E-1 Vă puteţi aşeza. Am fost... sau am pachetat înainte, venind înăuntru şi văzând pe Fratele Moore şi toţi dintre ei aici pe platformă, prietenii pe care i-am cunoscut de aşa mulţi ani. Acesta-i cu certitudine un privilegiu să-i văd aici în seara aceasta. Mă simt cumva mărunt să stau aici şi să vorbesc cu astfel de teologi înapoia mea, şi poate ei mă vor corecta când eu sunt greşit. Eu aşa sper.

E-2 Noi suntem foarte fericiţi în seara aceasta să avem o anumită persoană aici, Sora Rose. Noi veneam jos... Eu eram cu Fratele Shores şi asistentul lui, astăzi, pentru un mic prânz. Şi pe drum în jos, Fratele Williams a spus că Sora Rose era foarte bolnavă. Şi noi am mers înăuntru să o vedem doar un moment, am îngenunchiat jos. Şi ea avea o febră mare, şi foarte bolnavă. Doar câteva cuvinte de rugăciune, şi Domnul ne-a vorbit, şi a spus, "Ea o să fie vindecată." A spus, "Ea va fi acolo mâine seară," ei spun. Şi iată-o aici în seara aceasta, şezând chiar aici. Aşa este.

E-3 Soră Rose, ridică-te doar un minut, aşa ca ei... Noi suntem mulţumitori faţă de Domnul. Ea a fost legată la pat. Ea a spus, "Diavolul chiar m-a bătut afară din toate. Am venit aici şi am avut o prăbuşire cu aceasta," vreun fel de boală de gât, şi aşa mai departe. Dar Domnul a adus-o prin aceasta, astfel pentru aceea noi suntem fericiţi. Mulţumind Domnului scump!

E-4 Acum noi am avut timpuri minunate. Şi mâine seară, acum, noi mergem acolo la-la Ramada. Şi să nu uitaţi acum, nu o să fie aici mâine seară, acesta va fi la Ramada. Şi convenţia începe seara următoare. Trebuie să mă răbdaţi încă o seară, voi ştiţi.
Deci seara trecută am-am mers aşa de departe de pe cântar, eu cumva am făcut o mică promisiune faţă de mine că, la începutul anului, că eu doar o să scurtez Mesajele acelea de la trei sau patru ore, cinci ore, la poate în jur de vreo treizeci sau patruzeci de minute. Şi cum v-am spus seara trecută, soţia mea m-a comentat duminică, a spus, "Tu ai făcut foarte bine." Astfel-astfel atunci, desigur, eu a trebuit să vin pe aici seara trecută şi să o ruinez, vedeţi. Dar eu am fost cincizeci şi cinci de minute, în loc de treizeci, seara trecută.
Venind jos, în seara aceasta, Billy a spus, "Despre ce o să vorbeşti tu?"
Am spus, "Ei bine, eu am câteva notiţe mici scrise aici, şi nişte Scripturi. Eu nu ştiu, unele din ele, patru sau cinci Mesaje diferite." Am spus, "Eu simt când ajung jos acolo, şi văd ce se petrece."
A spus, "Tu ai promis să te rogi pentru toate persoanele acelea bolnave."
Am spus, "Da, domnule. Câte cartonaşe ai tu?"
A spus, "Două sute."
Am spus, "Eu mai bine să încep asupra lor, în seara aceasta."
Şi el a spus, "Acum aminteşte-ţi, tu primeşti numai cincisprezece minute să vorbeşti." A spus, "Tu ai luat restul din el seara trecută." [Fratele Branham şi adunarea râde – Ed.] Noi va trebui să ne grăbim, nu-i aşa?

E-10 Ei bine, noi v-am făcut o promisiune, că ne vom ruga pentru persoanele acelea care aveau cartonaşe de rugăciune, şi noi suntem-noi suntem obligaţi la o promisiune, desigur. Noi nu-i putem aduce pe toţi prin aceste rânduri, şi nici nu aş fi eu în stare să-i chem individual, afară în audienţă. Chiar dacă Duhul Sfânt mi-ar da aceasta mie, eu-eu doar nu pot sta să o fac. Aceasta-i doar prea mult asupra mea. Şi, însă noi toţi suntem familiari cu lucrurile acelea. Noi ştim că Dumnezeu încă este Dumnezeu. Aceasta nu este că aceea vindecă. Aceasta-i că aceea doar zideşte credinţă, să ne lase să ştim căci-căci noi suntem în Prezenţa Lui.

E-11 Şi noi urmează, în seara aceasta, să ne rugăm pentru toate persoanele acelea bolnave, fiecare din ei care au cartonaşe de rugăciune, pentru care să ne rugăm. Iar atunci mâine seară, dincolo la Ramada, noi vom încerca să împărţim mai multe şi să începem să ne rugăm pentru aceia de acolo, căci eu încă am mâine seara. Şi mă gândesc eu am o seară din convenţie, poate şi un mic dejun. Aceasta depinde cum iasă lucrurile.

E-12 Acolo sunt unii, unul din vorbitori care nu s-a arătat; nu s-a arătat până acum, eu nu cred. Fratele Humburg, sau este acela... [Un frate zice, "Amburgy." – Ed.] Amburgy, Amburgy, Kash Amburgy. Astfel eu-eu le iau toate greşit, Acela-i numele acela German. eu-eu presupun că acela-i German. Astfel eu aş putea să trebuiască cumva să-l substitui, cum o numim noi, scuzaţi expresia, pentru el.

E-13 Aşa că noi am avut un timp minunat în Domnul, totuşi. La toţi dintre voi, dacă ar fi unii străini aici în seara aceasta, noi suntem sigur bucuroşi să vă avem înăuntru, şi nădăjduim că Domnul vă va binecuvânta. Mă rog ca să nu existe vreo persoană bolnavă în clădire când noi plecăm deseară, că Domnul nostru va coborî în marea Lui putere şi va vindeca pe toţi acei care sunt bolnavi şi năpăstuiţi.

E-14 Aici cândva în urmă, eu obişnuiam să iau persoane înăuntru la interviuri speciale, unele din cazurile grele care nu le puteam duce la capăt. Atunci aceasta a crescut aşa de repede, până a ajuns să fie, Domnul a continuat să o binecuvânteze, până am avut trei sau patru sute aşteptând, şi astfel atunci oamenii îşi au simţurile jignite pentru că ei ar aştepta. Poate, pe aşa de mult timp, tu ar fi trebuit să aştepţi poate un an sau doi, aşa ca să ajungi înăuntru la acesta, vedeţi, doar între adunări, să-i iau la interviuri. Şi noi doar şedeam şi aşteptam după Domnul până când El ne-a spus chiar exact cazul.

E-15 Nu există nici o îndoială că sunt oameni aici care au fost la interviurile acelea speciale. Sunt acolo? Să vă văd că vă ridicaţi mâinile. La interviurile speciale. Da, acolo şade, astfel, şi ştie că este aşa. Noi doar aşteptăm să vedem ce ar spune Domnul, ce cazul acela... Iar apoi eu a trebuit să opresc aceea aici cu un timp în urmă. I-am spus lui Billy că noi nu mai puteam avea ceva interviuri particulare.

E-16 Vedeţi, eu-eu-eu chiar am trecut de douăzeci şi cinci, recent, a doua oară, şi mult în sus înspre a treia oară. Şi astfel aşa cum ajungem puţin mai în vârstă, păi, tu nu, tu... cumva tu nu poţi să faci faţă cum obişnuia-i. Paşii ţi se scurtează. Şi-şi desigur, Fratele Moore nu ştie nimic despre aceea încă. El... Mă gândesc că noi suntem pe undeva în jurul acelei vârste.

E-17 Dar a mers multă apă în jos pe râu de când tu şi eu, şi Fratele Brown am venit aici prima dată, cu Fratele Outlaw şi Fratele Garcia, şi Fratele Fuller. Mă întreb dacă bărbaţii aceia ar fi înăuntru aici în seara aceasta? Fratele Garcia, Fratele Fuller, Fratele Outlaw, sunt ei aici? Ridicaţi-vă mâinile sus dacă sunteţi. Da, acolo este Fratele Fuller, eu cred, dacă eu nu mă înşel. Fratele Outlaw dincoace. Fratele Garcia, eu-eu cred totuşi că el a plecat din Phoenix. Mă gândesc că aceea-i corect. El-el a plecat din Phoenix, şi el este acolo în California. Ei bine, au fost cu certitudine zile măreţe, şi eu încă cred acelaşi Mesaj care l-am avut atunci, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi-n veci." Eu presupun că aceia erau cam... Ei bine, Becky era un bebeluş. Aceea-i cam nouăsprezece ani.

E-18 Şi acum ea este o fată mare, bătrână, grasă, urâtă şezând acolo afară pe undeva, în vârstă de nouăsprezece ani. Unde eşti tu, Becky? Băiete, ea o să mă aranjaze pentru asta. Eu îmi amintesc cărând-o înăuntru pe braţul meu. Eu sigur o să am o treabă făcând aceea deseară.

E-19 Îmi amintesc acolo la biserica Fratelui Garcia într-o seară, ea era o micuţă mititică. Şi am spus, "Noi avem o adunare internaţională în seara aceasta." Am spus, "Eu le vorbesc la Spanioli." Şi am spus, "Soţia mea aici este o Germană." Am spus, "Eu sunt un Irlandez." Şi am spus, "Şi fetiţa mea este o Indiancă," şi aceea era Becky.

E-20 Astfel când am mers afară pe uşa din spate, acolo era o fată mică Mexicană acolo afară, a spus, "Frate Branham!"
Am spus, "Da, scumpa, ce vrei tu?"
A spus, "Nu gândeşti că copila voastră este puţin palidă ca să fie o Indiancă?" Ea este o blondă, voi ştiţi.
Şi am spus, "Doar o Indiancă în acţiune."

E-21 Ei bine, noi suntem mulţumitori, ca, să fim din nou aici în seara aceasta. Acum înainte să ne apropiem de Cuvânt, să ne apropiem de El, căci El este Cuvântul. Când Cuvântul este manifestat, acela-i El în voi.

E-22 Aşa cum am avut noi seara trecută despre Sămânţa De Discordie, aţi apreciat voi aceea, binecuvântarea Domnului? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Eu-eu cu certitudine am apreciat să aduc Mesajul la voi. Şi noi vedem ce sunt seminţele.

E-23 Acum este acolo o cerere specială în seara aceasta, doar ceva special? Poate careva dintre voi toţi care urmează să fie în rândul de rugăciune, ziceţi, "Dumnezeule, fii milostiv. Când eu vin să se roage pentru mine, lasă să mi se ridice credinţa să îndeplinesc condiţiile." Şi-şi poate cineva are pe unul din cei dragi, bolnav, şi ceva. Aţi vrea doar să vă ridicaţi mâna aşa ca Dumnezeu doar să privească în jos şi să spună... Acum dacă aceea... Voi nu ştiţi cum mă face aceea să mă simt să privesc acolo. Doar priviţi la necesitate înăuntru aici! Fraţi lucrători, doar priviţi la aceea. Vedeţi? Acum, dacă aceasta mă face pe mine să simt în felul acela, ce-i face aceasta la Tatăl nostru? Cu certitudine.
Acum să ne rugăm.

E-24 Scumpe Isus, ne apropiem acum de marele Tron al milei, prin acest Nume a tot suficient. "Căci nu a fost dat nici un alt Nume printre oameni prin care trebuie să fim mântuiţi, şi numai acest Nume al Domnului Isus." Şi noi venim în Numele Lui. Şi ne rugăm, Tată Ceresc, ca Tu să ne primeşti, în seara aceasta, ca copiii Tăi credincioşi. Şi iartă necredinţa noastră, Doamne. Ajut-o în seara aceasta, ca să poată să fie că noi vom crede complet fiecare Cuvânt al lui Dumnezeu în seara aceasta, pentru toate lucrurile de care avem nevoie.

E-25 Tu ştii ce este dedesubtul acestor mâini care au fost ridicate; există boli, unele din ele pot fi necazuri familiare, unele din ele necazuri financiare, unii din ei sunt osteniţi, poate unii căzuţi, ceva păcătos. Orice este necesitatea, Tu eşti mai mult decât potrivit pentru orice vrăjmaş. Astfel ne rugăm, Doamne, ca-ca în seara aceasta, ca noi să recunoaştem că vrăjmaşii noştri, fiecare, au fost învinşi, chiar la moartea însăşi. Şi că noi suntem mai mult decât biruitori în El Care-Care ne-a iubit şi s-a dat pe Sine pentru noi, ne-a spălat în Sângele Lui.

E-26 Ne rugăm, Doamne, ca toată necredinţa, toată îndoiala, toată tulburarea, tot ce este neasemănător lui Dumnezeu, să fugă de la noi în seara aceasta, ca Duhul Sfânt să poată să aibă dreptul de trecere în inimile noastre. Fie ca El să ne vorbească în căi tainice. Fie ca El să ne vorbească în Puterea Lui. Fie ca El să-i învieze pe aceia care sunt-sunt morţi spiritual, să aducă înapoi sănătate la acei care sunt bolnavi şi năpăstuiţi, să ridice genunchii slăbiţi, mâinile obosite care atârnă în jos. Şi fie ca acolo să fie un timp de înveselire.

E-27 Fie ca aceasta să izbucnească în seara aceasta, Doamne, să plece de la acest loc la Ramada Inn, şi să înceapă una din cele mai mari convenţii care s-au ţinut vreodată în acest oraş. Doamne, în timp ce noi suntem adunaţi împreună şi ne rugăm! Tu ai spus, "Dacă poporul care este chemat prin Numele Meu, se vor aduna împreună şi se roagă, atunci Eu voi auzi din Cer." Dumnezeule, noi ne rugăm ca aceasta să fie aşa, în seara aceasta.

E-28 Acum, Tată, aşa cum citim Cuvântul, nimeni nu-L poate tălmăci decât Tu, Tu eşti Propriul Tău tălmăcitor, şi ne rugăm ca Tu să tălmăceşti pentru noi lucrurile care le citim în seara aceasta. Căci noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-29 Acum dacă la mulţi dintre voi vă place să însemnaţi jos Scripturi care le citeşte un lucrător. Şi mi-ar place ca voi să, în seara aceasta, dacă aţi vrea, să deschideţi la Efeseni.

E-30 Şi eu am vorbit duminica trecută despre Efeseni, cum că Cartea lui Iosua era Efesenii din Vechiul Testament, şi cum era aceasta o Carte de răscumpărare.

E-31 Şi răscumpărarea are două părţi diferite: "veni afară din" şi "a intra în." Întâi, voi trebuie să veniţi afară. Unii oameni vor să aducă lumea înăuntru cu ei; dar voi trebuie să ieşiţi afară din lume, să intraţi în Cristos. Voi trebuie să ieşiţi afară din necredinţă, să intraţi în credinţă. Acolo nu poate fi un lucru în calea voastră. Să aveţi într-adevăr credinţă veritabilă, voi trebuie absolut să lăsaţi tot ce este contrar la Cuvântul lui Dumnezeu, în urmă, să intraţi în credinţă.

E-32 Şi aceea era Cartea Efesenilor din Vechiul Testament, Iosua. Unde, Moise a reprezentat legea, nu putea mântui pe nimeni; dar harul a putut, şi aici Iosua este acelaşi cuvânt ca Isus, "Iehova-salvator."

E-33 Iar acum atunci, noi aflăm că noi am venit la un alt Efeseni, un alt Efes acum. Unde, că, în denominaţiunile noastre intelectuale şi aşa mai departe, şi toate din programele noastre educaţionale au venit la Iordanul lor-lor, atunci noi trebuie să avem un-un Efeseni din nou. Noi trebuie să avem un exod, să "ieşim afară" şi să "mergem înăuntru," pentru Răpire.

E-34 Acum noi o să citim în seara aceasta din al 2-lea capitol din Efeseni. Eu doar am spus ca astfel voi să puteţi ajunge la acel-acel loc, sau să deschideţi la capitol.
Voi, şi pe voi el va însufleţit, care aţi fost morţi în nelegiuiri şi păcat:
În care în vremurile din trecut aţi umblat după mersul acestei lumi, după prinţul puterii din văzduh, duhul care acum lucrează în copiii neascultării:
Printre care noi toţi de asemenea am avut convorbirile noastre în vremurile din trecut în poftele firii, împlinind dorinţa firii şi a minţii; şi eram prin natură copii a-i mâniei, chiar ca alţii.
Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru marea lui dragoste cu care el ne-a iubit,
Chiar când noi eram morţi în păcat, ne-a însufleţit El împreună cu El, sau, ne-a însufleţit împreună cu Cristos, (prin har sunteţi voi mântuiţi;)

E-35 Eu vreau să iau de acolo câteva, sau parte din versetul, "dar Dumnezeu," Dumnezeul Care Este Bogat În Îndurare.

E-36 Eu vreau ca voi să observaţi aici despre profetul, apostol, adică, Pavel, care-care, cum a făcut el menţiune despre aceasta, cum, "Pe voi El va însufleţit, care eraţi odată morţi. Pe voi El va însufleţit, care eraţi odată morţi, morţi în păcat şi fărădelegi; umblând după lucrurile lumii, dorinţa cărnii, şi împlinind dorinţa minţii. A..."

E-37 Ce a cauzat această schimbare, voi vedeţi? Şi ce a cauzat-o, "de la oda tă fiind morţi," să însufleţească? Însufleţi înseamnă "făcut viu." Acolo era o schimbare, de la moarte la Viaţă. Nu există altul, nu există nici un alt lucru care s-ar putea întâmpla la orice persoană, aşa de mare, ca să-l schimbe de la moarte la Viaţă. Un om, dacă el murea, fizic, şi ar putea să fie vindecat fizic, acela ar fi un lucru măreţ, dar nimic aşa de măreţ ca atunci când el este mort spiritual şi Dumnezeu la însufleţit la Viaţă.

E-38 "Voi odată, în vremurile trecute, morţi." Voi eraţi morţi. Chiar mulţi de aici în seara aceasta, odată, poate privi înapoi şi să ştie că voi eraţi morţi. Dar acum de ce nu sunteţi voi morţi în seara aceasta, cum aţi fost atunci? Voi meritaţi să fiţi în felul acela, pentru că voi eraţi un păcătos, "dar Dumnezeu Care este bogat în îndurare." Acela-i-acela-i lucrul, "Dumnezeu Care era bogat." Toate lucrurile acestea care noi eram, "dar Dumnezeu"! Aceea a făcut schimbarea chiar acolo, "Dumnezeu Care este bogat în îndurare"!

E-39 O, eu sunt aşa de bucuros pentru aceea, că El este bogat în îndurare. Dacă El era doar bogat în bani, dacă El era doar bogat în materiale, care El este, dar totuşi cel mai măreţ lucru este a fi bogat în îndurare. O, ce cuvânt măreţ este acela, cum că noi eram odată morţi.

E-40 Şi noi am vorbit serile trecute despre cum că sămânţa trebuie să moară. Şi totul în jurul acelui germene de viaţă trebuie nu numai să moară, ci să putrezească. Dacă el nu putrezeşte, el nu poate trăi. Şi putrezit este, "complet descompus; el este terminat." Şi până când noi ajungem la punctul când propriile noastre idei şi propria noastră gândire este complet dusă şi este putrezită departe de la noi, atunci germenele de viaţă poate să înceapă să trăiască.

E-41 Acum-acum am putea, eu aş putea injecta doar un pic de învăţătură aici, care eu nu ştiu... Dacă voi nu o credeţi, în regulă. Aceea-i doar bine. Eu o cred. Eu cred căci-căci un om, când el se naşte în lumea aceasta, căci când tu eşti un prunc mic, născut în lume, tu nu ai fi putut să fi aici fără să fie cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, pentru că El este infinit şi El ştie toate lucrurile. Şi când acel prunc mic este născut în lume, acolo există ceva în acel prunc. Dacă el urmează să aibă vreodată Viaţă, există ceva micuţ înăuntru acolo, în acel copil atunci, la care el vine, mai curând sau mai târziu. Acea sămânţă mică este în el. Acum dacă voi veţi lua... Scripturile declară aceea cu claritate.

E-42 Acum dacă tu ai Viaţă Eternă în seara aceasta, dacă noi avem Viaţă Eternă, atunci noi întotdeauna am fost, pentru că există numai o formă de Viaţă Eternă. Noi întotdeauna am fost. Şi motivul că noi eram, este pentru că noi suntem o parte din Dumnezeu. Şi Dumnezeu este singurul lucru care este Etern.

E-43 Şi aşa cum Melhisedec a primit zeciuieli de la Abraham, şi aceasta i s-a atribuit la stră-nepotul lui, Levi, care era încă în coapsele lui Abraham; a plătit zeciuieli, căci el încă era în coapsele lui Abraham când el l-a întâlnit pe Melhisedec. Eu vreau să vorbesc despre aceea acolo la celălalt loc, într-o dimineaţă. Cine Este Acest Melhisedec? Acum observaţi asta. În urmă de tot, Dumnezeu l-a cunoscut pe acest băiat venind în jos. El a ştiut toate lucrurile.

E-44 Acum noi suntem o parte din Dumnezeu. Voi întotdeauna aţi fost. Voi nu vă amintiţi aceasta, pentru că voi aţi fost numai un atribut în Dumnezeu. Voi aţi fost numai în gândirea Lui. Chiar numele vostru, dacă el a fost vreodată în Cartea Vieţii, el a fost pus acolo înainte de întemeierea lumii. El a ştiut ce aţi fost.

E-45 Eu numai spun aceasta, nu să amestec învăţătura, ci să o îndrept, ca noi să putem să ne îndepărtăm de această teamă şi frică. Voi nu ştiţi cine sunteţi. Voi nu o să fiţi, ci voi acum sunteţi fiii lui Dumnezeu. Vedeţi, voi întotdeauna aţi fost fiii lui Dumnezeu. Vedeţi?

E-46 Căci când Dumnezeu va avut pe voi în gândirea Lui la început, voi trebuie să fiţi, ceva parte din voi, Viaţa voastră care este în voi acum, a trebuit să fie cu Dumnezeu înainte acolo. Ei bine, când El, înainte chiar ca El să devină material aici pe pământ, înainte ca să existe ceva, afară de Dumnezeu, voi aţi fost unul din atributele Lui. El a ştiut care va fi numele vostru. El a ştiut culoarea părului care o veţi avea. El a ştiut totul despre voi. Singurul lucru care s-a întâmplat este când voi, fiind un păcătos...

E-47 Mulţi din voi vă puteţi-vă puteţi împărtăşi cu mine asupra acestui gând. Când voi eraţi un băieţel, sau o fetiţă, voi să umblaţi în jur şi acolo să fie anumite lucruri care doar ar, unde nu i-ar fi deranjat pe ceilalţi copii, se părea de parcă exista ceva în voi care a strigat. Acolo era Dumnezeu pe undeva, deşi voi eraţi un păcătos. Vă amintiţi aceea? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Cu certitudine. Acum ce era aceea? Aceea era acea formă mică de Viaţă în voi atunci.

E-48 Şi atunci după o vreme, voi aţi auzit Evanghelia. Poate aţi mers la biserică, aţi cules aceasta şi aceea, şi aţi mers de la denominaţiune la denominaţiune. Dar într-o zi, voi fiind o parte din Dumnezeu, voi aţi trebuit să fiţi parte din Cuvânt. Şi când aţi auzit Cuvântul, voi ştiţi de unde aţi venit, aţi ştiut care era Adevărul. Voi aţi fost întotdeauna, sămânţa era în voi întotdeauna. Cuvântul a văzut Cuvântul care era în voi, care era înainte de întemeierea lumii, aţi văzut Cuvântul şi aţi venit la El.

E-49 Ca micuţa mea poveste despre vultur, despre cum micuţul vultur a fost clocit de sub o găină. Şi micuţul ins a umblat cu puii, el, găina a cloncănit, şi el nu a înţeles cloncănitul ei. Şi-şi puii micuţi, dieta ce o aveau ei în curtea grajdului, el-el nu a înţeles aceea, cum că ei au făcut aceea. Dar exista ceva în el, ce părea să fie diferit de la ce era acel pui, deoarece el la început era un vultur. Aşa este. Într-o zi mama lui a venit să-l caute, şi, când el a auzit ţipătul acela de vultur, el era diferit de cloncănitul găinii.

E-50 Şi acela-i felul cum este cu fiecare credincios născut din nou. Tu poţi auzi toată teologia care o vrei, şi toată nepotrivirea făcută de om; dar când acel Cuvânt luminează acolo afară, atunci există ceva care ia control, tu vii la El. "Voi care aţi fost odată morţi în păcat (viaţa aceea) El va însufleţit." Trebuie să existe o Viaţă acolo la care să însufleţească, întâi. Dumnezeu, prin cunoştinţa Lui mai dinainte, a cunoscut toate lucrurile. Şi noi am fost predestinaţi să fim fii şi fiice a lui Dumnezeu. "Voi care aţi fost odată morţi în păcat şi fărădelegi, în care noi toţi am avut vremurile noastre trecute, dar El ne-a însufleţit."

E-51 Priviţi la Pavel, când Pavel era un mare teolog. Dar când el a venit faţă în faţă cu acel Cuvânt, Isus, acesta a însufleţit.
El a venit la Viaţă chiar repede, pentru că el era rânduit să fie aşa. Cel... El era parte din Cuvânt; şi când Cuvântul a văzut Cuvântul, aceasta era natura lui. Tot cloncănitul găinilor, în bisericile ortodoxe, nu au avut nici un efect asupra lui; el a văzut Cuvântul. El era parte din el. El era un vultur. El nu era un pui; el era doar în curtea grajdului cu ei. Dar el era un vultur, de la început.

E-52 Am auzit o mică povestire similară, eu sper că nu sună ca sacrilegiu, despre un răţoi mic fiind născut sub o găină, odată. El nu putea înţelege. Un ins micuţ cu arătare ciudată, tip ciudat, şi el nu putea înţelege praful şi de toate. Ei se jucau în curtea grajdului. Dar într-o zi găina bătrână a condus puii afară înapoia grajdului, şi el a prins un miros de apă. Ei bine, el a luat-o afară înspre apa aceea cât de tare a putut el să meargă. De ce? El niciodată nu a fost pe o baltă înainte. El niciodată nu a fost în apă. Dar el era un răţoi, de la început. Singurul lucru ce-l avea de făcut era să-şi revină în fire.

E-53 Acela-i acelaşi lucru cum este credinciosul. Există ceva în el, căci, când el întâlneşte pe Dumnezeu faţă în faţă, el îşi revine. Acea sămânţă este în el, şi ea este însufleţită. Vai, aceea-i corect, şi el zboară departe de la lucrurile lumii. Ele devin moarte pentru el. Vai, îmi amintesc, noi toţi ne-am avut viaţa, în trecut, în lucrurile acelea din lume. Dar odată ce ne-am prins de acel Lucru real, ceva care ne-a însufleţit, o sămânţă mică care a venit la Viaţă, atunci toate lucrurile lumii au putrezit chiar acolo. Noi nu am mai avut nici o dorinţă din aceasta.

E-54 "Cel care-i născut din Dumnezeu, nu săvârşeşte păcat. Închinătorul odată curăţit nu mai are conştiinţă de păcat, nu mai are dorinţă să păcătuiască." Chestiunea păcatului este terminată. Tu devii o parte din Dumnezeu, în Cristos. Cristos a murit să vă răscumpere.

E-55 Acum doar gândiţi tot ce am fi fost noi dacă nu ar fi fost din pricina lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu, în mila Lui bogată, cum ne-a răscumpărat El în seara aceasta! Unde am fi fost noi în seara aceasta dacă nu ar fi fost din pricina harului bogat al lui Dumnezeu asupra noastră?

E-56 Odată lumea a fost aşa de păcătoasă, încât omul a cauzat ca corupţia să vină asupra pământului încât aceasta chiar l-a întristat pe Dumnezeu că El l-a făcut vreodată pe om. Capul întreg era bubă putredă, întregul trup, şi Dumnezeu chiar s-a căit că l-a făcut vreodată un om. Astfel El a spus, "Eu voi nimici pe omul care Eu l-am creat." El îi va nimici pentru că el nu are nimic decât doar o grămadă de corupţie.

E-57 Şi întreaga rasă umană ar fi fost ştearsă afară la timpul acela, dar Dumnezeu, bogat în îndurare, nu a vrut să lase pe cel nevinovat să piară cu cel vinovat. Şi El a plecat şi a făcut o cale rânduită pentru aceia care au vrut să vină înăuntru, care au vrut să facă ce era drept. El, a făcut o cale de îndurare pentru aceia care au dorit îndurare, şi el a pregătit o arcă. Cu alte cuvinte, El a pus nişte aripi pe vulturii Lui, ca ei să poată zbura deasupra judecăţii, şi să nu se înnece cu găinile. Dar El-El a făcut o cale de o scăpare, în zilele lui Noe. Aceasta L-a făcut să facă aceea, să o dovedească, pentru că El era bogat în îndurare.

E-58 Dar după ce El a rânduit o cale pentru oameni şi atunci ei o refuză, acum, motivul că ei o refuză este pentru că nu există nimic înăuntru acolo să o primească. Acolo nu este nimic să o primească. Mama mea obişnuia să spună, "Tu nu poţi obţine sânge dintr-o rapiţă, pentru că acolo nu este sânge într-o rapiţă." Astfel dacă nu există nici o formă de Viaţă înăuntru acolo să-L primească, atunci El nu poate să fie primit.

E-59 Acela-i motivul că Fariseii puteau privi chiar în faţa lui Isus, şi să-L cheme, "Beelzebub," pentru că nu era nimic în ei ca să-L primească. "Dar toţi care Tatăl Mi i-a dat," El a spus, "vor veni la Mine." Acolo-acolo este ceva cale care o să fie prezentată.

E-60 Tu poţi vorbi cu oamenii uneori pe străzi, le vorbeşti despre Domnul, ei îţi râde chiar în faţă. Ei bine, noi trebuie să o facem, oricum. Dar ascultaţi, "Nu există nici un om să poată veni la Mine fără ca Tatăl Meu să-l atragă mai întâi." Dumnezeu trebuie să facă atragerea. Acolo trebuie să fie o Viaţă. "Şi toţi acei care El Mi i-a dat, vor veni la Mine."

E-61 El a luat o măsură pentru acei care vor să fie răscumpăraţi. El a luat o măsură pentru acei care vor să fie vindecaţi. Şi atunci din cauză că El a făcut aceasta, Îl face bogat în îndurare, aşa cum El întotdeauna a fost bogat în îndurare. Aceasta trebuie să fie, dacă voi refuzaţi Aceasta, acolo nu este nimic rămas decât Judecata, pentru că păcatul trebuie judecat.

E-62 Faraon, când el a mers în mare, ca un personificator, văzând că el putea merge înăuntru cum a mers Moise. Moise cu armata lui, şi Faraon cu armata lui, ei amândoi ar fi trebuit să piară în mare, se părea. Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, a făcut o cale de scăpare pentru copiii Evrei, (de ce?) pentru că ei urmau în linia de datorie, ei urmau în Cuvânt.

E-63 Acum aceea-i singura cale să obţii milă, este să urmezi instrucţiunile în care Dumnezeu ni le-a dat să le urmăm. Acela-i singurul fel cum El poate arăta îndurare, este când noi urmăm ce a spus El să facem.

E-64 Ca mica dezbatere nu cu mult în urmă, cu un lucrător care a spus că eu învăţam o Învăţătură apostolică în ziua aceasta. Eu cred că am vorbit despre aceasta cu o seară sau două în urmă, sau cândva, despre cum a spus el, "Tu încerci să injectezi, în această epocă, o Învăţătură apostolică." El a spus, "Epoca apostolică a încetat, cu apostolii."
Şi eu l-am întrebat, "Ei bine, tu crezi Cuvântul?"
El a spus, "Da."

E-65 Am spus, "Apocalipsa 22:18 zice, că, ,Oricine va lua afară un Cuvânt din Acesta, sau adaugă un cuvânt la El,' nu doar două cuvinte; un Cuvânt, ia un Cuvânt afară."
A spus, "Eu cred asta."

E-66 Am spus, "Atunci eu îţi pot spune unde a fost dată epoca apostolică, Binecuvântările apostolice au fost date la Biserică; acum tu să-mi spui unde a luat-o Dumnezeu afară din Biserică, prin Cuvânt. Tu nu o poţi face; aceasta nu este acolo." Am spus, "Acum aminteşte-ţi, că Petru, la Ziua Cincizecimii, el era întroducătorul epocii apostolice. Şi el le-a spus la toţi să, ,Pocăiţivă, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, şi voi veţi primi darul Duhului Sfânt. Căci promisiunea este pentru voi, şi pentru copiii voştri, şi pentru cei ce sunt departe acum, chiar atât de mulţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru.'"

E-67 Acum dacă voi vreţi să ascultaţi la cloncănitul vreunei găini denominaţionale, şi să trăiţi înapoi acolo în lucrurile lumii, atunci aceasta merge să arate că acolo este ceva greşit. Deoarece, Acela este Cuvântul. "Oricine vrea, poate să vină." Şi dacă voi aveţi o voinţă, ar trebui să veniţi. Dar dacă nu aveţi nici o voinţă, atunci voi sunteţi într-o stare tristă. Dar dacă aveţi o voinţă să veniţi, veniţi să urmaţi formula lui Dumnezeu!

E-68 Şi El niciodată nu dă greş să împlinească ce El a promis. Eu odată am fost tânăr, iar acum sunt bătrân, eu niciodată nu L-am văzut să dea greş în Cuvântul Lui. Deoarece, El poate să facă orice în afară de a da greş. El nu poate da greş. Dumnezeu nu poate. Este imposibil ca Dumnezeu să dea greş, şi să rămână Dumnezeu. El trebuie să, să facă aceea.

E-69 Acum armata lui Faraon a încercat să personifice, pentru că ei nu au fost chemaţi şi ei nu aveau Viaţa aceea. Înăuntru la... Promisiunea nu i-a fost dată lui Faraon. Promisiunea nu i-a fost dată lui pentru o ţară promisă.

E-70 Şi un personificator, încercând să urmeze un credincios real care este chemat la aşa ceva, face numai o batjocură din aceasta. Asta-i ce se petrece cu sistemul nostru religios astăzi, sunt prea mulţi oameni care încearcă să personifice pe Duhul Sfânt, prea mulţi oameni încearcă să personifice botezul, prea mulţi oameni încearcă să personifice epoca apostolică. Aceasta-i pentru credincioşi, şi numai aceia. Dumnezeu a făcut o cale, bogat în îndurare, ca copiii Lui să nu piară. El a făcut o cale pentru ei.

E-71 Acum, Faraon a încercat să urmărească înainte, el s-a înecat tocmai în apa care l-a salvat pe Moise şi grupul lui. Acum, Moise nu s-a înecat, pentru că Dumnezeu este bogat în îndurare pentru aceia care urmează în calea Lui rânduită. Amin.

E-72 Puteţi voi vedea ce vreu eu să spun? Că, în seara aceasta, oamenii care nu cred în vindecare Divină, oamenii care nu cred în botezul Duhului Sfânt, cum pot ei să primească ceva? Dumnezeu este bogat în îndurare faţă de aceia care vor urma după El; nu după un crez, ci după Dumnezeu.

E-73 Dumnezeu este Cuvântul, şi El s-a făcut trup şi a locuit printre noi, acum, ca El să poată produce celelalte atribute a lui Dumnezeu. Trupul, Isus, era trupul lui Dumnezeu, un atribut. Moise L-a văzut să treacă, partea din spate a Lui; nimeni nu a văzut faţa Lui. Dar acum noi L-am văzut, noi L-am privit, Îl vedem ca Jertfa. Acum, vedeţi, El era un atribut al lui Dumnezeu, fiind expus, Cuvântul. Aceea-i ce era El.

E-74 Şi când vreun credincios vine la Dumnezeu, el devine atributul lui Dumnezeu din Cuvântul Lui, el este folosit să manifesteze Cuvântul care a fost promis pentru ziua aceea. Vedeţi? Aşa este. Dumnezeu, bogat în îndurare, niciodată nu ne-a lăsat fără o mărturie. El este bogat în îndurare.

E-75 Noi aflăm acum că Dumnezeu a fost aşa de milostiv faţă de Moise acolo afară în marea moartă, afară în Marea Roşie acolo afară, adică. Atunci când El a spus aici, în Exodul 19:4, El a spus, "Eu te-am purtat departe pe aripile vulturului, te-am adus la Mine. I-am purtat pe aripile vulturului, şi te-am adus la Mine!" Acolo erau alţi bărbaţi în mijlocul acelei mări acolo afară, încercând să personifice. Dar ce? "El i-a purtat pe aripile vulturului."

E-76 Acum Dumnezeu întotdeauna aseamănă profeţii Lui cu vulturi. Şi ce era aceasta? Moise era mesagerul Lui. Şi ei îl urmau pe Moise, şi acela era aripile vulturului pe care ei erau purtaţi, pentru că el ducea mesajul lui Dumnezeu. Şi poporul l-au urmat pe acela. Ei îl urmau pe Dumnezeu aşa cum îl urmau pe Moise cu mesajul Lui de izbăvire. Şi Biblia a spus că, "El, ei nu au pierit cu acei care nu au crezut." Căci, Dumnezeu era bogat în îndurare faţă de ei, pentru că ei urmau poruncile Lui. Dumnezeu vrea ca noi să urmăm poruncile Lui.

E-77 Noi am putea să spunem la fel despre Care şi Datan şi banda lor de oameni necredincioşi, aşa cum au încercat să personifice. Ei au încercat să izbească ceva în programul lui Dumnezeu. Lor nu le-a plăcut un program de un singur om. Lor nu le-a plăcut aceea. Ei au trebuit să aibă ceva de făcut. Care a spus, "Păi, există bărbaţi mai sfinţi decât tine, Moise. Te porţi de parcă tu ai fi singura plajă pe... sau singura pietricică pe plajă, adică." Şi a spus, "Eu-eu... tu nu ar trebui să faci asta. Şi există mai mulţi bărbaţi aici."

E-78 Şi Moise a ştiut că el urma să-i ducă pe copiii aceia dincolo în ţara promisă, pentru că promisiunea i-a fost dată lui. Şi el trebuie să-i ducă la ţara promisă.

E-79 Şi, astăzi, Duhul Sfânt este aici să adeverească Cuvântul lui Dumnezeu, şi acela este aripa vulturului pe care noi trebuie să călătorim; nu ceva teologie făcută de om. Ci noi trebuie să călătorim pe aripile vulturului, la Ţara promisă.

E-80 Şi aici ei urmau să ia o grămadă de pui acolo afară, gândea Care, voi ştiţi, să vină pe acolo, să-l personifice pe acesta, pe vultur. Şi când ei au făcut-o, Dumnezeu a spus, "Separă-te de la ei," şi El a înghiţit lumea. El ar fi înghiţit întregul lucru, toată creaţiunea, dar Dumnezeu era bogat în îndurare faţă de aceia care încearcă să urmeze Cuvântul Lui. Întotdeauna, Dumnezeu bogat în îndurare. Mulţi din ei au venit dincolo de partea cu Moise, şi Dumnezeu a deschis pământul şi a înghiţit pe cel necredincios. El, cel-cel necredincios, întotdeauna va pieri.

E-81 Acei care nu au crezut, deşi ei au ieşit afară şi au umblat pentru o vreme, dar, ei, Isus a spus, "Ei sunt, fiecare, morţi." Morţi este "nimicire." Ei sunt morţi. Doar gândiţi-vă la ei. Ei au ieşit afară, au văzut miracolele lui Dumnezeu, au văzut mâna mare a lui Dumnezeu, sau bucurat de mana; au mers afară acolo şi au ascultat de un om numit Balaam, care a pervertit calea lui Dumnezeu, prin învăţătura lui contrară cu Cuvântul, "Noi suntem toţi fraţi, aşa că haideţi doar să venim toţi împreună."

E-82 Acela-i un alt sistem Balaam ridicându-se, astăzi, "Să ne adunăm toţi împreună." Acesta nu va da rezultat. Să umblăm cu Vulturul, Vulturul Iehova. Voi sunteţi vulturaşi.

E-83 Acolo erau numai trei mântuiţi din întregul grup; Moise, Caleb, şi Iosua. Restul din ei au pierit în pustie; Isus a spus aşa, în Sfântul Ioan al 6-lea capitol. Dumnezeu, în îndurare, nu a vrut să-i lase să piară, deoarece, cu restul celor necredincioşi. Ei toţi au murit chiar acolo în pustie, şi ei sunt morţi. Dumnezeu a salvat pe Moise şi pe credincioşii vulturi, din cauză că ei aveau respect la Cuvântul Lui.

E-84 Şi astăzi, prietene, singura cale ca noi să avem vreodată favor cu Dumnezeu; Dumnezeu este bogat în îndurare, astăzi, dar noi trebuie să respectăm ce a spus El despre acesta. Voi nu puteţi doar să luaţi ce a spus altcineva. Voi trebuie să luaţi ce a spus Dumnezeu. El a spus, "Cuvântul fiecărui om să fie o minciună, şi al Meu adevărat."

E-85 Astăzi ni se spune că, "Tot ce aveţi de făcut," în multe locuri, "este să vă înscrieţi la biserică, aveţi un crez, sau ceva în felul acela; sau ziceţi o rugăciune, sau puneţi-vă numele pe un registru, sau să fiţi stropiţi sau botezaţi untr-un anumit fel, sau ceva în felul acela. Aceea-i tot ce aveţi de făcut." Dar aceea-i greşit.

E-86 Ca să fii un vultur al lui Dumnezeu, tu trebuie să urmezi Cuvântul, zi de zi. Tu trebuie să continui, să te hrăneşti cu Cuvântul.

E-87 Acum îi găsim pe aceia, după timpul acesta, murmurând din nou, slăbiţi în credinţă, după ce Dumnezeu le-a arătat îndurare. Şi noi îi aflăm murmurând cu Dumnezeu, şi, când ei au murmurat, ei mureau muşcaţi de şerpi. Ei bine, ei au meritat-o. Ei cu certitudine au meritat-o. Oricine care ar greşi Cuvântul lui Dumnezeu şi să facă lucrurile acestea care ei le-au făcut, ei au meritat să moară. Fiecare din ei să dorească, au meritat să moară în pustie.

E-88 Dar când ei erau aşa de bolnavi încât nici măcar doctor Moise şi nici unul din ei nu putea să facă nimic privitor la aceasta, şi ei mureau cu miile; dar Dumnezeu, bogat în îndurare, El a făcut o cale de scăpare pentru acei care l-ar fi crezut pe El. El a făcut un antidot pentru aceasta, prin a aşeza sus un şarpe de aramă. Dumnezeu în bogata Lui... Dumnezeu a făcut o cale de scăpare aşa ca copiii Lui credincioşi să poată să fie vindecaţi.

E-89 Dumnezeu este interesat în tot ce este greşit, tot în ce voi anticipaţi. Fiecare umblare de viaţă, Dumnezeu este interesat în voi. Voi sunteţi copilul Lui, şi El este bogat în îndurare. El vrea să facă pentru voi.

E-90 Poporul a păcătuit mai târziu, prin a lua acest lucru asemănător care Dumnezeu l-a făcut un ispăşitor pentru ei, prin şarpele de aramă, care a reprezentat păcatul deja judecat, şi ei au idolizat acel dar. Şi acela a păcătuit din nou. "Dumnezeu nu-şi va împărţi slava Lui cu nimeni." De aceea, noi nu putem avea nici doi, trei, patru dumnezei. Există numai un Dumnezeu. El nu-şi va împărţi slava Lui cu nimic altceva. El este Dumnezeu, singur, vedeţi; aşa cum păgânii au mulţi dumnezei. Noi avem pe singurul Dumnezeu, şi El nu îşi va împărţi slava Lui cu altul, nici nu va lăsa El ca ceva să fie un idol înaintea Lui. Chiar dacă El a făcut un ispăşitor pentru popor, şi acesta era Cuvântul lui Dumnezeu, acesta era corect; dar când ei au ajuns să-l idolizeze pe acela, atunci ei au ajuns în necaz.

E-91 Acum acela-i chiar acelaşi lucru, mă gândesc, care s-a întâmplat la epocile noastre a bisericii. Dumnezeu ne-a trimis mesajul lui Martin Luther cu mesajul lui, John Wesley, mesajul penticostal, dar ce am făcut noi cu aceasta? Tocmai acelaşi lucru care ei l-au făcut cu acel şarpe de aramă, noi l-am idolizat, "Eu aparţin la aceasta, şi eu aparţin la aceea." Voi vedeţi, voi aparţineţi la ceva fără sinceritatea care este conectată cu închinarea evlavioasă veritabilă a Cuvântului.

E-92 Ce s-a întâmplat? Biblia, ni se spune în Biblie, că, "Profetul a luat idolul acela şi l-a nimicit." Aleluia!

E-93 Ce avem noi nevoie pe scenă astăzi este un profet care va nimici idolul de denominaţiuni, care gândesc că ei vor merge în Cer prin a aparţine la ceva crez sau o denominaţiune; are nevoie să fie nimicit şi ars, aruncat departe. Dumnezeu este plin de milă. El este bogat în îndurare. În ziua când noi am fi fost toţi în acel haos de întuneric acolo afară, dar Dumnezeu, bogat în îndurare, ne-a trimis adevăratul Duh Sfânt veritabil, cu Propria Lui tălmăcire la Acesta, chiar aici în clădire în fiecare seară. Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, cât de minunat Îl găsim noi să fie! Da, domnule.

E-94 Acum tot ce s-au gândit ei că puteau să facă era să se ducă doar la acest şarpe, sau acest lucru mic care l-a făcut Dumnezeu acolo afară, l-a pus pe Moise să-l facă şi să-l atârne pe un stâlp, şi ei puteau să fie vindecaţi fără vreo sinceritate. Ei doar au stat şi s-au uitat la el. Şi ei au ajuns să-l idolizeze, şi Dumnezeu a trimis un profet pe acolo şi l-a nimicit.

E-95 Acum, toţi care au refuzat să privească la acel şarpe în pustie, au pierit. Acum Dumnezeu face o cale, dar dacă voi refuzaţi să priviţi la ea, dacă o să şezi vizavi pe stradă, dacă te vei ţine de ceva crez şi refuzi să priveşti drept în Cuvânt şi să vezi dacă El este corect sau nu; toţi care au refuzat să privească, au pierit. Şi Dumnezeu este un Dumnezeu care niciodată nu se schimbă. Şi toţi care au refuzat să privească, au pierit. Aşa este şi astăzi, acelaşi lucru.

E-96 Atunci poporul a păcătuit mai târziu, şi cum au făcut ei întotdeauna, şi au făcut idolul din-din aceasta, făcându-l un-un-un... obţin, încercând să obţină vindecare fără sinceritate, şi ei „au aparţinut la ceva," şi felul cum facem noi astăzi. Şi acum noi vedem atunci, deosebirea din aceasta, era, că Dumnezeu...

E-97 Acesta era un ispăşitor bun şi un semn bun pentru timpul acela. În timpul acela, acesta era în regulă. Doar acesta a fost doar să fie pentru timpul acela, pentru călătoria aceea. Aceea era tot pentru care acesta avea efect, acea călătorie.

E-98 Şi mesajul care l-a adus Martin Luther, de justificare, era în regulă pentru epoca lui Luther. Aceea era cât de departe a mers.

E-99 Sanctificarea era bună în epoca lui Wesley. Aceea era atât de departe cât a mers.

E-100 Apoi noi venim în epoca penticostală. Şi restaurarea darurilor este un lucru foarte bun, acesta era bun în epoca aceea, dar noi mergem dincolo de aceea acum. Noi suntem dincolo de aceea, tot aşa de sigur cum există o lume. Noi trebuie să devenim dincolo de lucrul acesta, pentru că noi am făcut acelaşi lucru cu el care ei l-au făcut înainte, să facem un idol din el. ,,Eu aparţin la acest ordin din aceasta, eu aparţin la acel ordin din aceasta."

E-101 Dumnezeu va trimite pe cineva care va zdrobi lucrul acela şi îl sfâşie în bucăţi, şi confirmă Cuvântul Lui, Cuvântul deplin. Laudă să-i fie lui Dumnezeu! Acum noi vedem că aceea-i adevărat. Dumnezeu, bogat în harul Lui!

E-102 Atunci când profetul l-a distrus pe acesta, i-a lăsat fără vreun semn de vindecare, de o ispăşire, pentru că idolul lor a fost distrus. Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, le-a făcut un altul. Şi cum l-a făcut El, acela? El a tulburat apa la scăldătoare la templu, şi mulţi au venit şi erau vindecaţi, prin a păşi în această apă. Isus a venit jos chiar la această scăldătoare, şi a văzut pe un om care zăcea acolo pentru un număr de ani, aşteptând după tulburarea apei. Vedeţi Dumnezeu, bogat în îndurare! Deşi ei au idolatrizat lucrul acela, deşi profetul a trebuit să-l dărâme, Dumnezeu a făcut o altă cale pentru ei, pentru că El este bogat în îndurare. El vrea ca ei să fie vindecaţi, şi El a făcut o cale pentru vindecarea lor.

E-103 Acum, aceea a mers înainte, lumea a devenit mai păcătoasă şi mai păcătoasă, tot timpul. Şi în sfârşit lumea a ajuns aşa de păcătoasă că Dumnezeu ar fi nimicit-o, El a spus în Maleahi 4, "ca Eu să nu vin şi să lovesc pământul cu un blestem." El ar fi putut să o facă; doar chestiunea.

E-104 Dar atunci Dumnezeu, bogat în îndurare, El a trimis înainte un Mântuitor, Isus Cristos. El a trimis înainte pe Isus să fie şi Mântuitor şi vindecător. Căci El a spus, "Cum Moise a înălţat şarpele de aramă în pustie, aşa trebuie ca Fiul omului să fie înălţat," pentru acelaşi scop. El, ispăşitorul, asupra aceluia avem noi pretindere, nimic decât ispăşitorul. Ce a plătit Isus prin Sângele Lui, asupra aceluia avem noi pretinderi. Şi Biblia a spus, "El a fost rănit pentru nelegiuirile noastre, El a fost învineţit pentru fărădelegea noastră, pedeapsa păcii noastre era asupra Lui; şi cu rănile Lui noi suntem vindecaţi." Aceea-i ce putem pretinde noi, pentru că aceea este ce era ispăşirea, pentru care noi stăm, poruncită pentru noi. Dumnezeu, bogat în îndurare!

E-105 Acesta urma să fie un ispăşitor Etern, deoarece El a venit Însuşi. Dumnezeu a venit Însuşi, în forma de trup păcătos, să facă o-o-o-o ispăşire Eternă; şi a suferit în trup, şi a făcut ispăşirea; şi s-a întors înapoi în forma Duhului Sfânt, să confirme acea ispăşire. Unde nici şarpele de aramă nici apa tulbure nu putea să o facă, aceasta totul a indicat spre acel Ispăşitor perfect. Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, a făcut aceasta.

E-106 Acum, astăzi, fiindcă aceasta-i ziua în care noi trăim, noi am trecut prin aceste epoci ale bisericii şi am explicat totul deviat de la Acela. Teologii noştri din ziua aceasta au pierdut demult acea parte a Acestuia. Ei Îl explică totul departe, la vreo altă zi, vreo altă epocă, vreun alt lucru, departe în urmă, de mult timp în urmă. Şi vindecarea Divină a fost doar terminată, cu greu ai găsit pe cineva să o creadă. Ei şi-au bătut joc de aceasta. Nici mai mult decât vreo douăzeci de ani în urmă, ei îşi băteau joc de aceasta. Penticostalii practic s-au îndepărtat de la aceasta. Ei au început în zilele timpurii, dar ei s-au îndepărtat de la aceasta.

E-107 Priviţi cum au făcut ei. Acum au ajuns sălbatic denominaţional, alergând afară să le facă pe fiecare un crez, şi aşa mai departe. Cu excepţie, în loc să accepte Lumină, cum Lumina vine înăuntru; ei s-au organizat şi şi-au făcut crezuri, fiecare venind în jur, făcându-şi o doctrină şi stând în acea doctrină. Şi atunci ai au avut aşa de mult luat la o parte încât Duhul Sfânt nu a putut să intre în biserică. Ei doar au devenit un alt idol ca şarpele de aramă, a devenit o-o idolatrie. Fiecare ins a spus, "Eu sunt aparţinut la aceasta, şi eu aparţin la aceea." Aceasta era o idolatrie. În ce încurcătură eram noi, la timpul sfârşitului.

E-108 Dar Dumnezeu, bogat în mila Lui, a trimis înapoi pe Duhul Sfânt asupra noastră, şi a adeverit Cuvântul Lui în seara aceasta aşa cum El a promis că El va face. Dumnezeu a promis că El va face aceste lucruri. Priviţi ce a făcut El!

E-109 Priviţi ce a făcut El, cum putem noi acum vedea cum a promis El la fiecare epocă un anumit lucru să se întâmple. Şi noi aflăm că s-a întâmplat chiar exact cum aceasta, care El a spus că El va face, pentru că El este bogat în mila Lui, ca întotdeauna să aibă milă să împlinească fiecare Cuvânt care El l-a promis. El trebuie să o facă, şi întotdeauna, pentru ca să rămână Dumnezeu. Întotdeauna El face aceasta, Cuvântul Lui întotdeauna vine la împlinire la vremea Lui. Sămânţa Lui care El a semănat-o în pământ. Ce a făcut El? El a pus-o aici în Cuvânt, şi acela-i o sămânţă. Şi de fiecare dată când apare epoca, sămânţa aceea se coace, şi atunci apare o reformare. Şi El a promis-o, şi aceasta face aceea.

E-110 Acum noi nu am meritat lucrurile acestea. Noi nu am meritat aceste binecuvântări de la Dumnezeu, deoarece noi am mers afară după lucrurile lumii, am mers în greşeala lui Cain. Cain, zidind un altar frumos şi o biserică frumoasă, şi punând flori peste el, şi s-a gândit că aceea era exact ceea ce a fost, "Acestea erau o grămadă de mere sau pere, sau pomogranate, sau orice a fost," care tata şi mama lui au mâncat în grădina din Eden, care i-a izgonit afară. Şi astfel el a oferit aceea înapoi la Dumnezeu, şi Dumnezeu a respins-o.

E-111 "Dar Abel prin credinţă i-a oferit lui Dumnezeu o jertfă mai excelentă decât Cain."

E-112 Şi, astăzi, Biblia a spus în Iuda, că, "ei au alergat pe calea lui Cain; au pierit în contrazicerea lui Care." Vedeţi, "au alergat în calea lui Cain," zidind altare, zidind biserici, denominaţiuni, făcându-le înflorite, mari, mai mulţi membri decât restul din ei; ducând înăuntru lucruri, orice care apare şi care a sărit în sus şi-n jos, sau au dat mâinile, sau erau botezaţi într-un anumit fel, sau au vorbit în limbi, sau au alergat pe duşumea, ei şi-au pus numele în registru. Aşa este. Şi Aatunci se întorc asupra Adevărului real care să fie predicat, şi Îl tăgăduiesc. Cum poate să fie aşa? Observaţi în ce încurcătură eram noi! Observaţi.

E-113 Şi Biblia a spus, "Şi ei au mers pe calea lui Balaam, şi au pierit în contrazicerea lui Care." Au pierit în contrazicere! Ce era contrazicerea lui Care? "Păi, te gândeşti că tu eşti singurul om sfânt? Păi, Dumnezeu este... Noi toţi suntem sfinţi. Întreaga biserică este în regulă. Fiecare... Toţi ne adunăm împreună, asta-i ce se cuvine să facem." Aceea-i unde au pierit ei, aceea. Şi noi într-adevăr am meritat-o. Noi am meritat să fim aşa.

E-114 Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, ne-a tras afară din haosul acela şi ne-a lăsat să o vedem înainte ca lucrul acela să lovească aici. Bogat în îndurarea Lui, şi ne-a trimis înapoi o trezire de vindecare Divină, şi venirea din nou a Puterii lui Dumnezeu. Conform cu istoria, nici o trezire nu a durat peste trei ani. Această trezire s-a purtat pentru cincisprezece ani, au fost focuri arzătoare, în jurul şi-n jurul lumii. De ce, pentru că noi o merităm? Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, nu pentru că noi am dorit-o sau pentru că am meritat-o, adică. Doar gândiţi la ce a făcut!

E-115 Mă gândesc la una din surorile voastre chiar aici în Phoenix, care mulţi din voi o cunoaşteţi, D-na Hattie Waldrop, ea a avut cancer de inimă. Şi ea a fost în rândul de rugăciune aici când eu şi Fratele Moore am fost aici de prima dată, vreo cincisprezece, optsprezece ani în urmă. Şi ea trăgea să moară, cu cancer de inimă, şi ea ar fi trebuit să fie moartă cu mult timp în urmă. Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, a trimis Puterea Lui asupra ei. Şi El i-a salvat viaţa, şi ea trăieşte astăzi. Dumnezeu bogat în îndurare!

E-116 Congresmanul Upshaw, un om mare. Eu cred că el era preşedintele, sau ceva, al-al Baptiştilor, Convenţia Baptistă de Sud, la o vreme, sau vicepreşedinte sau ceva. El a făcut totul. El era un om bun. El a făcut tot ce a ştiut el să facă. El a mers la fiecare doctor. Nimeni nu putea să facă nimic pentru el. El a fost legat jos. Lucrători s-au rugat pentru el. El a avut un galon de ulei turnat pe capul lui, ungere, de lucrători diferiţi de peste tot.

E-117 Într-o seară, Los Angeles, California, umblând sus spre amvon, privesc la o grămadă de scaune pe rotile cam de două, trei ori, faţă de ce sunt aşezate acolo, peste tot în sus şi-n jos pe intervale, înainte şi înapoi. Şi atunci acolo a stat pe acolo o targă cu o fată mică de culoare in ea, fetiţă Negro, şi mama ei-ei şedea alături de ea. Şi fratele meu aducea rândul de rugăciune sus.

E-118 Şi eu mă uitam, fără să ştiu ce se petrecea. Şi am văzut un doctor, cu ochelari din carcasă de broască ţestoasă, operând pe o fetiţă negro, pentru o boală de gât, şi ea a paralizat. Şi m-am uitat în jur, m-am gândit, "Unde este copilul?" Eu nu am putut să o văd.

E-119 După o vreme, jos de tot acolo, fără speranţă, fetiţă drăgălaşă în vârstă de vreo şapte sau opt ani, să fie paralizată pentru restul vieţii ei. Şi acolo era mama ei jos acolo pe genunchii ei, se ruga. Atunci am spus, "Acest doctor a operat pe fetiţa ta," şi am descris.
Ea a spus, "Aşa este, domnule."

E-120 Atunci ea a încercat să aducă copilul la platformă. Ei i-au spus să nu o facă. Ei au căutat să o liniştească. Pe la timpul când ei au liniştit-o, m-am gândit, "Ei bine, noi vom obţine o ocazie să ne rugăm pentru ea." În câteva minute... Poate persoane chiar de aici au fost acolo în seara aceea.

E-121 Şi m-am uitat afară peste audienţă, am văzut-o pe fetiţa aceea mergând jos, se părea parcă printr-un-un drum mic îngust, cu o păpuşă în braţele ei, legănând păpuşa aceea. Nu contează cât de mult a spus doctorul că ea urma să fie paralizată pe restul vieţii ei; Dumnezeu, bogat în îndurare, a trimis jos Duhul Sfânt, printr-o viziune, şi fetiţa aceea s-a sculat de acolo, şi ea şi mama ei s-au ţinut de mâini şi au umblat în jos prin acel interval, lăudând pe Dumnezeu.

E-122 Înapoi de tot acolo şedea un om bătrân, congresmanul Upshaw, mulţi din voi îi cunoaşteţi mărturia lui. El a fost un om bun, a încercat toată viaţa lui, şaizeci şi şase de ani un invalid într-un scaun pe rotile, împins în pat; cârje sub braţele lui, cu care el umbla, niciodată să nu mai umble normal. Şi acolo şedea el acolo, privind la aceea. Şi dintr-o dată, m-am uitat în afară şi am văzut o viziune. Aici vine el, umblând în jos pe deasupra acelei audienţe, aplecându-şi capul, putea să umble aşa de bine ca oricare. Eu nu am ştiut ce era omul.

E-123 Am spus, "Acolo este un om mare aşezat înapoi acolo. El a căzut jos de pe o trăsură când el era un băieţel, pe a ramă de fân, şi şi-a vătămat spatele. Ei au făcut găuri în duşumea, să ţină vibraţia, când umblau oamenii, să nu-i lovească spatele." Am spus, "El devine un om mare, şi el continuă să crească mai mare. El este aşezat untr-un cerc mare la Casa Albă."

E-124 Şi atunci omul acesta a venit şi mi-a spus, a zis, "Acela-i Congresmanul Upshaw. La-i auzit tu vreodată?"
Am spus, "Niciodată nu am auzit de el."

E-125 Şi astfel el a tras un mic prelungitor de microfon în spate acolo şi ei vorbeau, înainte şi înapoi.

E-126 Atunci am început să mă uit în jur, şi l-am văzut pe bătrânul Congresman venind, umblând înspre mine, într-o viziune, tot aşa de perfect şi normal cât putea el să fie. Dumnezeu, bogat în îndurare, l-a tras din acel scaun pe rotile, şi el a umblat fără cârje până în ziua când a murit. Dumnezeu bogat în îndurare! Când doctorii au eşuat, când ştiinţa a eşuat, când fiecare alt lucru a eşuat, Dumnezeu a fost bogat în îndurare faţă de Congresmanul Upshaw.

E-127 Mă gândesc despre mine. Ca un mic băieţel, îmi amintesc cum... Oamenii mă numesc astăzi, "un urâtor de femei." Motivul că a fost, este că eu am văzut aşa de multă imoralitate despre femei când eu eram un copil. Eu le-am urât. Şi eu nu fac aceea acum, pentru că eu ştiu că există unele bune. Dar eu îmi amintesc cum a fost aşa de rău, aşa de imoral. Şi m-am gândit, "Vai, eu-eu niciodată nu voi fi în jur unde sunt oameni. Eu nu am pregătire, eu nu voi obţine vreuna."

E-128 Şi un copil micuţ şezând acolo, nici măcar îmbrăcat cu cămaşă, cu haina mea prinsă sus în felul acesta, cu un ac de siguranţă, şi era foarte cald. Şi învăţătoarea a spus, "William, nu îţi este cald cu haina aceea pe tine?"

E-129 Am spus, "Nu, doamnă, îmi este puţin frig." Şi ea m-a făcut să merg acolo la sobă şi să pun nişte lemne în sobă, şi eu parcă mă aprindeam. Şi eu-eu nu am avut nici o cămaşă prin tot sezonul acela.

E-130 Şi m-am gândit, "Dacă eu aş putea vreodată să obţin banii, cândva când eu puteam să-mi iau o puşcă micuţă treizeci- treizeci," eu aş veni aici afară în Vest şi să locuiesc aici afară şi să vânez, pentru restul vieţii mele. Eu nu am vrut să am nimic de-a face cu oamenii. Doar să stau departe, pentru că lor nu le-a plăcut de mine, şi-şi eu doar să stau departe de ei.

E-131 Şi atunci de fiecare dată când mergeam în centru, să vorbesc cu oricine, să văd ceva semeni pe stradă, care-i cunoşteam. Eu spuneam, "Hei acolo, John, Jim! Ce mai faci?"
"O, hei."

E-132 Vedeţi, ei nu au vrut să vorbească cu mine, nu au vrut să aibe nimic de-a face cu mine, din cauza tăticului meu şi acei care făceau Whiskey. Şi eu-eu nu am făcut aceea. Nu a fost nimic ce am făcut eu. Şi eu aş fi fost felul acela.

E-133 Dar acum am spus către soţia mea, nu de mult, "Peretele meu este acoperit cu cele mai bune arme care se pot cumpăra." O, şi mă gândesc la hainele acelea vechi murdare. În seara aceasta eu am două sau trei costume bune. Şi fără prieteni? Eu trebuie să mă ascund afară în sălbăticie, să stau departe de oameni. Care-i chestiunea, este din cauza personalităţii mele, este aceasta din cauza pregătirii mele? Nu. Dumnezeu, bogat în îndurare, m-a văzut în starea aceea şi El m-a salvat.

E-134 Îmi amintesc să fiu condus de mâini, ca un om orb. Eu nu am putut să văd. Totul înaintea mea era înceţoşat; eu aş fi orb pentru restul vieţii mele. Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, me-a restituit înapoi vederea mea. Eu sunt în vârstă de cincizeci şi cinci de ani, şi încă am vedere bună. Dumnezeu, bogat în îndurare, este singurul lucru care eu îl pot spune.

E-135 Odată biserica nu avea nici o cale rânduită de vindecare. Ei au avut una, dar ei au respins-o. Dar Dumnezeu, bogat în îndurare, le-a trimis un dar de vindecare Divină. Acela este Duhul Sfânt printre noi, confirmând Cuvântul cu semne care urmează. Dumnezeu bogat în îndurare!

E-136 Eu am două sau trei pagini aici din aceste notiţe, dar eu nu o să încerc să le ating, pentru că eu sunt-eu sunt conştient că este aproape timpul să începem rândul de rugăciune. Dar Dumnezeu bogat în îndurarea Lui!

E-137 Mulţi dintre voi aici în seara aceasta, doctorii v-au refuzat. Există persoane aşezate în acele scaune cu rotile, ele probabil că niciodată nu vor ieşi de acolo. Ele sunt acolo să stea. Unii din ei, paralizaţi în diferite feluri, ei (niciodată nu ar) puteau ieşi afară, nu există nici o cale ca ei să iese afară. Dar Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, a rânduit un ispăşitor. Să nu îl respingeţi. Primiţi-l. Există bărbaţi acolo cu boală de inimă, există persoane cu cancere, cu care doctorii nu pot să facă nimic. Voi sunteţi fără speranţă, fără ajutor, în lumea aceasta.

E-138 Dar Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, a trimis jos pe Duhul Sfânt, şi este chiar aici acum să confirme Cuvântul, să dovedească că El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci. Pentru că noi o merităm? Pentru că Dumnezeu este bogat în îndurarea Lui! Amin. Acum acela este Acela, acela este Persoana, El este acel Domn Isus. El nu este mort, ci El a înviat din morţi, şi El este viu pentru totdeauna.

E-139 El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci, încă tot atât de bogat în îndurarea Lui cum a fost El cu femeia care avea o scurgere de sânge. Şi ea a pornit prin mulţime. Acolo nu erau speranţe pentru ea, doctorii au făcut tot ce au putut ei să facă. Ea avea o scurgere de sânge. Ea era muribundă. Şi ea a atins haina Stăpânului. Dumnezeu, bogat în îndurare, s-a întors în jur şi i-a spus despre starea ei. Şi ea a fost vindecată de această scurgere de sânge.

E-140 O micuţă, prostituată stricată a mers sus la o fântână într-o zi, să ia ceva apă. Fără speranţă. Ea a fost excomunicată de la fecioare, din jurul oamenilor, viaţa ei nu era bună. Şi ea s-a gândit, "La ce foloseşte să încerc? Eu sunt dată afară, nu există nimic rămas pentru mine." Dar ea s-a uitat, stând acolo la o parte, sau şezând lângă marginea fântânii, şi acolo era un Om aşezat acolo Care i-a spus toate lucrurile care ea le-a făcut vreodată, Dumnezeu bogat în îndurarea Lui.

E-141 Acelaşi Dumnezeu, în seara aceasta, este tot aşa de bogat în îndurarea Lui, şi tot la fel cum era El în zilele acelea. Dumnezeu bogat. [Porţiune ne înregistrată pe bandă – Ed.]

E-142 Eu cred că noi avem două sute de cartonaşe de rugăciune aici afară, sau ce am chemat noi afară în două sute. Noi o să-i chemăm şi îi lăsăm pe oameni să se alinieze. Noi o să ne rugăm pentru ei.

E-143 Dar înainte să o facem, ca acolo să fie ceva noi veniţi aici, să se îndepărteze de toate superstiţiile. Aceasta nu este o superstiţie. Aceasta este manifestarea unei promisiuni a lui Dumnezeu. Aceasta depinde la ce vă uitaţi. Nici o virtute în vreun om. Nu există putere în nici un om. Dar noi ca credincioşi avem autoritate; nu putere, ci autoritate.

E-144 Cineva m-a întrebat, nu de mult, a spus, "Frate Branham, tu crezi că tu ai putere să faci aceasta?"

E-145 Am spus, "Eu nu am nici o putere, deloc, dar eu am autoritate." Fiecare credincios o are. Dacă tu o refuzi, tu vei sta unde te afli. Dar dacă tu o accepţi, aceasta va face abundenţa excesivă, pentru că Dumnezeu este bogat în îndurarea Lui.

E-146 Luaţi un poliţist mic care stă aici afară pe stradă, hainele lui atârnă pe jumătate jos de pe el, el este aşa de slab. Chipiul îi are urechile trase în jos. Şi el umblă acolo afară unde vin maşinile jos pe acea stradă, la cincizeci de mile pe oră, motoare de trei sute cai putere în aceasta. El nu are putere să oprească o bicicletă. Aşa este. Dar să sufle el doar fluierul acela şi să ţină mâna aceea sus, şi urmăriţi scârţâitul frânelor. El nu are putere, dar el are autoritate. Întregul oraş este în spatele lui.

E-147 Şi când un bărbat sau o femeie, mie nu-mi pasa m ce stare sunteţi, voi aveţi autoritatea lui Dumnezeu, printr-o promisiune, pentru că El este bogat şi a promis să facă abundenţa în exces. "Dacă voi ziceţi acestui munte, 'mută-te,' şi nu vă îndoiţi în inima voastră, ci credeţi că ceea ce aţi spus va veni la împlinire, voi puteţi avea ce aţi spus." Voi nu aveţi putere, dar voi aveţi autoritate.

E-148 Vă amintiţi ce mi-a spus El înapoi acolo, a spus, "Tu vei fi în stare să descoperi secretele inimii." Căci El... Vă amintiţi aceea, mulţi din voi oamenii din Phoenix? El a promis-o. Ce El promite, El face.

E-149 Acum există unii din voi aici care nu au cartonaşe de rugăciune, şi fără îndoială. Câţi sunt bolnavi şi nu au cartonaşe de rugăciune, ridicaţi-vă sus mâinile? Sigur. În regulă. Dacă voi vreţi să ştiţi, nu autoritate... nu putere, ci autoritatea Cuvântului, "Lucrurile care Eu le fac, le veţi face şi voi."

E-150 Isus a promis, în Luca 17:30, căci chiar înainte de Venirea Lui, acolo va fi ca timpul lui Moise... sau Noe, "Când ei mâncau şi beau, şi dădeau în căsătorie; şi nu au ştiut până în ziua când Noe a intrat în corabie." El a spus că acolo va fi timpul acela. Atunci El de asemenea a spus, "Cum a fost în zilele lui Lot," şi a spus, "aceasta va avea loc în ziua aceea când Fiul omului va fi descoperit, când Fiul omului este descoperit în zilele din urmă."

E-151 Acum priviţi ce El, cum Fiul omului s-a descoperit pe Sine în persoana acestui Înger, care era Fiul omului. Absolut. Abraham L-a numit, "Elohim." El era Fiul omului, S-a descoperit chiar înainte să fie lumea Neamurilor arsă. Cum a făcut-o El? La cel credincios. La credincioşii prefăcuţi, El a trimis doi predicatori jos să le predice. Dar la adevăratul credincios, El a stat cu spatele Lui către cort, şi El a spus, "Abraham." El era Abram în ziua... cu câteva zile înainte, de aceea. Dar acum el este Abraham. "Unde este nevasta ta, Sarah?"

E-152 A spus, "Ea este în cort, înapoia Ta."

E-153 A spus, "Eu am să-Mi ţin promisiunea faţă de tine. Eu o să te vizitez."

E-154 O, Abraham era în vârstă de o sută de ani, şi Sarah era de nouăzeci; dar Dumnezeu, bogat în îndurare, a ţinut promisiunea Lui. Aceasta a adus copilul, căci Dumnezeu este milostiv, şi El este plin de îndurare. El este bogat în îndurare. El ţine promisiunea Lui.

E-155 Observaţi, cu spatele Lui întors către cort, Sarah a râs şi a spus, "Cum pot fi lucrurile acestea? Eu sun bătrână. Cum pot eu avea plăcere cu bărbatul meu, ca o femeie tânără măritată? Păi, el este în vârstă de o sută de ani. Relaţia noastră familiară a încetat, mulţi, mulţi ani în urmă. Cum poate să fie aceasta?" Şi ea a râs privitor la aceasta.

E-156 Şi Îngerul cu... Fiul omului cu spatele Lui întors către-către cort, a spus, "De ce a râs Sarah, a spus, ,Cum pot să fie lucrurile acestea?"'

E-157 Ce era aceasta? Isus a spus, în Sfântul Luca 17:30, că, "În zilele cum a fost în zilele lui Lot," aceeaşi situaţie, înainte ca lumea Neamurilor să fie arsă, El a spus, "Fiul omului Se va descoperi în ziua aceea." El a făcut promisiunea, că Maleahi 4 ne-a promis că aceasta va spune. Un Mesaj va veni înainte care va reaşeza poporul înapoi la Mesajul penticostal original, şi cu aceleaşi binecuvântări care ei au avut la ziua de... Ce este aceasta? Acesta-i un vultur cu două aripi, şi Noul şi Vechiul Testament, bătându-şi promisiunile împreună, a lui Dumnezeu, să împlinească ce au spus promisiunile Bibliei că va face. Amin.

E-158 Dumnezeu, bogat în îndurare, nu o să lase pe poporul Lui să meargă afară în această Epocă denominaţională a Bisericii Laodiciene, "bogată în bunuri şi lucruri ale lumii," ci El va face a cale de scăpare. Credeţi aceasta, poporule. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Amin. Dumnezeu bogat în îndurare! Îndurările lui Dumnezeu, acela-i singurul lucru care eu îl doresc. Nu neprihănirea Lui, nu legea Lui; ci îndurarea Lui este după care eu strig. Dumnezeu să fie milostiv cu mine. Noi toţi avem acel simţământ.

E-159 Eu am urmărit. Acolo este o femeie mică aşezată aici afară la capătul scaunului. Ai tu un cartonaş de rugăciune acolo afară, doamnă? Tu nu ai. Lasă-mă să-ţi arăt că Dumnezeu este bogat în îndurare. Tu ai fost foarte agitată aici în ultima vreme, nu-i aşa? Foarte rău, şi ochii ţi-au devenit mai rău. Nu este asta aşa? Aşa este. Acum ei o să se schimbe. Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, prin a te întreba dacă tu ai crede aceasta. Acum tu nu ai cartonaş de rugăciune, tu nu ai nimic; dar tu nu ai nevoie de el. Vezi, acesta-i harul care ţi-a fost dat.

E-160 Acolo şade un ins mititel aşezat chiar aici în faţă, cu un fel de... şezând chiar aici afară. El suferă cu o umflătură pe trupul lui. Aceasta a apărut doar recent acolo, recent. Nu este asta aşa, domnule? Aşa este. Tu nu ştii ce este aceasta. Ţi-e frică de aceasta. Aşa este. Ea a fost cauzată de o zdrobitură, nu-i aşa? Ai tu un cartonaş de rugăciune? Tu nu ai nici un cartonaş de rugăciune. Tu nu ai nevoie de unul. Dumnezeu bogat în îndurarea Lui!

E-161 O, frate, soră, credeţi pe Dumnezeu! Nu vă îndoiţi de El. Credeţi-L! Aşa este.

E-162 Aici şade un bărbat, costum gri, cu ochelari. Uită-te aici, domnule. Crezi tu? Dumnezeu este bogat în îndurarea Lui. Tu şezi acolo cu o hernie. Crezi tu că Dumnezeu poate vindeca acea hernie şi să te facă bine? Şezând chiar aici la capătul scaunului, privind la mine. Dacă tu crezi că Dumnezeu poate vindeca hernia aceea, Dumnezeu va face asta pentru tine dacă tu o vei accepta. Crezi tu aceasta? O vei accepta tu? În regulă. Tu o poţi avea dacă doar o crezi, ai milă. Da, domnule.

E-163 Aici este o doamnă aşezată aici afară, ea suferă de circulaţie slabă în trupul ei. Dar dacă ea va crede, Dumnezeu o va vindeca, dacă ea o crede. Eu cred că ea o să piardă aceasta, aşa de sigur ca orice. Ai milă, este ruga mea. Eu puteam vag să o văd pe femeie... D-na Riley, crezi tu că Dumnezeu poate vindeca acea circulaţie slabă? Dacă tu vrei, primeşte-o! Amin. Doar crede. Dumnezeu este bun, nu este El, Stella? Da. Aşa este. Eu nu am văzut-o pe femeie în viaţa mea. Dar, Dumnezeu. În mila Lui!

E-164 Aici şade o altă femeie, aşezată chiar în spate înapoi acolo, chiar în spate, privind drept la mine. Ea, de asemenea, ea are circulaţie slabă, la fel. Ea se gândea la aceasta chiar atunci. Eu nu am văzut-o pe femeie în viaţa mea. Fiind că astalaltă femeie a avut acelaşi lucru, priveşte la mine. Mă crezi tu a fi profetul lui Dumnezeu, sau slujitorul Lui? Tu ai şi boală de inimă. Dacă asta-i corect, ridică-ţi mâna sus. Tu nu o mai ai acum. Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, arată că El este viu aici în clădire în seara aceasta. Dumnezeu bogat în îndurarea Lui! Amin.

E-165 Ar putea să fie, câţi păcătoşi şi căzuţi veţi sta în picioare, şi să ziceţi, "Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, fii milostiv cu mine"? Ridicaţi-vă în picioare. Mă voi ruga pentru voi, dacă voi credeţi că El vrea... voi vreţi milă acum. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze şi pe tine. Căzutule, ridică-te în picioare. Dumnezeu bogat în îndurarea Lui! Eşti tu-tu...

E-166 Cu siguranţă voi nu aţi devenit aşa de amorţiţi, în această stare, ca să nu puteţi vedea că aceea este tocmai promisiunea orei. Cu suguranţă voi nu aţi ajuns aşa de înfăşuraţi în denominaţiune, şi alte lucruri, încât să nu puteţi vedea că aceasta este promisiunea orei, Dumnezeu bogat în îndurare.

E-167 Oricine eraţi voi, care v-aţi ridicat, eu o să mă rog doar într-un minut. Eu vreau ca să vă faceţi drum la ceva biserică bună cu Evanghelie deplină şi-şi să fiţi-şi să fiţi botezaţi în botez Creştin, Dumnezeu să vă dea Duhul Sfânt.

E-168 Este acolo altul care se va ridica în picioare, şi să spună, "Eu, eu vreau să fiu amintit. Dumnezeule, în îndurarea Ta, aminteşte-mă. Eu nu am trăit cum ar fi trebuit. Poate... "? Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Şi Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Aşa este. "Dumnezeu, bogat în îndurarea Lui, să aibă milă de mine." Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Este acolo...

E-169 Cât de mulţi mai sunt înăuntru aici, să spună, "Mă voi ridica. Eu vreau ca Dumnezeu să ştie că eu vreau îndurare. Eu nu am trăit drept. Eu am trăit în felul acesta şi-n felul acela. Eu am fost în sus şi-n jos, dar eu vreau îndurarea Lui." Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Altcineva, să spună, "Dumnezeu bogat în îndurarea Lui!" Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Aşa este. Dumnezeu bogat în îndurarea Lui! Dumnezeu să te binecuvânteze, de asemenea. Dumnezeu să te binecuvânteze înapoi acolo. Dumnezeu vă vede. Doar ridicaţi-vă în picioare.

E-170 Ziceţi, "Ajută aceasta la ceva, Frate Branham?" Sigur. Ridicaţi-vă sus şi vedeţi cu cât este mai mult diferit.

E-171 Dacă voi sunteţi într-adevăr sinceri în inima voastră, Dumnezeu este bogat în îndurare. "El nu vrea ca vreunul să piară, ci ca toţi să poată veni la pocăinţă." Dumnezeu bogat în îndurarea Lui! O Dumnezeule, ai milă de noi.

E-172 Acum câţi de aici înăuntru acum, care ţin acele cartonaşe de rugăciune? Ce erau ele? A-uri şi B-uri, nu-i aşa? A-uri şi B-uri. Toate persoanele care au cartonaşe de rugăciune A-uri, să stea dincoace pe partea aceasta, şi cartonaşele de rugăciune B vor sta sus înapoia lor.

E-173 Mă întreb dacă sunt ceva lucrători aici la care le-ar place să anticipeze în a mă ajuta. Dacă ei sunt, le-ar place să vină sus, eu aş fi bucuros să am asistenţa voastră-voastră aici, căci noi vom fi bucuroşi să ne rugăm, şi să ne rugăm-rugăm cu voi.

E-174 Aceasta, Biblia a spus, "Aceste semne vor urma pe cei ce cred." Da, domnule. "În Numele Meu ei vor scoate draci, ei vor vorbi cu limbi noi." Am făcut-o noi? Prin harul lui Dumnezeu; nu noi, ci Dumnezeu bogat în îndurarea Lui să ţină Cuvântul Lui. Dumnezeu!

E-175 Acum, scaunele cu rotile, dacă voi vreţi să-i puneţi chiar jos aici în faţă; ne vom ruga pentru ei chiar aici, să nu trebuiască să-i tragem sus prin aceea, tot intervalul acela acolo. Lăsaţi, în regulă, lăsaţi-i să vină drept sus aici. Noi cu certitudine ne vom ruga pentru aceasta, fiecare din noi. Dumnezeu bogat în îndurarea Lui!

E-176 Vreţi să staţi la partea mâinii drepte acum, pentru câteva minute? A venit Fratele Brown cu tine? [Un frate spune, "Vine mâine." – Ed.] Eu-eu-eu eram în speranţe că el va fi aici. Unde, unde este Fratele Outlaw, unde este Fratele Fuller? Careva din oamenii aceia care erau sus aici cu mine când am venit la început, să venim înapoi. Vă amintiţi de rândurile acelea de rugăciune de modă veche, când noi obişnuiam să stăm acolo până când voi a trebuit să mă ţineţi pe o parte, şi cineva pe partea cealaltă, eu deveneam aşa de slăbit?

E-177 Cât de mulţi au fost în adunările acelea în urmă de tot la început? Priviţi aici. Vă amintiţi în urmă acolo, eu v-am spus că Domnul Isus mi-a spus că, dacă eu o să fiu sincer, că lucrurile acestea vor avea loc. Este asta aşa? Noi niciodată nu am avut aşa ceva în ziua aceea. Dar aceasta s-a întâmplat, pentru că Dumnezeu este bogat în îndurarea Lui, şi loial faţă de promisiunea Lui. Amin! Încerc să închei, şi eu nu pot. Amin! Laudă lui Dumnezeu! Aleluia! "O, eu sunt aşa de bucuros că sunt unul din ei!" Amin. O, doamne!
Există oameni aproape pretutindeni,
A căror inimi sunt toate înflăcărate
Cu Focul care a căzut la Cincizecime,
Care a curăţit şi i-a făcut curaţi;
O, el arde acum în inima mea,
O, glorie Numelui Său!
Eu sunt aşa de bucuros să pot să spun că-s unul din ei.

E-178 O, eu, un nenorocit, mizerabil, nenorocit sărman orbit, cum am fost; iar acum prin îndurarea Lui, El este bogat în îndurare, eu pot să văd Împărăţia lui Dumnezeu în vedere. Amin. Ce frumoase sunt Poruncile Lui!

E-179 Stai chiar acolo, fratele meu, pe cârja ta. Dacă nu te poţi ridica, în regulă, stai chiar aici, vom veni drept jos şi ne vom ruga pentru tine.

E-180 Şi acum lăsaţi A-urile şi B-urile, de cartonaşe de rugăciune, să se alinieze acolo pe partea cealaltă acolo, şi noi o să ne rugăm pentru ei.

E-181 Fraţi lucrători, voi sunteţi cu certitudine, dacă credeţi în punerea mâinilor peste bolnavi, voi veniţi chiar aici şi staţi cu mine pe această platformă. Noi o să ne rugăm pentru bolnavi.

E-182 Acum către voi persoanele care staţi în rândul acela, dacă puteţi crede că Prezenţa lui Dumnezeu este aici, că Duhul Sfânt este în mijlocul nostru acum, făcând chiar exact ce El a spus că El o să facă. Dacă eu aveam putere să vă vindec, eu cu certitudine aş face aceasta. Dacă eu aş avea vreo cale să vă vindec, eu cu certitudine aş face aceasta. Eu... Dumnezeu a dat un mic dar.

E-183 Eu nu sunt un mare predicator. Eu nu am destulă pregătire să fiu calificat ca un predicator, ce este numit un predicator în zilele acestea, când-când experienţele trebuie să fie o experienţă teologică, şi el trebuie să aibă o anumită licenţă de doctorat, şi aşa mai departe. Eu nu mă pot califica pentru aceea. Dar Dumnezeu, văzându-mi inima, şi ştie că eu vreau să fac ceva pentru El, eu vreau să-l apreciez.

E-184 Un om mi-a spus zilele trecute, a spus, "Mă gândesc că tu eşti chiar un om bun, D-le Branham, dar eu cred că tu eşti sincer greşit. Tu eşti cu totul în afara vaiei. Ştii tu că vei fi condamnat la sfârşit?"

E-185 Şi am spus, "Uite, eu vreau să-ţi spun ceva. Eu o să spun că tu-că tu ai avea dreptate, doar să spunem pentru binele argumentului. Dacă eu sunt greşit, care eu-eu nu cred că sunt; dar dacă eu eram greşit, şi eu ştiam chiar acum că eu urma să trăiesc să fiu în vârsta de o sută de ani, şi El urma să mă condamne la capătul drumului, şi să-mi spună, 'Tu nu meriţi să vii în Cerul Meu, William Branham. Ieşi în întunericul de afară.' Tu ştii ceva? Eu L-aş sluji fiecare zi din viaţa mea până când am mers, oricum. Căci eu am primit aşa de multe din binecuvântările Lui nemeritate, încât El este mai mult decât viaţa pentru mine, El este totul ce eu..."

E-186 Tot ce sunt eu, tot ce aş putea eu vreodată să sper să fiu, eu am obţinut din harul şi mila Lui. Am fost nenorocit, mizerabil, sărac, orb; dar prin har El m-a vindecat, şi eu sunt tare şi sănătos, prin harul lui Dumnezeu. Eu am vedere bună. Am de mâncare, băut, am orice am eu nevoie. El nu a promis să-mi procure dorinţele mele; nevoile mele.

E-187 Şi dacă eu sunt lepădat la ziua aceea, şi am ştiut... Eu nu pot vedea unde aş fi eu. Dar dacă am ştiut că am fost greşit, şi Dumnezeu m-a ales să fiu greşit, eu aş vrea să stau greşit, şi pentru că eu vreau să fac voia Lui. Aceasta-i, că eu Îl iubesc până când eu vreau să se facă voia Lui. Acum, aceea este o afirmaţie mare, dar eu sper că voi o primiţi într-un fel, în spiritul în care eu am spus-o. Vedeţi, eu vreau să fac voia Lui. Eu îi cer Lui ceva uneori, El dă din capul Lui "nu," eu doar mă bucur aşa de mult privitor la aceea cât pot eu dacă El a spus "da." Pentru că, noi întotdeauna se cuvine să cerem, "Voia Ta să se facă." Nu-urile Lui sunt tot aşa... dacă aceea este voia Lui, aceea doar... Acesta-i cu mult mai bine decât da-urile Lui, dacă este voia Lui să o facă. Aceea-i când voi într-adevăr Îl iubiţi. Amin.

E-188 Eu ajung să vorbesc despre El, eu doar nu mă pot opri. O, El este aşa de real, aşa de real pentru mine! Prieteni, El este-El este tot ce sunt eu, tot ce aş putea să fiu vreodată, tot ce mă aştept să fiu vreodată, este întemeiat în Cristos Isus, Cuvântul Lui.

E-189 Eu sunt mulţumitor în seara aceasta pentru mărturia Duhului Sfânt, pentru Mesaj. Eu ştiu că ar putea, unii ar putea să nu fie de acord cu El, dar aşa cum eu v-am spus, eu sunt legat prin datorie la un Mesaj. Un semn a mers înainte, şi Dumnezeu nu trimite un semn doar ca să arate că El este Dumnezeu. Un Mesaj, un Glas întotdeauna urmează semnul. Oricine ştie asta.

E-190 Isus a venit cu semne şi minuni. El era un Om mare când El făcea semne şi minuni, dar când El a început să şadă jos şi să înceapă să aducă Mesajul, "Eu şi Tatăl Meu suntem Unul," oh, doamne, aceea era greşit pentru ei. Vedeţi? Dar Glasul trebuia să urmeze semnul.

E-191 Lui Moise i s-au dat două semne, şi fiecare semn avea un glas. Aceea este corect. Eu am predicat asupra acesteia aici cândva în urmă, pe undeva, despre, Glasul Semnului. Acesta trebuie să aibă un-un Glas al semnului. Aceasta este o schimbare. Întotdeauna este în felul acela. Dacă nu este, atunci acesta nu a venit de la Dumnezeu.

E-192 Dacă un om vine afară cu o slujbă ciudată deosebită, care se află în Biblie să fie Adevărul, şi omul acela stă chiar în aceeaşi doctrină veche denominaţională, lăsaţi-o. Nu-i nimic de ea! Dumnezeu nu face un lucru ca acela. Lucrul acela, care-i mana putredă care are termite în ea, sau viermi, sau orice vreţi să-i numiţi, de patruzeci, cincizeci de ani în urmă, încă încercând să mănânce mana aceea veche care a căzut mult înapoi cu ani în urmă. Şi copiii lui Israel, în călătoria lor, a căzut mană nouă în fiecare seară. Aşa este, voi nu o puteaţi păstra pe mai târziu.

E-193 Noi nu trăim asupra unei alte epoci trecute. Noi mâncăm Mană nouă, Mană proaspătă venită din Cer, în călătoria noastră aşa cum mergem înainte.
Să ne aplecăm capetele acum.

E-194 Doamne Dumnezeule, Tu eşti aşa de real, Prezenţa Ta. Mă gândesc despre har, Doamne. Noi-noi doar Te-am văzut să faci aşa de multe lucruri! Noi Te-am auzit vorbind în limbi, Te vedem să le tălmăceşti, prin poporul Tău. O Dumnezeule, să Te vedem că vindeci pe bolnavi, să deschizi ochii celor orbi, îl faci pe şchiop să umble, pe surd să audă, pe mut să vorbească, ce Dumnezeu mare şi puternic eşti Tu!

E-195 Şi apoi să vedem că Tu ai promis aceasta în zilele din urmă. Deşi noi avem multe personificări carnale, totuşi aceasta declară că există un Dumnezeu real, pe undeva, care de fapt este adevărat. Şi mă rog, Tată Ceresc, în seara aceasta, ca noi să devenim aşa de conştienţi de Dumnezeu încât să vedem că Tu eşti aici.

E-196 Şi aceste persoane în rând, când ei trec prin acest rând, Doamne... căci noi facem aceasta deoarece, noi le-am făcut o promisiune. Şi Tu ai spus, "Aceste semne vor urma pe acei ce cred."

E-197 Aici sunt fraţi lucrători stând aici, bărbaţi pe care Tu i-ai ales, înainte de întemeierea lumii, să fie ce sunt ei în seara aceasta. Tu ai ştiut, înainte să existe o lume, că noi vom sta aici în seara aceasta, pentru că Tu eşti infinit.

E-198 Astfel ne rugăm, Tată Ceresc, în seara aceasta, ca aşa cum aceste persoane bolnave, infirmi, orbi, ologi, plini de cancer, orice ar putea să fie, care trec prin acest rând, fie ca ei să-şi dea seama că tocmai Dumnezeul care cunoaşte taina inimii îi va vindeca, dacă ei doar vor accepta numai aceasta, numai să privească şi să înţeleagă.

E-199 Omul care a privit asupra şarpelui de alamă doar ca un preot... o bucată de alamă, el niciodată nu ar fi vindecat, pentru că el nu avea înţelegere despre ce era acesta.

E-200 Şi astăzi, Doamne, la fel. Dacă ei se uită asupra unui dar, să gândească că acesta ar putea să-i ajute, ei nu au înţelegere. Aceasta-i asupra adeveririi Prezenţei lui Dumnezeu care este aici să vindece. Acordă aceasta, Tată. Fie ca aceasta să se facă, în Numele lui Isus. Amin.

E-201 Eu vreau ca micuţa pianistă, dacă ea vrea, bărbat sau femeie, oricine ar putea să fie, să meargă acolo şi să interpreteze această cântare, "Marele Medic acum este aproape, compătimitorul Isus," dacă ea vrea, oriunde este pianista. Acum aceea-i...

E-202 Îmi amintesc despre unul din primele mele servicii de vindecare, Fort Wayne, Indiana. O fetiţă Amish şezând, cântând la acel pian, "Marele Medic acum este aproape, compătimitorul Isus." Un copil mic mi-a fost adus pe platformă, el era olog. Şi în timp ce eu mă rugam pentru acel copil, el a sărit jos din braţele mele şi a fugit în jos peste platformă. Mama a leşinat. Bunica şi-a aruncat sus batista, a început să plângă.

E-203 Şi această fetiţă Amish acum, fără să ştie nimic despre ceva privitor la Penticostali, pentru că ea aparţinea la biserica Amish; dar ea cânta. Părul ei lung a căzut jos; ea s-a ridicat în Duhul şi a început să cânte în limbi necunoscute, şi... şi cu armonia acelei cântări. Şi clapele acelea de pian s-au mişcat în sus şi-n jos, cântând, "Marele Medic acum este aproape, compătimitorul Isus." Amin! El este acelaşi ieri, azi, şi-n veci.

E-204 Acum să ne rugăm acum aşa... Acum să se roage fiecare acolo afară. Voi persoanele care veniţi prin rând, când ne punem mâinile peste voi, amintiţi-vă, Isus a spus, "Dacă voi o să credeţi, voi o să fiţi bine." Voi o credeţi? Acum să cântăm toţi acum.
Marele Medic acum este aproape,
Compătimitorul Isus,
El vorbeşte... (Să ne închidem doar ochii acum aşa cum cântăm) ... inimile la veselie,
O, ascultaţi glasul lui Isus.
Cea mai dulce notă în cântare serafimă,
Cel mai dulce nume pe limbă muritoare,
Cea mai dulce... (Dumnezeule Tată, mută-te asupra poporului acum) ... cântată,
O Isus, binecuvântat Isus.

E-205 "Marele..." Acum aşa cum umblaţi pe aici acum, El este aici. Luaţi cuvântul meu, sau credeţi-o voi înşivă, El este aici. Fiecare în rugăciune acolo afară acum pentru oameni.

E-206 [Fratele Branham şi lucrătorii se roagă pentru bolnavi în timp ce Fratele Borders conduce adunarea în cântare. Porţiune goală pe bandă – Ed.]
O Doamne, eu cred; O Doamne, eu cred;
Toate lucrurile sunt posibile, O Doamne, eu cred.

E-207 Toţi care cred, ridicaţi-vă mâna în felul acesta, ziceţi, "Eu cred." [Adunarea zice, "Eu cred." – Ed.]

E-208 Aici şade un om aşezat aici. Motivul că am fost extins, vorbind, el moare cu cancer. El este pe această cârjă. Nu există nici o cale în lume ca omul să trăiască, în afară de Dumnezeu. El are cancer peste tot prin intestine, şi el o să moară dacă nu este pentru mila lui Dumnezeu. Şi eu doresc să fi putut doar... [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... cuvânt de încurajare pentru acest om.

E-209 Tu, tu ştii că doctorii nu pot să facă nimic pentru tine acum. Tu eşti dincolo de aceea, înţelegi. Şi tu eşti... Tu ai numai o singură şansă, şi aceea este în Cristos, înţelegi. Şi, frate, tu... Eu voi muri într-o zi, de asemenea. Tu trebuie să te duci, dacă Isus zăboveşte. Eu trebuie să te întâlnesc acolo, să stau acolo la Bara Judecăţii. Şi seara aceasta...

E-210 Tu ştii, ca în televiziune, televiziunea a luat aceea fiecare dată când noi chiar ne mişcăm degetul, orice, este în evidenţă. Fiecare cuvânt ce-l spunem, este în evidenţă. Acum, vedeţi, televiziunea a dovedit aceea. Acum, televiziunea nu manufacturează o fotografie, ea canalizează numai unda aceea în televiziune. Vedeţi, ea nu o face. A existat televiziune când Adam a umblat pe pământ, a existat televiziune când-când Moise a venit prin Marea Roşie, a existat televiziune când Ilie a fost pe Muntele Carmel, înţelegeţi, însă ei doar acum au descoperit-o. Vedeţi? Şi acum peste tot unde eu...

E-211 Fiecare mişcare ce o facem, şi fiecare sunet, aceasta operează o înregistrare care ne va întâmpina la Judecată. Fiecare mişcare care o facem trebuie să ne întâmpine acolo. Eu trebuie să răspund pentru cuvintele care eu vi le spun, ca un lucrător. Eu trebuie să o fac, pentru că Dumnezeu mă va ţine răspunzător la aceasta.

E-212 Acum dacă eu aş putea, eu te-aş face bine; căci tu ai doar puţin timp, dacă nu-i datorită lui Dumnezeu. Acum, eu am venit jos şi m-am rugat peste tine, tot cum am ştiut cum s-o fac. Frate, orice în lume, ce aş putea să o fac pentru un om şezând acolo în starea aceea, eu aş face aceasta.

E-213 Şi lasă-mă să te întreb, înţelegi. Tu-tu-tu eşti deja vindecat, pentru că Isus a spus că tu erai. Vezi, "Prin rănile Lui noi am fost vindecaţi." Acum dacă tu ai putea, din adâncul inimii tale, să accepţi asta, tu nu vei muri acum, ci tu vei trăi.

E-214 Acum, vedeţi, acum noi ştim că televiziunea vine prin această sală. Noi ştim asta. Noi nu o vedem. Noi nu o putem vedea, ochii noştri nu sunt făcuţi, simţurile noastre nu o poate prinde. Este nevoie de un tub manufacturat, sau orice este acesta, cristal, să prindă aceea.

E-215 Aşa este Dumnezeu prezent. Noi nu Îl vedem, dar noi ştim că El este aici. Isus Cristos este acelaşi. Priviţi, El tocmai S-a declarat, cum se face El Insuşi. Acum, cât despre vindecare, dacă El stătea chiar aici acum, El nu ar putea face mai mult pentru tine, înţelegi, nici un alt lucru. Dacă Fiul lui Dumnezeu stătea chiar aici, care El este, El este aici, dar El nu ar putea face nimic mai mult pentru tine, pentru că El deja s-a identificat pe Sine aici. Înţelegeţi? Şi El este aici chiar acum, chiar la fel, să te vindece şi să te facă bine.

E-216 Şi doamna aceea mică acolo mi-a spus, a zis, "Tu ai cerut binecuvântarea, şi ai profeţit sau ceva," peste ea, că ea va avea un copil, şezând în acel scaun pe rotile. Şi ea a avut, ea şi-a avut copilul ei.

E-217 Şi acum doamna mică aşezată aici. Acum ea a avut o operaţie de guşă, şi aceasta a paralizat-o. Ei bine, noi doar vedem aşa de multe din lucrurile acelea să se întâmple. Acum, micuţă, soră, eu ştiu că tu eşti o Creştină veritabilă. De ce te-a lăsat Dumnezeu să şezi acolo, eu nu ştiu. Eu cred, poate, este din cauză că tu ai... Credinţă, tu-tu încerci să ai credinţă, să ieşi afară de acolo, înţelegi; dar acum uite, să nu încercăm doar să o avem, hai să o avem acum, înţelegi, noi doar-noi doar o să fim acolo. Asta-i tot ceea ce este, aceasta o să înceapă chiar acum, şi noi o să ne facem bine. Şi voi persoanele de acolo afară în acele scaune, ce, sau-sau oricum sunteţi voi, doar amintiţi-vă că Cristos este prezent.

E-218 Acum voi ziceţi, "Este acolo cineva, vezi tu poza mea să vină pe aici." O, da.

E-219 Chiar Cuvintele lui Isus Cristos, care El le-a vorbit când El era aici pe pământ, trec chiar prin această cameră. Aceasta niciodată nu moare. Cât de mulţi ştiu că acela-i adevărul ştiinţific? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Ei bine, ce este aceasta? Atunci Duhul ridică acel Cuvânt care a fost scris, şi-L face manifestat. O, glorie!

E-220 El este aici. El este chiar aici acum, Domnul. Noi doar... Noi am văzut aşa de mult, El a făcut aşa de mult, până când noi doar cumva, voi ştiţi, doar ne poticnim cumva peste aceasta. Dacă noi am realiza, nu doar ceva lucru mitic, ceva termen teologic; ci dovada care El a promis că El Se va arăta în această zi, aici El o declară chiar aici înaintea noastră chiar acum. Ce lucru minunat! Nu este asta minunat? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-221 Acum tu să crezi. O vei crede tu? Crede că tu nu o să mori. Tu o să trăieşti, şi tu o să onorezi pe Dumnezeu. Tu o să onorezi pe Dumnezeu. Ai fost tu vreodată botezat? Tu eşti un Creştin, eşti tu? Şi tu eşti un Creştin. Ei bine, tu vrei să trăieşti pentru onoarea lui Dumnezeu. Atunci mergi trăieşte, fratele meu. În Numele lui Isus Cristos, trăieşte!

E-222 Şi, soră, tu vrei să umbli pentru slava lui Dumnezeu, şi să ai grijă de copilul tău; atunci umblă, soră, în Numele lui Isus Cristos!

E-223 Voi, fiecare din voi, faceţi la fel, în Numele lui Isus Cristos! Să nu uitaţi acest Westward Ho Motel aici în seara aceasta, Prezenţa lui Dumnezeu identificat aici. El nu se uită la faţa persoanei. El vrea numai să credeţi. Îl credeţi voi pe El acum? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-224 Să ne aplecăm capetele acum. Eu nu ştiu pe cine au ales ei, să-să elibereze. Fratele Mushegian aici, vino chiar aici, frate. El o să elibereze în rugăciune. Dumnezeu să te binecuvânteze.