând aici, mari războinici ai Credinţei; eu merg jos ca să îmi pun umărul cu al lor, Doamne. Când aceşti bolnavi trec prin acest rând de rugăciune, fie ca fiecare dintre ei să ştie că nu trec doar pe lângă vreun om. Ei vin sub Crucea promisiunii. Fie ca ei să plece de aici vindecaţi, să plece bucurându-se, să se facă bine; să spună păstorului lor. Fie ca aceea să facă o trezire de modă veche să izbucnescă, jos în jurul acestor ţinuturi, Doamne, să aducă multe suflete la Tine. Doamne, ei sunt ai Tăi. Ajută-i. Vindecă-i, mă rog, în Numele lui Isus Cristos.
Vreau ca fiecare acum cu capetele voastre aplecate, în rugăciune.

E-327 Şi eu vreau, aşa cum voi... Ascultaţi, rândul de rugăciune acum. Când treceţi pe aici, întocmai ca şi cum aţi fi sub Cruce, credeţi cu tot ce este în voi. Plecaţi de aici bucurându-vă, fericiţi, spunând, "Îţi mulţumesc, Doamne. Cred în vindecarea mea." Şi dacă nu credeţi asta, atunci ar fi tot atât de bine ca voi doar să vă luaţi locul, pentru că nu vă va ajuta cu nimic.

E-328 Vreau ca toată adunarea, toţi, doar să asaltaţi spre Cer, în acel fel, în Prezenţa lui Cristos, "Doamne Isuse, fă-Te de cunoscut nouă acum! Vindecă aceşti bolnavi!" Vreţi să faceţi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
Frate Borders, în timp ce cânţi, Crede Numai.

E-329 Lasă-l aici. Noi nu avem nevoie de acesta. [Un frate întreabă de microfon, "Îl vei lăsa aici?" – Ed.] Da.

E-330 [Fratele Branham şi slujitorii se duc jos acum şi se roagă pentru toţi care trec prin rândul de rugăciune, în timp ce Fratele Roy Borders conduce adunarea cu cântarea Crede Numai. Porţiune goală pe bandă – Ed.]
Crede numai!

E-331 Să ne ridicăm mâinile acum.
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.
Acum să o spunem aşa:
Acum eu cred, oh, acum eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, acum eu cred,
Acum eu cred, oh, acum eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, oh, acum eu cred.

E-332 Până când vă întâlnesc din nou, vreau să las Texasul văzându-i strigând laude lui Dumnezeu. Să ne ridicăm doar mâinile şi să-i dăm laudă lui Dumnezeu, fiecare dintre noi. [Adunarea strigă cu bucurie şi laudă pe Dumnezeu – Ed.]

E-333 Doamne Isuse, noi Îţi mulţumim pentru Cuvântul Tău, pentru ce ai făcut Tu pentru noi. Eu Îţi mulţumesc, că am fost în stare să vorbesc acestor oameni buni, şi să văd puterea şi binecuvântările Tale peste ei. Binecuvântează-i, Doamne. Fie ca ei să înţeleagă. Şi fie ca Duhul Sfânt să vindece pe fiecare şi să mântuie pe fiecare, în aceste zile din urmă. Prin Numele lui Isus Cristos, Doamne, eu îi prezint Ţie ca material pentru Mireasă, căci ei cred prin harul lui Dumnezeu.