E-1 Să rămânem în picioare doar un moment.
Dumnezeule Drag, noi Îţi suntem recunoscători pentru acest alt privilegiu să stăm în casa lui Dumnezeu şi să ne închinăm Dumnezeului viu. Noi suntem aşa de recunoscători că încă ne-a fost acordat acest privilegiu în ţară. Şi acum noi suntem mulţumitori pentru aceşti oameni credincioşi, de asemeni, Doamne, care au venit multe mile, sute de mile, mulţi din ei. Şi unii din ei vor încerca să-să răzbească drumul înapoi, în seara aceasta, jos pe autostrăzi, de-a lungul autostrăzilor. Dumnezeule, mă Arog ca Tu să fii cu ei şi să-i ajuţi. Călăuzeşte-i, O Tată. Noi Îţi mulţumim pentru acest mic duş de ploaie care a răcorit aerul pentru noi, temporar.

E-2 Şi, Tată, ne rugăm ca Tu să ne întâlneşti în seara aceasta în Cuvântul Tău. Căci, de aceea ne-am adunat, Doamne, este să Te întâlnim în Cuvânt. Ajută-ne, Doamne, ca strângerea noastră să fie aşa benefăcătoare pentru Împărăţia Ta, şi ca noi să putem fi aşa de ajutaţi, încât noi să putem ajuta pe alţii. Acordă aceste lucruri ce le cerem, în Numele lui Isus. Amin.
Aşezaţi-vă.

E-3 Am avut doar câteva interviuri particulare acolo. Şi chiar înainte de a începe adunarea, Billy mi-a dat aşa un-un noian de ele încât eu-eu cu greu ştiu în ce fel să încep. Dar noi ne rugăm ca-ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru efortul vostru de a sta mai mult pentru serviciul de seară.

E-4 Acum, cu voia lui Dumnezeu, următoarea duminică dimineaţă eu voi avea o-o slujbă din nou. Eu doar am vorbit cu păstorul, şi este în ordine cu ei.

E-5 Şi acum aş dori să fi avut timpul să recunosc pe fiecare prieten bun care-l am aici, dar eu ştiu că voi aşteptaţi. Este cald. Şi eu-eu doar voi omite acel timp, şi-şi doar spun aceasta, "Dumnezeu să vă binecuvânteze."

E-6 Ştiţi, eu nu ştiu de vreun lucru mai mare ca cineva să-l poată cere pentru mine, decât să zică, "Dumnezeu să te binecuvânteze." Vedeţi? Dacă El va face asta, asta-i tot ce am eu nevoie, doar-doar asta. Eu cred că acela este cel mai mare cuvânt în-în dialect, "Dumnezeu să vă binecuvânteze." Şi, acum, şi eu ştiu că El o face.

E-7 Aşa cum i-am spus soţiei cu câteva momente în urmă. Eu eram-eu încercam să fac o baie, şi nu mă puteam usca. Eu mă-eu mă uscam, şi apoi eram ud din nou. Eu mă uscam, şi nu-mi puteam pune cămaşa pe mine, măcar. Şi este puţin diferit afară în Tucson. Este cam de două ori mai cald, dar atunci tu-tu nu ai nici o transpiraţie. Acolo nu-acolo nu există umiditate în aer, astfel aceasta o usucă îndată ce ieşi afară. Tu aşezi o cratiţă cu apă acolo, şi este dusă. Tu nu poţi transpira, pentru că o ia de la tine înainte ca tu să poţi-tu să poţi transpira. Tu transpiri, în ordine, dar tu nu o vezi. Deci, aici, eu încercam să am un timp îngrozitor să mă usuc. Deci, şi eu-eu sunt ud chiar acum.

E-8 Eram înapoi în cameră acolo, şi noi am avut şapte sau opt oameni înăuntru, care erau urgenţe, şi care trebuiau să fie văzuţi imediat.

E-9 Acum, motivul că eu v-am făcut să staţi, şi v-am cerut să-să veniţi, este din cauză că eu-eu simt că este-este spre binele nostru. Eu-eu nu aş face asta, prieteni. Eu-eu mă gândesc prea mult la voi, să fac aceea, doar să veniţi să-să auziţi pe cineva, sau să ascultaţi la ce aş avea eu de spus, sau ceva. Eu-eu nu aş face aceea. Aceea nu ar fi drept. Aceasta nu ar arăta dragostea mea pentru voi, doar să veniţi aşa. Şi eu nu cred că voi veniţi... Deşi, ştiu că voi mă iubiţi, aşa cum vă iubesc eu. Şi-şi astfel eu-eu-eu ştiu aceea, sau voi nu aţi face lucrurile care le faceţi. Astfel eu mă gândesc suficient la voi, că eu nu v-aş avea să şedeţi în căldură şi lucruri, ca acestea, dacă nu m-aş gândi că era ceva să vă ajute.

E-10 Apoi, înainte de a veni aici, eu întotdeauna încerc să fac cât pot mai bine, înaintea lui Dumnezeu, să aleg puţin din ceva, o Scriptură de vreun fel, şi să cer călăuzirea Lui, ultimul lucru înainte de plecare. "Ajută, Doamne Dumnezeule, cumva, dă-dă tot ce poţi Tu acelor oameni dragi."
Şi eu aştept, şi cred, că eu voi trăi întotdeauna cu voi. Eu cred că acesta este cel mai scurt spaţiu pe care-l avem noi, în timp ce stăm împreună în felul acesta. Noi vom fi împreună în Eternitate. Vedeţi? Eu o cred. Eu-eu-eu cred asta.
Şi eu vreau să vă ajut. Şi eu, dacă eu spun ceva greşit, Tatăl Ceresc ştie că nu este pentru că intenţionez să o fac; este pentru că eu o fac fără să ştiu; eu aş face-o din ignoranţă.

E-11 De aceea, ştiind că voi sunteţi responsabilitatea mea, şi pe mâinile mele, pentru Evanghelie, eu voi vrea întotdeauna să vă ţin chiar în paginile acestei Biblii. Şi-şi eu...
De multe ori oamenii au venit la mine, şi au zis, "Frate Branham, dacă tu doar vei păşi aici afară şi zici 'AŞA VORBEŞTE DOMNUL' către copilul meu care este bolnav, el va fi sănătos. Du-te acolo afară şi doar spune, 'El se va face bine.' Asta-i tot ce vreau să faci."

E-12 Acum, asta-i loial şi drăguţ. Cum apreciez eu asta! Dar, voi ştiţi, eu nu pot face asta până când El îmi spune, întâi. Vedeţi? Eu mă pot ruga pentru copil, fac tot ce pot.
Dar, vedeţi, ce dacă am mers acolo afară sub entuziasm şi am spus aceea? Vedeţi, dacă eu am zis, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL," aceasta într-adevăr ar fi doar aşa vorbeşte entuziasmul meu. Vedeţi? Vedeţi? Şi apoi s-ar putea întâmpla, şi s-ar putea să nu se întâmple. Dar, atunci, ce dacă aceeaşi persoană este sub entuziasmul meu, şi nu s-a întâmplat? Atunci, acea persoană ar putea fi într-un-un caz uneori între viaţă şi moarte, atunci unde ar fi încrederea lor? Lor le va fi teamă că eu aş putea fi sub entuziasm din nou. Vedeţi?
Deci, când eu o spun, eu vreau să fiu foarte convins că este corect, cu tot ce ştiu eu. Şi apoi când El îmi vorbeşte, eu pot spune doar ce mi-a arătat El. Fie că este bine sau rău, eu trebuie să o spun. Şi uneori este-nu este plăcut să spui oamenilor lucrurile acelea. Dar, totuşi, eu sunt tot aşa dator să spun oamenilor-lucrurile rele care li se întâmplă, aşa cum sunt eu dator să le spun lucrurile bune care li se întâmplă.

E-13 Şi, până la urmă, noi vrem voia Domnului. Uneori voia Domnului este contrară cu dorinţele noastre. Dar, totuşi, dacă noi vrem voia Domnului, este tot aşa de scump să ştim că răul ni se v-a întâmpla, dacă este voia Domnului. Fie că este bine sau rău, este voia Domnului care noi o vrem făcută. Şi eu ştiu că noi o privim în felul acela.

E-14 Acum, eu-eu ştiu că fraţii aici de obicei au un mesaj de treizeci de minute, douăzeci până la treizeci de minute duminică seara. Şi eu-eu nu ştiu dacă eu pot face aceea sau nu, astfel eu-eu voi face cum pot mai bine.

E-15 Acum, mă gândesc că este un serviciu de botez imediat după aceasta. Am auzit că ei au botezat un grup mare de oameni azi dimineaţă. Constant, botezul se desfăşoară aici, tot timpul. Lucrători, Metodişti, Baptişti, Prezbiterieni, biserica lui Dumnezeu, Luterani, orice este, vin şi sunt botezaţi în Numele "Domnului Isus Cristos."
Şi înaintea lui Dumnezeu, când eu va trebui să stau la Bara de Judecată, eu trebuie să răspund pentru asta. Şi dacă eu am fost tot aşa de clar în gândurile mele, de a fi justificat în totul în viaţa mea aşa cum sunt de asta, eu aş fi gata pentru Răpire chiar acum, căci eu ştiu că acela este Adevărul Evangheliei. Vedeţi? Acela este Adevărul.

E-16 Nu există nici o Scriptură în Biblie unde cineva a fost cândva botezat în vreun alt fel decât în Numele lui Isus Cristos. Însărcinarea de "Tată, Fiu, şi Duh Sfânt," este numai... "Mergeţi de aceea, învăţaţi toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, Fiului, Duhului Sfânt." Nu în... nu să numeşti acest titlu peste ei; ci să-i botezi în Numele Tatălui, Fiului, Duhului Sfânt, care este "Domnul Isus Cristos."

E-17 Fiecare în Biblie a fost botezat în Numele lui Isus Cristos. Şi Biblia a zis, că, "Oricine va scoate un Cuvânt din Ea, sau adaugă un cuvânt la Ea, în vreun fel, vai de ei." Deci eu am suficient de ce trebuie să mă tem, pe lângă a adăuga ceva sau a-L scoate din Scriptură.
Aceasta m-a adus în necaz de multe ori, dar eu stau chiar acolo. El este apărarea mea. Aceasta m-a determinat să mă despart de mulţi prieteni. Ei s-au depărtat de mine din cauza asta. Dar atât timp cât eu ţin acest Prieten aici, Domnul Isus! Şi El este Cuvântul. Nu contează, zgronţuroasă să fie cărarea, grea este calea, El a venit în acelaşi fel. "Şi dacă ei numesc pe Stăpânul casei 'Beelzebub,' cu cât mai mult ei vor numi pe acei dintre ucenicii Lui!"

E-18 Acum Domnul să fie cu voi toţi şi să vă binecuvânteze în timpul săptămânii, şi să vă dea din cât pot eu mai bine să mă rog ca Dumnezeu să vă dea, este rugăciunea mea.
Acum noi vom citi din Cuvântul preţios.

E-19 Şi-şi acum amintiţi-vă, din nou, miercuri seara... Există vreun serviciu de rugăciune de mijloc de săptămână sau ceva? [Fratele Neville zice, "Marţi, adunare de rugăciune de casă, luni şi marţi seara." – Ed.] Luni şi marţi seara este adunare de rugăciune de casă. Eu presupun că oamenii ştiu.

E-20 Fratele Junior Jackson, este el în clădire? Eu... Frate Jackson, eu nu... [Fratele Neville zice, "Da, chiar aici." – Ed.] El este aici, Fratele Jackson. În ordine. Eu-eu... Un alt Frate Jackson aici, eu...
Şi Fratele Don Ruddell, este el în clădire în seara aceasta?
Fratele Don, dincoace.
Şi mulţi din ceilalţi fraţi, eu văd aici pe fraţii din Arkansas, şi Louisiana, şi-şi diferite locuri de prin ţară.

E-21 Şi eu am nişte, fraţi bătrâni aici în seara aceasta, la fel. Eu îl am pe Fratele Thomas Kidd şezând dincoace la dreapta, va fi în vârstă de optzeci şi patru de ani în câteva zile. Şi cu vreo trei sau patru ani în urmă, a fost operat de prostată, şi era pe moarte cu cancer. Doctorul doar l-a pus înapoi să moară. Şi eu mai să-mi ruinez maşina mea veche, să ajung la el, sus în Ohio. Şi Domnul Isus l-a vindecat sănătos şi bine. Şi aici, el şi micuţa lui consoartă, în seara aceasta. Şi mulţi dintre voi îi cunoaşteţi; poate unii nu. Dar aici este un bărbat şi o femeie care a predicat Evanghelia înainte de a fi eu născut. Gândiţi-vă la aceea, şi eu sunt un om bătrân. Vedeţi? Acum, şi eu mă uit la ei, şi ei încă merg, atunci eu capăt curaj.
Noi toţi îl cunoaştem pe Fratele Bill Dauch şezând aici în colţ.

E-22 Şi, oh, cât de mulţumitori suntem noi pentru toate marile binecuvântări ale lui Dumnezeu! Fie ca aceasta să continue să fie cu noi până când acea ultimă trâmbiţă sună şi, voi ştiţi, "Noi vom fi apucaţi sus împreună, să întâlnim pe Domnul în văzduh." Gândiţi-vă la aceasta! Oameni lipsă, ei nu vă mai pot vedea, dar voi ajungeţi împreună cu restul grupului.
"Ei care sunt în viaţă şi rămân până la Venirea Domnului nu o vor lua înainte, sau împiedica," cuvântul este, "pe cei ce sunt adormiţi," nu morţi. Nu, Creştinii nu mor. Ei doar iau puţină odihnă, înţelegeţi. Asta-i tot. Oh, Doamne! "Şi trâmbiţa lui Dumnezeu va suna; şi morţii în Cristos vor învia întâi," se vor arăta la mulţi. Şi deodată, se întâmplă să staţi şi să priviţi, şi, ei bine, acolo-i un frate, şi voi ştiţi că nu este mult. În câteva minute, "Noi vom fi schimbaţi, într-un moment, la o clipeală din ochi. Şi împreună cu ei, vom lipsi de pe pământ, apucaţi sus să întâlnim pe Domnul în văzduh."

E-23 Şi, să gândim, cu tot ce am văzut în Scripturi, şi adeveririle clare din ceasul în care noi trăim, s-ar putea întâmpla înainte de încheierea serviciului, doar gândiţi-vă la aceea, în seara aceasta.
Apoi, prin aceea, noi ne apropiem de Cuvântul Lui, în timp ce întoarcem la Evrei al 13-lea capitol, şi noi vom citi de la al 10-lea la al 14-lea verset. Din Evrei 10 şi... sau, sau scuzaţi-mă. Evrei 13:10 la 14.

E-24 Acum, aşa cum am zis, noi, când noi făgăduim devotament steagului nostru, care este bine, eu... Noi întotdeauna stăm în picioare în timp ce făgăduim devotament. Şi toate celelalte mari evenimente, noi-noi stăm în respect pentru, sau salutăm, şi aşa mai departe, pentru naţiunea noastră. Şi când cântă The Star-Spangled Banner, noi stăm în poziţie de drepţi.

E-25 Şi ca soldaţi Creştini, să stăm în poziţie de drepţi în timp ce citim Cuvântul lui Dumnezeu. Ascultaţi atenţi la citirea Cuvântului. Motivul că mie îmi place să-L citesc; cuvintele mele pot să greşească, dar ale Lui nu pot. Deci dacă eu citesc Cuvântul Lui, numai, voi veţi fi binecuvântaţi. Al 10-lea verset din capitolul al 13-lea din Evrei.
Noi avem un altar, din care ei nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc cortul.
Căci trupurile acelor animale, al căror sânge este adus în sanctuar de marele preot pentru păcat, sunt arse afară din tabără.
De aceea şi Isus, ca el să poată sfinţi poporul cu sângele lui propriu, a suferit dincolo de poartă.
De aceea să ieşim dar la el afară din tabără, purtând ocara lui.
Căci aici noi nu avem o cetate stătătoare, ci noi căutăm una care vine.

E-26 Doamne Dumnezeule, Cel ce eşti răspunzător pentru acest Cuvânt, şi răspunzător de a avea grijă de El de-a lungul veacurilor, să îngrijeşti ca El să vină la noi neamestecat. El este pur, Cuvântul virgin al lui Dumnezeu. Noi aşa Îl îndrăgim în inimile noastre în acest moment. Frânge acest text, Doamne, într-un context pentru noi, în seara aceasta; ca noi, copiii oamenilor, să putem înţelege îndemnarea lui Dumnezeu. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-27 Subiectul meu pentru-această seară este: Mergând Dincolo De Tabără. Este un subiect cam mic, puţin ciudat, dar, ştiţi voi, de obicei noi îl găsim pe Dumnezeu în lucruri ciudate. Lumea devine aşa de aşezată într-un lucru obişnuit, încât, orice lucru neregulat de la tendinţa obişnuită, devine ciudat.
Aşa cum am predicat aici cu câteva zile în urmă, aici la Tabernacol, despre: Ciudatul. Şi fermierul este unul ciudat pentru omul de afaceri; omul de afaceri este unul ciudat pentru fermier. Creştinul este unul ciudat pentru cel credin... necredincios, şi aşa mai departe. Tu trebuie să fii nebunul cuiva. Astfel, orice lucru neobişnuit, te face un fel de nebun, faţă de-tendinţa obişnuită.

E-28 Şi de aceea, oamenii lui Dumnezeu, şi profeţii Lui, şi mesagerii Lui-Lui prin veacuri, care au purtat Mesajul Lui din Cuvânt, au fost consideraţi nebuni, pentru cei din afară.

E-29 Noe a fost un nebun, pentru lumea lui mare intelectuală la care a predicat el. Noe... A fost desigur un nebun, pentru Faraon; cu piciorul lui pe tron şi apoi să-l părăsească, pentru o grămadă de tencuitori de lut, aşa cum ei se gândeau. Şi Isus a fost un nebun, pentru oameni. Şi toţi ceilalţi dintre ei care au lucrat şi trăit pentru Dumnezeu, au fost consideraţi nebuni. Ei au trebuit să meargă dincolo de tabăra pe care o aveau.

E-30 Mai mult şi mai mult, eu sunt făcut să cred că oamenii nu ajung la Cristos.
Acum, eu sunt aici să încerc să ajut în orice fel pot, şi să fac afirmaţia mea aşa de clară cât ştiu eu cum să le fac. Şi voi să suferiţi cu mine dacă vreţi.

E-31 Aşa cum privesc şi predic de-a lungul naţiunii, şi privesc oamenii, eu-eu sunt deplin convins că oamenii nu ajung la Cristos. Şi eu cred că duşmanul este cel ce a aruncat această piedică. Pentru că, motivul că eu cred aceasta, El nu este obiectul la care ei au fost îndreptaţi. Ei fie că au fost îndreptaţi la o-o-o dogmă, sau o doctrină, sau un partid, sau experienţă, sau o senzaţie, sau aşa ceva, în loc să fie îndreptaţi la Cristos, Cuvântul.
De aceea cred eu că oamenii se odihnesc pe destinaţia lor Eternă pe ceva dogmă, sau vreo senzaţie. Cum, spun unii, "Eu am dansat în Duhul. Eu-eu am vorbit în limbi. Eu-eu-eu am simţit foc trecând peste mine." Şi ştiţi voi, toate lucrurile acelea pot fi imitate de diavolul?

E-32 Există Anumai un lucru pe care el nu-l poate imita, acela-i Cuvântul. În dezbaterea, dintre el şi Isus, de fiecare dată Isus la învins. "Este scris," Cuvântul!
Şi eu cred, astăzi, că motivul că oamenii nu vin la Cristos, este pentru că ei sunt îndreptaţi, mulţi dintre ei, la o-o-o denominaţiune. "Tu vino să aderi la biserica noastră." Sau, "Tu să citeşti catehismul nostru," sau "Crede doctrina noastră," sau-sau ceva sistem de vreun fel. Ei sunt îndreptaţi în direcţia greşită. Şi acţiunea lor şi viaţa pe care ei o trăiesc fără Cristos, dovedeşte în propria lor viaţă, că este adeverită chiar prin acel lucru.

E-33 Spre exemplu. Eu nu vreau să rănesc simţurile cuiva. Dar, înainte şi înapoi, de-a lungul naţiunii, eu am condamnat femei care poartă părul scurt. Aceea este Biblia. Eu am condamnat femeile care poartă pantaloni scurţi, folosind macheaje. Şi în fiecare an devine mai rău. Aceasta arată că există un alt deget, pe undeva, îndreptându-le înspre vreo altă cale. Şi ei nu ajung la Cristos.

E-34 Şi ei spun, "Noi aparţinem la o biserică. Biserica noastră nu..." Nu contează ce crede biserica voastră.
Dumnezeu a zis, "Este greşit." Şi dacă ei au ajuns până la Cristos, ei ar opri aceea. Şi, nu numai atât, ci omul şi-ar lua poziţia lui dacă el a ajuns până la Cristos, şi va fi împotriva aceleia. Bărbaţii nu ar lăsa nevestele lor să acţioneze în felul acela. Omul veritabil nu vrea ca nevasta lui să acţioneze în felul acela.

E-35 Un om tânăr de aici din oraş, zilele trecute, era gata să ucidă doi băieţi tineri. Ei erau la o anumită staţie de benzină. Voi oameni din Jeffersonville aţi văzut aceasta în ziar. Şi această fată tânără a alergat într-o staţie de benzină, cu nimic pe ea, aproape, de loc, şi cei doi oameni tineri stând acolo au făcut o remarcă. Iar angajatul mai că i-a omorât pe cei doi băieţi; şi a fost arestat pentru aceasta, şi pus în tribunal. Şi judecătorul l-a întrebat, "De ce tu... ea s-a îmbracat aşa?"
El a zis, "Eu cred că ea arată drăguţă."

E-36 Acum, există ceva greşit cu omul acela. Mie nu-mi pasă dacă el este un... Dacă el este un păcătos, este ceva greşit cu el. Dragostea lui către femeia aceea nu putea fi veritabilă, şi să o pună afară ca o momeală de câine în felul acela. Acolo este ceva greşit. A venit vreodată omul la realizarea că ei ar putea judeca între ce este drept şi greşit?

E-37 Aţi văzut noile costume de baie care le-au adus afară? Cunoaşteţi voi prezicerea mea că femeile în final vor ajunge la frunze de smochin, cu treizeci şi trei de ani în urmă? Şi acum ei le au pe acelea care sunt îmbrăcate în frunze de smochin, fuste transparente. Cuvântul Domnului niciodată nu greşeşte. Vedeţi? Şi aceea trebuia să aibe loc chiar înainte de timpul sfârşitului, să vină la o frunză de smochin din nou. Eu am citito în revista Life. Aceea a fost spus cu treizeci şi trei de ani în urmă, înainte ca femeile să-şi ia căderea lor. A fost spus cum ele vor face aceasta în această zi, şi iată-le aici. Cum vor purta ele îmbrăcăminte ca bărbaţii, şi cum ele vor... Imoralităţile femeii vor scădea în această naţiune.

E-38 Cea mai josnică dintre toate naţiunile care există în lume, este această Americă. Ea este cea mai murdară din grup. Aceea este conform cu statisticile. Rata căsătoriilor şi divorţurilor sunt mai mari în această naţiune decât oricare alt loc din lume, şi modelul altor naţiuni. Noi ne modelam de la Franţa, stricăciunea şi murdăria acelei naţiuni, şi acum ei îşi iau îmbrăcămintea de la noi. Noi am păşit dincolo de graniţele lor.

E-39 Eu ştiu că există ceva motiv că oamenii nu ajung la Cristos. Dacă ei ar ajunge, ei ar acţiona în felul acela.
Isus a suferit dincolo de porţi, ca El să poată sfinţi poporul Lui cu Propriul Lui Sânge. Sanctificarea, vine de la un cuvânt Grecesc, compus, care înseamnă, "curăţit, şi pus deoparte pentru slujbă." Şi când Dumnezeu Îşi curăţeşte poporul cu Sângele lui Isus, El îi curăţeşte de murdăria lumii şi-i pune deoparte pentru slujbă.
De aceea şi Isus, ca el să poată sfinţi poporul cu sângele lui propriu, a suferit dincolo de poartă.

E-40 Chiar la oamenii Evangheliei Depline, au venit chiar înapoi în făgaşul din care ei au ieşit. Ce a fost biserica Penticostală, cu patruzeci sau cincizeci de ani în urmă? Ei au blestemat, şi condamnat, şi au luat în râs bisericile din care ei au ieşit, acele denominaţiuni. Ce au făcut ei? "Întocmai ca un câine la vărsătura lui, şi o scroafă la mocirla ei." Ei s-au întors drept înapoi la acelaşi loc din care au fost ciopliţi, iar acum bisericile lor sunt tot aşa de întinate ca restul din ele.

E-41 Aceasta a fost ceva, aşa cum am zis azi dimineaţă. Ca şi, oamenii sunt aşa cum a zis Petru, în Sfântul-Sfântul Matei 17:4 la 8, unde el a zis, "Este bine să fim aici. Hai să zidim trei corturi."

E-42 Dar Duhul i-a îndemnat să nu o facă. A zis, "Acesta este Fiul Meu preaiubit; de El să ascultaţi," şi El este Cuvântul. Acela este la Cine trebuie să privim, Cuvântul, nu entuziasmul nostru sau altceva. "El este Cuvântul Meu; de El să ascultaţi!" Şi ce au văzut ei după ce acest Glas le-a vorbit? Chiar Moise şi Ilie nu au mai fost prezenţi; nici nu era acolo un crez; nici nu a mai rămas nimic acolo decât numai Isus, şi El este Cuvântul. Aceea este tot ce au văzut ei.
Acum, "Mergând în afara taberei."

E-43 Noi aflăm că în tabăra lor unde această mare ocazie a avut loc, pe Muntele Transfigurării, aşa cum mai târziu Petru l-a numit, "muntele cel sfânt," unde El s-a întâlnit cu ei. Acum, eu nu cred că apostolii au vrut să spună că muntele era sfânt; el a vrut să spună că era un Dumnezeu sfânt pe munte.
Nu este sfânta biserică; nu este poporul sfânt. Este Duhul Sfânt în oameni. Duhul Sfânt este sfânt. El este directorul vostru şi conducătorul vostru.

E-44 Şi noi aflăm, în această mică tabără sus pe munte, Transfigurarea, când ei au fost însărcinaţi să asculte, singurul lucru care au fost însărcinaţi să-l facă era să asculte Cuvântul. Singurul lucru pe care ei l-au văzut, nu a fost un crez. Ei nu au văzut nimic altceva decât pe Isus, şi El este Cuvântul făcut trup.
Cât de frumos este aceea, spre aceeaşi tabără care a fost în grădina Edenului. Când Dumnezeu a fortificat Biserica Lui în grădina Edenului, poporul Lui, ei au avut un singur zid în spatele căruia să stea; acela era Cuvântul. Ei au avut un scut, o armură, un lucru, pentru că Dumnezeu ştia ce ar învinge pe diavolul, şi acela este Cuvântul.

E-45 Isus a făcut acelaşi lucru. "Acesta este Cuvântul; este scris." Şi Satan a încercat să-să-L acopere, nu să-L citeze; săL acopere pentru El. Şi Isus a zis, "Şi este de-asemenea scris." Acum, noi trebuie să stăm cu acel Cuvânt!

E-46 Şi în această mică tabără pe care ei o aveau acolo, din Petru, Iacov, şi Ioan; şi Isus, Moise, şi Ilie. Şi în tabăra lor ei au văzut oştirea Cerului din umbră, sau Stâlpul de Lumină atârnând în acest nor care l-a transfigurat pe Domnul Isus. Şi când ei au fost gata să facă o denominaţiune, una pentru lege, una pentru profeţi, şi aşa mai departe, Glasul a zis, "Acesta este Fiul Meu preaiubit; ascultaţi de El." Apoi, la ce au fost ei însărcinaţi, a fost întocmai exact cum a fost în Eden, "Staţi cu Cuvântul!" Aceea este tabăra lui Dumnezeu pentru poporul Lui.

E-47 Se pare, astăzi, să fie o zi când oamenii se duc dincolo de tabără. În fiecare lucru, ei se duc dincolo.

E-48 Ştiţi, mi s-a spus, cu un timp în urmă, că ei aveau un avion cu reacţie acum care poate... face acele zgomote pe care le auzim pe aici, care zguduie ferestrele. Este când avionul a ajuns aşa de rapid încât îşi depăşeşte sunetul lui, numită bariera sunetului. Şi când el merge dincolo de bariera lui de sunet, este aproape nelimitat până la ce va face el.
Şi mă gândesc, înăuntru acolo, că noi obţinem o lecţie.
Când noi trecem dincolo de bariera sunetului nostru, în Cuvântul lui Dumnezeu, atunci este nelimitat ce poate face Dumnezeu cu un om care este gata să meargă dincolo de tabără, tabăra omului, aceea este. Acum, noi vedem aceea, mergând dincolo de tabără, mergând dincolo de aceasta.

E-49 Eu văd că Satan, de-asemenea, îşi ia poporul lui dincolo de tabăra raţiunii, dincolo de-de-de-de-tabăra de-de bun simţ. Satan îşi ia oamenii lui de partea cealaltă, dincolo de tabără; Dumnezeu îşi ia poporul Lui dincolo, pe partea astalaltă. Şi Satan i-a luat dincolo de tabăra bunei decenţe. Când se ajunge la un loc ca oamenii... şi pot acţiona şi face, şi să scape cu lucrurile pe care ei le fac astăzi în ordinea moralului. Este dincolo de gândurile mele cum că un om poate să-şi pună nevasta acolo afară, îmbrăcată în felul acela, şi apoi să pleznească pe cineva pentru că o insultă. Este dincolo de bunul simţ. El ar trebui să ştie mai bine decât atât. Dincolo de buna decenţă! Unde este locul de oprire?

E-50 Ceva bărbat sau femei la vârsta mea, eu aş putea să vă întreb aceasta. Cum ar fi dacă mama mea sau mama voastră, cam cu vreo cincizeci de ani în urmă, a umblat afară pe stradă cu una din aceste perechi de pantaloni scurţi sau bikinii, sau ori cum îi numiţi voi, pe ea? Legea le-ar fi ridicat, imediat, şi le-ar fi pus în sanatorul de nebuni. O doamnă a plecat de acasă fără hainele din partea de sus, şi ea ar trebui să fie în sanator, căci mintal acolo este ceva rău. Şi dacă era mintal să faci un lucru ca acela atunci, cu siguranţă este un semn că ceva a mers nebunesc. Aceasta încă este o deficienţă mintală, mergând dincolo de raţiune; murdărie!

E-51 Şi când un om poate fuma ţigări, şi doctorii îi dovedesc că mor cu miile în fiecare an din acea cauză, şi încă poate pufăi din ţigări, se pare că este ceva greşit cu mintea acelui om.
Şi când un om are un şoc mintal, şi el nu... nu-şi poate reveni, ce face el, el va cerceta cabinetul fiecărui doctor care există în ţară, să afle ce este rău cu el. Dar apoi el va sta la bar sau în maşină, şi bea până când este total nebun; îşi cheltuie banii, să se împingă în aceea. Şi dacă se întâmplă să intre în aceasta fără intoxicaţia de lichior, atunci el îşi cheltuieşte fiecare bănuţ pe care-l găseşte, în cabinetul doctorului, încercând să afle ce este rău cu el. Aceea este fără sens.

E-52 Dacă acolo ar veni un şoim de pui zburând peste oraş, şi eu mi-aş lua puşca, şi să merg afară în curtea mea din spate şi să împuşc acest şoim, în zece minute de acolo eu aş fi în închisoare. Ei m-ar aresta, "Pentru-pentru conduită în afara ordinei; mânuind o armă de foc în oraş; periclitând vieţile oamenilor, cu o puşcă, împuşcând sus în aer la şoim." Eu aş putea ucide pe cineva, ar spune ei. "El ar trebui să fie închis."
Şi apoi ei vor vinde unui om suficient lichior să-l îmbete, şi-l bagă într-o maşină care ar putea ucide o familie întreagă din plin. Şi când el este prins, lui îi este dat, cinci dolari în cost. Ucigaş premeditat! Ce s-a întâmplat cu lumea? Ceva este greşit pe undeva.

E-53 Acum, "mergând dincolo de tabără," dincolo de decenţă, dincolo de raţiune.
Voi observaţi, politicienii noştri de astăzi nu vor spune nimic despre citirea Bibliei în şcoală. Lor le este teamă. Ei nu ştiu încotro bate vântul. Ei nu ştiu dacă vor pierde votul, sau nu. Noi avem nevoie de un alt Abraham Lincoln. Noi avem nevoie de un alt John Quincy Adam. Noi avem nevoie de cineva care se va ridica sus, indiferent din ce parte bate vântul, şi săşi dea convingerile lor cinstite.

E-54 Astăzi, un predicator denominaţional, deşi tu îi arăţi în Cuvânt, Adevărul, el nu ştie ce să facă. Lui îi este teamă că-şi va pierde bonul de masă. Noi avem nevoie de bărbaţi şi femei astăzi care sunt zdraveni cu Evanghelia, cineva care să se ridice şi să-şi spună convingerea lor, să indice ce este drept şi ce este greşit, dacă Cuvântul lui Dumnezeu este corect sau dacă denominaţiunea este corectă.

E-55 Isus a zis, "Cuvântul fiecărui om să fie o minciună, iar al Meu Adevărul. Cerul şi pământul vor trece, dar Cuvintele Mele nu vor trece niciodată."

E-56 Deci, voi vedeţi, ei merg dincolo de tabăra Cuvântului lui Dumnezeu, să afle răspunsul lor. Când el era... i-a convins pe acei din tabăra Cuvântului lui Dumnezeu, aşa cum el a făcut cu Eva în grădina Edenului, Satan a făcut acelaşi lucru astăzi. În ordine. Noi aflăm aceea. Oamenii sunt convinşi la dogmele şi crezurile lor în afara taberei, în tabăra lor de dogmă şi crez. Ei au o tabără, de asemeni, şi aceea îi pune în tabăra lui. A lui este tabăra educaţiei, teologiei, faptelor, diplomele de doctori, educaţionale, personalitate, tot ce este împotriva taberei Cuvântului lui Dumnezeu. Dumnezeu are o tabără pentru poporul Lui. Denominaţiunea are tabăra lor proprie.

E-57 Cu trei mii de ani în urmă, un om a putut să întâlnească pe Dumnezeu aproape oriunde. Era un lucru obişnuit ca un om să întâlnească pe Dumnezeu. Dar de ce nu-L întâlnesc ei astăzi? Există mai mulţi oameni, mii de mii şi milioane de mai mulţi oameni, decât au fost acum trei mii de ani în urmă, şi totuşi Dumnezeu este ceva străvechi despre care s-a vorbit, ceva istorie antică. Ei nu întâlnesc pe Dumnezeu, în persoană, aşa cum ei au făcut cu mulţi ani în urmă, aşa cum am zis, trei mii, vreo trei mii de ani în urmă. Ei nu o fac. Nu este obişnuit ca omul să întâlnească pe Dumnezeu. Dacă un om vorbeşte despre aceasta, el este considerat o persoană nebună, cineva care şi-a pierdut mintea. Este aşa de neobişnuit pentru ei!

E-58 În cazul lui Abraham şi tabăra lui, păi, a fost aproape o ocazie de fiecare zi că Abraham îl întâlnea pe Dumnezeu. El a
vorbit cu EL Nu numai atât, dar când ei au mers jos la Gherar, să călătorească; noi aflăm, că acolo jos, că Dumnezeu a fost în tabără cu Abimelec, un Filistean. A fost un lucru foarte obişnuit. Ei au locuit în tabăra Prezenţei Lui.
Astăzi, ei locuiesc în tabăra lor proprie, şi ei nu au nimic de-a face cu tabăra lui Dumnezeu. Ei nu vor să aibe nimic de-a face cu ea, pentru că este fanatică pentru lume. Este fanatică pentru ei. Dar, amintiţi-vă, când Dumnezeu a pregătit prima tabără pentru oameni, El i-a fortificat cu Cuvântul Său. El întotdeauna o face. Dar, astăzi, în taberele lor, ei nu o fac. Acela-i motivul că voi nu auziţi aşa de mult despre Dumnezeu. Acum, eu cred că-acea tabără...

E-59 Aşa ca Moise, cum El l-a întâlnit pe Moise în pustie. Moise avea o tabără acolo afară unde el hrănea turma socrului său, Ietro, pe partea din spate a deşertului. Şi într-o zi, pentru acest păstor bătrân în vârstă de optzeci de ani, el a văzut o Lumină, un Stâlp de Foc într-un tufiş, arzând. Şi el a întâlnit pe Dumnezeu; un om care fugea de Dumnezeu.
Ziua următoare. Uneori întâlnind pe Dumnezeu te face să faci lucruri neobişnuite. Moise a fost foarte neobişnuit, în ziua următoare. El şi-a aşezat soţia călare pe un măgar, cu un bebeluş pe şoldul ei; şi barba lui lungă în jos, cu un toiag strâmb în mâna lui, mergând jos spre Egipt, să preia naţiunea. Dacă aceea era o privelişte ridicolă!
"Unde te duci, Moise?"
"Merg la Egipt."
"Pentru ce?"

E-60 "Să-l iau!" El a întâlnit pe Dumnezeu. O invazie a unui singur om. A părut îngrozitor de ciudat. Dar, treaba cu aceasta era, că el a făcut-o, pentru că el a întâlnit pe Dumnezeu. Întocmai cum o persoană merge să ia Rusia; aceea este tot ce aveţi voi nevoie, o persoană în voia lui Dumnezeu. Moise era în voia lui Dumnezeu. Şi o bâtă strâmbă avea el în mâna lui, nu o sabie; o bâtă. Lucrurile neobişnuite, Dumnezeu le face.

E-61 Dar, amintiţi-vă, Moise a trebuit să iese afară din tabăra în care el locuia, să facă aceasta, pentru că el a fost acolo jos cu o armată întreagă şi nu a putut s-o facă. Cu toate armatele Egiptului, el nu a putut s-o facă. Dar într-o zi Dumnezeu l-a invitat în tabăra Lui.
El a zis, "Cine eşti Tu?"

E-62 El a zis, "EU SUNT CEL CE SUNT." Nu, "Eu am fost, sau voi fi." Timpul prezent, "EU SUNT! Eu sunt Dumnezeul lui Abraham, Isaac, şi al lui Iacob. Eu am auzit strigătul poporului, şi Îmi amintesc de promisiunea Mea, şi acesta este timpul pentru ca aceasta să fie împlinită. Eu te trimit jos, Moise, cu acest toiag care este în mâna ta."

E-63 Ce era aceasta? El, acum, oamenii au crezut că el era nebun. Dar ce a făcut el? A ieşit afară din tabăra lui proprie. Faraon l-a educat patruzeci de ani în tabăra şcolii, şi el a căzut. Şi i-au luat lui Dumnezeu alţi patruzeci de ani ca să o scoată din el. Toată educaţia lui şi toată teologia lui care i-a fost învăţată, a durat patruzeci de ani să o scoată din el. Şi apoi Dumnezeu l-a folosit patruzeci de ani.

E-64 Dumnezeu are un timp îngrozitor să pregătească omul Lui. Dar, vedeţi, El niciodată nu a putut să-l facă pe Mois-... să-l apuce pe Moise, până când Moise nu a ieşit afară din propria lui tabără făcută de om, din felul militar de a o face, şi felul natural de a o face, înspre felul supranatural de a o face. Atunci, când el a intrat în acea tabără, Dumnezeu l-a putut folosi.

E-65 Acum, noi aflăm că în această pustie... Noi observăm când ei au luat şi au luat poziţia lor, şi au ieşit din Egipt, în tabăra lui Dumnezeu; au ieşit din tabăra preoţilor şi ei toţi zicând, "Vindeţi-vă ca sclavi, pentru restul timpului." Când Moise profetul a venit jos şi a adeverit că Cuvântul lui Dumnezeu era aproape, că Dumnezeu care a făcut promisiunea era acolo să izbăvească poporul; ei s-au mutat din tabăra în care au fost, în tabăra Cuvântului lui Dumnezeu promis din ceasul acela. Ei au crezut profetul acela, pentru că semnul de adeverire dovedea că era exact Cuvântul lui Dumnezeu. Şi lucrurile care el le-a făcut au dovedit că era corect, Stâlpul de Foc l-a urmat înainte, a dovedit că era Cuvântul lui Dumnezeu.

E-66 Acum, în această tabără, miracole, semne, şi minuni erau în această tabără.
Ei i-au mutat afară în pustie. Ei au părăsit tabăra lor naturală. Ei au părăsit tabăra de noroi. Ei au părăsit tabăra făcută cu paie şi cărămizi, să locuiască în corturi afară în pustie, unde nu era grâu sau nimic altceva. Uneori Dumnezeu ne cere să facem lucruri nechibzuite, pentru propria noastră gândire. Şi dacă voi vreodată părăsiţi tabăra din motivul vostru propriu, acela este locul unde îl veţi găsi pe Dumnezeu.

E-67 Observaţi, aşa cum ei au mers afară în pustie, acolo erau minuni, semne, când ei s-au mutat în această tabără. Acum amintiţi-vă, ei au părăsit tabăra Egiptului şi s-au mutat afară în pustie cu tabăra lui Dumnezeu. De unde ştii că era? Dumnezeu a zis, "Poporul tău va rămâne timp de patru sute de ani, dar Eu îi voi scoate cu un braţ puternic, şi Eu le voi da ţara aceasta de aici." Şi ei erau pe drumul lor, printr-o Lumină adeverită, un profet adeverit, cu semne, minuni, că Dumnezeu era în tabără, şi ei erau pe drumul lor. Ei aveau un Stâlp de Foc. Ei aveau un profet. Ei aveau mană. Ei aveau ape vii. Amin! Ei au schimbat, au schimbat terenul taberei. Ei au trebuit s-o facă. Ei nu au putut să vadă lucrurile acelea în Egipt. Ei au trebuit să schimbe terenurile taberei, pentru ca să vadă supranaturalul.

E-68 Aşa vor trebui oamenii din această zi să schimbe tabăra din acele denominaţiuni care spun, "Zilele minunilor au trecut. Nu există un astfel de lucru ca botezul Duhului Sfânt. Şi toate aceste Scripturi sunt greşite; şi ei lucrează pentru o altă epocă." Voi trebuie să schimbaţi terenurile taberelor voastre, să mergeţi dincolo de acea tabără, unde toate lucrurile sunt posibile.

E-69 Toate acelea au adeverit Prezenţa Lui în tabără. Acum observaţi atunci, aceia, ei au făcut o tabără făcută de om de tradiţii şi crez, după ce Moise a fost mort. Şi Dumnezeu a lucrat cu oamenii pentru mulţi ani. Dumnezeu nu este în tabăra Lui, în continuare, în tabăra lor, pentru că ei şi-au făcut o tabără, tabără făcută de ei.

E-70 Amintiţi-vă, când ei au fost chemaţi afară din Egipt, Dumnezeu le-a rânduit un profet, le-a rânduit un miel de jertfă, le-a rânduit tot ce aveau ei nevoie; un cuvânt, un semn, o minune, un profet să-i conducă, un ispăşitor să le poarte de grijă, Stâlpul de Foc să-i conducă. Şi când ei au ajuns afară în pustie, ei încă nu au fost satisfăcuţi. Ei au vrut ceva ce puteau face, ei înşişi. Harul a rânduit aceea; acum ei vor ceva să facă, ei înşişi, aşa ca ei să-şi poată face o organizaţie, şi să se certe şi să se lupte şi să fiarbă, cine urmează să fie mare preot, şi cine va fi acesta, acela, sau celălalt. Într-o zi, Dumnezeu a zis, "Moise, separă-te de ei," şi El doar i-a înghiţit în contrazicerea lui Care.

E-71 Acum observaţi, toate aceste semne şi minuni au adeverit Prezenţa Lui.
Atunci a făcut el... omul şi-a făcut o tabără, o tabără de crez şi tradiţie, nu tabăra lui Dumnezeu a Cuvântului Lui. O tabără de-a lor proprie! El a trebuit să-i părăsească, căci El este Cuvântul. El nu poate sta unde oamenii sunt învăţaţi afară din acest Cuvânt. Dumnezeu nu poate sta în tabără. El nu poate. El niciodată nu a stat. El trebuie să stea exact unde este Cuvântul Lui.

E-72 Când El a trebuit să părăsească tabăra aceea, atunci, din toată ceata aceea de oameni pe care El i-a adus afară din Egipt, El a locuit numai printre profeţii Lui, la care a venit Cuvântul Lui. Cuvântul a venit la profet, să adeverească ceasul. El a locuit printre profeţi, şi a descoperit profetului. Cum au blestemat ei, oamenii, şi au blestemat lucrul. Şi Dumnezeu i-a învăţat poruncile Lui şi calea vieţii. Şi oamenii erau întotdeauna împotriva acestuia, şi au persecutat profetul, şi în final l-au omorât cu pietre, sau l-au tăiat în bucăţi, şi au scăpat de el.

E-73 Isus a zis, "Pe care din profeţi nu i-au omorât părinţii voştri? Pe care din ei, dintre cei drepţi care au fost trimişi la ei?" Şi a zis, "Lucrările tatălui vostru le veţi face voi." El nu vorbea către comunişti. El vorbea către preoţi, oameni denominaţionali, Farisei şi Saduchei. Eu presupun că glasul Lui nu s-ar schimba prea mult în seara aceasta, numai că ar fi puţin mai rău, poate, pentru ei.

E-74 Acum, noi aflăm că El a locuit atunci printre profetul Lui. El atunci a devenit un străin pentru ei, căci El locuieşte numai în Cuvântul Lui, să-L confirme. Biblia a zis că El veghează asupra Cuvântului Său, să-L confirme. El încearcă să găsească pe cineva.
Dacă El poate doar să ia un om cu inima pe jumătate, ca Samson. Samson şi-a predat tăria lui Dumnezeu, dar el şi-a dat inima Dalilei. Acela-i felul cum facem noi de multe ori, astăzi, doar dăm ceva lui Dumnezeu, dar nu tot. Dar, Dumnezeu vrea tot, din noi.

E-75 Ca o poliţă de asigurare, când voi obţineţi o poliţă de asigurare, voi aţi putea tot atât de bine să luaţi acoperire deplină. Şi asta-i ceea ce face această asigurare binecuvântată pentru noi. Este o asigurare cu acoperire deplină. Ea acoperă tot ce avem noi nevoie aici în această viaţă, şi învierea noastră, şi Viaţă Eternă. Ea include totul.

E-76 Observaţi, Dumnezeu a stat afară din tabăra lor atunci timp de patru sute de ani. De ce? El nu a mai avut profet. De la profetul Maleahi, până la profetul Ioan, patru sute de ani, acolo nu mai este nici o învârtire de roată pe care a făcut-o Israel. Dumnezeu era afară din tabără. Ei L-au scos afară, prin crezurile lor şi egoismul lor, şi diferenţa lor faţă de Cuvânt. Patru sute de ani fără Cuvânt! De la un profet la altul, El a călătorit, până când ultimul profet a fost Maleahi, şi apoi acolo nu a mai fost alt profet timp de patru sute de ani.

E-77 Şi apoi Dumnezeu a venit pe scenă din nou. Într-o zi El a umblat iarăşi printre ei, dar tradiţiile lor aşa au luat locul Lui printre ei, încât El era un străin pentru ei. Tradiţiile părinţilor, aveau vase de spălat, şi-şi felul cum să-şi tundă părul, şi să poarte anumiţi nasturi la haina lor, şi desigur preoţi-robele preoţilor lor; şi-şi unul este un bun Fariseu, iar celălalt este un Saducheu. Şi aceea a luat locul Cuvântului printre acei oameni, încât, când Dumnezeu i-a vizitat, El era un străin.

E-78 Pot eu spune aceasta cu dragoste şi respecte, dar s-o fac clar înţeles. Este acelaşi lucru astăzi. Aceasta nu s-a schimbat nici un pic. Când El vine printre oameni, în puterea şi manifestarea Lui, să dovedească căci Cuvântul lui este acelaşi ieri, azi, şi în veci, pentru că El este Cuvântul, oamenii spun, "Un ghicitor, un Beelzebub, un Isus numai, sau-sau aşa ceva." Unii te clasează pe undeva, dar trebuie să fie aşa.
Vedeţi, noi nu am avut un profet acum de aproape două mii de ani. Neamurile nu au primit unul, voi ştiţi; promis la sfârşit. Acum, noi ştim asta, prin Scriptură. Noi ştim asta, de-asemeni, prin istorie că acesta ne este promis.

E-79 Acum, după patru sute de ani, Dumnezeu a umblat chiar printre ei într-o zi. Conform cu Scriptura, El trebuia să fie făcut trup şi să locuiască printre ei. "Numele Lui va fi chemat Sfetnic, Prinţ al Păcii, Dumnezeu Puternic, Părinte Veşnic."
Şi când El a venit printre popor, ei au zis, "Noi nu vom avea pe acest Om să stăpânească peste noi! Ce-ce fel de carnet de părtăşie poartă El? Ce cult L-a trimis?" El nu avea nici o cooperare. Fiecare biserică la care El a mers, ei L-au aruncat afară. Ei nu au avut nimic de-a face cu El, pentru că El nu era unul dintre ei.
Şi aşa cum a fost atunci, aşa este acum! Biblia a zis că biserica Laodiceană Îl va scoate în afară, şi El bătea, încercând să intre înăuntru. Există ceva greşit pe undeva.

E-80 Acum, de ce? Ei şi-au făcut propria lor tabără. Ei, dacă ei ar fi cunoscut Cuvântul, ei ar fi ştiut Cine era El. Isus a zis, "Dacă voi... Cercetaţi Scripturile, căci în Ele voi credeţi că aveţi Viaţă Eternă. Ele sunt acelea care vă spun Cine sunt Eu!" Aceea este ce a spus Scriptura. Acum, "Ele mărturisesc despre Mine. Şi dacă Eu nu fac lucrările care au fost promise ca Eu să le fac, dacă Eu nu fac lucrările pe care Tatăl Meu, Cuvântul... 'La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi." Acum, dacă Eu sunt acea Persoană, cercetaţi Scripturile şi vedeţi ce trebuie să fac Eu. Şi dacă Eu nu mă calific; dacă lucrările Mele, lucrările pe care Cuvântul le mărturiseşte, Tatăl mărturiseşte despre Mine, dacă ele nu adeveresc Cine sunt Eu, atunci Eu sunt greşit." Asta-i adevărat. "Dacă voi nu Mă puteţi crede, credeţi Cuvântul," El a zis, "lucrările care le produce Cuvântul."

E-81 Vedeţi, El era un străin printre ei. Ei nu L-au cunoscut. "Noi nu vom avea nimic de-a face cu acest Ins, doar un Ins ciudat care a fost născut acolo jos într-un staul pe undeva." Şi ei au crezut că mama Lui a avut acest Copil înainte ca El să fie născut, sau înainte ca El să fie... avea acest Copil dintr-o naştere nelegitimă, adică. Şi apoi, ei, că înainte de a fi născut Copilul, ea a mers şi s-a căsătorit cu Iosif; şi el a făcut aceea doar să ţină jos pata neagră de pe ea, caracterul ei. "Şi El a devenit un fel ciudat de Ins, pentru că El era un copil născut nelegitim, şi acela-i motivul că El a fost."
Şi când El a ieşit afară, ce a făcut El? Le-a dărâmat crezurile, le-a răsturnat mesele, i-a bătut afară din locul acela, şi zice, "Este scris!" Amin! [Fratele Branham bate din palme de patru ori – Ed.] Aceea ar fi trebuit să le spună Cine era El. "Este scris!"

E-82 Ei bine, ei nu ar avea nimic de-a face cu un astfel de Ins ca acela. Dar jos de tot adânc în inima lor, ei ştiau Cine era El, căci Nicodim a afirmat aceea clar. "Rabinule, noi, Fariseii, noi ştim că Tu eşti un învăţător venit de la Dumnezeu, căci nici un om nu putea face lucrurile pe care le faci Tu fără ca Dumnezeu să fie cu El." De ce nu L-au mărturisit ei atunci? Este pentru că tabăra lor şi-a fixat graniţele ei. Aceasta nu L-ar lăsa în tabără. Aceasta nu ar lăsa pe nimeni să iese afară la El. Ei aveau propria lor tabără. El a venit noaptea, când poarta a fost de fapt închisă. Dar el a aflat că el putea, să-L întâlnească, oricum.

E-83 Da, la fel acum! Ei au... El a devenit un străin, din străinătate. Ei nu înţeleg Aceasta. "De ce ar fi aceasta, şi de ce ar fi aceea?" Când, Cuvântul Însuşi mărturiseşte că aceasta este exact ce trebuie să se facă în această zi. Cum am trecut noi prin aceasta, iarăşi şi iarăşi, dar acesta-i Adevărul.

E-84 El era, pentru ei în tabăra lor, "Un fanatic, un încălcător al tradiţiei, un supărător al bisericilor lor, de fapt doar un gicitor, un spiritist numit 'Beelzebub.' Aceea este ce era El."
Şi eu cred, că dacă El vine astăzi printre noi, El ar fi acelaşi lucru, pentru noi. Pentru că, noi avem tradiţie, noi avem denominaţiune, noi nici măcar nu putem să ne înţelegem unul cu altul. De ce? Există numai un singur loc unde omul poate să se înţeleagă, acela este, sub Sângele vărsat. Şi Sângele a fost vărsat, ca un gţrmene de viaţă, să germineze această Sămânţă, Cuvântul. În afară de aceea, barierele noastre denominaţionale întotdeauna vor ţine oamenii departe.

E-85 Dar El ar fi un străin astăzi. El ar fi numit acelaşi lucru. El ar fi acţionat, El ar fi dat afară din tabără. Şi aţi ştiut voi... Aceeaşi Biblie care a spus că El va fi respins de oameni, "un Om al durerii, obişnuit cu mâhnirea," şi ei au respins, "şi noi L-am socotit lovit şi năpăstuit de Dumnezeu," tocmai Scriptura care a spus asta. Tocmai profetul care a cântat, "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit Tu? Oasele Mele, ele toate privesc la Mine. Ei mi-au străpuns mâinile şi picioarele Mele." Când ei au cântat imnul acela în biserică; Jertfa lor, Dumnezeul pe care ei au gândit că îi slujeau, ei îl răstigneau.
Tot aşa este astăzi, tocmai Dumnezeu!

E-86 Priviţi ce a spus profetul, Amos, când a venit în Samaria. Şi ochii lui mici s-au îngustat aşa cum a venit sus peste aceea şi a văzut cetatea aceea păcătoasă, femei culcate în stradă, cu bărbaţi, o Americă modernă. Când el a privit sus peste aceasta, ochii lui s-au îngustat. Şi el nu a avut pe nimeni să-l sponsoreze. El nu avea carnet de părtăşie. Dumnezeu l-a trimis. Ar fi ascultat oamenii Mesajul lui? Nu, ei nu au vrut să- 1 asculte. Dar el a profeţit, şi el a zis, "Tocmai Dumnezeul pe care voi pretindeţi că îl slujiţi vă v-a distruge."
Şi eu spun, în Numele lui Isus Cristos! Tocmai Dumnezeul pe care această naţiune pretinde să fie, o naţiune religioasă, tocmai Dumnezeul pe care ei pretind că-L slujesc îi v-a distruge în fărădelegea lor. El va distruge fiecare denominaţiune de pe faţa pământului, ceea ce ei pretind că slujesc.

E-87 Deci, observaţi, El i-a mustrat, şi ei L-au scos din tabăra lor. "Isus a suferit afară din tabără." Ei L-au scos afară din tabără, în afară, departe de tabăra lor.

E-88 Noi aflăm că Biblia a zis, în această zi din urmă sub această Epocă Laodiceană, ei vor face acelaşi lucru. Ei vor fi puşi afară din tabără.
Acum priviţi ce spune El să facem acum, în încheiere.
"Pus afară din tabără," unde jertfele au fost arse. Acolo este unde aparţinea El. El era Jertfa.

E-89 Acum, frate, soră, voi ştiţi că fiecare din voi toţi trebuie să jertfiţi? Voi trebuie să fiţi jertfa lui Dumnezeu; jertfiţi lucrurile lumii, jertfiţi plăcerile voastre proprii din această lume, jertfiţi lucrurile lumii? Voi ştiţi motivul că oamenii nu o vor face?

E-90 Voi ştiţi, o oaie, o oaie nu are decât un singur lucru să-l ofere, şi aceea este lână. Şi, acum, ei nu i se cere să producă sau să fabrice ceva lână pentru anul acesta. Ei i se cere să produ... să aducă lână.
Nouă nu ni se cere să fabricăm ceva. Ni se cere să purtăm roada Duhului. Aceea este, partea dinăuntru a oii, ceea ce este ea înăuntru, face lâna în afară. Şi când un om are pe Cristos înăuntru, aceasta îl face asemenea lui Cristos în afară, nu ceva artificial prefăcut.

E-91 Ei bine, noi aflăm când aceea are loc, când Cristos vine înapoi, cum este El tratat? Întocmai exact cum a fost la început. Întotdeauna a fost.

E-92 Deci, El aşa i-a mustrat, încât ei i-au scos afară din tabăra Lui, şi L-a făcut ca un păcătos. Care, "El a devenit păcat pentru noi."

E-93 Acum, după sute de ani, da, aproape două mii de ani, El a vizitat tabăra lor din nou, conform cu Cuvântul Lui promis ce va face El în ziua din urmă. El a vizitat tabăra din nou. El a vizitat tabăra, să manifeste acest Cuvânt astăzi.
Tot aşa cum El a vizitat în urmă în ziua aceea, şi cum El a făcut în ziua lui Moise. Acela nu era Moise care făcea aceea; Moise era un om. Acesta era Cristos.

E-94 Priviţi la Iosif, viaţa; iubit de tatăl, urât de fraţii lui, pentru că el era un văzător. Şi ei l-au urât, fără o cauză. Aceea era singura cauză pentru care ei puteau să-l urască.
Un model perfect de astăzi, exact. Biserica, din nou, ei urăsc lucrul spiritual.
Şi noi aflăm că el a fost vândut pentru aproape treizeci de piese de argint, presupus de a fi mort. Luat sus şi pus într-o temniţă; aşa cum Isus a fost pe cruce. Un om pierdut, şi un om salvat; şi a fost luat de acolo la dreapta lui Faraon. Este exact felul cum s-a făcut cu Isus.

E-95 Acesta a fost David, şi a mers sus pe străzi, plângând, rege respins; şi a şezut sus pe munte, plângând asupra Ierusalimului. Acela nu era David. Fiul lui David, cu câteva sute de ani după aceea, a şezut pe acelaşi deal şi a plâns pentru că El a fost Regele respins printre Propriul Lui popor. Acesta este Cristos întotdeauna.
Şi, astăzi, când este profeţit că Cristos trebuie să vină în tabără, voi ştiţi ce s-a întâmplat? Aceasta va fi întocmai exact cum a fost atunci. Trebuie să fie în felul acela, să împlinească ce promite Cuvântul aici că El va face.

E-96 Acum amintiţi-vă, Cristos era în epoca lui Noe. Acela era Cristos, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci," Cuvântul respins din ceasul acela.

E-97 Observaţi, şi profeţia Lui din Apocalipsa 3, aflată, când El vine în această ultimă zi, aşa cum El a profeţit că El va veni în această zi din urmă. Şi cum a găsit El biserica la Laodicea? "Bogată, nu are nevoie de nimic." "Şi şade ca o regină şi nu poate vedea nici o întristare." "Şi L-au scos în afara bisericii," nu aveau nici un folos de El. El a mers în afara taberei din nou. Dar apoi ea nu ştia că era goală, oarbă, şi mizerabilă; şi nu o ştia.

E-98 Din nou, dacă El vine din nou în acelaşi fel cum a fost El atunci, El ar mustra pe fiecare femeie care purta pantaloni scurţi. El ar mustra pe fiecare femeie cu părul tăiat, fiecare faţă vopsită, pe fiecare bărbat care va fi suficient de mic să-şi lase nevasta să facă aceea. El încă ar face. Atunci El ar dărâma fiecare denominaţiune care ar fi, şi ar rupe orice crez care l-am avea. Voi credeţi că El ar face aceasta? [Adunarea zice, "Amin!" – Ed.] El cu siguranţă ar face. Asta-i adevărat.

E-99 Ce ar face ei cu El? L-ar scoate afară din tabără. Ei sigur nu ar colabora cu El. Nu, domnule!

E-100 Acum, noi Îl aflăm din nou, în această zi, aşa cum a spus Biblia că El va fi, pus afară din tabără. Căci El întotdeauna rămâne acelaşi, Cuvântul, acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-101 Ei-ei nu-L vor. Ei L-au respins din nou, cu consiliul lor. Ei ar prefera, astăzi, aşa cum au făcut atunci când El era în judecată. Şi astăzi, când Cuvântul este în judecată, ce s-a întâmplat? Ei au respins din nou aşa cum au făcut atunci, şi au acceptat un Baraba, un ucigaş, în locul lui Cristos. Consiliul ar face acelaşi lucru. Şi, astăzi, pentru că ei au respins Cuvântul şi adeverirea perfectă din ceasul acesta, ei au vândut şi au preferat un Baraba, Consiliul Mondial al Bisericilor, un ucigaş al Cuvântului. [Porţiune goală pe bandă – Ed.]

E-102 Ei neagă Cuvântul Lui, neagă botezul Lui, neagă Puterea Lui, neagă semnele Lui. Şi cu un crez sau o tradiţie din nou, de a purta gulere întoarse, şi de toate, făcându-şi crezuri, şi aşa mai departe, ei încearcă, pe fapte bune. Ei nu au fost ordinaţi la Viaţă, în primul rând. Ei nu aveau nimic cu ce să creadă.
"Cel ce Mă cunoaşte, cunoaşte pe Tatăl Meu. Şi aşa cum Tatăl M-a trimis, tot aşa vă trimit Eu." Dumnezeul care a trimis pe Isus a mers în Isus. Şi Isus care vă trimite merge în voi. "Cel ce crede în Mine, lucrările care Eu le fac le va face şi el. Mergeţi în toată lumea, şi predicaţi Evanghelia la fiecare făptură," negru, galben, alb, maro, orice ar putea fi. "Aceste semne vor urma pe cei ce cred." Până unde? "Toată lumea, şi la fiecare făptură."

E-103 Un predicator mic Baptist, nu de mult în Tucson, a venit la mine, a zis, "Frate Branham, aici este necazul tău. Tu încerci să faci aceasta o epocă apostolică." El a zis, "Nu există un astfel de lucru astăzi ca o epocă apostolică. Epoca apostolică sa sfârşit."

E-104 Am zis, "Ea este? Eu nu am ştiut-o."
Atunci el a zis, "Ei bine, ea este."
Am zis, "Eşti sigur?"
El a zis, "Sigur. Sunt sigur," el a zis.
"În ordine," am zis, "cum gândeşti tu că s-a sfârşit?"
A zis, "Aceea a fost pentru apostoli."

E-105 Am zis, "Petru a zis, în Ziua Cincizecimii. Tu crezi Cuvântul Lui?"
"Da, domnule."

E-106 "El a zis, 'Pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos. Căci această promisiune este pentru voi, şi pentru copiii voştri, şi pentru copiii copiilor voştri, şi pentru cei ce sunt departe acum, chiar atât de mulţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru."'

E-107 Aceeaşi promisiune, noi trebuie să venim înapoi la Ea! [Fratele Branham bate pe Amvon – Ed.] Doctor Simon Petru a scris o reţetă. Biblia a zis, "Nu există balsam în Galaad? Nu este medic acolo?"
Ei bine, ştiţi, dacă voi luaţi o reţetă a unui doctor. Când el află o boală care este în trupul tău, şi el scrie acea reţetă; tu mai bine s-o întocmeşti, să iei ceva farmacist bun care va întocmi chiar în felul cum este scrisă. Pentru că, el trebuie să pună înăuntru numai atât de multă otravă, şi atât de mult antidot, aşa mult încât sistemul tău să primească. Vedeţi, el... Aceasta deja a fost încercată şi dovedită, şi tu trebuie să iei acea reţetă. Dacă tu nu, voi luaţi ceva doctor şarlatan să mergeţi şi să se amestece cu aceea, care nu ştie cum să măsoare medicamentul acela corect, el te v-a omorâ. Şi dacă el pune prea multă slăbiciune în el, nu-ţi va face nici un bine.

E-108 Şi aceea este chestiunea cu mulţi dintre voi doctorilor. [Fratele Branham bate pe Amvon – Ed.] Voi vă amestecaţi cu reţeta aceea!
Petru a zis, "Eu vă voi da o reţetă veşnică, pentru voi, şi pentru copiii voştri, şi acei ce sunt departe acum, chiar atâţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru." Nu, "Veniţi şi vă ataşaţi." Ci, "Pocăiţi-vă, fiecare din voi, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, şi voi veţi primi rezultatele," amin, "Duhul Sfânt. Căci promisiunea, această reţetă, este pentru voi, şi pentru copiii voştri."
Acum, unii dintre voi doctori şarlatani, încetaţi să scrieţi acele reţete false. Vedeţi? Voi vă omorâţi oamenii. Aha. Acela-i motivul că adevăratul Lucru nu ajunge la ei. Da.

E-109 Voi ştiţi, pe aceeaşi reţetă, cum află doctorul medicamentul lui. Ei întotdeauna iau şi... Oamenii de ştiinţă încearcă să socotească ceva, apoi ei o dau unui cobai, şi vede dacă aceasta îl omoară sau nu.
Şi apoi, voi ştiţi, medicament, are o şansă să-l ia. Voi, voi aţi putea să vă faceţi bine, şi aceasta v-ar putea ucide, vedeţi, pentru că nu toţi oamenii sunt ca şi cobaii, poate.
Astfel, dar există un lucru despre această reţetă, ea este pentru toţi.

E-110 Şi, apoi, orice doctor real care nu ar... are multă credinţă în propriul lui medicament, el nu va întreba pe altcineva. Unii din ei sunt suficienţi de laşi să ia un prizonier cu termen pe viaţă, şi apoi îl pun în libertate dacă el trăieşte peste aceasta, îl lasă să ia reţeta.

E-111 Dar, în acest loc, noi am avut un Doctor real. El a venit, a luat reţeta, Însuşi. Vedeţi? "EU SUNT." Nu, "Eu voi fi." "Eu sunt învierea şi Viaţa," zice Dumnezeu. "Cel ce crede în Mine, chiar dacă era mort, totuşi el va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată." Marta a zis... El a zis, "Crezi tu aceasta?"

E-112 Ea a zis, "Da, Doamne, eu cred că Tu eşti Cristosul care trebuia să vină în lume. Nu contează cât de mult Te numesc restul dintre ei, eu deja am văzut aceasta!"

E-113 La Calvar, El a luat injecţia, Însuşi. Şi în dimineaţa Paştelor, moartea nu L-a putut ţine. "Eu sunt învierea şi Viaţa." Ei au injectat moarte în El, dar El a înviat, victorios asupra morţii, iadului şi mormântului. El a luat injecţia, Însuşi.
Şi El a trimis afară ceva doctori să scrie o reţetă, care aveau descoperirea despre Cine era El.
"Cine spun oamenii că sunt Eu Fiul omului?"

E-114 Petru a zis, "Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu."

E-115 El a zis, "Ferice de tine, Simone. Tu o ai acum. Eu îţi dau cheile la Împărăţie. Orice legi tu pe pământ, Eu o voi lega în Cer. Dacă tu dezlegi pe pământ, Eu o voi dezlega în Cer."

E-116 Şi în Ziua Cincizecimii, când ei au văzut toate acestea petrecându-se, el a zis... Ei au zis, "Ce putem noi face să primim acest vaccin?"

E-117 Aici el citeşte reţeta. El a zis, "Acum eu voi scrie o reţetă. Aceasta este pentru voi, şi pentru copiii voştri, şi pentru cei ce sunt departe acum, chiar atât de mulţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru."
Să nu vă amestecaţi cu reţeta; voi veţi muri! Ei au făcut-o aşa de slabă, astăzi, încât nu este nimic decât o apă denominaţională, asta-i adevărat, ceva fluid de îmbălsămare pe care ei îl injectează într-un om mort să-l facă mai mort.
Oh, dar, frate, există o ungere veritabilă! Există un... ? ... !
Este pentru vindecarea sufletului. Doar să nu vă amestecaţi cu reţeta. Luaţi reţeta chiar în felul cum este scrisă, şi Dumnezeu este obligat faţă de Cuvântul Său; nu obligat faţă de crez, sau dogmă, sau denominaţiune. El este obligat faţă de Cuvântul Lui. Urmaţi reţeta, aceea este prima bază. Porniţi, apoi voi sunteţi semnaţi şi gata să mergeţi la lucru.
Observaţi, "afară din tabără."

E-118 Ei au ales un Baraba astăzi. Când Evanghelia a trecut înapoi şi înainte, în jurul lumii, mari semne şi minuni au urmat trezirea, dar, în loc să vină înăuntru şi să încerce să o facă, ei se unesc chiar cu Baraba. "Înainte ca noi să avem acest nonsens, şi aşa mai departe, în biserica noastră, noi vom fi clasici ca restul dintre ei." Acum ei au Roma şi pe toate acelea împreună, un Baraba. Observaţi, noi suntem atunci în acea tabără mare.

E-119 Noi suntem invitaţi să mergem dincolo de tabăra aceea. "Isus de-asemeni, ca El să poată sfinţi poporul cu Sângele Lui Propriu, a suferit în afara porţii. Să mergem la El dincolo de poartă," priviţi, "purtând ocara Lui."

E-120 Pentru ce a fost El ocărât? Nu pentru că El a fost Metodist sau Baptist, eu vă asigur de aceea; nu pentru că El a fost Fariseu sau Saducheu. Pentru că El era Cuvântul adeverit.

E-121 "Purtând ocara Lui," pentru (ce?) Cuvântul adeverit. Asta-i adevărat. Aceea era ce a făcut El. El a zis, "Dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi; dacă Eu nu sunt răspunsul la toate întrebările Scripturii."

E-122 Isus din Noul Testament era Iehova din cel Vechi. Exact corect! Eu cred, aşa cum eu vă spuneam aici acum, cândva în urmă, sau pe undeva într-o adunare. S-ar putea să nu fi fost aici. "Iehova din Vechiul Testament este Isus din cel Nou." Voi vă amintiţi cei-cei-cei...
Când mergeam la vânătoare de veveriţe în dimineaţa aceea, şi acolo au fost, acele trei tulpine mari mergeau întruna acolo afară, chiar pe munte; eu stăteam acolo privind la aceasta. Şi eu m-am tras aproape şi mi-am scos pălăria, miam pus jos puşca, m-am urcat acolo sus. Şi un glas a zguduit pădurea, zicând, "Isus din Noul Testament este Iehova din cel Vechi. Rămâi credincios." Deci chiar dedesubt acolo este unde au apărut veveriţele, atunci, au venit în existenţă când nu exista nici una acolo. Vedeţi? Acela-i Adevărul. Vedeţi? Este adevărat. Deci, Dumnezeu ştie, înaintea Căruia eu stau, acesta este Adevărul despre aceasta. Asta-i adevărat. Acesta-i Adevărul.

E-123 Chiar jos în Kentucky; şi există oameni care şed chiar aici în seara aceasta, care erau prezenţi când s-a întâmplat din nou, acelaşi lucru. Da. Noi ştim că acesta este Adevărul; Isus din Vechiul Testament!

E-124 Cum era când oamenii Chinezi au venit prima dată aici, ei nu au putut să scrie nici să citească limba noastră, dar ei erau spălători grozavi. Şi astfel ei ar fi... Tu mergea-i jos la spălătoria Chineză. El doar şi-a luat ceva etichete mici, transparente albe. El nu putea citi nimic, şi el ştia că tu nu o puteai citi dacă el a scris-o. Deci, când tu veneai, el doar a luat această bucăţică de hârtie albă, ceva de felul acesta, să zicem, chiar aici, şi el o rupea într-un anumit fel aşa. Acum, el îţi dădea o bucată de hârtie, şi el ţinea cealaltă bucată de hârtie. Şi apoi când tu veneai înapoi după rufele tale, el a zis, "Să văd bucata voastră de hârtie." Şi el le avea; dacă se potriveau, aceea era. Tu îţi primeai hainele murdare înapoi curate.

E-125 Şi Isus s-a potrivit cu fiecare profeţie; fiecare zugrăvire a lui Iehova din Vechiul Testament este Isus din cel Nou. El a potrivit totul.
Lăsaţi-mă să spun aceasta cu frică evlavioasă şi respecte, dar dragoste, dar sinceritate de a şti unde stau eu. Mesajul din ceasul acesta s-a potrivit cu tot ce a vorbit Biblia despre ceasul acesta. Acum, dacă voi aveţi ceva haine murdare, predaţi-le înăuntru. Aha. Sunteţi voi spălaţi în Sângele Mielului?

E-126 Observaţi, "purtând ocara Lui," căci El era Cuvântul adeverit. Ca atunci, tot aşa este acum, El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Evrei 13:12 şi 13. Noi aflăm Evrei... :8, sau 13:8, de asemeni. "Purtând ruşinea Lui," a Evangheliei.

E-127 Purtând Numele Lui! El a zis, "Eu am venit în Numele Tatălui Meu." Care este Numele Tatălui? El a venit în Numele Tatălui Său. A zis, "Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi voi nu M-aţi primit." Ei bine? Care este Numele Tatălui? Eu cred că voi ar trebui să ştiţi. Vedeţi?
Purtând ocara Cuvântului. Acesta a fost întotdeauna dus afară din tabăra lor. Ei L-au scos afară. Ei vor râde de voi şi îşi vor bate joc.

E-128 Şi, astăzi, unde am început odată peste toată naţiunea... Nu vorbesc despre mine; vă rog să nu gândiţi că aceasta este personal. Dar, timpul meu s-a dus, şi eu mai am vreo zece pagini aici. Voi puteţi vedea ce este rămas aici, vedeţi, vedeţi, în ordine, din notiţe. Dar, ascultaţi. Mai întâi a început...

E-129 L-aţi observat pe Isus când El a început mai întâi? "Oh, tânărul Rabin. Oh, El era un Om minunat! Vino aici pe la noi. Vino şi predică-ne."

E-130 Dar într-o zi El a stat jos la ei, şi El a zis, "Dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului, şi beţi Sângele Lui, voi nu aveţi Viaţă în voi."

E-131 Ce credeţi voi că au gândit doctorii şi intelectualii din mulţime? "Acest Om este un vampir." Vedeţi? "El vrea ca voi să beţi sânge uman. Asta-i prea mult pentru noi. Luaţi-L la o parte. Preoţii au zis că El era nebun; eu o cred." Şi Biblia a zis că ei au plecat.

E-132 Apoi El a avut şaptezeci de predicatori ordinaţi. Şi El a zis, "Eu nu pot să-i am."
Astfel El a privit în jur la ei, El a zis, "Ce veţi zice voi când vedeţi pe Fiul omului înălţându-se sus în Cer de unde a venit El?" Acum, El niciodată nu a explicat aceste lucruri. El doar ia lăsat în pace. Vedeţi?

E-133 Şi ei au zis, "Fiul omului? Ce? Noi mâncăm cu Omul. Noi pescuim cu EL Noi stăm pe ţărmuri cu EL Noi am văzut leagănul în care El a fost legănat. Noi o cunoaştem pe mama Lui. Noi îl cunoaştem pe fratele Lui. Cine poate primi un lucru ca Acesta?"
Şi Biblia a zis, "Ei nu au mai umblat cu El."

E-134 Apoi El s-a întors în jur către Petru şi restul din ei, zicând, "Eu am ales doisprezece, pe voi doisprezece." Acum, din miile acelea, El era jos la doisprezece. El a zis, "Eu am ales doisprezece. Apoi, unul din voi este diavolul. Eu am ştiut-o, de la început." El a zis, "Acum vreţi să mergeţi cu ei?"
El nu trebuia să dădăcească şi să răsfeţe, şi, "Eu te voi face un diacon dacă te vei ataşa de biserica mea." Vedeţi? Nu sunt securi de ascuţit. El nici măcar nu a explicat-o. Nici ucenicii nu au putut-o explica.
Dar, vă amintiţi, El doar le-a spus, "Eu v-am cunoscut înainte de întemeierea lumii. Eu v-am rânduit să căpătaţi bucurie cu Mine." Înţelegeţi? Acolo era aceasta, "înainte de întemeierea lumii," predestinaţi.

E-135 Acei apostoli au stat acolo doar aşa de serioşi. Ei nu au putut explica cum urmau ei să mănânce trupul Lui şi să bea Sângele Lui. Ei nu au putut înţelege cum a venit El vreodată jos, când El a fost chiar acolo cu ei tot timpul. El nu a putut s-o explice.
Dar Petru a făcut acele cuvinte remarcabile. Nu-i de mirare că El i-a dat cheile. El a zis, "Doamne, la cine să ne ducem? Noi suntem convinşi. Noi ştim că Tu, şi numai Tu, eşti adeverirea Cuvântului promis astăzi. Noi ştim că Tu singur ai Cuvântul Vieţii. Noi nu putem explica acele lucruri, dar noi credem Aceasta, oricum."

E-136 Micuţa Marta a zis, "Fratele meu este mort. El zace în mormânt. El este putred; el miroase. Doamne, dacă Tu ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit. Dar chiar şi acum, orice îi ceri Tu lui Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da." Oh, Doamne!

E-137 El a zis, "Eu sunt învierea şi Viaţa. Cel ce crede în Mine, chiar dacă ar fi mort, totuşi el va trăi. Oricine trăieşte şi crede în Mine, niciodată nu va muri. Crezi tu aceasta?"

E-138 Ea a zis, "Da, Doamne. Eu nu o pot explica, dar eu o cred. Eu cred că Tu eşti Cristosul care urma să vină în lume. Eu cred, prin Scriptura notată, că Tu îndeplineşti calificarea din Aceea."

E-139 A zis, "Unde l-ai îngropat?" Oh, Doamne! Ceva trebuie să se întâmple. Fiecare roată vine chiar împreună la timpul potrivit. Vedeţi?

E-140 El a mers jos la mormânt. Biblia a zis, "Nici o frumuseţe ca noi să-L dorim." Probabil unul mic, un Ins aplecat de umeri, stătea cu umerii mici aplecaţi în jos, obosit şi trudit de la umblare.
El a zis, "Lazăre, vino afară!" Şi un om care a fost mort, patru zile, s-a ridicat în picioare.

E-141 O femeie de la Ştiinţa Creştină. Scuzaţi-mă dacă vă rănesc simţul; eu nu vreau s-o fac. O femeie de la Ştiinţa Creştină, chiar de la această biserică, m-a întâlnit acolo afară într-o zi. Şi ea a zis, "Dl. Branham," ea a zis, "mie îmi place predicarea ta, dar există un lucru pe care-l faci prea mult asupra acestuia!"
Am zis, "Care este acela?"
A zis, "Tu te lauzi prea mult cu Isus."

E-142 Am zis, "Eu sper că asta-i tot ce are El împotriva mea." Vedeţi, Vedeţi? Vedeţi?

E-143 Ea a zis, "Tu-L faci Divin." Vedeţi, ei nu cred că El era Divin. Ei cred că El era doar un om obişnuit, învăţător bun, filozof. Zicea, "Tu-L faci Divin. Şi El nu era Divin."

E-144 Am zis, "Oh, da, El era."
Ea a zis, "Dacă eu îţi dovedesc, prin Biblia ta proprie, că El nu este Divin, o vei crede tu?"

E-145 Am zis, "Biblia mea a zis aşa, eu-eu cred Cuvântul. Acela este Cine este El."
Şi ea a zis, "În Sfântul Ioan, capitolul al 11-lea, când Isus a mers jos la mormântul lui Lazăr, Biblia a zis că El a plâns."
Am zis, "Ce are aceea de-a face cu aceasta?"
Ea a zis, "Ei bine, aceea a arătat că El nu era Divin."

E-146 Eu am zis, "Tu doar omiţi să vezi Cine era acest Om. El era şi Dumnezeu şi om. Şi ca om, plângând, când El plângea pentru întristarea lor. Dar când El a stat şi a zis, 'Lazăre, vino afară,' şi un om care a fost mort, patru zile, a stat pe picioarele lui din nou, acela era mai mult decât un om." Da, domnule! Da, într-adevăr!

E-147 Şi eu deseori am făcut exprimarea, când El a venit jos de pe munte în seara aceea, flămând, El era un om. El era flămând în dimineaţa următoare. El era un om. Dar când El a luat două pogăcele şi cinci peşti, şi a hrănit cinci mii, au strâns şapte coşuri, acela a fost mai mult decât un om. Da, domnule. El era un om, pe cruce, când El a strigat, "Dumnezeul Meu, Tu M-ai părăsit?" Când El a strigat, "Daţi-Mi să beau," şi ei I-au dat oţet şi fiere, El era un om, plângând. Dar în dimineaţa Paştelor, când El a rupt fiecare sigiliu al morţii, iadului, şi mormântului, şi a înviat, El era mai mult decât un om.

E-148 El era un om în seara aceea, culcat în spatele acelei mici corăbii unde era El acolo A afară cu ucenicii, şi zece mii de draci ai mării au jurat că ei Îl vor îneca. Aha. Acolo într-o mică corabie veche, ca un dop de sticlă acolo afară, în felul acela; El era aşa de obosit, nici măcar nu L-au trezit. El era un om când era adormit. Dar când El şi-a pus piciorul Lui pe strângătorul corăbiei, atunci s-a uitat în sus şi a zis, "Pace, fii liniştită," şi vânturile şi valurile I s-au supus, acela era mai mult decât un om. Acesta era Dumnezeu!
Nu-i de mirare că poetul a zis:
Trăind, El m-a iubit; murind, El m-a salvat;
Îngropat, El mi-a dus păcatele departe;
Înviind, El m-a justificat gratis pe veci;
Într-o zi El vine, O glorioasă zi!

E-149 Da, domnule! Mergi dincolo de tabără. Mie nu-mi pasă cât costă.
Această cruce consacrată eu o voi purta
Până moartea mă va elibera;
Atunci mă duc Acasă, o coroană să port,
Căci acolo este o coroană pentru mine.

E-150 În încheiere, eu voi spune aceasta. Eu am citit o povestire cândva în urmă, despre un judecător. El a fost un om drept, un om bun, a fost iubit. Şi acolo a fost un grup de oameni în oraş care au gândit că putea să le meargă cu orice, astfel, ei aveau din belşug, deci ei au deschis o casă de faimă rea, ţineau un magazin de lichior, lichior, totul în felul acela. A fost ilegal. Şi ei au fost prinşi de lege, oamenii federali, şi au fost aduşi la tribunal. Şi când toţi oamenii din oraş, orăşelul s-a adunat înăuntru, ei au ştiut că acest om a făcut multe lucruri acolo în jur, omul care ţinea locul de faimă rea. Şi ei-ei, juriul, l-au găsit pe om vinovat, căci el a fost prins cu mâna deschisă. Şi astfel atunci judecătorul l-a găsit vinovat, şi i-a dat sentinţă atunci pentru aşa mulţi ani, fără cauţiune, fără apel sau ceva, el l-a trimis, căci aceea era ce spunea legea.

E-151 Oamenii în afara tribunalului s-au întrecut cu el, şi au zis, "Ştii ce? Fiecare persoană din acest oraş te va urâ!" Au zis, "Ei te urăsc pentru că ai făcut decizia aceea asupra acelui om." Ei toţi erau cărţaşi ei înşişi. Şi au zis, "Noi-noi toţi te vom urâ. Noi nu te vom mai alege din nou. Noi niciodată nu vom fi unul din noi un vot pentru tine," huiduindu-l aşa cum el a mers în jos pe stradă.

E-152 Şi el a stat doar un minut, a zis, "Daţi-mi voie să am un cuvânt." El a zis, "Eu am făcut exact ce era datoria mea. Omul a fost vinovat, nu contează cine era el. Şi eu trebuia să-i dau sentinţa conform cu legea care am jurat că o voi susţine."
El a zis, "Tu eşti urât în acest oraş!"

E-153 El a zis, "Dar eu sunt iubit mult acasă, de poporul meu."

E-154 Noi am putea gândi acelaşi lucru, dacă veţi scuza expresia. Eu am stat pentru ce am fost salvat să fac, să susţin acest Cuvânt al lui Dumnezeu. Eu ştiu că denominaţiunile mă urăsc pentru lucrurile care le spun eu, dar eu sunt mult iubit la Casa Lui, printre poporul Lui.
Să ne rugăm.

E-155 Doamne Isuse, noi putem fi urâţi de lume, dar iubiţi de Tatăl. Ajută-ne, Dumnezeule Drag. Ajută pe aceşti oameni, ca fiecare din ei, Doamne, ca binecuvântările Tale să se odihnească peste ei. Lasă-ne să mergem dincolo de tabără acum. Să mergem dincolo de propria noastră gândire. Să mergem prin gândirea lui Dumnezeu. Şi Biblia a zis aceasta, "Gândirea care a fost în Cristos să fie în voi." Deci să ne gândim gândurile Lui, nu gândurile noastre proprii, căci de cele mai multe ori noi suntem greşiţi. Deci, să fim siguri, gândirea Lui să se odihnească în noi. Şi gândirea Lui era să facă voia Tatălui, şi voia Tatălui este Cuvântul Lui promis.

E-156 Să mergem dincolo de tabără, în seara aceasta, Doamne, şi să-L găsim pe Isus. Noi niciodată nu-L vom găsi prin ataşare la biserică. Noi nu-L vom găsi prin a da mâinile cu ceva predicator, sau-sau cântând ceva crez, sau ceva care noi promitem, să mergem la şcoală puminicală aşa de multe zile din an, şi aşa mai departe. Noi Îl vom găsi numai în Cuvânt, pentru că El este Cuvântul.

E-157 Şi aşa cum vedem această zi promisă, că El va fi afară din tabără, scos afară din nou; acum să mergem dincolo de tabără, gata să purtăm ocara Lui; urâţi de această lume, dar iubiţi de Acela Care ne-a invitat la Tabără. Acordă aceasta, Doamne.

E-158 Dacă sunt aici acei care nu-L cunosc, şi niciodată nu au mers dincolo de tabăra vreunei afilieri de biserică, deşi voi pretindeţi a fi un Creştin. Dar când voi ziceţi, "Aceste lucruri, eu cred, sunt pentru o altă zi," aceea arată că acesta nu poate fi Duhul Sfânt.
Cum poate un om care este umplut cu Duhul Sfânt să fie vreodată botezat folosind numele de "Tată, Fiu, Duh Sfânt"? Când, Pavel, marele apostol, a zis, "Dacă un Înger vine din Cer..." Voi poate aţi făcut-o, odată, fără să ştiţi altfel. Oamenii aceia au făcut-o, fără să cunoască altfel, în Fapte 19. Dar a zis, "Un Înger predică ceva diferit, să fie blestemat."
Cum puteţi voi să acceptaţi ceva crez, sau ceva ism, vreun lucru sau altul, când Biblia a zis, "Promisiunea este pentru voi," acelaşi lucru, "adevăratul botez al Duhului Sfânt"?

E-159 Cum poate Duhul Sfânt, care a scris Cuvântul, să fie în voi, negând Cuvântul? Cum poate El nega, când tocmai Duhul Sfânt Însuşi a zis, "Dacă vreo persoană va adăuga un cuvânt la Acesta, sau va scoate ceva din El, Eu îi voi scoate partea din Cartea Vieţii"? Cum poate Duhul Sfânt atunci să scoată ceva din Cuvânt, sau să adauge ceva la Cuvânt?

E-160 Prietenul meu, şi de aici şi în lumea invizibilă unde va merge banda, invizibilă pentru noi acum, aceea să meargă adânc în inima voastră din Mesajul de azi dimineaţă asupra învăţăturii, văzând unde suntem noi. Dacă voi niciodată nu aţi luat încă această reţetă despre care eu am vorbit cu un timp în urmă, nu aţi vrea voi să o primiţi? Noi suntem aici să facem tot ce putem pentru voi, să vă ajutăm.

E-161 Eu sunt numai un martor. Eu sunt numai un alegător. Aşa cum avem noi în Louisville acum, Convenţia Democratică din Kentucky, cea... Ei construiesc platforma pentru omul lor să fie ales. Eu de-asemenea construiesc o platformă pentru Domnul meu. Nu aţi vrea voi să-L primiţi, în seara aceasta, ca al vostru propriu?

E-162 Cu capetele noastre aplecate, şi inimile noastre, de asemeni, în acest moment, aţi vrea doar să vă ridicaţi mâinile şi să ziceţi către Dumnezeu. Nu către mine; eu sunt doar un om. Ridicaţi-vă mâinile către Dumnezeu, ziceţi, "Dumnezeule, fii milostiv cu mine. Eu într-adevăr vreau toate aceste lucruri despre care am auzit. Eu vreau să merg dincolo de tabără. Mie nu-mi pasă ce spune cineva." Dumnezeu să vă binecuvânteze. Doamne, ce de mâini, ce de mâini! "Eu vreau să merg afară din tabără. Nu contează cât mă costă, eu îmi voi lua crucea să o port în fiecare zi. Eu voi merge dincolo de tabără. Nu contează ce spun oamenii despre mine, eu vreau să-L urmez în afara taberei. Eu sunt gata să merg."

E-163 Tată Ceresc, Tu ai văzut acele mâini. Poate o sută de oameni, sau mai mulţi, din clădire, şi-au ridicat mâinile. Doamne, acolo este Ceva lângă ei acum, vreo altă Persoană, Persoana lui Cristos, cel invizibil pentru ochiul natural, şi i-a determinat să facă o hotărâre. În viaţa lor proprie, ei ştiu aşa cum privesc într-o oglindă, ei văd că ceva le lipseşte. Şi ei vor vieţile lor să fie formate conform cu promisiunea lui Dumnezeu, şi ei şi-au ridicat mâinile cu adâncă sinceritate. Ajută-i, Doamne, spre uşa cea mare în această seară, spre staul. Fie ca ei să intre blânzi şi umili. Acordă aceasta. Ei sunt ai Tăi, Doamne. Lucrează cu ei.

E-164 Acum, ei nu ar fi putut face acea decizie, ei nu şi-au putut ridica mâna, fără ceva supranatural. Aceasta arată că există o viaţă acolo pe undeva. Căci, conform cu ştiinţa, gravitaţia near ţine mâinile în jos. Dar acolo a fost ceva care le-a atins mintea, care i-a făcut să sfideze legea gravităţii şi şi-au ridicat mâinile spre Făcătorul care i-a adus. "Da, eu vreau să merg tot drumul. Eu vreau să merg dincolo de tabără, în seara aceasta."

E-165 Doamne, bazinul este gata pentru prima mişcare după pocăinţă, apoi Jiind botezaţi, şi o promisiune să primească Duhul Sfânt. În aceste ultime zile, o chemare înapoi la Credinţa originală, reţeta originală! Noi vedem prea mulţi oameni departe de Cristos, murind sub aceste alte reţete făcute de oameni. Ei pot fi aşa de buni în denominaţiunea lor, dar, Doamne, eu-eu vreau reţeta Ta.
Tu eşti Doctorul nostru. Există un Doctor. Există balsam în Galaad. Există un Medic aici, în seara aceasta, să vindece fiecare suflet bolnav de păcat, să vindece orice fiinţă fizică. Marele Doctor al tuturor timpurilor, marele Creator al cerurilor şi pământului, vino acum, vrei Tu, printre noi, şi vorbeşte-ne. În Numele lui Isus Cristos.

E-166 În timp ce fiecare se roagă în mima lor, "Doamne Isuse, ajută-mă acum!" Şi dacă niciodată nu aţi fost botezaţi, şi sunteţi convinşi... Eu nu am predicat despre botez. Dar voi sunteţi convinşi că voi trebuie să fiţi botezaţi în botezul Creştin, singura cale în care orice Creştin...

E-167 Cum ar fi dacă aţi veni Acolo sus, botezaţi în vreun alt fel, şi acelaşi Isus Care a zis, "Cine va scoate un Cuvânt, sau va adăuga un cuvânt, acelaşi va fi luat afară din partea lui din Cartea Vieţii"? Isus a zis aceea. Şi El a zis, "Toată Scriptura este inspirată şi trebuie să fie împlinită." Acum voi ştiţi altfel. Ce veţi face voi referitor la aceasta?

E-168 Dacă voi aţi avut numai o senzaţie sau ceva! Eu cred în senzaţii. Dacă voi numai aţi dansat în Duhul, aţi vorbit în limbi! Eu cred în aceea, de-asemeni. Dar dacă atât este tot cel mai departe, şi duhul vostru în voi vă spune să nu urmaţi Cuvântul când voi ştiţi că Acesta este corect, acolo este ceva greşit cu duhul acela. El nu este Duhul Sfânt. El nu poate fi. Vedeţi, El ar identifica Cuvântul Lui Propriu. Voi ştiţi asta. Voi vă puteţi pregăti să veniţi acum în timp ce ne rugăm.

E-169 Isuse din Nazaret, vino aproape acum şi vorbeşte fiecărei inimi. Eu îi predau Ţie. Fie ca ei să fie, toate aceste mâini, ei sunt trofee ale Mesajului, Doamne, de la Tine, şi marea Ta Prezenţă augustă care este cu noi acum. Orice om care este sensibil la Duh poate spune că Tu eşti aici, acest simţ măreţ de sfinţenie. Acordă aceasta, Doamne, chiar acum, în Numele lui Isus Cristos.
Acum cu capetele noastre aplecate.

E-170 Dacă există vreun om aici care vrea să fie botezat în Numele lui Isus Cristos, vrea să se pocăiască, vrea să caute botezul Duhului, acolo este o cameră deschisă la stânga mea; femei, la dreapta. Acolo va fi cineva înăuntru să vă instruiască. Acolo sunt haine de botez care aşteaptă, totul.

E-171 Acum, în timp ce ne ţinem capetele aplecate, cântând. "Eu pot auzi al meu..." Noi vă vom întâlni.