E-1 Să rămânem în picioare, doar un moment acum, pentru rugăciune. Câţi de aici au o cerere pe inima lor, care aţi vrea ca Dumnezeu să facă ceva special pentru voi în această convenţie? Să ne închinăm capetele înaintea Lui acum.

E-2 Tată Ceresc, noi suntem un-un popor privilegiat să fim adunaţi împreună aici în Numele Domnului Isus, într-o ţară liberă unde ne putem închina Ţie după cum ne dictează conştiinţa, până acum. Şi ne rugăm, Tată, ca aceasta să fie pentru mult timp. Şi acum fie ca noi să tragem folos din acest mare privilegiu care îl avem. Şi fie ca noi să ne punem toată inima în slujbă în seara aceasta, să ne închinăm Ţie, ca să poată fi spus, că, "Dumnezeu a fost în mijlocul nostru în seara aceasta, binecuvântându-Şi poporul." Mântuieşte fiecare suflet pierdut care este aici în seara aceasta, Doamne. Şi fiecare decăzut, fie ca ei să se întoarcă la casa lui Dumnezeu. Mă rog pentru fiecare persoană bolnavă, să fie vindecată, suferindul să poată umbla, şi orbul să vadă, surdul să audă, laudă şi slavă să-i fie dată lui Isus Cristos în mijlocul poporului Său. Fie ca aceasta să fie amintit mult timp, Doamne, pentru că noi ne-am adunat împreună şi am cerut în N urnele lui Isus pentru aceste binecuvântări. Amin.
Aşezaţi-vă.

E-3 Cumva, a veni la Ramanda Inn, pare întotdeauna ca a te întoarce acasă, într-un fel, pentru că am fost aici atât de mult încât eu-eu cred că ei trebuie chiar să înceapă să mă cunoască. Şi sunt bucuros de asta, pentru că am găsit un grup bun de oameni la aceste Ramanda Inn. Cel din Tucson şi unul aici, ei au fost foarte amabili cu noi, să ne lase să avem serviciile. Nu de mult, am avut un serviciu de-al meu, jos în Ramanda Inn, şi managerul nu m-ar fi lăsat nici măcar să plătesc pentru chiria clădirii. Astai într-adevăr frumos. Îmi amintesc asta când traversez ţările, de asemenea, acum, cei care sunt buni cu familia lui Dumnezeu.

E-4 Acum noi am avut, de Duminică seara, sau Duminică dupămasa, adică, câteva timpuri măreţe în Domnul, sau cel puţin eu le-am avut. Am avut un timp minunat bucurându-mă de binecuvântările Lui, şi părtăşia Duhului Sfânt şi cu poporul Lui.

E-5 Mie-mie îmi place să amintesc, că, împreună noi ne închinăm lui Dumnezeu. Tu eşti un atribut al lui Dumnezeu, parte din Dumnezeu, când devii fiul şi fiica lui Dumnezeu. Şi Dumnezeu este în tine, ascultând voia Lui, dacă Îl vei lăsa să o facă.

E-6 Astfel nădăjduim, în seara aceasta, ca fiecare persoană să uite despre lucrurile care au fost zilele acestea, şi să lăsăm totul deoparte, şi doar să ne punem inimile drept în serviciu acum; nu numai în seara aceasta, dar şi în convenţia ce urmează. Fără îndoială s-au adunat mulţi delegaţi. Îi văd pe unii dintre cei suplimentari pe platformă în seara aceasta, care s-au adunat pentru convenţia care începe mâine. Şi cer celor care sunt aici pentru trezirea care doar ce am avut-o, ca, dacă este totul posibil, aş dori ca voi să rămâneţi pentru convenţie. Noi vom avea câţiva vorbitori buni programaţi. Un frate nu a putut veni, şi, dar avem mulţi care vor fi aici ca să îl înlocuiască. Eu însumi vreau să fiu în toată convenţia, ca să mă bucur de această părtăşie.

E-7 Ştiţi, noi venim aici sus ca slujitori, şi noi vorbim, şi dăm întotdeauna oamenilor tot ce este în noi. Am predicat un subiect odată, unde Isus a spus, "Iată un crin, cum ei nici-nici nu trudesc nici nu torc, şi totuşi Eu vă spun că Solomon în toată slava lui nu a fost îmbrăcat ca unul." Şi eu aflu că, crinul trebuie să crească, zi şi noapte, trudeşte, toarce, şi ca să se facă radiant. Dar el nu primeşte nici o binecuvântare din asta, el însuşi. El se deschide, şi-şi trecătorul îi adulmecă parfumul. Albina scoate mierea direct din inimă. El dă tot pentru care trudeşte ca să acumuleze. Şi eu numesc mesajul meu, Reverend Domnul Crin, acela este un fel de text ciudat.

E-8 Dar-dar asta este, slujitorii se oferă poporului, şi este bine atunci doar să te aşezi şi-şi să asculţi la alţii. Ca a te încălzi la foc, ne place să stăm sub flacăra focului unul la celălalt şi să ne încălzim inimile cu Evanghelia care fraţii noştri o predică oamenilor. Şi sunt recunoscător să am această oportunitate să fac asta. Şi acum nădăjduiesc în seara aceasta...

E-9 Billy mi-a spus că a distribuit cartonaşe de rugăciune, în totalitate. Şi noi nu am putea avea un rând de rugăciune aici dacă ar trebui. Vedeţi, ar trebui să vă duceţi afară în jur pe acolo, şi printr-o sală întunecată, şi să veniţi sus pe aici. V-aţi împiedica peste toate, ca să ajungeţi aici. Şi cei suferinzi şi infirmi ar fi întro stare îngrozitoare, să facă asta.

E-10 Dar noi nu ştim ce poate face Domnul nostru. El ar putea să se pogoare direct în mijlocul nostru, în seara aceasta, şi-şi să vindece pe fiecare care este aici, fiecare boală. Oh, aş prefera mai degrabă să văd asta decât toate rândurile de rugăciune care leam avut vreodată în viaţa mea, doar-doar să văd suveranitatea lui Dumnezeu pogorându-se în mijlocul copiilor Săi supuşi. Mie-mie întotdeauna îmi place asta.

E-11 De obicei, dacă ai vreun contact personal cu oamenii, ca punerea mâinilor, ar putea fi, nu cred că ar face-o prea mulţi, ei bine, ei ar spune, "Un anume-şi-anume slujitor şi-a pus mâinile peste mine, şi, slavă lui Dumnezeu!" Asta face ca oamenii să privească la acel slujitor atunci.

E-12 Dar dacă poţi să stai doar aici, să predici Cuvântul, şi să-l laşi pe Duhul Sfânt să vindece pe fiecare, atunci acolo este în mod absolut doar harul lui Dumnezeu. Şi atunci Dumnezeu primeşte toată lauda, slava. Nu există nici o umbră de nimic pentru nimeni altcineva. Acela-i felul cum eu, în slujba mea, motivul că eu nu ajung la prea mulţi, decât dacă... Acum, seara trecută, noi am încercat să ne rugăm pentru atât de mulţi câţi am putut. Dar punerea mâinilor...

E-13 De obicei este seara, chiar poate că Duhul Sfânt vine direct în mijlocul nostru şi merge să Se manifesteze, făcându-Se de cunoscut în mijlocul nostru. Şi atunci prin aceea, mă gândesc, este real, când El poate în suveranitate, vedeţi. Eu nu pot spune acum, "Acest bărbat, sau această femeie, sau acel copil," vedeţi. Duhul Sfânt se mişcă în clădire şi vorbeşte cu oricine vrea El să vorbească. Vedeţi, aceea este suveran. Şi atunci aceea aduce cunoştinţa, pentru că este o promisiune a lui Dumnezeu, şi aceea aduce cunoştinţa suveranităţii lui Dumnezeu, şi de asemenea aduce Prezenţa Lui jos în mijlocul nostru. Noi ar trebui să o vedem şi să ne bucurăm! Şi nu contează...

E-14 Voi spuneţi, "Ei bine, eu am fost infirm în mână. Am fost acolo seara trecută. Eu-eu-eu nu m-am făcut cu nimic mai bine." Asta nu are nimic de-a face cu aceasta. Pentru tine, s-a isprăvit deja. Tu nu priveşti la mâna ta atunci, tu priveşti la o promisiune, vedeţi. Şi astfel, tu nu poţi spune, "Ei bine, Fratele Cutare-şi-cutare nu s-a rugat rugăciunea de credinţă, sau aşaşi-aşa." Este Prezenţa Domnului care ţi-a dat credinţă, vedeţi, şi atunci El a trimis Cuvântul Său şi i-a vindecat.

E-15 Acum, seara trecută eu-eu mi-am încălcat promisiunea din nou. Eu voi încerca cu siguranţă să o păstrez în seara aceasta, dacă pot. Şi acum cineva a spus, "Tu nu ai stat pe textul tău seara trecută." Nu, eu-eu nu am stat; pentru că, vă voi spune de ce. Eu urma să predic asupra unui subiect, acum chiar am uitat care, Dar Dumnezeu Bogat În Îndurare.

E-16 Şi am ajuns să încerc să explic cum că Pavel, vorbind acolo, a spus, "Noi care eram în vremurile trecute," o dată, vreun alt timp decât acum, "noi eram morţi, şi în păcat şi în greşeli; pe care Dumnezeu ne-a însufleţit, ne-a adus la viaţă." Acum, vedeţi, înainte ca ceva să poată fi însufleţit, acolo trebuie să existe ceva prin ce să fie însufleţit. Aşa este.

E-17 Astfel, vedeţi, dacă aţi fost în cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, atunci voi deveniţi o parte din Dumnezeu. Şi singurul mod în care puteţi fi un fiu al lui Dumnezeu sau o fiică a lui Dumnezeu, tu trebuia să fi o parte din Dumnezeu, şi Dumnezeu nu este complet fără tine. Trebuie să fie. Aşa este, pentru că există Una, numai o singură resursă de Viaţă Eternă, şi aceea este Dumnezeu, şi numai El are Viaţă Eternă. Vedeţi? Acum, şi voi eraţi o parte din El, într-atât că voi sunteţi un atribut, sau în gândirea Lui la început. Şi asta, pentru că El s-a gândit la voi la început, asta dă acea mică smucitură spre El. Asta-i ce trebuie să fie însufleţit. Unii dintre ei nu vor fi niciodată însufleţiţi; ei pur şi simplu nu o au, asta e tot.

E-18 Chiar cum dacă aţi pune un bob de grâu în pământ, nu a avut... Oricât de drăguţ ar fi fost, dacă nu a avut germenul de viaţă în el, acesta nu poate fi niciodată însufleţit. Dar gemenul de viaţă trebuie să fie acolo mai întâi.

E-19 Şi eu am acea mică poveste despre acel vultur, care umbla cu găinile şi puii pentru că a fost clocit şi născut acolo, dar el niciodată nu s-a simţit chiar la fel ca acei pui. Şi, voi ştiţi, când mămica lui a venit pe acolo şi a strigat, el a auzit un glas carei părea grozav de frumos pentru el, pentru că, amintiţi-vă, el era un vultur, de la bun început. El doar trebuia să ajungă să se regăsească, să îşi afle locul.

E-20 Acela-i felul cum este fiecare credincios. Nu te-ai născut pentru această lume. Tu ai fost creat după chipul lui Dumnezeu, să fi un fiu al lui Dumnezeu. Şi tu nu faci parte din această curte de pui de aici. Tu eşti un vultur.

E-21 Şi ştiţi, m-am prins de acel "vultur" şi nu am putut să-mi pun picioarele înapoi pe pământ, astfel eu doar am ajuns... Am lungit prea mult, şi atunci am uitat care era textul meu, şi am pierdut notiţele mele şi toate celelalte. Am avut un timp îngrozitor. Dar asta-i ce a fost, a fost doar despre acel "vultur."

E-22 Acum fie ca acel Vultur, Dumnezeu! Voi ştiţi, Dumnezeu îi aseamănă pe profeţii Lui cu vulturii. Şi El se numeşte pe Sine un Vultur; El este Vulturul Iehova, Tata Vultur.

E-23 Şi motivul că El face asta, un vultur poate zbura mai sus decât orice pasăre care există, şi pentru că el este alcătuit diferit decât oricare altă pasăre. Acum, el nu îşi construieşte cuibul pe pământ ca puii şi aşa mai departe, dar el se duce la înălţime ca să îşi construiască cuibul.

E-24 Şi un alt lucru, că, el este o pasăre construită special. Acum dacă un-dacă un şoim, sau o cioară, sau un uliu, sau oricare altă pasăre ar încerca să îl urmeze sus în ceruri, s-ar dezintegra; el nu este făcut pentru asta. El trebuie să fie, o persoană specială ca să meargă acolo sus. Penele lui sunt mai strânse decât la oricare altă pasăre.

E-25 Şi-şi ochiul lui este mai clar decât la oricare altă pasăre. Şi cu cât merge mai sus, cu atât mai departe poate el să vadă. Ei bine, unele din acele păsări, când ajung la înălţimea la care se presupun a fi, ele sunt la fel de oarbe ca un liliac. Şi acela-i felul cu... Ei bine, când ei lasă acel crez, ei nu ştiu nimic despre Aceasta atunci. "Zilele miracolelor au trecut," de ce? Ei nu O pot vedea.

E-26 Dar vulturii se pot duce în ceruri, şi în cerurile Cerului acolo sus. La ce foloseşte să ajungi sus Acolo dacă nu poţi vedea? Oh, sunt atât de bucuros să fiu unul din ei, şi asociat cu un întreg cuibar de ei acum.

E-27 Să deschidem în Vechiul Testament, la Cartea Proverbelor, scrisă de Solomon, unul dintre cei mai înţelepţi oameni în lume, în afara Domnului nostru Isus. Dar El nu era exact ca Solomon, întru cât Solomon a fost un om născut de o femeie şi a fost conceput de un tată pământesc, David. Dar Isus a fost un Fiu născut din fecioară, şi nu era întru totul un om; ci El era Dumnezeu, Dumnezeul-Om, şi El era mai mult decât un om, El era un Om, plus. Vedeţi? Dar Solomon era doar un om ca voi şi ca mine, şi el i-a cerut lui Dumnezeu înţelepciune, să conducă împărăţia lui. Şi el avea un dar de înţelepciune, cel mai deştept om care l-am cunoscut vreodată în afară de Domnul nostru. El a scris Proverbele, şi eu cred că sunt foarte bune.

E-28 Şi noi vom deschide acum la Cartea Proverbelor, 1-ul capitol, şi, sau al 2-lea capitol, adică, şi primele câteva versete din Proverbe, din 2, începând cu 1. Proverbe 2, începând cu 1, continuarea lui Solomon sfătuindu-şi fiii, "Fiul meu, dacă tu vei primi..." Îmi pare rău.

E-29 Este Proverbe 3:1. Îmi pare rău. M-am uitat aici pe-pe cartea mea, şi văd că este Proverbe 3 în loc de 1 sau 2. Îmi pare rău. Proverbe 3:1.
Fiul meu, nu uita legea mea; ci lasă ca inima ta să păstreze poruncile mele:
Căci zile lungi, şi viaţă lungă, şi pace, va fi... îţi vor fi adăugate.
Să nu te părăsească îndurarea şi adevărul: leagăţi-le la gâtul tău; scriele pe tăbliţele inimii tale:
Aşa vei căpăta trecere şi minte sănătoasă în ochii lui Dumnezeu şi a oamenilor.
Încrede-te în DOMNUL din toată inima ta; şi nu te bizui pe înţelegerea ta.
Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va îndruma cărarea.

E-30 Oh, cred că aceea este cea mai frumoasă Scriptură! Acum vreau să iau ca un text, din al-al 5-lea verset, Nu Te Bizui Pe Înţelegerea Ta.

E-31 Acum acesta este un-un text foarte ciudat pentru ziua în care trăim, pentru că accentul astăzi este cu siguranţă pus pe educaţie şi pe înţelegerea noastră proprie a lucrurilor, ziua dede a învăţa. Dar aflăm aici că această afirmaţie ciudată, ca şi celelalte Scripturi, îşi are locul ei, şi noi suntem încrezători că Dumnezeu ne va lăsa să vedem unde este locul.

E-32 Astăzi noi ne trimitem copiii la şcoală, ca să aibă înţelegere. Apoi după ce termină şcolile elementare, îi trimitem la liceu pentru o mai bună înţelegere a cunoştinţelor. Apoi după ce termină pe acolo, unii copii sunt chiar destul de norocoşi să meargă la facultate, şi merg prin facultate ca să îşi completeze educaţia şi înţelegerea lor de cunoştinţă. De ce dobândesc ei prin ... De multe ori, ca să primeşti o slujbă, tu trebuie să ai cel puţin o înţelegere liceală, sau o educaţie de facultate, sau aşa mai departe.

E-33 Totuşi, înţeleptul Solomon ne-a spus că, "să nu ne bizuim pe aceasta, nu pe propria noastră înţelegere; să nu învăţăm din aceste lucruri." Pentru că, noi ne întrebăm de ce ar fi spus el un astfel de lucru ca acesta, pentru că este de obicei înţelegerea noastră modernă este de obicei înţelepciunea omului, care este contrară Cuvântului lui Dumnezeu. Eu cred că asta-i ce a încercat Solomon să-i sfătuiască pe fiii lui, nu era ca să fie analfabeţi, dar să nu se bizuie pe înţelegerea lor.

E-34 Şi eu cred că ar fi un îndemn bun astăzi, dacă am spune fiilor noştri şi fiilor lui Dumnezeu, că, este bine să aveţi o educaţie, nu-i nimic împotriva acelui lucru; dar când acea educaţie este contrară Cuvântului lui Dumnezeu, atunci bizuiţivă pe Cuvânt şi lăsaţi să se ducă educaţia voastră, vedeţi, din cauza, Cuvântului. Şi educaţia va suporta şi vă va da o slujbă bună, probabil o poziţie bună printre oamenii intelectuali, dar, aceea-i în regulă, care probabil va fi un ajutor mare pentru voi, vă va ajuta financiar şi a voastră-întreţinerea voastră, poate vă va îmbunătăţi un pic traiul.

E-35 Dar aminteşte-ţi un lucru, fiul meu, tu trebuie să mori. Indiferent de câtă educaţie ai, cât de multă cultură reuşeşti să acumulezi, tu totuşi trebuie să înfrunţi moartea, pentru că este scris, că, "Oamenii trebuie să moară, şi după aceea Judecata." Şi Dumnezeu, când... Moartea nu este atât de rea, dar venirea la Judecată este partea neplăcută. Acum, tu poţi muri, ",dar după aceea Judecata." Şi Dumnezeu nu te va întreba câtă şcoală ai făcut când ai fost aici pe pământ, câtă cunoştinţă ai acumulat, dacă ţi-ai primit Diploma în Litere, sau orice diplomă ai fi putut avea, chiar ca un slujitor. Aceasta nu ţi se va cere.

E-36 Dar ţi se va cere, de la tine, ce ai făcut privitor la înţelegerea Cuvântului lui Dumnezeu. Acolo este unde vine cerinţa, din pricina Aceluia. Educaţia ta este bună, dar Cuvântul lui Dumnezeu este Viaţă. "Cuvântul Meu este Viaţă," şi a-L cunoaşte este Viaţă. Şi El, El a spus, "A-l cunoaşte pe El." El este Cuvântul. Astfel tu Îl poţi cunoaşte numai prin Cuvânt, căci El este Cuvântul. Acela-i singurul fel în care Îl vei cunoaşte, este prin Cuvântul Său.

E-37 Cineva ar putea veni şi să spună, "acesta este Dumnezeu," sau, "acela-i Dumnezeu," sau „acesta este Dumnezeu," sau "acesta este corect," şi "acela-i corect," dar noi venim înapoi la Cuvânt, care este Adevărul.

E-38 Şi Cuvântul este chiar ca Steaua de Nord, este o stea adevărată. Indiferent în ce direcţie pluteşte lumea, acea Stea a Nordului este centrată cu pământul. Îţi poziţionezi busola spre Steaua de Nord. Este întotdeauna în centrul pământului. Celelalte stele plutesc în jur cu lumea, dar Steaua de Nord rămâne stabilă.

E-39 Acum busola este Duhul Sfânt, şi (al) tău-postul tău de legătură ar fi Steaua de Nord, astfel Duhul Sfânt va indica întotdeauna spre Cuvânt. Duhul Sfânt nu te va conduce niciodată la nimic altceva în afară de Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel cum ar putea un om să accepte un crez, când este contrar cu Cuvântul, şi să spună totuşi că are Duhul Sfânt? Duhul Sfânt te va dirija departe de acela. Este nevoie de Duhul Sfânt ca să te direcţioneze la Cuvânt, căci El este Cuvântul. El este Cuvântul, şi Acesta poate numai... Ca şi-ca şi magnetul în busolă este pus numai spre Polul Nord, aceea-i singura direcţie în care poate atrage. Şi când Duhul Sfânt este Autorul şi Scriitorul, şi Însufleţitorul Cuvântului, cum poate Acesta să direcţioneze persoana la altceva în afară de Cuvânt?

E-40 Astfel când o persoană spune că ei au Duhul Sfânt, şi acceptă ceva contrar cu Cuvântul, demonstrează că nu este Duhul Sfânt autentic ce au ei. Vedeţi? Poate fi un duh, nu aş contesta aceea, dar acesta-acesta nu este Duhul Sfânt al lui Cristos. Acum, ştiţi, de multe ori, se preiau duhurile unul de la celălalt; şi astfel aceea poate indica, ca într-un grup de oameni, la un anumit lucru, dar acesta nu va-acesta nu va indica la Cristos. Dar Duhul Sfânt indică întotdeauna la Cristos, şi Cristos este Cuvântul.

E-41 Noi vedem asta atât de clar în Biblie. Sau, eu văd. Poate sar putea să fiu greşit, dar, în gândirea mea, dar eu nu cred aşa; deoarece, că, aceasta: "Nu te bizui pe înţelegerea ta a lucrurilor." Dacă te bizui pe înţelegerea ta, atunci tu eşti menit să ieşi de pe drumul bun. Nu te poţi bizui pe înţelegerea altcuiva, când vine vorba despre Viaţă. Ca să găseşti Viaţă, tu trebuie să te bizui pe Cuvânt. Acela este Viaţă.

E-42 Noi vedem asta, de la început. Ne-a fost făcut de cunoscut atât de clar, de la bun început, că Dumnezeu i-a dat la prima Lui familie pe pământ Cuvântul Său, prin care să trăiască. Numai prin Cuvântul Lui, trebuiau să trăiască. Acum, aceea nu este prin hrănirea cu mâncare, şi aşa mai departe. Ci prin Cuvântul Lui trebuiau să trăiască, Etern. Şi atât timp cât ei au păstrat acel Cuvânt, au trăit Etern. Dar prima frază mică a acelui Cuvânt a fost aşezată greşit, întregul lanţ s-a rupt, şi rasa umană a căzut în moarte. Vedeţi, acum noi observăm.

E-43 Eva, care era fără îndoială o persoană inteligentă, prima direct din Adam, care era fiul lui Dumnezeu, şi Eva, cu siguranţă fiind în acel loc unde nu exista nici un păcat, nici un loc pentru păcat, ea cu siguranţă trebuie să fi avut o concepţie minunată despre ce era Dumnezeu. Pentru că, în fiecare după-amiază, ea şi cu bărbatul ei se plimbau în răcoarea grădinii, pe înserate, şi stăteau de vorbă faţă în faţă cu Dumnezeu. Ce un-un lucru iraţional ca o persoană care ar umbla faţă în faţă cu Dumnezeu, în fiecare zi, şi apoi s-ar întoarce la raţionamentul a ceva care a convins-o departe de la Cuvântul lui Dumnezeu!

E-44 Noi încă îi avem. Ei sunt atât de uşor de convins departe de la Cuvântul lui Dumnezeu, după ce au stat în Prezenţa lui Dumnezeu. Văzând Cuvântul lui Dumnezeu predicat, Cuvântul lui Dumnezeu manifestat, beţivii şi păcătoşii venind la altar şi să fie convertiţi şi făcuţi făpturi noi în Cristos, persoane de faimă rea făcuţi doamne şi domni; şi apoi să se întoarcă de la acel Lucru binecuvântat care i-a condus la această Viaţă, şi atunci să fie pervertiţi după vreun fel de crez, ca să devină mai populari sausau să intre în ceea ce numesc ei o mai bună clasă de oameni.

E-45 Păi, voi sunteţi în cea mai bună clasă care există: fii şi fiice ai lui Dumnezeu. Ei bine, îmi place mai mult acel anturaj decât miar place cu toţi regii şi potentaţii, şi totul altceva. Daţi-mi acel grup de oameni smeriţi, dacă ei nu îşi cunosc dreapta de stânga! Atât timp cât ei îl cunosc pe Dumnezeu, şi Îl iubesc şi Îl slujesc, aceea este celebritatea Cerului, pentru mine. Da, domnule!

E-46 Acum, dar noi aflăm că Eva a fost uşor de convins de Satan, de la Cuvântul lui Dumnezeu, şi ea s-a bizuit pe înţelegerea ei proprie, pentru că Satan i-a proiectat ceva care pentru ea nu era adevărata înţelegere despre Dumnezeu. Dar ei i-a fost spus altceva de către vrăjmaş, Satan, şi l-a crezut.

E-47 Acum noi aflăm consecinţele acestui lucru: a plonjat întreaga rasă umană în moarte, pentru că prima mamă de pe pământ, s-a bizuit pe propria ei înţelegere, contrar Cuvântului lui Dumnezeu, şi a plonjat întreaga rasă umană în moarte. Acum credeţi voi aceea? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Acela-i Cuvântul. Ei bine, o femeie este întotdeauna...

E-48 Biserica, în Biblie, este simbolizată de o femeie. Şi o biserică astăzi poate accepta o grămadă de dogme şi crezuri, şi să plonjeze întreaga adunare într-o separare de la Dumnezeu. Acei oameni care adoptă acele lucruri, în locul Cuvântului lui Dumnezeu, sunt exact ca Eva. Şi a fost făcut iar şi iar, până când toată această generaţie s-a plonjat departe de la Cuvântul lui Dumnezeu.

E-49 Şi când Cuvântul este manifestat, Cuvântul este descoperit, ei nu Îl vor accepta, motivul că ei nu o vor face, pentru că se bizuie pe înţelegerea lor proprie. "Această biserică a fost construită aici. Acesta este un loc frumos. Este o organizaţie mare. Este un membru la o masă mare de oameni. De ce nu am aparţine la aceea? Eu voi avea încredere în aceasta." Nu vă încredeţi în propria voastră înţelegere, ci încredeţi-vă în Cuvântul Domnului!

E-50 Acum-acum aceasta a sfârşit, în cele din urmă, în moarte pentru întreaga rasă, aşa cum am spus, la fel ca acum, pentru multitudinea de oameni care se bizuiesc pe propria lor înţelegere, dogmele şi crezurile lor, şi aşa mai departe, afirmând, "Cuvântul lui Dumnezeu nu este întru totul adevărat, că o parte din Acesta este inspirat şi o parte nu." Cum puteţi avea credinţă într-o Biblie, dacă o parte din Aceasta este inspirată şi o parte nu este? Dacă un, dacă un citat este greşit, atunci întregul lucru ar putea fi greşit. Trebuie să fie totul corect, exact corect.

E-51 Şi unele din aceste aşa zise, şcoli Biblice, pervertite care învaţă cunoştinţa, asimilarea, omului, unde se adună şi şed într-un sfat al oamenilor, şi spun, "Acum priviţi, dacă zilele miracolelor, s-au sfârşit în zilele apostolilor." Şi mulţi oameni sub episcop sau oamenii mari, ar şedea acolo şi ar spune, "Ei bine, dacă pot doar să fiu de acord cu el, fără îndoială că aş putea fi următorul la rând pentru poziţia lui." Vedeţi, atunci vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie, în loc să staţi pe cele două picioare ale voastre pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Astai ce cauzează aceste lucruri.

E-52 Cu ceva timp în urmă, cineva... Eu am fost într-un conflict cu privire la taxele pe venit. Şi ei mi-au spus, au spus, "Păi, administratorii dumneavoastră nu sunt altceva decât marionete, eu presupun."

E-53 Am spus, "Dacă aş avea un administrator în comitet, care ar avea o idee diferită, şi nu s-ar ridica şi (nu-mi pasă cine vorbeşte despre asta) nu şi-ar exprima părerea lui referitor la asta, l-aş da afară din comitet." Da, domnule. Deşi să fie contrar părerii mele, vreau ca el să exprime ce consideră el că este corect. Pentru asta l-am pus acolo, să văd ce spune referitor la asta. Dar noi avem asta.

E-54 Observaţi, Isus a spus, în Sfântul Ioan 10, "Oile Mele cunosc Glasul Meu." Un Glas, desigur, este Cuvântul Său, când El vorbeşte. "Oile Mele cunosc Glasul Meu. Glasul Meu le-a fost dovedit, a fi adevărat. A fost adeverit că acesta este Glasul Meu." Acum, acum observaţi, ele nu sunt supuse să urmeze niciun alt glas. Ei nu vor. "Oile Mele cunosc Glasul Meu, şi pe un străin nu îl vor urma." Cu alte cuvinte, ele nu vor înţelege un glas teologic care învaţă contrar cu Cuvântul. Oile nu înţeleg aceea nu mai mult decât vulturul, seara trecută, putea înţelege cloncănitul găinii. Ei nu îl înţeleg, pentru că el era un vultur. Şi este acelaşi lucru cu un copil autentic al lui Dumnezeu născut din nou, ei înţeleg numai lucrurile care sunt de la Dumnezeu.

E-55 Acum cineva spune, "Ei bine, acum uite, tu ai putea face asta, eu cred. Este, eu cred că asta nu este în acest fel. Eu cred că zilele miracolelor au trecut. Nu cred că aceea este vindecare Divină. Eu nu cred lucrul Acesta." Acum un Creştin autentic născut din nou, aceea nu se va opri niciodată în urechile lui, el nu o înţelege deloc.
Şi cum ar putea un om care crede în Dumnezeu, şi poate citi Biblia şi să vadă că El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, să accepte vreodată un astfel de lucru ca acela, eu nu înţeleg asta.
Astfel, ei nu se bizuie pe înţelegerea proprie.

E-56 Exact ca un-un copilaş. Tu iei un copilaş, lăsaţi-l să se nască şi lăsaţi-l să se sprijinească o dată la sânul mamei sale, să se hrănească de la ea, laptele călduţ, îşi sprijineşte căpuşorul pe sânul ei, deşi el are doar câteva ore. La o zi sau două de atunci, luaţi-l de la mama lui şi daţi-l la sânul unei mame străine, el va da din picioruşe în aer şi va ţipa. Nu este mama lui. Vedeţi, el deja a avut ceva în el, pentru că el este parte din această mamă, deja natura i-a asigurat o modalitate să îşi recunoască propria mamă.

E-57 Şi dacă natura a asigurat o modalitate pentru un bebeluş să îşi cunoască mama, de unde s-a născut, cu cât mai mult are el, un fiu al lui Dumnezeu care se naşte din Duhul lui Dumnezeu, el îşi cunoaşte Mama. El ştie, pentru că el s-a născut din Cuvânt, şi el înţelege Cuvântul. Puneţi-l într-un loc străin, el cu siguranţă este în afara-afara locului, el va ieşi de acolo pe cât de repede poate. Pentru că el are, el nu se bizuie...
Cineva spune, "Acum aşteaptă, dragă, aceasta este mama ta acum."

E-58 Aceasta nu este mama lui, pentru că el are o modalitate de a şti că el este parte din această mamă. Aceea este mama lui, nimeni altcineva nu-i poate lua locul vreodată. El îşi cunoaşte propria mamă. Observaţi, cum este, cum este într-adevăr aşa. Dumnezeu a făcut fiecare lucru după soiul lui.

E-59 Vitele după soiul lor. De multe ori la strângerea vitelor, noi aduceam turmele întregi de vite şi viţeluşi, obişnuiam să mă întreb cum îşi vor recunoaşte ei vreodată mama. Acum ele, ele coborând de pe munţi, vitele toate amestecate împreună. O-oo vacă care este cu viţeluşul, poate un viţeluş flămând s-ar putea să sugă puţin de la o altă mamă, dacă este cu adevărat flămând; dar când îi oprim, afară în pajişte, acea mamă porneşte prin acea mulţime de vaci şi viţei până când şi-l găseşte pe al ei, şi viţeluşul aleargă după mama lui. Ea cunoaşte acel anumit scâncet mic şi zbierăt. Şi ea zbiară după acel viţel, şi celelalte mame zbiară până când nici măcar nu te poţi auzi gândind, dar acel viţel mic va găsi acel strigăt anumit al mamei lui, pentru că este parte din mamă.

E-60 Şi un Creştin născut din nou din Cer, el este o parte din acest Cuvânt. Corect. O altă mamă el nu o va urma. El este parte din Cuvânt. El stă cu Cuvântul. "Dacă trâmbiţa dă un sunet nesigur, cine se poate pregăti de luptă?" a spus Pavel. El cunoaşte sunetul Cuvântului. Observaţi cum-cum este asta, mâna predestinată a lui Dumnezeu îi însoţeşte până la capăt. El ştie că a fost rânduit, el era în Adevărul Evangheliei. El ştia că s-a născut de Duhul Lui Dumnezeu. El ştie că Duhul lui Dumnezeu nu poate tăgădui Cuvântul lui Dumnezeu, deci de aceea pe un străin el nu îl va urma. Observaţi cum...

E-61 Mă uitam aici în spate la o notiţă care am scris-o aici. Eueu am trecut de aceasta, însă doar s-a întâmplat să văd citirea Scripturii, m-am gândit că voi face referire din nou la aceasta. Observaţi cum oile Sale predestinate L-au urmat, chiar în zilele celor mai mari teologi care i-am avut noi vreodată. Ei au ieşit drept afară, pentru că ei L-au cunoscut. Ei ştiau ce a promis Cuvântul pentru acea zi. Au ştiut cum trebuia să fie Mesia când El a venit. Şi Simon Petru a venit la El, care era numai "Simon" atunci.

E-62 Şi Andrei a încercat să-i spună despre asta. "Acest Om este Mesia." Ei bine, Simon, desigur, el era poate puţin căpos, şi nu vroia să meargă.

E-63 Dar când el a păşit în Prezenţa lui Isus, când Isus a spus, "Numele tău este Simon, şi tu eşti fiul lui Iona." Acum noi ştim că Isus le-a spus apostolilor Lui că El i-a cunoscut, şi pe el, "înainte de întemeierea lumii." Ei erau atributele gândurilor Sale. Astfel, fiind că acea sămânţă zăcea în el, şi el ştia că Cuvântul a spus şi a fost promis că Mesia va fi un profet, şi când el a văzut aceea, el a terminat cu pescuitul. A ştiut atunci că îşi va lăsa plasele, căci el va merge-va merge şi să devină un pescar de oameni. Căci...

E-64 Acum, acolo se aflau alţii stând acolo, care au văzut acelaşi lucru făcut, şi l-au clasificat ca un „duh rău." Aceia au fost teologii, pentru că nu era pe gustul învăţăturii lor teologice. Şi ei l-au refuzat, pentru că ei se bizuiau pe înţelegerea lor proprie, prin doctorii lor; când, Isus Cristos a venit în îndeplinirea Cuvântului promisiunii, şi ei erau prea orbi să o vadă. Ei se bizuiau pe ce spuneau preoţii, şi pe ce spunea biserica, în loc de ce spunea Dumnezeu.

E-65 Acum Isus i-a mustrat pentru asta. El a spus, "Cercetaţi Scripturile, pentru că în Ele socotiţi că aveţi Viaţă Veşnică. Şi Ele sunt Acelea care mărturisesc despre Mine. Aceste Scripturi care vă cer Eu să le cercetaţi, Ele vă spun Cine sunt Eu."

E-66 Dar ei nu au vrut să se bizuie pe ce a spus Cuvântul, ci s-au bizuit pe ceea ce era înţelegerea lor. S-au bizuit pe înţelegerea lor proprie. Şi Scriptura ne spune că ei au fost voalaţi. Voalul propriei lor teologii i-au orbit.
Voi spuneţi, "Frate Branham, unde vrei să ajungi?"

E-67 Eu doar ajung la asta. Acel lucru se întâmplă din nou, încât, bărbaţi şi femei şi oamenii se vor bizui pe o anumită biserică la care s-au înscris şi la care au aparţinut, nu contează ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre asta. Ei merg drept înainte cu aceea, bizuindu-se pe înţelegerea lor proprie, şi ignorând Cuvântul lui Dumnezeu, de parcă Acesta n-ar fi fost scris (niciodată). Este sămânţă negerminată a vieţii umane. Are viaţa fizică, dar nici o viaţă duhovnicească în aceasta ca să fie însufleţită. Vălul era peste faţa lor.

E-68 Acum observaţi, ei aveau gândurile lor proprii despre ceea ce ar trebui să fie Dumnezeu, aveau propriile lor idei despre ce ar trebui să fie Mesia. Dar Cuvântul a spus ce trebuie să fie Mesia! Acum, vedeţi, ei aveau înţelegerea lor proprie despre ceea ce va fi El. Fără îndoială că marele preot a spus, "Toţi preoţii mei subordonaţi mie, acum când vine Mesia... Noi am construit un templu mare aici. Noi am făcut toate acestea. Şi Biblia a spus, 'El repede va veni la templul Său,' şi toate aceste lucruri. Când El vine, Mesia va veni drept aici şi Se va identifica cu noi, şi va spune, 'Eu sunt Mesia. Am sosit. Eu sunt acel Mesia pe care l-aţi aşteptat."' Ei bine, când El a venit, El a venit într-un fel atât de diferit de cum se gândeau ei că era, că nu L-au recunoscut. Ei nu au ştiut Cine era El. Dar a Lui...

E-69 Oh, dacă... ce-ar fi fost dacă vreun făţarnic s-ar fi dus acolo şi să fi spus, "Eu sunt Mesia. Eu sunt Doctor Cutare-şi-cutare"? Ei l-ar fi acceptat.

E-70 Dar când se ajunge la un Om care s-a născut cu o naştere sumbră în spatele Lui, nici o educaţie a vreunei şcoli unde să fi mers El vreodată, să înveţe, nu a avut El nici un seminar, nici un carnet de părtăşie; dar El era interpretarea Cuvântului lui Dumnezeu, manifestat. "Lucrările, care le fac Eu, vă spun Cine sunt Eu. Dacă Eu nu fac lucrările care au fost promise că Eu le voi face, atunci să nu Mă credeţi."

E-71 Şi nu am putea noi aplica aceea pentru această zi? Când Duhul Sfânt vine, care ei vor să aplice la vreo altă epocă, când El intră în acţiune şi demonstraţiile puterii Lui de Viaţă Eternă, oamenii vor să numească asta un-un "fanatism sălbatic." De ce? Ei se bizuie pe înţelegerea lor proprie, şi nu pe Cuvântul Domnului. Voi ştiţi că este aşa.

E-72 Identificarea, că Dumnezeu, Propria tălmăcire este manifestarea promisiunii.

E-73 Poate o voi spune, o voi face puţin mai clar. Când Dumnezeu vorbeşte Cuvântul, El nu are nevoie de nici un bărbat sau de nici o femeie, sau de nimeni altcineva, să spună ce înseamnă Aceea. Când El a spus... Ei bine, voi spuneţi, "Dumnezeu a vrut să spună asta." Dumnezeu vrea să spună chiar ce El spune că El vrea să spună. Vedeţi?

E-74 Acum cum interpretează El Propriul Său Cuvânt? Prin a-L împlini. Biblia a spus, "O fecioară va zămisli," ea a făcut-o. Aceea nu are nevoie de nici o tălmăcire. Dumnezeu a spus, "Să fie lumină," şi a fost. Aceea nu are nevoie de nici o tălmăcire.

E-75 Dumnezeu a spus, de asemenea, că în aceste zile de pe urmă El va turna Duhul Său peste toată făptura, şi El a făcut-o. Aceasta nu are nevoie de nici o tălmăcire. Aceea are nevoie numai de o acceptare, cineva să accepte ce a făcut Dumnezeu.
Nu are nevoie de o tălmăcire. Dumnezeu tălmăceşte Propriul Său Cuvânt. Dumnezeu a promis lucrurile care le vedem, zi de zi, că El le va face în ziua de pe urmă.

E-76 Oamenii astăzi, cum a fost atunci, se bizuie pe propria lor înţelegere. "Păstorul meu spune că acela este ,fanatism."' Dar Biblia a spus că se va întâmpla. Pe înţelegerea cui vă veţi bizui?

E-77 Biblia a promis că în zilele din urmă, că, Epoca Bisericii Laodicea va ajunge atât de bogată, şi va deveni în aşa sufic-... sau, într-o suficienţă de a lor, "Eu sunt bogată. Nu duc lipsă de nimic. Eu şed ca o regină." Şi ea este bogată. Şi El a spus, "Tu nu şti că eşti nenorocită." Acum aceea este întreaga epocă a bisericii, biserica! "Bisericii din Laodicea: 'Tu eşti goală, oarbă, săracă, nenorocită, şi nu o şti."' Şezând în bogăţiile ei, de zece mii de ori zece mii, şi mii de membri, bogăţia lumii în mâna ei, aproape. Punând tot laolaltă, până acum, cu biserica Catolică şi cele Protestante, împreună, aşa cum se duc împreună, ele au bogăţia lumii.

E-78 Noi suntem falimentaţi în această naţiune, cam aproape. Facem împrumuturi fiscale din impozite care vor fi plătite în patruzeci de ani de acum, mi se spune, aşa au spus în Life Line. Impozite, noi cheltuim acum, vor fi plătite patruzeci de ani de acum. Nepoţelul meu, dacă Isus zăboveşte, impozitele care le va plăti el când el va avea patruzeci de ani, noi le cheltuim acum. Trimiţând la ajutor străin, şi Indienii noştri şi alte lucruri mor de foame; încercând să cumpere părtăşie. Tu nu cumperi părtăşie. Tu nu cumperi un prieten. Nu, dar asta este ceea ce facem. Aşa-i felul cum suntem stabiliţi, impozitând oamenii pe tot ce se poate, impozit, impozit, impozit. Şi nu vom scăpa de datoria de război pentru-pentru sute de ani încă, eu presupun, în care am fost aruncaţi de către politicieni. Şi acum noi nu ar trebui să fim în felul acela. Nu există nici un motiv ca noi să fim în felul acela.

E-79 Dar bisericile, însăşi, au devenit bogate. "Aproape toată bogăţia lumii," spune Biblia, "se află în biserica Catolică." Astai de ce Rusia a izgonit-o afară, de ce Rusia a excomunicat-o. Aceea a fost tocmai rădăcina comunismului, pentru că biserica a propovăduit a fi ceva, nu a fost nimic mai mult decât restul lumii.

E-80 Când noi am fost acolo în Finlanda, acel băieţel a fost înviat din morţi. Acolo stăteau acei soldaţi Ruşi în poziţie de drepţi, şi au spus, "Noi vom primi un Dumnezeu care poate învia morţii."

E-81 Noi am făcut denominaţiuni, şi şcoli şi-şi clădiri, şi am omis să facem ce ne-a spus Isus să facem, era "Propovăduiţi Evanghelia." Noi am încercat să educăm lumea. El nu a spus niciodată, "Educaţi lumea; cel care este educat va fi mântuit." Voi trebuie să vă naşteţi din nou, umpluţi cu Duhul. Acela-i motivul că noi am eşuat atât de jalnic, peste tot. Vedeţi, noi avem bogăţia, noi avem lucrul.

E-82 Acum ce se va întâmpla? Şi când această biserică, Consiliul Mondial al Bisericilor, merg împreună, nu reuşiţi să vedeţi cine va conduce? Nu puteţi voi Metodiştii şi Prezbiterienii să înţelegeţi asta, restul din voi, chiar la Penticostali? Voi spuneţi că nu veţi intra. Voi ori veţi intra ori veţi destrăma denominaţiunea. Veţi face una sau cealaltă. Este chiar înaintea voastră, trebuie să o faceţi. Este o constrângere, semnul fiarei. Şi asta-i ce este, exact. Denominaţionalism în mod absolut (o pot dovedi cu Biblia) este semnul fiarei. "Ea era o curvă; avea fiice prostituate." Şi noi ştim că acela este Adevărul. Religia organizată, este contrară Cuvântului, şi este anticristă în principiile ei. Nu tot acolo înăuntru este anticrist; ci în principiile ei, sistemul ei este anticrist, pentru că este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Fiecare sistem organizat este în felul acela.

E-83 Ia te uită, vedeţi, şi voi vă bizuiţi pe a altcuiva înţele-... înţelegerea lor, în loc să vă bizuiţi pe înţelegerea lui Dumnezeu, pe ce a spus Dumnezeu referitor la asta. Acela-i motivul pentru care este greşit. Băieţii merg la seminarii care au educaţie bună, la aceste şcoli Biblice, aşa-zise. Şi poate ei au-au o chemare de la Dumnezeu în inima lor. Şi ei iasă acolo şi sunt atât de îndocumenaţi cu o singură viziune, că, "Cutare-şi-cutare a spuso, Episcop Cutare-şi-cutare. Acesta a spus aceasta. Acela a spus aceasta. Consiliul bărbaţilor a fost de acord, în acest fel ar trebui să fie."

E-84 Nu-mi pasă ce spune cineva! Isus a spus, "Cuvântul fiecărui om să fie o minciună, iar al Meu să fie Adevărul. Indiferent a cui este, al Meu să fie Adevărul!"

E-85 Acum cum ştim care este Adevărul? Când Biblia declară că ceva se va întâmpla, acel ceva urmează să aibe loc, şi se întâmplă în acel fel.

E-86 Acum, Biblia a spus, "În ea era bogăţia lumii": aur, argint.

E-87 Acum dacă suntem pe standardul aurului, şi suntem lefteri, acum ce se va întâmpla? Ce se va întâmpla? Ştiţi, bogaţii din această naţiune, aceste fabrici mari, şi oamenii de whiskey şi oamenii de tutun, şi aşa mai departe în felul acela, nu vor suporta să schimbe moneda, astfel singurul lucru care va trebui să îl facem este să îl împrumutăm. Şi există numai un singur loc de unde îl putem împrumuta. Şi când o facem, ne vindem drepturile de naştere acesteia. Aşa este. Şi atunci ce veţi face? Sunteţi proprietatea acesteia, a acelui sistem. Nu există nimic altceva, ce puteţi face.

E-88 Oh, oameni, să nu credeţi că eu... Vă puteţi gândi că eu sunt nebun. Dar când glasul meu va fi redus la tăcere în moarte, aceste benzi vor fi încă redate, şi voi veţi recunoaşte că ceea ce am spus a venit la împlinire. Aş fi persoana cea mai nesăbuită să iau poziţia care am luat-o, chiar în pofida acestui lucru, eu-eu aş fi-aş fi împotriva lui Dumnezeu, aş fi împotriva a tot ce este Dumnezeu, dacă eu (dacă aş fi fost) eram greşit în gândirea mea şi chemarea mea. Lucrul ar fi împotriva lui Dumnezeu. Dar am luat poziţia mea pentru că eu o văd aici în Cuvânt. Acesta-i Cuvântul lui Dumnezeu. Apoi o văd fiind adeverită, dovedită a fi Adevărul. Aceea-i tălmăcirea pe care o dă Dumnezeu din Cuvântul Lui. Tălmăcirea lui Dumnezeu Proprie a Cuvântului Său este cum Îl adevereşte şi Îl face adevărat.

E-89 De ce erau aceşti Farisei orbi? Ce i-a făcut atât de orbi? Pentru că ei nu au vrut să accepte descoperirea sau adeverirea Cuvântului.

E-90 Şi acela este motivul astăzi că bisericile sunt oarbe, este pentru că ei nu vor accepta descoperirea care este adeverită. Dacă Cuvântul spune aşa, şi este descoperit, şi apoi este dovedit, totuşi ei nu Îl vor accepta.

E-91 Acela-i motivul că aceşti Iudei, Iudeii până în ziua de azi, nu o vor face. Nu poţi vorbi cu ei despre Cristos, pentru că vălul încă este pe faţa lor, orbiţi.

E-92 Şi biserica, nu poţi vorbi cu ei despre Evanghelia deplină şi puterea lui Dumnezeu, pentru că dumnezeul acestei lumi ia orbit de la adevărurile lui Dumnezeu, şi ei se bizuie pe propria lor înţelegere. Când femeile vin în biserică şi îşi scurtează părul, pentru că păstorul lor le spune, "Oh, este în regulă. Omul acela este nebun." Dar Biblia a spus că ea a greşit când face asta, Dumnezeu refuză să-i răspundă rugăciunii ei. Şi unele dintre acele femei fac o altă dizgraţie, şi încearcă să fie o predicatoare, atunci ea face un lucru dublu. Biblia a spus că ea să nu facă asta, nimic din aceasta. Dar organizaţia bisericii o va primi, şi o va ordina şi o va trimite afară. Ei se bizuie pe propria lor înţelegere!

E-93 Un singur Cuvânt al lui Dumnezeu pus greşit, sau răstălmăcit, sau Acesta neacceptat, rupe întregul Lanţ. "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt care iasă din gura lui Dumnezeu."

E-94 De ce este aceasta, femeilor, voi mă auziţi predicând împotriva acestor lucruri, ca purtarea pantalonilor scurţi, şi vopsele, şi-şi coafuri cu acest păr scurtat aici, şi tot felul acela de lucruri, şi apoi în fiecare an când mă întorc voi sunteţi încă în aceeaşi condiţie? Este pentru că voi vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie în loc de Cuvântul Domnului.

E-95 Şi, păstori, de ce nu vă curăţaţi biserica? Pentru că vă duceţi la crezul vostru denominaţional în loc de Cuvântul Domnului. Corect. Nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie. Ei bine, nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie, ci pe Cuvântul Domnului.

E-96 Ei nu vor să accepte asta, pentru că nu vor să accepte adeverirea. Isus a venit cu o-o Evanghelie, chiar exact aşa cum El a spus că El va veni. Chiar de multe ori...

E-97 Ioan a fost puţin confuz când a fost aruncat în temniţă, şi el-el s-a pus jos acolo... Şi el a predicat că urma "Venirea lui Mesia, care a Cărui vânturătoare era în mâna Lui; El va curăţa cu desăvârşire aria Lui, şi va arde pleava într-un foc care nu se stinge, şi va strânge grâul în grânar." Duhul lui Dumnezeu stârnind, izbucnind din el ca un-ca un izvor. Şi atunci când l-a văzut pe Isus venind la faţa locului, un gen de Ins scund, mic, blajin care era împins dintr-o parte în alta, care fugea aici, pentru viaţa Lui, şi acolo. Păi, ei nu au...

E-98 Ioan nu a putut înţelege asta, astfel el i-a trimis pe câţiva dintre ucenicii lui să afle de la Isus dacă El într-adevăr era Acela. Ce dezonoare pentru Isus! După ce acel profet a stat acolo în apă, cu Cuvântul lui Dumnezeu, a spus, "Eu L-am cunoscut, pentru că am văzut Duhul Sfânt, ca un porumbel, Dumnezeu pogorânduse din Cer ca un porumbel şi intrând în El, şi am auzit un Glas din Cer, spunând, 'Acesta este Fiul Meu prea iubit,"' şi atunci Ioan spune, "Duceţi-vă, întrebaţi-L dacă într-adevăr El este Acela, sau-sau-sau-sau să aşteptăm pe altul?"

E-99 Acum Isus nu i-a trimis niciodată o carte despre cum să se comporte în temniţă, sau la ce biserică să se fi alăturat. Ci El a spus, "Staţi puţin în jur şi urmăriţi ce se întâmplă, şi apoi duceţivă si arătaţi-i lui Ioan lucrurile care le-aţi văzut şi făcut," pentru că lucrările Lui care El le-a făcut L-au adeverit a fi Mesia, Fiul lui Dumnezeu. "Ferice de acela care nu se poticneşte în Mine."

E-100 Aşa de mulţi au devenit poticniţi. Aşa de mulţi oameni se poticnesc atât de uşor la Cuvântul lui Dumnezeu. Aceastaaceasta este contrar, ei vor să se bizuie pe înţelegerea lor proprie. Nu vor să ia Cuvântul Domnului. Şi ei trebuie să meargă chiar pe calea care-care au fost învăţaţi să meargă. Şi calea care le-a fost învăţată, biserica lor se bizuie pe ea. Nu contează dacă Dumnezeu a promis că El va-El va face să plouă, să aibă ploaie dimineaţa, şi biserica a spus, "asta-i absurd," ei vor crede biserica în locul lui Dumnezeu. Din ce cauză? Ei sunt născuţi de biserică.

E-101 Dar un om care este născut din Dumnezeu, este din Sămânţa lui Dumnezeu. Şi sămânţa lui Dumnezeu este Cuvântul lui Dumnezeu, şi el trăieşte numai prin Acela. Acela este Viaţa lui.

E-102 Acum, ei se bizuiau pe înţelegerea lor proprie, dar nu vroiau să se bizuie pe Cuvântul lui Dumnezeu. Ei ştiau mai bine. Aceasta era în Scriptură. Ei l-au numit un "duh rău," pe acel Om. Din ce cauză? Preotul lor a spus, "Oricine care se duce să-l audă pe acest Om predicând, vor fi daţi afară din sinagogă."

E-103 Când un om a fost vindecat care a fost orb odată, de către Isus, chiar părinţii lui, atât de fericiţi de vindecarea lui, dar le-a fost frică să mărturisească că a fost Isus cel care a făcut-o. Da.
El a spus-a spus, "Este acesta fiul vostru?"
Au spus, "Da."
A spus, "Cine l-a tămăduit?"

E-104 Au spus, "Eu-eu nu ştiu." Au spus, "El este în vârstă, întrebaţi-l pe el. El, el poate vorbi pentru el."

E-105 Pentru că, a fost spus, că, "Orice om care se bizuia pe a Lui, înţelegerea lui Cristos," în loc de înţelegerea lor, "va fi dat afară din biserica lor." Acum nu este asta chiar la fel? Eu vă pun o întrebare directă. [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Aşa este. A schiţat acelaşi lucru. Nu contează ce face Dumnezeu, trebuie să fie potrivit înţelegerii lor, nu ce Dumnezeu adevereşte a fi Adevărul. Acum, şi acel om avea răspunsul, totuşi.
A spus, "Cine te-a vindecat?"
El a spus, "Unul numit Isus din Nazaret."
A spus, "El este un păcătos. Noi nu ştim de unde a venit El."

E-106 El a spus, "Acum acela-i un lucru ciudat. Voi ar trebui să fiţi conducătorii din ceasul acesta. Şi iată un Om mi-a deschis ochii, lucru care nu a mai fost făcut de când a început lumea, şi totuşi spuneţi că nu ştiţi de unde a venit El." Oh, doamne!

E-107 De ce? Ei se bizuiau pe propria lor înţelegere în loc de Cuvântul Domnului. Pentru că Isaia a spus, "Orbul va vedea, şchiopul va sări ca un cerb, pustiile vor izbucni în bucurie." Dar vedeţi că ei se bizuiau pe înţelegerea lor proprie, nu pe Cuvânt; pe propriul lor sistem care l-au schiţat.

E-108 Acum, observaţi bisericile de astăzi fac acelaşi lucru. Au format o mare super întrecere de înţelegere, în sistemele lor denominaţionale. Că, ei au aşa o super înţelegere, ei nu vor pe nimeni altcineva să se amestece cu aceasta, nimeni să nu vină înăuntru decât dacă ei aparţin acelui grup.

E-109 Nu-mi spuneţi mie; eu locuiesc în Tucson, Arizona. Am venit jos acolo cu trei ani în urmă, m-am întâlnit cu consiliul bisericilor, şi am spus, "Eu nu am venit să încep o biserică. Am venit să am părtăşie cu voi. Am venit să vă ajut. Eu sunt un misionar, evanghelist, orice fac eu."
Ei au spus, "Vi tu aici ca să începi o biserică?"

E-110 Am spus, "Nu, domnule. Eu am venit aici... Dacă vreau o biserică, eu am una în Indiana." Am spus, "Am venit aici pentru că Domnul m-a călăuzit aici într-o vedenie. Eu voi rămâne pentru o vreme acum, doar dacă El nu mă conduce să plec, dar nu am venit să încep o biserică. Am venit să vă ajut fraţilor."

E-111 Asta a fost cu trei ani în urmă. Nu am fost invitat în nici un loc. De ce? Pentru că a fost o întrunire imediat după aceea, şi au spus, dacă careva m-ar fi primit în amvonul lor, ei 1-ar fi excomunicat pe acel predicator. Vedeţi? De ce? Se bizuie pe înţelegerea lor proprie! Desigur, aceea este aşa-zisa, ei îşi formează super-înţelegerea lor.

E-112 Dacă nu vă treceţi numele în registrul lor, voi veţi... sunteţi pierduţi. Un slujitor mi-a spus asta. "Oh," voi spuneţi, "acela a fost vreun şarlatan." Era un Penticostal.

E-113 Eu şi cu Jack Moore am şezut acolo şi l-am ascultat în Dallas, Texas. El a spus că va trebui să-l şteargă pe un om din registru.
Am spus, "De ce?"
"Pentru că a avut părtăşie cu tine."
Am spus, "Ei bine, şterge-l."
El a spus, "Ei bine, el este pierdut atunci."
Am spus, "Pierdut?"
"Păi," a spus, "dacă numele lui nu este în aceasta!"

E-114 Am spus, "Tu vrei să spui că eşti un prezbiter pe judeţ şi crezi asta?"
A spus, "Acela este adevărul."

E-115 Am spus, "Închide telefonul, domnule. Tu, tu... Acela nu este harul lui Dumnezeu, acela-acela, vezi."

E-116 "Căci printr-un singur Duh suntem toţi botezaţi într-un singur Trup, şi devenim membri ai acelui Trup." Nu-mi pasă ce marcă ai pe tine, aceea nu are nimic de-a face cu aceasta. Tu în mod absolut eşti un Creştin prin Naştere. Aceea-i singura cale, singura cale în care poţi fi; nu prin înscriere, nu prin crezuri, nu incitând aceasta, sau recitând aceasta, sau oricare alt lucru, nici prin educaţie, teologie. Tu eşti un Creştin când te naşti din nou, şi nu te poţi naşte din nou decât dacă ai fost ales să te naşti din nou. "Căci nimeni nu poate veni la Mine dacă nu îl atrage Tatăl Meu, şi pe toţi care Tatăl Meu Mi i-a dat vor veni." Amin. "Eu îl voi învia din nou în ziua de apoi."

E-117 Aceste mari aşa-zise şcoli Biblice care le avem, vor spune, să se bizuie pe învăţătura lor proprie. Oh, doamne. Ei, nu contează ce spune Cuvântul, ei îl pot explica atât de clar, oh, lor înşişi, se conving pe ei înşişi să creadă, şi cei de felul lor o cred, că, "Zilele miracolelor au trecut. Nu există un astfel de lucru ca profet, profeţi, apostoli. Nu există aşa ceva ca daruri de vindecare, şi aşa mai departe. Toate acestea s-au sfârşit în trecut în zilele Bibliei." Ei pot să se convingă să creadă asta.

E-118 Ştiţi, Biblia a spus, "Puteţi crede o minciună şi să fiţi osândiţi prin aceasta." Vedeţi, acela este exact Adevărul. Ei formează, indiferent de ce spune Cuvântul lui Dumnezeu, ei se bizuie pe propria lor înţelegere. Ei, ei se bizuie pe aceasta, ei o cred, ei cred că este Adevărul. Puteţi continua a crede o minciună, iar şi iar şi iar, până este Adevărul pentru voi. Aşa este.

E-119 Dar cum ştim dacă este Adevăr sau nu? Dumnezeu p dovedeşte că este Adevăr, pentru că este în Cuvântul Său şi El Îl adevereşte. El dă Propria Sa tălmăcire a Acestuia.

E-120 Cum fac ei, să ajungă la aceasta? Ei o fac prin cultura lor, educaţia lor, a înţelegerilor lor a-a diplomei de diplomă de doctor, şi aşa mai departe, că au venit dintr-un anumit seminar şi au învăţat aceste lucruri.

E-121 Dar priviţi, prieteni, ascultaţi. Niciunde în Biblie nu ni se cere să înţelegem. Nu ni se cere să Îl înţelegem. Ni se cere să Îl credem. Să Îl credem prin ce? Prin credinţă. Dacă Îl înţelegeţi, atunci aceea anulează credinţa. Nu Îl poţi înţelege, dar Îl credeţi oricum. Dacă eu l-aş putea înţelege pe Dumnezeu, nu ar trebui să îl cred pe Dumnezeu. Eu nu îl înţeleg pe Dumnezeu. Niciun om nu îl înţelege pe Dumnezeu. Eu nu pot înţelege Cuvântul lui Dumnezeu, dar Îl accept. Eu Îl cred. Nu mi se cere să-L înţeleg.

E-122 Eu nu, nu am mers la nici un seminar şi toată această înţelegere mare a cunoştinţei omului despre Acela. Ştiu doar că Biblia spune Asta, "Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci," şi eu Îl caut în aceeaşi categorie. Ştiu că El a promis ce va face El în această zi, eu aştept ca El să o facă şi El o face. Aşa este. El a promis har, eu l-am căutat şi l-am primit. El a promis vindecare, eu o cred şi am acceptat-o, şi am primit-o.

E-123 Acum nu vreau să iau prea mult din timpul vostru, dar vreau să întreb un lucru dacă veţi avea răbdare cu mine un minut, să considerăm câţiva dintre cei care nu s-au bizuit pe înţelegerea lor proprie; câteva personaje din Biblie, doar pentru câteva, care nu s-au bizuit pe înţelegerea lor proprie, indiferent de care era înţelegerea epocii lor.

E-124 Să luăm, de exemplu, Noe. Noe a trăit într-o zi de mare cercetare ştiinţifică. În zilele lui Noe, ei probabil au construit piramidele, care nu pot să le reproducă din nou. Noi acum nu avem nimic cu ce să le facem, nimic cu ce să ridicăm acei bolovani sus acolo. Ei nu ar putea, astăzi. În acele zile, ei aveau un fel de chimical care o puteau pune în vopsea şi să facă hainele să pară naturale până în ziua de azi. Ei aveau un lichid de îmbălsămare că puteau face o mumie; noi nu am putea să facem una, astăzi, dacă ar trebui. Noi am... o mulţime de arte care le-am pierdut. Ziua în care a trăit el, într-o epocă ştiinţifică inteligentă.

E-125 Isus a făcut referire la asta, că acelaşi fel de epocă va reveni iar înainte ca El să se întoarcă, "Căci cum a fost în zilele lui Noe." Acum voi veţi crede, asta, nu-i aşa? Credeţi că Isus a spus asta? Credeţi că am revenit la acea epocă? Acum aceea este în Cartea lui Luca, al 17-lea capitol şi versetul al 29-lea.

E-126 Acum în Luca 17:30, El a spus, "Şi aşa cum a fost în zilele lui Lot, când Îngerul Domnului..."

E-127 Acum, El citea aceeaşi Biblie ca şi noi. Şi când El... Duceţivă înapoi şi aflaţi ce fel de zi era înainte de ploaia lui Noe. Mergeţi înapoi şi aflaţi ce fel de zi era înainte ca lumea să fie nimicită în zilele lui Lot. Aflaţi ce era, şi vedeţi despre ce vorbea Isus.

E-128 "În zilele lui Noe, ei mâncau, beau, se însurau, şi se măritau; nu au ştiut până când Noe a intrat în corabie, şi a venit potopul, care i-a luat pe toţi."

E-129 În zilele lui Lot, chiar înainte ca lumea să fie... ca focul să ardă lumea Neamurilor, Sodomiţii, acolo erau homosexuali, perversiuni, de toate în lume. O mare... Era un Los Angeles modern; nu numai un Los Angeles modern, ci Statele Unite; nu numai în Statele Unite, ci o lume. Cu siguranţă era perversiune! Omul şi-a pierdut sursa naturală de viaţă şi înţelegerea lor firească a bunului simţ, au devenit pervertiţi de către un duh rău care a schimbat întregul curs al vieţii lor naturale, şi erau posedaţi cu duhuri demonice. Dacă aceea nu este tabloul zilelor lui Noe, eu nu o ştiu, şi în zilele lui Lot, vreau să spun. În zilele lui Noe, de asemenea, mâncau, beau, se însurau, se măritau, umpleau tribunalele de divorţuri, şi de toate, chiar cum a fost.

E-130 Dar, amintiţi-vă, înainte ca lumea să fie nimicită, Abraham a fost trimis pe faţa pământului şi i-a fost dată o promisiune de un fiu. Şi Abraham l-a întâlnit pe Dumnezeu în multe etape, ca o tipizare a bisericii care l-a întâlnit pe Dumnezeu. Dar chiar înainte de nimicire şi fiul promis să se întoarcă, sau să vină, adică, fiul care a fost promis, să vină, Dumnezeu a venit jos şi a fost manifestat în trup uman, într-un bărbat, trei bărbaţi. Şi ei au venit jos la Lot; au venit mai întâi la Abraham, şi s-au aşezat jos. Şi lui Abraham i-a fost schimbat numele din Abram în Abraham; Sarai în Sarah.

E-131 Şi acest Om, Vorbitorul, Elohim, când El a venit jos ca să vorbească cu el, ce a spus El? A spus, "Unde este nevasta ta, Sarah?"
A spus, "Ea este în cort, în spatele Tău."

E-132 A spus, "Eu te voi vizita conform cu timpul vieţii." Şi ea a râs în cort, în spatele Lui. Şi El a spus, "Pentru ce a râs Sarah?" Vedeţi? Acum El i-ar fi luat viaţa lui Sarah chiar acolo, pentru că a râs la Cuvântul Său; dar El nu a putut face asta, pentru că Sarah era o parte din Abraham.

E-133 Şi astăzi, Isus a spus în Luca al 17-lea capitol şi al 30-lea verset, "Cum a fost în zilele lui Lot, tot aşa va fi la timpul sfârşitului când Fiul omului..."

E-134 Acum amintiţi-vă, "Fiul omului" este un profet. Iehova l-a numit pe Ezechiel un "fiu al omului." Isus a venit în trei nume:
Fiul omului, Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu. El S-a numit „Fiul omului" aşa ca oamenii să înţeleagă, căci El era acel Profet pe care Domnul Dumnezeu îl va ridica.

E-135 Acum observaţi, apoi ce a promis El? Fiul omului Se va descoperi din nou chiar înainte de acel timp, înainte de foc. Şi acela a fost ultimul semn care l-a văzut Abraham înainte ca fiul promis să sosească; şi el s-a transformat din nou într-un bărbat tânăr, şi ea într-o femeie tânără. Înainte... Acum observaţi, Scriptura în mod specific spune asta, acum noi trebuie să urmărim pentru aceea.

E-136 Şi atunci dacă noi vedem lumea în perversiune şi lucrurile care sunt în ea astăzi, a continuat în felul în care este, atunci cum putem spune că asta este aşa şi nu spunem că acest alt lucru este aşa? Pentru că, cineva, voi vă bizuiţi pe înţelegerea lor, şi nu pe înţelegerea Prinţului Vieţii Care era acea Persoană care era acolo la poartă cu ei la Sodoma. Acum, observăm, noi nu ne bizuim pe propria noastră înţelegere.

E-137 Noe nu s-a bizuit pe înţelegerea lui. Era o mare epocă ştiinţifică, dar el nu s-a bizuit pe înţelegerea lui din ziua lui. Ci el s-a bizuit pe promisiunea lui Dumnezeu, şi s-a mişcat prin puterea lui Dumnezeu, şi a pregătit o corabie în salvarea casei lui. Pe când, a fost absolut contrar simţului realităţii; nu exista apă sus acolo, niciodată nu a fost. Dar el ştia, dacă Dumnezeu a spus că va fi, va fi. Astfel el nu s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie, ci prin credinţă s-a mişcat prin promisiunea Cuvântului lui Dumnezeu. Duhul l-a mişcat, şi el a înfăptuit-o.

E-138 Abraham, el nu s-a bizuit pe înţelegerea lui privitor la viaţa umană. El s-a căsătorit cu soţia lui cam pe la vârsta de şaptesprezece ani. Iată-l aici, în vârstă de şaptezeci şi cinci de ani, şi ea era în vârstă de şaizeci şi cinci de ani, fiind cu zece ani mai tânără. Dar Abraham nu s-a bizuit pe înţelegerea lui, când Dumnezeu a spus că El îi va da un fiu prin Sarah. Ci el a numit fiecare lucru, orice dovadă ştiinţifică care era contrară Cuvântului lui Dumnezeu, orice învăţătură în afara Cuvântului lui Dumnezeu, ca şi cum nu ar fi fost aşa. Şi el i-a dat laudă lui Dumnezeu, tare, dându-I laudă. El nici măcar nu a luat în considerare să se uite la propriul lui trup sau lipsa de vitalitate a trupului lui Sarah, sau-sau a trupului lui. El nu a considerat nimic, ci s-a bizuit pe promisiunea lui Dumnezeu. Nu s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie. Nu s-a bizuit pe raţiuni.

E-139 "Păi," voi spuneţi, "Frate Branham, are sens că Dumnezeu nu i-ar vindeca pe bolnavi, noi avem atât de mulţi doctori buni."

E-140 Biblia a spus, "Noi răsturnăm izvodirile minţii." Noi nu raţionăm. Credinţa nu raţionează. Credinţa crede şi acceptă. Observaţi.

E-141 Dar el a crezut în loc să nu creadă; şi a chemat lucrurile, care nu erau, ca şi cum ar fi fost, care era absolut împotriva oricărui raţionament. Dar el nu a raţionat. El doar o credea. Nu exista nici un raţionament care să fi putut dovedi că acel copil putea să se nască. Acea femeie era cu vreo douăzeci de ani trecută de menopauză, şi trupul lui era practic mort. Şi când el era în vârstă de o sută de ani, douăzeci şi cinci de ani mai târziu, el încă îi dădea laudă lui Dumnezeu, împotriva la orice fel de înţelegere. Dar prin credinţă, el a ştiut că Dumnezeu Îşi va ţine Cuvântul. El nu s-a bizuit pe înţelegerea lui.

E-142 Ce ar fi fost dacă Moise s-ar fi bizuit pe propria lui înţelegere, când Dumnezeu i-a spus că el trebuia să-să îl ia pe Faraon... sau copiii lui Israel din mâna lui Faraon? Ce ar fi fost dacă el s-ar fi bizuit pe propria lui înţelegere, când era el acolo lângă Stâlpul de Foc, când Dumnezeu a spus, "Du-te jos şi Eu voi fi cu tine"? Ce ar fi fost dacă el s-ar fi bizuit pe înţelegerea lui când i-a adus la Marea Roşie, şi ei se aflau acolo la apă, şi aici Dumnezeu le-a promis ţara promisă? Ce ar fi fost dacă el s-ar fi bizuit pe înţelegerea lui proprie, "Cum voi trece eu dincolo? Noi nu avem timp să construim un pod. Iată armata vine direct în urma noastră. Aici sunt munţii pe fiecare parte. Aici este apa înaintea noastră, Marea Roşie"?

E-143 Acum, dacă el s-ar fi bizuit pe înţelegerea lui proprie, el şiar fi aruncat mâinile în sus şi ar fi fugit, ar fi căzut la picioarele lui Faraon, şi ar fi spus, "Faraon, iartă-mă, am greşit."

E-144 Dar el nu s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie. Ci s-a rugat, şi Dumnezeu i-a spus să păşească înainte, şi marea s-a deschis, lucru care a fost împotriva tuturor raţionamentelor. Dar el nu sa bizuit pe înţelegerea lui proprie.

E-145 Ce ar fi fost dacă Iosua, când s-a dus acolo cu celelalte zece denominaţiuni, şi a mers acolo şi a văzut ţara promisă de Dumnezeu, şi să se fi întors cu ei şi să spună, "Acum aşteptaţi un minut. Este adevărat. Noi păream ca lăcuste. Ei sunt uriaşi. Cum am putea noi vreodată să-i preluăm? Noi nici măcar nu avem săbii; doar ce am apucat. Cum am putea noi vreodată să intrăm şi să preluăm acea ţară? Păi, este total imposibil. Ei sunt mai numeroşi decât noi, cincizeci de oameni împotriva la unu. Ei sunt soldaţi instruiţi, şi noi nu suntem nimic decât doar o grămadă de păstori şi tencuitori de nămol din Egipt. Cum? Noi nici măcar nu avem scuturi şi lucruri, cum o vom prelua vreodată?"

E-146 Păi, înţelegerea ar fi dovedit cu siguranţă că ei nu o puteau face. Orice bărbat militar cum era el, sau Moise, nu s-ar fi putut bizui pe propria lor înţelegere. Dar înţelegerea lor, ei nu s-au bizuit pe aceasta. Ci ei ştiau că Dumnezeu a spus, "Eu v-am dat acea ţară. Duceţi-vă şi luaţi-o!"

E-147 Nu vă bizuiţi pe propria voastră înţelegere. Dacă vă bizuiţi pe propria voastră înţelegere astăzi când sunteţi bolnavi, poate şezând într-un scaun cu rotile, pe moarte cu cancer, probleme de inimă, şi doctorul spune că veţi muri, dacă vă bizuiţi pe acea înţelegere, voi veţi muri. Dar nu vă bizuiţi pe acea înţelegere. Cu siguranţă nu.

E-148 Ce spuneţi de zidurile Ierihonului, pe care se spune că puteau face o cursă de care deasupra în jurul lor, a acelor ziduri groase şi mari? Dumnezeu a spus, "Duceţi-vă acolo şi mărşăluiţi în jur de atâtea ori, şi sunaţi o trâmbiţă şi toţi să scoateţi un strigăt, şi zidul se va prăbuşi." Ei bine, aceea era absolut ar fi absurd pentru mintea carnală. Dar Iosua, ştiind cât de groase erau acele ziduri, pentru că el a construit o mulţime de ziduri jos în Egipt. El cunoştea cimentul care era în ele, cât de etanşe erau, ca să susţină acele curse de care deasupra, şi chiar casele construite deasupra acestuia. Dar el nu s-a bizuit pe propria lui înţelegere. El a crezut că ce a spus Dumnezeu era adevărul, şi s-a supus Cuvântului Său, şi zidurile s-au prăbuşit. Nu s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie.

E-149 Ce ar fi fost dacă ar fi luptat în acea bătălie, şi, cum am predicat Duminică, şi apoi soarele apunea, duşmanul era împrăştiat... În acea noapte ei s-ar fi strâns împreună şi ar fi venit cu o altă forţă, ar fi ucis o mulţime din oamenii lui. Acum ce-i dacă el ar fi spus, "Am nevoie de ceva lumină a zilei. Trebuie să am mai mult din lumina soarelui. Ei bine, acum aşteaptă un minut. Dumnezeu a stabilit această ordine, şi soarele se roteşte şi aşa lumea se învârte. Acum să vedem, dacă i-aş spune soarelui să se oprească... Poate dacă lumea se opreşte acum, atunci acesta îşi pierde gravitaţia, eu voi cădea"?

E-150 El nu a dat ascultare înţelegerii lui. Singurul lucru care la spus, a fost, "Soare, stai liniştit; şi, lună, stai unde eşti," şi sa supus lui. El nu s-a bizuit pe înţelegerea lui. Ci s-a bizuit pe promisiunea lui Dumnezeu, "Eu v-am dat acea ţară; duceţi-vă şi preluaţi-o."

E-151 El v-a dat promisiunea Duhului Sfânt. Voi Îl puteţi primi în această convenţie. Voi Îl puteţi primi acum.

E-152 Nu vă bizuiţi pe, "Şti, eu sunt obosit. Eu îţi spun, am mâncat prea multă cină. Eu-eu-mie nu mi-ar place ca John să mă vadă făcând asta." Oh, pentru numele lui Dumnezeu! Tu te bizui pe propria ta înţelegere.

E-153 "Promisiunea este pentru voi, şi copiii copiilor voştri, pentru acei care sunt departe, chiar aşa de mulţi câţi va chema Domnul Dumnezeul nostru."

E-154 "Doctorul a spus că voi muri. El m-a examinat, şi a spus că am acest cancer, am avut asta, sau orice era. Eu trebuie să mor." Nu te bizui pe acea înţelegere. Dumnezeu este Domnul Dumnezeul tău Care vindecă toate bolile tale. Astfel nu vă bizuiţi pe acea înţelegere, pe înţelegerea nici unui om. Bizuiţi-vă pe înţelegerea lui Dumnezeu.

E-155 Ce spuneţi despre Samson, afară în câmp, când Filistenii, o mie de oameni au tăbărât pe el? Şi iată-l stând acolo, un omuleţ mititel, cu părul creţ, cam atât de înalt. El nu făcea, ei bine, nu era un luptător cu spada, pentru că nu ştia; el nu avea nici o instruire, instruire militară. El era doar un micuţ mulălău cu părul creţ, parcă, cu şapte bucle atârnând în jos, băiatul mamei, stând acolo, şi aici vin o mie de Filisteni. Ei bine, el nu avea nimic în mână. A privit în jos, şi a găsit un os de falcă veche, albă de măgar, decolorată, şi el a luat-o.

E-156 Acum a spus, "Să vedem, acum, eu nu voi face mare lucru cu asta, pentru că acele coifuri pe capul lor sunt... Acei Filisteni, toţi acei soldaţi, ei toţi au suliţe. Toţi au zale de solzi. Şi coifurile lor cântăreau cam cincisprezece livre fiecare, oameni mari puternici, toţi afară. Ei bine, dacă aş lovi vreodată cu această falcă sfărâmicioasă de măgar, peste unul dintre acele coifuri, păi, s-ar face ţăndări. Asta-i tot"?

E-157 El nu s-a bizuit pe înţelegerea lui. El doar a luat ce era în mâna lui, şi a început să lovească în Filisteni. Şi după ce a doborât o mie de ei, el încă avea osul de falcă în mână. Amin.

E-158 Mie nu-mi pasă ce spune teologia omului, nu vă bizuiţi pe aceea. Bizuiţi-vă pe Cuvântul lui Dumnezeu, "Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci." Desigur, el a crezut asta.

E-159 Ce ar fi fost dacă David ar fi ascultat de Sams-... Teologia lui Saul? Acolo stătea Goliat afară acolo cu marea lui lăudăroşenie, şi erau toţi înspăimântaţi; Saul, cap şi umeri asupra întregii oştiri. Goliat a spus, "Să iasă cineva şi să lupte cu mine. Nu este nevoie să-să murim toţi. Dacă te ucid pe tine, atunci voi toţi ne slujiţi nouă. Şi dacă tu mă ucizi, păi, noi vă vom sluji pe voi," pentru că el era în avantaj. Acela-i felul cum îi place diavolului să facă, când îşi are întregul său seminar afară, şi ei toţi, când el vine pe acolo, vedeţi.

E-160 Micuţul David umblând în jur pe acolo, o bucată de piele de oaie pe el; roşcat, aplecat de umeri, un ins mititel cam de o sută de livre, o sută zece. A spus, ,,Vreţi să-mi spuneţi că oştirea Dumnezeului cel viu, care este tăiată împrejur pentru un legământ, va sta acolo şi va lăsa ca acel Filistean netăiat împrejur să sfideze oştirea Dumnezeului cel viu?"

E-161 Saula spus, "Vino aici, băiete." A spus, "Eu îţi admir curajul, dar zilele miracolelor au trecut. Noi nu avem un astfel de lucru ca acela, înţelegi. Şi dă-mi voie să îţi spun ceva, ce carnet de părtăşie poţi arăta, vezi? Tu nici măcar nu ai o armură. Tu nu ai nimic decât o praştie în mâna ta. Înţelegi? Tu nu ai un Ph.D. sau LL.D. Cum vei face tu asta? Păi, acel om este un războinic. Păi, el este-el este un D.D., dublu L, Ph.D., LL.Q. Păi, el are aşa de multe diplome, că ar putea tencui un perete cu ele. Şi cine eşti tu? Un păstor."

E-162 El a spus, "Dar eu vreau să-ţi spun ceva." A spus, "Şti ceva?" A spus, "Eu păşteam oile tatălui meu acolo, şi," a spus, ,,a intrat un leu şi a apucat una din ele, şi a fugit afară. Şi tu şti, eu am luat această praştie mică şi m-am dus după el, şi l-am doborât. Am luat oaia din gura lui, şi el s-a ridicat împotriva mea când am făcut asta. Eu doar am luat cuţitul şi l-am omorât." A spus, "Am mers înapoi. Şi iată că intră un urs, după acea oaie, şi a apucat-o şi a fugit afară. L-am ucis, şi pe el." A spus, "Acum Dumnezeul... Nu Ph.D. al meu, nu înţelegerea mea proprie. Eu nu îţi pot spune cum o fac. Nu ştiu cum se face. Dar Dumnezeul," amin, "Dumnezeul care m-a izbăvit din laba ursului şi a leului, cu cât mai mult mă va izbăvi El din mâna acelui Filistean netăiat împrejur!"

E-163 Un episcop, Saul, a spus, "Tu şti, eu cred că tu ai o chemare, băiete. Eu îţi spun, dacă ai veni aici, eu te voi învăţa cum să duelezi, înţelegi. Şi îţi voi spune, eu sunt-eu sunt doctorul, astfel tu pune pe tine armura mea. Eu vreau să te îmbrac." David a stat acolo, şi ei i-au dat o Ph.D., o LL.D., şi toate acelea, şi-şi bietul ins mic nu putea nici măcar să se mişte. El nu ştia cum.

E-164 A spus, "Nu am încercat niciodată asta. Acel pieptar ecleziastic nu mi se potriveşte. Luaţi-l jos. Lăsaţi-mă să merg cu ce m-a ajutat Dumnezeu." Aceea era credinţa în puterea lui Dumnezeu. Şi el-el nu s-a bizuit pe propria lui înţelegere. Nu sa bizuit pe ce a spus altcineva. El s-a bizuit pe credinţă. Pentru că, el ştia că dacă Dumnezeu l-a salvat din laba ursului, cu cât mai mult îl va salva El de la acel Filistean!

E-165 Ei bine, dacă Dumnezeu te-a iubit suficient de mult ca să te scoată din păcat şi să te umple cu Duhul Sfânt, ce se întâmplă cu voi sărmane creaturi plăpânde slabe din jurul ţării, nu vă va izbăvi El cu mult mai mult din suferinţa voastră când El a promis că o El va face? Cuvântul lui Dumnezeu spune aşa. El o va face. Sigur, El l-a izbăvit din mână.

E-166 Oh, fiecare din profeţi, ce ar fi fost dacă ei s-ar fi bizuit pe înţelegerea lor proprie în epoca lor? Ei nu s-ar fi dus niciodată la acei preoţi şi mari preoţi, şi să-i numească "pereţi văruiţi" şi toate celelalte. Ei nu ar fi profeţit niciodată contrar lor. Ei ar fi fost ca unii dintre acei profeţi moderni, să se fi înţeles, ar fi purtat veşminte frumoase, şi ar fi fost în palate regeşti.

E-167 Ce-i dacă Ioan ar fi încercat să se bizuie pe propria lui înţelegere? Dar el a mers drept înainte.

E-168 Ei au spus, "Acum, aşteaptă un minut, Ioan, să nu predici tu despre Căsătorie Şi Divorţ."

E-169 El s-a dus direct sus la palatul lui Irod, şi a spus, "Nu este legal ca tu să o ai pe ea." Da, domnule.
Zice, "Ei bine, tu şti cine este acela? Acela-i proc-..." "Nu-mi pasă cine este." El nu s-a înclinat.

E-170 A spus, "Acum tu şti că nu ai mult. Tu eşti jos aici în această pustie. Asociaţia nu te va primi, dacă începi să acţionezi în felul acela." Lui nu i-a păsat de nici o asociaţie. El nu s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie, ci pe înţelegerea lui Dumnezeu. Sigur.

E-171 A fost un om care s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie, şi numele lui era Iuda Iscarioteanul. Oh, el... eu-eu nu înţeleg cum a putut face el aceea. El a umblat faţă în faţă cu Cristos, exact cum a făcut Eva la început. El a văzut adeverirea, l-a privit pe Dumnezeu în faţă, cum a făcut Eva în răcoarea serii. Eva a privit la Cristos, în răcoarea serii, în grădină. Şi Iuda a şezut în răcoarea serii, în grădina Ghetsimani şi multe locuri, şi a privit la acelaşi Cristos; L-a auzit învăţând, dovedindu-Se prin Cuvânt, adeverit a fi Profetul despre care a vorbit Moise că va fi ridicat. Şi le-a spus în Scriptură Cine era El, şi totul despre asta. Ei au văzut lucrul acesta dovedit de Dumnezeu, că El era, şi apoi el sa bizuit pe înţelegerea lui proprie. Hmm!

E-172 Cum a putut el să o facă? A fost pentru că el nu a avut-o aici jos, în primul rând. El nu a fost o sămânţă germinată. El a fost fiul pierzării, născut din pierzare, s-a întors înapoi la pierzare. Acum noi observăm. Dar el a mers afară, şi poate el să fi avut o idee din înţelegerea lui. El s-ar putea să se fi gândit că Isus... El avea atât de mult respect pentru El, "Acum, tu şti, eu aş putea să-L vând pentru treizeci de bucăţi de argint. Şi dacă o fac, eu voi avea ceva bani, şi pot face ceva cu aceia. Şi El este în stare să Se izbăvească." Vedeţi, el nu a ştiut, în Scriptură, că el s-a ridicat ca să ocupe chiar acea poziţie.

E-173 Şi nici oamenii astăzi nu realizează în ce stare se află. Este rânduit pentru această biserică Laodicea să fie în această stare, punându-l pe Cristos în afară. Şi El bătând, încercând să intre înapoi. [Fratele Branham bate în amvon – Ed.] Nici o cooperare de niciunde, totuşi. Adeverind Cuvântul Său în ziua de acum, cum a făcut El în fiecare zi, şi ei se îndepărtează de aceasta. Bizuindu-se pe înţelegerea lor proprie, asta-i-asta-i tot ceea ce este.

E-174 Sau, poate, să spunem asta că-că el s-a gândit. Poate dacă el l-a vândut pe Cristos pentru treizeci de bucăţi de argint, păi, că el ar fi avut o-o părtăşie cu vreuna dintre marile denominaţiuni din acea zi, Fariseii şi Saducheii. El să spună, "Acum aşteaptă, El Îşi poate purta de grijă. Eu L-am văzut în lupte mari; eu-eu ştiu că-că El Îşi poate purta de grijă. Aşa că aş putea să fac ceva bani, un fel de-de o mică pensie, cum a fost. Şi apoi, iarăşi, aş putea avea o poziţie importantă cu aceste biserici astăzi, dacă eu L-aş vinde lor." Vedeţi? Dar el s-a bizuit pe înţelegerea lui proprie, în loc de înţelegerea că acela era Cuvântul adeverit al lui Dumnezeu, şi el i-a făcut lui Isus exact ce Scripturile au spus că el va face.

E-175 Şi, astăzi, lumea bisericii l-au izgonit afară pe Cristos în aceste zile de pe urmă, chiar exact cum a spus Cartea Apocalipsei că ei vor face. Este duhul lui Iuda din nou, în formă de biserică, "Având o formă de evlavie, dar tăgăduind Cuvântul." Vedeţi? Aşa este. Acum, oh, vai, în ce a rezultat aceasta? Moarte, întocmai cum i-a cauzat Evei. Şi cauzează la toţi ceilalţi care încearcă să pervertească Cuvântul lui Dumnezeu şi se bizuie pe înţelegerea lor proprie. Chiar şi acum ei vând, nu pentru treizeci de arginţi, dar poate să devină, oh, vreun mare funcţionar, vreo experienţă de seminar. Nici măcar nu ar merita treizeci de arginţi, dar ei o vând oricum; vând înţelegerea lor de Dumnezeu, pentru un lucru ca acela.

E-176 Cât de diferit de marele învăţat Sfântul Pavel, care avea toată cunoştinţa cu care se putea lăuda. Dar el a spus, "Am respins întregul lucru, al raţionărilor mele. Am întâlnit un Stâlp de Foc într-o zi, pe drum în jos spre Damasc." Şi a spus, "Nu am venit niciodată la voi cu o vorbire excelentă, pentru că, dacă aş fi făcut-o, voi v-aţi fi încrezut în înţelepciunea omului. Ci am venit la voi în puterea şi demonstraţia Duhului Sfânt, ca voi-ca voi să vă bizuiţi pe Cuvântul lui Dumnezeu." Amin. A spus, "Dacă un Înger din Cer ar veni, să predice orice alt lucru, să fie anatema," Galateni 1:8. Aşa este. Nu, domnule. El niciodată.

E-177 Micuţa femeie la fântână, ea era imorală. Dar ştia că bisericile au excomunicat-o. Şi, dar ea niciodată nu s-a bizuit pe înţelegerea ei proprie. Când ea l-a întâlnit pe Acesta la fântână, Care i-a spus toate păcatele care ea le-a făcut, ea a alergat în cetate. Acum nu era potrivit ca o femeie să facă asta, să intre şi să spună ceva, pentru că ea era o prostituată. Dar când ea l-a întâlnit pe Isus, ea nu s-a bizuit niciodată pe înţelegerea oamenilor, din acele zile. Ea a venit, a spus, "Veniţi, de vedeţi un Om care mi-a spus lucrurile care le-am făcut. Nu cumva este acesta chiar Mesia ?" Ea nu s-a bizuit pe înţelegerea ei. Nu.

E-178 Fecioara Maria, când Îngerul Gabriel a întâlnit-o, şi, i-a spus că ea urma să aibă un copil, fără să cunoască un bărbat. Pfiu! Niciodată nu a fost. Ea nu s-a bizuit pe propria ei înţelegere, că o femeie nu putea avea un copil fără să aibă un-un soţ. Ea nu s-a bizuit pe aceea. Ci a spus, "Iată roaba Domnului, facămi-se după Cuvântul Tău." Ea nu a spus, "Cum o voi face eu? Şi când o voi face? Şi cum va avea loc toată aceasta?"

E-179 Îngerul a spus, "Duhul Sfânt te va umbri; şi acel Lucru Sfânt care se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu."

E-180 Ea a spus, "Iată roaba Domnului." Ea nu şi-a luat raţionamentul, să spună că asta nu se putea face. Ea doar a spus, "Iată roaba Domnului." Aşa este. Observaţi.

E-181 Femeia care a avut scurgerea de sânge, doctorul i-a spus, a spus, "Nu există speranţe." Ea cheltuise toate mijloacele ei de trai, cu medicii, şi niciunul dintre ei nu a putut să o ajute. Şi ea nu s-a bizuit pe aceea. Când Isus... Ea a umblat prin mulţime, şi a spus, ,,Cred că dacă reuşesc să mă ating de haina acelui Om, mă voi face bine." Ea se duce acolo.

E-182 "Acum aşteaptă, doctorul a spus, 'Nu te poţi face bine."' Ea avea această scurgere de sânge de ani şi ani. Devenea mai slăbită tot timpul, şi se agrava. Doctorii au renunţat la ea. Asta era toată înţelegerea care au avut-o ei.

E-183 Dar ea a spus, prin credinţă! Nu există nici o Scriptură care să-i fi spus să facă asta. Dar ea a spus, "Dacă aş putea să mă ating de marginea hainei Lui, eu voi fi tămăduită," şi ea s-a strecurat pe aproape şi s-a atins de El. A mers înapoi, şi s-a aşezat.

E-184 Isus s-a întors în jur şi a spus, "Cine s-a atins de Mine?" Sa uitat în jur până când El a găsit-o. El i-a spus de scurgerea ei de sânge.

E-185 Şi ea a simţit în acel moment, în propriul ei trup. Ea nu a putut dovedi asta atunci, dar a simţit în propriul ei trup că scurgerea ei de sânge s-a oprit. Ea nu a raţionat, "Dacă doctorul a respins-o, cum ar fi putut să o ajute altceva?" Ea nu a recurs la raţiune, ci a recurs la credinţă.

E-186 Acum Biblia a spus, "Că El este Marele Preot, astăzi, care poate fi atins de simţământul neputinţelor noastre." Aşa este? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
Nu recurgeţi la raţiune, să spui, "Oh, aceea-i..."
El a spus, "Astăzi El este aşa. El este chiar acum un Mare Preot care poate fi atins de simţământul neputinţelor noastre. Acelaşi ieri, azi, şi în veci!"

E-187 Ce părere aveţi când eram acolo afară un predicator Baptist, şi acel Înger al Domnului m-a întâlnit acolo şi m-a însărcinat să mă duc să fac ceea ce fac? Păi, păstorul meu a spus, "Tu ţi-ai ieşit din minţi. Păi, tu ai avut un coşmar, tu."
Am spus, "Tu mai bine să-mi iei carnetul de părtăşie chiar acum."

E-188 Acum, el a spus, "Cum poţi tu, cu nici măcar o educaţie de şcoală elementară, să predici în jurul lumii? Cum ai putea vreodată să te rogi pentru regi şi potentaţi şi tu-tu-tu nu poţi măcar să-ţi foloseşti corect gramatica?"

E-189 Eu nu mă încredeam în gramatica mea. Eu nu mă încredeam în nici o abilitate care o aveam. Eu am fost însărcinat. Aleluia! Şi nu am recurs la raţionări. Dacă aş fi dat ascultare raţiunilor, probabil că ar fi murit mii de oameni, cu ani în urmă. Dar am purtat un Mesaj exact cum a spus El, în jurul şi în jurul lumii.

E-190 Şi voi merge din nou, prin harul lui Dumnezeu; nu prin raţiuni, ci printr-o însărcinare. Aleluia! Nu m-am bizuit... Voi spuneţi, "Tu eşti în vârstă de cincizeci şi cinci de ani." Dacă aveam nouăzeci şi cinci, asta nu înseamnă nimic. El încă este acelaşi Dumnezeu care El a fost cu Abraham. Da, domnule. Nu vă bizuiţi pe înţelegerile voastre.

E-191 Şi după ce semnul a mers înainte, şi Glasul îl urmează, şi bisericile au început să mă respingă şi să-şi închidă uşile, privitor la Învăţătură, că nici unul dintre ei nu îndrăzneşte să stea înaintea mea să spună că Aceasta este corectă sau greşită. Îi provoc pe oricare dintre ei. Aha. Nu ca să mă dau deştept, dar ştiu unde mă aflu. Aşa este. Ce au făcut ei? Ce au făcut ei? Au închis fiecare uşă. "Acum ce vei face tu?"

E-192 Zilele trecute, sus pe munte, eu stăteam acolo. Am spus, "Doamne, eu am o uşă deschisă în întreaga naţiune, din câte ştiu, aceea este Phoenix, Arizona. Unica care o am." Şi am pornit în jos de pe munte. Chiar la fel de clar cum am auzit vreodată pe cineva să vorbească, a spus, "Ce este aceea pentru tine? Tu urmează-mă pe Mine." Atunci, nu pe înţelegerea mea proprie. Mă voi bizui pe promisiunea Lui.

E-193 Oh, prietene, nu te bizui pe raţiuni. Atunci să strigi, cu Eddie Perronet din vechime:
Aclamaţi cu toţii puterea Numelui lui Isus!
Îngerii să cadă prosternaţi;
Să aducă diadema regală,
Şi încoronaţi-L Domnul tuturor; (Huh!)
Încoronaţi-L Domnul tuturor.

E-194 Aşa este. Nu vă bizuiţi pe ceea ce vă gândiţi, ce se gândeşte altcineva. Prin credinţă acceptaţi promisiunea lui Dumnezeu. O veţi face? Acum nu este dacă altcineva a făcut-o, dacă nu au făcut-o, dar ce zici de tine? Ce vei face tu cu acest Isus numit Cristosul, care Se face de cunoscut în această zi, la fel cum a făcut El în acea zi? Îl credeţi voi? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
Să ne rugăm.

E-195 Doamne Isuse, Împărat al împăraţilor, Domn al domnilor, Dumnezeu al dumnezeilor, Dumnezeul tuturor potentaţilor; Cel dintâi, Cel de pe urmă; Alfa, Omega; Începutul şi Sfârşitul; Steaua Strălucitoare a Dimineţii, Trandafirul din Saron, Crinul din Vale, Rădăcina şi Vlăstarul lui David; vino, Doamne Dumnezeule, acelaşi ieri, azi, şi în veci!

E-196 Binecuvântează această mulţime de oameni, Doamne. Aceasta... [Porţiune goală pe bandă – Ed.] doar pregătindu-ne ca să începem mâine. Noi am avut o adunare mică aici, şi Tu neai binecuvântat în aceasta. Tu Te-ai făcut de cunoscut nouă. Mă rog, Dumnezeule, ca Tu să continui să Te faci de cunoscut nouă. Binecuvântează-ne în seara aceasta. Ajută-ne acum. Noi suntem oameni în nevoie.

E-197 Şi, Doamne, Tu şti că mie nu îmi place să mustru oamenii, dar cum pot să sting acea ardere sfântă? Nu îmi place să fac asta, Doamne. Tu îmi cunoşti viaţa, inima mea. Trebuie să o fac. Şi mă rog, Dumnezeule, ca Tu să mă ajuţi să o fac. Doar dă-mi har, şi nu mă lăsa niciodată să mă bizui pe înţelegerea mea proprie, ci fă ca eu să mă bizui pe promisiunea Ta. În Numele lui Isus. Amin.

E-198 Vreau ca voi, toţi, să fiţi cu adevărat reverenţi doar pentru câteva minute. În această mulţime de oameni, acolo sunt aşezaţi aici bărbaţi şi femei, fără îndoială, care sunt bolnavi. Câţi sunt bolnavi şi suferinzi aici? Ridicaţi-vă mâna. Doar spuneţi, "Am nevoie de Dumnezeu." Doar ridicaţi-vă mâna chiar acum, "Am nevoie de Dumnezeu."

E-199 Acum, nu cunosc foarte rnulţi oameni. Îi cunosc pe aceşti trei băieţi care şed chiar aici. Îl cunosc pe D-l Dauch şi soţia lui care şed acolo. Cred, cred că aceasta este Sora Moore. Nu sunt sigur. Este aşa, Sora Moore? În afară de aceea, cred că asta e tot, pentru Fratele Mike şi platforma. Asta este din câte, văd eu, care îi cunosc.

E-200 Dar Tatăl Ceresc Care a promis, şi în această zi El Se va adeveri în această epocă, chiar exact cum a făcut El la Sodoma. A promis El lucrul acesta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Se Manifestă! Credeţi voi asta? ["Amin."]

E-201 Acum dacă vă veţi ruga, şi prin credinţă! Acum nu încercaţi să raţionaţi, "Cum mă pot atinge de El ca Mare Preot?"

E-202 Acum, Biblia a spus, Noul Testament, "El este Marele Preot chiar acum. El continuă Marele Preot după rânduiala lui Melhisedec. El este Marele Preot pentru totdeauna. Nu există un alt Mare Preot decât El. Nici un alt mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, decât Omul Cristos." Aşa este. El este Singurul, şi El este acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-203 Acum dacă El rămâne acelaşi Mare Preot, şi Biblia a spus, "Noi Îl putem atinge prin simţământul infirmităţilor noastre," cum a făcut acea femeie micuţă care s-a atins de haina Lui, credinţa voastră Îl poate atinge în seara aceasta şi El va acţiona în acelaşi fel, în trup uman, cum a făcut El când era El în trup uman acolo la-la stejarul lui Abraham. Credeţi voi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] El a promis că El va face lucrul acesta. Acum doar rugaţi-vă, oricine care are o nevoie. Şi eu-eu...

E-204 Este cum am spus, un dar nu este ceva cum ai lua un cuţit, şi dacă vrei să tai asta cu el, tu o poţi tăia, sau tu tai acesta, tu o poţi tăia, sau orice vrei. Acela nu este un dar de la Dumnezeu. Vedeţi? Nu.

E-205 Un dar de la Dumnezeu este un mod de a te da pe tine la o parte din cale. Şi darurile şi chemările sunt predestinarea lui Dumnezeu. "Darurile şi chemările sunt chiar fără pocăinţă." Vă naşteţi cu acesta. Un mic mecanism în care tu te tragi, dar nu poţi apăsa pe pedală. Vedeţi? Dumnezeu trebuie să îl opereze. Tu trebuie să te dai la o parte din cale.

E-206 Credinţa voastră îl poate opera, nu a mea; a voastră. A mea doar îl scoate afară din cale. Voi credeţi cu toată inima voastră că Isus Cristos trăieşte astăzi.

E-207 Nu vă bizuiţi pe propria voastră înţelegere, să spuneţi, "Ei bine, acum priveşte, eu-eu sunt într-o stare serioasă, frate. Tu nu mă cunoşti. Eu am fost în acest scaun cu rotile. Am fost..."

E-208 Mie nu-mi pasă ce ai fost, şi vezi dacă Dumnezeu nu va coborî şi nu va face exact cum a făcut El când El era aici pe pământ întrun trup fizic. El o va face în trupul tău, în trupul meu, împreună ca o unitate care crede în El. El o va face pentru că El a promis că El o va face.

E-209 Acum nu vă bizuiţi pe ce spune cineva, "Oh, asta este-asta este telepatie mintală," care O numesc ei. Spuneau că Isus era acelaşi lucru. Au spus că El era un ghicitor, "un diavol." Dar El era Fiul lui Dumnezeu, pentru că El era conform cu Cuvântul promis al lui Dumnezeu.

E-210 Acum, aşa cum am spus, ale noastre-locurile noastre, noi nu trebuie să avem aceea, să venim sus şi să punem mâinile peste oameni. Noi am pus mâinile peste ei seara trecută. Dar singurul lucru ce trebuie să aveţi este credinţă, şi apoi să recunoaşteţi. Prin credinţă o acceptaţi, prin credinţă. Nu-nu prin orice care...
Să nu spuneţi, "Ei bine, acum cum se poate face asta?"

E-211 Dacă aş fi putut să vă spun cum s-a făcut, atunci nu ar mai fi credinţă. Eu nu ştiu cum s-a făcut. Eu nu ştiu, dar eu o cred. Eu-eu nu ştiu cum-cum salvează Dumnezeu un păcătos, dar El o face. Nu ştiu cum face Dumnezeu ori care din aceste lucruri, dar eu o accept. El, El o face, şi aceea este calea. Pentru că, eu nu o pot explica. Acum, bine, eu... Niciodată nu va fi explicat. Nimeni nu poate. Pentru că, dacă o faceţi, atunci nu mai este credinţă.

E-212 Eu nu văd cum Dumnezeu şi Cristos puteau fi aceeaşi Persoană, dar Ei erau. Scriptura a spus. Ei bine, voi nu o puteţi explica, dar, Ei erau. "Tatăl Meu este în Mine. Nu sunt Eu cel care face lucrările; este Tatăl Meu în Mine. Dacă Eu nu fac lucrările Lui, atunci aceea arată că Eu nu sunt din El. Dar dacă Eu fac lucrările Lui, atunci El Însuşi mărturiseşte că Eu sunt din El."

E-213 Bine, este acelaşi lucru acum, exact acelaşi lucru. El este acelaşi ieri, azi, şi în veci, dacă veţi crede.

E-214 Acum acolo este un bărbat care şade chiar aici în faţa mea, el are păr negru. Are un ceas pe mâna lui; un costum închis. El poartă ochelari. Dacă puteţi să priviţi chiar aici, îl vedeţi şezând cu ochii închişi, rugându-se. Nu îl cunosc pe acel om. Tatăl Ceresc ştie că eu nu îl cunosc. Dar eu doar mă voi uita la el doar pentru un minut, pentru că el pare că este atât de sincer, şezând acolo. De când am menţionat, omul doar şi-a închis ochii şi a început să se roage. Omul este un străin pentru mine, asta este, pentru mâinile mele. Eu nu îl cunosc. Dumnezeu îl cunoaşte pe acel om, şi El îmi poate descoperi. Dacă acea promisiune este adevărată în Biblie, El îmi poate descoperii pentru ce îşi are acel om ochii închişi, şi pentru ce se roagă el. Credeţi voi asta? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]

E-215 Crezi lucrul acesta, domnule? Dacă îţi vei deschide ochii, tu şezi chiar aici, priveşte chiar aici. Crezi tu asta? În regulă. Acum tu şti că eu nu te cunosc. Noi suntem străini unul pentru celălalt. Dar Dumnezeu te cunoaşte. Acum el a început să plângă, plânge. Pentru că, eu îi pot spune acum că Dumnezeu îi va răspunde cererii lui, vedeţi, pentru că asta a fost ce l-a atins chiar atunci, acea Lumină; de la întuneric, s-a schimbat în Lumină. Vedeţi?

E-216 Acum, omul, el se roagă pentru altcineva, şi acela este acest băieţel care şade aici lângă el. Este fiul lui. Aşa este. Acum, acel băieţel suferă cu o-o boală de stomac, şi de asemenea ceva în neregulă cu intestinele lui. Aşa este. Aşa este.

E-217 Ei nu sunt de aici. Nu sunteţi din Arizona. Sunteţi din California. Corect. Şi tu eşti un slujitor, şi părtăşia ta este cu Adunările lui Dumnezeu. Este adevărat. Rev. McKeig este numele tău, sau, Rev. Keig, este corect. Este adevărat? Dă din mâini aşa. Acum băieţelul tău se va face bine. Vezi? Credinţa ta!

E-218 Acum ce? Acum acolo este bărbatul cu mâinile sus, el nu mă cunoaşte, eu nu îl cunosc. Dar ce a fost aceasta? El s-a atins de Marele Preot. Acum, vedeţi, el nu se putea bizui pe înţelegerea lui proprie. Acum ce trebuie să facă el, ce face el acum? El trebuie să creadă că ce i-a fost spus, adevărul, pentru că el ştie că el nu mă cunoaşte. Aşa este.

E-219 Aici, aici şade o femeie şezând chiar jos aici în faţa mea, şi ea, îşi are capul aplecat. Ea suferă cu un cancer. Şi ea vine din California. Sper ca ea să nu piardă asta. D-ra Adams. Acela este numele ei. Nu am văzut-o niciodată în viaţa mea. Da, astai adevărat.

E-220 Acolo este o doamnă care şade chiar în spate aici. Eu nu pot chiar să-mi pun... chiar să indic spre ea, dar văd Lumina atârnând asupra ei. Ea este adânc în necaz. Ea are problemă cu gâtul ei, este un lucru. Şi un alt lucru, ea-ea are o-o problemă spirituală, o grijă de care este tulburată. Şi ea are un necaz familial; fiica ei doar ce a fugit. Aşa este. Asta-i adevărat, nui aşa? Ea îşi are mâna ridicată. D-na Miller. Aşa este. Tu crezi? Dumnezeu o va trimite înapoi, va vindeca trupul tău. Acum, eu nu am văzut-o niciodată în viaţa mea. Ea este complet o străină totală.

E-221 Aici este o doamnă care şade aici, în audienţă. Ea-ea nu este de aici, şi ea este din California. Ea are cancer, şi cancerul este la sânul ei. A fost operată la un sân, şi a trecut la celălalt. Corect. D-ră Calvin. Aşa este. Crezi că Dumnezeu te va face bine? Tu o crezi. Eu sunt un străin pentru tine, doamnă. Eu nu te cunosc. Este adevărat. Vedeţi? Ea are cancer.
Ca voi să ştiţi că Dumnezeu este prezent!

E-222 Acolo este o doamnă aşezată chiar lângă ea. Numele ei este D-na Harris. Ea este o străină totală pentru mine. Dar când Duhul a atins această femeie, şi ea în simpatie cu ea. Şi ea vine din California. Aşa este. Şi ea are problemă cu umărul ei. Aşa este. Tu crezi că Dumnezeu te va vindeca. Dacă este adevărat, ridică-ţi mâna ca oamenii să poată vedea; total străină.

E-223 Nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie. Ce poate face aceea? Nu poţi explica asta. Este un paradox. Este dincolo de explicaţie. Întrebaţi-i pe acei oameni; nu i-am văzut niciodată în viaţa mea, nu am ştiut nimic despre ei. Ar putea doar să continue prin adunare.

E-224 Dar, acum priviţi, nu vă bizuiţi pe propria voastră înţelegere. Ci bizuiţi-vă pe ce a promis El, că El va face lucrul acesta; dacă acela nu este acelaşi Duh care locuia în trup uman, care a ştiut că Sarah a râs în cort, în spatele Bărbatului. Este asta adevărat? Şi El a promis, chiar înainte ca lumea să fie nimicită cu foc, când Fiul omului Se va descoperii iar în aceeaşi manieră, ca Fiul omului (profetic) Se va descoperi în trup uman cum este El aici cu noi în seara aceasta, cum a făcut El atunci. Acum în ce oră trăim noi? Chiar aproape de nimicire.

E-225 Prietene, nu mai, sta aici, un păcătos. Acceptă-l pe Isus Cristos în timp ce eşti în Prezenţa Lui. Acum, eu ştiu, de obicei este obişnuit ca slujitorii să facă apeluri şi să spună poveşti, despre mama care este moartă şi dusă sus. Aceea este în regulă. Dar noi nu venim pe baza mamei noastre care este moartă. Şi, mama mea este moartă; tatăl meu, la fel. Ci noi venim sus, în mod inteligent, acceptând pe baza Lui Dumnezeu care Se manifestă în Isus Cristos, să ia la o parte păcatele lumii. Noi venim şi credem pe baza Ispăşirii. Şi în timp ce El a adeverit Cuvântul Său...

E-226 Nu-mi pasă la ce biserică v-aţi dus, Metodistă, Baptistă, Catolică, Prezebiteriană, sau nici o biserică deloc. Dacă veţi admite că aţi înţeles diferit, şi ştiţi că voi într-adevăr niciodată nu v-aţi născut din nou, dar vreţi să fiţi, şi vreţi să acceptaţi asta acum, promisiunea acum. S-ar putea să nu fiţi umpluţi acum, dar veţi fi umpluţi când... în timp ce adunările continuă. Voi vreţi să o acceptaţi pe acele baze, vreţi să vă ridicaţi în picioare şi să mă lăsaţi doar să ofer rugăciune pentru voi chiar acolo unde sunteţi în picioare. Toţi de aici care ştiu ...

E-227 Nu vă bizuiţi pe propria voastră, ei bine, spuneţi, "Am vorbit în limbi." Acum, aceea nu are nimic de-a face cu aceasta. Eu cred în vorbirea în limbi, la fel.

E-228 Dar eu am văzut vrăjitoare, diavoli, şi toate celelalte, să vorbească în limbi şi să o tălmăcească. Aşa este. Întrebaţi misionarii de aici, noi putem afla, Frate Creech, şi tu şti că este aşa. I-am văzut vorbind în limbi, si să bea sânge dintr-un craniu uman, chemându-l pe diavolul. Sigur. I-am văzut punând un creion jos, şi acesta se ridica şi scria în limbi necunoscute, şi vrăjitoarea, sau, vrăjitorul stând acolo, tălmăcind aceasta.

E-229 Deci vorbirea în limbi nu este un semn că ai Duhul Sfânt. Dacă aceea, şi dacă vorbeşti în limbi şi tăgăduieşti acest Cuvânt, este ceva greşit pe undeva. Corect, aha, corect. Nu vă bizuiţi pe propria voastră înţelegere.

E-230 Cineva acum, tu spui, "Ei bine, eu am strigat." Şi eu strig. Dar nu te bizui pe aceea.

E-231 Am văzut tot felul de puteri demonice strigând şi ţipând. Am văzut Mahomedani strigând şi ţipând încât, se prelucrau până la aşa o stare, că îşi puteau înfige ţepi prin mâinile lor. În India, i-am văzut să ţipe şi să sară în sus şi-n jos, să ia sfere de apă, cu cârlige în acestea, şi îl înfigeau prin pielea lor şi umblau pe cărbuni aprinşi fierbinţi, corect, tăgăduindu-l pe Isus Cristos.

E-232 Vedeţi, nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie, ci pe Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă viaţa voastră nu se ţine, cu această Biblie, să credeţi fiecare Cuvânt care este acolo; şi voi vreţi să îl credeţi, şi vreţi ca Dumnezeu să lucreze voia Lui prin voi, pentru că puteţi fi o parte din Dumnezeu, vreţi să vă ridicaţi şi să spuneţi, "Eu voi accepta aceasta chiar acum, frate." Îţi mulţumesc. Îţi mulţumesc. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Minunat. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Fie ca Dumnezeu să vă acorde, la toţi aceştia sinceri. Spuneţi... Doar-doar rămâneţi în picioare, doar...

E-233 Spuneţi, "Eu sunt un membru de biserică, Frate Branham, dar de fapt sunt un Penticostal; dar când într-adevăr se ajunge să spun într-adevăr că pot crede că tot acel Cuvânt este Adevărul, eu doar nu o pot face, dar eu-eu vreau să o fac. Ajută-mă tu, roagă-te pentru mine. Vreau să mă ridic şi să spun, 'Eu-eu...'" Tu spui, "Ei bine, uite, şezând aici, sau eu am mărturisit în această biserică, că eram." Dar tu şti, jos în inima ta, că nu eşti. Şi Dumnezeu ştie că tu nu eşti, de asemenea, vezi, atunci de ce să nu te ridici doar? Nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră proprie, ci bizuiţi-vă pe Cuvântul Său.

E-234 Vreţi să vă ridicaţi, încă câţiva? Altcineva vrea să se ridice? Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, pe tine. "Dumnezeule, ajutămă." Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi. Aşa este. Doar continuaţi să vă ridicaţi.

E-235 Spuneţi, "Oare mă va ajuta cu ceva?" Ridică-te o dată, vezi dacă o face. Să vreţi cu adevărat, "Eu vreau, Frate Branham, eu vreau să fiu drept. Vreau să fiu drept."

E-236 Acum, eu nu spun să părăsiţi adunarea voastră. Nu, domnule. Rămâi chiar acolo unde eşti, fi doar o persoană autentică umplută cu Duhul Sfânt în acea biserică. Tu spui, "Ei bine, eu nu ştiu ce va spune păstorul meu." El te va aprecia dacă eşti, dacă este un om al lui Dumnezeu. Aşa este.

E-237 "Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor ca ei să poată vedea faptele voastre bune şi să-l slăvească pe Tatăl lor."

E-238 Dumnezeu să te binecuvânteze. Bine, Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândoi, şi pe tine; şi pe tine, frate, pe tine.
Dumnezeu să vă binecuvânteze, pe fiecare. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze aici jos.

E-239 Acum cei care v-aţi ridicat, dacă vă simţiţi mai bine după ce v-aţi ridicat, doar ridicaţi-vă mâinile ca să spuneţi celorlalţi că vă simţiţi mai bine privitor la aceasta după ce v-aţi ridicat. Vedeţi, fiecare mână. Sigur, că da. Vedeţi, voi sunteţi sinceri. Voi staţi sus, spuneţi, "Eu voi fi un martor."

E-240 „Cel ce va sta pentru Mine aici, Eu voi sta pentru el Acolo. Cel ce se ruşinează cu Mine aici înaintea acestor oameni, Eu mă voi ruşina cu el înaintea Tatălui Meu şi a sfinţilor Îngeri." Nu vă ruşinaţi cu El. Nu vă bizuiţi pe raţiunea voastră proprie. Bizuiţivă pe Cuvântul lui Dumnezeu. "Cel ce Mă va mărturisi înaintea oamenilorpe acela îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu şi a sfinţilor Îngeri."

E-241 Ar mai fi câţiva, chiar înainte să ne rugăm? Să ne aplecăm capetele atunci. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Sigur. Dumnezeu să te binecuvânteze, şi pe tine, frate. Desigur. Ar mai fi încă unul, doar în timp ce ne avem capetele aplecate? Dumnezeu să te binecuvânteze, pe tine. Acum, aşa este, încă vă ridicaţi. Noi vom aştepta doar un moment, doar un moment. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Dumnezeu să te binecuvânteze. Spui, "Înseamnă aceasta ceva, să spui, 'Dumnezeu să te binecuvânteze'?" Aceea este pronunţarea binecuvântărilor mele pentru voi. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-242 Unii dintre voi care staţi în picioare în jurul peretelui, unde nu aveţi loc ca să staţi jos, aţi vrea doar să vă ridicaţi mâna, să spuneţi, "Eu, Dumnezeule, sunt eu"? Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Dumnezeu să te binecuvânteze, şi pe tine; şi pe tine, soră; şi pe tine, fratele meu; şi pe tine, sora mea.

E-243 Oh, Duhul Sfânt se mişcă atât de dulce deasupra audienţei. Puteţi să-L simţiţi? Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere aici sus pe platformă. Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo în colţ. Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Da.

E-244 O Duh Sfânt, mişcă-te cu prospeţime în inimile noastre acum. Arată-ne greşelile noastre, Doamne. Noi nu... Nu ne vom bizui pe înţelegerea noastră proprie, raţiunea noastră proprie. Ci noi ne bizuim pe Tine, pentru că ştim că noi stăm în Divina Ta, promisiune de azi adeverită. Tu Te-ai făcut de cunoscut dincolo de orice, dincolo de orice raţionament. Noi nu am putea raţiona sau explica lucrul acesta. Dar Tu ai coborât chiar aici în mijlocul nostru acum, şi ne-ai făcut de cunoscut că Tu eşti aici, şi bărbaţi şi femei cred acest lucru şi îl acceptă.

E-245 Dumnezeule, ia pe fiecare dintre ei în sânul Tău, şi ascundei în Stânca cea de Veacuri până când trec focurile. Noi suntem gata să fim arşi, Doamne.Noi o ştim. Suntem din nou în Sodoma. "Dar cel drept nu va pieri cu cel vinovat." Tu îi vei chema pe copiii Tăi, Doamne. Tu i-ai spus lui Lot, "Ieşi afară de acolo. Ieşi afară." Mă rog, Dumnezeule, ca fiecare care este în acea stare în seara aceasta, care sunt acolo afară, nesiguri unde stau ei...

E-246 Dumnezeule, ei nu ar risca să meargă pe o stradă cu sens unic, în sens opus. Ei nu ar risca să meargă pe roşu, dacă sunt cu mintea întreagă, pentru că ar putea fi ucişi. Atunci cum ar putea o persoană să rişte cu destinaţia lor Eternă, doar ghicind, presupunând, aventurându-se fără adevărata autoritate de a se aventura, pentru că ei aparţin la o biserică sau o denominaţiune? Şi ei chiar nu pot-ei nu pot înţelege cum că Cuvântul lui Dumnezeu ar putea fi astăzi cum era Acesta atunci, cum ar putea aceste promisiuni să fie manifestate, epoca apostolică să fie dusă. Ajută-i, Tată. Îi încredinţez Ţie în Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-247 Îţi mulţumesc, fratele meu, soră. Sunt atât de bucuros să te numesc fratele meu, sora mea.

E-248 Amintiţi-vă, Dumnezeu mă va face să răspund pentru fiecare cuvânt, în Ziua Judecăţii. Tot ce am predicat în seara aceasta, eu trebuie să răspund pentru asta. Sunt conştient de lucrul acesta. Şi ce am făcut de când eram un băieţel, am predicat această Evanghelie, şi apoi să fiu un lepădat?

E-249 Acum câţi dintre voi sunteţi bolnavi şi suferinzi, aici în seara aceasta, şi vreţi să se facă rugăciune pentru voi? Ridicaţi-vă mâna. Acum aţi vrea doar să mai faceţi un lucru pentru mine? Puneţi-vă mâinile unul peste celălalt. Puneţi-vă mâinile unul peste celălalt. Fiecare aplecaţi-vă capul acum, şi exact ca şi cum aţi fi în biserică, aici sus pe platformă.

E-250 Dragă Dumnezeule, în Numele lui Isus Cristos, şi a Prezenţei Sale, o Prezenţă adeverită! Chiar Cuvântul care a fost predicat, a fost confirmat că Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci. Lasă ca Duhul Sfânt al lui Dumnezeu să treacă peste această mulţime de oameni chiar acum. Mulţi dintre ei au venit şi Te-au acceptat ca Mântuitorul lor, mulţi decăzuţi Te-au acceptat şi au venit înapoi. O Dumnezeule, mă rog ca în Numele lui Isus Cristos, ca Tu să vindeci fiecare persoană. Tu ai spus, "Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred; dacă îşi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşi." Tu ai promis lucrul acesta, Doamne, şi copiii credincioşi îşi au mâinile aşezate unii peste ceilalţi.

E-251 Satan, tu eşti învins. Ieşi afară din aceşti oameni, în Numele lui Isus Cristos. Lasă-i pe acei oameni să plece, pentru cauza Împărăţiei lui Dumnezeu, în Numele Lui Isus. Amin.

E-252 Toţi care cred că Isus Cristos acum este Vindecătorul vostru, precum şi Mântuitorul vostru, şi vreţi să Îl acceptaţi din aceleaşi motive, ridicaţi-vă în picioare, spuneţi, "Îl accept acum pe Isus ca Vindecătorul meu, precum şi ca Mântuitorul meu." Minunat! Laudă Domnului! Mulţumire Domnului! Acum să ne ridicăm mâinile şi să-I cântăm.
Îl voi lăuda, Îl voi lăuda
Laudă Mielului ucis pentru păcătoşi;
Daţi-i Lui slavă, toţi oamenii,
Căci Sângele Lui a spălat fiecare pată.

E-253 Oh, nu vă simţiţi bine? Fluturaţi mâinile. Oh, doamne! Să o cântăm din nou.
Îl voi lăuda, Îl voi lăuda,
Laudă Mielului pentru... (Amintiţi-vă, "acelaşi ieri, azi, şi în veci," este acel Miel.) Daţ-I slavă, toţi oamenii,
Căci Sângele Lui a spălat fiecare pată.

E-254 Iubiţi asta? [Adunarea strigă, "Aleluia!" – Ed.] Amin. Să ne întindem şi să dăm mâinile cu cineva. Aceasta este întreruperea adunării, începând convenţia. Spuneţi, "Dumnezeu să te binecuvânteze, frate, pelerine. Dumnezeu să te binecuvânteze." Asta-i bine. Asta-i bine. Minunat! Acum credeţi că vom avea o convenţie minunată după aceasta? ["Amin."] Mulţumim lui Dumnezeu pentru o adunare minunată, acum noi vom avea o convenţie minunată. Toţi cei care cred asta, să spună, "Amin." ["Amin."]
Credinţa mea priveşte sus la Tine,
Tu Mielule (Să privim la El acum.) Calvar,
O Mântuitor Divin;
Acum ascultă-mă în timp ce mă rog,
Înlătură tot păcatul meu,
Oh, fă ca eu din această zi
Să fiu întru totul al Tău!
În timp ce trec prin labirintul întunecat al vieţii,
Şi dureri în jurul meu se răspândesc,
Fi Tu Călăuza mea;
Porunceşte întunericului să se transforme în zi,
Şterge temerile durerii la o parte,
Oh, fă ca eu din această zi
Să fiu întru totul al Tău!

E-255 Amin! Adunarea a spus, "Amin." [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Aleluia!
Oh, laudă Lui,
Laudă Mielului pentru păcătoşi ucis;
Daţi-I slavă, toţi oamenii,
Căci Sângele Lui a spălat fiecare pată.
Ce minunat!

E-256 În regulă, ne vom apleca capetele acum pentru binecuvântare. Nu ştiu cine a fost ales să o facă. Fratele Johnny Manadal, din California, în timp ce ne avem capetele aplecate. Acum nu uitaţi mâine seară, aceea este prima, începutul. Mâine seară, convenţia va fi chiar aici, chiar aici în această sală, la şapte treizeci.

E-257 Dumnezeu să vă binecuvânteze. V-aţi bucurat de Prezenţa lui Dumnezeu? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Amin. Acum să ne aplecăm capetele în timp ce Fratele Johnny ne eliberează.