E-1 Să rămânem în picioare doar un moment. Scumpe Doamne, noi venim iarăşi la prezenţa Ta Divină prin calea rugăciunii; întâi, să-Ţi dăm mulţumiri pentru tot ce ai făcut pentru noi, şi pentru marea dragoste din inima noastră pentru Tine şi Cuvântul Tău. Doamne, aceşti oameni, în seara aceasta, pe care-i iubesc cu toată inima mea, ei au sacrificat şi au venit să şadă într-o încăpere caldă, şi câte altele, căci ei iubesc Cuvântul Tău.

E-2 Şi noi venim să ne rugăm pentru bolnavi, în seara aceasta, Doamne, şi cei nevoiaşi. Fie ca să nu fie nici o persoană plăpândă în mijlocul nostru la sfârşitul acestui serviciu. Răsplăteşte-i pentru credincioşia lor, Doamne. Vorbeşte-ne prin Cuvântul Tău, şi întăreşte-ne, Doamne, aşa cum mergem, purtând ocara. Ce privilegiu să facem aceasta! Noi cerem în Numele lui Isus. Amin. Vă puteţi aşeza.

E-3 Eu nu aş putea găsi cuvinte, desigur, să-mi exprim gratitudinea către un grup de oameni ca acesta, care să vină şi să şadă în această clădire. Eu vreau să zic, că, mâine... Sau, noi urmează să mergem acolo la Topeka, Kansas, pentru următoarea adunare, şi aceea se va sfârşi în următoarea duminică. Şi apoi noi mergem, de acolo, la Philadelphia.
Iar, acum, noi trebuia să mergem peste mări, acolo la Kenya, şi Tanganyika, şi Uganda, în triburile de acolo. Şi ei au o mică revoltă acum cu Mau Maus. Eu nu pot intra ca un misionar, dar eu voi încerca să intru ca un vânător. Merg înăuntru, şi ei pregătesc.

E-4 De obicei, eu merg înăuntru ca un misionar şi merg la vânat, de data aceasta eu merg ca să merg la vânătoare, şi să fiu un misionar. Deci, acolo-acolo, pe orice cale să ajung acolo la ei. Şi Fratele Mattsson-Boze este atunci la lucru, încercând să mă ducă înăuntru, să aranjeze o expediţie de vânătoare că eu vin înăuntru să merg la vânătoare. Păi, atunci, eu vin înăuntru pe această expediţie de vânătoare, apoi el va zice, "Fratele nostru Branham este în ţară." Merge jos la ambasadă, "Ar fi în ordine dacă noi doar aveam o mică adunare acolo?" Vedeţi? Aceea o porneşte atunci, şi doar continuă să se ruleze. Deci noi nu ştim dacă va fi, noi vom fi în stare să facem aceea, sau nu. Noi încercăm. Şi eu am cerut Domnului, dacă ceva se întâmplă ca el să nu poată, atunci va fi un semn pentru mine că eu trebuie să vin înapoi aici la Jeffersonville şi să predic cele Şapte Trâmbiţe, prin iulie sau august, pe undeva pe acolo.

E-5 Iar apoi, dacă o facem, noi vedem astăzi, noi vom încerca să obţinem această sală de şcoală de aici care are aer condiţionat, căci va fi foarte plăcut şi răcoros. Aşează o mie cinci sute la o mie opt sute de oameni. Şi este aer condiţionat, un loc nou nouţ, doar cam cinci cvartaluri deasupra de acesta. Şi odată noi am cerut-o, şi ei nu ne-au lăsat s-o avem. Şi omul care nu ne-a lăsat s-o avem a fost dat afară din comitet. Deci acum, omul care este acolo acum zice că noi putem să o avem oricând vrem noi. Deci noi suntem-noi suntem foarte fericiţi să o obţinem. Şi astfel noi am putea să fim în stare să o obţinem acum, şi cândva prin iulie, şi să avem... Câţi se vor ruga, dacă-i voia Domnului acum, dacă ceva ne refuză? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-6 Voi ştiţi, mie îmi place Arizona. Este o ţară minunată. Eu întotdeauna am dorit să fiu acolo.
Dacă vei împinge aceea în sus puţin, Frate Ben, dacă tu vrei, dacă aceasta-i... Oh, aceea... Da, domnule. Da. Sau, oricine este pe aceasta, să o ridice sus doar un pic, căci eu vin înapoi afară din aceea foarte... [Cineva zice, "Fraţii, cu banda." – Ed.] Ce spuneţi? ["Acelea sunt doar benzile."] Oh, doar benzile. Oh, aici este cealaltă aici sus. Îmi pare rău. Bine, Frate Ben. Deci eu...

E-7 Venind înapoi din Arizona, intrând aici, aceasta mă face puţin răguşit, din cauza schimbării în climă. Aici noi avem vreo optzeci şi şapte la nouăzeci, şi uneori o sută de procente, umiditate. Şi acolo ajunge la zero, şi apoi uneori, la o medie, a douăzecea parte dintr-un procent umiditate. Tu doar trăieşti sub un cort cu oxigen. Şi apoi vii afară de sub aceea, până aici, voi ştiţi ce mare diferenţă face aceasta în voi. Deci aceasta te deranjează în voce, şi aşa mai departe.
Trage-o unde era, dacă vrei, Frate Ben. Eu am făcut o greşeală în a o trage afară. Am gândit că aceea era, dar aici sus este unde ei o dă mai tare.

E-8 Acum rugaţi-vă pentru noi, fiecare din voi. Eu vă apreciez. Billy îmi spunea de cineva care ne-a adus un coş de piersici, şi doar mici daruri care voi... Eu doar nu vă pot mulţumi suficient. Eu-eu nu ştiu cum să o fac. Şi eu-eu mă simt aşa de nevrednic să iau lucruri ca acelea de la voi. Eu mă rog ca Dumnezeu să vă binecuvânteze, şi eu ştiu că El o va face, căci El a zis, "Într-atât cum voi faceţi celor mai neînsemnaţi dintre aceştia, voi aţi făcut-o pentru Mine." Şi Dumnezeu vă va binecuvânta, eu sunt sigur.

E-9 Şi Arizona fiind o ţară aşa de frumoasă, există numai un [ucru care-mi lipseşte, aceia sunteţi, voi toţi. Aceea e adevărat. Îmi este dor de voi toţi. Mie-Mie nu-mi pasă unde merg, eu-eu... aceasta nu este, nu sunteţi voi. Eu am prieteni, peste tot în jurul lumii, dar ei-ei nu sunteţi-nu sunteţi voi toţi. Există ceva referitor la acest grup mic care doar... Eu nu ştiu. Eu mă gândesc la ei.

E-10 Şi la Tucson, este un oraş turistic, voi ştiţi, şi bisericile trag, voi ştiţi. Este cam greu. Nu prea spiritual; şi, pentru că există competiţie, este foarte tare; şi aceasta o face greu. Dacă v-aş putea avea pe voi toţi, plus biserica, apoi să locuiesc acolo, eu cred că ar fi în ordine. Vedeţi? Dar eu presupun, atât timp cât aceasta stă o biserică, şi voi toţi încă veniţi, eu încă voi fi aici, până când vine Isus.

E-11 Deci rugaţi-vă pentru mine, aşa cum am zis cu un timp în urmă. Eu nu vreau să o repet, dar când eu ajung înaintea voastră, eu-eu devin emoţionat, şi devin melancolic, şi sentimental, şi temperamental, de asemenea. Eu sunt aşa, de la început, deci eu... aceasta mă face cu totul sfâşiat în interior. Dar să ştiu că oriunde pot merge... Eu nu am un-un grup pe pământ, de care să ştiu, care stă lângă mine ca acest grup. Fie-fie ca Dumnezeu să ne lase să fim aşa de nedespărţit, ca, în Împărăţia care va veni, fie ca noi să fim acolo împreună; rugăciunea mea.

E-12 Stând aici la uşă, vorbind cu Bill Dauch doar un moment în urmă înainte de a conduce pe cineva înapoi la Cristos, din nou, în cealaltă cameră. Dar şezând acolo vorbind cu el, în vârstă de nouăzeci şi unu de ani, el a zis, "Eu-eu devin slăbit. Ochii mei nu sunt cum ar trebui să fie."
Şi mă gândesc, cu doi ani în urmă, eu am venit la el când el a avut o slăbiciune completă de inimă şi o blocare de inimă, era pe moarte. Şi chiar doctorul care îl doctorea, care a zis că el nu putea să se facă bine, doctorul este mort. Şi aici şade Bill Dauch, vedeţi, în vârstă de nouăzeci şi unu de ani. Eu am zis, "Bill, tu nu mai eşti de folos pe pământ aşa ca să mai lucrezi şi lucruri ca acelea. Dar eu cer aceasta, 'Dumnezeu să-ţi dea tărie,' căci tu iubeşti adunările aşa de mult." Omul acela de nouăzeci şi unu de ani traversează naţiunea într-un automobil, cald, uscat, frig, indiferent, orice este, să asculte Cuvântul. Dumnezeu să binecuvânteze acel suflet viteaz. Acum eu nu am...

E-13 Eu mai am încă o scuză, de a vă ţine în felul cum v-am ţinut azi dimineaţă, pentru trei ore. Şi eu nu am făcut dreptate mesajului, deoarece l-am tăiat, şi am lăsat o parte din el, şi am sărit peste o parte din el, şi aşa mai departe. Acela-i motivul că le-am spus să ţină banda. Să o iau din nou pe undeva unde este răcoare sau ceva. Şi eu-eu-eu puteam simţi Duhul, dar eu privesc la voi şi ştiind că voi vânturaţi şi ştiind că vă este cald, şi-şi aceea doar mă sfâşie în bucăţi. Eu nu vreau ca voi să suferiţi; eu-eu vreau ca voi să fiţi confortabili. Vedeţi? Şi aceea mă oboseşte.

E-14 Cum, eu văd oameni bolnavi; dacă eu nu pot-dacă eu nu pot să simt pentru acei bolnavi, eu nu pot să le fac nici un bine. Eu-eu trebuie să simt pentru ei. Şi în acelaşi fel cu-cu voi; eu-eu trebuie să simt pentru voi, sau eu nu pot fi fratele vostru. Vedeţi? Eu-eu trebuie să simt pentru voi. Şi, eu fac aceea; Dumnezeu ştie că aceea-i adevărat.

E-15 Iar acum, în seara aceasta, eu voi da să mă rog pentru bolnavi.
Şi eu vreau să... oameni, şi binecuvântez aceşti oameni, şi Fratele Collins, şi Hickerson, Fratele Neville, Fratele Capps, administratorii, şi toţi, pentru rapoartele bune care vin, despre cum voi sunteţi ordonaţi, aşezând biserica, şi cum totul este să vină în poziţia corectă. Eu vă sunt recunoscător vouă oamenilor. Domnul să vă binecuvânteze pentru a încerca să îndepliniţi o poruncă. Şi scrisoare după scrisoare vine în Tucson, la mine, "Frate Branham, nu este cum obişnuia să fie. Este aşa de mult diferit, un aşa simţământ binecuvântat al Prezenţei lui Dumnezeu." Şi eu sunt-eu sunt recunoscător pentru aceea. Domnul să vă binecuvânteze veşnic!

E-16 Apoi, acum, în seara aceasta, eu am citit aici în Scriptură un loc mic, să-să poate să aşezăm câteva cuvinte, să vorbim şi să citim o Scriptură, iar apoi poate două Scripturi, apoi să vă vorbesc câteva momente şi apoi să ne rugăm pentru bolnavi. Numai doar câteva momente; eu urmăresc ceasul, şi eu voi încerca să o fac cât de repede este posibil. Dar eu mă gândesc că atunci când o gloată de oameni sunt adunaţi împreună, fără citirea Cuvântului sau să facă ceva, ceva îndemnare, adunarea nu ar fi completă.

E-17 Mulţi dintre voi au aşteptat. Mulţi dintre voi încă aveţi multe mile de călătorit în seara aceasta. Cum admir eu aceea! Cum mă uit şi văd pe fiecare, şi gândesc despre... Acolo în Arizona, mă gândesc, "Când îl văd din nou, eu voi coborî drept jos şi-i voi strânge mâna şi-l voi îmbrăţişa de gât." Şi aici sunteţi voi şezând aici, şi cine, unde pot eu, voi ştiţi? Nu ştiu cu care să încep, şi care... cum să ies din aceasta. Dar, da, eu vă iubesc. Dumnezeu vă iubeşte, de asemenea.

E-18 Acum mă gândesc, dacă nu greşesc, dacă eu nuA am Scriptura greşită aşezată aici, eu vreau să citesc din Întâi Corinteni, 1-ul capitol, începând cu al 18-lea verset, şi de asemenea citim Doi Corinteni 12:11, să luăm un text. Acum dacă eu pot găsi acelea chiar repede, şi apoi vom citi, şi apoi ne rugăm şi începem chiar înăuntru, doar să vă vorbesc pentru câteva minute asupra unui mic subiect. În Întâi Corinteni, 1-ul capitol, începând cu al 18-lea verset.
Căci predicarea crucii este pentru cei ce pier nebunie; dar pentru noi care suntem salvaţi este puterea lui Dumnezeu.
Căci este scris, Eu voi distruge înţelepciunea celor înţelepţi, şi voi nimici înţelegerea celor pricepuţi.
Unde este înţeleptul? unde este cărturarul? unde este certăreţul acestei lumi? nu a făcut Dumnezeu nebunie înţelepciunea acestei lumi?
Pot eu să-l citez din nou? "Nu a făcut Dumnezeu nebunie înţelepciunea acestei lumi?" Ce este înţelepciunea acestei lumi atunci? Nebunie.
... nu a făcut Dumnezeu nebunie înţelepciunea acestei lumi?
Căci după aceea în înţelepciunea lui Dumnezeu lumea prin înţelepciune nu a cunoscut pe Dumnezeu, dar i-a plăcut lui Dumnezeu ca să mântuiască prin nebunia predicării pe cei care au crezut.
Pot eu citi acel verset din nou? Ascultaţi atenţi.
Căci după aceea în înţelepciunea lui Dumnezeu lumea prin înţelepciune nu a cunoscut pe Dumnezeu, i-a plăcut lui Dumnezeu ca prin nebunia predicării să mântuiască pe cei care cred.
Căci Iudeii cer un semn, ... Grecii caută după înţelepciune:
Dar noi predicăm pe Cristos răstignit, pentru Iudei o piatră de poticnire, ... pentru Greci nebunie;
Dar pentru cei ce sunt chemaţi, şi Iudeu şi Grec, Cristos este puterea lui Dumnezeu, şi înţelepciunea lui Dumnezeu.
Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă ca omul; şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât omul.

E-19 Şi în Doi Corinteni al 12-lea capitol, versetul al 11-lea, Pavel vorbeşte.
Am ajuns un nebun în glorificare; voi m-aţi silit: căci eu trebuia să fiu lăudat de voi: căci în nimic nu sunt mai pe jos decât cel mai mare apostol, măcar că nu sunt nimic.

E-20 Să ne rugăm. Doamne Isuse, adaugă la aceste câteva cuvinte, în seara aceasta, care au fost vorbite în zilele duse demult, de marele apostol Pavel, ca noi să putem prospera prin auzirea lor în seara aceasta, în a le aplica la vieţile noastre, ca noi să putem fi lucrarea manuală a lui Dumnezeu, făcută în stilul în care El a ales ca noi să fim. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-21 Eu voi predica în seara aceasta pentru câteva minute, cu voia Domnului, asupra subiectului: Ciudatul. Acum, acela este un text foarte grosolan, dur să-l luăm, dar acela-i, mă gândesc, îl va declara mai mult sau mai puţin în felul cum eu vreau să-l exprim.

E-22 Voi ştiţi, există aşa de multe lucruri, astăzi, că oamenii devin ciudaţi, cum îi numim noi. Şi expresia aceea, dacă cineva niciodată nu a auzit-o, înseamnă cineva care este "deosebit," cineva care este "ciudat" pentru un alt ins. Şi fără îndoială că mulţi dintre noi sunt ciudaţi, unul faţă de altul.

E-23 Şi, acum, eu mergeam jos pe stradă odată în Los Angeles, California, şi am văzut o persoană foarte ciudată, acţionând ciudat. Şi el mergea jos pe stradă, nu pichetând, ci el doar făcea o plimbare de după-masă. Şi eu am mers de cealaltă parte a străzii, să văd ce făcea el. Fiecare se întorcea în jur, râzând de el, din cauza ciudăţeniei lui.
Am observat că el avea o pancardă care-i atârna în faţa lui.
Şi m-am gândit că voi vedea despre ce râdea fiecare, acest om ciudat, deosebit. Şi astfel el era ... L-am observat aşa cum oamenii se uitau la el, ei râdeau de el, şi-şi, dar el se părea să aibe un fel diferit de zâmbet, un zâmbet de satisfacţie. Celelalte zâmbete care oamenii i le dădeau erau mai mult ca să-şi bată joc de el, dar el se părea să fie satisfăcut în ceea ce el făcea.

E-24 Ei bine, aceea este foarte mult la ce să te gândeşti, când un om este satisfăcut, şi ceea ce face este corect. Chiar dacă el este un ciudat pentru altcineva, dacă el este satisfăcut că ceea ce face este corect, atunci lăsaţi-l să rămână cu aceasta.
Şi aşa cum m-am apropiat de omuleţ, am observat pe... peste pieptul lui aici, pe o placă sau o tablă, era scris, "Eu sunt un nebun," şi la partea de jos, avea, "pentru Cristos." "Eu sunt un nebun," în litere mari; jos la partea de jos, zicea, "pentru Cristos." Şi fiecare râdea la aceasta.

E-25 Şi aşa cum omuleţul presa în jos prin mulţimea de batjocoritori şi agitatori, m-am întors să privesc ce era pe spatele lui. Şi acolo era un semn mare de întrebare pe spatele lui, şi jos la bază, zicea, "Acum al cui nebun eşti tu?"

E-26 Ei bine, eu-eu m-am gândit că el avea ceva acolo, vedeţi, dar el se părea să fie satisfăcut că el putea fi un nebun pentru Cristos. Şi aceea este ce a zis Pavel că a devenit, "un nebun" pentru Cristos.

E-27 Fratele Troy, de la Evanghelia Deplină a Oamenilor de Afaceri, un foarte bun prieten de-al meu, el-el este un tăietor de carne. Şi a primit un fel de germene în mâna lui, de la tăiat carne de porc odată. Ceva om care ştie, sau femeie, ar putea şti ce era germenele; dar acesta-acesta te va mânca. Deci, pentru ca să-i salveze viaţa, ei au trebuit să-să amputeze trei degete. Şi el are numai două degete la o mână, dar totuşi el rămâne un măcelar.

E-28 Şi acolo era un mic German care a lucrat cu el într-un-un magazin de măcelărie, jos în Los Angeles, astfel el-el a continuat să încerce să-l conducă pe micul Olandez la Cristos.
Şi el a zis că el era un "Lut'eran." şi era în ordine cu el. El era satisfăcut că el era un Creştin, căci el aparţinea la biserica "Lut'erană", aşa cum a afirmat el. Astfel într-o seară Fratele Troy a avut privilegiul să-l facă să meargă la biserică.

E-29 Numele lui era Henry. Şi Henry, în Germană, este "Heinrich," şi deci ei îl numesc "Heini." Voi aţi auzit acea expresie. El a zis, "Heini, ce ai zice să mergi la biserică cu mine deseară?"

E-30 "Ei bine," el a zis, "eu cred că voi merge." Deci el a mers jos la o adunare de modă veche unde ei aveau o adunare de rugăciune, şi el într-adevăr a ajuns sub căinţă, şi şi-a dat inima lui Cristos.
Oh, ziua următoare, acest mic Olandez se bucura în sine.
Din când în când el doar umbla prin clădire, cu mâinile sus în aer, zicând, "Laudă să-i fie lui Dumnezeu! Mulţumesc Ţie, Doamne Isuse!" şi el a atras atenţia la toţi, toţi dintre ei.

E-31 Voi vedeţi, el a devenit un ciudat pentru toată linia tăietorilor de carne. Şi el tăia carne, şi el începea să se gândească la Domnul, şi el începea să plângă. El îşi punea cuţitul jos, şi umbla în sus şi-n jos pe intervale, nu isteric, ci doar făcând dragoste lui Cristos, zicând, "Oh, cât Te iubesc eu, 'Isuse!"' Ştiţi voi, doar umblând înainte şi înapoi.

E-32 Şi şeful a venit acolo şi l-a văzut făcând aceasta, şi aşa cum el a mers păşind în jos, plângând. Şi, şeful, el nu a observat şeful; el se gândea la Isus. Şi el a pornit-o în jos, cu mâinile în aer, şi lacrimile curgându-i în jos pe obraji, zicând, "O Dumnezeule, cât Te iubesc eu!"
Şi şeful a zis, "Heini, ce în lumea asta s-a întâmplat cu tine?" El a zis, "Fiecare în-în toată linia vorbeşte despre tine. Ce în lumea asta s-a întâmplat cu tine, Heini?"

E-33 Micuţul Olandez a zis, "Oh, şefule!" El a zis, "Slavă lui Dumnezeu, eu am ajuns salvat!"
El a zis, "Ce ai ajuns?"
El a zis, "Am ajuns salvat!" El a zis, "Eu am mers cu Fratele Troy aici jos la o mică misiune, şi eu-eu am ajuns salvat. Şi Isus a venit în inima mea, şi eu sunt aşa plin de dragoste!"
El a zis, "Tu trebuie că ai mers jos la grupul acela de sonaţi."

E-34 El a zis, "Da!" A zis, "Glorie lui Dumnezeu!" A zis, "Mulţumesc lui Dumnezeu pentru sonaţi!" El a zis, "Ştiţi, dacă luaţi un automobil care vine în jos pe drum, şi luaţi toate piuliţele [nut, în Engleză înseamnă piuliţă, dar mai înseamnă şi nebun sau sonat – Trans.] afară din el, tu nu ai altceva decât o grămadă de 'yunk!"' [sau rablament – Trans.]

E-35 Ei bine, eu nu ştiu decât că micuţul Olandez cam avea dreptate. Luaţi toate piuliţele afară? Piuliţele sunt cele ce o ţin împreună. Şi eu gândesc că aceea este ce ţine biserica împreună uneori, ţine civilizaţia împreună.

E-36 Acum, venind în jos de la o vizită la Prescott, cu câteva zile în urmă, eu priveam la deşert şi am observat cum că afară din Phoenix ei au Grădinile Japoneze, şi ei aveau flori acolo, flori frumoase. Unde, când eu am fost un copil acolo, am mânat vite jos prin locurile acelea. Vacile, nu era iarbă, astfel ele doar trăiau din păstăi de cactuşi şi aşa mai departe.

E-37 Şi apoi am observat că acolo era o-o reproducţie la folosirea deşertului. Şi în deşert noi aflăm aceea, cactuşii şi florile. Şi în casa mea acolo, sau casa care noi o închiriem; Sora Larson, eu cred că ea era aici azi dimineaţă, eu am văzut-o. Şi ea are un rondou de flori în partea de afara a-a casei; ceva ţărână. Totul acolo este nisip, astfel ea avea ceva ţărână întrun rondou mare de flori pe fiecare parte a duplexului. Şi în fiecare dimineaţă eu trebuie să ies şi să ud florile acelea. Dacă eu nu le ud, ele vor muri. Şi ele vor ... Şi apoi, iarăşi, eu trebuie să iau ceva spray şi să le spreyez, să ţin păduchii departe de ele; insectele le va mânca.

E-38 Şi apoi voi mergeţi doar puţin dincolo de aceea, treizeci de picioare de la aceea, acolo sunt ceva flori care cresc, şi afară în deşert ele cresc. Şi voi puteţi săpa în jos la douăzeci de picioare şi ar fi ca un butoiaş de pulbere; nimic în lume decât praf, şi acolo nu este apă de loc. Şi cine le spreyază? Vedeţi?
Acestea în rondoul de flori, dacă omiteţi să le spreyaţi şi să le udaţi, termitele sau gângăniile, păduchii, le vor mânca. Dar păduchii nu pot să o atingă pe aceea de acolo afară în deşert, şi nici nu trebuie ea să fie dădăcită şi udată în fiecare zi; ea este o producţie a creatorului. Aceasta este o reproducere hibridă.

E-39 Şi eu cred că, astăzi, motivul că Creştinismul a devenit, pentru oameni, un sonat; este din cauză că noi avem o grămadă de reproducţii şi nu Creştini veritabili, o grămadă care trebuie să fie dădăcită şi şpreyată, şi pentru ca să stea în biserică.

E-40 Îmi pot imagina chiar prima Biserică, cum erau ei, şi să o compar cu această reproducere de astăzi. Aceasta ar fi o producţie ieftină pe lângă cum era adevărata primă Biserică, acei credincioşi aspri în Dumnezeu, cu Duhul Sfânt. Voi nu iaţi dădăcit. Voi nu a trebuit să-i mângâiaţi şi să le spuneţi că îi veţi duce în aceasta; şi dacă ei s-au săturat de aceea, ei se duc la alta; şi voi îi veţi face un diacon dacă ei vor veni aici şi o va lăsa pe cealaltă. Aceea este o reproducţie hibridă.

E-41 Eu mă gândeam la pictura originală a lui Michelangelo, eu cred, despre "Ultima Cină." Eu cred că el a pictat-o. Vă daţi seama cât v-ar costa acea pictură originală? Ar fi nenumărate mii de dolari, niciodată nu ar atinge acel original, deoarece este de nepreţuit. Este astfel evaluată atât de mult! Dar voi puteţi cumpăra o reproducţie ieftină a ei cam cu vreo doi dolari.

E-42 De aceea oamenii astăzi nu pot înţelege asprimea celor reali, credincioşi veritabili. Ei devin un sonat. Voi ştiţi, lumea ajunge într-o astfel de închistare încât din când în când voi trebuie să aveţi un sonat să o îndrepte. Este nevoie să vină cineva pe scenă care este puţin diferit, şi el este un sonat pentru generaţia aceea. Eu mă gândeam zilele trecute, cine este în stare?
Cine nu este astăzi un sonat? Tu eşti sonatul cuiva. Eu cred că lumea înebuneşte complet. Aţi ştiut că acesta-i un timp când oamenii nu pot judeca între bine şi rău, sau adevăr şi eroare?

E-43 Ştiţi voi că politicienii nu pot judeca drept şi greşit? Voi îi vedeţi păstrând tăcerea la această votare a Bibliei înapoi în biserică sau în... Biblia înapoi în şcoală? Ei nu ştiu în ce parte va sufla politica. Gândiţi-vă la aceasta! Eu nu ştiu cum este în Indiana acum, dar în statul Arizona este împotriva legii să se citească Biblia în şcoală. Eu cred că este la fel în Indiana, aproape toate Statele Unite, din cauza unei femei păgâne a schimbat tot programul. Şi, amintiţi-vă, este împotriva legii să citeşti Biblia în şcolile noastre publice, dar taxele credincioşilor suportă păgânismul să fie învăţat în şcoală.

E-44 Politica. Noi avem nevoie de un alt Abraham Lincoln. Noi avem nevoie de un alt Patrick Henry. Noi avem nevoie de un American care poate să se remarce indiferent de unde este politica, şi să numească binele, "bine," şi răul, "rău."

E-45 Aţi ştiut că predicatorii de azi nu pot judeca care este corect, Cuvântul lui Dumnezeu sau denominaţiunea bisericii? Ei nu ştiu ce drum să ia. Ei nu pot să judece între bine şi rău. "Eu ştiu că Biblia o spune, dar biserica noastră zice..." Vedeţi, oamenii nu sunt capabili să judece binele de rău. Şi orice care este contrar cu Biblia este greşit. Cuvântul lui Dumnezeu este corect, şi cuvântul fiecărui om este o minciună, care este contrară la Acesta. Şi să încerci să stai acum pe unun-un timp ca acela, şi să stai pentru ceea ce este drept, tu devii un sonat.
Să numim câteva caractere.

E-46 Eu pot să-mi imaginez profetul Noe, în ziua aceea mare în care el a trăit; acea epocă mare ştiinţifică unde ei au zidit piramide şi sfinxuri, unde ei puteau dovedi că acolo nu era apă în ceruri, prin cercetare ştiinţifică. Aici vine acest om bătrân pe acolo, şi a zis, "Acolo vine ploaie din ceruri." Noe era un sonat pentru generaţia aceea. El a devenit un sonat.

E-47 Să ne gândim la Moise. Moise, când el a mers jos la Faraon, aşa cum am vorbit azi dimineaţă, şi Moise mergând jos la Faraon, şi zicea, "Domnul m-a trimis jos să aduc afară pe aceşti robi," cu un băţ în mână, împotriva marii armate care a biruit toată lumea. Faraon, în tot geniul lui ştiinţific, a gândit că Moise era un sonat. Şi, el era un sonat, pentru ei.

E-48 Pot să-mi imaginez pe profetul Ilie, în ziua lui mare, când era epoca fabuloasă a modei; când Ahab şi Izabela stăpânea lumea, aşa cum era, în zilele acelea; şi toate modele şi lucrurile care Izabela a vrut să le poarte, şi cum ea avea toate femeile să se îmbrace ca ea, şi vopselele ei, şi mergând înainte, modele ei, în felul în care ea se moda. Şi când ceva capricios bătrân, ca Ilie, a venit afară pe scenă şi s-a împotrivit la întreaga naţiune; pentru Ahab, el era un sonat. Asta-i drept.

E-49 Amos, profetul, când el a venit la Samaria în ziua când Samaria era ca Hollywood astăzi, femeile pe stradă, îmbrăcându-se, şi chiar adulter public, cum se comportă şi trăiesc ei acolo afară, lăsând bărbaţii...

E-50 Este aproape un adulter public, astăzi, chiar înaintea voastră. Eu am mers la un anumit loc seara trecută, să iau ceva să mănânc, şi băieţaşii şi fetiţele sus acolo se îmbrăţişau şi se sărutau ca nu ştiu ce.
Şi ştii tu, surioara mea, că aceea este potenţial un adulter?
Când un bărbat te sărută, el potenţial a comis adulter cu tine. Tu niciodată nu ar trebui să-i permiţi să te sărute până când sunteţi căsătoriţi, căci glandele, şi glandele masculine şi feminine, sunt în buze. Înţelegeţi voi? Şi când glandele masculine şi feminine vin împreună, să fie aceasta unde ar putea fi, voi aţi comis potenţial adulter. Şi voi nu ar trebui să lăsaţi un băiat să vă sărute până când vălul acela nu este ridicat de pe faţa ta şi tu eşti soţia lui. Să nu faci aceea! Este comitere de adulter. Aceasta amestecă glandele masculine şi feminine.

E-51 De ce un bărbat nu sărută un bărbat, femeie nu sărută o femeie, pe buze? Deoarece aceasta nu încrucişează glandele. Copii se nasc prin încrucişare de glande.
Deci este aproape un adulter public din nou, pretutindeni.
Priviţi pe ecrane şi tot ce vedeţi, o-o salivare şi o-o comportare. Nu-i de mirare că imoralitatea este pe-pe declin! Cum o pot face ei, şi se fac cu spermă peste tot prin sărutarea acelor femei în gură, ştiind că aceea este adulter! Dumnezeu nu va ierta aceasta dacă nu vă pocăiţi.

E-52 Şi acum, când a venit sus, acest mare profet, Amos. El este cunoscut ca unul dintre profeţii mici pentru că nu a fost prea mult scris de el, dar el a avut Cuvântul Domnului. Şi el a privit peste cetatea aceea, toţi dedaţi... În parcuri, bărbaţi şezând cu braţele lor în jurul femeilor, şi femei cu braţele lor în jurul bărbaţilor, doar un Hollywood modern! Şi el a mers jos prin acel oraş, şi a zis, "Vă veţi pocăi ori pieriţi!" El era un sonat. El aproape s-a declarat nebun, pentru ei.

E-53 Ioan Botezătorul, când el a venit pe scenă. Pentru denominaţiunile religioase din ziua aceea, el era un sonat. El avea oportunitatea să devină un preot, să urmeze pe urmele tatălui său. Dar el a refuzat să o facă, deoarece Dumnezeu l-a ţinut afară din crezurile şi denominaţiunile acelea, pentru că slujba lui era prea importantă. El trebuia să anunţe venirea lui Mesia. Şi când el nu avea nimic de-a face nici cu Fariseii, Saducheii, sau orice era, el a respins tot grupul lor, şi a zis, "Să nu începeţi să ziceţi, 'Noi avem ca tată pe Abraham,' căci eu zic că Dumnezeu este în stare să ridice din aceste pietre copii lui Abraham." La-la lumea religioasă din ziua lui, el era un sonat. Corect.

E-54 Când Isus a venit pe scenă. Pentru oamenii religioşi din zilele Lui, El de asemenea era un sonat. Căci, ei au zis, "Tu eşti un Samaritean. Tu Ţi-ai ieşit din minţi. Tu eşti un nebun," cu alte cuvinte, "un om trăznit." El era aşa, pentru oameni, al vostru Domn şi Salvator.
Nu-i de mirare, Pavel, instruit de Gamaliel să fie un preot, oportunitatea ca într-o zi să devină un mare preot. Şi pe drumul lui jos spre Damasc, el a fost trântit jos de o Lumină supranaturală. Şi el s-a uitat sus, fiind un Iudeu, şi ştia că acel Stâlp de Foc era ce a condus poporul lui. El a zis, "Doamne, Cine eşti Tu?"
Şi El a zis, "Eu sunt Isus."

E-55 Şi când el şi-a pierdut învăţătura, el şi-a pierdut toată teologia lui în care a fost instruit în şcoli, şi a devenit un predicator obişnuit, de stradă, el era un sonat. El a zis, "Eu am devenit un nebun."

E-56 Şi oamenii au gândit că el era nebun, ieşit din minţi. El i-a spus lui Festus, "Eu nu sunt nebun." El doar a cunoscut pe Domnul. Dar a cunoaşte pe Domnul într-un grup religios ...
Eu sper că voi nu o pierdeţi. Să cunoşti pe Isus, astăzi, printre un grup religios, tu eşti un sonat. Aceasta nu s-a schimbat. Eu aş putea rămânea mult la aceasta, însă eu-eu vreau să mă grăbesc pentru rândul de rugăciune.

E-57 Martin Luther, acel micuţ preot German, care ducând împărtăşirea într-o zi, a aruncat-o jos pe scări, şi a zis, "Aceasta nu este trupul lui Isus Cristos. Aceasta este numai pâine care a fost făcută în spate acolo." Şi el a declarat, că, "Cel neprihănit va trăi prin credinţă." El era un sonat, pentru biserica Catolică. Ei l-ar fi putut asasina pentru aceea, dar, el era un sonat, şi ei doar l-au lăsat în pace. Dar, el a devenit un sonat, pentru generaţia aceea.

E-58 John Wesley, în zilele marelui ceas imoral al Angliei. Când, dacă trezirea Wesleyană nu ar fi venit pe scenă... Toată lumea era coruptă, imoralitatea peste tot. Şi biserica Anglicană a ajuns aşa de departe încât nu mai era trezire; aşa gândire Calvinistă! Şi John Wesley a venit pe scenă, cu cuvântul de sfinţire, curăţind imoralul. El a devenit un sonat.

E-59 Citând odată pe Dl. Wesley, în cartea lui. El venea în jos pe o potecă, şi unul din oamenii din biserica Angliei... Ei toţi au gândit că el era nebun, aşa că el a stat în potecă. Dl. Wesley era un omuleţ mic. Acest om mare a gândit că el doar ajunge să-l lovească jos, aşa că el i-a stat în cale. Dl. Wesley a păşit sus şi a zis, "Scuză-mă, domnule, vrei să te dai din cale? Eu sunt grăbit."
Iar Anglicanul i-a zis, "Eu nu mă dau din cale pentru un nebun."

E-60 DL Wesley politicos şi-a scos pălăria, l-a ocolit; a zis, "Eu întotdeauna mă dau." Deci, vedeţi, acela era cel care era sonat; unul a fost pentru Cristos; celălalt a fost pentru biserică.
Deci, voi sunteţi nebunul cuiva, încă.

E-61 Când Penticostalii au venit pe scenă, cu cincizeci de ani în urmă. Ei au zis, "Oamenii aceia sunt nebuni!" Ei erau sonaţi, asta-i drept, pentru că ei au condamnat toată corupţia aceea care era în epocile bisericii la timpul acela când ei au venit pe scenă.
Dar ce au făcut Penticostalii? Au mers drept înapoi în vomitătura din care au ieşit, drept înapoi în corupţia denominaţională. Voi ştiţi ce? Este timpul pentru un alt sonat. Da. Este timpul pentru altul. Aceea-i corect.

E-62 Observaţi, o piuliţă, înainte de a fi o piuliţă, există un şurub să se potrivească cu acea piuliţă. Şi piuliţa aceea este filetată la acel şurub; dacă nu, este o potrivire greşită. Observaţi. Toţi care au fost filetaţi, în zilele lui-lui Noe, filetaţi la mesajul Evangheliei; Noe, piuliţa, i-a tras în corabie. Depinde ce este filetul vostru, la ce sunteţi filetaţi. Dacă voi sunteţi filetaţi la lume, ei vă vor trage. Dacă voi sunteţi filetaţi la Cuvânt, El vă va trage. Depinde la ce sunteţi filetaţi, ce piuliţă [sau sonat – Trans.] veţi urma.

E-63 Dar Noe, fiind un sonat cu Cuvântul lui Dumnezeu, un sonat pentru epoca ştiinţifică şi pentru epoca religioasă în care a trăit, el i-a tras, care să fie salvaţi, în corabie. Amin. Acei ce erau predestinaţi, şurubul care a fost făcut înaintea piuliţei. Şurubul trebuie să fie filetat la piuliţă.

E-64 Deci, Satan, el are ceva şuruburi şi piuliţe, de asemenea, şuruburi şi piuliţe din împărăţiile acestei lumi.
Faraon era tot aşa de sonat pentru Noe, sau pentru Moise, cum era Moise pentru Faraon. Faraon, cu toate şmecheriile lui ştiinţifice, a atras naţiunea lui la sine. Noe, prin a fi un sonat pentru Dumnezeu, a atras biserica spre ţara promisă. Depinde pe care cale sunteţi filetaţi. El a tras biserica afară din Egipt; aşa cum Noe a tras biserica din lume, către arcă. Moise a tras biserica din Egipt, spre ţara promisă a lui Dumnezeu.

E-65 Isus a zis. Acum, fiţi atenţi, căci aceste piuliţe şi şuruburi arată foarte mult la fel. Doar urmăriţi filetul. Matei 24:24, El a zis, "Aceasta aproape că ar înşela chiar pe cei Aleşi."
Acum, Americanii şi întreaga denominaţiune a lumii au nevoie de un sonat.

E-66 Metodiştii, Baptiştii, Prezbiterienii, ei toţi sunt risipiţi în aceasta, aceea, şi toţi luptă. Şi, până la urmă, ei sunt toţi filetaţi la acelaşi şurub. Astfel Dumnezeu le-a dat un şurub, şi le trimite o piuliţă, Consiliul Mondial al Bisericilor. Acela-i va trage pe toţi împreună. Aceea-i corect. Acesta sigur o va face. Îi va trage împreună, Consiliul Mondial.

E-67 Voi ştiţi, a ajuns, aici nu de mult... Nu se poate întâmpla nimic, o cauză, fără un motiv. Femeile vor să se dezbrace de hainele lor. Ele au vrut să poarte pantaloni scurţi. Ele au vrut totuşi să aparţină la biserică. Ele au vrut să poarte aceşti 'kinis', sau ori cum numiţi voi aceste lucruri. Ele vor să facă aceea, şi ele vor încă să mai aparţină la biserică; ele vor să strige, să zbiere, şi să danseze; să se închine, aceea-i o închinare.

E-68 Acum, dacă aş avea timp, v-aş dovedi aceea. Aceea este o închinare la diavolul, dansând în felul acela şi făcând lucrurile acelea. Eu v-o pot dovedi, în ţările păgâne. Ei au vrut să se închine, şi să-şi menţină mărturia lor şi încă să rămână în biserică. Deci Dumnezeu le-a dat un sonat, doi sau trei din ei; unul numit Elvis Presley; unul, Pat Boone, şi Ernie Ford; pot cânta imnuri şi totul altceva, şi încă pretind a fi un Creştin. Acesta-i un sonat. Nu este filetat la Cuvânt. Corect.
Acum, am zis că voi termina într-o jumătate de oră, şi este gata.

E-69 Dar, ascultaţi, lumea vrea un sonat. Diavolul are grijă ca ei să-l obţină. Ei deja sunt filetaţi pentru acesta.
Dar, în timp ce lumea este filetată pentru o piuliţă, există un popor numit Mireasa. El este filetat, de asemenea. Tot aşa de sigur cum stau eu aici, Dumnezeu le va trimite o piuliţă care va trage Mireasa afară din acest haos, în Prezenţa lui Dumnezeu. Acesta va fi o piuliţă filetată de Cuvânt.

E-70 Un critic, cu câteva zile în urmă, mi-a zis, jos în Tucson. El a zis, "Tu ştii, unii oameni te fac sonat, iar alţii te fac un dumnezeu."
Am zis, "Ei bine, aceea cumva merge în ordine." Am ştiut că el încerca să mă critice. Vedeţi?

E-71 El a zis, "Oamenii gândesc că tu eşti un dumnezeu."

E-72 Am zis, "Ei bine, doar..." Eu ştiu că oamenii nu au făcut aceea. Dar eu-eu ştiam că el nu a înţeles-o, deoarece el era de cealaltă parte a pielii, înţelegeţi. Deci eu ştiam că el nu, el nu o ştia. Astfel eu am zis, "Aceea nu este prea departe de Cuvântul lui Dumnezeu. Nu-i aşa?"
Vedeţi, doar 1-am-doar l-am lăsat să cunoască că noi nu eram pierduţi. Noi am ştiut unde stăteam. Noi ştim ce fel de pânze am pus, şi ce fel de vânt le sufla. Noi ştim ce era filetul nostru, şi ce era piuliţa noastră. Şi noi ştim cum stăm.
Am zis, "Aceea nu este contrar la Cuvântul lui Dumnezeu, aşa de mult. Este aceasta?" Am zis, "Aminteşte-ţi, când Dumnezeu l-a trimis pe Moise jos la copiii lui Israel, Dumnezeu l-a făcut pe Moise un dumnezeu, aceea-i corect; şi la făcut, de asemenea, pe Aaron fratele lui, un profet. Aceea este corect. 'Toţi profeţii,' Isus a zis, 'erau dumnezei.' Ei erau dumnezei; oameni." Aceea este corect. Dumnezeu o intenţionează în felul acela.

E-73 Ascultaţi, Cuvântul pe care noi îl predicăm şi cuvântul care l-am spus azi dimineaţă, "Dumnezeu ascunzându-se în spatele pielii, piei cu păr, Dumnezeu ascunzându-se după pielea unui om." Vedeţi? Aceea este ce a făcut El. Când Dumnezeu s-a manifestat în lume, El s-a ascuns după un văl, după pielea unui Om numit Isus. El a fost învăluit şi ascuns după pielea unui om numit Moise, şi ei erau dumnezei, nu Dumnezei; dar ei erau Dumnezeu, singurul Dumnezeu, doar îşi schimba masca Lui, făcând acelaşi lucru de fiecare dată, aducând acest Cuvânt. Vedeţi, Dumnezeu a făcut-o în felul acela. El ştie că omul trebuie să vadă ceva; există în fiecare din noi născut în lume.

E-74 Aşa cum vă spuneam azi dimineaţă, nimeni nu îndrăznea să-l urmeze pe Moise acolo. Dumnezeu niciodată nu a lucrat cu doi. El lucrează cu unul, întotdeauna. Nici unul nu a îndrăznit să-l imite pe Moise. Aceasta era moarte, moarte naturală, să încerce să-l imite, să meargă în acel Stâlp de Foc cu el. Astfel nu toţi oamenii sunt făcuţi... Voi nu sunteţi născuţi în felul acela, să pătrundeţi în acel supranatural.
Dar Dumnezeu a aşezat pe unii pe pământ să-L reprezinte, ca un ambasador pentru El. Şi ambasadorul acela este ordinat, de Dumnezeu, să meargă în marele necunoscut supranatural, şi să discearnă, şi să scoată lucruri pe care mintea naturală nu le poate percepe. Acesta scoate tainele lui Dumnezeu, prezice lucruri care sunt, şi lucruri care au fost, şi lucruri care vor fi. Ce este aceasta? Dumnezeu, Dumnezeu în spatele pielii, piele umană. Exact corect.

E-75 Sam Connelly locuieşte în Tucson. El a venit aici odată, cu mulţi ani în urmă, cu Dl. Kidd, şi a fost vindecat; cu un ulcer stabil de mulţi ani. Când am mers afară toamna trecută, Sam a avut o-o piatră care specialistul de acolo, în-în Tucson, a examinat-o. Ea era mare ca o bilă. Fratele Sam Connelly... Mulţi dintre voi de aici îl cunoaşteţi; el este din Ohio. Şi el a mers la doctor, şi a zis, "Sam, pregăteşte-te săptămâna viitoare; eu voi scoate piatra aceea afară," două zile de atunci.
El a zis, "Pot eu să elimin piatra, doctore?"
A zis, "Este imposibil. Piatra este prea mare."

E-76 Astfel el l-a luat într-o maşină şi l-a dus acasă. Şi el m-a chemat; el a zis, "Aş vrea să vii aici să te rogi pentru mine, Frate Branham." De ce m-a chemat el pentru aşa ceva? Şi am început să mă rog pentru el.

E-77 Eu am zis, "Sam, este AŞA VORBEŞTE DOMNUL, piatra se va elimina singură."

E-78 Şi în dimineaţa următoare el a dus piatra la doctor. Şi el a zis, doctorul a zis, "D-le Connelly, eu nu înţeleg cum s-a întâmplat."

E-79 Şi el a zis, "Eu sunt un credincios în Dumnezeu, şi Dumnezeu mi-a eliminat piatra, a luat-o de la mine." Omul cu greu a putut să o creadă, doctorul. Nici mai mult cum el nu a putut crede că tumoarea aceea mare a ieşit din partea laterală a soţiei mele. Despre care voi ştiţi, vedeţi. Deci el a zis...

E-80 Cam cu şase luni mai târziu, care era cam trei... cam două săptămâni în urmă, sau trei săptămâni în urmă, Sam Connelly a fost lovit de o boală serioasă de inimă. Şi eu nu ştiu numele, coronarul, sau un fel de blocaj de inimă, sau ce este aceasta. Este o foarte periculoasă... Aceasta nu va... Voi nu puteţi trece de aceasta, pretind ei. Un atac de inimă, şi inima lui blocată. Şi membrele lui s-au umflat încât gleznele îi erau mai groase decât piciorul lui, aici sus în jurul şoldului. Deci ei l-au dus la doctor. Doctorul a zis, "Duceţi-l acasă, în pace, sau la spital."
Sam a zis, "Eu nu vreau să merg la spital!"
A zis, "Duceţi-l acasă şi puneţi-l în pat, şi să nu mişti capul, mâna, sau piciorul, pentru şase luni." A zis, "Tu ai putea muri în orice minut."

E-81 Şi Fratele Norman a sunat. Şi noi am mers acolo în seara aceea, să-l vizităm pe Fratele Sam. Şi când ne-am rugat pentru el, şi Domnul a vorbit.
Şi în dimineaţa următoare, Sam a mers jos la biroul doctorului, cu crăcanele pantalonilor trase sus, a stat înaintea doctorului, şi a zis, "Uită-te la mine, doctore!"
Şi doctorul l-a pus sub o cardiogramă electrică, şi a zis, "Eu nu o înţeleg." A zis, "Du-te înapoi la lucru." El a zis, "La ce biserică aparţii?"
El a zis, "Eu nu aparţin la nici una din ele."

E-82 El a zis, "Tu nu poţi fi un Creştin fără să aparţii la denominaţiunile acelea. Tu trebuie să fii." Vedeţi, aceea este tot ce ştia doctorul. Sam era un sonat, pentru el. Şi el era un sonat, pentru Sam, prin a pune o astfel de întrebare.
Apoi ce s-a întâmplat? Sam a venit pe acolo, şi a zis, "Ce pot eu spune la cineva care-mi spune astfel de lucruri, Frate Branham?"

E-83 "Spune-le că tu 'aparţii la acea una şi singura Biserică.' Tu nu te înscrii în Ea. Ea nu este o denominaţiune. Tu eşti născut în Ea."

E-84 O doamnă mică, cu vreo şase luni în urmă, rezemată de sânul Sorei Norman. I-am uitat numele, o femeie foarte drăguţă la vreo treizeci de ani. Ea şi soţul ei s-au despărţit, şi ea a primit leucemie. Şi ea a fost în aşa o stare încât ea cu greu putea să umble în jur. Şi în final a devenit mai rău până când doctorii au pus-o într-un pat. Şi doctorii au vizitat-o până când a venit timpul. Ei i-au dat până miercurea următoare. Ea ar fi fost moartă până miercuri. Şi D-na Norman cumva a luato din pat, şi a adus-o acolo, şi a trebuit să o ţină sus într-un scaun. Şi aşa cum sărmana stătea acolo, mişcându-se înainte şi înapoi, şi căruntă cât putea fi; cu pielea galbenă, de la cancer, leucemie.
Eu am zis, "Ei bine, eu pot să mă rog pentru tine, soră."
Şi ea încercând să vorbească, şi lacrimile în ochii ei, ea a zis...
Eu-eu am zis, "Eşti o Creştină?"
Ea a zis, "Eu sunt o Metodistă."
Eu am zis, "Eu-eu te-am întrebat dacă erai o Creştină."
Şi ea a zis, "Vrei să spui dacă aparţin la biserica Creştină?"

E-85 Eu am zis, "Nu, doamnă. Vreau să spun, eşti tu născută din Duhul lui Dumnezeu, şi iubeşti pe Domnul Isus?"
Ea a zis, "Ei bine, eu întotdeauna am aparţinut la biserică."

E-86 Eu am zis, "Dacă Dumnezeu te va lăsa să trăieşti, vrei sămi promiţi că te vei întoarce la mine şi îmi vei da voie să-ţi arăt calea Domnului mai clar?"
Ea a zis, "Eu promit lui Dumnezeu orice, dacă El îmi va cruţa viaţa. Eu Îl voi sluji."

E-87 Chiar atunci a venit o viziune, zicea, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Să nu te pregăteşti; rupe-ţi lucrurile pentru moartea ta, poimâine." Aceea era luni, şi ea trebuia să moară miercuri. "Tu nu vei muri."
Duminica trecută, o săptămână de la această duminică, eu am stat cu ea în cameră. S-a îngrăşat cu treizeci şi ceva de pounds; doctorul a zis că nu poate fi găsită nici o urmă de leucemie nicăieri. Şi ea a vrut să ştie; şi eu am trimis-o jos să fie botezată în Numele lui Isus Cristos, într-un canal de irigaţii, în felul Domnului. Pot fi un sonat, dar, "Dacă Eu voi fi înălţat, voi atrage pe toţi oamenii la Mine."

E-88 Am vizitat, sus la băiatul care obişnuia să ia benzi aici, Leo Mercier. El are o curte de trailere. Şi eu mă rugam pentru nişte oameni. Şi eu m-am rugat pentru o doamnă mică numită Lokar, eu cred că era. Şi ea a avut patrusprezece operaţii de cancer, şi doctorii au renunţat la ea să moară. Şi s-a făcut rugăciune pentru ea, şi i s-a spus că nu va muri, ci ea va trăi. Şi nu mai există nici o urmă din acesta nicăieri. Şi din acea cauză, douăzeci şi opt din familia ei stăteau acolo, salvaţi şi umpluţi cu Duhul Sfânt. Poate fi un sonat, dar aceasta atrage toţi oamenii la El, care vor veni. Este filetat cu Cuvântul. Voi vedeţi ce vreau să spun?

E-89 Eu am o scrisoare care a venit înăuntru, alaltăieri, stă chiar înapoi acolo în dosar. Toamna trecută, în timp ce eram la o excursie de vânătoare... sau, primăvara trecută, a fost cu un an în urmă. Un băiat Indian numit Oscar, cu care noi vânăm sus acolo la autostradă; este unde Îngerul Domnului, eu v-am spus, dincolo de aici, că v-a aduce acel caribou şi-şi acel urs argintiu. Voi toţi vă amintiţi. Apoi acel băiat, când eu am mers în... Am mers în cort, primăvara trecută. Şi când Bud mi-a cerut să cer binecuvântarea, (el şi-a scos mănuşile; el călărea), el şi-a pus mănuşile acelea şi era gata să meargă afară. El era un Catolic. El nu ar fi avut nimic de-a face cu Aceasta.

E-90 Toamna trecută, când el putea, stând alături de mine... Când mama lui era acolo în spate, pe moarte cu un atac de inimă, el a zis, "Nu ai vrea să vii în spate şi să te rogi pentru ea?" Am mers în spate în această colibă mică a Indienilor de acolo. Şi acolo, ei toţi s-au adunat în jurul acestei mame, şi ea era pe moarte, nu putea vorbi un cuvânt în Engleză. Şi Duhul Sfânt a venit jos şi i-a spus mamei, printr-un tâlmaci, fiica ei, ce a avut loc, ceea ce era. Chiar i-a chemat numele, şi i-a spus ce era ea, şi din ce trib era, şi cum că aceasta s-a întâmplat. Şi mama a fost vindecată instantaneu.

E-91 Şi în dimineaţa următoare când am mers înapoi să-i văd, aşa cum am condus afară, mergând patruzeci de mile înapoi pentru o oaie, acolo erau ei toţi şezând acolo, ea era tot... se urca pe cal să meargă înapoi să usuce carne de elan. Şi eu am zis, "Seara trecută când m-am rugat, am zis, 'Tatăl nostru Care eşti în Cer."' Am zis, "Louise, eu-eu... Era o rugăciune Catolică. Voi toţi aţi început, şi apoi, desigur, eu v-am părăsit." Şi am zis, "Acum eu doar voi mulţumi lui Dumnezeu. Noi nu spunem rugăciuni; noi ne rugăm."

E-92 Ea a zis, "Noi nu mai suntem Catolici." A zis, "Noi credem cum crezi tu. Noi vrem ca tu să ne iei pe toţi şi să ne botezi cum botezi tu. Noi vrem Duhul Sfânt."

E-93 În călătorie înapoi... Băiatul şi-a pierdut caii, cu luni înainte de aceea, nu i-a putut găsi. Şi ghidul a zbierat la el, şi a zis, "Oscar, tu ştiai că nu trebuia să laşi caii aceia în felul acela. Urşii, mulţi urşi cenuşii, i-ar fi mâncat caii până la timpul acesta."
Şi el a continuat să stea aproape de mine. Şi el a zis, într-o seară, el a zis, "Eu îţi cer ceva?"
Am zis, "Da."
A zis, "Frate Branham, roagă pe Dumnezeu. Dumnezeu sămi dea poneii înapoi."
Am zis, "Bud a zis că urşii i-a mâncat."
A zis, "Frate Branham, cere lui Dumnezeu. Dumnezeu să-i dea lui Oscar poneii înapoi."
Eu am zis, "Tu crezi asta, Oscar?"
El a zis, "Eu cred. Dumnezeu o face pe mama mea bine.
Dumnezeu îţi spune unde era ursul, unde era vânat. Acel Dumnezeu, care ştie unde este vânat, ştie unde sunt caii mei." Vedeţi?

E-94 Cu un an în urmă, în timp ce stăteam acolo în spate cu Fred Sothmann, care este aici în seara aceasta, Billy Paul, fiul meu. Duhul Sfânt a vent jos. Eu am zis, "Oscar, tu îţi vei găsi poneii. Ei vor sta în zăpadă."
Acolo stă scrisoarea, mi-a scris-o săptămâna trecută, şi eu am primit-o vineri, a venit aici. Ea stă chiar acolo în fişier acum. "Frate Branham, Oscar a găsit poneii stând în zăpadă."

E-95 Cum au trăit ei, nimeni nu ştie. Acolo, băiatul... La acest timp din an, Iunie, acolo este aşa de multă zăpadă încă există douăzeci sau treizeci de picioare de zăpadă în jurul lor. Cum au stat ei acolo prin iarnă, în acest canion? Oscar poate ajunge înăuntru la ei, pe schiuri, dar, desigur, el nu poate pune schiuri pe poneii lui. Dar el i-a găsit, după Cuvântul Domnului. Aceasta ar putea suna ca un sonat; doar credeţi aceasta o dată! Depinde cum este filetul vostru.

E-96 Acum, aceasta nu se filetează cu o denominaţiune. Aceasta se va fileta numai cu Cuvântul. Dar există ceva oameni în lume care cred acel Cuvânt! Este nevoie de un sonat să înfăşoare acea Mireasă afară de aici, este filetată, căci Mireasa şi Mirele sunt una. Şi Dumnezeu este unul, şi Cuvântul este Dumnezeu! Acesta trebuie să fie filetat cu Cuvântul, şi El va atrage Mireasa afară din aceste denominaţiuni.

E-97 Da, el a vrut să mă critice. Ştiţi, aceasta îmi aminteşte despre cum am vorbit, azi dimineaţă, Dumnezeu ascunzânduse după piei, piele de om.

E-98 O poveste mică, şi apoi eu voi încheia; îmi pare rău că v-am ţinut aici vreo patruzeci şi cinci de minute acum. A existat o casă, casă Creştină, şi acolo era o... eu i-am spus aceasta la acest critic. Şi în această casă a existat... Ei credeau în Dumnezeu. Ei aveau un băieţel acolo, dar el se temea de moarte într-o furtună. Fulgere, oh, el era doar fricos de moarte. El fugea sub mese, oriunde, când fulgera.
Astfel într-o noapte a venit o furtună mare afară peste fermă, şi unde locuiau ei, şi pomii erau suflaţi, şi luminile străluceau, se făcea târziu în noapte. Mama a zis către Junior, a zis, "Acum, Junior, du-te sus şi mergi la culcare." A zis, "Acum, nu-ţi fie frică. Du-te acolo sus."

E-99 Deci micul Junior, cu pijamaua pe el, a mers sus pe trepte, uitându-se în urmă, pe jumătate plângând. El s-a culcat, a încercat să doarmă, şi-a acoperit capul. El nu putea să doarmă; acea fulgerare strălucea pe lângă fereastră. Astfel el a zis, "Oh, mama," a zis, "vino aici sus şi dormi cu mine."
Ei bine, ea a zis, "Junior, nimic nu te va deranja. Acea fulgerare nu te poate răni."
El a zis, "Dar, mamă, vino aici sus şi dormi cu mine."

E-100 Aşa că mama a mers sus pe scări şi s-a culcat pe pat, cu juniorul ei. Şi a zis, "Junior, fiul meu micuţ, mama vrea să-ţi spună ceva." Ea a zis, "Junior, noi suntem o familie Creştină. Noi credem în Dumnezeu, şi noi credem că Dumnezeu ne păzeşte în furtuni. Noi o credem. Şi noi credem că Dumnezeu poartă grijă de ai Lui." Şi a zis, "Eu vreau ca tu să crezi aceea, Junior. Ca, să nu-ţi fie frică. Dumnezeu este cu noi, şi El ne va păzi."

E-101 Juniorul a ripostat de câteva ori. El a zis, "Mamă, eu cred aceea, de asemenea." El a zis, "Dar când fulgerul acela este aşa de aproape la fereastră, eu vreau să simt pe acel Dumnezeu care are piele pe El."
Aşa că eu gândesc că mulţi dintre noi cei adulţi gândesc acelaşi lucru. Dumnezeu, cu piele pe El! Ar putea să pară ca un sonat, pentru lume, dar atrage pe toţi oamenii la El.
Să ne rugăm.

E-102 Tată Ceresc, ca micile povestiri de-de experienţe, şi uneori ele se întâmplă pentru un motiv. Şi aceasta este, deşi aşa de dură cum este, totuşi noi o înţelegem în limbajul în care s-a întâmplat. Deci noi Îţi mulţumim, în seara aceasta, Doamne, căci-căci Dumnezeu Se poate adăposti în noi. Noi suntem mulţumitori căci a fost făcută o ispăşire, Sângele Celui neprihănit, Isus; Care era plinătatea lui Dumnezeu, plinătatea Dumnezeirii trupeşte, căci El şi-a dat viaţa Lui scumpă; nu luată de la El, ci benevol a dat-o, ca noi să ne putem bucura de El în plinătatea Prezenţei Lui, în gloria Shekinah în care El a locuit; ca sufletele noastre sţi poată fi sfinţite cu acel Sânge, pentru ca marele Duh Sfânt Însuşi să poată locui în noi. Şi noi devenim învăţători, profeţi, şi aşa mai departe, pentru oameni, la aceia, Doamne, care sunt în nevoie; darurile lui Dumnezeu; Dumnezeu Însuşi manifestându-se, strălucind marile daruri ale lui Dumnezeu, în prezenţa acestei epoci moderne.

E-103 Şi expresia dură, Doamne, de a fi un sonat. Şi noi ştim, că în ziua aceasta, că este nevoie uneori când lumea ajunge într-o rutină aşa cum este biserica astăzi, doar se înscriu la biserici noi şi denominaţiuni noi. Un om care vine înainte cu Cuvântul este considerat un sonat, o persoană nebună. Aşa cum marele apostol Pavel, care a fost instruit să fie un teolog, un preot, şi totuşi el a zis că el a devenit un nebun, pentru slava lui Dumnezeu. El şi-a părăsit pregătirea lui, ca oamenii să poată... asculte la cuvintele lui înalt lustruite. Şi el a zis că el nu a venit cu cuvinte înduplecătoare şi înţelepciune omenească, pentru ca credinţa lor să fie în aşa ceva. Cum s-a întors biserica la aceea astăzi, aşa cum el a profeţit, "După plecarea mea, lupii vor intra înăuntru, nu vor cruţa turma." Dar el a zis că a venit la ei, "în puterea şi manifestările Duhului Sfânt," ca a lor credinţă să fie în Dumnezeu. Tată, el a devenit un nebun, faţă de lume, să-l cunoască pe Isus.

E-104 Şi aşa facem noi astăzi, Doamne. Există oameni care stau aici care sunt consideraţi nebuni, pentru că ei sunt gata să se încreadă în Dumnezeu pentru vindecarea lor, pentru destinaţia lor Eternă. Punându-şi reputaţia în joc, în închinare pentru El. Mulţumindu-I, lăudându-L, dând libertate duhului lor, să se închine lui Dumnezeu; ei sunt consideraţi nebuni. Dar Tu ai zis, că, "Nebunia lui Dumnezeu," dacă noi suntem nebuni, "este mai tare şi mai înţeleaptă decât înţelepciunea omenească; căci omul, prin înţelepciune, nu a cunoscut pe Dumnezeu. Dar prin nebunia predicării, i-a plăcut lui Dumnezeu să salveze pe cei ce erau de salvat." Ne rugăm, Dumnezeule, ca marele Autor al acestui Cuvânt să vină în seara aceasta şi să vindece pe bolnavi, să salveze pe cei pierduţi. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-105 Eu aseamăn pe Dumnezeu, aşa ca să nu fiţi încurcaţi în ce am spus astăzi; Dumnezeu este un mare Diamant, cel Etern.
Şi când un diamant este adus dintr-o piatră albastră din Africa, eu am fost în mine şi i-am privit în marele... cum prelucrează ei acesta şi scot diamantele afară, cum trec ele prin zdrobitor, şi marile diamante de foc albastru, diamante negre ies afară. Ele nu au multă formă, anumită formă. Ele sunt doar o piatră mare. Şi, de fapt, ele nu au foc în ele la timpul acela. Ele sunt doar un diamant, piatră; rotunde, netezite, multe din ele. Dar acest diamant trebuie să fie tăiat. Acum, este împotriva legii să ai unul fără să fie tăiat. Trebuie să fie tăiat, şi apoi tu trebuie să ai o chitanţă de unde l-ai cumpărat, deoarece sunt milioane de dolari în ele.
Şi eu aseamăn pe Dumnezeu cu acel diamant.

E-106 Acum, un diamant este tăiat aşa ca el să reflecte ce este în interiorul lui, focul care este în diamant. Şi el trebuie să fie tăiat în fiecare fel mic, fiecare formă mică, în trei puncte. Puneţi cele trei puncte la un diamant, şi o lumină spre un obiect cu trei puncte va da şapte culori, vedeţi, face şapte culori.

E-107 Şi acum observaţi, "Dumnezeu a fost rănit pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre." Vedeţi, El a fost tăiat, zdrobit, acel mare Diamant, ca din El să poată reflecta darurile spre Biserică.
Şi aceasta nu este lumina; deoarece, lumina trebuie să se întoarcă înapoi, când soarele este jos de pe el, de unde a fost tăiat.
Dar fiecare bucăţică mică care vine din cioplirea aceea nu este distrusă; este pusă în folosinţă. Multe dintre ele sunt făcute pentru ace de Patefon. Şi acele ace aduc înainte, care au fost cioplite din diamant, aduc înainte muzica care a fost prezervată într-un disc.

E-108 Şi eu sper că vedeţi ce vreau să spun. Cioplitura din Cristos, darul din Cristos, pus pe Biblie, vorbeşte tainele ascunse ale lui Dumnezeu către credincios. El cunoaşte secretul inimii. El cunoaşte fiecare persoană. Credeţi voi aceea?
Acesta nu ar fi diamantul să spună, "Voi vedeţi ce sunt eu?" Acesta este din ce a venit el. Diamantul este un diamant pentru că el este dintr-un diamant.

E-109 Şi acela-i felul cum sunt darurile Duhului, un... pentru persoană, este o parte din acel Diamant. El este trimis, şi a fost adus jos, şi adus într-un dar, să interpreteze, să predice, să înveţe. Există cinci daruri spirituale; apostoli, profeţi, învăţători, păstori, evanghelişti, şi ei toţi sunt pentru zidirea Trupului lui Cristos. Şi tot aşa de sigur cum există învăţători, păstori, acolo trebuie să fie profeţi. Noi ştim aceea.

E-110 Şi noi credem că Dumnezeu trebuie să fie manifestat în zilele din urmă, printre poporul Lui, la Sămânţa aleasă, conform cu Biblia, în formă de profet. Aceea este exact cu Cuvântul. Nu că omul este Dumnezeu, dar că darul este Dumnezeu. Vedeţi? Şi acela-i acul.
Acum, un ac nu va cânta placa aceea corect. Un ac obişnuit de cusut nu o va cânta corect. Dar un diamant, este cel mai bun. Acesta o aduce afară clar, un ac cu vârf de diamant.

E-111 Fie ca Dumnezeu, în seara aceasta... Înregistrarea vieţii voastre, orice este rău cu voi, orice doriţi voi de la Dumnezeu, fie ca marele Stăpân Care ţine acul în mâna Lui, fie ca El să-l pună pe viaţa voastră şi să ne descopere pentru ce sunteţi aici, ce vreţi voi; atunci noi vom şti că El este aici.

E-112 Tată Ceresc, vrei Tu să o acorzi înainte ca eu să încep acest rând de rugăciune, ne tinzând să facem aceasta, dar vrei Tu să o acorzi, ca oamenii să poată şti. Poate sunt străini aici pentru care să ne rugăm. Eu nu-i cunosc, dar Tu îi cunoşti. Şi Pavel a zis, "Dacă vorbiţi în limbi, şi să nu fie interpretare sau să nu zidească, oamenii vor spune că sunteţi nebuni. Dar dacă unul profeţeşte şi descopere ce este pe inimă, atunci ei vor zice, 'Într-adevăr Dumnezeu este cu voi."' Lasă să fie din nou, Dumnezeule, în această oră târzie. Tu ai promis-o, şi aşa să fie. În Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-113 Acum mă întreb câţi oameni bolnavi de aici în seara aceasta, care sunt aici? Sau a dat Billy rugăciune... ? Sunt împărţite ceva cartonaşe de rugăciune? [Fraţii zic, "Da." – Ed.] Acolo sunt. Ei bine, eu presupun că fiecare persoană bolnavă are un cartonaş de rugăciune, dar eu nu ştiu ce aţi scris pe el. Eu cred că el doar v-a dat un cartonaş; voi scrieţi ce vreţi pe el. Aşa este? Doar să aveţi cartonaşul; voi puneţi pe ele orice vreţi.

E-114 Eu nu vă cunosc. Câţi de aici ştiu că eu nu vă cunosc, şi totuşi sunteţi bolnavi, şi voi să spuneţi aceasta, "Ceea ce te-am auzit spunând astăzi, 'Dumnezeu în spatele pielii. Dumnezeu în spatele pielii umane, învăluindu-Se"'? Dar dacă aveţi ochi spirituali, voi îi puteţi deschide şi să-L vedeţi, vedeţi Cine este EL Şi voi credeţi aceea. Isus a zis, "Cel ce crede în Mine lucrările care le fac Eu le va face şi el; mai multe decât acestea va face el, căci Eu mă duc la Tatăl." Acum, dacă credeţi cu toată inima voastră!

E-115 Câţi de aici care sunt bolnavi, şi ştie că eu nu vă cunosc, să ştiu ce este rău cu voi? Doar ridicaţi-vă mâna, ziceţi, "Eu sunt bolnav. Eu am nevoie." Câţi au dorinţe în inima lor, nu bolnavi, dar au dorinţe? Voi ştiţi ce... ? ... În ordine. Nu există nimeni acolo, pe care l-am văzut, decât care au ţinut mâinile sus. Acum, eu nu ştiu...

E-116 Eu îl cunosc pe acest om care şade aici. Eu sunt sigur că acela-i Fratele James, şi eu cred că aceea este Sora James. Pe Fratele Ben, îl cunosc. Doar feţele voastre, uneori; fratele care ia fotografiile. Dar ...
Lăsaţi ca cineva aici în spate, oriunde, doar... eu-eu-eu provoc aceasta, pe baza, şi încheierea acestui Mesaj.

E-117 Ştiţi voi că Dumnezeu a promis aceasta să se întâmple în zilele din urmă? El a făcut promisiunea. Vedeţi? Acum eu nu o pot face să se întâmple. Vedeţi, eu-eu nu pot face aceea. El trebuie să o facă. El este Acela Care o face; nu eu. Dar eu cred în El, sau eu nu aş sta aici să vă spun ceva în ce eu nu cred. Acum, rugaţi-vă, şi ziceţi, "Doamne Isuse, eu sunt învăţat în Biblie că Tu eşti un Mare Preot chiar acum, care poate fi atins prin simţul infirmităţilor noastre." Mie nu-mi pasă unde sunteţi. Şi doar ziceţi, "Eu Te cred. Şi, prin credinţă, eu cred ce a spus omul acela astăzi."

E-118 Aceea este ce mi-a spus Îngerul, "Fă-i pe oameni să te creadă." Şi dacă eu spun Cuvântul lui Dumnezeu, aceasta nu este "să mă credeţi," aceasta este "să credeţi Cuvântul."
Dacă aceasta nu este cu Cuvântul, atunci să nu o credeţi.
Dar dacă credeţi că este Cuvântul, atunci, orice este, rugaţi-vă şi credeţi, şi vedeţi dacă El încă poate descoperi ce este în inima voastră.

E-119 Şi oricine ştie că Biblia a zis, că, "Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, şi discerne gândurile şi intenţiile în inimă."
Aşa este cum Abraham a ştiut că Acela era Dumnezeu, când El a putut să spună ce spunea Sarah înapoi în cort, la ce se gândea ea; când El a zis, "Eu te voi vizita," şi Sarah a gândit în inima ei, "Aceasta nu poate fi aşa."

E-120 Acum, am zis că El este aici să vă vindece. Ce gândiţi despre aceasta? Dacă veţi crede numai! Acum, eu nu pot, eu nu am o cale anume; Tatăl Ceresc ştie aceea. Vedeţi? Eu doar trebuie să o văd. Şi ce eu văd, eu spun; şi ce eu-eu nu văd, desigur, eu nu pot spune. Dar El este tot atât de mult Dumnezeu! Ar mări aceea credinţa voastră, dacă El o va face?
Predicând în felul acela, într-un fel mă aruncă afară puţin. Dar El este aici. Eu sunt conştient de aceea. [Fratele Branham face pauză – Ed.]

E-121 Privesc un om aşa cum el şi-a aplecat capul, chiar aici în spate. Soţia lui şade lângă el, se roagă, şi ea. Chiar aici. Ai ceva pe inima ta. Soţia ta, se roagă. Ai o povară pe inima ta. Este pentru soacra ta. Aceea este corect. Crezi că Dumnezeu poate să-mi spună ce este rău cu soacra ta? Eu nu vă cunosc. Noi suntem străini unul altuia. Deci aceea este corect? Credeţi că Dumnezeu poate să-mi spună ce este rău cu ea? Ea nu este aici. Eu văd o distanţă mare; ea este la răsărit de aici. Ea este în Ohio. Aceea este corect. Ea suferă cu o boală de sânge. Pune-o pe soţia ta să ducă batista aceea acolo, pe care ea plânge, să o pună pe ea. Nu vă îndoiţi; ea se va face bine. Credeţi aceea?

E-122 Aici este o doamnă mică şezând chiar aici în faţa mea. Ea plânge. Există ceva rău cu copilul, eu nu ştiu... Nu, nu este nimic rău. Ea doar are o dorinţă. Ea doreşte să primească botezul Duhului Sfânt. Aceea este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Crede, copilă, tu Îl vei primi. Aceea-i corect. Să nu te îndoieşti.

E-123 Aici este o doamnă şezând aici la capătul rândului. Ea se roagă. Eu sunt un străin faţă de ea, dar ea este umbrită. Tu ai avut operaţii. Dacă suntem străini unul altuia, eu presupun. Eu nu te cunosc. Tu nu mă cunoşti, numai poate doar prin a auzi de mine. Tu nu eşti de aici. Tu eşti o străină printre noi. Tu eşti din Wisconsin. Oraşul este Milwaukee. Şi boala ta este cancer; este pe sân. Operaţie după operaţie, totuşi fără succes. Lasă ca credinţa, care a atins marginea hainei Lui, crede chiar acum. Adânceşte-o în inima ta; aceasta se va împlini. Ai credinţă!

E-124 Un om şezând încoace în colţ aici. El se roagă pentru mama lui. El este un străin pentru mine. Eu nu-l cunosc. Dar el se roagă pentru mama lui. Iar mama lui are acelaşi lucru ce are această femeie, cancer. Sau, ea se teme de acesta, căci acesta este. Acolo este un om pentru care te rogi, şi acel om are necaz cu spatele. El este, de asemenea, eu îl văd beat. El este un alcoolic. Fratele tău. Tu nu eşti de aici. Tu eşti din Illinois. Tu crezi că Dumnezeu poate să-mi spună care este numele tău? Farmer. Este corect? Ridică-ţi mâna. Crede!

E-125 Este cineva care îngenunchiază peste cineva, rugându-se, cineva care zace pe o targă. În ordine. Crezi tu ce ai auzit, a fi Adevărul, doamnă? Tu crezi. Dacă eu te-aş putea vindeca, eu aş veni să o fac. Dar tu deja eşti vindecată de Cristos, înţelegi. Tu doar trebuie să o crezi. Doamna aceea care stă acolo, rugându-se, se ruga pentru tine să fii atinsă. Eu nu te cunosc, dar Dumnezeu te cunoaşte. Tu eşti din afara oraşului, de asemenea. Este corect. Tu eşti din Illinois. Aceea-i exact. Oraşul este numit East Maline, Illinois. [Sora zice, "Acela-i oraşul unde am fost născută." – Ed.] Tu suferi cu cancer. Tu eşti soţia unui lucrător. Crezi tu? ["Da."] Tu vei muri, zăcând acolo. De ce nu-L accepţi în seara aceasta, şi să zici, "Eu pot, în inima mea, cu credinţa mea deasupra de orice care este aici, eu cred că sunt vindecată. Eu sunt în Prezenţa lui Dumnezeu." Ridică-te, crede, şi du-te acasă şi fii vindecată. Acolo este ea.
Credeţi voi cu toate inimile voastre? [Adunarea se bucură – Ed.] Să lăudăm pe Dumnezeu.

E-126 Tată Ceresc, noi Îţi mulţumim pentru toată bunătatea şi mila Ta. Noi Îţi mulţumim, căci, Ţu încă eşti aici, chiar în mijlocul tuturor acestor necazuri. În această lume care este pervertită, totuşi Tu eşti aici. Lasă ca Duhul Tău, Doamne, să rămână veşnic cu noi. Noi vedem că Tu eşti aici, Dumnezeu cu piele pe El, în inimile umane; dând credinţă, şi descoperire, şi viziune. Tu eşti ADumnezeu în Biserica Ta, Dumnezeu în poporul Tău. Noi Îţi mulţumim pentru aceasta, Doamne. Şi fie ca toţi să creadă, în seara aceasta, într-un acord, şi fie ca ei să fie vindecaţi. Prin Numele lui Isus Cristos, mă rog. Amin.

E-127 Câţi de acolo au cartonaşe de rugăciune, pe partea aceea? Cei ce sunt pe partea aceea, să meargă înapoi, să vină chiar în mijlocul acestui interval. Cei din acel interval, să vină drept afară pe aici, doar luaţi-vă locul, veniţi drept afară pe aici. Lăsaţi-i pe aceia, imediat ce sunt terminaţi, acest rând să prindă partea următoare.

E-128 Bătrânii să vină aici. Frate Roy, Domnul să te binecuvânteze; nu am ştiut că tu şedeai acolo. Eu îi vreau pe diaconii bisericii aici imediat, dacă ei pot intra de oriunde sunt ei. Veniţi aici pentru puţin ajutor.
Eu vreau ca fiecare pentru care se va face rugăciune, să vă ridicaţi mâna, ziceţi aceasta după mine.
Doamne, [Adunarea, "Doamne," – Ed.] Eu cred. ["Eu cred."] Ajută Tu necredinţei mele. ["Ajută Tu necredinţei mele."] Eu cred ["Eu cred"] că în Prezenţa Ta, ["că în Prezenţa Ta,"] aşa cum eu urmez Cuvântul Tău, ["aşa cum eu urmez Cuvântul Tău,"] şi a mea... mâinile sunt puse peste mine în seara aceasta, ["şi mâinile sunt puse peste mine în seara aceasta,"] eu îmi voi accepta vindecarea mea, ["eu îmi voi accepta vindecarea mea,"] în Numele lui Isus. ["în Numele lui Isus."] Amin. ["Amin."] Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-129 Acum priviţi. "Rugăciunea de credinţă va mântui pe bolnav. Dacă ei îşi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşa." El i-a spus lui Noe că va ploua. Aceasta nu-El nu... Eu nu am zis, "Imediat ce-ce se face rugăciune pentru tine, tu vei fi bine." El a zis, "Ei se vor însănătoşa."

E-130 El i-a spus lui Noe că va ploua. Nu a plouat timp de o sută douăzeci de ani, dar a plouat.
El i-a spus lui Abraham că el va avea un copil prin Sarah.
Nu s-a întâmplat timp de douăzeci şi cinci de ani, dar l-a avut.
I-a spus lui Isaia că o fecioară va zămisli. Aceasta nu s-a întâmplat pentru opt sute de ani, dar ea a zămislit.
Este corect? El a promis-o! Nu contează cât timp durează, El o face, oricum. Voi credeţi asta.

E-131 Veniţi înainte acum. Fratele Capps să conducă cântările. Voi veţi mişca cartonaşele? Acum fiecare să fie în rugăciune acum.

E-132 Tatăl nostru Ceresc, noi ne vom supune poruncilor Tale prin a pune mâinile peste aceşti oameni bolnavi. Eu nu ştiu un alt lucru ce poţi face Tu, Doamne, căci Tu ai zis, în Cuvântul Tău, Tu ai plătit vindecarea lor. Tu ai dovedit că Tu eşti aici cu noi în seara aceasta, Cuvântul care poate discerne gândurile care sunt în inimă. Tu ai dovedit aceea, căci eşti printre noi. Şi mă rog, Ţie, Tată, ca al Tău Cuvânt, care nu poate da greş, să fie făcut aşa de real la fiecare inimă! Căci Tu ai zis, "Dacă-l puteţi crede; nu vă îndoiţi, ci să-l credeţi; ziceţi acestui munte, 'Mută-te,' şi nu vă îndoiţi, ci credeţi că se va împlini!" El nu a spus când.

E-133 Tu ai spus oamenilor, la Cincizecime, să meargă sus şi să aştepte. Tu nu ai spus ore, zile; Tu ai zis, "până." Acum ei vin să accepte vindecarea lor. Fie ca ei niciodată să nu se gândească la nimic altceva decât la vindecarea lor, până când vine eliberarea. Noi ne supunem Ţie prin a pune mâinile peste ei, ca credincioşi. În Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-134 În ordine, veniţi drept pe aici acum. [Fratele Branham şi fraţii pun mâinile peste oameni, şi se roagă pentru fiecare în rândul de rugăciune. Porţiune goală pe bandă – Ed.] Tu eşti vindecat. Dumnezeu să te binecuvânteze. Aceea-i bine. [Porţiune goală pe bandă.]
Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;
Crede numai, crede numai,
Toate...
Doamne Isuse, mă rog pentru aceste batiste acum, în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Mă întreb dacă noi am putea schimba cuvintele acelea:
Acum eu cred, este că acum eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, acum eu cred;
Acum eu cred, acum eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, acum eu cred.

E-135 Credeţi că ceea ce a fost cerut şi dorit va fi acordat? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Aceasta se va împlini.

E-136 Am văzut, trecând prin rând cu câteva momente în urmă, câţiva dintre prietenii mei Italieni din Chicago. Câţi o cunosc pe sora Bottazzi din Chicago? Ei bine, voi ştiţi, ea a avut o-o criză, mintală nervoasă doar recent, foarte, foarte rea. Dar în dimineaţa din Chicago la dejunul Oamenilor de Afaceri Creştini, eu i-am spus sorei, sub inspiraţia Duhului Sfânt. Ea a venit înapoi deoparte, şi ea doar nu s-a putut stăpâni. Şi eu am zis, "Soră, tu nu vei trece peste aceasta imediat, dar tu vei fi bine." Am zis, "Aceasta va fi fie în optsprezece luni, sau în doi ani, chiar în acel interval tu vei fi făcută sănătoasă."

E-137 Zilele trecute în timp ce am vorbit cu ea... Am auzit-o mărturisind, aşa de fericită, cea mai fericită cum a fost vreodată în toată viaţa ei. Ea mergea într-o maşină. Ea nu a avut pace, Prezenţa lui Dumnezeu se părea că s-a depărtat de la ea; desigur, aceea era nervi mintali, voi ştiţi; şi cu totul dintr-o dată aceasta s-a reîntors cu o mare revărsare de bucurie, şi puterea Duhului Sfânt era peste ea. Ea a plâns, a strigat, ea-ea avea... Ei doar au avut un timp măreţ, cu vreo trei sau patru săptămâni în urmă, sau o lună. Şi eu am auzit-o mărturisind, în urmă cu două duminici, şi ea a zis, "Frate Branham, când am ajuns înapoi, eu am notat jos şi am luat acea bandă. Şi a fost exact optsprezece luni, la zi." Amin.
Voi Îl iubiţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Nu este El minunat? ["Amin."]

E-138 Acum, acelaşi Duh Sfânt care poate prezice exact, fără să greşească o singură dată, în toţi aceşti ani; şi, prin Cuvântul Lui, a încercat să vă descopere astăzi că Dumnezeu nu este ceva obiect îndepărtat sau ceva lucru istoric. El este viu, timpul prezent, Cuvântul Lui manifestat. S-a ascuns în voal uman, în Biserica Lui, descoperindu-Se prin credinţa voastră şi credinţa mea, împreună, venind împreună, făcând unitatea lui Dumnezeu. Eu nu pot face nimic fără voi; voi nu puteţi face nimic fără mine; nici unul nu putem face nimic fără Dumnezeu. Deci, împreună se face unitatea, conectarea. Dumnezeu m-a trimis pe mine pentru acel scop; voi o credeţi; şi acolo se întâmplă. Doar aceasta este, vedeţi, confirmată perfect.
Mie nu-mi pasă ce este rău cu voi, ce a spus oricine; dacă, din inima voastră, voi credeţi că voi urmează să fiţi bine, nu există nimic ce poate să o oprească vreodată. El a zis aşa. Şi El a zis, "Cerurile şi pământul vor trece, dar Cuvântul Meu nu va da greş." Voi credeţi asta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-139 Câţi se vor ruga pentru mine în alte adunări aşa cum mă duc? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Eu sunt unul care are nevoie de rugăciune. Vedeţi? Fiecare m-a refuzat, vedeţi, afară de voi, şi încă mai este Sămânţă acolo afară.

E-140 Am trimis o scrisoare la Africa de Sud. Ei nu vor să mă lase să vin înăuntru numai dacă semnez o hârtie că eu "voi boteza, acolo de partea aceea, pe fiecare de trei ori; odată pentru Tatăl, şi odată pentru Fiul, şi Duhul Sfânt, cu faţa înainte. De cealaltă parte, eu aş boteza spre spate, odată pentru Tatăl... Şi să învăţ că acea era Doctrină."
Eu le-am scris o scrisoare. Am zis, "Duhul Sfânt a încercat, pentru ultimii câţiva ani, să mă ducă în Africa din nou. El vrea să folosească slujba mea acolo unde treizeci de mii au acceptat pe Cristos într-o după-masă." Eu am zis, "Amintiţi-vă, că sângele acelor suflete va fi peste voi, nu peste mine. Eu m-am oferit să vin, dar voi nu aţi vrut s-o faceţi."
Mă întreb ce va fi în această zi când Isus, Fiul lui Dumnezeu a fost alungat din biserică, Cuvântul respins? Dar în-în toate acelea, El încă Se face cunoscut la poporul Lui. Nu sunteţi voi mulţumitori pentru aceasta? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-141 Şi eu am trecut pe acolo, în seara aceasta, mi-am pus mâinile peste ele, câteva femei în vârstă, câteva tinere, câteva bătrâne, câţiva oameni tineri, oameni bătrâni, doar aşa de ud leoarcă cum sunt eu. M-am gândit, "Şezând acolo, şezând acolo ascultând la Cuvântul despre care restul lumii gândeşte că este nebun." Vedeţi? Ei sunt-ei sunt şurubul. Vedeţi, Dumnezeu este aici să-l fileteze, să vă atragă chiar afară din boala voastră. Este o promisiune a Cuvântului. Doar amintiţivă, acesta va începe să se strângă, "Eu îi voi atrage; dacă Eu voi fi înălţat, Eu îi voi atrage." El o va trage din voi. El sigur o va face. Voi doar să-L credeţi, aveţi credinţă în El. Nu vă îndoiţi de El. Credeţi-L.

E-142 Rugaţi-vă pentru mine. Când voi nu mai aveţi pe nimeni altul pentru care să vă rugaţi, doar amintiţi-vă de mine.
Şi apoi până ne-ntâlnim! până ne-ntâlnim!
Până ne-ntâlnim...
Mulţumesc pentru că aţi venit acele drumuri lungi. Dumnezeu să vă ocrotească aşa cum mergeţi acasă!
Până ne...
Salutaţi pe toţi Creştinii, salutaţi-i, de la acest grup de aici. Pacea lui Dumnezeu peste voi! Shalom!
Dumnezeu să fie cu voi până ne-ntâlnim din nou!
[Fratele Branham începe să fredoneze Dumnezeu Fie Cu Voi – Ed.] ... până ne întâlnim!
Până ne-ntâlnim la picioarele lui Isus;
Până ne-ntâlnim! până ne-ntâlnim!
Dumnezeu fie cu voi până ne-ntâlnim din nou!

E-143 Eu sunt aşa de bucuros. Vedeţi, există unele, multe lucruri ce eu nu ştiu, dar există ceva lucruri ce eu ştiu. Eu sunt aşa de mulţumitor pentru voi. Eu sunt aşa de bucuros să fiu asociat cu voi. Sunt aşa de bucuros să fiu unul din voi. Dumnezeu să fie cu voi. El va fi. El niciodată nu vă va lăsa. El niciodată nu vă va părăsi. El nu vă va lasa. Voi deja aţi pătruns prin perdea acum. Vedeţi?

E-144 Sunt aşa de bucuros în seara aceasta să-l văd pe Fratele Palmer, unul dintre păstorii noştri asociaţi de aici, din Georgia. Fratele Junior Jackson este în clădire pe undeva, înapoi în colţ, noi suntem bucuroşi să-l avem. Fratele Don Ruddell şezând pe aici. Oh, aşa de mulţi! Eu nu ştiu, dacă omit pe careva... Fratele Ben Bryant aici, şi mulţi din ceilalţi aici, frate minunat, Wilbur Collins. Noi suntem aşa de bucuroşi să vă avem pe voi toţi aici.
Mă întreb dacă noi doar ne-am ridica în picioare, doar un moment acum. Să ne aplecăm capetele acum.
Până ne-ntâlnim!
Până ne-ntâlnim la picioarele lui Isus! până ne-ntâlnim!
... până ne-ntâlnim!
Dumnezeu fie cu voi până ne-ntâlnim din nou.

E-145 Voi simţiţi acea apropiere de părtăşie cu Duhul?
Să o fredonăm. [Fratele Branham şi adunarea începe să fredoneze Dumnezeu Fie Cu Voi – Ed.]
Îl observ pe Fratele McKinney, din Ohio, cu noi. Fratele John Martin şi fratele lui. Aşa de bucuros să vă am pe toţi. Eu aş putea chiar să nu vă văd, fraţilor. El vă cunoaşte.
Până ne întâlnim! Fie ca inima mea şi a voastră, cu inima lui Dumnezeu, să fie una până ne întâlnim! [Fratele Branham şi adunarea continuă să fredoneze Dumnezeu Fie Cu Voi – Ed.]
În timp ce ne aplecăm capetele acum în rugăciune.

E-146 Încercaţi să lăsaţi pe fiecare lucrător să ştie că noi suntem fericiţi ca ei să fie aici, toţi laicii, voi oameni din Tennessee, Ohio, şi din toată ţara. Ceva femei pe care le-am întâlnit acolo astăzi, de departe din Boston. Fraţii noştri de culoare erau aici, în această dimineaţă, de sus de acolo de asemenea. Aşa de mulţi din diferite părţi ale ţării; eu îţi mulţumesc, dragul meu frate loial. Dumnezeu să fie cu tine. Eu te numesc prietenul meu. Îţi aminteşti ce a spus Isus despre aceea? "Mai apropiat chiar decât un frate," da, un prieten. În timp ce ne aplecăm capetele acum... Până ajungem să ne întâlnim din nou în următoarele câteva zile, Dumnezeu să fie cu voi.

E-147 Eu voi cere fratelui nostru bun, loial, Fratele Richard Blair, dacă n-ar vrea să ne elibereze într-un cuvânt de rugăciune. Frate Blair.