E-1 Să rămânem în picioare şi să ne plecăm capetele. Doamne Isuse, noi Îţi suntem recunoscători în dimineaţa aceasta pentru privilegiul de a veni în Prezenţa Ta în casa Ta, unde poporul Tău este adunat în Numele Tău. Şi toţi sunt ai Tăi, Doamne. Şi noi ne predăm la Tine acum pentru aşteptarea ce o avem în inimile noastre pentru un-un serviciu pentru acei care sunt fără Dumnezeu şi fără Cristos, ca ei să fie mântuiţi, şi cei bolnavi să fie vindecaţi, şi sfinţii să fie binecuvântaţi. Admite aceasta, Doamne. Şi atunci la sfârşit, ne vom pleca capetele noastre în umilinţă şi Îţi dăm laudă pentru tot ce faci Tu prin noi în această zi. Căci noi în Numele lui Isus o cerem. Amin. Vă puteţi aşeza.

E-2 Eu sunt într-adevăr recunoscător pentru privilegiul de a fi iarăşi aici astăzi, şi pentru voi persoanele care aţi călătorit aşa departe să veniţi pentru Mesaj, pentru serviciul din dimineaţa aceasta. Eu ştiu că voi nu aţi venit doar să mă vedeţi sau să mă auziţi, voi veniţi să întâlniţi pe Domnul Isus. Şi aşa eu sunt încredinţat că El vă va da dorinţa inimii voastre.

E-3 Acum eu sunt-sunt înapoi, vin înapoi, luând familia la Tucson şi m-am reîntors. Eu sunt obosit şi epuizat. Şi eu am fost dus toată vara, din ianuarie trecut, iar acum eu am venit să merg jos în Kentucky săptămâna aceasta, să merg la vânătoare cu nişte prieteni, să încerc să mă relaxez puţin. Aceasta mă face agitat aşa de mult, voi ştiţi, deci eu sunt... Eu şi Billy suntem chiar amândoi aproape duşi, aşa că ne-ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute săptămâna aceasta să ne relaxăm.

E-4 Cu voia Domnului, eu vreau să fiu iarăşi înapoi aici duminica următoare dacă Domnul voieşte. Şi eu vreau un serviciu special duminica următoare. Eu vreau să fac ceva puţin diferit de cât de obicei. Acum, eu anunţ aceasta aşa ca persoanele care ar... ar putea să nu fie interesate să nu trebuiască să vină, dar noi întotdeauna ne rugăm pentru bolnavi, cu voia Domnului, când poporul vine. Şi duminica următoare eu vreau să aflu ce este pe inimile voastre la toţi. Eu-eu vreau ca voi să o scrieţi, astăzi, când voi plecaţi, şi puneţi-o pe pupitru, şi Fratele Neville o să le dea la Billy Paul, şi el mie, ce este pe inima voastră. Doar ziceţi... dacă-i o întrebare Biblică, de obicei eu o am în felul acela. Eu o să o deschid puţin mai departe acum, poate există vreo problemă pe inima voastră care-care voi-voi nu puteţi trece prin ea cumva, ca aceea ce o aveţi, oh, poate un necaz familiar. Voi nu trebuie să vă semnaţi numele pe aceasta, ci doar, "Soţul meu nu face aşa-şi-aşa şi aceasta mă împiedică." "Soţia mea face aşa-şiaşa." "Şi-şi acolo-acolo-iun anumit lucru are loc în viaţă," sau-sau ceva, voi ştiţi, doar ce este pe inima voastră, ceva care vă necăjeşte. Mă gândesc că aceea ar fi bine. Voi nu? Atunci doar aflăm acolo, şi poate voi puneţi întrebarea şi eu aş putea să răspund pentru altcineva. Vedeţi, ei pot avea acelaşi necaz. Şi doar ce este pe inima voastră, să o faceţi doar aşa pe scurt câte posibil, ca, "Eu am un copil care se pare că se duce greşit, ce trebuie eu să fac?" "Eu am un-un soţ care nu vrea să vină la biserică cu mine. El devine aşa de arogant cu mine, ce trebuie eu să fac?" sau o soţie în acelaşi fel. Sau-sau, voi ştiţi, "Biblia zice aşa într-un loc şi aşa în alt loc, eu nu înţeleg. Acestea, miar place să ştiu ce înseamnă Aceasta." "Şi ar trebui eu, în cazul unui Creştin, când eu lucrez la birou şi şeful spune un cutareşi-cutare lucru, şi el îmi cere să mă duc cu el la o petrecere, şi în această petrecere ei bea, ce să fac eu?" Vedeţi, doar, voi ştiţi, lucruri cum sunt pe mintea omului. Noi vrem să întrebaţi.
Şi, de aceea, atunci eu-eu trebuie să mă duc înapoi atunci, după aceea, la Arizona. Şi m-am gândit că eu aş-aş lua o şansă să vă ajut cumva să înţelegeţi, şi cât de bine pot eu. Mi-ar place să am aşa de multe cât aş putea să se pună pe amvon astăzi înainte să plecaţi. Doar scrieţi-o şi aşezaţi-o aici sus, şi-şi Fratele Neville sau unul din ei mi le va da mie. Şi săptămâna aceasta, jos în munte, eu voi avea o-o şansă să o studiez şişi să mă rog peste aceasta, şi să obţin răspunsul Scriptural pentru voi la tot ce pot eu, să vă ajut. Căci pentru aceea suntem noi adunaţi aici, să ne ajutăm unul pe altul. Vedeţi? Voi mă ajutaţi aşa cum vă rugaţi pentru mine, şi eu sper că eu vă pot ajuta. Acum, deci, să nu uitaţi, aceea va fi duminica următoare dimineaţa.
Iar acum, astăzi, noi suntem... sunt vizitatori cu noi, ca de obicei. Şi cât de mulţi sunt de la o depărtare de peste o sută de mile, ridicaţi-vă mâna? Aceea-i năuăzeci şi nouă la sută din adunare. Câteva duminici în urmă, am zis, ,,Câţi sunt de la aşa o depărtare," sau ceva, şi eu nu am putut obţine mâini de la Jeffersonville. Ha! Ziua următoare eu le-am obţinut, totuşi, ei au zis, "Frate Branham, toţi vizitatorii au venit înăuntru," şi au zis, "Noi doar i-am lăsat să ne ia locurile în biserică." Aşa au zis că au venit, cu sutele au venit pe-acolo şi nu au putut să intre, au zis, "Pentru că noi am văzut vizitatorii, înţelegi." Acum, asta-i frumos din partea persoanelor din Jeffersonville pe aici. Noi-noi suntem-noi suntem recunoscători pentru asta, Jeffersonville şi New Albany, şi poporul de prin jur. Noi suntem recunoscători pentru asta. Câţi sunt de la o depărtare de o mie de mile? Vai! Câţi sunt de la o depărtare de peste o mie, ridicaţi-vă mâinile? O, doamne! Asta-i bine. Aceea-i... Duminica trecută, era cu o săptămână în urmă, eu am vorbit asupra subiectului, Casa Viitoare A Miresei Şi A Mirelui, şi eu cred că noi eram de la o mie cinci sute de mile patrate în jur. Şi, s-a întâmplat să fie, că era exact măsura Cetăţii despre care eu vorbeam, o mie cinci sute de mile patrate. Eu m-am ospătat pe Aceea de-atunci, ştiind că atunci când viaţa aceasta se termină, eu mă duc la Cetatea aceea. Eu sunt îndreptat spre Cetatea aceea, şi nimic altceva nu contează. Ce-i dacă soarele nu străluceşte astăzi, sau ziua de mâine nu mai vine, ce să mai conteze aceasta? Noi avem o Casă, un Loc de odihnă. Obosit sau ne obosit, noi încă avem Locul acela de odihnă. Voi ziceţi, "Acela-i visul unui om bătrân." Nu, acesta nu-i. Acesta nu-i. Acesta-i Adevărul Bibliei.
Într-o seară după ce am vorbit aici, acolo era un om care s-a repezit în jur înapoia platformei aici, aşa cum am mers afară pe uşă, am încercat să merg afară la maşină. Şi acest băiat tânăr a zis, "Eu vreau doar să vă spun un cuvânt." Billy şi câţiva dintre fraţi au încercat să mă ducă înainte la maşină. El a zis, "Pot eu doar să spun acel un cuvânt?"
Am zis, "Zi-i înainte, domnule."
Şi a zis, "Tu vorbeai în seara aceasta, despre ocărând femeile acelea, felul cum erau ele îmbrăcate, purtând hainele acelea." A zis, "Un om de vârsta ta s-ar gândi asta, dar dacă tu erai de vârsta mea te-ai gândi diferit."
Am zis, "Ce vârstă ai tu?"
El a zis, "Eu am douăzeci şi şapte."

E-10 Şi am zis, "Eu eram cu zece, cincisprezece ani mai tânăr decât tine, când am predicat acelaşi lucru. Înţelegi?" Am zis, "Aceasta-i ce este în inima ta, băiete. Ochii tăi văd prin inima ta." Şi el doar şi-a coborât capul şi a plecat. Eu presupun că nu-i mai nici un răspuns la aceea. Vedeţi, depinde de ce este înăutru aici este ce urmează să vină afară pe aici şi pe aici. Vedeţi, Isus a zis, "Dacă tu spui diferit de ceea ce-i înăuntru aici, atunci tu devii un făţarnic."

E-11 Eu sunt bucuros în dimineaţa aceasta, pe undeva în adunare, să am un-un foarte preţios prieten de-al meu, frate, Reverend Eddie Byskal şi soţia lui şi copiii. Eu presupun că ei au ajuns în adunare în dimineaţa aceasta. Eddie, eşti tu aici? Eu-eu am gândit că tu... Bine, poate că el nu a ajuns să vină. Frate, o, da, departe... Acum, acela nu-i colţul de "amin", Eddie. Tu eşti binevenit sus aici pe platformă cu noi, lucrătorii, dacă tu vrei să vii. Şi atunci noi am fost pe...

E-12 Fratele Eddie era cu noi când Domnul ne-a dat viziunea despre urs şicariboo, Cei... Cât de mulţi îşi amintesc asta când v-am spus? În ordine, el era acolo. El era băiatul tânăr care avea cămaşa în carouri, Fratele Eddie Byskal. Şi el stătea acolo unde... şi a întrebat... eu-eu i-am întrebat dacă ei aveau o cămaşă în carouri, careva din ei. "Nu," nimeni nu o avea. Am zis, "Păi, s-ar putea... Trebuie să fie o cămaşă în carouri. Acolo urmează să fie un-un mare urs argintiu, şi-şi vreun fel de animal care are patruzeci şi doi de ţoli de-a latul coarnele lui, în felul acesta, părea ca o căprioară." Şi aceea era cam cu şase luni, eu am spus aici, voi ştiţi, înainte să se întâmple; de mult, despre aceasta, o, mai devreme decât acum în an.

E-13 Apoi am fost invitat sus acolo la acest om, să merg la vânătoare. Eu niciodată nu am fost înapoi în ţinutul acela, înapoi acolo unde noi am mers, şi eu am spus-o. Dar poteca mică, care-i sus de tot pe şoseaua Alaska, unde nu există nimic decât păduri şi munţi şi animale. Şi în seara aceea la trailer când i-am spus Fratelui Byskal înapoi acolo şi-şi Fratelui Southwick, el a zis, "Bine eu-eu... Noi mergem sus în ţinutul oilor," a zis, "acesta nu va fi sus acolo."

E-14 Şi am zis, "Da," şi am zis, "acesta era unul din băieţii mici care erau cu mine care avea pe ei o cămaşă în carouri." Nimeni nu avea o cămaşă în caroruri, Fratele Byskal nu avea una, nimeni din restul dintre noi nu avea una.

E-15 A doua noapte sus, noi am văzut, am observat un berbec sus de tot deasupra liniei de cherestea. Acum, aceea-i sus de tot unde cheresteaua nici măcar nu creşte, unde nu există nimic decât cariboo şi oi, şi noi am văzut câteva departe de tot. Şi pe drum în jos în după-masa aceea, Fratele Byskal s-a împiedecat în ceva apă şi s-a udat.

E-16 Dimineaţa următoare ne-am sculat devreme şi am pornit după berbeci care ne-am gândit că o să-i obţinem. Şi pe a lui... Noi am ajuns acolo sus şi noi eram... ne-am mâncat prânzul, şi nu am putut afla berbecii, şi Fratele Byskal tocmai a puşcat un cariboo. Deci atunci eu, privind în jur, şi noi am mers sus, Fratele Southwick mi-a spus, a zis, "Eu cred că noi vom... dacă tu vrei să umbli chiar bine, Frate Branham, noi vom merge peste acest munte, jos în acea depresiune, berbecii aceia ar fi putut să meargă acolo," care este un drum lung. Dar nu se face întuneric poate până foarte târziu, este poate ora zece sau unsprezece uneori.

E-17 Şi este o umblare bună lungă peste munţii aceia stâncoşi. Aşa că mie îmi place să umblu, şi aşa noi doar stând acolo cu braţele noastre în jur unul la altul, bărbile la noi amândoi cărunţind, cu braţele în jur unul la altul, plângând şi ştiind, am zis, "Frate Bud, eu sper că într-o zi, în Mileniu, eu pot umbla prin toţi munţii aceia."

E-18 El a zis, "Eu sper că sunt cu tine, Frate Branham." Şi noi stăteam acolo, doar bucurându-ne în Domnul. Şi eu iubesc munţii aşa de mult!

E-19 Şi atunci noi am mers jos. Aceea era când Fratele Byskal a puşcat acolo pe-pe-pe cariboo. Că, el este un misionar la Indieni, şi el a vrut să îi hrănească cu el pe Indienii lui. Deci noi am mers jos, ne-am mâncat prânzul, şi am pregătit cariboul şi am venit înapoi.

E-20 Bud şi cu mine mergeam sus peste munte, şi când s-a întâmplat să ne uităm acolo, şi în depărtare, cu binoclul meu, am observat acest animal pe care l-am văzut, doar într-o panoramă, aşa cum v-am spus aici. Fratele Byskal acolo, stând chiar alături de noi. Şi aşa că am zis, "Acolo-i animalul acela."

E-21 Şi el şi-a pus binoclul, şi a zis, "El este un mare masiv, bătrân, taur cariboo mamut."

E-22 Şi am zis, "Niciodată nu am văzut, m-am gândit că ei au coarne plate." Dar acesta avea coarne ascuţite, el era un ins cu arătare bătrână, întocmai cum am văzut în viziune. Eu niciodată înainte nu am împuşcat cariboo.

E-23 "Deci, bine," a zis, "dacă Domnul ţi l-a dat ţie," el a zis, "acolo doar..."

E-24 Am zis, "Da, asta-i destinat să fie aşa. Singurul lucru despre care mă întreb este cămaşa aceea în carouri." Şi m-am uitat în jur, şi Fratele Eddie, soţia lui trebuie că a pus-o, ea era acolo cu el, trebuie că a pus-o în sacoşa lui. Când el s-a udat în ziua dinainte, el şi-a schimbat cămaşa, şi acolo era cămaşa în carouri. Am zis, "Asta este."

E-25 Când am ajuns acolo şi am luat cariboul, el, Bud, mi-a zis, a zis, "Acum, Frate Branham, tu zici că aceste coarne sunt de patruzeci şi doi de ţoli?"
Am zis, "Asta-i ce vor fi ele."
El a zis, "Păreau pentru mine a fi cam de nouăzeci şi doi." Am zis, "Nu. Ele sunt de patruzeci şi doi de ţoli."

E-26 El a zis, "Acum, conform cu ce ai spus tu, înainte să ajungem înapoi la băiatul acela jos acolo îmbrăcat cu cămaşa în carouri, Eddie," (unde ei urmau să ne întâlnească jos sub munte, două mile), a zis, "tu vei ucide un urs argintiu."
Am zis, "Asta-i AŞA VORBEŞTE DOMNUL."

E-27 El a zis, "Frate Branham, de unde vine el? Eu pot vedea pentru cincizeci de mile în jur."

E-28 Am zis, "El încă este Jehovah-jireh. Domnul poate să procure pentru Sine, înţelegi. El poate să facă să vină în existenţă veveriţe. Dacă El poate să facă un berbec să vină în existenţă, dacă El l-a vorbit despre un urs, un urs poate veni în existenţă."

E-29 Noi încercând să cărăm jos acest cariboo greu, trofeul, jos pe munte, şi eu am cărat puşca o parte din timp, iar apoi el ar căra puşca, şi vice versa. Şi când noi am ajuns aproape la un mare gheţar, păi, noi am ajuns acolo sub. Era cumva cald, noi intram în gheţarul de gheaţă, şi şedeam jos acolo o vreme să ne răcorim. El a zis, "Tu ştii, Frate Branham, noi nu suntem peste vreo milă de unde Eddie şi Blaine, cei doi băieţi, vor sta. Ursul acela bătrân mai bine să se arate."
Am zis, "Bud, eu cred că tu te îndoieşti."

E-30 El a zis, "Frate Branham, fratele meu avea crize epileptice pentru aşa de mulţi ani. Şi tu mi-ai spus o dată, prima dată sus acolo, când noi am mers jos la un alt loc, mi-ai spus cum arăta băiatul acela." Şi Eddie călărea chiar alături de mine acolo, pe un cal, când Domnul a dat viziunea. Şi eu le-am spus ce să facă cu băiatul, crizele s-au oprit. Şi acum el a zis, "Eu nu mă pot îndoi de aceasta."

E-31 Am zis, "Bud, eu nu ştiu de unde vine ursul." Dar eu eram de vreo cincizeci, eu sunt de cincizeci şi cinci acum, aşa că asta era cu vreo trei ani în urmă. Eu eram de vreo cincizeci şi doi sau cincizeci şi trei. Am zis, "Eu niciodată nu am văzut să dea El greş. Dumnezeu îmi va da acel urs argintiu înainte să ajung la acei băieţi." Şi noi eram aproape jos până unde au început pinii mici şi cheresteaua.

E-32 Puţin mai în jos pe deal, noi eram aproape în cherestea, el s-a aşezat. El era cel care căra trofeul atunci, eu aveam puşca. Şi el a zis, "Acel urs bătrân mai bine să se arate, nu-i aşa?"
Am zis, "El va fi acolo. Nu te îngrijora." El a zis, "Eu pot vedea fiecare deal."

E-33 Am zis, "Eu... Dar eu văd promisiunea!" Vedeţi? Vedeţi, El a promis. Am zis, "Odată ce El..." Am zis, "Bud, ce-i acela şezând chiar acolo?"

E-34 El s-a uitat, a zis, "Este un urs mare argintiu." A zis, "Acela-i el." Când noi am luat argintiul şi am venit înapoi... Mi-am amintit în vedenie că v-am spus, mi-a fost frică privitor la puşcă. Ea era una mititică .270, gloanţe mici, voi vedeţi. Aceasta-i pe bandă. Şi eu am luat ursul, doar cam la cinci sute de iarzi, aşa cum El a spus. Bud a zis, "Tu mai bine să puşti ursul acela în spate." El a zis, "Ai puşcat tu vreodată un argintiu înainte?"
Am zis, "Nu."

E-35 El a zis, "O, ei nu ştiu ce-i moartea!" Eu am învăţat asta puţin mai târziu. Deci el a zis, "Ei nu se rup de la şoc," a zis, "tu mai bine să-l împuşti."
Am zis, "Conform cu viziunea, eu l-am puşcat în inimă."

E-36 El a zis, "Păi, dacă viziunea aceea a zis aşa, eu voi sta lângă tine."

E-37 Şi am zis, "Aici ne ducem." Şi noi am ajuns puţin mai aproape, şi când m-am ridicat, ursul m-a văzut. Asta-i ce a vrut el, să facă un atac. Şi eu-eu am împuşcat ursul, nu se părea că aceasta l-a rănit măcar. Iată-l venind! Şi înainte să pot pune un alt glonţ în puşcă, ursul a murit la vreo cincizeci de iarzi de la mine.

E-38 Bud era alb în jurul gurii, a zis, "Frate Branham, eu nu l-am vrut în poala mea."
Am zis, "Nici eu nu l-am vrut."

E-39 A zis, "Sunt bucuros că viziunea a spus că tu l-ai luat." A zis, "Acum, dacă acela, dacă coarnele acelea sunt de patruzeci şi doi de ţoli, eu o să am un..." Eu o voi spune în felul cum el a spus, "Eu o să am o criză de ţipat."

E-40 Am zis, "Păi, tu doar să o ai chiar acum, pentru că asta-i ceea ce are să fie."

E-41 Când noi am ajuns jos la Fratele Eddie, i-am spus la Fratele Eddie... Noi am legat caii la o parte, lor le este frică de un urs. Şi, o, doamne, ei ar fi trebuit să-l miroase. Noi nu am putut să-l jupuim, era prea târziu; trebuia să venim înapoi ziua următoare. Şi atunci noi am rupt sfoara de vreo zece ori, şi caii fugeau peste tot. Deci atunci când am ajuns acolo jos, el a zis... A mers şi a luat banda de măsurat afară din sacul de şa, a zis, "Blaine."

E-42 I-am spus la Fratele Eddie, am zis, "Urmăreşte mâna aceea mică acum, conform..." M-am gândit că putea să fie Billy Paul, mânuţă mititică să ţină banda de măsurat în jurul coarnelor. Am zis, "Priveşte mâna aceea mică," a îmboldit pe Fratele Eddie. Ne-am dat înapoi. El a pus-o drept sus în felul acela, exact pe vârf, patruzeci şi doi de ţoli. Vedeţi, chiar exact. Isus niciodată nu dă greş! Acel Cuvânt nu va da greş niciodată atât timp cât vine de la Dumnezeu.

E-43 Eu tocmai am zărit în mijlocul nostru, pe Fratele şi Sora Jackson de la Africa de Sud. Eu presupun că ei au fost prezentaţi. Şi-şi aţi fost voi, Frate Jackson? Dimineaţa aceasta, ridicaţi-vă, tu şi Sora Jackson. Mi-ar place doar ca ei să vadă. Fratele meu, Eddie, aici e un partener vechi de vânătoare din Africa de Sud, de asemenea, jos de tot. Domnul să te binecuvânteze, Frate Jackson şi Soră Jackson, aşa de bucuros să vă avem aici cu noi. Şi toţi lucrătorii din clădire ridicaţi-vă mâna, toţi care sunt în slujbă. Bine, asta-i minunat şi excelent, bine. Domnul să vă binecuvânteze. Noi suntem bucuroşi să vă avem pe toţi aici. Eu o să am un rând de rugăciune în câteva minute, aşa că eu-eu nu... Eu doresc să fi putut să vă am pe toţi să staţi şi să veniţi sus şi să predicaţi pentru mine. Noi suntem aşa de bucuroşi să vă avem, pe fiecare din voi.

E-44 Când, mă gândesc la loialitatea voastră, şi-şi venind de-a lungul naţiunii, şi aşa mai departe, să mă auziţi vorbind despre acel Domn Isus iubit, încrederea care o aveţi că El îmi ascultă rugăciunile. Eu vorbeam doar cu câteva minute în urmă la un interviu particular cu o anumită membră din această biserică, nu cu peste patruzeci şi cinci de minute în urmă, mamă cu inima zdrobită. Şi chiar cum am început să-i spun ceva la femeie, (eu nu ştiu dacă ea ar vrea ca eu să spun cine era ea sau nu), acolo a venit aceeaşi Lumină pe care o vedeţi în fotografia aceea. Aceasta era peste tot, ea a plecat fericită. Noi suntem aşa de bucuroşi, astăzi, în această epocă schimbătoare în care noi trăim, unde tu cu greu poţi să-ţi pui încrederea în ceva, noi avem o Împărăţie care nu se poate schimba, nu se poate muta. Cel de Nemişcat! Nu stânca de Gibraltar, ci credinţa noastră se poate odihni solemn pe Stânca de Veacuri, pe Isus Cristos, Stânca de nemişcat a mântuirii.

E-45 Eu vreau să mulţumesc surorii care a adus cutia mică triunghiulară cu o Biblie în ea pentru soţia mea care este aici. Ea a făcut un legământ către Domnul privitor la această cutie mică. Ea a îndrăgit-o. Ea are ceva... ca fotografii din timpuri vechi pe ea. Şi ea a întrebat pe Domnul... Ea a îndrăgit cutia puţin prea mult, poate. Doar o cutie mică obişnuită în forma unei piramide. Şi ea a adus-o cu o Biblie la soţia mea. Îţi mulţumesc, soră. Fiecare din micile voastre cadouri şi lucruri care le daţi la Billy Paul şi aceia, ele ajung la mine. Eu sunt recunoscător pentru totul. Dumnezeu să fie cu voi.

E-46 Să nu uitaţi acum, următoarea duminică dimineaţa. Îndată ce serviciul se termină astăzi, scrieţi întrebarea voastră. Dacă nu puteţi, aduceţi-o următoarea duminică dimineaţă. Eu voi veni puţin mai devreme, apoi îi las să le aducă la cameră, aşa ca eu să am timp să-i dau o bază Scripturală. Şi noi vom răspunde la întrebări următoarea duminică dimineaţa, cu voia Domnului.

E-47 Acum, există multe batiste aşezate aici. Şi eu le împing înapoi, doar pentru ca să-mi iau a mele-a mele notiţe jos aici, şi a mea... şi Biblia mea, aşa, sau Biblia mea şi notiţele mele, adică, aşa ca eu să pot să am puţin loc. Dar eu sunt... Eu mă rog pentru fiecare.

E-48 Eu voi scriptura notiţele mele jos, eu am doar un timp scurt. Eu nu o să vă ţin cum v-am ţinut data trecută când am fost aici, în jur de patru ore. Eu mi-am făcut o promisiune, dacă am înregistrat mai mult decât atât, eu le-aş înregistra singur aici, sau ceva altfel, aşa ca eu să nu trebuie să vă ţin aşa de mult.

E-49 Este Dr. Lee Vayle înăuntru în dimineaţa aceasta? Am vrut să întreb dacă Dr. Lee Vayle... Eşti tu aici, Frate Vayle? Ridică-ţi mâna dacă eşti. Este el în spate? În regulă, îţi mulţumesc, Frate Roy. Şi eu vreau ca tu să te asiguri că verifici notiţele acelea, Frate Vayle. Tu eşti pe undeva în mulţimi înapoi acolo că eu nu te pot vedea, sau în hol. Noi trebuie să veghem, nu putem lăsa prea mulţi să stea, şeful pompierilor nu ne va lăsa să facem asta, vedeţi voi, şi aşa noi veghem. Eu vreau ca tu să-mi verifici descoperirea mea despre Sămânţa Şarpelui, să fie injectată în prima, Epocă a Bisericii Efesiene care el o scrie, regramatizând-o pentru mine. Făcută frumos! Şi eu vreau ca tu să verifici aceea şi să laşi pe cineva să spună ceva împotriva Sămânţei Şarpelui acum (fie că aceasta era corect, sau nu)! Aşa că Domnul doar mi-a dat-o ieri, înţelegi. O, aceasta-i dincolo! Cum eu primesc un mesaj, eu mă voi duce înainte şi Ceva mă atinge. Atunci... Şi dacă eu ştiu că acesta-i Dumnezeu, eu îl iau acolo şi îl aflu în Scriptură. Atunci eu am... El niciodată nu a dat greş, dar, de la Geneza la Apocalipsa, merge adevărat, nu contează ce gândesc oamenii despre El. Şi a fost mai mult aşa decât oricând de când acele Şapte Peceţi. Vedeţi, aceea a făcut-o de data aceea. Aşa că Domnul să vă binecuvânteze aşa cum studiem. Acum în respect faţă de Cuvânt...

E-50 Şi eu cred că cineva, inginerul, oricine este acolo, devine cu puţină reîntoarcere pe acustică. Acum puteţi voi auzi în spate, în regulă? Ridicaţi-vă mâinile dacă voi puteţi. Bine!

E-51 Acum să deschidem în Biblie, la două locuri în Scriptură, şi eu voi încerca să iau mesajul afară şi să ieşim la timp, dacă Domnul voieşte. Şi acum să întoarcem la Marcu, al 5-lea capitol, şi la I Regi, al 10-lea capitol; Marcu, al 5-lea capitol; I Regi, al 10-lea capitol.

E-52 Acum, însă pentru străinul care ar putea să fie în porţile noastre, aceasta, noi punem Şcoala noastră Duminicală într-o clasă mare. Şi aceea-i această clasă aici, pentru că camerele sunt toate aglomerate cu poporul şi noi nu putem avea clase obişnuite separate, şi noi studiem puţin asupra Cuvântului, avem părtăşie împreună. Noi nu... Noi nu suntem vreo denominaţiune. Noi nu avem denominaţiune. Noi suntem doar liberi în Domnul, şi noi nu vrem să însemne o grămadă de fanatism. Noi doar învăţăm Biblia, şi numai Aceea. Şi Domnul este aşa de bun cu noi, încât El o suportă şi arată că aceea-i adevărat. Şi Aceasta ne dă mare mângâiere.

E-53 Iar acum voi sunteţi-voi sunteţi bineveniţi să fiţi în mijlocul nostru la orice timp. Acum, eu nu sunt aici tot timpul, dar noi avem câţiva păstori minunaţi aici; Fratele Neville, unul din păstorii noştri; Fratele Capps, altul din păstorii noştri; şi Fratele-şi Fratele Collins, Wilbur Collins, păstorii noştri. Iar apoi noi avem alţii diferiţi din părţi diferite, bisericile noastre mici asociate. Dacă noi suntem prin jur în-în Texas, fraţii Martin aici, şi Fratele... Ce este fratele care vine cu voi aici afară? Eu nu-l pot vedea pe Fratele Blair în dimineaţa aceasta. O, Frate Blair, eu nu te-am văzut, Frate Blair. Fratele Ruddle, chiar înapoi aici, una din bisericile de pe 62, una din bisericile surori de aici. Fratele Junior Jackson, şezând chiar aici lângă Fratele Blair, eu îl văd acum, alta din bisericile noastre surori. Şi noi avem biserici prin jur prin ţară de pretutindeni.

E-54 Fratele Jack Palmer, pe drumul lui sus, eu cred că au mers puţin în viteză, cu maşina nouă a băiatului lui, cumva, voi ştiţi, a ieşit cumva puţin afară din limita de viteză, şi a avut un accident. El şi-a rănit falca, şi nu a fost în stare să vină, el a mers înapoi acasă. Aşa că el face bine. Şi Fratele Ben, aici, un altul din fraţii noştri sus în Kentucky aici, el l-a sunat azi dimineaţă să vadă dacă ei aveau nevoie de ceva bani sau ceva care biserica să-i ajute, el a spus că totul era bine. Şi el întorcea la o curbă cu prea multă viteză, şi a lovit ceva pietriş, şi el şi-a zdrobit bărbia sau ceva. Şi ei au sunat de-acolo jos, când el şi-a întors maşina într-un stâlp sau ceva, şi-şi a sunat să se facă rugăciune pentru ei.

E-55 Fratele Billy Collins de asemenea, noi ştim, şi-a zdrobit degetul mare foarte rău, a rupt osul în el, eu aud, şi ei au trebuit să-l fixeze. Deci noi vrem să-l amintim în rugăciune.

E-56 Iar acum motivul că noi ne ridicăm. Când noi făgăduim credinţă, drapelele trec pe-acolo, sau ceva, noi întotdeauna stăm în poziţie, sau salutăm, sau stăm, cel puţin, să arătăm respect faţă de naţiunea noastră, ceea ce noi trebuie să o facem, şi la steagul nostru. Iar atunci dar mai pentru Domnul nostru, când noi citim Cuvântul Lui? Să ne ridicăm acum aşa cum citim Sf. Marcu 5, şi începând cu al 21-lea verset. Observaţi atenţi acum aşa cum citim:
Şi când Isus a trecut iarăşi dincolo cu corabia pe partea cealaltă, mult popor s-a adunat la el: şi el era aproape... marea.
Şi, iată, acolo a venit unul din fruntaşii sinagogii, cu numele de Iair; şi când el l-a văzut, el a căzut la picioarele lui,
Şi l-a implorat mult, zicând, Fetiţa mea zace pe punctul de moarte: eu te rog, vino şi pune-ţi mânamâinile peste ea, şi ea poate să fie vindecată; şi... va trăi.
... Isus a mers cu el; şi mult popor l-a urmat şi l-au îmbulzit.
Şi o anumită femeie, care avea de doisprezece ani o scurgere de sânge,
... a suferit multe lucruri de la mulţi medici, şi a cheltuit tot ce avea ea, şi nu era cu nimic mai bine, ci mai degrabă s-a făcut mai rău,
Când ea a auzit de Isus, a venit în îmbulzeală din spate, şi i-a atins haina.
Căci ea a zis, Dacă eu pot doar să-i ating hainele, eu voi fi sănătoasă.
Şi imediat izvorul sângelui ei s-a uscat; şi ea a simţit în trupul ei că ea a fost vindecată de plagă.
Iar Isus, imediat ştiind în sine că a ieşit din el virtute, s-a întors în jur la cei... în îmbulzeală, şi a zis, Cine mi-a atins hainele?
Şi ucenicii lui au zis către el, Tu vezi gloata îmbulzindu-te, şi zici... Cine m-a atins?
Şi el s-a uitat în jur pe acolo să o vadă pe aceea care a făcut lucrul acesta.
Dar femeia temându-se şi tremurând, ştiind ce s-a făcut în ea, a venit şi a căzut jos înaintea lui, şi i-a spus tot adevărul.
Şi el a zis către ea, Fiică, credinţa ta te-a făcut sănătoasă; du-te în pace, şi fii sănătoasă de plaga ta.
Şi în timp ce el încă vorbea, acolo au venit de la casa fruntaşului sinagogii anumiţi care au zis, Fiica ta este moartă; de ce îl mai necăjeşti pe Stăpânul?
Îndată ce Isus a auzit cuvintele care s-au vorbit, el a zis către fruntaşul sinagogii, Nu te teme crede numai.
Şi el nu a lăsat pe nimeni să-l urmeze, numai pe Petru, ... Iacov, ... Ioan fratele lui Iacov.
Şi el a venit, vine la casa fruntaşului sinagogii, şi vede zarva, şi când ... şi aceia plângeau şi jeleau mult.
Şi când el a venit înăuntru, a zis către ei, De ce faceţi voi această zarvă, şi plângeţi? fetiţa nu este moartă, ci doarme.
Şi ei au râs în bătaie de joc. Dar când el i-a scos pe toţi afară, el a luat pe tata şi pe mama şi pe fată, fetei (adică), şi atunci pe cei care erau cu el, şi a intrat înăuntru unde zăcea fetiţa.
Şi El a zis către fată, şi El... (scuzaţi-mă) ... el a luat fetiţa de mână, şi a zis către ea, Talitha cumi; care este, fiind tălmăcit, Fetiţ-o, Eu îţi spun ţie, ridică-te.
Şi îndată fetiţa s-a ridicat sus, şi a umblat; căci ea era la vârsta de doisprezece ani. Şi ei au fost uimiţi cu o mare uimire.
Şi el le-a poruncit zicând ca nimeni să nu ştie aceasta; şi El a poruncit ca să i se dea ceva să mănânce.

E-57 În Cartea I Regi, al 10-lea capitol, noi citim aceste trei versete:
Şi când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon privind numele DOMNULUI, ea a venit să-l dovedească cu întrebări grele.
Şi ea a venit la Ierusalim cu o mare caravană, cu cămile care duceau mirodenii, ... foarte mult aur, şi pietre scumpe: şi când ea a ajuns la Solomon, el... ea a împărtăşit cu el despre tot ce era în inima ei.
Şi Solomon i-a spus ei-ei toate întrebările ei: nu a existat nimic ascuns de la rege, care el nu i-a spus.
Să ne rugăm.
Doamne Isuse, aşa cum noi citim aceste povestiri din Biblie, inimile noastre saltă de bucurie. Căci noi ştim că Tu eşti Dumnezeu, şi Tu nu te schimbi niciodată. Tu niciodată nu schimbi metodele Tale, Tu nu schimbi căile Tale, Tu rămâi Dumnezeu pentru totdeauna. Şi ne rugăm, Dumnezeule, ca Tu să ne aduci tălmăcirea la noi în dimineaţa aceasta, despre aceste Scripturi care Tu vrei ca noi să le cunoaştem, ca inimile noastre să poată fi discernute, marele Duh Sfânt să vină printre noi astăzi şi să discearnă gândurile noastre şi inimile noastre. Şi fie ca acolo să nu rămână nimic, care inimile noastre să nu... să fie aşa de pline de bucurie când noi plecăm de aici încât noi să spunem aşa ca acei ce au venit din Emaus în seara aceea, "Nu au ars inimile în noi aşa cum El ne-a vorbit de-a lungul drumului?" Tu rămâi întotdeauna Dumnezeu, şi noi suntem copiii Tăi flămânzi adunaţi în dimineaţa aceasta. Căci, este scris, "Omul va trăi prin fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu." Binecuvântează-ne în strângerea noastră împreună şi tot poporul acesta, Doamne, care au venit pentru sute şi, da, mii de mile. Ne rugăm, ca aşa cum ei merg acasă, inimile lor să fie satisfăcute cu lucrurile bune ale milei şi harului lui Dumnezeu. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-59 Un text mic foarte ciudat, trei cuvinte care vreau să le vorbesc din toată citirea aceasta. Voi aţi putea spune, "Acela-i un lucru foarte mic, trei cuvinte din tot ce ai citit, o porţiune din două capitole din Biblie." Dar eu-eu am făcut asta pentru o bază să iau aceste trei cuvinte: Dovedind Cuvântul Lui.

E-60 Voi ştiţi, acolo-i o Scriptură în Biblie, în I Tesaloniceni 5:21, unde este scris, "Dovedeşte toate lucrurile; ţineţi-vă tare de ceea ce este bun." Când ceva este dovedit, aceasta sau se va dovedi "corect" sau "greşit." Şi când există ceva în dubiu, aceasta trebuie să fie dovedit până când tu afli ce este corect. Şi atunci aşa cum afli ce este corect, El zice, "Ţineţi tare." Cu alte cuvinte, "Strângeţi-l, să nu-l slăbiţi. Ţineţi-l tare!" Cu alte cuvinte, "Ţineţi-l strâns, aşa ca acesta să nu lunece." Ţineţi tare la ceea ce-i bun, după ce este dovedit "corect." Şi orice care-i dovedit "ne corect," atunci sloboziţi-l aşa de repede cât puteţi, depărtaţi-vă de acesta. Niciodată să nu vă ţineţi de lucrul greşit.

E-61 Acum, este posibil ca Creştini trainici, oameni minunaţi, ţin uneori, se ţin de lucrul greşit, gândind că este corect. Dar atunci aceste lucruri ar trebui să fie dovedite, fie că ele sunt "corecte" sau "greşite." Şi este de datoria noastră la toţi, aşa cum ne aşteptăm să mergem la Cer când vine Isus. Şi este de datoria lucrătorului, când se aduce vreo întrebare, ca el să o rezolve, şi apoi o dovedeşte înaintea poporului, ca ei să poată înţelege, căci nimeni nu vrea să fie găsit "greşit," ţinându-se de lucrul greşit.

E-62 Deci noi avem o Scriptură (şi Isus a zis, "Toate Scripturile trebuie să fie împlinite") ca noi să dovedim toate lucrurile. Iar apoi, "ţineţi tare," sau, "ţineţi strâns, apucaţi o strânsoare de moarte pe acesta. Şi să nu-l slăbiţi, ţineţi tare de ceea ce este bun."

E-63 Îmi amintesc în şcoală, eu am învăţat ceva, şi mulţi dintre voi aţi învăţat aceeaşi lecţie. Când tu ai rezolvat o problemă, ai lucrat la ea, tu poţi lua răspunsul şi să îl dovedeşti prin problemă. Câţi aţi făcut vreodată asta? Voi toţi, desigur. Atunci-atunci tu nu trebuie să te îngrijorezi dacă răspunsul tău este corect sau nu, răspunsul problemei a fost dovedit de către problemă. De aceea, tu ştii că ai răspunsul corect. Dacă fiecare din ale tale pe lista ta sau pe foaie au fost dovedite, problema dovedită prin... răspunsul dovedit de problemă, atunci tu o ai. Nimeni nu poate să spună că este greşită, tu trebuie să iei... Şi dacă tu-ţi faci lucrarea ordonat şi corect, şi felul în care trebuie să fie făcută, şi răspunsul tău a fost dovedit, tu poţi şedea înapoi şi să te odihneşti cu asigurarea că tu vei obţine nota A pe aceea, pe coala de hârtie pe care o predai înăuntru, pentru că a fost dovedită, dovedită de problemă.

E-64 Acum, există de asemenea un vechi proverb care zice, "Dovedeşte-o, şi eu o voi crede." Acum, ei au unul din statul nostru, unul din statele noastre în naţiune, ei au o lozincă, "Eu sunt din Missouri, arată-mi." Vedeţi, în alte cuvinte, "Dovedeşte-mi, că eu sunt din Missouri." Dar aceasta nu merge întotdeauna, pentru că Dumnezeu are, în fiecare epocă, împlinită şi dovedită lucrarea care El a aşezat-o pentru acea epocă, şi a vorbit-o în Cuvântul Lui. Şi de fiecare dată când Cuvântul lui Dumnezeu a fost dovedit în acea epocă, majoritatea L-au respins. Deci, "Dovedeşte-o, şi eu o voi crede," nu este aşa. Tu poţi să ai credinţă numai aşa cum Dumnezeu îţi dă credinţă. Credinţa este un dar de la Dumnezeu. Oricât de religios poţi să fii, totuşi aceasta trebuie să ia... tu trebuie să ai credinţă. Şi credinţa ta se poate odihni numai, dacă tu eşti un Creştin, pe Cuvântul lui Dumnezeu dovedit.

E-65 Acum, amintiţi-vă, Dumnezeu a alocat Cuvântul Lui la fiecare epocă, şi a prezis ce se va întâmpla în această anumită epocă despre care El a vorbit. Acum, dacă Moise ar fi venit cu mesajul lui Noe, acesta nu ar fi lucrat. Dacă Isus ar fi venit cu mesajul lui Moise, acesta nu ar fi lucrat. Sau un profet a venit cu mesajul celuilalt profet, nu ar fi lucrat. Dar prin profeţii Lui, El a descoperit întregimea la tot din El însuşi şi planul Lui. De aceea la Biblie nu I se poate adăuga un cuvânt sau să se scoată un Cuvânt din Ea.

E-66 Deci dacă tu dovedeşti problema ta prin al tău... răspunsul tău prin problema ta, atunci de ce să nu dovedeşti-răspunsul care acum îl obţinem prin Cuvântul din această epocă? Dacă Biblia vorbeşte că un anumit lucru este să se întâmple în această epocă, acesta-i în Biblie şi el se va întâmpla. Atunci dacă răspunsul care tu încerci să-l spui la oameni, dacă este dovedit prin Carte, atunci acesta-i adevărat, este adevărat. Altfel, el nu este.

E-67 Acum noi vedem un altul, atunci voi, fără îndoială, i-aţi auzit spunând, "A vedea este a crede." Acela-i un alt proverb vechi ce îl avem aici, dar nici acela nu merge. El nu merge, pentru că omul poate să şadă şi să se uite chiar drept la ceva şi ei nu-l vor vedea. Cuvântul "vedea," cuvântul Englezesc „vedea" are aşa de multe înţelesuri diferite la el. Mare ar putea însemna "un corp de apă." Şi vedea ar putea însemna "a înţelege." Vedea ar putea însemna "să te uiţi la el." Şi, o, există doar aşa de multe feluri de cuvinte care le poţi folosi. Dar când tu zici, "a vedea este a crede," tu eşti greşit.

E-68 Când tu o înţelegi, tu o crezi. Isus a zis, "Dacă un om nu este născut din nou, el nu poate vedea Împărăţia," cu alte cuvinte, "înţelege Împărăţia," pentru că Împărăţia este Duhul Sfânt în tine. Deci tu trebuie să înţelegi ce este aceasta în tine. Şi singurul fel să o înţelegi, este să compari ce te face acesta să faci cu ce a spus Biblia că te va face să faci. Atunci problema ta este rezolvată, vezi. Şi, atunci, El este acel Duh Sfânt.

E-69 Deci, a vedea nu este a crede. Eu pot dovedi aceea prin simţurile trupului, vedeţi, că a vedea nu este a crede. Eu nu pot vedea această sticlă de ulei. Eu nu aş putea să o văd pentru că ea este înapoia mea, totuşi eu am un simţ de-de pipăit care îmi spune că eu o am în mâna mea. Vedeţi? Acum, eu nu am putut să o văd, aceasta-i imposibil. Şi acum eu nu pot să o ajung, este imposibil, şi totuşi eu o cred. Aceasta, a vedea este a crede; aceasta, simţind este a crede. Acum eu îmi închid ochii, eu nici nu o pot vedea sau să o simt, dar dacă eu o aduc aproape şi aş putea să o miros, eu încă cred că este acolo. Deci, "Credinţa este substanţa lucrurilor pentru care se speră, dovada," nu văzută, gustată, simţită, mirosită, sau auzită. Tu o crezi! Şi credinţa trebuie să aibă un loc de odihnă. Şi orice care-i contrar la Cuvântul lui Dumnezeu, credinţa în Dumnezeu nu poate avea loc de odihnă fără ca să fie o promisiune a lui Dumnezeu. Şi acolo aceasta ia poziţia ei Eternă.

E-70 Dar în faţa tuturor acestor ne-... epoci îndoielnice şi lucruri prin care noi am trecut şi în care trăim astăzi, cea mai rea dintre toate, în faţa tuturor acestor îndoieli, Dumnezeu merge drept la a dovedi Cuvântul Lui de a fi corect, aşa cum El a făcut în fiecare epocă. El... Necredinţa nu-l opreşte pe Dumnezeu, aceasta nu-L împiedică. Mie nu-mi pasă cât de mult nu crede lumea, Aceasta totuşi o să se întâmple. Necredinţa nu face nimic decât să-l condamne pe necredincios. Necredinţa îl va trimite pe necredincios la Iad. Aceasta îl va jefui de fiecare binecuvântare care Dumnezeu i-a promis-o, dar aceasta nu-l împiedică pe Dumnezeu de a merge drept înainte cu cel credincios. Vedeţi, necredinţa nu-l opreşte pe Dumnezeu, ea îl opreşte numai pe necredincios.

E-71 Voi ziceţi, "Eu... Soarele nu o să strălucească mâine, eu îl voi opri." Tu încearcă-o. Vedeţi? În regulă, tu nu o poţi face. Dumnezeu l-a aşezat în ordine şi a zis că el va străluci, şi el va străluci, asta-i tot, El a zis că va străluci. Acolo ar putea să fie nişte nori sub el, dar el încă străluceşte chiar la fel. Şi tu nu-l poţi opri pe Dumnezeu cu aceea. El, ce...

E-72 Cum îşi face El Cuvântul Lui cunoscut la oameni? Întâi, Dumnezeu ştiind că acolo vor fi necredincioşi... Acum urmăriţi înţelepciunea lui Dumnezeu; ştiind că acolo vor fi necredincioşi, şi cum că majoritatea vor fi necredincioşi. El, prin cunoştinţa maţ dinainte, a predestinat o sămânţă pentru fiecare epocă, care Îl va crede. Dacă voi veţi observa înăuntru acolo, că, fiecare epocă merge drept înainte cu Cuvântul Lui, totul chiar la timp, nimic nu împiedică pe Dumnezeu. El merge drept înainte, şi fiecare ticăit se mută chiar exact corect. Noi gândim, uneori, că nu o să lucreze corect. Dar nu vă îngrijoraţi, ceasul Lui este fixat exact până la fracţiunea de secundă, şi totul lucrează chiar exact corect.

E-73 Când mă uit în jur uneori şi văd pe aceşti Rickys şi Rickettas pe care îi avem astăzi, şi pe străzi, şi cum totul se petrece, mă gândesc, "O Dumnezeule!"

E-74 "Aşteaptă un minut," El a zis, vedeţi, "Cronometrul Meu se învârte chiar exact corect. Eu trebuie să vă pun pe aceleaşi baze cum l-am pus Eu pe primul om, în zilele acelea. Şi Eu v-am pus pe aceleaşi baze a lui Luther, şi pe aceleaşi baze a lui Wesley." Pentru că, voi vedeţi, păcatul nu a fost cunoscut atunci cum este el acum. Şi când noi avem mai multă cunoştinţă acum decât am avut atunci, şi când vrăjmaşul vine înăuntru ca un potop, Spiritul lui Dumnezeu ridică un stindard împotriva lui. Vedeţi? Şi acum astăzi, noi avem mai multă cunoştinţă, mai multă înţelegere, aşa că râurile de necredinţă curg înăuntru tare, dar Dumnezeu ridică un stindard împotriva acestuia. Dar, amintiţi-vă, El e întotdeauna... Motivul că El-El a predestinat lucrurile acestea să se întâmple. El le-a prezis prin profeţii Lui că se vor întâmpla. Şi când cel neprihănit vede lucrurile acestea confirmate, atunci ei ştiu că El e corect. Indiferent de ce spune oricare altul, ei ştiu că El e corect.

E-75 Noi aflăm acolo în-în-în, eu cred, este în I Tesaloniceni, El a zis, "El ne-a predestinat la înfierea de copii prin Isus Cristos." Dumnezeu, nu zice, "Eu te aleg pe tine, şi nu te aleg pe tine," dar cunoştinţa Lui mai dinainte a ştiut ce o să faceţi. Deci prin cunoştinţa mai dinainte El poate aşeza în ordine, şi El a făcut ca totul să lucreze pentru binele Lui, şi pentru binele vostru.

E-76 În Geneza, Dumnezeu i-a spus lui Adam şi Eva ce se va întâmpla când ei s-au îndoit de Cuvântul Lui. Acum, El a pus binele şi răul înaintea lor, şi El a zis, "În ziua în care mâncaţi din el, în ziua aceea veţi muri." Şi Dumnezeu a vrut să însemne întocmai exact ce El a zis. El întotdeauna face, El intenţionează ce El spune.

E-77 Satan a călăuzit-o să nu-L creadă, căci Satan însuşi niciodată nu L-a crezut. El nu-L crede, aşa că el a călăuzit-o să creadă aceasta. Şi el încă face acelaşi lucru, şi învaţă pe alţii la fel, şi ei nu-L cred aşa cum a făcut el. Dumnezeu a fortificat pe poporul Lui în spatele Cuvântului Său, aceea-i singura voastră apărare. Nu denominaţiunea voastră, nu tatăl tău sau mama ta, aceasta-i în ordine, ci în spatele Cuvântului lui Dumnezeu. Acela-i locul în care credinciosul este ocrotit, în spatele Cuvântului. Când calea aceea mică a fost ruptă acolo, cu o mică "mă întreb dacă El este corect sau nu? El nu ar fi," raţionamentul a venit înăuntru şi a luat locul credinţei, ei au rupt barele. Şi Dumnezeu şi-a ţinut Cuvântul Lui, El L-a înfăptuit. Satan a încercat să o facă să creadă... să nu-L creadă.

E-78 Sau, raţiona, să nu raţionaţi cu El! Voi-voi ziceţi, "Păi, eu cred..." Tu nu ai nici un drept. Când Dumnezeu zice ceva, chiar-chiar în felul cum El a spus, acela-i lucrul de făcut. Voi ziceţi, "Păi, mă gândesc..." Dar tu nu ai nici un gând să vină. Lăsaţi ca gândul care era în Cristos să fie în voi. Şi Cristos este Cuvântul! Lăsaţi Cuvântul să fie în voi. Toate celelalte cuvinte să fie greşite, Cuvintele lui Cristos sunt drepte! Alţii îl cred pe el şi toate raţionările lui, cum a făcut ea, raţiona, "Păi, de ce ar face Dumnezeu aceasta? Acum, nu este acesta tot atât de bun ca Acela?" Dacă este contrar la Cuvânt, nu-i bun! Deci, orice, orice învăţător, orice expunător al Bibliei, orice altceva să vă înveţe sau să încerce să vă facă să credeţi ceva cu o mică iotă diferit de cum o spune această Biblie, este o învăţătură falsă. Acesta-i Satan, iarăşi, chiar exact cum a fost la Eva. Dumnezeu merge drept înainte, nu contează ce face el, ce face Satan, Dumnezeu merge drept înainte dovedindu-La fi aşa.

E-79 Acum priviţi ce i-a spus el la Eva, "Cu siguranţă nu veţi muri. Veţi fi mai înţelepţi." Aceea-i după ce se uită lumea astăzi, dovadă ştiinţifică, ceva cunoştinţă a unui om. Şi el a zis, "Cu siguranţă nu veţi muri."

E-80 Dar Dumnezeu a zis, "voi veţi muri," şi Dumnezeu a dovedit-o aşa. Şi noi o putem vedea, El a intenţionat ce a spus El. Mergeţi aici sus la cimitir, voi veţi şti dacă El a intenţionat-o sau nu. "În ziua în care mâncaţi din el, în ziua aceea muriţi." Şi dacă vă duceţi aici sus şi verificaţi orice om care-l vreţi, de orice vârstă, nu a existat niciodată un om care a trăit o mie de ani. Dumnezeu a dovedit Cuvântul Lui aşa, El o va face de fiecare dată.

E-81 Dar, amintiţi-vă, El îşi ţine toate din promisiunile Lui de binecuvântare tot atât de bine cum El îşi ţine blestemele Lui. Pentru că ei au mâncat din el, în ziua aceea au murit; şi El v-o dovedeşte, că ei mor în aceea zi în care au mâncat din el. El de asemenea îşi ţine fiecare Cuvânt ce El l-a spus despre binecuvântările Lui. Fiecare promisiune, Dumnezeu o ţine! O, îmi place asta. Voi trebuie să alegeţi care din ele le vreţi: binecuvântările Lui, prin a crede; sau blestemele Lui, prin a-L perverti. Dacă voi Îl pervertiţi şi credeţi partea pervertită a Acestuia, atunci voi sunteţi blestemaţi. Dacă voi Îl credeţi întocmai în felul cum El L-a scris, şi vă ţineţi de El, atunci voi sunteţi binecuvântaţi. Şi El este întotdeauna contrar la ştiinţă, întotdeauna contrar la-la felul ştiinţific al oamenilor de a arăta lucrurile. Căci El ţine fiecare Cuvânt, şi de binecuvântările Lui şi de blestemele Lui.

E-82 Când bărbaţi şi femei aşa au păcătuit în lumea dinainte de potop, el... împotriva Cuvântului Lui adevărat, Adam şi Eva au păcătuit împotriva Cuvântului adevărat. Dar, şi toate generaţiile care i-au urmat pe ei au început să facă acelaşi lucru, El a pronunţat moartea asupra lor, şi în final s-a ajuns la o totală, anihilare completă la tot ce era pe pământ, era acoperit deasupra cu apă, a spălat-o complet jos cu apă.

E-83 Acum, acelaşi Dumnezeu care a adus o nimicire totală la tot ce era pe pământ, fiecare iarbă, fiecare creatură în afară de ce a rezervat El şi a luat deasupra pământului tot ce El a promis că El va face, aceea El a făcut. Şi acelaşi Dumnezeu care a promis apa, şi a ţinut Cuvântul Lui, acelaşi Dumnezeu a promis focul, şi El îşi va ţine Cuvântul Lui. El îşi va ţine Cuvântul Lui.

E-84 Acum, acum ce a făcut El? Cum au ştiut ei Cuvântul Lui? Pentru că fiecare fel al Lui de a face, de a Se dovedi înainte ca El să facă vreo pagubă, sau să facă vreo judecată, El întotdeauna trimite la popor Cuvântul, şi întotdeauna îi avertizează pe oameni. O, îmi place asta! Atunci noi putem vedea exact unde suntem noi.

E-85 Acolo erau tot felul de lucrători şi asociaţii în zilele lui Noe, şi acolo erau tot felul de religii în ziua lui Noe, căci Isus a zis, "Aşa cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi la venirea Fiului omului." Dar acolo a venit pe scenă, un profet, şi el a început să facă ceva, a început să construiască o arcă. Şi Dumnezeu a trimis pe profetul Lui, Noe, să dovedească că El a trimis Cuvântul Lui, şi să le spună că va veni o distrugere, că El nu putea suferi felul în care-care poporul făcea, că El a trebuit să nimicească pe omul pe care El odată l-a creat.

E-86 Acum, Cuvântul a venit la profet, întotdeauna, El nu se schimbă. Maleahi 3, a zis, "Eu sunt Dumnezeu, şi Eu nu mă schimb."

E-87 Noe a fost trimis la o epocă ştiinţifică, cu un Mesaj neştiinţific. Noe a fost trimis la o epocă intelectuală, cu un Mesaj neintelectual. El a fost trimis la o epocă de ştiinţă, când el avea un Mesaj de credinţă şi de promisiune la o epocă ştiinţifică. Deci aţi putea voi crede că o epocă ştiinţifică ar crede un Mesaj ne ştiinţific? O epocă de mari intelectuali, şi atunci aţi crede voi că ei ar avea credinţă în ceva care părea absolut nesăbuit pentru mintea umană? Dar Dumnezeu întotdeauna o face în felul acela. Noe era un profet confirmat al Domnului, şi este Mesajul lui Dumnezeu din ora aceea. El trebuia să creadă aceea, poporul trebuia să creadă Mesajul lui după ce el a fost confirmat de Domnul, că acesta era Cuvântul lui Dumnezeu, şi Dumnezeu urma să-şi ţină Cuvântul Lui.

E-88 Acum este acelaşi lucru astăzi. Noi suntem la timpul sfârşitului. Acum, oamenii aceia ar fi trebuit să ştie, vedeţi. Acum, aţi observat, Noe era un model al Iudeilor care vor fi purtaţi dincolo prin Necaz. Enoh era un model al-al Mesajului real, al luării Bisericii, căci Enoh a fost luat sus şi apoi a venit potopul. Şi ei amândoi... Primul profet, Enoh, a fost luat afară din cale aşa ca Noe să poată să meargă înainte cu a lui-cu a lui... Dumnezeu putea să meargă înainte cu Noe. Iar acum Biserica va fi luată la o parte aşa ca Dumnezeu să poată să se ocupe din nou cu Iudeii, rămăşiţa Iudeilor, cei o sută patruzeci şi patru de mii, aşa cum noi am trecut prin aceasta aici în Scripturi.

E-89 Dar în faţa întregii epoci ştiinţifice, necredincioase, Dumnezeu a dovedit Cuvântul Lui adevărat de promisiune, prin a le trimite potopul. Acum, amintiţi-vă, în zilele lui Noe, nu a plouat niciodată pe pământ. Dumnezeu avea o umezeală să vină sus din pământ şi să irigheze, dar niciodată nu a plouat. Dar Noe a zis, "O să ploaie." Acum aceea era...

E-90 Ei puteau să ia un instrument şi să-l puşte sus în ceruri, şi să zică, "Nu există umezeală acolo sus. Nu există ploaie acolo. Noi putem dovedi că nu există ploaie acolo."

E-91 Indiferent de ce spune ştiinţa, Dumnezeu a zis, "Urma ca să ploaie," deci aceea o face. Acum, ce a făcut Dumnezeu? După părerea mea, când unii din ei au zguduit lumea puţin şi au aruncat-o afară din ordinea ei, atunci i-a aruncat spatele în partea aceasta, căldura pământului la frig, a adus numaiumezeala. Şi lumea a fost acoperită, întâi, şi atmosferele sus acolo, umiditatea din aer, doar a venit împreună într-o formă de nor şi a lăsat-o jos, şi asta era tot.

E-92 Acum noi ştim astăzi, că există foc acolo sus, pentru că gazele sunt în pământ. Şi Biblia a zis, "Cerurile şi pământul vor trece cu un mare zgomot, iar pământul se va topi cu căldură înfocată." Deci noi ştim că acesta-i sus acolo, aşa chiar la fel cum era în zilele lui Noe.

E-93 Şi acum amintiţi-vă, Mesajul din timpul lui Noe a fost numai prin credinţă, şi nu dovedit ştiinţific. Dar, astăzi, Mesajul este în acord cu Cuvântul lui Dumnezeu, şi dovedit ştiinţific. Ilie a venit întâi, făcând miracole, fără să facă vreo predică; doar merge din loc în loc, făcând minuni. Data următoare, el a venit în forma lui Ioan Botezătorul, el a venit fără să facă miracole, doar predicând. Şi a treia oară când vine, acolo vor fi şi miracole şi predicare. Vedeţi? Vedeţi cum este? Urmăriţi cum merg Scripturile în continuitate. Noi am putea chiar să folosim mult timp pe asta, dar nu facem, noi o vom omite, pentru că eu cred că voi prindeţi ideea.

E-94 El a făcut în epoca aceea tocmai cum El a făcut în toate epocile, şi aşa cum El va face, chiar aşa cum El a promis să facă. Dumnezeu promite ceva, atunci El vine jos şi dovedeşte Cuvântul Lui a fi corect. Toţi care cred, toţi care cred Mesajul din epoca aceea, vin înăuntru şi au fost salvaţi. Aşa va fi în orice epocă. Toţi care nu au crezut Mesajul şi pe mesager, au pierit.

E-95 Şi toţi care cu adevărat cred Cuvântul lui Dumnezeu astăzi, vor fi luaţi afară. Toţi care nu cred Cuvântul lui Dumnezeu, vor pieri cu lumea, pentru că ei sunt din lume, şi tot ce este în lume trebuie să piară cu lumea. Şi tot ce este salvat în Dumnezeu, trebuie să fie în Dumnezeu, şi nu pot pieri, "Eu le voi da Viaţă Eternă, şi îi voi învia la ziua din urmă." Acum, ce mângâiere pentru fiecare credincios, să ştie, când tu eşti în Cristos, aceea tot atât de sigur cum Dumnezeu îşi ţine Cuvântul Lui şi piere lumea, El îşi ţine Cuvântul Lui şi învie pe poporul Lui şi îi salvează. El o dovedeşte.

E-96 El dovedeşte Cuvântul Lui de promisiune adevărat la Abraham în epoca lui. Observaţi, acesta era neştiinţific, în epoca lui Abraham, pentru un om în vârstă de o sută de ani, şi o femeie de nouăzeci, ca ei să aibă un copil, cu mult trecuţi de vârsta aceea. Dar Abraham nu o putea explica. El să meargă la doctor, şi să zică, "Doctore, este aceasta posibil?"

E-97 "Aceasta-i imposibil!" Du-te la spital şi pregăteşte-te ca mama să aibă copilul, sau orice ar fi aceasta dacă vrei să o compari cu această epocă, ei l-ar numi nebun, "El îi ieşit din minţi."

E-98 Dar Dumnezeu a zis! Şi el... Biblia a spus în Romani, al 4-lea capitol, că "Abraham nu s-a clătinat la promisiunea lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci era tare, dând laudă lui Dumnezeu. Căci el a îndurat cum vedea că Cel Care este invizibil, şi era satisfăcut, a ţinut înainte." Ţinând tare, căci el era pe deplin convins că ce a promis Dumnezeu, Dumnezeu era în stare să facă! Şi noi suntem presupuşi a fi copiii lui. Amin! Acum mă simt religios, stimulat, doar gândiţi-vă la asta! O, El a dovedit-o, după toţi anii aceia, El l-a transformat pe Abraham, şi pe Sarah înapoi într-o femeie tânără, şi a avut copilul. Şi Abraham şi Sarah au trăit... Patruzeci şi cinci de ani mai târziu, Sarah a murit, şi Abraham s-a recăsătorit iarăşi după ce era în vârstă de o sută patruzeci şi cinci de ani, şi a avut alţi şapte fii pe lângă fiicele lui. Când, el a trecut de a produce, el era steril, el-el nu avea sămânţă, fără viaţă rămasă în el, aproape alţi o sută de ani înainte de aceea. Amin! De ce? El nu a luat seama la trupul lui propriu, el nu a luat seama la pântecele mort a lui Sarah. El a luat seama numai la ce a spus Dumnezeu, şi a ştiut că Dumnezeu va dovedi ce El a spus. Amin! Dumnezeu dovedeşte că ce El spune El va face. În mijlocul celor neştiinţifice şi ştiinţifice, şi-şi printre orice, orice este aceasta, Dumnezeu dovedeşte că El este corect, întotdeauna dovedeşte Cuvântul Lui. El este corect, toate celelalte sunt greşite.

E-99 El a dovedit Aceasta şi la Lot, când El a zis, "Dacă tu nu ieşi afară din cetatea aceasta, Eu am să o ard." Şi El i-a spus lui Abraham, dacă El putea "găsi zece oameni," El va cruţa cetatea. Şi El nu a putut afla zece oameni, astfel El a dovedit că Cuvântul Lui era corect.

E-100 De unde vine focul? Nu există nimic aici afară pe câmpiile acestea, aici afară la aceste gropi de nămol." Dar Dumnezeu a zis aşa, şi Abraham ştia că aceasta urma să se întâmple. Lot ştia că Aceasta era aşa, şi el a scăpat la munţi.

E-101 El a promis sămânţa lui să fie un străin într-o ţară străină, şi să fie greşit judecaţi de popor, şi ei vor rămânea, sămânţa lui Abraham, pentru patru sute de ani printre străini, popor străin. Şi El a împlinit Cuvântul Lui chiar exact ce El a spus că El va face. Sămânţa lui Abraham a rămas în Egipt patru sute de ani. El a promis, de asemenea, să-i izbăvească cu o mână puternică. O mână tare, El va izbăvi poporul din robia Egipteană. Şi El şi-a ţinut Cuvântul Lui. Priviţi ce a trebuit El să facă să ducă pe copiii aceia jos în Egipt. Aceasta se părea că li s-a întâmplat nenorocirea, se întâmpla, şi totul.

E-102 Se părea că aceasta... aceasta era îngrozitor pentru Iosif să fie socotit mort, şi sărmanul Isaac... sau Iacob, tata lui. Sau Isaac, tata lui... adică, la Iacob, acela era, Isaac era bunicul lui. Iacob, tata lui, să creadă că propriul lui fiu a fost omorât de animale. Cât de greu era asupra micuţului Iosif să ştie că sărmanul micuţ, departe de neamul lui, trădat de fraţii lui, aruncat într-o groapă, presupus a fi mort, sânge de oaie pus pe haina lui, unde, ei au junghiat un miel să-l mănânce, au pus sângele pe aceasta şi au dus-o la tata lui, şi ştiind toată aceasta. Dar Iosif îşi putea aminti un lucru, că mâna Domnului era asupra lui. El ştia că el era un credincios. Nu contează cât de mult l-au izgonit fraţii lui afară, cât de mult nu era cooperare sau nimic altceva, Iosif ştia că Dumnezeu îşi va ţine Cuvântul Lui. Când el a văzut viziunea aceea despre ei toţi închinânduse înaintea lui, el ştia că trebuia să vină la împlinire pentru că aceasta era AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Amin. Nu i-a păsat cât de nerezonabil se părea, Iosif ştia că era adevărul. Nu conta cât de grea era sarcina, şi prin ce trebuia el să treacă, el ştia că într-o zi fiecare din ei se vor închina înaintea picioarelor lui. Cum urma el să o facă când ei l-au urât? Dar el a ştiut că Dumnezeu va dovedi Cuvântul Lui aşa, fiecare dată.

E-103 Aşa o va face El astăzi! Dumnezeu îşi va dovedi Cuvântul Lui aşa, indiferent de ce spune ştiinţa, "Aceasta nu se poate face." Cât de educaţi, intelectuali ajungem noi, cum bisericile au deviat într-o-o grămadă de formalitate şi aşa mai departe, Dumnezeu încă îşi va dovedi Cuvântul Lui "corect." Odihniţivă drept în acel Cuvânt.

E-104 Da, Iosif a avut de trecut prin multe, dar, să meargă jos în Egipt, dar Dumnezeu l-a adus afară chiar exact cum El a zis; un model foarte frumos de azi, dacă noi aveam timp să intrăm în acesta. Eu cred că avem, înainte, aici la tabernacol, am mers prin aceasta. Dar Dumnezeu şi-a ţinut Cuvântul Lui, căci, ei au trebuit să stea jos acolo. Era greu pentru acei copii Evrei acolo jos în robia Egipteană, care a fost binecuvântată şi i s-a dat roada pământului, cel mai bun loc, Goşen, ca să afle că ei trebuiau să devină sclavi; şi mamele acelea să trebuiască să dea în mâinile unui soldat Egiptean, roada pântecelui lor, drăgălaşul lor copilaş, şi să-l vadă stând acolo, să ia un cuţit mare şi doar să-l despice şi să-l arunce acolo pe pământ, dându-i hrană aligatorilor. Acum, acesta era un lucru greu pentru ei, să trebuiască să treacă prin aceea.

E-105 Dar într-o zi sămânţa predestinată s-a născut, un copil care era un copil caracteristic. Acolo era ceva privitor la el ce părea ciudat. Afară pe partea din spate a deşertului, într-o zi, Duhul Sfânt a coborât în forma unui Stâlp de Foc şi s-a aşezat într-un rug, şi a zis, "Eu am auzit gemetele poporului Meu, şi Eu îmi amintesc promisiunea Mea. Şi timpul izbăvirii este aproape, şi Eu te trimit acolo jos să o faci." Cu un toiag în mâna lui, nevasta lui pe un catâr, un copil în poala ei, el a făcut-o prin puterea Atotputernicului Dumnezeu. Cel mai ridicol lucru, ce ar-ce ar fi un toiag strâmb faţă de zece mii de suliţe? Dar, voi vedeţi, Dumnezeu este în aceasta. Depinde unde este Cuvântul Lui. Moise avea Cuvântul Lui, Faraon avea suliţe. Moise avea Cuvântul.

E-106 Aceea era tot ce avea el nevoie, era Cuvântul. Asta-i tot ce aveţi voi nevoie astăzi. Nu este o împuternicire de la vreo biserică. Voi nu aveţi nevoie de o denominaţiune care să vă susţină. Voi aveţi nevoie de Cuvânt, să luaţi Răpirea cu El. Voi nu aveţi nevoie de vreo împuternicire. Voi nu aveţi nevoie de vreo istorie lungă despre ceva şcoală, ca să fiţi vindecaţi în dimineaţa aceasta. Voi aveţi nevoie să acceptaţi Cuvântul, aceea o face!

E-107 Voi nu aveţi nevoie de cuvântul doctorului. Dacă doctorul a spus că el a făcut tot ce poate să facă, aceea-i tot ce poate el face. Dacă el zice că tu ai cancer, tumoare, tu devii orb, tu eşti surd, mut, orice este, aceea nu contează. Dacă tu ai putea să iei acel Cuvânt la acea promisiune aprinsă a rugului acolo, amin, ceva are să se întâmple! Dumnezeu va dovedi Cuvântul Lui a fi aşa, de fiecare dată când El este primit pe felul corect de pământ. Asta-i ce aveţi voi nevoie, Cuvântul Lui. El Îl dovedeşte, El Îl ţine. Vă puteţi odihni asiguraţi că El e corect.

E-108 El dovedeşte Cuvântul Lui în fiecare epocă, prin felul cel mai neobişnuit, dar el întotdeauna o face în acelaşi fel. Înţelegeţi? Ce a făcut El în zilele lui Noe, când El se pregătea să izbăvească rămăşiţa? El le-a trimis pe Noe, profetul. El a trimis pe Noe, un semn.

E-109 Iar acum observaţi, când El vine să izbăvească pe copiii lui Israel, ce face El? Acelaşi fel al Lui, el trimite pe profetul Lui. Profetul Lui are Cuvântul. Semnele şi minunile Cuvântului promis îl susţin, că acesta-i exact Adevărul. Israel a făcut-o să mărşăluiască spre ţara promisă, pentru că ei l-au crezut.

E-110 Şi în călătoria din pustie, a ajuns să se împlinească că ei nu au crezut acest profet, după ce au văzut Cuvântul să fie aşa de confirmat, Mireasa a ieşit din cadenţă (voi ştiţi despre ce vorbesc eu, în viziune, vedeţi, "au ieşit din cadenţă"). Acolo era unul care s-a ridicat, cu numele de Iosua, şi Caleb, şi au crezut Cuvântul de promisiune adevărat, indiferent cum erau circumstanţele.

E-111 Urmăriţi când ei au ajuns la Cades-barnea. La Cadesbarnea, Moise a trimis afară pe unul din fiecare seminţie, să meargă să spioneze ţara, să vadă pe ce cale urmau ei să intre.
Şi el l-a trimis pe generalul lui, Iosua, care era un profet, deci el a trimis un profet minor sub Moise. Şi Iosua a ascultat de Moise. Şi ei l-au trimis afară, aşa că el a spus, "Du-te dincolo şi spionează ţara aceea."

E-112 Şi generalul a mers afară şi şi-a ales câte un om din fiecare seminţie, şi ei s-au dus. El a luat pe Caleb, ortacul de lângă el, pentru că el ştia căci Caleb credea. Ei au mers dincolo în ţara promisă, şi au venit înapoi cu un ciorchin de struguri care a trebuit să-l care doi oameni. Măi, a zis el, acum, "Aşa că Israel va avea dovada înainte ca ei măcar să intre în promisiune. Vedeţi, ei vor avea dovada că Dumnezeu a spus că era o ţară bună, şi ea este plină cu lapte şi miere. Este o ţară măreaţă. Este o ţară bună. Acum a voastră... o, tot acest usturoi vechi, praz, şi câte altele aveţi voi aici în Egipt. Acum noi vă ducem la o ţară cu lapte şi miere. Voi probabil că nu aţi gustat din nici unul, lapte sau miere, jos acolo în Egipt, toţi anii aceştia. Ei doar va dat raţia de sclavi. Iar acum vă duceţi la această ţară." Aşa că chiar la timpul când ei au ajuns înăuntru la o călătorie de vreo zi, unde Cades-barnea, unde era marele scaun de judecată al lumii, ei s-au oprit sub aceşti-aceşti mari palmieri acolo, izvoarele, şi au pus tabără. El a zis, "Acum, ca să lăsăm poporul să ştie..." Priviţi ce dovadă perfectă, ce reală, perfectă este aceasta, cum face Dumnezeu aceea chiar aşa cum El face astăzi. El a zis, "Acum, Dumnezeu a zis, 'Ţara este mare.' Acum, înainte să mergeţi dincolo, eu vreau să vedeţi că ţara este mare. Deci duceţi-vă şi aduceţi-mi ceva dovadă despre ţară şi arătaţi-o la popor."

E-113 Deci ei au ajuns sus acolo. Şi, acum, întotdeauna când tu vii să aduci înapoi o dovadă, acolo vrăjmaşul stă în drum. Când unii din oamenii aceia s-au uitat acolo şi i-au văzut pe uriaşii aceia mari din Canaan, o, vai, au zis ei, "Noi nu o putem face." Dar ei au adus înapoi dovada că ţara era acolo. Ei nu au fost călăuziţi fals. Dumnezeu le dovedea Cuvântul Lui, chiar înainte ca ei să intre în ţară.

E-114 Nu puteţi voi vedea, astăzi, că dacă voi conduceţi o mie de mile să auziţi Cuvântul, şi să-L priviţi să fie dovedit şi confirmat, aceasta-i evidenţa că este o Ţară mare? Voi puteţi vedea o umbră de om zăcând, murind cu un cancer, "Să fie făcut sănătos." Şi noi vedem Cuvintele lui Dumnezeu care El le-a vorbit că se vor întâmpla în ziua aceasta, fiind confirmat, aceasta-i dovada că El îşi ţine Cuvântul Lui. Acolo-i o Ţară mare. Dacă viaţa mea este doar cam dusă, şi Dumnezeu vine jos şi o cruţă din nou, aceea arată că există o dovadă despre o Viaţă Eternă. Unde, tu odată nu ai fi umbrit uşa de la biserica aceea, acum tu stai în rând să ajungi în ea. Aceasta-i o dovadă. Dumnezeu îşi ţine Cuvântul Lui şi Îl dovedeşte către voi, că El e adevărat.

E-115 Conduc pentru mii de mile; am venit afară aici dimineaţa şi m-am uitat acolo şi am văzut persoanele acelea hrăninduşi bebeluşii dintr-o sticlă de Coca-cola, puţine cereale, pe la ora cinci dimineaţa, şezând pe lotul acela. M-am gândit, "Dumnezeule, eu aş fi cel mai josnic făţarnic din lume, să las pe oamenii aceia să vină toată distanţa aceea, şi să le spun ceva care era greşit. Căci mie îmi pare rău de ei, inima mea merge pentru ei. Ei flămânzesc şi însetează pentru Dumnezeu. Ajută-mă, Doamne, să le spun Adevărul, sau ia-mă din lumea aceasta. Lasă-mă să spun la oamenii aceia Adevărul, aşa să mă ajuţi, Dumnezeule." Am zis, "Tu ţine-mi mâna, şi lasă-mă să ştiu care-i Adevărul, apoi să susţii aceea printr-o confirmare despre ce am spus să fie Adevărul, ca ei să ştie că Acesta este Adevărul. Să nu laşi ca acei oameni sărmani să fie amăgiţi. Nu." Cum merge inima mea la ceva lucru ca acela, să văd oameni credincioşi!

E-116 Îmi imaginez că Iosua a gândit acelaşi lucru, în ziua aceea când el i-a adunat în jur, i-a văzut spălându-şi hainele şi să se pregătească pentru a treia zi. Da, El a dovedit-o. Acum ce a zis Iosua? Când ei au zis, "O, noi nu o putem face. Tu doar nu o poţi face. Noi va trebui să ieşim afară din organizaţia noastră. Noi suntem-noi suntem-noi suntem terminaţi. Vezi, noi nu am putea-o face acum. Noi doar nu putem face aceasta, pentru că nu este rezonabil." Şi când Iosua i-a călăuzit sus acolo, era în luna aprilie, când apele erau mari, şi Iordanul era destul de aproape de lat ca Râul Ohio. Se părea că Dumnezeu a făcut o greşeală îngrozitoare.

E-117 Voi ştiţi, uneori vă îmbolnăviţi, şi voi ziceţi, "Păi, eu sunt un Creştin. Dumnezeu, El-El a făcut o greşeală, El m-a lăsat să mă îmbolnăvesc, şi eu sunt un Creştin." Nu vă daţi seama că Biblia a spus că totul o să lucreze împreună pentru binele celor ce iubesc pe Dumnezeu?

E-118 Unde Iosua i-a călăuzit acolo, acum, Iordanul devine foarte scăzut. Tu poţi să-l treci aproape oriunde în jur, dacă tu nu dai de vreo groapă de apă unde este destul de adânc; tu poţi, şi cu toate micile vaduri şi lucruri chiar acolo la-la maluri unde era Ierihonul. Păi, acesta-i, păi tu poţi trece dincolo, nu este cu mult mai adânc de gleznă, doar conduci dincolo într-un jeep, conduci, mâni peste el, umbli peste el, sau orice. Dar el i-a călăuzit acolo la timpul din aprilie, când ţinutul inundat era inundat acolo pentru aproape o milă. Apa era probabil adâncă de treizeci sau patruzeci de picioare acolo. Şi el a zis, "A treia zi, noi mergem dincolo. Dumnezeu a spus aşa! Cheamă poporul laolaltă şi sfinţeşte-i, căci, a treia zi, voi treceţi peste Iordan." Vedeţi cum lasă Dumnezeu să se întâmple lucrul acela? Doar să-l facă, să facă poporul... doar să tragă afară mulţimea Lui. Ce au făcut ei? Ei s-au sfinţit şi s-au pregătit, indiferent de cât de adâncă era apa, şi cât de nămoloasă era, şi cât de rapid era curentul. Vedeţi, ei ştiau că Dumnezeu va dovedi Cuvântul Lui.

E-119 Nu conta ce, cât de aproape erai la Iordan, nu contează care sunt circumstanţele tale, dacă tu ai putea numai să păstrezi acea promisiune a lui Dumnezeu în inima ta, Dumnezeu o va dovedi, că Aceasta-i aşa. Prin toată necredinţa, El încă Îl va dovedi a fi aşa. Da, El o face. Şi circumstanţele nu-L opresc, El încă va face la fel cum a făcut El atunci.

E-120 Observaţi, prin credincioşii Lui era că El îşi dovedeşte Cuvântul Lui. El poate dovedi Cuvântul Lui numai... nu prin necredincioşi, aceasta-i numai prin credincioşi că El poate dovedi Cuvântul Lui. Nu contează cât de mult au pretins ceilalţi dintre ei să fie, "O, eu cred, frate!" Vedeţi dacă voi credeţi, Dumnezeu o va dovedi aşa, căci noi ne uităm şi vedem pe alţii. Cum putem noi spune, atunci? Vedeţi, este prin credincioşi adevăraţi că El dovedeşte Cuvântul Lui; nu prin aceia care zic că ei cred, ci aceia care într-adevăr cred. Aceasta-i prin copiii Lui credincioşi că El dovedeşte Cuvântul Lui.

E-121 Acum, el îi avea pe credincioşi. Vechea recoltă a murit, necredincioşii care au zis, "Noi nu am putea să o luăm," El i-a lăsat pe fiecare din ei să piară (de ce?), fiecare din ei în afară de credincioşi. Cine a rămas? Moise a fost luat în Slavă. Iar cei necredincioşi au pierit în pustie, şi aceştia erau copiii lor. Acolo erau numai doi care au trecut dincolo, şi aceia erau cei credincioşi, Iosua şi Caleb. Ei erau credincioşii, ei erau aceia care au trecut dincolo. Aceasta-i singura cale prin care Dumnezeu o poate face, este prin copiii Lui credincioşi. Voi credeţi asta? În ordine. Credincioşii Lui erau aceia care au făcut-o. El i-a folosit pe ei cu care să treacă dincolo. Vedeţi?

E-122 Acum eu vreau ca voi să observaţi, că El o face în felul acela în fiecare epocă. El o face de fiecare dată prin aceeaşi metodă, El trebuie să ia credincioşi. Iar atunci, pentru ca să aibă credincioşi să împlinească acel Cuvânt, El trebuie să predestineze aceasta la epoca aceea. Voi o vedeţi? El trebuie să predestineze acest lucru să fie acolo să întâmpine problema epocii. Va prins aceasta? Aţi simţit-o? Aţi văzut-o? O înţelegeţi voi? Asta-i ce se întâmplă astăzi, El a predestint-o la aceasta, prin cunoştinţa Lui mai dinainte. Când El a predestinat, în Maleahi 4, acesta trebuie să se întâmple. Când El vine acolo şi predestinează ceva să se întâmple în Cuvântul Lui, El trebuia să dovedească Cuvântul Lui de a fi aşa. Când El predestinează ceva să se întâmple şi zice că se va întâmpla, El ştie că sămânţa aceea va fi acolo chiar la timpul acela. El a predestinat o Mireasă, Ea urmează să fie acolo! O să fie o Răpire, Ea o să fie acolo! El a predestinat-o prin cunoştinţa Lui mai dinainte. Vedeţi, nu există nimic să o oprească.

E-123 Când Dumnezeu le-a spus, "Acum, Eu vă dau o promisiune despre o ţară promisă. Eu i-am spus la părintele vostru, Abraham căci copiii lui vor rămâne jos aici pentru patru sute de ani."

E-124 Acum, Moise a zis, "Eu sunt profetul Domnului. Acum urmăriţi şi vedeţi ceea ce eu profeţesc. Dacă aceasta vine la împlinire, atunci voi veţi şti că sunt trimis de Domnul, căci voi ştiţi că Dumnezeu deja va spus asta. Acum, dacă eu profeţesc aceasta şi se întâmplă, şi aceea şi se întâmplă, şi aceasta şi se întâmplă, de fiecare dată chiar la fel, acum voi ştiţi că eu sunt trimis de Domnul să vă spun. Acum, există o ţară promisă, care Dumnezeu a promis-o. Vedeţi? Şi Dumnezeu a promis această ţară. Acum, aceasta-i o ţară bună, ea curge cu lapte şi miere. Urmaţi-mă."

E-125 Şi cum ei au mers afară în pustie unde el urma să călătorească, să-i ducă în pustie, unde, Dumnezeu i-a spus să-i aducă înapoi la Muntele Sinai, apoi Dumnezeu a coborât înaintea întregului Israel, cu un Stâlp de Foc, şi a confirmat ceea ce a spus Moise, aceasta era acolo, dovedind că era corect, confirmând pe Moise acolo, "Moise a zis că Eu am fost pe acest munte, Eu i-am apărut în forma unui rug aprins. Iar acum Eu am tot muntele arzând."

E-126 Ei au zis, "Acela! Să nu ne vorbească Dumnezeu, să ne vorbească Moise. Noi vom pieri."

E-127 El a zis, "Eu-Eu-Eu nu voi mai face aceasta. Eu le voi ridica un profet, el va-el va vorbi către ei în Numele Meu." Deci asta-i ce face El, exact în felul cum El lucrează Cuvântul Lui.

E-128 Observaţi, atunci, cei care nu au crezut, după ce au ajuns aşa de aproape de ţară că ei nu au crezut. Acum, voi care luaţi notiţe, puneţi jos Evrei 6, chiar aici unde zice, "Cei care au fost odată luminaţi, făcuţi părtaşi ai Duhului Sfânt; văzând, ei să cadă, să se reînoiască din nou la pocăinţă; văzând că ei îşi răstignesc pe Fiul lui Dumnezeu din nou, şi Îl pun la o ruşine vădită; este imposibil ca aceia să fie salvaţi." Vedeţi, tot aşa de imposibil pentru aceia să treacă dincolo în acea ţară promisă.

E-129 Oamenii vin drept sus până la Botezul Duhului Sfânt, ei vor veni chiar sus până la Cuvânt, ei vor veni sus prin toate denominaţiunile, şi toate bisericile, şi toate catehismele, şi de toate, dar când se ajunge la acel Cuvânt, acea linie de traversare, ei zic, "O, eu nu ştiu despre Asta, biserica mea nu învaţă Aceasta în felul acela." Mie nu-mi pasă ce învaţă biserica voastră, Biblia zice că Acesta-i în felul acela. Atunci voi ziceţi, "Cum ştiu eu că Acesta-i corect?" El îl confirmă, şi îl dovedeşte!

E-130 Acum, Biblia în ziua aceea, a zis, "Există o ţară bună acolo, şi este chiar plină de lapte şi miere, şi struguri minunaţi şi pomogranate, şi, o, acesta-i un loc frumos."

E-131 Păi, ei au zis, "Acum, unii din voi strecuraţi-vă dincolo şi luaţi o privire la ea, şi veniţi înapoi, aşa ca noi să putem mângăia pe aceşti oameni. Noi o să treversăm acolo imediat acum, dacă voi toţi doar o credeţi." Păi, ei au plecat.

E-132 Şi aici ei vin înapoi, o, doi din ei, doar strigând, "Păi, laudă lui Dumnezeu! Noi am văzut-o! Noi am văzut-o! O, este minunată, nu există nimic ca ea!" Restul, din cei zece stând acolo, ziceau, "O, nu, nu, nu, nu, noi nu o putem face." Câţi au mers dincolo? Aceia doi! Aşa este. Acei doi, pentru că ei au ştiut că Dumnezeu îşi va dovedi Cuvântul Lui corect. Observaţi, nu Iordanul umflat, nu domnule, nu malurile inundate ale Iordanului, sau nici uriaşii din Canaan nu-i puteau opri. Dumnezeu a dovedit Cuvântul Lui să fie aşa, El i-a dus drept în ţara aceea.

E-133 El va face acelaşi lucru din nou, da, domnule, în promisiunile de azi. El dovedeşte Cuvântul Lui. Indiferent, El dovedeşte Cuvântul Lui.

E-134 El a oprit gura la leii flămânzi mâncători de oameni într-o zi, să dovedească că Cuvântul Lui era adevărat, că El putea izbăvi, la Daniel profetul. Şi ei i-au ţinut pe leii aceia hrăniţi cu carne umană. Şi ei au ţinut pe leii aceia să fie flămânzi, aşa încât când un om a căzut înăuntru acolo, sau un copil, orice au aruncat înăuntru acolo, era pedeapsă capitală, leul acela îi sfâşia în bucăţi, grămada aceasta de lei flămâni. Şi ei au luat pe acest profet, cu Cuvântul Domnului la copiii lui Israel, care a profeţit că ei vor lua locul acela. Şi acolo era el cu ei. Dar Dumnezeu încă nu a terminat cu aceasta, El a vrut să dovedească Cuvântul Lui, El putea izbăvi. Şi ei au înfometat leii aceia, şi l-au aruncat pe profetul acela acolo, şi ei s-au repezit spre el aşa. Acel Stâlp de Foc stând acolo, (şi orice animal se teme de foc), acel Stâlp de Foc stând acolo, leii s-au culcat jos. El şi-a ţinut Cuvântul Lui. El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Dumnezeu îşi ţine Cuvântul Lui, El îl dovedeşte, El Îl dovedeşte aşa.

E-135 Acum, El a luat căldura chiar afară din flăcările cuptorului aprins, să dovedească că Cuvântul Lui era aşa, că El putea izbăvi din foc. Chiar înăuntru printre acele flăcări, unde copiii aceia erau aruncaţi înăuntru acolo, şi au stat înăuntru acolo un timp îndelungat, când chiar oamenii care i-au aruncat înăuntru, căldura intensă a-a cuptorului i-a omorât pe soldaţii mari care i-a condus sus acolo. Şi Dumnezeu a lăsat focul să ardă drept înainte, dar El a luat căldura afară din el. El dovedeşte! Dacă tu stai lângă El, El va sta lângă tine. Stă lângă tine? Păi, sigur! O oră mai târziu, ei au deschis uşa, şi au zis, "Spune, cât de mulţi aţi pus sus acolo, oricum?" A zis, "Noi vedem trei pe care i-am pus înăuntru acolo." El a zis, Acolo sunt patru înăuntru, şi unul din ei arată ca Fiul lui Dumnezeu." Vedeţi, El arată! Din ce cauză? El este Cuvântul.

E-136 Şi ei au zis, "Dumnezeu este în stare să ne izbăvească din acel cuptor aprins, dar, cu toate acestea, noi nu ne închinăm la nici un chip, pentru că noi stăm lângă Cuvânt." Orice chip, în formă de religie, depărtaţi-vă de acesta. Dumnezeu va sta alături de voi. El va lua afară căldura din persecuţie. El va lua-viaţa afară din cancer. El va lua... El va face orice, El este Dumnezeu! Voi staţi lângă El, El va sta lângă voi. El dovedeşte Cuvântul Lui adevărat, de fiecare dată. A luat căldura afară din flăcări, a oprit gura leilor, şi aşa mai departe.

E-137 Aici e un alt lucru care l-a făcut Dumnezeu, să arate că El era Dumnezeu. Oamenii au ajuns aşa, după aceea în pustie acolo, că ei îşi luau şcolarizare, făcându-se oameni mari. Ei aveau nişte organizaţii numite Farisei, Saduchei, Irodieni, şi câte altele. Şi ei erau oameni mari. Ei au făcut preoţi unul din celălalt. Şi ei aveau lucruri mari ca acelea, să facă mari preoţi şi oameni mari, şi demnitari şi aşa mai departe.

E-138 Dar Dumnezeu, în mijlocul tuturor acestora, El a ridicat un profet, un fiu al unui preot. Niciodată... a mers în pustie la vârsta de nouă ani. Nu-şi putea citi numele, şi dacă erau în litere de mărimea unui vagon. De ce, de ce a făcut-o el? El era un profet. Dacă el ar fi fost instruit în educaţia tatălui său, el ar fi fost probabil un Fariseu sau un Saducheu, sau unul din grupurile lor. Dar el avea o treabă importantă, aceea era să anunţe pe Mesia. Din ce cauză? Dumnezeu şi-a ţinut Cuvântul Lui, şi l-a dovedit. "Glasul celui care strigă de la seminar, 'Iată eu îmi am diploma de doctorat"'? Aceea-aceea ar putea fi în Almanahul Zilei de naştere al Doamnelor Bătrâne, dar nu în Cuvântul lui Dumnezeu. El a zis, "Glasul celui ce strigă în pustie, 'Pregătiţi calea Domnului, şi faceţi-I cărările drepte!"' Pregătea El calea Cuvântului atunci, ca Cuvântul să poată fi manifestat? Aleluia!

E-139 Nu vedeţi voi, în umbre? Ne oprim aici un minut. În zilele din urmă, acolo trebuie să fie un loc pregătit pentru Cuvânt să fie făcut manifest, iar acum noi trăim prin dovada Ţării noi, amin, Fiul omului.

E-140 Însărcinarea lui Ioan, fără pregătire, fără nimic, a stat în pustie. Predicile lui erau în simboluri. "Securea este pusă la rădăcina pomului," asta-i ce a văzut el. Tăia cu securea, îşi făcea coliba, făcea ceva foc să-şi ardă lemnele. "O, voi generaţie de şerpi," asta-i ce a văzut el. Cel mai scârbos lucru din junglă, pentru el, în tufiş, era un şarpe. A zis, "Voi generaţie de şerpi, cine va avertizat să fugiţi de mânia care vine? Să nu începeţi să spuneţi, 'Noi avem aceasta, şi noi aparţinem la aceasta, şi noi aparţinem la aceea,' Dumnezeu este în stare din aceste pietre să ridice Copii pentru Abraham. Securea este pusă la rădăcina pomului, şi fiecare pom care nu produce roade bune..." Ce face el în pustie când aceasta nu va... aduce sus nişte lăcuste şi lucruri pentru el, el îl taie jos şi îl arde. Vedeţi? "El va aduna grâul în grânar, dar pleava o va arde cu un foc nepotolit." Un om ca acela, nici măcar cu paltonul lui cleric pe el, nici măcar boneta lui de preot. Vedeţi? El a venit cu o bucată de piele de oaie înfăşurată în jurul lui, cu o bucată de piele tăiată jos de pe spatele unei cămile, neglijent în jurul lui, şi a ieşit acolo cu barba şi părul lui stufos în afară în felul acela, a zis, "Securea este aşezată la rădăcina pomului." Amin. El a venit, îndrăznind. De ce? Acesta era Cuvântul lui Dumnezeu fiind dovedit, "Dumnezeu este în stare din aceste pietre!" Dumnezeu a promis-o, "Iată, Eu trimit pe mesagerul meu înaintea feţei Mele." Nu o dovadă prea religioasă, nu una ştiinţifică sau una religioasă, ci dovada Cuvântului lui Dumnezeu. Dumnezeu îşi ţinea Cuvântul Lui, vedeţi. Nu un învăţat deloc, ci un profet, trimis în Numele Domnului. El a făcut asta, de ce? Să confirme Cuvântul Lui.

E-141 Acum, preoţii aceia au zis, "Acum, noi ştim că acolo vine unul în zilele din urmă, deci noi vom şcolariza pe fiecare băiat ce-l avem, şi ne pregătim pentru aceasta. Fiecare din voi băieţi trebuie să aveţi o pregătire de colegiu. Voi trebuie să veniţi înăuntru aici. Fără îndoială că acesta va fi în obârşie, el va veni în felul Leviţilor, pentru că acolo era de unde venea preoţimea." Dar el nu era un preot, el era un profet! Şi aceea era din alegerea lui Dumnezeu. El nu trebuie să vină dintr-o anumită denominaţiune sau anumită obârşie. Este alegerea lui Dumnezeu, prin predestinare, cunoştinţa mai dinainte. El vine prin felul lui Dumnezeu de a alege. Deci ei nu au vrut să-l creadă, pentru că el nu a venit prin felul prin care ei au născocit, gândeau că el venea. Aceea s-ar putea repeta din nou, voi ştiţi, de obicei se repetă. Iar noi aflăm că el a venit în felul cum a făcut Dumnezeu, să dovedească Cuvântul Lui.

E-142 Observaţi, El a făcut ca fecioara să zămislească, să dovedească Cuvântul Lui. Isaia 9:6, şi noi aflăm că, "Nouă un fiu ni s-a născut, un copil ni s-a dat." Acum, noi aflăm că El a zis că o fecioară va zămisli. Şi Dumnezeu a făcut o fecioară să zămislească. Ce? Să dovedească Cuvântul Lui. Acum ascultaţi doar câteva minute, noi vom încheia. El a făcut o virgină să zămislească, să dovedească Cuvântul Lui. Aceea era absolut... Aceasta i-a încurcat pe toţi savanţii. [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... să meargă.

E-143 Aţi înţeles asta, nu-i aşa? Vedeţi, pământul este blestemat. Întregul pământ este blestemat, din cauza păcatului lui Adam. Dar când această sămânţă mică... Acum, femeia nu are o sămânţă. Ea are un ogor în care zace sămânţa, nu o sămânţă, căci acolo nu este nici un germene, germenele trebuie să... o sămânţă trebuie să aibă viaţă în ea. Dacă ea nu are, ea este doar un material, viaţa nu este acolo. Deci sămânţa este în bărbat. Acela-i motivul că sămânţa şarpelui trebuia să fie în femeie, vedeţi, pentru că aceasta nu era sămânţa lui Dumnezeu. Noi ştim asta. Mergeţi înainte, aşteptaţi până când primiţi cartea aceasta şi citiţi-o, şi atunci voi veţi-voi veţi vedea, sau doar vă arată prin Scriptură, doar deschide întregul lucru întocmai la fel ca şi botezul în apă în Numele Lui, vedeţi cum este aceasta. Dumnezeu niciodată nu este greşit, El e întotdeauna corect. Chiar dacă voi nu-L puteţi înţelege, credeţi-L oricum. Acesta-i chiar exact Adevărul.

E-144 Iar acum noi aflăm că El-El a zis aceasta, El a făcut ca aceasta să se întâmple. Acum, când această sămânţă mică, fără un bărbat, a venit într-un ou mic într-un ogor pe care El l-a creat, atunci sămânţa aceea mică, micuţul germene se târăşte în ou, şi codiţa se mişcă aici şi începe să dezvolte o celulă după celulă, trăind din viaţa mamei, trupul ei, şi înăuntru acolo ea îl hrăneşte prin cursul sângelui ei. Şi noi aflăm, acum, că ea îl hrăneşte; nu sângele lui; acesta-i sângele ei. Nu, nu are nici un pic din sângele mamei. Dar acesta se hrăneşte din materia de vitamine de la mamă, dar nu sângele ei. Aceasta-i tot legat în legătura sângelui ei, să-l ferească de şoc şi lucruri ca acelea, şi apa, dar acesta nu-i nici un pic din sângele mamei. Mama poate să moară de TBC, şi născut de la prunc; acesta nu-l poate moşteni, pentru că TBC-ul este un microb, care vine prin cursul sângelui. Dar ea poate... el poate... Tuberculoza nu este moştenită; slăbiciunile sunt, dar nu TBC-ul, pentru că el trebuie să prindă răsuflarea mamei şi să primească microbul, voi vedeţi, înainte să poată. Bebeluşul este perfect liber când este născut, pentru că nu-i nimic din sângele mamei.

E-145 Acum, noi aflăm că Dumnezeu a venit în această celulă mică, vedeţi, şi El a început să dezvolte celule, a tras din vitaminele şi lucrurile mamei Lui, ca ea. Atunci când El a devenit destul de în vârstă să mănânce Singur, El a început să mănânce. Şi ce este acela? El e-el e pulberea pământului, care voi veniţi sus şi plantaţi viaţă şi viaţă animală şi aşa mai departe, şi aşa cum El a început să mănânce peştele şi pâinea şi aşa mai departe, a început să dezvolte celule. Şi atunci când el era pe deplin maturizat la vârsta de treizeci de ani, El s-a botezat în ascultare la Ioan jos aici, sau la Dumnezeu, în apă, şi a mers afară. Şi ce s-a întâmplat? Porumbelul, care era Dumnezeu, a coborât din Cer, cu un glas zicând, "Acesta-i Fiul Meu preaiubit, în Care Îmi place să locuiesc." Ce a venit El să facă? Să răscumpere acea parte a pământului. El era începutul creaţiunii lui Dumnezeu. Pentru că, Dumnezeu nu este o creaţiune, numai în Cristos El este o creaţiune, pentru că Dumnezeu este Etern şi un Spirit, şi un Spirit nu este creat. El era începutul creaţiunii lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a răscumpărat acel trup.Vedeţi, când El a venit jos, "Acesta-i Fiul Meu preaiubit, eu sunt bine plăcut în El."

E-146 Deci El, Dumnezeu, a coborât după ce a trecut prin aceasta, iar acum fiecare fiu, care voi mâncaţi şi vă naşteţi dintr-o naştere sexuală naturală, felul cum veniţi; atunci când se ajunge la un punct unde voi mergeţi prin botezul în apă, apoi botezul Duhului Sfânt, apoi Duhul Sfânt vine jos la botezul cu Foc şi pretinde această creaţiune, la fel cum l-a pretins pe El. Duhul Sfânt şi Dumnezeu este acelaşi Spirit. Vedeţi? El vine jos şi pretinde acest trup pentru înviere. Şi El a fost înviat pentru justificarea noastră, "Toţi care Tatăl Mi i-a dat vor veni, nici unul nu va fi pierdut. Eu îl voi învia în ziua din urmă. Nici măcar un fir de păr din cap nu va pieri." Acela este începutul creaţiunii lui Dumnezeu. Aceasta este continuarea creaţiunii lui Dumnezeu. Atunci întregul pământ va trebui să aibă un botez. Iar apoi Duhul Sfânt coboară într-o cetate să locuiască pe pământ, şi cortul lui Dumnezeu este cu oamenii, şi locuieşte cu ei, Dumnezeu a făcut cortul aici pe pământ. Acest întreg plan de răscumpărare, justificare, sanctificare, botez al Duhului Sfânt, la fel cum este atunci.

E-147 Acum observaţi, El a făcut această fecioară să zămislească, şi în aceasta este că ea a născut un Fiu fără să cunoască un bărbat. Aceasta a încurcat ştiinţa prin epoci. Aceasta încă o face. Ei poate au râs de Isaia când el a vorbit şi a spus că această fecioară va zămisli, "Acum, cum poate fi aceea?"

E-148 Îmi imaginez, Isaia, ruşinea, când el a auzit pe Dumnezeu să zică, "Eu le voi da un super semn, Eu le voi da un semn veşnic, o fecioară va zămisli." Acum, el, însemnat printre popor, poporul lui, un profet, adeverit de Dumnezeu. Acum când el a venit afară înaintea doctorilor şi aşa mai departe, cu această declaraţie, "O fecioară va zămisli." Vedeţi, aceasta nu a fost niciodată, de la începutul timpului, merge departe de tot înapoi până unde Dumnezeu a creat pe primul Lui om. Dar aici, acum, că, o femeie care e aici pe pământ o să zămislească. Gândiţi-vă la aceasta într-un tărâm sensibil, ce dacă acel profet era ruşinat? Dar el ştia că Dumnezeu îşi ţinea Cuvântul Lui, El o va dovedi. Îmi imaginez, fiecare familie de Evrei şiau pregătit fetiţa lor să aibă acest prunc, vedeţi, i-a cumpărat pantofi şi cizmuliţe sau orice purtau ele, şi lingeria mică, şi se pregăteau pentru-pentru prunc să vină. Au trecut generaţii, dar Dumnezeu a dovedit Cuvântul Lui! O fecioară a zămislit, şi ea a născut copilul, a dovedit căci Cuvântul profetului Său era Adevărul. El întotdeauna stă alături de ei.

E-149 Acest Fiu din fecioară era Cuvântul făcut manifestat. Acum Sf. Ioan 1, dacă vreţi să citiţi asta. Sf. Ioan 1, acest profet, acest profet, de asemenea. Dar acest Fiu din fecioară era Cuvântul făcut manifest, începutul creaţiunii lui Dumnezeu. Acum, întregul pământ este creaţiunea lui Dumnezeu, dar acesta-i pierdut. Înţelegeţi? Atunci El răscumpără acest pământ. Şi voi sunteţi o parte din acest pământ, şi El vă răscumpără prin acelaşi fel cum El răscumpără întregul pământ. Vedeţi? Acum, acest Fiu din fecioară era Cuvântul făcut manifestat, "La început era Cuvântul, Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi."

E-150 Satan a încercat fiecare schemă să-L facă să discrediteze aceasta. Satan a încercat tot ce a putut el să-să-L facă să discrediteze aceasta, a încercat să-L facă să ia împărăţia fără suferinţă, a încercat să-L facă să o ia fără răscumpărare (când era planul lui Dumnezeu în grădina din Eden când El a ucis mielul, că numai prin sânge l-ar lua El), chiar i-a promis Lui toate împărăţiile lumii dacă El ar lua aceasta. Doar gândiţi-vă ce promisiune!

E-151 Nu vă daţi seama, dragii mei prieteni preţioşi, la minutul acesta, că Satan vă face o promisiune pentru... el vă va face unul din cei mai buni lucrători ai lor în asociaţie. El vă va da locul din faţă în fiecare biserică şi vă face un diacon. El va face orice, dacă voi doar vă îndepărtaţi de la acest Cuvânt.

E-152 Acum observaţi, face fiecare... ia dat Lui lumea şi toate împărăţiile, El putea să le ia. El a încercat să-L facă să calce acel Cuvânt, căci el a ştiut că el L-ar fi avut chiar acolo dacă el putea. El l-a făcut pe Moise să-L calce, el a făcut-o pe Eva să-L calce, dar el s-a lovit de insul de care nu trebuia de data aceasta. De ce? El era Cuvântul, şi el nu a ştiut-o. El era Cuvântul, Însuşi.

E-153 Eu îl pot vedea. Noi vrem să-l imaginăm ca un fel de tablou al unui copil. Eu pot vedea aripile acelea mari vechi negre bătând înspre Eva, şi să zică, "Acum, eu îţi spun ceva, aceasta-i plăcut. Tu ar trebui să o încerci."
"Dar Dumnezeu a zis, dacă noi facem, noi am muri."

E-154 O, bine, cu siguranţă voi nu veţi muri. Înţelegi? O, acela-i fleac. Aceea-i ceva idee veche confuză. Să nu crezi nimic." Dar Dumnezeu a spus aşa! Dumnezeu a dovedit-o corect. Şi El o dovedeşte chiar acum, oamenii mor în minutul acesta. El încă dovedeşte că aceasta-i corect.

E-155 Observaţi, şi când el a venit la Moise, a zis, "Moise, tu ştii că tu ai un cap fierbinte, tu eşti tare mânios. Priveşte ce a făcut grămada aceea de renegaţi, vezi. De ce nu te duci doar jos acolo şi să le spui într-adevăr despre aceasta?" Şi el a mers.

E-156 Dar când el a atins această linie de zece mii de volţi, aceasta i-a pârlit penele când el a alergat împotriva Lui. El a zis, "O, ascultă," a zis, "Eu Îţi voi da toate împărăţiile."
"Este scris!" Vedeţi? "Este scris!"

E-157 El a zis acum, "Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu." Vedeţi, el întotdeauna s-a îndoit de El. El încă îi învaţă pe alţii să se îndoiască de El. El a învăţat-o pe Eva să se îndoiască de El, l-a învăţat pe Moise, el i-a învăţat pe toţi dintre ei să încerce să se îndoiască de El.

E-158 El vă învaţă să încercaţi să vă îndoiţi de El. Şi voi care sunteţi aşezaţi chiar aici acum, dacă voi vreţi să vă chem numele, acesta a fost, Satan a încercat de mult timp să vă facă să vă îndoiţi de mine. Să nu faceţi voi asta. Soră, dacă tu faci asta, ei bine, tu... sau, nu pe mine, dar doar te îndoieşti. Doar crede acest Cuvânt. Voi nu trebuie să mă credeţi pe mine, dar voi credeţi-l pe Acesta. Vedeţi? Dacă eu spun acest Cuvânt, acesta nu-i al meu, este al Lui. Cuvântul meu este diferit, dar Acesta este al Lui. Vedeţi? Observaţi acum, observaţi. Eu nu vreau să intru în aceea chiar acum.

E-159 Observaţi, promite, toate Cuvintele Lui, sunt absolut adevărate. El Le-a dovedit. El a dovedit, pentru că El a dovedit că El era Cuvântul adevărat. "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu."

E-160 Ce, cum trăieşte el? Prin, "Păi, dacă voi veţi lua doar ceva din Cuvântul lui Dumnezeu, va trăi el"? Acum, niciodată nu a fost ce a spus El. Aţi observat f-i-e-c... "fiecare Cuvânt"? Cum trăieşte el? "O, mănâncă el înăuntru acolo"? Nu, el moare repede. Aceea-i fire. "Păi, el, o, el aparţine la biserică. El crede totul în afară de Aceea"? El încă e mort. O înţelegeţi voi?
"El poate trăi numai prin fiecare Cuvânt care iese din gura lui..." Marele preot, episcopul, cardinalul, păstorul? "Dumnezeu! Fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu." Cum ştim noi că acesta-i Cuvântul lui Dumnezeu? El zice aşa, apoi El Îl dovedeşte. El dovedeşte Cuvântul Lui. Observaţi atunci, dacă aceea este aşa, mărturisirea ta nu te va face să trăieşti. Membrimea ta de biserică nu te va face să trăieşti.
Observaţi, numai prin Cuvântul Lui, nu doar un Cuvânt plasat greşit. Nimeni nu va... Un cuvânt a ucis rasa umană. În Biblie, în Apocalipsa 22, un cuvânt încă va ornorâ întregul lucru, numele lui va fi luat din Cartea Vieţii. "Oricine va adăuga un cuvânt, sau scoate un Cuvânt." Nici un cuvânt! Nu... Nu, eu vreau să spun, nu-nu două cuvinte, doar un cuvânt! Nu o propoziţie; un cuvânt! Un cuvânt! O, poporule, înţelegeţi voi?

E-161 Acum, eu nu vorbesc exact doar la această audienţă. Aceasta-i înregistrat, voi vedeţi, şi Acesta se duce în toată lumea. Înţelegeţi voi, poporul lumii, că un Cuvânt, un Cuvânt, nu o propoziţie, nu un paragraf, un Cuvânt, aceea-i tot ce Eva nu a crezut. A adus... Dumnezeu a dovedit-o. "Dar atunci dacă voi ţineţi fiecare Cuvânt, voi veţi trăi." Ei s-au îndoit de un Cuvânt, au adus moarte la rasa umană. Dar omul nu va trăi numai cu pâine, pentru tăria lui fizică, ci prin fiecare Cuvânt, fiecare Cuvânt chiar în felul cum El este scris. Biblia zice,
"El nu este de interpretare particulară." Nici un om oriunde, nimic deloc, să încerce la orice să interpreteze Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu este Propriul Lui interpret.

E-162 Când El a promis, El a zis, "Să fie lumină," şi a fost lumină. El a zis, "O fecioară va zămisli," şi ea a zămislit. Vedeţi, orice zice Dumnezeu, Dumnezeu o dovedeşte.

E-163 Nu contează cât de mult încercaţi să vă gândiţi că învierea fizică nu putea să fie, şi oamenii aceia în urmă acolo, şi doar pulbere a pământului, şi a trecut de pulbere acum, ei sunt doar în acizi şi gaze din care trupurile lor au fost făcute. Sufletul lor încă trăieşte. Dumnezeu a zis, "Eu îl voi învia." Iov a zis, "Deşi viermii pielii nimiceşte acest trup, totuşi în trupul meu îl voi vedea pe Dumnezeu." Vedeţi, nu contează, fiecare Cuvânt trebuie să fie ţinut, şi omul va trăi prin acel Cuvânt. El a înviat pe un om din morţi, după ce a fost mort de patru zile, să dovedească că El era învierea şi Viaţa. Când un om era mort de patru zile şi mirosea, nasul lui deja căzuse înăuntru în patru zile. Aşa este. Primul lucru care cade înăuntru, într-o fiinţă umană, este nasul, cade înăuntru pe cadavru, devine moale şi cade înăuntru. Apoi pielea, microbii, vă... Vă pune într-un sicriu sigilat, orice ar putea să fie, dar totuşi viermii pielii nu trebuie să vină din pământ, ei sunt în voi. Aţi observat că Iova zis, "Deşi a mei-mei viermi ai pielii mă nimicesc." Nu viermii pământului, acolo nu ar fi vreunul. Viermii sunt în voi, gata să te nimicească, moartea lucrează în trupul vostru muritor. Dar când voi aveţi pe Cristos, atunci Viaţa lucrează în trupul vostru muritor, să vă învieze din nou. Vedeţi? El a înviat pe un om din morţi, după ce a fost mort de patru zile, "el pute," să dovedească când El a zis, "Eu sunt învierea şi Viaţa." Acum, cine putea să spună asta în afară de Dumnezeu, vedeţi, "Eu sunt învierea şi Viaţa. Cel ce crede în Mine, chiar dacă el era mort, totuşi el va trăi." Voi credeţi asta? Şi El a înviat pe omul acela, să dovedească că Cuvântul Lui era corect. Corect!

E-164 Observaţi, El era Cuvântul. Evrei 4:12, dacă vreţi să notaţi aceasta jos. Evrei 4:12, zice, "Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, un discernător al gândurilor şi intenţiilor inimii." Este asta corect? "Un discernător." Să dovedească că El era Cuvântul, ce a făcut El? Petru a venit la El, numele lui era Simon. Şi el a venit la Isus, şi El a zis... s-a aşezat acolo afară, şi Isus, îndată ce el vine înăuntru, El zice, "Numele tău este Simon, şi tu eşti fiul lui Iona." Needucat, fără diplomă în spatele lui, el nu avea nimic era doar un pescar obişnuit, fără educaţie, Bibila a spus că el era "neştiutor şi neînvăţat," dar el a devenit episcopul bisericii din-din Ierusalim. De ce? De ce? Isus i-a spus cine era el, care era numele lui, şi care era numele tatălui lui. Şi el ştia că acela era Cuvântul, pentru că Biblia a zis, "Domnul Dumnezeul vostru va ridica un profet asemănător Mie," şi acela trebuia să fie profetul, şi acolo nu era nici un profet promis după Maleahi până la Mesia, patru sute de ani fără un profet. Şi aici era un om stând acolo, confirmând, sau dovedind Cuvântul Lui, la acest om care era predestinat la Viaţă, a zis, "Numele tău este Simon, de acum... Tu eşti fiul lui Iona, de acum înainte tu vei fi numit 'Petru."' Gândiţi-vă la aceasta! La cine a dovedit-o El? De ce nu a dovedit El acel Cuvânt la... De ce nu i-a dovedit El acel Cuvânt la Caiafa? El era Dumnezeu, El ştia căci Caiafa niciodată nu-l va crede. Dar acest om a fost ordinat la Viaţă, el a ştiut Aceasta chiar atunci.

E-165 O dată stând în mijloc, unde un alt om cu câteva zile mai târziu a mers şi a luat un prieten în jurul muntelui, vreo cincisprezece mile de unde ei au predicat, l-a adus înapoi în ziua următoare. El stătea acolo printre ei, şi a venit sus până unde era Isus. Isus a privit în jur, El era Dumnezeu, vedeţi, El avea discernământ. Aceea a arătat că, vedeţi, făcând Cuvântul corect, El a dovedit Cuvântul.
Acum, unii din ei au zis, "Voi ştiţi, omul acela-i Cuvântul."

E-166 "Fleacuri," au zis preoţii aceia, "insul acela nu este. Nu. Acela nu-i Cuvântul."

E-167 A zis, "Voi ştiţi ce zic Scripturile, 'Domnul Dumnezeul nostru va ridica un profet asemănător lui Moise.' Şi acela-i El. Ascultaţi de El."

E-168 Păi, El a zis, "Tu eşti, iată, un Israelit, în care nu este viclenie."
Acest om a zis, "Învăţătorule, când m-ai cunoscut Tu pe mine?"

E-169 El a zis, "Înainte să te cheme Filip, când tu erai sub pom, Eu te-am văzut." El ştia cine o să-L creadă.

E-170 El a zis, "Învăţătorule, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Tu eşti Cuvântul." Isus a dovedit că El era Cuvântul, prin Cuvânt.

E-171 Observaţi pe femeia mică la fântână. Ea căuta după un Mesia. Ea nu avea nimic de-a face cu marile lor mulţimi şi denominaţiuni, şi aşa mai departe, care ei le aveau în zilele acelea. Ea se uita după Cuvânt. Deci un Om, odată, şezând acolo, un Om obişnuit, şezând acolo rezemat pe cale, a zis-a zis, "Femeie adu-Mi de băut."

E-172 Ea a zis, "Acum, aşteaptă un minut, El poate că încearcă să se împrospăteze cu mine," ea ar fi putut să gândească în inimă, pentru că ea era însemnată ca o femeie de faimă rea. A zis, "Păi, Tu ai... De ce mă întrebi Tu o întrebare ca aceea? Noi avem segregaţie aici. Tu eşti-Tu eşti-Tu eşti doar un... Tu eşti un Iudeu, noi suntem Samariteni, nu... nu este obiceiul, nu e drept ca Tu să mă întrebi aşa ceva." Vedeţi?

E-173 El a zis, "Femeie, dacă tu ştiai cu cine vorbeai, tu mi-ai cere Mie o băutură."

E-174 Ea a zis, "Pe Tine, pentru o băutură? Eu nici măcar nu văd o găleată sau o frânghie. Cum să-mi dai Tu vreodată ceva apă din această fântână?"
El a zis, "Asta nu-i fântâna despre care vorbeam Eu." Vedeţi?

E-175 După o vreme, ea a zis, "Acesta-i un Om ciudat." Aşa că ea a început să lase vasul de apă sus, trăgând.

E-176 A zis, "Ei bine, apa care Eu o dau ar fi izvoare de apă, izvoare, ţâşnind sus în Viaţa Eternă, şi în sufletul tău."

E-177 "Bine," a zis ea, "acum, aşteaptă un minut, eu-eu înţeleg, Tu eşti un Iudeu." A zis, "Acum, voi Iudeii," a zis, "Tu vrei să-mi spui că Tu eşti mai mare decât părintele nostru, Iacob, care a săpat fântâna aceasta?" El era Dumnezeul lui Iacob. Vedeţi? A zis, "Vrei Tu să spui că Tu eşti mai mare decâtdecât Iacob, care a săpat această fântână?" Un Om obişnuit, vedeţi, se părea. Asta-i tot ce aţi văzut, un om obişnuit. A zis, "Tu zici că Tu eşti mai mare decât părintele nostru, Iacob, care a săpat fântâna, şi el însuşi a băut din ea, şi vitele lui? Păi, noi suntem chiar binecuvântaţi prin a bea din această fântână unde a săpat-o profetul acela."
El a zis, "Aha," a zis El.
"Şi noi ne închinăm în acest munte. Voi ziceţi 'la Ierusalim.'"

E-178 El a zis, "Mântuirea este de la Iudei, femeie, noi ştim despre ce vorbim." El a zis, "Voi vă închinaţi dar nu ştiţi la ce." Un Iudeu trebuie să cunoască Cuvântul, vedeţi, cum trebuia Acesta să fie. Dar, vedeţi, El urmărea acum. De ce? El urmează să... Ce urmează El să facă? Să dovedească Cuvântul Lui. Vedeţi? Păi, ea a zis... El a zis, "Că veni vorba, du-te ia pe bărbatul tău şi veniţi aici."
Şi ea a zis, "Eu nu am nici un bărbat."

E-179 "Păi," a zis El, "tu ai spus adevărul, vezi, pentru că tu ai avut cinci, şi acela pe care-l ai acum nu este bărbatul tău." Vedeţi? Priviţi! Ceva s-a întâmplat, vedeţi, ceva a luat Viaţă. Acum, dacă aceasta nu ar fi fost înăuntru acolo în primul rând, dacă ea nu ar fi avut o reprezentare din predestinare, aceasta nu ar fi apucat-o niciodată.

E-180 Acolo stăteau preoţi acolo, au zis, "Acest om este Beelzebub." Vedeţi, fără reprezentare.

E-181 Viaţă Eternă, "voi întotdeauna aţi fost." Vedeţi, voi aveţi Viaţă Eternă, există numai o formă din aceasta, acela-i Dumnezeu. Voi aţi fost atributele Lui, El s-a gândit la voi şi va cunoscut înainte de întemeierea lumii, în gândul Lui. Vedeţi?

E-182 Ea a privit în jur. Priviţi în ce-în ce stare păcătoasă era ea. Dar, vedeţi, El nu a putut-El nu a putut câştiga pe preotul acela, pentru că preotul era un învăţat educat, un teolog în Cuvânt, dar fără reprezentare în Cer, vedeţi, nu era deloc în gândirea lui Dumnezeu. Dar femeia aceasta era. Ea a zis, "Domnule, eu pricep că Tu eşti un profet." Aceea-i doar tot ce a vrut El ca ea să vadă. Vedeţi? A zis, "Noi credem că Tu eşti, eu cred că Tu eşti un profet. Acum, noi ştim. Noi nu înţelegem despre profeţi acum, pentru că este foarte târziu, noi ştim că există un Mesia care vine. Şi când acel Mesia vine, El o să fie Cuvântul. Vedeţi, El o să ştie secretele inimii, El o să facă acelaşi lucru care-care Tu l-ai făcut acolo." A zis, "Tu trebuie să fii unul din profeţii Lui, să Îl premergi sau ceva."
El a zis, "Eu sunt Acela."

E-183 Ce va face El? El dovedea Cuvântul Lui, dovedind poziţia Lui, dovedind că El era. Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu Sine. Şi Dumnezeu este Cuvântul. În ordine. El a calmat vânturile şi valurile, să dovedească profeţia lui Isaia, "El va fi numit 'Puternicul Dumnezeu, Părintele cel veşnic."' Vedeţi? El de asemenea a înmulţit pâinea şi peştii, acest Fiu născut din fecioară. Ce era aceasta? Să dovedească Cuvântul. Toată Scriptura trebuie să fie împlinită. El a dovedit Cuvântul, prin a spune că El era Iehova făcut manifestat. El era începutul creaţiunii lui Dumnezeu. Dumnezeu în creaţiune, Dumnezeu cu o mică parte din creaţiune aici că Dumnezeu trăia în Sine, El era începutul acelei creaţiuni a lui Dumnezeu, "Din El se nasc mulţi fii." Observaţi, El de asemenea a înmulţit peştii. El este Cuvântul şi dovada Cuvântului.

E-184 Acum ascultaţi atenţi, aşa cum venim în jos spre sfârşit. În ziua aceea, despre care am citit cu câteva minute în urmă, acum, când El a venit la casa lui Iair. El a păşit înăuntru, când a ajuns acolo. Acum, amintiţi-vă, Iair era un-un preot, un credincios de graniţă. El a vrut să creadă pe Isus, dar i-a fost groază să se lase de biserica lui, pentru că ei au zis, "Oricine care crede în El va fi dat afară din biserică." Acum ascultaţi atenţi acum, în încheiere, daţi-mi atenţie foarte apropiată. Priviţi aceasta. Eu cred că Isus a ştiut asta când El a traversat marea, pentru că El ştia toate lucrurile. Şi când El a trecut marea, s-a oprit jos acolo, şi aici vine acest mic preot jos. Fata lui a devenit foarte bolnavă, doctorii au renunţat la ea, au zis "Ea zace pe punctul de moarte." Acum, a venit timpul pentru acţiune.

E-185 Poate asta-i pentru voi în dimineaţa aceasta, timpul a venit ca voi să acţionaţi. Vedeţi? Poate tu eşti foarte bolnav. Poate tu eşti convins că eşti greşit. S-ar putea. Când Dumnezeu forţează chestiunea, vine timpul pentru acţiune.

E-186 Acum în de-aproape. Şi el a zis, lui nu i-a păsat ce au spus restul din ei, chiar afară în public, şi a venit şi a căzut jos la picioarele lui Isus. Ce pas pentru-pentru un cărturar educat, să vină la Acela despre care noi nu avem vreo evidenţă să fi mers vreodată la şcoală. Cum a venit un om, care se presupunea a fi în toată teologia, să vină la un Om care se presupunea a fi "un netrebnic, un om sălbatic, om nebun, ieşit din mintea Lui, nici măcar nu era în toate minţile." Scuzaţi expresia, dar "El era doar un ciudat obişnuit din ziua aceea," fiecare a gândit despre El aşa. Aşa cum am spune astăzi, în expresia de stradă, "Piuliţă!" Aşa cum am predicat zilele trecute despre piuliţă şi şurub, voi ştiţi. Vedeţi, aceea era El pentru public, doar un obişnuit de toată ziua... Ziceau, "Păi, Tu ţi-ai ieşit din minţi! Tu eşti trăznit! Tu eşti un nebun!" Acum, aici era un om care avea toată şcolarizarea, venind la Unul care se presupunea a fi ieşit din mintea Lui. El a fost forţat spre aceasta.

E-187 Priviţi-o pe ea acum. Aceasta o să împungă doar un pic, dar va fi bine pentru voi. Vedeţi, uneori un şoc vă trezeşte.

E-188 Observaţi, El a venit şi a mers înăuntru alături de această mică, fată moartă, care probabil că a murit cu câteva ore înainte, şi ei deja au întins-o afară, şi au pus lichidul de îmbălsămare pe ea, şi au pus-o în jurul culcuşului. Acela-i felul cum au făcut ei în zilele acelea, doar i-au dus la o parte şi i-au pus într-o goapă, pe o scândură. Ea era culcată afară pe un culcuş, cu florile în jurul ei.

E-189 Şi, o, acel mic păstor fin, micuţul Iair, îmi imaginez că el era un mic păstor bun, toţi l-au iubit. Pentru că, vedeţi voi, eu pot dovedi aceea, pentru că el era, în inima lui, credea în Isus. Dar el cu greu putea face decizia, pentru că el nu avea să-i vină o plată în fiecare sâmbătă sau fiecare luni dimineaţa. Vedeţi? El doar nu putea cu greu să facă-hotărârea. Şi un alt lucru, poporul, marele prestigiu minunat care-l avea printre oameni, ei ziceau, "Voi ştiţi ceva, Iair a mers în fanatism. Vedeţi, el a mers acolo cu acel profet fals. Asta-i chiar exact ce a făcut el, unde toate acele semne presupuse a fi şi lucruri, acel Profet din Galilea, voi ştiţi, Isus din Nazaret."

E-190 Noi nu o credem acum, aceasta sună a sacriligiu, dar acela-i felul cum era atunci. Vedeţi? "Şi, într-o zi, aşa cum este acum, urmează să fie atunci." Vedeţi, acelaşi lucru!

E-191 Acum observaţi, el a mers acolo. Şi el aproape că nu putea face asta, dar a venit timpul când el a fost forţat să o facă. El a trebuit să o facă. Şi aici a mers el şi l-a ajuns pe Isus, chiar afară înaintea tuturor, şi a căzut jos la picioarele Lui, şi a zis, "Stăpâne! Stăpâne!" Voi ştiţi ce este aceea? Autoritate, stăpânire. Aşa este.

E-192 Vedeţi, o mulţime de oameni vor ca Isus să fie Salvatorul lor, dar nu Domnul lor. Vedeţi, Domn este "domnitor." Da. Voi ziceţi, "Isuse, Tu salvează-mă şi lasă-mă să stau chiar aici, şi aceea este în regulă, şi eu îmi voi face lucrul meu. Acum, Tu nu te băga în treaba mea. Dar Tu poţi să fii Salvatorul meu, dar nu Domnul meu." El vrea să fie Domn, voi vedeţi, atunci El este Salvatorul vostru.

E-193 Dar acum, el a zis, "Stăpâne, Salvator!" Vedeţi? "Eu... fetiţa mea, singurul meu copil, ea e în vârstă de doisprezece ani, doctorii au renunţat la ea." Fără îndoială că preotul ar fi putut să spună aceasta, "Tu ştii, ei toţi au vorbit despre Tine a fi un fanatic, dar, tu ştii, Stăpâne, eu-eu-eu Te cred. Eu cred. Eu ştiu că Tu ai discernământ. Şi singurul lucru care eu vreau ca Tu să-l spui, este, doar vino şi pune-Ţi mâinile peste ea. Şi apoi spune-mi ce să fac, şi eu o voi face." O, acum voi ajungeţi undeva!
A zis, "Eu voi merge. Eu voi merge." Şi El a pornit înainte.

E-194 După ce el a fost plecat pentru câteva ore, aici vine un om alergând aşa cum era obiceiul atunci, cu cenuşă pe vârful capului lui, a zis, "Să nu mai necăjeşti pe Om, fiica ta a murit. Ea este deja moartă, ei deja au pregătit-o şi au pus-o afară."

E-195 O, inimioara lui! Isus s-a întors în jur şi s-a uitat la el, el a zis, "O! O! O!"

E-196 El a zis, "Nu ţi-am spus Eu?" Acum, ce a făcut El acolo, El i-a promis lui Iair. Acum El trebuie să dovedească asta. Amin. "Eu ţi-am spus. Doar crede numai şi tu vei vedea slava lui Dumnezeu." Acum, El ştia ce făcea El. El a zis că El nu a făcut nimic până când nu I-a arătat Tatăl mai întâi, Sfântul IoanSfântul Ioan 5:19, "Eu fac numai ce-Mi arată Tatăl," deci El I-a arătat ce urma să se întâmple.

E-197 Deci când El a intrat în casă, şi a stat sus acolo alături de acea micuţă, formă rece înţepenită zăcând acolo, era bolnavă cu săptămânile. Şi trupul ei, micuţ palid, nici o hrană nu a mers în trupul ei, şi febre şi lucruri, şi ea a-şi ea a murit. Ei au avut-o toată stropită cu acest condiment şi lucru de îmbălsămare. Şi zăcând acolo, voi ştiţi, pe acel culcuş şi lucruri, pregătindu-se să o înfăşoare şi să o pună în mormânt, şi ei au pus... au avut mica lor ceremonie de a avea florile în jurul ei. Isus a venit acolo. Şi fiecare, "O, Iair, fetiţa ta e moartă! O, părinte Iair, oh! Ne pare aşa de rău de tine, şi de toate."

E-198 El a zis, "O, păstraţi linişte, voi faceţi prea multă zarvă." El a zis, "De ce tot acest tărăboi ce-l faceţi pe aici?" Voi vedeţi? "Acest tărăboi, voi doar... voi-voi strigaţi şi ţipaţi. Fata nu e moartă. Ea e adormită. Şşşş."

E-199 Atunci ce au făcut ei? Când ei L-au auzit zicând că ea nu era moartă, ei... Au zis "Au râs de El în bătaie de joc." Cu alte cuvinte, ei L-au huiduit. "Huu! Păi, Tu! Păi, Tu profet fals! Păi, Tu amăgitor de oameni! Fata-i moartă. Doctorul a spus că ea era. Noi am îmbălsămat-o, noi am aşezat-o afară. Ea zace acolo, ea-i moartă." Ei au zis, "Ha, ha, ha! Acum, Iair, tu ai vorbit despre El, acum cum îi cu aceasta?"

E-200 Voi ştiţi ce a făcut El? El a zis, "Voi toţi ieşiţi afară." În jur la astfel de necredinţă ca aceea, aceasta nu poate lucra. Acum, de ce a spus El aceasta? El a zis, "Iair, dacă tu vei crede numai, tu vei vedea slava lui Dumnezeu." Acum, acela-i Cuvântul Lui. El trebuie să dovedească asta. În regulă.

E-201 Atunci când El a intrat în casă unde ei toţi plângeau, El a zis, "Ea este adormită." Asta era contrar la ştiinţă. Asta era contrar la buna cuvinţă. Ea era moartă, îmbălsămată.

E-202 Imediat ce ei au murit, ei i-au îmbălsămat chiar atunci, chiar îndată ce viaţa a ieşit din ei, ei au turnat mirodeniile şi lucruri peste ei şi i-au înfăşurat şi i-au luat ca să-i ducă. Vedeţi, îi îngroapă, ei îi îngroapă chiar, ei bine, uneori nici măcar nu-i anunţau pe oameni. Voi ştiţi, Anania şi Safira; ei deja l-au îngropat pe Anania, când Safira... Anania, când Safira a intrat, voi vedeţi; deja l-au luat şi l-au îngropat, voi vedeţi. Ei doar, îndată ce au murit, ei turnau materialul acela peste ei şi îi duceau acolo afară şi-i puneau deoparte. Vedeţi?

E-203 Deci ea era deja gata să se ducă în mormânt, dar ei au vrut să aştepte pentru tata să o vadă înainte ca ei să o pună acolo. Şi când El vine înăuntru, şi ea în starea aceea, şi El a zis, "Ea doar a aţipit."
Păi, ei au zis, "Acum, dacă Insul acela nu-i într-adevăr trăznit!"

E-204 Deci acum ce a făcut El? El deja a spus că ea era adormită, El trebuia să dovedească Cuvântul Lui. El nu o putea face înaintea acelui grup, deci El a zis, "Daţi-i pe toţi afară." Şi eu îl pot vedea pe El uitându-se în jur la Iair şi să zică, "Tu încă crezi?"
"Da, Doamne."

E-205 Tu şi nevasta veniţi aici. Petru, Iacov şi Ioan, voi veniţi cu Mine." Ei au păşit acolo şi a chemat acest cuvânt, talitha cumi, care înseamnă, "Fetiţo, ridică-te." Şi El a dovedit Cuvântul Lui, ea era numai adormită. Este asta corect? El a dovedit aici, căci Cuvântul Lui era corect. Indiferent de necredinţa lor, El încă dovedeşte că Cuvântul Lui era corect, prin a o trezi, pentru că El a zis că ea dormea. Ea era adormită.

E-206 El va face la fel într-o zi, la fiecare credincios adevărat, căci Cuvântul Lui a promis să facă. "Cei care sunt în Cristos, îi va aduce Dumnezeu cu El." Vedeţi, "Cei care sunt în Cristos."

E-207 Ce a făcut această fetiţă Evreică? Eu chiar am început să ocolesc această Scriptură aici, dar eu-eu o să-o să o ţin. Eu ştiu că poate să fie puţin târziu, şi noi vom ajunge la rândul de rugăciune în câteva minute. Eu nu o să vă văd pentru o altă săptămână poate, dar să aşteptăm un minut. "Omul nu va trăi numai cu pâine." Vedeţi? Observaţi, lăsaţi-mă doar să împing aceasta înăuntru acum, să vă arăt. De ce a trezit-o Isus pe această fată mică Evreică? Pentru că ea ştia că ea nu era moartă? Predestinare. Întocmai la fel cum a făcut El cu Lazăr. Vedeţi? Poate acolo erau multe fete mici care au murit în aceeaşi zi, El nu le-a spus nici un cuvânt lor. El ştia că aceasta una avea Viaţă Eternă. Vedeţi, El nu le-a trezit pe celelalte.

E-208 Priviţi, când El a ieşit din Ierihon, ei zic, "Aici, insul acesta aici!" Fără îndoială că ei au zis, "Tu trezeşti pe cei morţi? Tu îmi spui mie că Tu poţi învia morţii, noi avem un cimitir plin de ei sus aici, vino, trezeşte-i pe aceştia." Vedeţi, El nici măcar nu le-a dat nici o atenţie. Vedeţi, nu a făcut-o, pentru că El ştia că El era Cuvântul.

E-209 Observaţi, ea era numai adormită. El ştia că tatăl va veni. Acum, această fetiţă, vedeţi, El ştia că acea fată mică Evreică era numai adormită. Vedeţi, cel-cel neprihănit nu moare. Isus a venit să răscumpere pe cei neprihăniţi. Şi, să răscumpere, înseamnă "să fiţi aduşi înapoi de unde aţi fost odată." Vedeţi? El nu putea răscumpăra pe cei necredincioşi, nu contează cât de educaţi şi cât de mult aveau ei diplome de doctorat. El nu-i putea răscumpăra, pentru că ei erau de nerăscumpărat, ei trebuiau să se ducă la destinaţia lor. Dar, în cunoştinţa Lui mai dinainte, ştia că Lazăr venea afară din mormânt. El de asemenea a ştiut că fetiţa aceasta avea Viaţă Eternă. Deci ea nu era moartă, ea era numai adormită. Şi când lucrul nostru se termină pe pământ, dacă noi nu trăim până la Venirea Lui, noi nu putem muri, noi suntem numai adormiţi. El a dovedit-o aici. El o va dovedi din nou. "Chiar dacă viermii pielii nimicesc acest trup, totuşi eu mă voi trezi în asemănarea Lui."

E-210 El dovedeşte toate Cuvintele Lui, toate Cuvintele Lui. Doar gândiţi-vă la aceasta, toate Cuvintele Lui! Şi voi aţi fost Cuvântul Lui. El era Cuvântul, şi voi eraţi parte din Cuvântul Lui. Şi, acela-i motivul că sunteţi trimişi aici, să vă confirmaţi locul în viaţă. Eu-eu-eu nu gândesc că aţi priceput asta. Vedeţi, El este Cuvântul. Acum o pricepeţi?

E-211 El era în picioare, în Luther; în coapse, în Wesley; în umeri, în Penticostali. Vedeţi ce vreau să spun? El este Capul. Voi aveţi o parte care uneşte aceea împreună, ceasul acesta în care noi trăim acum; nu partea picioarelor, nu partea coapsei, nu partea umărului, ci partea gâtului. Este aceea corect? Acesta uneşte la cap. Aceea-i partea trupului. Cei care sunt adormiţi în Isus Dumnezeu îi va aduce cu El. Trâmbiţa lui Dumnezeu va suna, şi cei morţi în Cristos vor învia mai întâi. Este asta corect? Vedeţi, voi deveniţi o parte din acel Cuvânt, voi deveniţi o parte din El. Şi voi luaţi Numele Lui să o recunoaşteţi, vedeţi, voi sunteţi plasaţi înăuntru acolo, botezaţi în Numele Lui, în Trupul Lui, "Printr-un singur Duh noi suntem toţi botezaţi într-un singur Trup," înăuntru aici, chiar exact ca aceeaşi poziţie. El niciodată nu-şi schimbă felul Lui. Dacă... Câţi credeţi că biserica timpurie este în El? Să vedem, câţi cred aceasta? Cum au fost ei botezaţi? În ordine. Vedeţi, El este Dumnezeu neschimbat. Noi am dovedit asta. Noi am putea sta aici până la miezul nopţii în seara aceasta, dovedind aceea, şi încă să mergem înainte şi înainte şi înainte. Vedeţi, de neschimbat! Vedeţi? Voi sunteţi în El şi o parte din El, pentru că voi aţi fost o parte a gândirii din El. Înainte de întemeierea lumii, El va chemat!

E-212 Biblia a spus că fiara de pe pământ... Acela-i anticristul denominaţional venind pe pământ, formând fiara la Roma, care era prima denominaţiune. Şi acest Consiliu Mondial al Bisericilor formează un chip pentru fiară, întocmai exact ce noi am pus în carte acolo zilele trecute. Observaţi, ea formează aceea, vedeţi, anticristul. Şi Biblia a zis, "Toţi a-i căror nume nu erau scrise în Cartea Vieţii Mielului," (când, la trezire?) "ucis înainte de întemeierea lumii" (numele vostru a fost pus acolo), acest anticrist vă va amăgi." Matei 24:24, zice căci-căci "Anticristul va fi aşa de apropiat ca şi lucrul real în zilele din urmă, încât va înşela chiar pe cei aleşi, sau predestinaţi..." Aceasta-i acelaşi lucru, alegerea şi predestinarea este acelaşi lucru, Dumnezeu va ales sau va predestinat înainte de întemeierea lumii. "Va înşela pe toţi a-i căror nume nu erau predestinaţi în Cartea Vieţii."

E-213 Daniel a vorbit despre aceasta, cum vor fi cei înţelepţi în ziua aceea, şi cum vor fi cei neînţelepţi, şi aşa mai departe. În regulă, aşa mult, dar eu doar continui să merg prea-prea departe, ceasul se mută prea repede pentru mine. Observaţi, acum priviţi, El a observat după... Acum urmăriţi ce a luat loc aici. "Toţi care El i-a ştiut dinainte, El i-a chemat. Toţi care El i-a chemat, El i-a justificat. Toţi care El i-a justificat, El i-a glorificat." Călătoria voastră este terminată, voi vă trăiţi partea voastră. Harul este ce Dumnezeu a făcut pentru voi. Faptele sunt ceea ce voi faceţi ca apreciere.

E-214 Dovedit prin acelaşi lucru al Lui, că El a ştiut toate lucrurile, acest Fiu născut prin fecioară. El ştia unde exista ceva peşte în apă, când Petru şi ceilalţi au năvodit chiar peste şi nu au prins nimic. Aceea a dovedit Cuvântul Lui. Este asta corect? El a cunoscut toate lucrurile.

E-215 Şi când El a fost gata să-şi plătească impozitele Lui, aceasta a arătat că El a posedat toate lucrurile. El ştia unde era un peşte care avea chiar suficientă monedă în gura lui să plătească pentru... Cineva a scăpat-o acolo afară, şi peştele acela doar a cules-o. Şi El a zis, "Petre, du-te jos şi aruncă firul înăuntru, înţelegi, şi ia sus peştele acela şi scote-i moneda aceea din gura lui. Şi du-te şi fă-i mulţumiţi, plăteşte impozitele." O, da!

E-216 Vulpile au viziuni şi păsările din aer au cuiburi, dar El avea Cuvântul, El era Cuvântul, şi a dovedit aşa. El întotdeauna dovedeşte Cuvântul Lui. La fel o va face El acum, în fiecare generaţie El dovedeşte la fel.

E-217 După a treia zi, după moartea Lui, îngroparea, în a treia zi, El a înviat din nou, să dovedească Cuvântul Lui, pentru că profetul a zis, "Eu nu voi suferi ca Cel Sfânt al Meu să vadă putrezirea, nici nu îi voi lăsa Eu sufletul Lui în iad," a treia zi, înainte ca putrezirea să se poată aşeza înăuntru în şaptezeci şi două de ore. Vedeţi, aceasta nu a mers cele trei zile complet, pentru că putrezirea se aşază în şaptezeci şi două de ore. Vedeţi, deci El nu s-a dus timpul deplin, pentru că profetul a zis, vedeţi, profetul a zis, "Eu nu voi suferi ca Cel Sfânt al Meu să vadă putrezirea." El a dovedit Cuvântul Lui.

E-218 El a vindecat pe bolnavi, pe ologi, să dovedească Cuvântul Lui pe care Isaia şi ceilalţi profeţi au zis.

E-219 El a trimis Duhul Sfânt la Ziua Cincizecimii, să dovedească Cuvântul Lui. Voi o să vreţi să luaţi unele din aceste Scripturi acum, Ioel 2:28, El a zis, "Va veni la împlinire în zilele din urmă, zice Dumnezeu, că Eu voi turna Duhul Meu peste toată făptura, şi peste slujitorii şi slujitoarele Mele voi turna Eu din Duhul Meu. Tinerii voştri vor vedea vedenii, bătrânii voştri vor visa visuri, şi aşa mai departe." El a dovedit-o prin turnarea afară! De asemenea, El a spus înainte de acest timp, în Luca 24:49, dacă vreţi să o notaţi jos, El a zis, "Iată, Eu trimit promisiunea Tatălui Meu peste voi. Dar voi zăboviţi, în cetatea Ierusalim până sunteţi înzestraţi cu putere de Sus." Iat-o acolo, El a făcut-o, El a trimis Duhul să continue să dovedească Cuvântul Lui. Dar urmăriţi ce a zis El. A făcut-o El? În ordine.

E-220 Marcu 16, El a zis, "Duceţi-vă în toată lumea, predicaţi Evanghelia la fiecare făptură." Cât de departe? În toată lumea. La cine? Fiecare făptură. "Cel care crede şi este botezat va fi salvat. Cel ce nu crede va fi osândit, şi aceste semne vor urma pe cei ce cred." El a zis în Marcu 4, El a zis în Ioan 14:12, de asemenea El a zis, "Cel ce crede în Mine," nu credinţă prefăcută, ci, "Cel ce crede în Mine, lucrările care le fac Eu le va face şi el." Aceasta a luat acelaşi Duh care era în El să facă acelaşi lucru. Din ce cauză? Duhul venea să manifesteze Cuvântul promis în viitor. Vedeţi, El a luat o măsură, căci El ştia că aceste lucruri se vor întâmpla.

E-221 Acum, după o mie nouă sute de ani, cu epocile bisericii trecute, şi toate lucrurile care El le-a profeţit despre Luther, Wesley, noi chiar am trecut prin ele şi am văzut aceasta desenat, şi luna a coborât şi a desenat-o şi Domnul a desenat-o pe tablă aici pentru noi, şi a arătat-o, şi a coborât El însuşi şi a confirmat-o de a fi corect. După o mie nouă sute de am, iar noi suntem la sfârşitul epocii bisericii Laodicea, El a promis, în Luca 17:30, că acest Fiu al omului (El a promis-o) va fi descoperit în zilele acestea cum a fost în Sodoma, pe pământ. A făcut-o El? Trebuie aceasta să vină la împlinire? Este imposibil... Acum, amintiţi-vă, El a venit în trei nume: Fiul omului, un profet; Fiul lui Dumnezeu, Duhul; Fiul lui David, pentru Mileniu. Dar în mijloc, această conjuncţie, acum conform cu propriile Lui Cuvinte, în ziua când Fiul omului va fi descoperit, Se va descoperi ca (ce? Nu Fiul lui Dumnezeu) Fiul omului. Se va descoperi pe Sine într-un fel diferit. Acum, ce face aceea? Maleahi 4, exact corect. Vedeţi, Fiul omului se va descoperi pe Sine, nu într-o denominaţiune întreagă mare şi lucruri, aşa cum noi am avut prin epoci, ci El se va manifesta pe Sine ca Fiul omului din nou, să facă să se manifesteze Maleahi 4. "Şi în ziua aceea, Eu vă voi trimite pe Ilie profetul, şi el va întoarce inimile copiilor înapoi la Credinţa părinţilor apostoli, departe de la tot acest denominaţionalism, şi să vină înapoi din nou la Cuvântul original," să tragă afară acel Pom-Mireasă din ziua din urmă care El a promis. "În timpul serii va fi Lumină," nu prin ziua ceţoasă, va fi lumină; aceasta va fi o zi care nu poate fi numită nici zi nici noapte. Vedeţi, acesta formează Trupul. Dar acelaşi Cap care era aici în Est, este aici în Vest din nou, "Acolo va fi Lumină în timpul serii." O, doamne, mă simt de parcă aş cânta o cântare!
Va fi Lumină pe la timpul serii,
Cărarea gloriei cu siguranţă o veţi găsi;
În calea apei, e Lumină astăzi,
Îngropat în Numele Lui preţios.
Tânăr şi bătrân, căiţi-vă de toate păcatele voastre
Atunci Duhul Sfânt cu siguranţă va intra;
Luminile serii au venit,
Este cunoscut şi s-a făcut un fapt că
Dumnezeu şi Cristos sunt unul.

E-222 Şi Fiul omului se descoperă pe Sine în aceeaşi putere care El era, (nu jos prin epoca bisericii, prin justificare, sanctificare, toate aceste lucruri aici) ci Fiul omului. Cine este Fiul omului? Cuvântul! Şi Cuvântul este mai iute decât, mai puternic decât o sabie cu două tăişuri, şi discerne gândurile care sunt în inimă. Ce a trebuit El să facă? El trebuie să dovedească acel Cuvânt. Ce va face El? Luaţi aminte la aceasta când noi o vedem întâmplându-se, uitaţi-vă la El în aceeaşi formă cum era El aici la început, Stâlpul de Foc. Vai! Dovedind că El este Evrei 13:8, a zis, "Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci." Ce era aceasta? Isus Cristos, acelaşi ieri, acela era Cristos care era în pustie cu Moise. Câţi cunosc că Biblia a spus asta? Ieri!
Acela era Cristos când Pavel a vorbit aici astăzi (voi credeţi asta?) în Noul Testament. Apoi Fiul omului, acelaşi Cristos, în ziua din urmă. Vedeţi? În ordine.

E-223 Observaţi şi Ioan 14:12, El a zis, "Lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi." Toate aceste alte Scripturi, ce face El? El este aici acum dovedind (nu epoca lui Luther, nu epoca lui Wesley, nu epoca Penticostală, nu epoca Baptistă, nu epoca Presbiteriană, noi am trecut chiar în jos prin aceasta şi am dovedit-o prin istorie în Biblie; dar ce?) epoca Fiului omului fiind descoperit, să aducă aceste lucruri înăuntru să împlinească Cuvântul când totul trebuie să se împlinească. Vedeţi? Noi o vedem, şi aceasta-i adevărat!

E-224 Şi, gândiţi, prin aceleaşi metode care El le-a făcut în primul rând, nu sunt confirmate numai printre noi, ci sunt confirmate prin ştiinţă. Ei trebuie să admită că El este corect. George J. Lacy, şeful de la FBI, pentru documentele de amprete, a zis, "Lumina a lovit lentilele. Eu am numit aceasta psihologie eu însumi, dar," a zis, "D-le Branham, acest aparat nu va lua psihologia. Aceasta-i acolo."

E-225 Ce este aceasta? O mărturie, că mulţi ani în urmă când acel Stâlp de Foc stătea acolo în acel rug ca un vârtej de vânt, vorbind, El a zis, "Niciodată să nu fumezi sau să bei, acolo-i o lucrare pentru tine să o faci când devii mai în vârstă."

E-226 Oamenii au spus, "Băiatul acela şi-a ieşit din minţi." Mama a vrut să cheme un doctor, eu eram agitat.

E-227 Dar ce era aceasta? El s-a aşezat chiar jos aici la partea de jos a acelui râu acolo, la Râul Ohio, şi a zis, "Aşa cum Ioan Botezătorul a fost trimis să pregătească un popor pentru Cuvânt să fie făcut manifestat, aşa va fi Mesajul tău."

E-228 Cum Doctor Davis şi ceilalţi m-au numit "ieşit din" "mintea" mea, a vrut să mă dea afară din biserică, pentru că eu am fost în dezacord cu el privitor la femeile predicatoare şi toate lucrurile acelea care erau nescripturale. El a zis, "Şi tu zici că tu o să predici şi o să cauzezi o trezire să izbească lumea?"
Am zis, "Nu eu, ci El a zis aşa."
El a zis, "Billy, tu ai avut un coşmar."
Am zis, "Eu renunţ la carnetul meu chiar acum, eu nu mai sunt dintre voi."

E-229 El a spus Aceasta, eu cred Aceasta, şi El a dovedit aceasta. Asta-i partea bună, El a dovedit aceasta, a dovedit Cuvântul Lui prin Cuvânt, căci El e Cuvântul. Vedeţi? Şi ce face Cuvântul? Cunoaşte secretele inimii. Este aceea corect? În regulă, o dovedeşte în Evrei 13:8.

E-230 Şi El va avea o Biserică-Mireasă în zilele din urmă. "Cum o va face El, Frate Branham?" Eu nu ştiu. Dar El a spus că El va avea. El o va dovedi. Una Chemată afară din toate celelalte, aşa este, pasărea pistruiată care-i pistruiată prin Sângele Lui. Vedeţi? Chemată afară, tot restul turmei e împotriva Ei. Ea este dispreţuită şi respinsă.

E-231 Dar, pasărea pistruiată, acum, mie nu-mi pasă cât de mult a vrut autorul să fie în dezacord cu Aceea, el este greşit. Amintiţivă, ce i-au făcut la pasăre, ce era pasărea pistruiată? Ei au luat două din ele, una a fost omorâtă, perechea, s-a turnat peste cealaltă pasăre, şi aceasta era pentru curăţirea leprei, şi petele de sânge, şi a strigat, "Sfânt, sfânt, sfânt, pentru Domnul." Şi acela era Perechea noastră, Isus Cristos, care a fost ucis, şi Sângele Lui este peste noi, strigând, "Sfânt, sfânt, sfânt, pentru Domnul." Tot restul păsărilor... Eu sunt bucuros că numele meu este în Cartea ei; nu aici pe pământ, ci sus acolo; nu pe o piele de capră, ci pe pielea Mielului. Aşa este.

E-232 Acolo va fi o înviere din morţi. El o va confirma. Aşa este. El o va dovedi. Acolo va fi o Răpire a Bisericii. "Cum o să fie aceasta?" Eu nu ştiu, dar El o va dovedi. Cuvântul Lui e adevărat. Acolo va fi un Mileniu. El o va dovedi, Acesta-i Cuvântul Lui. Acolo vor fi ceruri noi şi un pământ nou. El o va dovedi, pentru că Cuvântul Lui a spus aşa. Şi numai cei neprihăniţi vor fi acolo. El o va dovedi, de asemenea. Aşa este. Numai aceia care au fost făcuţi parte din acest Cuvânt (vedeţi, va fi partea lor şi poziţia lor în acest Cuvânt pentru epoca lor) vor fi singurii care vor fi acolo. Căci, asta-i tocmai ceea ce este, El este Cuvântul. Şi ce este o femeie? Imaginea unui bărbat. Şi ce este-ce este Biserica? Imaginea Cuvântului. Vedeţi, aceea este exact. Vedeţi? Deci aceasta va fi acolo, chiar exact. Numai adevăraţii credincioşi în Cuvântul Lui ştiu Aceasta şi Îl pot crede. Şi Dumnezeu îi ajută să o dovedească, că este corect, că este adevărat.

E-233 Voi Îl credeţi acum? Voi Îl credeţi? Dacă da, întindeţivă prin credinţă şi atingeţi îmbrăcămintea Lui, pentru că El trece pe-aici. El va dovedi că El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, Evrei 13:8. "Iată, Eu sunt cu voi întotdeauna, până la sfârşitul lumii," Matei. Şi El este un Mare Preot, conform cu Evrei, Cartea Evreilor, al 4-lea capitol şi al 15-lea verset, "El este Marele Preot care poate fi atins prin simţul infirmităţii noastre." Credeţi voi asta? Întindeţi-vă şi atingeţi pe Domnul. El e întotdeauna prezent, "Iată, Eu sunt cu voi întotdeauna." Priviţi în jos prin epoci. "Dovediţi toate lucrurile. Ţineţi tare de ceea ce-i bun."

E-234 Acum, dacă voi aparţineţi la o biserică care nu crede că El e acelaşi ieri, azi, şi în veci, acelaşi în fiecare fel, depărtaţi-vă de la ea. Dovediţi!

E-235 Acum, noi zicem că El a înviat din morţi. Nu eu am spus-o, Cuvântul aici a spus-o. Ei au zis, "El a înviat din morţi." El zice că Ele acelaşi ieri, şi în veci. Voi credeţi asta? El a promis să se întâmple aceste lucruri în ultimele zile, că acelaşi Fiu al omului se va face manifestat.

E-236 Acum, amintiţi-vă, acela nu era Isus vorbind lui Abraham acolo, care putea discerne gândurile din mintea lui Sarah înapoia lui. Acela nu era Isus, El încă nu a fost născut. Dar acesta era un om în trup uman, pe care Abraham l-a chemat "Elohim, marele Atotputernic." Arătând... Şi Isus a spus, "Cum a fost în zilele din Sodoma," acum urmăriţi aproape, "în zilele din Sodoma, aşa va fi la venirea Fiului omului, când Fiul omului este descoperit." Nu nu-i mai ca o biserică, vedeţi, nu nu-i mai; Mireasa este chemată, vedeţi. "În ziua aceea Fiul omului va fi descoperit." Ce? Să unească Biserica la Cap, se unesc, căsătoria Miresei. Chemarea Mirelui va veni chiar prin acesta, când Fiul omului va veni jos şi vine în trup uman să-i unească pe cei doi împreună. Biserica trebuie să fie Cuvântul, El este Cuvântul, şi cei doi se unesc împreună, şi, să facă aceea, va fi necesară manifestarea descoperirii Fiului omului. Nu un cleric. Eu-eu nu ştiu, eu... Vedeţi voi ce vreau să spun? Vedeţi, acesta-i Fiul omului, Isus Cristos, va veni jos în trup uman printre noi, şi va face Cuvântul Lui aşa de real încât acesta va uni Biserica şi pe El ca unul, Mireasa, şi atunci ea se va duce Acasă la Cina Nunţii. Amin. Ea este deja unită, vedeţi, noi mergem la Cina Nunţii, nu la căsătorie. "... umpleţi-vă trupul... înşivă, din toată carnea oamenilor puternici, căci căsătoria Mielului a venit." Dar, răpirea, se duce la Cina Nunţii. Când, Cuvântul aici se uneşte cu persoana, şi ei doi devin unul. Şi atunci ce face aceasta atunci? Aceasta manifestează pe Fiul omului din nou, nu pe teologii bisericii. Fiul omului! Cuvântul şi Biserica devin unul. Orice a făcut Fiul omului, El era Cuvântul, Biserica face acelaşi lucru.

E-237 Cum s-a dovedit El pe Sine prin epoci? Prin profeţii, care puteau vorbi Cuvântul, ştiau gândurile lor. Aşa-i cum El era cunoscut, aşa. A promis la epoca bisericii, să treacă cu „nici chiar noapte sau zi," dar în timpul serii când Fiul omului va fi descoperit. Aceasta va veni din nou. "Va fi Lumină la timpul serii." Vedeţi? Ce face El? Dovedeşte Cuvântul Lui.

E-238 Acum priviţi în urmă, a venit El ca o fecioară, a venit El cum ei au spus, prin fecioară, adică? A venit El chiar exact în felul cum El a spus? Urmăriţi astăzi, El a dovedit Cuvântul Lui indiferent de câţi ateişti, necredincioşi, indiferenţi, El totuşi a venit drept înainte, a dovedit Cuvântul Lui. Iată-ne aici, a venit prin această epocă a tuturor bisericilor şi lucruri, s-au îndepărtat aşa cum ei au făcut de la Maleahi până la venirea lui Cristos. Toţi profeţii şi lucrurile au încetat, şi ei au ajuns în demnitari şi aşa mai departe, dar, chair exact, priviţi ce fel de caracter a trimis El. Chiar exact pe Ilie, un urâtor al femeilor imorale, şi şi-au pus multă vopsea, pudre şi machiajuri şi toate lucrurile acelea acolo. Şi pe clerici, el i-a ucis la dreapta şi la stânga. Venind afară din pustie, nu a tras sforile cu nici unul din ei, şi a zis, "Mesia este pe drum. Eu Îl voi cunoaşte când El vine, eu Îl voi prezenta. Amin. Să nu începeţi să gândiţi că voi aparţineţi la aceasta sau aceea." Întocmai la fel cum a făcut Ilie!

E-239 "Şi în zilele din urmă, va veni la împlinire, înainte de marea şi înfricoşata zi a Domnului să vină, că Eu vă voi trimite înainte ca acea zi mare şi înfricoşată a Domnului să vină, Eu vă voi trimite pe Ilie profetul, şi el va reaşeza Credinţa copiilor înapoi la părinţi." Şi urmăriţi, Credinţa părinţilor la copii, Iudeii. Vedeţi? Promisiunea lor din Scripturi, Neamurile şi de unde au căzut ele. Priviţi la acel dublu tot aşa de perfect, exact. Şi aici noi o vedem, Dumnezeu dovedind Cuvântul Lui.

E-240 Să ne plecăm capetele un moment. Scumpe Dumnezeule, Care ai adus iarăşi pe Domnul nostru Isus din morţi, să dovedeşti Cuvântul Tău, şi El este viu astăzi, dovedeşte Cuvântul Tău. "Iată, Eu sunt cu voi întotdeauna, chiar până la sfârşit," dovedeşte Cuvântul Lui. "Isus Cristos, acelaşi ieri, azi, şi în veci." (Dacă nu ar fi fost "în veci," poate voi v-aţi puteav-aţi putea poticni la unele din ele.) Eu nu m-am oprit să o explic, Doamne. Dar, în veci, ei ştiu, este doar "un-un spaţiu de timp." Iar acum după această epocă, acolo nu va mai fi în veci, aceasta va fi Eternitate. Deci El era acelaşi Dumnezeu care era în Moise şi în profeţi. Apoi El a venit după un spaţiu de timp, şi S-a menit, S-a manifestat ca Dumnezeu-profet. Şi atunci noi am avut un spaţiu de timp, şi El vine iarăşi. "Acelaşi ieri, azi, şi în veci."

E-241 Ne gândim despre aceasta, Solomon, în acel mare mileniu al Iudeilor, acela când nici o naţiune nu a îndrăznit să-i atingă, şi acel mare dar al lui Dumnezeu era în profet încât el i-a făcut cunoscut reginei toate secretele inimii ei, nimic nu era reţinut. Marea epocă, arătând şi tipizând că acolo era o mare Epocă să vină.

E-242 Iar acum, Tată, acela erai Tu, nu Solomon. Acela erai Tu în Isus, căci El a zis, "Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu Sine. El era începutul creaţiunii." Trupul Lui era creaţiunea răscumpărată. Iar acum prin epoci biserica şi-a pierdut dragostea dintâi, iar acum în zilele din urmă Tu ai promis să chemi o mică minoritate, Turma mică, în zilele din urmă.

E-243 Tată, inimile noastre saltă, şi inima mea bate, când mă gândesc la aceea şi ştiu că Cuvintele Tale sunt adevărate, nici unul din Ele nu pot da greş. Lasă ca acest popor de astăzi să înţeleagă asta, şi lasă ca păcătosul să Te caute la ora aceasta, înainte ca porţile să se închidă şi acolo nu va mai fi timp. Lasă ca Mireasa, aşa cum ea începe să iese din pas de la aceasta şi aceea, fie ca ea să vină înapoi în pas aşa cum a arătat viziunea câteva săptămâni în urmă.

E-244 Eu Te rog, Tată, să binecuvântezi acum, şi să vindeci pe bolnavi. Aici sunt pânze aşezate aici, batiste de la... venind din diferite părţi. Iar acum, în Scriptură, El zice, "S-au luat pânze şi şorţuri, batiste, de pe trupul lui Pavel, şi ele au mers la bolnavi, şi Dumnezeu i-a vindecat." Acum, noi ştim că noi nu suntem Sfântul Pavel, dar noi ştim că acesta nu era Sfântul Pavel, era credinţa oamenilor în el fiind slujitorul Tău. Doamne, oamenii aceştia nu ar conduce aceste sute de mile dacă ei nu au crezut. Răsplăteşte-le credinţa, Doamne, aşa cum eu... nu ung batistele (Pavel nu le-a uns, el le-a luat de pe trupul lui), aşa cum eu ţin aceste batiste, Doamne, nu că îi trupul meu (pentru că acesta nu-i bun), ci aceasta-i proprietatea Ta răscumpărată, deci mă rog, Dumnezeule, ca Tu să le onorezi credinţa lor. Fie ca fiecare din ei să fie vindecat, pentru binele Împărăţiei lui Dumnezeu. Acum, Doamne, un Mesaj îndelungat, ne intenţionând ca acesta să fie peste câteva minute, dar acesta a trecut în două ore sau mai mult. Acum lasă ca bolnavii să fie vindecaţi, Doamne, lasă ca oamenii să vadă că Tu eşti aici, că eu nu am spus aceasta doar în mine însumi. Acesta eşti Tu, Doamne. Şi eu mă rog în Numele lui Isus. Amin.

E-245 Acum, doar cam zece minute, eu nu ştiu... (Ai-ai dat tu ceva aici, ce era acesta? Billy a spus că el a împărţit câteva. Eu i-am cerut să o facă în dimineaţa aceasta. Şi eu tocmai am venit înăuntru cu câteva minute în urmă înapoi acolo, şi nu am avut o şansă să-l întreb, pentru că eu vorbeam cu Fratele Ben şi ceilalţi pe-acolo. Eu nu am avut o şansă să-i spun. El doar mi-a spus că a împărţit cartonaşe de rugăciune. Cartonaşul de rugăciune B, o sută... (Unul la o sută?) B. Păi, hai să, eu cred, cartonaşul de rugăciune numărul unu, B. Cine are B? Puteţi voi... Dacă puteţi sta sus, ridicaşi-vă mâna, dacă voi puteţi umbla. Ceva femeie în spate. În ordine, B, numărul unu, numărul doi, trei, patru, cinci, veniţi pe aici. Şi eu le voi cere la aceşti copilaşi dacă ei ar vrea doar să vină chiar în jur înapoia platformei şi să şadă aici jos. Acum, în regulă. Acum, acum eu vă spun, trimiteţi-i, voi mergeţi chiar prin acel interval deacolo, voi persoanele de la unu la cinci, mergeţi chiar prin calea aceea şi veniţi drept jos. Lăsaţi pe aceia care sunt în interval acolo, dacă ei pot, să vină drept înapoi în jur aici spre scaunele lor. Acum, copilaşii care şed aici, să vină chiar în jur înapoia platformei aici. Şi eu vreau ca ei să umble chiar pe aici, persoanele, aşa ca eu să mă pot ruga pentru ei.

E-246 Acum, să vedem acum. Eu văd. Ce am chemat, unu la cinci, nu-i aşa? Unu, doi, trei, patru, cinci. Unu... Toţi care au un cartonaş de rugăciune acolo, unu până la cinci ridicaţi-vă mâna, vedeţi dacă ei sunt toţi în picioare. Acolo-i unu, doi, trei, patru. Îmi lipseşte unu. Unu, doi, trei, patru, cinci, în B. Sunteţi voi toţi unu, doi, trei, patru? Unu, doi, trei, patru? Unde este cinci, B? Cinci, du-te înapoi pe acolo, doamnă. În regulă, domnule, du-te în jur pe-acolo. Asta este. Mergi chiar prin jur şi vino înapoi, cinci. Şase, şapte, opt, nouă, zece. În regulă, B, cartonaşul de rugăciune şase, şapte, opt, nouă, zece. Vedeţi, noi facem aceasta, atunci voi nu faceţi nici o conturbare atunci. Şase, şapte, opt, nouă, zece. Acum eu am... Eu cred. Ai tu un cartonaş, domnule, stând sus aici? Şapte? În regulă, mergi chiar acolo, tu mergi chiar cu ei. Eu am numai doi, eu cred, acolo. În ordine, şase, şapte, opt, nouă, zece, cartonaşul de rugăciune şase, şapte, opt, nouă, zece. Eu am numai doi, aici este... Tu ai unul, domnule? Iată-te acolo. Iată-te acolo. Zece, unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece. Acum acela ar fi unu, doi, trei, patru, cinci. În regulă, şaisprezece, şaptesprezece, optsprezece, nouăsprezece, douăzeci. Unu, doi, trei, patru, aceea. În ordine, douăzeci, douăzeci şi unu, douăzeci şi doi, douăzeci şi trei, douăzeci şi patru, douăzeci şi cinci. Unu, doi, trei, mergi în jur pe-acolo, domnule, mergi chiar în jur, intră în linie, douăzeci şi cinci, douăzeci şi cinci. Ajută-l acolo, lasă-l să meargă afară pe orice cale vrea el. Iată-te aici, frate, chiar aici, ei au deschis un drum aici pentru tine. Poporul ţi-a deschis un drum aici. Cineva să-l ajute chiar înainte acolo, dacă puteţi. Lăsaţi-l să treacă chiar în jur şi să intre în rând acolo. Eu vă spun, aşezaţi-l jos chiar acolo, şi când numărul lui este chemat, puneţi-l chiar sus acolo. Vedeţi? Când el vine într-un număr, puneţi-l drept în rând. În ordine, eu cred că asta-i cam aşa de mulţi care ar putea-putea să meargă acolo.

E-247 Acum, câţi de aici care nu au un cartonaş de rugăciune, şi voi sunteţi încrezători, voi sunteţi-voi sunteţi absolut siguri că Dumnezeu poate vindeca pe cei bolnavi? Ridicaţi-vă mâna. Voi o credeţi? Câţi dintre voi de aici sunt de la... care ştie că eu nu ştiu nimic despre voi, nu ştiu nimic despre bolile voastre? Există-există persoane aici acum, Tabernacolul meu, către unul din voi străinilor, de-abia există careva să-l pot vedea, afară de lucrătorii aceştia. Doar jos acolo eu văd o persoană care o recunosc. Eu nu sunt aici suficient, vedeţi, şi ei sunt doar persoane care vin înăuntru de pretutindeni. Cât de mulţi de aici... Lăsaţi-mă să v-o dovedesc. Cât de mulţi de aici ştiu că eu nu ştiu nimic despre voi? Ridicaţi-vă mâinile sus aici. Vdeţi, aceea-i mâna voastră înaintea lui Dumnezeu, voi vedeţi. Eu nu ştiu nimic despre ei. Acum, eu nu ştiu că eu aş putea lua pe cineva chemat în rând de rugăciune ca acesta, pe care l-am cunoscut, dar eu nu aş şti pentru ce sunt ei aici. Vedeţi, eu nu aş şti pentru ce sunt ei aici.

E-248 Acum ce eu încerc să fac este să vă fac să vedeţi aceasta, acum urmăriţi, "Lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi." Credeţi voi asta? Credeţi voi că El va dovedi acel Cuvânt? În regulă. A spus El că El se va descoperi pe Sine ca Fiul omului la sfârşitul epocii bisericii? Cât de mulţi? Şi lumea ar arăta, ar fi în starea din Sodoma şi Gomora? Credeţi voi asta?

E-249 Acum, Billy, de ce să nu-i laşi să vină chiar pe aici? Da, în regulă. Păi, bine, în regulă.

E-250 La-la sfârşitul epocii, El se va descoperi pe Sine. Acum, priviţi, vă daţi seama de asta, atunci, aici este o imposibilitate totală? Acum, aici sunt persoane stând în acest rând, pe care nu i-am văzut în viaţa mea. Există persoane şezând acolo, pe care nu le-am văzut niciodată. Dar, amintiţi-vă, Evrei 4:15, eu cred că este, care a zis că "El este Marele Preot acum care poate fi atins de simţul infirmităţilor noastre." Este asta adevărat? Acum, dacă El este Marele Preot, atunci El este Evrei 13:8, atunci, "Acelaşi ieri, azi, şi în veci." Este aceea corect? Acum, cum s-ar descoperi El pe Sine? Aşa cum v-am spus, El întotdeauna vorbeşte prin profeţii Lui. El întotdeauna trimite un-un-un-un mesaj înainte de judecată. Toate lucrurile, El niciodată nu-şi schimbă felul Lui.

E-251 El a decis în grădina din Eden, cum va salva El pe om, prin sângele vărsat al unui nevinovat. El niciodată nu a schimbat aceasta. Noi încercăm să o schimbăm, prin educaţie, prin turnuri din Babel, prin oraşe mari, şi totul ca aceea. Noi încercăm să o schimbăm, dar aceasta nu merge. Noi încercăm să o schimbăm, prin a educa lumea pentru El. Noi încercăm să o schimbăm, prin denominaţiuni de oameni. Aceasta niciodată nu a mers. Numai într-un singur loc pot oamenii să se întâlnească să se închine, sub Sânge. Denominaţiunile voastre vă vor dezbina, dar sub Sânge voi sunteţi la fel. El nu se schimbă.

E-252 Acum, dacă El este Marele Preot neschimbător, şi acelaşi ieri, azi, şi în veci, atunci El trebuie să-şi ţină acel Cuvânt. Nu pentru că noi am zis că El l-a ţinut, pentru că El a zis că El îl va ţine. Vedeţi? Acum, acum, dacă El va face aceea... Acum, doar staţi un minut, gândiţi. Acum, câţi dintre voi din acest rând de rugăciune ştiu că eu nu ştiu nici un lucru despre voi, boala voastră? Atunci ridicaţi-vă mâna, voi ştiţi ce eu... Câţi din rândul acela de rugăciune ştiu că eu nici măcar nu vă cunosc? Ridicaţi-vă mâna.

E-253 Priviţi în audienţă, vedeţi. Acum, voi acolo afară, voi nu trebuie să fiţi aici, voi doar atingeţi haina Lui. Voi doar vorbiţi, ziceţi, "Doamne Isuse, eu Te cred." Acum voi ziceţi, "Eu cred Aceea. Şi eu-eu cred căci-căci Tu poţi descoperi la Fratele Branham, pentru că..."

E-254 Acum, nu pentru că acesta-i Fratele Branham, el e doar un om obişnuit. Şi probabil că dacă Răpirea vine în dimineaţa aceasta... Voi vă gândiţi despre Răpire? Dacă Răpirea vine în dimineaţa aceasta, eu spun aceasta în umilinţă, nu există nici o îndoială că jumătate din această adunare, dacă noi am mers conform cu-cu gradele, conform cu unde ar trebui să fim, jumătate din voi s-ar duce înaintea mea. Aşa este. Eu nu sunt... Priviţi la responsabilitatea ce o am, şi cât-cât de liber o duc. Eu sunt un slujitor nefolositor al lui Cristos, să cunosc ceea ce eu cunosc despre El şi atunci să trăiesc în felul în care trăiesc; nu imoral, nu necurat, nimic ca aceea, Dumnezeu ştie că aceea-i adevărat. Vedeţi? Eu încerc să trăiesc corect, dar eu-eu-eu doar se pare că nu pot să fac lucrul să pătrundă. Poate acesta era altcineva, poate înalt educat sau ceva, ei l-ar fi putut aduce la popor. Dar atunci unii au să gândească, nu toţi oamenii o să primească aceasta, oricum. Vedeţi? Vedeţi? Vedeţi, El ştie ce o să facă El. Deci eu doar mă predau Lui şi zic, "Doamne, eu sunt în mâinile Tale, fă cu mine aşa cum Tu vezi potrivit." Acum, dacă Isus Cristos este acelaşi ieri şi în veci...

E-255 Acum, eu cred că eu cunosc pe femeia aceasta. Eu nu mă pot gândi cine este ea, dar eu o cunosc. Eu o cunosc, cumva. Dar i-am văzut faţa, eu-eu nu ştiu cine este ea chiar la timpul acesta. Dar eu-eu-eu o cunosc, cumva. Tu nu mă cunoşti? Aha. Eu-eu m-am gândit, uitându-mă la faţa ei, am crezut că eu o cunosc, dar eu nu pot numi cine este ea. Dar eu cred că ea... Nu-i bărbatul tău... Nu eşti tu femeia care lucrează la... Bărbatul ei lucrează la acel Seven-Seven-Seven, sau Seven-Eleven, sau ceva în felul acela, jos în New Albany. D-na Agan, aşa este. Acum, tu erai aici şi ai venit la biserică. Roy, este acela la care noi am mers într-o zi pe... Este acela-este acela cel care-i sus pe munte? Ce zici? Sora ei. Aceea era, aşa-i cum era, o vedeţi. Îmi amintesc că eu şi Roy conduceam împreună, şi el a menţionat numele acela, şi Domnul m-a trimis sus acolo şi a vindecat-o pe femeie chiar acolo. Da, domnule, şi eu doar mi-am amintit.

E-256 Acum, însă să ştiu ce-i rău cu tine, eu nu am idee. Tu ştii asta. Dar dacă Domnul Isus îi poate spune ceva ce ea a făcut. Sau poate dacă ea-ea are ceva necaz financiar. Poate ea şi bărbatul ei au ceva necaz, poate ea şi copiii ei, poate unul din copiii ei, dacă ea are copii, eu nu ştiu. Dar dacă ea are, poate unii din copiii ei sunt-sunt în alergare afară. Poate ea stă aici să ştie ceva despre aceea. Eu nu ştiu. Eu nu am nici o cale să ştiu. Eu-eu-eu nu vă pot spune. Dar El ştie. Vedeţi? Deci, voi vedeţi. Vedeţi voi?

E-257 Ascultaţi, prindeţi aceasta acum foarte aproape. Eu niciodată nu am spus aceasta într-o audienţă mai înainte, dar mă simt călăuzit să o spun acum. Ce este un cuvânt? Este un gând exprimat. Acum, cum pot eu exprima gândul ei, sau cum îi pot eu exprima ei care este gândul ei? Acesta va trebui să fie ceva din gândul care este prezentat, şi ea nu o poate face. Deci eu trebuie să exprim gândul Lui, şi dacă acesta-i corect...
Dacă acesta-i gândul lui Dumnezeu, el va fi corect; dacă acesta nu-i gândul lui Dumnezeu, atunci acesta nu va fi corect; ea o va şti, voi o veţi şti, toţi o vor şti. Vedeţi, nu există doar nici o cale în jurul acestuia. Acesta sau trebuie să fie Dumnezeu sau să nu fie Dumnezeu. Harul Lui este de-ajuns. Acum voi credeţi, acum, fiecare.

E-258 Şi câţi o să credeţi? Păi, poate voi niciodată nu aţi văzut unul din mitinguri înainte, dar voi o să credeţi dacă Dumnezeu face asta? Şi atunci voi pe-acolo afară acum, voi care nu veţi fi în rândul de rugăciune, voi-voi rugaţi-vă, de asemenea, vedeţi. Sau chiar dacă veniţi în rugăciune, mie nu-mi pasă cine sunteţi, voi doar rugaţi-vă.

E-259 Doamne Isuse, acum eu am luat mult timp, dar acesta-i serviciul Tău, Doamne. Şi eu am făcut tot ce pot să fac omeneşte, dar Tu eşti Dumnezeu, acum restul este în mâinile Tale, Tată. Lasă să fie cunoscut că Tu eşti Dumnezeu, şi Cuvântul Tău este adevărat. Dovedeşte Cuvântul Tău, Doamne, din această zi din urmă când Fiul omului va fi descoperit. Cum S-a făcut El cunoscut? El era Cuvântul. Ce este Cuvântul? Un discernător al gândurilor şi intenţiilor inimii. El le-a priceput gândurile, i-a spus lui Petru, Filip, Natanael, femeii de la fântână, la toţi ceilalţi acolo, că atunci când ei veneau, ştia că fetiţa era adormită, nu moartă. Mă rog, Dumnezeule, ca Tu să foloseşti umilele noastre corturi astăzi, din această locuinţă pământească, ca Tu să Te poţi face cunoscut. Prin Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-260 Acum să vindec, eu nu pot, voi ştiţi asta. "Ce este un dar, Frate Branham, ceva ce tu iei?" Nu. Acesta-i ceva ce tu ştii cum să te dai afară din cale. Vedeţi? Atât timp cât tu eşti acolo, aceasta nu va merge. William Branham este cel mai mare vrăjmaş ce îl am. Vedeţi? Dar când eu îl dau afară din cale, vedeţi, atunci Isus Cristos poate folosi trupul. Vedeţi? Vedeţi, acum, eu vin la femeia aceea. Acum ce? Acum să zicem dacădacă ea-dacă ea era bolnavă.

E-261 Iată o doamnă aici care îşi are mădularul ei aşezat sus pe un-pe un scaun. Acum, dacă eu... dacă Isus era aici, şi a mers jos şi şi-a pus mâinile peste femeia aceea, mădularul acela s-ar face bine. Nu-i nici o îndoială privitor la asta. Dar, voi vedeţi, noi suntem fiinţe umane cu mâini murdare. Mâinile Lui sunt sfinte, Dumnezeu L-a adeverit. El era Cuvântul. Voi credeţi asta? Sigur, El avea fără îndoială. El şi-ar pune mâinile Lui peste ea, să zică, "Fiică, fii bine," şi ea s-ar face bine. Dar atunci El ne-a însărcinat să facem acelaşi lucru. Eu cred că El a identificat clar aceasta.

E-262 Acum, ce-ar fi dacă El mi-ar da o viziune, şi i-ar spune la această femeie să facă ceva? Aceea, ei bine, eu cred atunci că dacă eu mi-am pus mâinile peste ea, ea se va face bine.
Credeţi voi asta? Dar ce-i dacă El nu mi-a dat o viziune? Ce ar face viziunea? Mi-ar da numai credinţă. Transmiţând credinţa mea, puterea nevăzută a lui Dumnezeu. Vedeţi? Acum, dacă voi, fiecare din voi moare chiar în minutul acesta, voi nu v-aţi vedea pe voi părăsind trupul vostru. Toate facultăţile voastre mintale, tot ceea ce sunteţi ar pleca, dar voi nu aţi vedea aceasta plecând. Vedeţi? Aceasta ar fi un ne-... Forţa care mă face să-mi mişc mâinile, aceea-i o forţă, nu-i aşa? Forţa care ar putea să mă facă să gândesc, forţa care mă face să predic, forţa care mă face să trăiesc, să acţionez, aceeaşi forţă care poate să motiveze acest trup l-ar părăsi iar voi nu aţi vedea forţa plecând. Aceasta-i o forţă nevăzută. Aşa este credinţa! Să nu pierdeţi aceasta. Credinţa! Şi Isus a zis, "Ei îşi vor pune mâinile peste bolnavi." Acum, vedeţi, dacă am mers şi am avut o viziune şi mi-am pus mâinile peste ea, eu cred că ea se va face bine, pentru că am văzut o viziune, încrederea mea este în viziune. Dar cume cu Cuvântul? Pun mâinile peste ea cu aceeaşi credinţă. Viziunea este dată numai să motiveze credinţa mea şi credinţa voastră. Cu aceeaşi credinţă fără viziune, aceasta va lucra întocmai la fel. La unii oameni li se dă credinţă mare. Unii nu au felul acela de credinţă, lor li se dă viziuni să le dea credinţa aceea. Vedeţi? Acum, vedeţi, acestea încă ar fi aceleaşi mâini murdare, ar fi aceeaşi persoană, dar doar punând mâinile peste ea.

E-263 Acum, lasă ca Duhul Sfânt să confirme Prezenţa Lui, să confirme Cuvântul Lui care El l-a promis. Acum, am uitat care era numele tău. Care-ţi este numele, acum? Agan. Păi, El ar fi putut să-mi spună asta dacă El ar fi vrut, vezi, dar eu doar spun că eu-eu ştiu că eu te cunosc. Acum, tu doar vino chiar aici doar un minut, puţin mai aproape, există persoane stând acolo rugându-se, tu vezi. Aceea-i... Acum, D-na Agan, dacă eu-dacă eu sunt slujitorul lui Cristos, şi eu am predicat Cuvântul care eu cred a fi Adevărul, crezi tu aceea? [D-na Agan zice, "Da." – Ed.] Tu o crezi. Acum, dacă tu ai o nevoie de ceva, eu nu aş putea să ţi-o dau, pentru că eu nu am să o dau; numai dacă aceasta-i poate puţini bani sau ceva, sau eu aş putea merge să vorbesc cu soţul tău sau copiii sau cei dragi sau ceva, eu aş putea. Dar dacă ai avut nevoie de vindecare, eu nu aş putea să ţi-o dau, aceea-i deja cumpărată. Dar printr-un dar, eu te pot face să recunoşti, dacă tu ai credinţă, că aceea-i deja cumpărată, pentru că Acela Care a cumpărat-o, Acel singur în care tu ai putea avea credinţă, în Fiul lui Dumnezeu. Cumpărătorul stă aici. Înţelegi? Este asta corect? Cumpărătorul e aici.

E-264 Acum, tu mă cunoşti ca un frate, un lucrător, şi eu te cunosc ca o soră. Noi îl cunoaştem pe El ca Dumnezeu. Acum, dacă Persoana aceea nevăzută, printr-un dar care îl am să mă fac să mă dau afară din cale, îmi poate spune, să-ţi spună ţie prin mine, buzele mele, înţelegi. Acum, când eu mă rog, Dumnezeu nu mă vede pe mine, El doar îmi aude glasul prin Sângele lui Isus. Vedeţi, El nu mă vede, El aude glasul meu. Şi acel Sânge acolo este să reprezinte ceea ce eu cer. Vedeţi? Atunci El aude glasul meu, dar El vede numai Sângele. Vedeţi, El nu mă vede pe mine, deci eu pot să fiu murdar când sunt sub Sânge. Sângele curăţeşte. Vedeţi, El este tamponul între mine şi Dumnezeu, şi a promis, "Cereţi Tatălui orice, Eu o voi face." Crezi tu asta a fi adevărul?

E-265 Acum, dacă fiecare... se pare că... Puteţi voi vedea ceea ce se întâmplă? Priviţi, venind înăuntru aici, vedeţi, este o Lumină, galbenă, mişcându-se chiar în jur.

E-266 Acum ea nu o putea ascunde şi dacă ar fi trebuit. Nu, nu. Tu eşti aici ca rezultat la ceva ce ţi s-a întâmplat. Tu ai avut pneumonie, şi tu ai fost în spital. Tu ai fost sub un cort de oxigen. Şi tu suferi ca rezultat de la aceasta. Tu urmează să fii bine. Isus Cristos te va face bine, înţelegi, şi o să fii făcută bine. Du-te, crezând aceasta, Soră Agan. Eu îmi voi pune mâinile peste tine, în Numele lui Isus. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Mergi, fii fericită acum, să nu te îndoieşti la ce El a spus.

E-267 Cum o duci, soră? Eu-eu nu cred că te cunosc. Noi suntem străini. Acum, aici e o femeie pe care eu nu o cunosc. Eu nu te cunosc. Eu nu am nici o cale să te cunosc. Dar crezi tu că Dumnezeu îmi poate descoperi, prin Cuvântul Lui, vezi, pentru că El a promis-o? Crezi tu că El ar putea să-mi spună ceva despre tine? Şi aceea te-ar face să o accepţi, este asta corect, ştiind că nu aş fi eu, fratele tău, acesta ar fi El, Salvatorul tău. Crezi tu asta? Tu urmezi să fii la o operaţie. Ţi s-a spus că trebuie să ai o operaţie. Crezi tu că El poate să-mi spună pentru ce este operaţia? Aceasta-i în stomac, şi în intestine. Aceea-i exact corect. Tu vrei să scapi de aceasta. Crezi tu acum, cu acest Duh aici, Duhul lui Cristos peste tot în jurul nostru şi stând asupra mea. Tu ştii că ceva trebuia să-ţi spună, pentru că eu nu te cunosc. Crezi tu, prin punerea mâinilor, că ar transmite credinţa în care eu cred, cu tine cu credinţa ta, şi înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, tu ai fi vindecată? Atunci, Doamne Isuse, mă supun poruncilor Tale, când Tu ai spus, "Aceste semne vor urma pe acei ce cred. Dacă ei îşi pun mâinile pe bolnavi, ei se vor reface," lasă ca sora noastră să se facă bine pentru slava lui Dumnezeu; în Numele lui Isus, amin. Du-te acasă, doar uită despre aceasta, înţelegi, du-te crezând cu toată inima ta.

E-268 Cum o mai duci? Eu spun asta doar să-ţi contactez spiritul, doamnă. Întocmai cum Isus a făcut la fântână, a zis, "Adu-Mi o băutură." Acum, eu cred... Eu nu cred că te-am văzut vreodată, eu cred că tu eşti o străină pentru mine. Este aceea corect? Dacă asta-i corect, ridică-ţi mâna aşa ca audienţa să poată vedea. Eu nu o cunosc pe doamna.

E-269 Aceasta-i vindecare veritabilă, este credinţă veritabilă, Scriptură veritabilă, Cuvântul neamestecat al lui Dumnezeu făcut manifestat şi dovedit că El nu e mort. El este viu pentru totdeauna. "Şi cel ce crede în Mine, lucrările care le fac Eu le va face şi el, şi acest credincios va pune mâinile peste cei bolnavi şi ei se vor reface." O, cum vă puteţi îndoi de aceasta? Vedeţi? Acum, El ştia cine va şi cine nu va, eu nu ştiu. Aceea depinde de El.

E-270 Dar acum dacă această doamnă este o străină... Eu nu o cunosc, nu am văzut-o în viaţa mea. Ea este o femeie tânără, cu mult mai tânără decât-decât mine. Dar eu-eu nu am văzut-o niciodată. Şi ea este aici pentru ceva scop. Crezi tu că aceste lucruri care eu le-am învăţat în Biblie, doamnă, să fie Adevărul? Tu crezi că ele sunt Adevărul. Şi tu accepţi Aceasta, nu pentru că eu am spus Aceasta, pentru că Dumnezeu a spus Aceasta?

E-271 Crezi tu că noi trăim în zilele din urmă când Fiul omului urma să fie manifestat? Aceea ar fi tot Cuvântul care s-a acumulat prin Luther, Wesley, Baptişti, şi toate acelea, şi Penticostalii, toate s-au acumulat la descoperirea despre tot ce a fost aceasta. Al şaptelea înger urma să deschidă taina celor şase peceţi. Aceasta toată să fie adunată sus în Fiul omului, plinătatea Lui de timp a venit la plinătatea Cuvântului Lui, să manifesteze plinătatea Trupului Lui. Acela-i Cuvântul, atunci, acela-i Cuvântul vorbit făcut manifestat de către Cuvânt, descoperă Cuvântul.

E-272 Acum, dacă Dumnezeu îmi poate spune care-i necazul tău, este, adică... El te-a făcut, El ştie totul despre tine. Şi dacă El o poate descoperi... Tu arăţi ca o persoană sănătoasă. Dar dacă El mi-o poate descoperi, tu vei şti dacă este adevărul sau nu. O vei accepta tu? Acum priveşte drept la mine. Desigur, tu porţi ochelari, tu a trebuit-trebuit să-i porţi. De fapt nu de aceea eşti tu aici. Eu pot să văd că Acesta s-a mutat drept înapoi, vezi. Acum, tu eşti aici din cauza unui cheag de sânge. Vezi? Vezi? Tu-tu crezi că El îmi poate spune unde sunt ele? Picioarele tale. Crezi tu ca asta să fie că Dumnezeu o face? Crezi tu că Dumnezeu îmi poate spune mai mult despre tine? Ha? Este în ordine că tu eşti o străină, şi eu doar... vorbesc cu tine un minut. Crezi tu că El poate, crezi tu că El îmi poate spune de unde eşti? Tu eşti din Gary, Indiana. Crezi tu că El poate sămi spună cine eşti? D-na Ogden. Asta-i adevărat. Acum du-te înapoi acasă şi fă-te bine, în Numele lui Isus Cristos.

E-273 Cum o mai duci? Noi suntem străini unul la altul, de asemenea. Eu nu te cunosc, vezi. Dar tu crezi că Domnul Isus îmi poate descoperi necazul tău? [Sora zice, "Eu ştiu aceasta." – Ed.] Tu o ştii. Îţi mulţumesc, soră. Asta-i foarte bine. În ordine, fiind că tu ştii aceea, atunci, hernia aceea se va face în regulă.
Şi tu ai-şi tu ai o-o umflătură în coasta ta. Aşa este, nu-i aşa? Tu vrei ca eu să-ţi spun în care parte este? Este în partea ta dreaptă. Aceea-i exact corect. Acum du-te pe drumul tău şi crede aceasta, şi te vei face bine.

E-274 Voi credeţi? Absolut, acesta-i Adevărul. Credeţi voi că Fiul lui Dumnezeu, Fiul omului, a venit jos prin epoci aşa cum El a promis? Da, doar, credeţi voi că lumea este într-o stare Sodomită, gata să fie nimicită prin foc, cum era Sodoma? Sodomiţii erau Neamuri, amintiţi-vă. Dar jos înăuntru acolo, în Sodoma, erau nişte oameni neprihăniţi, Dumnezeu a trimis un mesager să-i cheme afară; unii din ei au venit, unii nu, cei mai mulţi dintre ei au stat înăuntru. Dar acolo era un grup şezând sus pe munte, Abraham, şi acolo era un Mesager care a venit la el să-i arate ce urma să se întâmple. El nu urma să fie în aceasta, oricum. Dar atunci lumea este chiar în aceeaşi stare astăzi, şi Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, Fiul omului, Fiul lui David, şi El a venit să Se manifesteze.

E-275 Eu doar observ că ceva i se întâmplă la femeie. Ea este aici pentru o cauză mare. Ea nu este aici pentru boală. Voi ştiţi ce vrea ea să-mi ceară? "Să pun mâinile pe" ea, ea să "primească botezul Duhului Sfânt." Vedeţi? Vedeţi? Nu este aşa? Ridică-ţi mâna sus dacă asta-i aşa. Vedeţi? Vedeţi, ea are un lucru mare. Scumpe Tată ceresc, dă acestui copil al Tău dorinţa inimii ei, fie ca ea să primească botezul Duhului Sfânt. Aşa ea Îl va primi. Amin. Tu Îl vei primi. Dumnezeu să te binecuvânteze.

E-276 Voi credeţi? Dar voi de-acolo afară, voi credeţi, la fel? Dacă tu poţi crede, toate lucrurile sunt posibile. Arăţi foarte sinceră privitor la aceea, crezi tu că cheagul acela de sânge te poate părăsi, de asemenea? Şezând chiar acolo îmbrăcat cu cămaşa ce arată verde. Ridică-ţi mâna dacă crezi că acesta te va părăsi, el te va părăsi. Eu nu l-am văzut pe om în viaţa mea, un total, absolut străin pentru mine. Eu niciodată nu l-am văzut.

E-277 Voi o credeţi, restul din voi, audienţa? Acum, nu vedeţi voi, că acesta trebuie să fie El?

E-278 Cancerul nu este un lucru rău pentru Dumnezeu să vindece. El îl poate face bine, nu poate El? Crezi tu că El vrea? În regulă, atunci du-te, primeşte aceasta, în Numele lui Isus Cristos. Doar crede cu toată inima ta.

E-279 Bună, scumpa. Tu ştii, Isus şi-a vărsat Sângele Lui, catrupul tău să poată fi bine. Crezi tu asta? Scumpe Dumnezeule, eu binecuvântez pe acest copil, şi fie ca ea să aibă o transfuzie de sânge de la Calvar. Ia tot zahărul la o parte, Doamne, şi lasă ca ea să fie bine, în Numele lui Isus. Dumnezeu să te binecuvânteze.

E-280 Cum o mai duci? Crezi tu că El poate vindeca spatele acela şi să-l facă bine? [Fratele zice, "Eu ştiu că El poate." – Ed.] În ordine, du-te, crede aceasta, ai credinţă. Hai să pun mâinile pe tine că aşa ai cerut. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate.

E-281 Tu crezi? El a făcut hrana să mănânci, El a făcut un stomac să o digere. Şi când ceva devine greşit în stomacul acela, El este Vindecătorul acestuia. Crezi tu asta? În regulă, asta-i tot ce trebuie să ştii, crede cu toată inima ta.

E-282 Fiind că tu aveai acelaşi lucru, doar mergi înainte şi crede cu toată inima ta, de asemenea.

E-283 Este în regulă, adu-o pe doamna înainte. Cum o mai duci? Fetiţă drăguţă, ea e îngrozitor de mică să aibă boală de femei. Crezi tu că Isus te va face bine de aceea? Scumpe Dumnezeule, această fată mică, eu blestem pe acest duşman în timp ce suntem în Prezenţa lui Isus Cristos, fie ca acesta să o părăsească, fie ca ea să fie bine. În Numele lui Isus. Amin. Te binecuvântez.

E-284 Crezi tu? Acum o umbră neagră se mută sus, moartea. Un cancer nu este... Dumnezeu poate vindeca cancerul şi să-l facă bine. Crezi tu asta cu toată inima ta? Crezi tu că El te va face bine de acesta? În Numele lui Isus Cristos, eu blastăm acest lucru blestemat sub acei peşti încrucişaţi, fie ca Crucea lui Cristos să-l ia la o parte. Fă-l să se ducă, în Numele lui Isus. Nu te îndoi, du-te, crede cu toată inima ta. Amin. Dacă tu poţi crede, toate lucrurile sunt posibile.

E-285 Cum o mai duci? Desigur, artrita ta se va duce, şi te vei face bine dacă crezi. Crezi tu că tu vei fi aşa încât vei putea să umbli din nou în jur şi să fii bine? Domnul să binecuvânteze pe această scumpă soră, şi să o facă bine, în Numele lui Isus Cristos. Du-te, crezând cu toată inima ta.

E-286 Crezi tu că acelaşi lucru ţi se poate întâmpla ţie? Păi, eu cred că s-a întâmplat. Tu urmează să... Dacă tu crezi că eşti vindecat chiar acum. Eu cred că aceasta s-a dus de la tine, eu însumi. În Numele lui Isus Cristos, lasă ca fratele nostru să meargă şi să fie normal şi bine, pentru slava lui Dumnezeu. Amin.

E-287 Aceasta în sfârşit s-a întâmplat. Tu care şezi acolo, plângând, crezi că hemoroizii aceia te vor părăsi? El a stat chiar aici până în ultima jumătate de oră, se părea, chiar înaintea mea, El stă chiar alături de acest om. Tu ai crezut, nu-i aşa? Tu crezi cu toată inima ta, şi te poţi duce înapoi la Texas şi fii bine. Eu nu l-am văzut pe om în viaţa mea.

E-288 Crezi tu că spatele acela mic o să se facă bine şi tu vei fi gata să fii vindecat? Doamne Isuse, atinge pe micuţul şi vindecă-l, în Numele lui Isus Cristos. Amin. Crede cu toată inima ta.

E-289 Acum acel Spirit se apropie, El este prin toată clădirea. E greu de spus de unde ar fi putut să vină acela, emoţionat. Lăsaţi-mă să vă arăt ceva. Câţi sunt emoţionaţi, acolo afară, ridicaţi-vă mâna. Vedeţi, este greu să spui care şi cum. Dar Dumnezeu ştie totul despre aceasta, toate dorinţele voastre. Voi aţi încercat totul, greu, să le biruiţi. La multe lucruri în viaţă voi încercaţi să renunţaţi, şi voi vreţi să slujiţi pe Dumnezeu cu tot ce este în voi. Se pare că întotdeuna era ceva ce vă reţinea înapoi. Credeţi voi că o să se întâmple chiar acum, în dimineaţa aceasta, voi urmează să fiţi făcuţi liberi de la lucrurile acestea? Vreţi voi să o credeţi?

E-290 Tatăl nostru Ceresc, aşa ca aceştia să poată să vadă că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, vindecă pe această scumpă femeie stând aici, Tată, linişteşte-o. Noi toţi ştim ce suferă ea, Doamne, şi ne rugăm ca Tu să o faci bine. Aşa cum îmi pun mâinile peste ea cu toată credinţa, eu, de asemenea, am un atac chiar acum, epuizat, Satan, istovit, nervii se deteriorează. Părăseşte-o, Satano. Eu îmi pun mâinile peste ea cu toată credinţa ce o am, părăseşte-o, în Numele lui Isus. Du-te, crezând în El. Asta-i ce ai vrut tu ca eu să fac.

E-291 Eu nu te cunosc, tu eşti un străin pentru mine. Acea hernie, dacă tu vei crede, ea se va face bine. Şi un alt lucru, tu ai artrită. Dacă tu crezi, tu vei fi bine. Boala ta de spate te-a părăsit. Mergi, crezând.

E-292 Credeţi voi cu toată inima voastră? Aici, acea... cât de mulţi... Sunt aceştia toţi din ei în rând? Există ceva mai mulţi în restul rândului? Voi toţi treceţi drept pe aici aşa ca eu să pot să-mi pun mâinile peste cei bolnavi. Să ne aplecăm capetele doar un minut, este după ora unu. Scumpe Dumnezeule, eu îmi pun mâinile peste sora mea, în timp ce ungerea Duhului Sfânt este aici. Fă-o bine, în Numele lui Isus. Scumpe Tată Ceresc, eu îmi pun mâinile peste fratele meu... [Porţiune goală pe bandă, Fratele Branham continuă să se roage pentru bolnavi – Ed.] ... crede.

E-293 O, pentru tine nu s-a făcut rugăciune, frate? [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... frate, voi ştiţi ce a făcut el? El este un vânător vechi de căprioare. El a zis că el a avut o puşcă cu care întotdeauna a vânat căprioare, el a zis că era prea bătrân acum să meargă la vânătoare. El a vrut să aducă puşca şi să mi-o dea mie. Amin. Să zicem, "Laudă Domnului." [Adunarea zice, "Laudă Domnului." – Ed.]
Eu Îl iubesc,
Să nu uitaţi întrebarea voastră mică, puneţi-o sus. Dacă nu o puneţi astăzi, aduceţi-o miercuri sau duminică.
Căci El m-a iubit întâi Şi a cumpărat...
Aţi fost voi toţi în rândul de rugăciune, rândul de rugăciune? ... salvarea
Pe lemnul Calvarului.

E-294 Gândiţi-vă cât de dulce este El faţă de noi, acum. Doar gândiţi, El dovedeşte Cuvântul Lui! Vedeţi? Acum vedeţi, dacă eu aş putea vindeca, aceasta ar fi diferit, vedeţi, dar El este Acela care deja a făcut-o. Vedeţi? Deci El doar dovedeşte Prezenţa Lui aici, ,,Eu sunt Cel ce am fost mort, şi viu pentru totdeauna." Nu a existat nimeni ca El vreodată. El era un Om cu totul Singur. El era Dumnezeu. Vedeţi? Nu a existat niciodată un om care a trăit cum a trăit El. Nu a existat niciodată un om născut cum s-a născut El. Nu a existat niciodată un om care putea să facă ce ... cum a făcut El. Nu a existat niciodată un om care a murit cum a murit El. Nu a existat niciodată un om care a înviat din morţi cum a înviat El. "O," voi ziceţi, "aşteaptă un minut, Frate Branham, alţii au fost înviaţi din morţi." Da, dar ei au murit din nou. Dar El e viu pentru totdeauna. Vedeţi? Niciodată nu a înviat un om cum a înviat El. El a înviat din morţi, pentru totdeauna.

E-295 [Fratele Branham fredonează "Eu Îl Iubesc" – Ed.] Să o cântăm pentru El acum.
O, eu Îl iubesc, eu Îl iubesc
Pentru că El m-a iubit întâi
Şi a cumpărat salvarea mea,
Pe Calvar.

E-296 Să ne plecăm doar capetele. Doamne Isuse, eu iubesc acest popor. Şi eu doar îi ţin Doamne, nu a fost intenţia mea să fac aceasta. Dar aici, mulţi dintre ei cu copii mici aşteptând, ei sunt flămânzi, ei nu înţeleg. Dar ei doar au şezut chiar aici, pentru că ei ştiu că omul nu poate trăi, numai prin Cuvântul lui Dumnezeu. Şi atunci când Cuvântul este vorbit, şi apoi făcut cunoscut, făcut manifestat, dovedit, atunci ei ştiu că acesta poţi să fi numai Tu. Eu mă rog pentru fiecare. Binecuvântează-l, Tată. Fie ca ei să fie sănătoşi şi puternici pentru călătoria care stă înaintea noastră. Binecuvântează-i în decursul săptămânii. Şi dacă aşa va fi voia Ta, Doamne, ca să putem să ne întâlnim iarăşi aici duminica viitoare, Sabatul următor, să venim aici şi să ne închinăm, mă rog, Dumnezeule, ca Tu să-i întăreşti. Unii din ei ar putea să nu, unii vor trebui să meargă la casele lor în diferite părţi ale ţării, poate dincolo de mare, sau în afara Statelor. Ne rugăm ca Tu să fii cu ei şi să-i ajuţi. Fie ca noi să ne întâlnim la picioarele lui Isus, într-o zi. Admite aceasta, Tată. Ajută-ne acum, aşa cum ne iubim unul pe altul, şi credem în Tine, şi sperând că într-o zi legătura care leagă inimile noastre laolaltă va fi acum coarda Eternă, lasă-ne să trăim în acea Cetate care-i în patru colţuri, pentru toată Eternitatea. În Numele lui Isus. Amin. În ordine.
Ia Numele lui Isus cu tine,
Copil al... (Acum daţi mâinile unul cu altul) jalei;
Aceasta bucurie va...
Întoarceţi-vă în jur şi daţi mâna cu cineva, ziceţi, "Sunt bucuros să fiu aici cu tine, dimineaţa aceasta."
Ia-L oriunde te duci.
Nume scump, O ce dulce! (Dumnezeu să vă binecuvânteze)
Speranţa pământului şi bucuria Cerului;
Nume scump, O ce dulce!
Speranţa pământului şi bucuria Cerului.
Acum, ascultaţi la aceasta acum, acum cântaţi aşa:
Ia Numele lui Isus cu tine,
Ca un scut de la orice capcană; Acum ascultaţi atenţi
Când ispitirile în juru-ţi se adună. (Ce faci?)
Respiră acel Nume sfânt în rugăciune.
Nume scump (Nume scump), O ce dulce!
Speranţa pământului şi bucuria Cerului;
Nume scump! O Ce dulce!