E-1 Îţi mulţumesc, Frate Neville. Domnul să te binecuvânteze.
Am intrat în ceva, nu-i aşa? Eu vreau să mulţumesc Domnului, foarte bine, pentru că a preluat pentru băiatul Fratelui Capps. Aceasta doar aşa s-a întâmplat că acesta este timpul puţin în care eu vin înapoi la Indiana. Eu ştiu că ei nu înregistrează aceasta; eu presupun că ei nu. Şi deci atunci eu nu văd pe nimeni înăuntru acolo, astfel ei... Eu am venit înapoi să merg la vânătoare de veveriţe. Şi deci eu presupun că Charlie va trebui să mă rabde, el şi Nellie, şi cei de jos în Kentucky, acum pentru o zi sau două, să vânăm veveriţe. Deci, eu mai bine pierd orice, orice alt fel de recreiere, apoi vin aici pe... pe la mijlocul lui august, şi merg la vânătoare de veveriţe cu Charlie şi Banks, şi toţi aceia. Este un fel de lucru tradiţional cu mine. Şi astfel l-am luat pe Joe...

E-2 Când noi am fost aici data trecută, fiecare s-a îmbolnăvit, schimbarea de la clima aceea foarte caldă jos la aceasta-la această climă rece care o aveţi aici. Eu ştiu că gândiţi că aceasta nu este răcoroasă, dar voi veniţi odată la Arizona. A fost o sută şi nouă la umbră când am plecat dimineaţa trecută; şi apoi pe la miezul nopţii, noaptea, când aerul rece a coborât de pe munţi, era încă nouăzeci şi şase. Aha. Vedeţi, aceea este la miezul nopţii, când aerul rece cobora. Şi astfel este... Locul acela este în ordine în timpul iernii, dar este pentru scorpioni şi şopârle în timpul verii, nu fiinţe umane. Chiar toate animalele o apucă spre munţi. Ele doar nu o pot suporta.

E-3 Şi eu eram afară şi trăgeam cu puşca mea mică. Eu... Cumva eu doar vreau să vă spun despre băieţelul Capps. Şi am zis... Şi, Joe, eu doar va trebui să-i dau lui puşca, căci el poate să mă întreacă la puşcat. Noi am avut-o reglată, şi eu-eu trăgeam la ţintă la cincizeci de iarzi. Şi i-am zis lui-lui Joe... Joe a zis, "Tati, eu cred că aş putea face asta." Sărmanul copilaş a avut o durere de cap. Eu m-am rugat pentru el, avea o febră mare. El a mers afară la tragere cu mine, şi eu...

E-4 Şi o perforare de două peste zece într-o puşcă de calibrul douăzeci şi doi, ea îşi trece linia de foc la douăzeci şi cinci de iarzi; este înăuntru din nou la cincizeci, chiar la fel, dacă ea este două peste zece. Deci atunci... Iar eu am puşcat-o la douăzeci şi cinci de iarzi. Şi deci eu am avut încă două ţinte şi le-am pus acolo, şi dacă Joe nu le puşca pe amândouă ţintele! Eu nu am mai avut ţinte, aşa că eu am pus o bucăţică mică dintr-un porumbel vechi de pământ care a fost spart acolo, la care trăgeau trăgătorii de capcane, doar cam un sfert de inci lăţime, şi el a luat-o de la cincizeci de iarzi, şi a tăiat-o în două pe la jumătate. Şi telescopul a fost fixat pentru ochii mei, dar cu câţiva ani mai în vârstă decât era el. Deci el a zis, "Ştii ce? Eu trebuie să merg pe la Billy şi să-i spun să nu-mi mai calce pe picioare de acum înainte." Vedeţi? [Fratele Branham şi adunarea, râd – Ed.]

E-5 Deci, deci eu am zis, "Ei bine, eu îţi spun ceva," am zis, "să mergem jos şi să-i arătăm Fratelui Norman asta."

E-6 Am zis, "Joe, în meciuri prin lume, mie nu-mi pasă cine ar fi, nimeni..." Acum, ţintele nu au fost bătute lateral, ele au fost bătute chiar drept înăuntru. Şi acea bucată, nu peste, presupun eu, un sfert de inci, şi groasă de o şaisprezecime, şi un sfert de inci înaltă, el a tăiat-o jumătate în două, la cincizeci de iarzi. Eu am zis, "Nu există nici unul în lume care ar fi putut face o împuşcătură mai bună. Ei ar putea, campionii, ar fi putut face acelaşi lucru, dar tu nu ai fi putut face trei împuşcături mai bune decât acelea." Ţintele, nu îndoite, doar o gaură dreaptă prin hârtie unde a intrat cuiul. Şi eu am zis, "Nici unul nu ar fi putut face o-o puşcătură mai bună." În regulă. Eu cred că durerea lui de cap l-a părăsit imediat.

E-7 Şi am zis, "Ei bine, să mergem să arătăm aceasta Fratelui Norman," care lucrează pentru Field And Stream, locul de bunuri sportive al Fratelui Tony Stromei.

E-8 El a zis, "Să mergem pe la Billy întâi." El a zis, "Eu-eu doar vreau să-i spun lui Bubby ceva." Vedeţi? Şi, deschis, fratele lui niciodată nu a făcut aşa de bine. Deci el a zis, "Noi mergem pe acolo întâi."

E-9 Şi doar cum am ajuns în uşă, Billy încă era în pijama. Şi el a zis... Noi am mers jos devreme, căci se face aşa de cald. Şi deci el a zis... Telefonul a sunat. Şi eu am zis... El cumva se uita la mine în felul acela. Eu am zis, "Poate o chemare de bolnavi." Şi era Fratele Capps pentru băiatul lui, în camera de operaţie atunci, cu peritonită şi aceea urma. Şi chiar acum el mi-a spus că băiatul lui se refăcea foarte, foarte bine.

E-10 Deci, vedeţi cum Dumnezeu doar a lucrat aceea, chiar în glasul acelui băiat mic, Joe? În loc să mergem jos la Fratele Norman, nu am fi fost acolo, şi să vină sus. Şi Fratele Capps şi eu ne-am unit împreună. Eu nu spun că a fost rugăciunile noastre care au făcut-o, dar a însemnat ceva pentru el ca noi să facem astfel de contact. Şi, în mod deschis, aceea este ce... Când voi trebuie-voi trebuie să aveţi credinţă în ceea ce faceţi. Înţelegeţi? Şi, aceea, credinţa lui să sune, şi Billy era...

E-11 Ei au pus înăuntru bani. El a zis, "Aceasta trebuie să fie într-adevăr o distanţă mare," zicea, "el a pus înăuntru aproape cinci dolari valoare de mărunţiş, în trei... pentru o convorbire de trei minute." Şi m-am gândit că aceasta ar veni de la New York sau de afară din una din insule sau ceva. Dar el a făcut o chemare persoană la o persoană, să-l obţină pe Billy în loc de Loyce, vedeţi, şi asta-i ce l-a costat să facă aceea.

E-12 Şi cum băiatul lui se recuperează. Fratele Capps a zis că doctorul i-a dat foarte mică speranţă să iasă cândva din aceasta, vedeţi, de la operaţie. Şi noi suntem mulţumitori lui Dumnezeu în această dimineaţă pentru aceasta, foarte bucuroşi pentru aceasta.

E-13 Acum, noi am ajuns înăuntru, spre lumina zilei în această dimineaţă, şi eu am avut vreo trei ore de dormit, şi-şi sunt destul de obosit. Dar când biserica... a venit timpul să vin la biserică, păi, eu vin jos. Şi...

E-14 Cu voia Domnului, acum eu am de mers jos în Kentucky, aşa cum am zis. Apoi eu am promis să vorbesc o duminică în timp ce am fost aici înapoi, şi eu mai bine să o fac duminica următoare, căci următoarea eu voi fi... Eu trebuie să merg înapoi. Căci eu voi pleca iarăşi, sus în Canada. Deci eu-eu mai bine să o fac următoarea duminică, şi duminica următoare dimineaţa.

E-15 Şi Fratele Neville a zis, "De ce nu mergi tu doar afară şi să saluţi oamenii, şi să vorbeşti cu ei doar câteva minute?"

E-16 Am zis, "Frate Neville, eu nici măcar nu mi-am deschis Biblia, aproape." Am zis, "Eu..."

E-17 El a zis, "Ei bine, mergi afară şi spune-le ceva." Şi, Soră Neville, eu-eu-eu nu ştiu cum o faci tu. El este un ins foarte convingător. Dar în timp ...

E-18 Eu nu am o şansă să zic aceasta când locul este tot umplut, şi aglomerat, şi totul, dar eu sunt foarte recunoscător lui Dumnezeu pentru un pastor ca Fratele Orman Neville. Credincios, doar aşa de credincios cât poate fi, pentru Cauză, şi niciodată nu-l auzi murmurând. Eu şed acolo în spate... Am avut o bună jumătate de oră de vorbit cu el în timp ce mă bucuram de Fratele Mann, şi astfel eu îi voi spune mai mult despre asta când noi ajungem în Colorado anul acesta. Astfel când noi ne bucuram de mesajul lui, şi eu am avut o vorbire bună cu Fratele Neville. Am zis, "Eu nici măcar nu ajung să le spun nimic oamenilor despre bunul nostru păstor." Am zis, "Te tratează oamenii bine?"
A zis, "Nu se putea mai bine."
Şi am zis, "Ei bine, asta-i ce mă bucur să aud."

E-19 Când un păstor este satisfăcut, şi oamenii sunt satisfăcuţi, aceasta face o biserică foarte bună, şi atunci Dumnezeu este satisfăcut. Şi mă gândesc, să-i văd satisfăcuţi împreună, mai ales în această zi a Mesajului pe care-l purtăm, mă gândesc că aceea arată continuitatea Mesajului cu oamenii şi cu Dumnezeu. Vedeţi?

E-20 Şi eu sunt foarte recunoscător pentru Fratele Orman Neville, şi soţia lui bună şi familia. Şi mă rog ca Dumnezeu să¬i ţină loiali pentru El şi pentru Cauză. Şi dacă aşa Îi place Lui, fie ca noi să stăm aici în tabernacol când Domnul Isus vine pentru noi, înţelegeţi, să ne ia la Răpire. Noi sperăm că noi suntem amândoi aşa de bătrâni, Frate Neville, încât unul va avea braţul în jurul celuilalt, şi stând acolo pe bastoanele noastre, încă încercând să ţinem sus. Vedeţi? "Apoi vom fi schimbaţi, într-un moment, într-o clipeală de ochi."
Şi aceste vechi robe de carne vor cădea, Şi ne ridicăm şi apucăm premiul veşnic, Şi strigăm în timp ce trecem prin văzduh, "Adio, adio," dulce oră de rugăciune.
Noi suntem mutaţi sus atunci.

E-21 Am auzit despre vindecarea Fratelui Coomer de la Domnul, şi sunt aşa de mulţumitor pentru aceea. Aşa de multe lucruri. Deci eu sunt recunoscător să fiu aici în dimineaţa aceasta. Şi m-am gândit, în loc să...

E-22 Eu vin întotdeauna aici cu un anumit text, şi vorbesc. M¬am gândit ca eu doar să vin afară în această dimineaţă. Şi am zis, "Frate Neville, eu voi urmări ceasul foarte uşor, şi probabil voi lăsa oamenii afară în timp, şi doar să vă vorbesc din inima mea, câteva minute; doar lucruri doar, care noi doar le avem... Nu, ei nu o înregistrează sau ceva, aşa că noi doar avem părtăşie în timp ce sunt numai oamenii bisericii aici, înţelegeţi, doar noi împreună."
Deci să ne rugăm.

E-23 Dragă Isuse, noi Îţi suntem recunoscători pentru privilegiul pe care îl avem de a ne aduna împreună aici. Şi, oh, aşa cum m-am uitat peste acest tabernacol dis de dimineaţă, după miezul nopţii, am trecut pe aici, m-am gândit despre cum Tu ai stat lângă el.

E-24 Şi mă gândesc la vechia baltă care era aici, şi mari buruieni vechi care stăteau sus, chiar cam pe unde este acest amvon. Ca un băieţel, eu-eu am stat aici. Dl. Ingram a zis că noi am putea avea terenul doar pentru câţiva bani, şi să plătim ceva în avans; şi fără bani, fără garanţie, sau nimic să oferim, ci doar să încercăm. Cum că acesta, atunci, ca valoare deplină era puţin peste două mii de dolari; cu douăzeci de ani să o plătesc de tot.

E-25 Şi acum, Doamne, priveşte la ea acum! Şi în timp ce era în începutul ei, încă stătea jos într-o groapă aici, apa curgea în ea; cum că Tu ne-ai promis, prin Cuvânt: "Eu Domnul am plantat-o, Eu o voi uda zi şi noapte, ca nimeni să nu o smulgă din mâinile Mele."

E-26 În acelaşi timp, oamenii au zis, "În şase luni, va fi schimbat într-un garaj."

E-27 Dar literar mii de suflete au aflat pe Cristos aici la altar. Şi tabernacolul, şi baptisterul constant a... Oamenii au fost botezaţi în Numele Domnului Isus; chemând Numele Lui, spălând păcatele lor. Sute de infirmi, nenorociţi, orbi, şchiopi, ologi, mâncaţi de cancer, au mers de la această platformă; au venit înăuntru, murind, bărbaţi şi femei, băieţi şi fete, şi au mers afară să trăiască o viaţă nouă, cu o carne nouă pe trupurile lor, şi umblând din nou; părăsind cărucioarele lor, cârjele, şi aşa mai departe. O Dumnezeule, aceşti treizeci de ani de slujbă!

E-28 Tată, îmi amintesc dimineaţa în care am pus piatra de temelie. Şi Tu ai dat viziunea acolo, arătând locul, aglomerat şi înghesuit, un colţ frumos; eu-eu ştiam că aceea nu putea da greş. Astfel eu îţi mulţumesc pentru toate aceste lucruri.

E-29 Mulţi din ei au luptat o luptă bună, şi au sfârşit alergarea, şi au ţinut Credinţa; zăcând acolo, aşteptând, odihnindu-se acum de munca lor, şi faptele lor îi urmează; aşteptând pentru ceasul ca trâmbiţa să sune, şi să izbucnească iarăşi la viaţă nouă, un trup nou. Mulţi din ei bătrâni şi clătinaţi, unii tineri, de vârstă mijlocie, şi aşa mai departe. Dar Numele Tău să fie lăudat pentru toate.

E-30 Acum noi stăm aici din nou, înaintea celor-celor vii şi morţi. Mă rog ca Tu să ungi Cuvintele Tale în această dimineaţă. Eu nu ştiu să spun nici un lucru, dar mă rog ca Tu să dai aceea, care Tu ai făcut-o întotdeauna, Doamne.

E-31 Binecuvântează păstorul nostru, Fratele Neville, soţia lui. Binecuvântează administratorii, comitetul de diaconi, fiecare membru al trupului. Fie, ca împreună, noi să trăim astfel în această viaţă, ca în viaţa care va veni să avem Viaţă Eternă.

E-32 Ajută-ne în această dimineaţă să luăm corectări de la Duhul şi Cuvânt, ca noi să ne putem pregăti aşa cum ne îndepărtăm de la uşi în această dimineaţă, hotărâţi în inima noastră să trăim o viaţă mai bună de cum am trăit în trecut. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-33 Acum, eu-eu doar am deschis Biblia aici, şi aceasta s-a întâmplat să fie cu câteva minute în urmă. Eu sunt în Apocalipsa 3, deci eu doar voi citi aici, asupra Mesajului către Biserica Laodicea.

E-34 Şi eu vreau să anunţ, de asemenea, Fratele Neville tocmai mi-a spus; Fratele Parnell, aşa cum s-a întâmplat să privesc jos şi să-l văd şezând aici, este într-o-într-o trezire, doar de partea aceasta de Memphis. La... oricare din voi ştie unde este vechiul Wimpy, tejgheaua de hamburger obişnuia să fie, el are un-un cort aşezat acolo, încercând să aducă înăuntru snopi şi să afle dacă există ceva pierduţi afară în partea aceea care au fost rânduiţi la viaţă, ca el să-i poată câştiga prin slujba lui la Cristos. Şi el a închis-o pentru diminică, din cauza serviciilor care sunt ţinute la tabernacol, şi-şi aceea este foarte loial din partea fratelui. Şi noi vrem ca voi să ştiţi că serviciile vor fi deschise luni seara următoare, săptămâna viitoare. Şi eu ştiu că voi toţi sunteţi invitaţi cordial să-l auziţi pe Fratele Parnell să aducă mesajul lui despre dragostea lui Cristos.

E-35 Şi acum să citim din Apocalipsa al 3-lea capitol, doar o porţiune, să zicem că noi citim Biblia. Căci, ce eu aş putea zice ar putea cădea, dar ce spune El nu va cădea. Şi eu nu ştiu de unde să încep, ce să fac, unde să merg, dar eu doar citesc Epoca Bisericii Laodicea .
... îngerului bisericii din... Laodicienilor scrie-i; Aceste lucruri zice Aminul, martorul credincios şi adevărat, şi începutul creaţiunii lui Dumnezeu;
Eu ştiu faptele tale, ... tu nu eşti nici rece nici în clocot: Eu aş fi vrut... erai aşa rece sau în clocot.
Deci atunci pentru că tu eşti căldicel, şi nici rece nici în clocot, Eu te voi vărsa din gura mea.
Pentru că tu zici, eu sunt bogat, şi sporit în bunuri, şi nu duc lipsă de nimic; şi nu ştii că tu eşti nenorocit, ... mizerabil, ... sărac, ... orb, ... gol:
Eu te sfătuiesc să cumperi de la mine aur încercat în foc, ca tu să poţi fi bogat; ... îmbrăcăminte albă, ca să poţi fi îmbrăcat, şi ca ruşinea goliciunii tale să nu se vadă; şi să-ţi ungi ochii cu alifie, ca tu să poţi vedea.
Pe toţi acei care Eu îi iubesc, Eu îi mustru şi-i pedepsesc: fii zelos de aceea, şi pocăieşte-te.

E-36 Ştiţi, pe undeva pe acolo, aşa cum eu citeam, eu... Dacă mă veţi scuza un minut, eu-eu am găsit ceva loc care a sunat bine pentru mine, şi eu nu ştiu doar unde a fost acum. Aici este .
... şi nu ştii tu ... nenorocit, ... mizerabil, ... sărac, ... orb, ... gol:

E-37 Oh, vai, acela-i cam tabloul de aici despre biserica de astăzi! Acum, aceasta-i, eu-eu cred că epoca aceea a bisericii aici, despre care vorbim noi... Desigur, eu am epoca bisericii care apare acum în cărţi. Dar fiindcă este Epoca Bisericii Laodicea în care suntem noi, să privim doar la stările ei.

E-38 Eu nu vreau să iau vreun text sau ceva, căci noi nu suntem... doar vorbim degajat, aşa cum vedem să vorbim despre orice ne va călăuzi Domnul să facem, dar ceva care ne va ajuta.

E-39 Să ne gândim la Epoca Bisericii Laodicea şi starea ei de astăzi. Din câte ştiu eu, eu nu văd nimic să împiedice, la timpul acesta, Venirea Domnului Isus, în afară de pregătirea Bisericii Lui. Eu cred că una dintre profeţiile...

E-40 Ieri, venind sus în maşină, noi am condus în două zile, din Tucson, aici, chiar două mii de mile, Billy şi eu. Şi astfel noi, acum, aceea nu a fost nici o încălcare a legilor de viteză. Noi am stat corect. Eu am stat acolo, dacă el conducea, şi eu-eu mi-am rotit-rotit în sus pumnii ca o puşcă cu reculul tras. Eu l-am văzut depăşind. Am zis, "Aşteaptă un minut, băiete."
Acum, ni s-a spus, "Daţi Cezarului ce-i al Cezarului."

E-41 Apoi noi am venit înăuntru aici jos seara trecută, o fetiţă zăcea întinsă pe stradă, cam în vârstă de trei ani; mama moartă dincolo în şanţ. Ceva băiat beat, venind de la R.O.T.C., este în vârstă de optsprezece ani, conducea cu o sută douăzeci de mile pe oră, pe partea stângă a drumului, omorât. Şi eu presupun că şi el murea, de asemenea. Apoi vă puteţi da seama ce este aceasta.
"Daţi Cezarului ce-i al Cezarului."

E-42 Oameni nevinovaţi mor. O fetiţă mică de trei ani şi-a pierdut viaţa, din cauza unui soldat beat, vedeţi, conducând o sută şi douăzeci de mile pe oră, estimat, pe partea greşită a drumului. Venind sus peste deal, şi a ţâşnit drept în jos, şi i-a omorât pe toţi chiar acolo împreună. Eu... El era pe moarte, la fel. Deci atunci voi puteţi vedea, chiar dacă partea inocentă făcea...

E-43 Acum băiatul acela este vinovat de omor cu sânge rece. Vedeţi? Eu cred că dacă un om ar fi prins pe drum, bând, el ar trebui să i se dea zece ani, direct, pentru ucidere prematură, premeditată; orice om, căci el doar... orice om.

E-44 Noi, noi nu vom face nimic bun cu politica. Ea este putredă. Ideea lui Dumnezeu de a avea un rege, un rege neprihănit, este corectă. Dar politica doar simplu s-a răspândit, voi puteţi cumpăra orice; înşela, minţi, fura, orice altceva. Aşa cum am zis cu câteva duminici în urmă: şi priviţi unde sunteţi, vedeţi, nimic decât o grămadă necinstită din toate. Dar un rege neprihănit poate să-şi facă propriile lui legi. Şi voi puteţi ucide un om; voi ştiţi o politică bună, aceea este în ordine, voi să ieşiţi afară din ea. Vedeţi? Şi astfel, este, ea-ea...

E-45 Democraţia este o idee bună, dar ea nu va merge. Întocmai ca şi comunismul, toate lucrurile în comun; aceasta sună bine, dar nu va merge. Nu. Calea lui Dumnezeu de a avea un rege, cum era David, era corect, şi voi aveţi o gândire centrată asupra. Ca un conducător şi un grup de gâşte, sau aşa mai departe, voi nu puteţi lua două sau trei din ele. Apoi, voi le amestecaţi pe toate împreună, voi veniţi cu orice fel de idee.

E-46 Deci noi aflăm condiţiile, astăzi, gata pentru Venirea Domnului.

E-47 Dar, în timp ce Fratele Neville şi eu, şi aceşti alţi fraţi încearcă să păstorească o turmă, eu am ceva în mintea mea acum, care vine, despre care am putea vorbi.

E-48 Aceea este, eu am primit o scrisoare zilele trecute de la o doamnă bună. Eu nu am luat-o; ea a venit printr-o altă persoană. Şi ea m-a sfâşiat în bucăţi desigur, sau a încercat. A zis, "Ai avut cândva... Nu puteţi voi Oameni Creştini de Afaceri să faceţi ceva să-l opriţi pe Fratele Branham?" A zis, "Din cauză că el are această carte acum numită Epoca Bisericii Laodicea, aducând mai multe." Şi a zis, "El doar sfâşie doctrina Penticostală în bucăţi." A zis, "Acum el vorbeşte despre dovada iniţială că nu este vorbirea în limbi." Şi a zis, "Apoi, el este împotriva femeilor predicatoare." Şi aceasta era o femeie predicatoare. Şi băieţii ei, unii dintre cei mai buni prieteni care-i am în lume. Ea... Ei sunt printre cei mai buni prieteni pe care-i am. Şi ea a zis, "Acum..."

E-49 Şi acest om şi soţia, eu mâncam dejunul cu ei; ei au zis, "Frate Branham, priveşte la aceasta. Te-ai gândi la ea?" şi a scos o scrisoare.
Eu am zis, "Păi, soră, ea doar nu înţelege."

E-50 Băieţii mi-au spus că mama lor era o femeie predicatoare, şi că ea nu mergea pentru Mesaj.

E-51 Şi acum ea zice aici, ea a zis, "Acum el a zis, 'Femeile să nu aibă autoritate peste bărbaţi."' A zis, "Cum este cu Fivi din Biblie, ajutorul lui Pavel?"

E-52 Desigur, ea era o vânzătoare de bunuri. Şi Pavel a cerut oamenilor... Credeţi voi că Pavel ar zice, "Femeile să stea în tăcere în biserici, nu li se permite să vorbească," şi să se întoarcă în jur şi să zică, "Acum, Fivi, ajutorul meu în Evanghelie, ea va predica câteva seri"? Păi, el şi-ar fi contrazis cuvântul lui propriu. Vedeţi?

E-53 Şi a zis, apoi, să pună capac la toate, "Eu cred că era Estera... era una dintre judecă tarii din Biblie." A zis, "O femeie a fost judecătoare în Biblie. Dacă aceea nu este autoritate peste bărbaţi!"

E-54 Şi acest om de afaceri care a fost vindecat chiar aici în biserică nu cu mult în urmă, el a zis, ... Acum, soţia lui a zis, "Frate Branham, aceea întotdeauna m-a nedumerit."
Am zis, "Păi, soră, cum să te nedumerească aceea?" A zis, "Ei bine, aici este o femeie judecătoare."

E-55 Eu am zis, "Aceea este politica, nu biserica. Aceea nu are nimic de-a face cu biserica."

E-56 Pavel a zis, "Ele să fie sub supunere, aşa cum spune şi legea." Şi legea nu poate pune o femeie să fie un preot; nu o poate pune sus. Voi niciodată nu aţi văzut o femeie mare preot. Voi niciodată nu aţi văzut o femeie preot, nicăieri în Biblie. Voi niciodată nu aţi văzut o femeie predicatoare, în Biblie. Cu certitudine.

E-57 Unele dintre ele erau profetese, şi aşa mai departe; Miriam şi diferite altele. Şi Estera... Una dintre ele era un judecător peste Israel. Uneori ele erau regine peste ei, şi aşa mai departe în felul acela, rege şi regină. La decesul regelui, regina trebuie să-i ia locul până când ei au ales alt rege, şi aşa mai departe.

E-58 În-în Tucson, Arizona, noi avem o femeie judecătoare acolo în oraş. Acela-i motivul că oraşul este aşa de poluat. Şi noi avem... O femeie nu are nici o treabă în politică. Ea nu are treabă în... peste vreo autoritate în biserică.

E-59 Locul ei este regina unui bărbat acasă. În afară de aceea, ea nu are nimic. Şi noi ştim că acela este Adevărul. Voi niciodată nu veţi găsi... Eu ştiu că aceea sună de modă veche, dar eu sunt răspunzător.

E-60 Şi eu ştiu că, după plecarea mea de pe acest pământ, acele benzi şi acele cărţi vor trăi înainte, şi mulţi dintre voi copii tineri veţi afla, în zilele ce vor veni, că acesta este exact Adevărul, deoarece eu vorbesc aceasta în Numele Domnului.

E-61 Acum, ne întrebăm cum o femeie, care este o femeie bună, şi ea a adus pe acest pământ prin soţul ei loial, un om bun, unii dintre cei mai minunaţi băieţi pe care i-am întâlnit cândva, ei sunt bărbaţi, pe care i-am întâlnit cândva. Şi doar repede, imediat ce au auzit Mesajul, ei s-au predat Lui, sută la sută. Acum, aceea poate veni numai prin rânduire mai dinainte. Este singura cale prin care poate veni.

E-62 Acum, întrebarea este, aici. Eu mă gândeam că, vedeţi, acum de ce m-a adus Domnul înapoi. "Şi o ştii, ştii... Nu o ştii; tu eşti gol, mizerabil, nenorocit, orb, şi nu o ştii."

E-63 Înainte de a ajunge la punctul acela, eu aş putea rezuma ce am spus cu câteva zile în urmă, aici într-un Mesaj despre, cred că era, Dumnezeul Acestei Lumi; a orbit ochii oamenilor, care ei absolut se închină diavolului în servicii religioase. Voi toţi aţi priceput aceea? Voi toţi aţi înţeles-o? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-64 Şi apoi în acelaşi Mesaj, am adus subiectul, că, o femeie care poartă haine imorale, indecent, ea este să fie judecată la Bara Judecăţii ca o prostituată de stradă. Aceea sună îngrozitor de straniu.
Lăsaţi-mă să vă desenez un mic tablou.

E-65 Acum, aici este un avocat în oraş, un ins tânăr, şi el este un om plăcut. Atât cât priveşte-ca politic, îmi imaginez că el poate fi decent ca oricare, politica lui. Şi apoi el merge cu o fată care este foarte populară. Ei se îndrăgostesc şi se căsătoresc. Ei participă la toate petrecerile şi marile lucruri, şi ei toţi beau împreună. În final, ea... El are o casă frumoasă. El locuieşte într-un cartier frumos. El este bine văzut printre oameni. Dar el... Ei amândoi beau. Ea poartă pantaloni scurţi, îşi taie părul, poartă macheaje, totul doar aşa de excitantă femeie frumoasă care se expune. Ei bine, ea nu merge la biserică, deloc, nici unul din ei.

E-66 Deci, se mută înăuntru, uşa alăturată de ei, vine o femeie de la biserica Baptistă sau biserica Metodistă, ea şi soţul ei. Acum, această femeie...

E-67 Să o facem Metodistă, căci Metodiştii merg puţin mai mult pe sfinţenie decât Baptiştii; toţi în afara Baptiştilor Nou Testamentali, ei cred în sfinţire. Dar, de obicei, Baptiştii, nu merg pentru sfinţire deloc, vedeţi. Ei nu cred în astfel de lucru. Astfel deci, acum, să o facem Metodistă căci ei cred în sfinţenie.

E-68 Şi apoi o femeie Metodistă se mută la uşa alăturată la această femeie, pe aceeaşi stradă. Soţul ei este un... Să spunem că el este un contabil public, şi, sau ceva slujbă. Ei bine, această femeie Metodistă se uită la cealaltă femeie.

E-69 Şi când acest avocat călătoreşte din oraş... Numele lui este John; să zicem că numele lui este John. Acum, să nu presupuneţi aceea acum. Eu doar iau nume fictive acum. Şi numele lui este John. Ei bine, ea obişnuia să meargă cu Ralph. Şi acela-i nume fictiv, toate acestea, vedeţi, doar aşa ca voi să pricepeţi povestea, să facem tabloul.

E-70 Ei bine, primul lucru ce-l ştiţi, la o petrecere de beţie, Ralph o îmbrăţişează din nou. Ei bine, ea devine toată aprinsă, căci ea este îndrăgostită iarăşi cu Ralph, se gândeşte ea. Apoi, după un timp, Ralph începe să o întâlnească. Şi ea poate să o pună peste John, o trage peste ochii lui. Şi ea crede că este o răţuşcă destul de isteaţă, căci ea poate merge cu Ralph, căsătorită cu John. Vedeţi, femeia nici măcar nu are chiar purtarea decenţei, şi ea nu gândeşte nimic despre aceea.

E-71 Dar această femeie Metodistă a crescut în altă clasă. Ea merge, cel puţin, la biserică, şi ea gândeşte că femeia aceea este oribilă. Păi, ea zice soţului ei, când el vine înăuntru, "Eu văd pe omul acela mergând acolo înăuntru şi se întâlneşte cu ea. Şi când John este plecat la un caz pe undeva, Philadelphia sau undeva, el o duce afară în maşina lui decapotabilă, şi se întind afară pe plajă. Eu îi văd venind acasă; nici măcar nu trag perdelele jos uneori, o sărută şi face dragoste cu ea, aproape... Oh, nu este asta îngrozitor?" îi zice ea soţului ei. "Păi, ea nu este altceva decât o prostituată publică." Este adevărat. Ea este mai rea decât o prostituată publică, căci ea este o femeie măritată. Vedeţi? Şi ea, această femeie, această femeie Metodistă, gândeşte că aceea este oribil, ea niciodată nu merge la biserică.

E-72 Acum, această femeie Metodistă nu ar face un lucru ca acela. Nu, într-adevăr. Ea este o femeie decentă. Şi un alt lucru, ea nu ar atinge nici un pic de whiskey, căci, biserica Metodistă, nouăzeci la sută din programul lor este interzicere împotriva whiskeyului, împotriva whiskeyului. Deci, ei au un program de interzicere, şi oamenii aceia din acea biserică Metodistă nu trăiesc mai înalt decât învaţă acea biserică.

E-73 Dar aceeaşi femeie, această femeie Metodistă, merge afară, într-o seară, cu soţul ei, purtând pantaloni scurţi duminica, după şcoala duminicală. Ea îşi taie părul. Ea poartă ruj de buze, şi chiar fumează puţin.

E-74 Acum, în Cuvântul lui Dumnezeu, ele amândouă sunt prostituate, dar aceasta de aici este "goală, mizerabilă, nenorocită, oarbă, şi nu o ştie." Una este tot aşa de vinovată ca şi cealaltă, căci, "Un bărbat care se uită la o femeie, să poftească după ea, a curvit cu ea deja în inima lui."

E-75 Şi dacă această femeie, acum, ea ar zice, "Aşteaptă doar un minut, D-le Branham. Eu îţi voi da să înţelegi, eu nu sunt prostituată." Sora mea, poate dacă ai fi luată înaintea unei Biblii, şi îţi pui mâinile pe Ea în Prezenţa lui Dumnezeu, şi juri un jurământ că ai fost tot aşa de devotată, devotată soţului tău cum ai putut fi. Trupul tău aparţine soţului tău, dar sufletul tău aparţine lui Dumnezeu. Acolo este un duh rău care te-a uns. Dacă aceea, dacă tu nu eşti, atunci tu eşti... Eu pot dovedi că tu eşti total nebună.

E-76 Ce s-ar fi întâmplat bunicii tale dacă ea ar fi umblat afară pe stradă cu pantalonii aceia scurţi? Ei ar fi pus-o în spitalul de nebuni; ea a ieşit fără rochia ei pe ea. Există ceva rău cu mintea ei. Dacă a fost aşa atunci, este aşa acum.

E-77 Deci aceasta aruncă toată lumea în nebunie. Întregul lucru este nebun. Şi aceasta s-a strecurat aşa treptat înăuntru până când oamenii nu o ştiu.

E-78 Acum, este ea o prostituată? Nu prin soţul ei, jurământ faţă de trupul ei. Ci, înaintea lui Dumnezeu, ea are un duh rău, prostituat asupra ei, care o face să se îmbrace în felul acela. Şi ea este în Epoca Bisericii Laodicea, şi nu ştie că ea face asta. Femeia nevinovată nu ştie că Dumnezeu o va judeca ca pe o prostituată. Ia te uită.

E-79 Voi O aduceţi la ea; voi nu-i puteţi spune. Nu este cale să o aduceţi la ea. Biblia a zis, "Ele sunt goale şi nu o ştiu."

E-80 Dacă aţi numi-o o prostituată, personal, ea v-ar avea să fiţi arestaţi. Ea ar face-o. Eu nu vorbesc personal despre nimeni. Eu vorbesc despre păcat. Eu nu spun, "Această anumită biserică, Dl. Aşa-şi-aşa acolo, Rev. Aşa-şi-aşa, el este un..." Nu, nu. Eu spun că, doctrina din aceea, vedeţi, întregul lucru împreună. Eu nu numesc individual. Nu sunt indivizii. Este sistemul în care ei sunt. Este sistemul lumii.

E-81 Fratele George Wright care şade aici este... El este în vârstă de şaptezeci şi cinci sau şaptezeci şi opt de ani, eu presupun. Ce te-ai gândi că s-ar fi întâmplat dacă tu ai fi mers să o vezi pe Sora Wright într-o zi, şi ea ar fi stat într-o pereche de pantaloni scurţi? Păi, tu niciodată nu te-ai, tu ai-tu ai fi avut femeia să fie închisă. Tu niciodată nu te-ai fi căsătorit cu ea. Ei bine, dacă vreun om tânăr în ziua aceea ar fi făcut aceasta, acelaşi lucru ar fi avut loc. Ei bine, dacă acesta era păcat şi rău atunci, este acelaşi lucru; dar oamenii au crescut în nebunie.

E-82 Lăsaţi-mă să vă profeţesc ceva, chiar înainte de a se împlini. Toată lumea se grupează în nebunie, şi va deveni mai rău şi mai rău şi mai rău, până când ei vor fi o grămadă de maniaci. Şi este aproape în felul acela acum.

E-83 Vă puteţi imagina un om conducând cu luminile stinse, pe partea greşită a drumului; un ricky, copil tânăr, presAupus a fi chiar ieşit din liceu, să ucidă o grămadă de oameni. Îi opreşte asta pe ei? Următorul vine chiar în spatele lui, făcând acelaşi lucru. Vă puteţi imagina un om tânăr care gândeşte ceva însăşi... ceva despre sine, ieşind afară aici şi acţionează în felul cum fac ei?

E-84 V-aţi putea imagina o femeie tânără, şi o floare a feminităţii, frumoasă, bine făcută, formată, profil, faţă, frumoasă; şi tocmai lucrul de a fi ea frumoasă arată că noi suntem la timpul sfârşitului. Vedeţi, ea a mers într-u totul la trăsătură lumească, lucruri lumeşti şi nu frumuseţea de sfinţenie, dulceaţa în sufletul ei. Eu am văzut femei, în afara lor nu erau la ce să vă uitaţi, dar să vorbiţi odată cu ele, vorbiţi cu ele câteva minute, ele sunt ceva real veritabil de la care nu vă puteţi îndepărta. Vedeţi, frumuseţea din exterior este de la diavolul, este din lume.

E-85 Priviţi la copiii lui Cain, cum ei au mers în aceasta. "Când fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase, ei şi-au luat neveste," şi Dumnezeu niciodată nu i-a iertat.

E-86 Priviţi, când acele femei Israelite cu-cu mâini bătătorite, şi părul atârnând; când acei fii ai lui Dumnezeu au venit sus prin ţara lui Moab, şi le-au întâlnit pe femeile acelea gingaşe cu părul bine aşezat, şi gust, şi o mulţime de manichiură pe feţele lor, sau cum o numiţi voi; şi când acei fii ai lui Dumnezeu au văzut acele femei foarte frumoase, un profet fals a zis, "Noi toţi suntem la fel." [Fratele Branham bate pe amvon de şase ori – Ed.] Şi ei s-au căsătorit printre ele, şi Dumnezeu nu i-a iertat niciodată.

E-87 Ei au pierit în pustie. Fiecare din ei au murit acolo, fără speranţă, fără Dumnezeu, şi sunt pierduţi Etern; condamnaţi veşnic, deşi ei au văzut bunătatea lui Dumnezeu, deşi ei au băut din izvorul care nu seacă niciodată. Ei au băut din stânca lovită. Ei au văzut şarpele de alamă înfăptuind minuni. Ei au ieşit de sub botezul lui Moise în ip.are. Ei au văzut mâna lui Dumnezeu. Ei au mâncat hrana Ingerilor, şi au făcut toate lucrurile acelea. Dar s-au căsătorit, au lăsat femeile să-i aducă înăuntru, şi să se căsătorească printre ei. Nu să comită adulter, doar s-au căsătorit printre ei; Dumnezeu niciodată nu le-a iertat aceasta.

E-88 Aceea-i a doua oară când s-a întâlnit. Acum aici noi suntem a treia oară, mult mai înşelător acum decât vreodată.

E-89 Eu ştiu că aceea este greu. Eu m-am întrebat deseori, în multe feluri, cum va fi aceasta vreodată? De ce trebuie eu să vorbesc aşa de pripit oamenilor? Ce o face aşa? Şi totuşi, eu observ, dacă nu era Dumnezeu, acolo nu ar fi nimeni, nici o femeie nu ar sta şi să mă asculte. Dar ele vin înapoi, căci este cineva care are o mică ancoră de Adevăr acolo, care ştie că Aceea-i corect. Indiferent, ei ştiu că Aceasta-i corect. Acum priviţi ce se întâmplă. Eu ştiu că este greu.

E-90 Este întocmai cum dacă un doctor vă dă medicament, şi voi refuzaţi să-l luaţi, atunci să nu învinuiţi doctorul dacă muriţi. Şi Acesta este ca medicamentul. Ce spuneţi despre aceşti oameni care întotdeauna pretind că sunt un urâtor de femei?

E-91 Vedeţi, voi doar priviţi felul cum acţionează femeile, şi eu vă voi arăta unde este biserica. Moralul femeilor este în Laodicea, în lume, fizic, "goală, mizerabilă, oarbă, şi nu o ştie," poporul, femeile din lume. Şi biserica este în acelaşi stadiu. Priviţi naturalul tipizează spiritualul, chiar peste tot, de fiecare dată. Acum, într-o zi la Bara de Judecată...

E-92 Eu ştiu că nu este popular să o zic. Şi dacă un om nu este ordinat să o zică, mai bine să nu o ziceţi; căci voi imitaţi, şi atunci voi ajungeţi în necaz, destul de sigur.

E-93 Acum observaţi. Eu de fapt, se pare, uneori, că am ţinut gura unei femei deschisă şi i-am turnat Medicamentul în gură, şi apoi îmi ţin mâinile peste gura ei, şi ea Îl scuipă afară de fiecare dată. Cum ar fi dacă un doctor i-a făcut asta unui pacient, apoi pacientul a murit căci el a refuzat să înghită medicamentul? La Bara de Judecată, când toate aceste lucruri ca tăiatul părului şi purtarea pantalonilor scurţi şi...

E-94 Eu numai zidesc. Ora este aproape la îndemână când veţi vedea ceva întâmplându-se, când ceva urmează să aibă loc. Şi tot acest fundament de aici a aşezat numai o temelie pentru un scurt, Mesaj rapid care va zgudui toate naţiunile.

E-95 De ce m-am luat eu de femei, a fost doar aşezat aici sus pentru ceva care voi puteţi să o loviţi drept în cap, cu aceasta. Chiar încercând să le spun ce este corect. Şi eu ţin o mână în jos în felul acesta, ca şi cum ar fi gura, şi ele Îl scuipă afară. Atunci cine poate învinui doctorul?

E-96 Cum o să spuneţi, la Ziua Judecăţii, când tocmai glasurile care au strigat împotriva acesteia, va face auzită înregistrarea chiar înapoi în faţa oamenilor? Atunci cum vor fugi ei de aceasta?

E-97 Îl scuipă afară printre degetele tale. Torni ceva mai mult jos, apoi în final îşi scutură capul şi re-... ? ... înapoi, şi merg înapoi, nu vor s-o facă. Totuşi, tu vii înapoi din nou şi Îl torni înăuntru din nou. Atunci pe cine să învinuieşti? Nu doctorul, nu Medicamentul, ci atitudinea persoanei. Aceea este exact. Va fi o zi oribilă, într-una din aceste zile, când această generaţie adulteră păcătoasă va sta înaintea Dumnezeului Atotputernic.

E-98 Eu văd anii mei strecurându-se, umerii mei aplecându-se; şi, eu ştiu, treizeci de ani aici în această platformă, da, treizeci şi trei de ani aici pe câmp. Aceea este o viaţă lungă. Aceea este treizeci şi trei de ani de serviciu. Numai un regret am; căci nu am avut o sută treizeci şi trei de ani din acesta. Căci aceasta va fi ultima şansă pe care o voi avea vreodată, în timp ce sunt aici muritor, să predic Evanghelia. Dumnezeu să mă ajute să stau devotat cât se poate de devotat, la acel Cuvânt, şi să zic întocmai cum zice El.

E-99 Ce a făcut femeia aceea Metodistă... Cum aţi putea vreodată să aduceţi Aceasta la ea? Aici este ea, în acea Epocă a Bisericii Laodicea.

E-100 Acum, noi vom lua femeia Penticostală. Ea nu ar trebui să poarte pantaloni scurţi, machiaj, sau să-şi taie părul, dar ea se uită înapoi jos la Metodistă, zicând, "Uite la femeia aceea făcând aşa-şi-aşa!" Să zicem că femeia nu poartă pantaloni scurţi, dar ea zice... şi ea însăşi cu părul tăiat. Vedeţi?

E-101 Cu cât te ridici mai sus în Dumnezeu, cu atât arată mai păcătos întregul lucru. Şi apoi uneori, în rugăciune, îţi poţi imagina, când Duhul Sfânt te duce sus într-o sferă, atunci întregul lucru pare haos. Apoi când tu vii înapoi jos, ţi se pare că tu eşti, pentru oameni, tu eşti un ticălos, că tu eşti-tu nu eşti nimic decât un vechi batjocoritor. Tu eşti un nebun, pentru că tu stai ca un ţâcnit bătrân şi întotdeauna mustri pe oameni. Dar dacă tu urci în acele sfere odată, unde poţi să fii în Prezenţa lui Dumnezeu (nu prin emoţie, ci prin Duhul Sfânt veritabil înălţat), toată lucrarea este scrisă "ICHABOD." Slava Domnului s-a depărtat de toată instalaţia denominaţională. Aşa este. Nu este nici una din ele care-i corectă.

E-102 Acum, lăsaţi-mă să vă desenez un mic cerc. Dacă aş avea o tablă... Dar eu vreau să priviţi aici. [Fratele Branham desenează următoarele cercuri pe ceva – Ed.] Eu voi face un inel în felul acesta, şi voi face un alt inel în interiorul acelui inel, acelea sunt două, apoi eu voi face un inel în interiorul acelui inel. Acelea sunt trei inele, trei cercuri. Acum, acela sunteţi voi.

E-103 Acela-i Dumnezeu. Dumnezeu într-o trinitate este Unul, şi fără o trinitate El nu este Dumnezeu. El nu poate fi manifestat în vreun alt fel.

E-104 Şi nici voi nu puteţi fi manifestaţi fără să fiţi persoana trinitate care sunteţi, acela-i: trup, spirit, suflet. Fără oricare din ele, voi nu sunteţi complet. Vedeţi? Dacă nu aţi avea un suflet, nu aţi fi nimic; dacă nu aţi avea un spirit, nu aţi fi nimic; dacă nu aţi avea un trup, voi doar aţi fi un spirit, nu un trup.

E-105 Astfel, Dumnezeu este complet în tri-unitatea unei Fiinţe; nutri-unitate de fiinţe, ci O Fiinţă într-o tri-unitate. Tată, Fiu, şi Duh Sfânt este un Dumnezeu adevărat manifestat. Dumnezeu!

E-106 Observaţi aici, doar aşteptaţi, eu-eu cred că am citit-o doar cu câteva minute în urmă. Ascultaţi la aceasta.
... îngerului bisericii din... Laodicienilor scrie-i; Aceste lucruri spune Aminul, martorul credincios şi adevărat, începutul creaţiunii lui Dumnezeu;

E-107 Dumnezeu este Creatorul. Şi cum a fost El creat vreodată? Dar acesta este "începutul creaţiunii lui Dumnezeu." Când Dumnezeu, Duhul, a fost creat în formă de Om, acela era Dumnezeu fiind creat; Dumnezeu creatorul, Însuşi, devenind o creaţiune. Dumnezeu, Care a făcut tina, a făcut calciul, a făcut potasiul, lumina cosmică, petrolul, a luat lucrul împreună şi s¬a creat pe Sine, în "începutul creaţiunii lui Dumnezeu."

E-108 "Aminul," finalul. Amin înseamnă "aşa să fie." "Finalul lui Dumnezeu," când Dumnezeu a completat în creaţiunea Lui.

E-109 Acum, cum a fost aceasta? "Nimeni nu a văzut pe Dumnezeu vreodată, dar singurul Născut din Tatăl L-a declarat." Voi o pricepeţi?

E-110 Să zicem, doar un minut, voi nu vă grăbiţi. Să deschidem la Coloseni, doar un minut. Eu doar s-a întâmplat să... îmi vină o Scriptură în minte. Să deschidem la Coloseni, Cartea Colosenilor, şi să luăm... Eu cred că este 1-ul capitol. Eu va trebui să mă uit la acesta, căci nu este premeditat aici. Deci eu voi... Aşa cum obişnuiam să fiu, când eram un predicator tânăr, mă puteam gândi la aceste lucruri [Fratele Branham îşi pocneşte degetul o dată – Ed.] chiar acum, dar aşa cum îmbătrânesc eu nu pot. Să începem la versetul al 9-lea, eu cred. "Din această cauză..." Pavel le spune Colosenilor despre Cristos, Cine era El.
Din această cauză şi noi, din ziua când am auzit aceasta, nu încetăm să ne rugăm pentru voi, şi... dorim ca voi să puteţi fi umpluţi cu toată cunoştinţa vaiei lui în toată înţelepciunea duhului şi priceperea;
Ca voi să umblaţi într-un chip vrednic de Domnul să-i fiţi plăcuţi, fiind roditori în tot lucrul bun, aducând roade în tot felul de fapte bune, şi să creşteţi în cunoştinţa lui Dumnezeu;
Întărit tot... potrivit cu puterea slavei, de răbdare şi îndelungă răbdare cu bucurie;
Dând mulţumiri la Tatăl, care a întâlnit... care ne-a învrednicit să... părtaşi ai moştenirii sfinţilor...
Care ne-a eliberat de sub puterea întunericului, şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului său scump:

E-111 Aici noi ajungem acum. Priviţi.
În care noi avem răscumpărarea prin sângele lui, chiar iertarea de păcat:
Care este în chipul Dumnezeului invizibil, ...

E-112 Înţelegeţi? 15-lea verset, Coloseni 1:15.
... întâiul născut din toată creatura:

E-113 Amin! Ce? "Întâiul născut din toată creatura." Să fie el Înger, să fie orice ar putea fi; El este întâiul născut din fiecare creatură.
Căci prin El au fost create toate lucrurile-toate lucrurile create, care sunt în cer, sau... pe pământ, vizibile... invizibile, fie că ele sunt tronuri, fie că ele sunt stăpâniri, principate, ... puteri: toate lucrurile au fost create prin el, şi pentru el:

E-114 Să fie orice ar putea fi; nu altă fiinţă! Observaţi, "Şi în... Şi el este de aceea..."
... el este înainte de toate lucrurile, şi prin el se ţin toate lucrurile.

E-115 Fie că este Tată, Fiu, Duh Sfânt, orice este, "El este înainte de toate lucrurile." "Înainte de toate lucrurile care sunt în Cer, pe pământ; vizibile, invizibile, sau orice," acest Fiu al lui Dumnezeu era înainte de toate lucrurile. Aşa este? Mie nu-mi pasă, că sunt tronuri, stăpâniri, orice este; tronuri Cereşti, împărăţii, orice ar putea fi în marile tărâmuri supranaturale dincolo, în Eternităţi unde era; orice era, Îngeri, zei, orice era, "El este înainte de toate lucrurile." Amin! Voi nu-L puteţi vedea? "El era înainte de toate lucrurile; şi au fost create prin El. El..." Al 17-lea verset.
Şi el este înaintea tuturor lucrurilor, şi prin el se ţin toate lucrurile.

E-116 Nu există nimic ce poate face să funcţioneze decât prin El. Fie că este Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Duhul Sfânt; fie că sunt Îngerii, principate, puteri, stăpâniri; orice este, toate lucrurile funcţionează prin El. "Toate lucrurile se ţin prin El." El!
Şi el este capul trupului, biserica: care este începutul-care este începutul, cel întâi născut din morţi (care este, învie ce a venit El să răscumpere); ca în toate lucrurile el să poată avea întâietatea.

E-117 "Să poată avea întâietate," voi ştiţi ce înseamnă aceasta? Aceea este, "peste toate." El este peste toate lucrurile care au fost cândva create; fiecare Înger, fiecare fiinţă, fiecare-fiecare lucru care există. El este peste toate lucrurile. Ce Creatură este Aceasta? Cine poate fi acesta? Peste toate lucrurile! "Şi a făcut pace..." Să vedem, doar un minut. Întâie-...
Căci a plăcut Tatălui ca în el să locuiască toată plinătatea;

E-118 "Toată plinătatea tuturor lucrurilor." Toată plinătatea lui Dumnezeu, toată plinătatea Îngerilor, toată plinătatea timpului, toată plinătatea Eternităţii; totul locuia în El. Acela este acest Ins.
Şi, a făcut pace prin sângele crucii lui, prin el să împace toate lucrurile la el însuşi; prin el, eu spun, fie că sunt lucruri pe pământ, sau lucruri în cer.

E-119 Acolo este acea Fiinţă măreaţă despre care vorbim, "Începutul creaţiunii lui Dumnezeu."

E-120 Acum, acum că, Biserica, că tocmai scopul Lui întreg era Biserica. Acum cum intrăm noi în Biserica aceasta? "Printr-un singur Duh noi toţi suntem botezaţi într-un Trup," Biserica, Trupul lui Cristos. Acesta nu poate da greş.

E-121 Acum, aici este ceea ce se întâmplă. Acum priviţi aceasta, doar o mică imagine figurativă aici. [Fratele Branham din nou arată desenul lui de trei cercuri – Ed.]

E-122 Acum, acest om din exterior este trupul. Acela este la ce ne uităm noi; ce noi vedem. Şi el are cinci intrări la acel trup. Şi orice copil de şcoală elementară, ca mine, va şti că există cinci simţuri care controlează trupul; văz, gust, pipăit, miros, şi auz. Fără acelea tu nu poţi atinge trupul. Aceea este singura cale ce o aveţi la trup; văz, gust, pipăit, miros, auz; voi îl vedeţi, îl gustaţi, îl pipăiţi... Acum, acela este cel rău, în exterior.

E-123 Acum, în interiorul aceluia este un duh, care voi deveniţi când sunteţi născuţi pe pământ şi suflarea de viaţă este suflată în el. Acel spirit este dintr-o natură lumească deoarece el nu a fost dat de la Dumnezeu, ci a fost (dat) permis de Dumnezeu. Acum voi pricepeţi asta? Căci, fiecare copil care este născut în lume, "este născut în păcat, format în nelegiuire; vine în lume vorbind minciuni." Este corect? Deci, persoana aceea, înăuntru acolo, este un păcătos, de la început. Acum, însă...

E-124 Acum, el are cinci orificii. Şi cele cinci orificii... Eu nu ştiu dacă le pot numi pe toate chiar acum. Când... Prima, eu ştiu, este gând, conştiinţă, şi dragoste, alegere... Nu. Conştiinţă, dragoste, raţiune... Există cinci intrări la spirit. Tu nu poţi gândi cu trupul tău; Tu trebuie să gândeşti cu duhul tău. Tu nu poţi avea conştiinţă în trupul tău. El nu are facultăţi mintale deloc; trupul tău nu are, astfel tu trebuie să gândeşti cu duhul tău. Tu trebuie să raţionezi. Tu nu poţi raţiona cu fiinţa ta fizică, căci raţiunea nu vede, gustă, pipăie, miroase, sau aude. Raţiunea este ce poţi face în mintea ta.
Dacă eşti adormit sau leşinat, trupul tău zace acolo mort, dar duhul tău încă poate raţiona. Există cinci simţuri care controlează omul acela lăuntric. Şi acela ...

E-125 Acum, la ultimul om, care este sufletul, există numai un simţ care-l controlează, şi acela este liber... voia liberă a acţiunii morale să aleagă sau să respingă.

E-126 Şi acum motivul că oamenii astăzi... Acum, să nu uitaţi aceasta acum, şi voi veţi-voi veţi vedea ce Sfântul... ce este dovada iniţială a Duhului Sfânt. Vedeţi?

E-127 Acum, oamenii pot să trăiască în acest duh, şi ei dansează în duhul. Ei strigă în duhul. Ei merg la biserică în duhul, şi ei absolut pot avea realul Duh al lui Dumnezeu unşi pe duhul acela, dar încă să fie pierduţi şi doar aşa de posedaţi de diavolul cum pot fi, cu duhul acela.

E-128 Deoarece, priviţi, acela-i motivul că voi nu-i puteţi spune acelei femei, că ea purta pantaloni scurţi, era greşit. Voi nu puteţi să-i spuneţi că a tăia părul ei era greşit. "Păi, ce are de-a face părul vostru cu aceasta?" Păi, a avut la Samson. Vedeţi?

E-129 "Oricine va adăuga un cuvânt la Acesta, sau va scoate un Cuvânt din El." Voi trebuie să aveţi un ultimatum undeva.

E-130 Acum, spre exemplu, dacă eu eram un-un-un-un Baptist, şi voi aţi venit jos şi mi-aţi spus că eu trebuie să fiu-eu trebuie să fiu botezat în Numele lui Isus Cristos; aceasta-i în Biblie. Păi, primul lucru ce-l ştiţi, eu aş spune, "Eu îl voi întreba pe păstorul meu."

E-131 Şi eu merg la păstor; el zice, "Oh, aceea este ceva de acolo din urmă, înţelegi. Da, vezi, noi Baptiştii, aici este ceea ce credem noi; noi credem că trebuie să fim scufundaţi în titlurile de 'Tată, Fiu, Duh Sfânt.' Acela-i felul cum a făcut-o toată biserica. De când John Smith a întemeiat-o, acela-i felul cum se face." Păi, acela-i ultimatumul vostru. "Dă-o încolo cu ce spune acel ins!"

E-132 Ce-i dacă sunteţi un Metodist, şi stropirea este sistemul vostru, şi vi se spune că trebuie să fiţi scufundaţi? Vedeţi ce vreau să spun? Voi mergeţi înapoi la păstorul Metodist, şi el va scrie şi va întreba episcopul, dacă aşa-şi-aşa a zis aşa-şi-aşa despre aceasta. "Dar noi, biserica Metodistă, noi am fost fondaţi cu trei sau patru sute de ani în urmă, în Anglia, de John Wesley, şi Whitefield, şi tot restul lor de acolo, şi Asbury. Noi am fondat acest document, urmând pe John Wesley, că noi trebuie să fim stropiţi, căci este doar o exterioară emo-... formă. Şi noi credem că stropirea este tot aşa de bună cum este celălalt fel." Dacă tu eşti un adevărat... Dacă biserica Metodistă este ultimatumul tău, aceea este cât mergi tu de departe.

E-133 Dacă tu eşti un Catolic... Şi eu îţi voi spune, că nu este în Biblie să nu mănânci carne vinerea, şi toate aceste lucruri ca acestea, şi "Sfântul Eucharist nu este o azimă, pentru că acesta-i un Duh," şi aşa mai departe. Şi tu mergi la preotul tău, preotul zice, "Iată-o aici, scrisă chiar în documentul nostru." Şi dacă biserica este ultimatumul tău, ţie nu-ţi pasă ce spune cineva. Acela-i ultimatumul tău.

E-134 O Dumnezeule, ajută aceasta să pătrundă înăuntru! Pentru mine, întregul lucru este greşit. Cuvântul lui Dumnezeu este ultimatumul. Orice spune acel Cuvânt, atunci aceea-i corect.

E-135 Acum, singura cale aici sus în această sferă, ca voi să puteţi fi în acest om mic din interior; şi tu trebuie să fii rânduit mai dinainte. Deoarece tu ai fost cu Dumnezeu, tu eşti o parte din Dumnezeu.

E-136 Eu am fost în tatăl meu. Eu de asemenea am fost în bunicul meu, şi bunicul bunicului meu. Prin sămânţă, eu am fost în acela.

E-137 Şi eu am fost în Cristos. Voi aţi fost în Cristos înainte de întemeierea lumii. El a venit să-i răscumpere pe ai Lui Proprii, ai Lui Proprii care erau în El. Aleluia! Copiii Lui care erau în El!

E-138 El nu a venit să-să salveze copiii diavolului. Ei niciodată nu vor şti Aceasta. Şi ei sunt aşa de isteţi în căile învăţării lor intelectuale, încât nu vă puteţi compara cu ei deloc. Voi nu-i puteţi întrece în vorbire. Dar, prin credinţă voi O vedeţi.

E-139 Acum, ştiinţa nu are nevoie de ceva credinţă. Ştiinţa dovedeşte despre ce vorbesc ei. Ea nu are nevoie de vreo credinţă.

E-140 Preotul Catolic îţi va spune, "Priveşte cât de mult a fâlfâit biserica Catolică. Priveşte cât de mult a stat sub persecuţia păgânismului."
Biserica Metodistă zice, "Priveşte aici cât de mult..."

E-141 Eu am văzut o biserică ... vorbeşti despre un afiş făţarnic; venind în sus pe drum ieri, am văzut. Zicea, "Biserica lui Cristos, stabilită în AD 33." [AD înseamnă, Anul Domnului – Trans.] Ea nu are nici o sută de ani încă, vedeţi, denominaţiunea. Oh, vai! "Doctrina apostolilor"? De-abia că au ceva. Ei sunt Saducheii de azi; fără Duh, fără... Şi nu le puteţi spune; voi nu puteţi vorbi cu ei; voi nu-i puteţi convinge.

E-142 Deoarece, noi mergem dincolo de raţionare. "Nu vă bizuiţi pe înţelegerea voastră." Credinţa nu raţionează deloc. Credinţa crede Aceasta.

E-143 Ei spun, "Acum, uite aici, crezi că noi trebuie să facem aceste lucruri de-acolo din urmă? Fără sens! Aceea..."

E-144 Dar Biblia a zis aşa. Eu nu pot explica cum se întâmplă, dar se întâmplă. Dumnezeu a zis aşa. Deci voi nu ayeţi... Eu nu vă pot spune nimic despre aceasta. Credinţa nu Îl explică. Aţi ştiut voi asta? Credinţa doar Îl crede.

E-145 Isus a zis lui Nicodim, din San-... consiliul ecumenic din ziua Lui; a venit la El noaptea, a zis, "Învăţătorule, noi ştim că Tu eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu ar putea face lucrurile care Tu le faci, numai dacă Dumnezeu este cu el."

E-146 El a zis, "Adevărat, Eu îţi spun, 'Dacă un om nu se naşte din nou, el nici măcar nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.'"

E-147 A zis, "Eu, un om bătrân, să intru în pântecele mamei mele, să fiu născut?"

E-148 El a zis, "Acum cum să-ţi spun Eu lucruri Cereşti, când tu nici măcar nu crezi lucruri pământeşti?" Vedeţi?

E-149 Apoi El a zis, într-o zi, "Dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului, şi să-I beţi Sângele, voi nu aveţi Viaţă în voi." El nu a explicat-o.

E-150 Acei apostoli şi aceia din acea zi, care au fost rânduiţi la Viaţă; El a ştiut aceasta. A zis, "Toţi pe care Tatăl Mi i-a dat vor veni. Singurul lucru pe care-l aveţi de făcut este doar să faceţi Glasul Meu cunoscut; ei îl cunosc, căci oile Mele cunosc Glasul Meu." Iar un glas este un cuvânt exprimat. [Porţiune goală pe bandă – Ed.] "Ei Îl cred, oricum. Ei nu trebuie să dovedească nimic ştiinţific, sau să întrebe pe ceva Saducheu sau Fariseu, sau orice altceva, despre aceasta. Eu am zis-o, ei o cred, căci oile Mele aud Glasul Meu."

E-151 Şi Acesta este Glasul lui Dumnezeu în formă de literă, căci Acesta este descoperirea întreagă a lui Isus Cristos, Vechiul şi Noul Testament pus împreună. Amin. Acolo sunteţi.

E-152 De ce? Voi ziceţi, "Aceştia sunt oameni buni. Ce-i face pe ei..." Din cauza, unui lucru, stâlpul lor de legătură este pe o biserică. Şi înăuntru aici... Vă amintiţi duminica trecută, cu o săptămână în urmă; câţi au fost aici şi au auzit predica despre Unşii În Zilele Din Urmă? Eu cred că voi toţi. Vedeţi, ei sunt unşi. Spiritele lor sunt unse, în acest al doilea tărâm.

E-153 Acum, acea primă femeie zice... Nu, ea nu dă nimic pe ce spune biserica, ce spune altcineva. Ea este o raţă deşteaptă. Ea are pregătire de facultate. Ea ar putea să o pună peste soţul ei, şi crede că este deşteaptă prin a face aceea.

E-154 Cealaltă femeie este "goală, oarbă, şi nu o ştie." [Fratele Branham bate pe amvon de două ori – Ed.] Oh, este jalnic, dar acela-i tabloul pe care ni-l pictează Biblia. Acum, ea merge la biserică. Femeia aceea, va fi probabil mai bună decât ar fi acea femeie... Ea trăieşte o viaţă bună, curată; nu este nimic împotrivă la aceea. Dumnezeu va fi Judecătorul despre aceasta. Eu nu ştiu; eu nu sunt Judecătorul.

E-155 Eu sunt numai... răspunzător pentru ce-mi arată El. Aceea este ce au spus apostolii. "Noi vorbim ceea ce ştim, ce am auzit, ce am văzut." Aceea-i tot pentru ce sunt răspunzător. Aceea-i tot pentru ce sunteţi voi răspunzători.

E-156 Dar acum, vedeţi, dacă a-ţi lua aceeaşi femeie... Unde a sfârşit-o ea? Vedeţi? Ea s-a mişcat drept in jur. Ea a auzit, fără îndoială; a deschis radioul, de multe ori. Glasul lui Dumnezeu a vorbit, de multe ori. Ei bine, acum, vedeţi, ea vine aici în acest cult de aici, un clan. Toate bisericile sunt clanuri. Totul, aceea este exact corect, ele sunt doar loje unde oamenii se grupează împreună ca membri. Şi ea vine aici; ei bine, aceea i se potriveşte chiar bine. Acum dacă mergi să-i spui ce are ea de făcut, ea nu te va asculta. Tu îi arăţi în Biblie; ea nu va asculta la Aceasta.

E-157 Acum, dragul meu frate, soră, doar încă unul sau două comentări înainte de încheiere. Mai este un sfert de oră, până la timpul de eliberare; cinsprezece minute.

E-158 Acum priviţi, aş vrea să vă întreb ceva. De ce nu poate femeia aceea să o vadă? De ce nu poate ea? Atât cât priveşte a fi fizic în adulter, faţă de soţul ei, ea nu este vinovată; ea nu are nimic de mărturisit. Ea este aşa de curată cum era în ziua în care s-a născut; nici un bărbat nu a atins-o.

E-159 Eu vorbesc paralel acum, către femeie, către biserică. Ea este aşa de curată cum a fost născută. Ei bine, aceea este exact ce este biserica, cum a fost născută, dar ea a fost "născută în păcat, formată în nelegiuire, venind..." Vedeţi ce vreau să spun?

E-160 Acum voi să-i spuneţi că este greşit ca ea să-şi taie părul; Biblia a zis aşa. Este greşit ca ea să poarte acei pantaloni scurţi; Biblia a zis aşa. Ea va zice, "Fără sens." De ce? Ultimatumul ei nu este aici jos, în acel al treilea om, sufletul care este predestinat şi trimis de la Dumnezeu. Ci ultimatumul ei este pe o organizaţie de aici jos, pe care ceva om a organizat¬o în afară de Acesta. Vedeţi?

E-161 Dar dacă Cuvântul lui Dumnezeu este jos în acel suflet, el zice, "Amin! Eu o văd." El se aliniază cu El. Acum priviţi aici. De aceea, omul care este născut din Duhul lui Dumnezeu...

E-162 Vedeţi, aici este trupul exterior. Şi, eu vorbesc într-o audienţă mixtă, o să vorbesc ca al vostru-ca păstorul vostru, ca fratele vostru. Aici este trupul, el este slab, este înclinat să... O domniţă umblă în jos pe stradă; ceva bărbat tânăr doar în vârsta lui tânără, când el are şaptesprezece, optsprezece, douăzeci de ani, douăzeci şi cinci, treizeci, umblă în jur pe acolo... Şi această domnişoară vine, răsucind fiecare formă, trupul ei, umblând cu o pereche de pantofi cu tocuri înalte; ea însăşi ieşită cu totul în afară în faţă şi în spate; şi rochia este aşa de sus deasupra genunchilor ei, sau cu o pereche de pantaloni scurţi. Ştiţi voi că Biblia a spus că ea se va comporta astfel? Ştiţi, Biblia a zis că acela-i felul cum ea va acţiona, cum că ea va fi aşa de murdară.

E-163 Aţi citit aceasta de aici, Reader's Digest din această lună, că, "Bărbaţii şi femeile din această zi, fetiţele, de la douăzeci sau douăzeci şi cinci de ani, sunt în menopauză," că voi treceţi prin schimbarea vieţii în vârsta mijlocie a vieţii, conform cu ştiinţa, între douăzeci şi douăzeci şi cinci. Aceasta obişnuia să fie în jur de treizeci sau treizeci şi cinci, în vârsta mea. În vârsta mamei mele, o femeie nu atingea menopauza până când ea era de patruzeci sau patruzeci şi cinci.

E-164 Ce este aceasta? Este prin ştiinţă, şi hrana, hibrizii, care au pervertit tot trupul uman până când am devenit o grămadă de-de-de o masă de corupţie. Ei bine, dacă fiinţa fizică este coruptă, nu este celula creierului în fiinţa aceea fizică? [Fratele Branham bate pe amvon de patru ori – Ed.]

E-165 Acum priviţi Duhul, urmărind aceasta. Va veni un timp, în Numele Domnului, când oamenii vor deveni complet nebuni. Biblia a zis aşa. Ei vor ţipa şi urla; mari lucruri hidoase în mintea lor imaginară. Radiourile şi lucruri, programele noastre de televiziune, produc aceasta. Vor fi astfel de lucruri ca furnicile care se vor ridica pe pământ, care vor fi aşa de înalte ca patrusprezece pomi; va fi o-o-o pasăre care va zbura peste pământ, cu aripi de patru sau cinci mile lăţime; şi oamenii le văd, ei vor ţipa şi urla, şi vor plânge pentru milă. Dar acelea vor fi Plăgile. Aşteptaţi până eu predic despre acele Plăgi deschizându-se.

E-166 Priviţi ce a făcut Moise sub fiinţa fizică, nu Duhul, când El a zis, "Moise..." Dumnezeu i-a zis lui Moise, "Du-te acolo afară," către profetul Lui, "ia o mână de praf, aruncă-l în aer şi zii, 'AŞA VORBEŞTE DOMNUL, muşte vor veni pe pământ."' Acolo nu erau muşte. Primul lucru ce-l ştiţi, ei au început să vadă ceva târându-se pe o tufă. Au privit dincolo, acolo este altceva. Şi după un timp, ele au fost aşa de adânc încât nu puteaţi înainta prin ele.

E-167 De unde au venit ele? Dumnezeu este Creatorul. El poate face ce vrea El. El este suveran. El ar putea face o-o pasăre care şi-ar întinde-întinde aripile de la o parte a pământului la cealaltă.

E-168 El a zis, "Să vină muşte, împrejmuite pe tot pământul." Acolo nu era nici o muscă în ţară. Primul lucru ce-l ştiţi, o veche muscă de carne a început să zboare în jur. Primul lucru, acolo au fost opt sau zece, doisprezece. Primul lucru ce-l ştiţi, voi nu puteaţi umbla prin ele. Dumnezeu, Creatorul, Îşi ţine Cuvântul.

E-169 Şi el şi-a întins toiagul, la porunca lui Dumnezeu, şi a zis, "Să apară broaşte şi să acopere pământul." Şi broaştele au venit până le-au îngrămădit, grămezi, şi putoare era peste tot, poate patruzeci sau cincizeci de picioare înălţime, de broaşte. Ele erau în dulapul lui-lui Faraon. Ele erau în... a întors cearceaful, şi acolo erau vreo cinci sute de broaşte sub cearceaf, sub pat, în mâncare. Oriunde au mers, erau broaşte, broaşte, broaşte. De unde au venit ele? [Fratele Branham bate pe amvon de patru ori – Ed.] Dumnezeu, Creatorul, este suveran. Ce spune El, El va face!

E-170 Şi El a zis că vor fi arătări hidoase pe pământ. Lăcuste cu păr ca femeile," păr lung, să bântuie pe femeile care-şi taie părul. "Dinţi ca de leu; cu ţepuşe în cozile lor, ca scorpionii; ele vor chinui pe oameni, luni de zile." Doar aşteptaţi până când ajungem înăuntru la deschiderea acelor Plăgi şi Peceţi, şi cele Şapte Tunete, priviţi ce are loc. Oh, frate, tu mai bine să mergi la Gosen până când este timp să mergi la Gosen. Să nu acordaţi nici o atenţie la acesta din exterior.

E-171 Priviţi aici. Aici este o doamnă mică care se răsuceşte jos pe stradă; aici este un ins tânăr, ochii lui o prinde. El este un membru al bisericii. El este Penticostal. El este orice este. Dar primul lucru ce-l ştiţi, nu există nici un stâlp de sprijin înăuntru acolo. Ea va zice, "Hello." El are păr creţ, şi un fel de arătare plăcută, un om tânăr cu umerii drepţi; poate a încercat să trăiască corect. Ea începe să meargă spre el, chiar un predicator. Primul lucru ce-l ştiţi...

E-172 Ce este aceasta? Acesta de aici afară, dorinţa cărnii; şi duhul de aici jos, încă uns, zice, "Să nu o faci, să nu o faci." Dar ce va face el? El se va mişca drept în jur, acolo se ţine, acolo merge el. Primul lucru ce-l ştiţi, el încearcă să facă o întâlnire cu ea. El este vinovat de comitere de adulter, fie că o atinge sau nu.

E-173 Dar, un veritabil, fiu al lui Dumnezeu născut din nou! Amin! Tu nu o poţi face tu însuţi. Este total imposibil ca un¬un bărbat cu sânge roşu să umble înaintea unei femei ca aceea, fără ca ceva să aibă loc. Dar când există Ceva în interior; acel mic Ceva născut din nou aici!

E-174 Deşi omul acela ar fi putut striga, a vorbit în limbi, a sărit, a dansat, toate celelalte, uns cu Duhul; a făcut toate semnele şi minunile care Dumnezeu le-a spus acolo, prin Duhul Lui! [Fratele Branham bate pe amvon de trei ori – Ed.] Isus a zis, "Mulţi vor veni la Mine în ziua aceea, zicând, 'Doamne, nu am profeţit eu în Numele Tău? Nu am scos eu draci în Numele Tău? Nu am...' El a zis, 'Depărtaţi-vă de la Mine, voi care lucraţi fărădelege."' Ce este fărădelege? Ceva ce tu ştii să faci, şi nu o faci. "'Depărtaţi-vă de la Mine, voi care lucraţi fărădelege; Eu nici măcar nu v-am cunoscut."'

E-175 Dar jos în lăuntrul acelui om, dacă acel mic stâlp de legătură este acolo, acea Sămânţă a lui Dumnezeu care a fost predestinată înainte de întemeierea lumii; mie nu-mi pasă ce ia loc, aceasta îl ţine. Ea este acolo să stea.

E-176 De aceea va purta femeia aceea pantalonii aceia scurţi. Ea este socotită o prostituată, tot la fel ca femeia în faptă. Vedeţi? Ea nu ştie că acel duh... Cum ştie ea? Ultimatumul ei.

E-177 Ce este un ultimatum? Este ultimul cuvânt. Ultimatumul este aminul. El este sfârşitul la toată cearta, ultimatumul vostru.

E-178 Şi dacă biserica voastră, o biserică Penticostală, care vă spune că, "Părul lung şi lucruri este doar fanatism. Voi aveţi o roată de rezervă, în spatele capului vostru," şi aşa mai departe, felul acela de lucruri, omul este posedat de deavolul.

E-179 Căci, Cuvântul lui Dumnezeu a zis, "Este o ruşine ca o femeie să-şi taie părul. Ea îşi va dezonora capul." Dacă ea îşi dezonorează soţul, şi soţul ei este Biserica, şi Biserica este Cristos, ea este o prostituată dezonorabilă religioasă; goală şi nu o ştie. Goală! Nu a zis Biblia, "Învelitoarea femeii este părul ei"? Nu îi este părul dat ca învelitoare?

E-180 Într-o zi, acolo la Bara de Judecată! Eu am încercat să torn Medicamentul înăuntru, şi să-L ţin cu mâinile mele, şi voi L-¬aţi scuipat drept înapoi afară printre degetele voastre. Dumnezeu le va judeca într-o zi. Aceea este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Aceasta nu a fost o grămadă de nesăbuinţă, sau ceva om bătrân ţâcnit tot prelucrat. Aceasta nu este. Deoarece, acesta-i Cuvântul Domnului.

E-181 Şi un adevărat Creştin, veritabil va face faţă cu omul acela din interior, acel Duh care a fost acolo în urmă la început, care este Cuvântul.

E-182 Aşa cum El era plinătatea tuturor dintre voi, voi eraţi în El acolo în urmă la Calvar. El a ştiut mai înainte că veţi fi aici. El doar a răspândit ce va avea loc. Şi voi eraţi în El; voi aţi murit cu El. Voi aţi murit faţă de mândria voastră, voi aţi murit faţă de moda voastră, voi aţi murit faţă de lume. Când El... Voi aţi murit cu El în Calvar, şi voi aţi înviat cu El când El a înviat din nou a treia zi. [Fratele Branham a bătut pe amvon de trei ori – Ed.] Şi pentru că voi aţi acceptat-o, acum voi şedeţi în locurile Cereşti în Cristos Isus. Aleluia!

E-183 Ia te uită. Este omul acela din interior. Acela în interior care va puncta Cuvântul, se ţine cu Cuvântul, fără să-i pese. Voi nu puteţi să vă abţineţi. Eu am învăţat asta, cu mulţi ani în urmă.

E-184 Micuţa mea copilă zăcând aici, murea. Soţia mea zăcând aici într-o... în-în morgă, îmbălsămată şi aşezată afară. Ei m¬au chemat acolo, şi Sharon murea. Aceea este cea mai grea ispitire pe care am întâlnit-o în viaţa mea. Eu eram de vreo douăzeci şi cinci de ani. Eu am mers acolo afară, şi Billy Paul zăcea la punctul morţii.

E-185 Doctorul Sam a venit, a zis, "Bill, eu nu cred că îl vom salva pe Billy. Şi eu..." El a zis, "El este aşa de rău." A zis, "Bill, îmi pare aşa de rău pentru tine." El şi-a pus braţele în jurul meu.
Eu am zis, "Doctore, eu nu mai am tărie."

E-186 După două ore, eu l-am chemat, bebeluşa mea, Sharon, eu am dus-o acolo afară, el... să o văd în spasme; aceasta nu se oprea. Ei i-au pus un ac în şirea spinării; ei au făcut o puncţie, au adus afişul sus, meningită tuberculară. Asta-i tot.

E-187 Eu mi-am croit drumul afară la spital; mi-am oprit vechiul meu camion acolo, am ieşit afară şi am început să merg jos spre cameră. Aici a venit Sam jos pe hol, cu pălăria în mâna lui, plângând, şi-a pus braţul în jurul meu, zicând, "Vino înapoi, Bill."
Eu am zis, "Care-i situaţia?"
A zis, "Tu nu o poţi vedea." A zis, "Ea moare, Bill." Şi eu am zis, "Nu, Sam, nu bebeluşa mea."

E-188 A zis, "Da." A zis, "Nici nu întreba de ea, Bill. Dacă ea ar trăi," a zis, "ea ar fi nenorocită." A zis, "Ea va fi întotdeauna trasă sus, şi ea va fi nenorocită toată viaţa ei." A zis, "Ea are meningită." A zis, "Să nu mergi în preajma ei; tu-tu doar îl vei ucide pe Billy făcând aceasta."
Eu am zis, "Sam, eu trebuie să o văd."

E-189 A zis, "Tu nu o poţi face, Bill. Eu-eu îţi interzic. Acum, tu ştii cât de mult mă gândesc la tine, şi tu eşti prietenul meu bun şi totul," a zis, "cât de mult mă gândesc la tine," a zis, "şi cât de mult te cred, Bill," a zis el, "dar să nu-să nu mergi la acel bebeluş." A zis, "Dacă tu faci asta, ... Meningita este peste ea." Vedeţi? A zis, "Ea va fi dusă în câteva minute, şi," a zis, "tu poţi... noi o vom îngropa." A zis, "Bill, mie doar îmi pare rău de tine."

E-190 Şi el a chemat, a zis, a chemat o soră, să-mi comande un fel de medicament. A zis, "Eu nu ştiu cum mai stă omul sus."

E-191 Eu am stat acolo puţin. El a adus medicamentul înăuntru. Eu am şezut jos, în hol. El a zis, "Şezi." Şi sora l-a adus, a zis, "Bea aceasta, Frate Branham."

E-192 Eu am spus, "Vă mulţumesc. Doar a aşezat-o acolo un minut." Când ea a plecat astfel, eu am turnat-o acolo într-o scuipătoare; am aşezat paharul înapoi jos.

E-193 Eu am şezut acolo. M-am gândit, "O Dumnezeule, ce am făcut? Tu eşti un Dumnezeu bun. De ce ai lăsat-o să moară, ziua trecută, eu ţinându-i cele două braţe ale ei astfel?" Implorându-I pentru ea. "De ce ai lăsat-o Tu să se ducă. Acolo-i Billy zăcând acolo, murind; şi aici este ea, murind. Ce am făcut eu? Spune-mi! Păi, eu aş putea tot atât de bine să merg cu ei."

E-194 Am deschis uşa, şi nici o soră nu era acolo. M-am strecurat jos la subsol. Aceea era înainte ca spitalul să fie reparat. Site, fără site pe ferestre, cu greu, şi muşte pe ochişorii ei. Avea o bucată de apărătoare de ţânţari, cum o numim noi, plasă pusă peste faţa ei. Am alungat muştele; stătea acolo. Ochişorii ei, ea suferea aşa de greu încât ei erau cruciş.

E-195 Atunci Satan s-a apropiat alături de mine acolo, şi a zis, "Ai zis tu că El era un Dumnezeu bun?"
Eu am zis, "Da, am zis asta."

E-196 "Ai zis tu că El era un vindecător? Ei bine, de ce a murit tatăl tău în braţele tale acolo, şi tu ai strigat, el un păcătos, ai strigat pentru viaţa lui? De ce a murit fratele tău în braţele celuilalt frate al tău, acolo afară, şi tu stăteai în amvon predicând, cu câteva săptămâni în urmă?" A zis, "Atunci de ce nu ţi-a răspuns El? Tu ai spus că El te-a iubit şi te-a salvat."

E-197 El nu a putut să-mi spună că nu este Dumnezeu, căci eu deja L-am văzut. Dar el îmi spunea că Lui nu-i păsa de mine.

E-198 A zis, "Acolo zace soţia ta. Copilaşii tăi vor fi acolo destul de curând. Tatăl tău este îngropat. Fratele tău este îngropat. Şi soţia ta va fi îngropată acum, mâine. Şi aici este celălalt copil al tău, murind. El este un Dumnezeu bun? Ha? El este un vindecător?" A zis, "Tu ai făcut un prost din tine!"

E-199 Ce a făcut el? Din... el lucra din exterior, acum, la acest prim om.

E-200 A zis, "Acum priveşte. Tu ştii, când erai cu câţiva ani în urmă, vreo doi sau trei ani în urmă, înainte ca tu să accepţi Aceasta, tu erai bine văzut printre oameni. Tu ai trăit o viaţă bună, curată. Orice fată din oraş, care vroia să meargă, să meargă cu tine, căci ele au simţit curat şi decent." Eu puteam sta înaintea oricărea din ele. Eu niciodată nu am insultat pe una, niciodată nu am zis ceva. Ea chiar dacă a făcut pe deşteapta, eu o duceam acasă. "Şi tu ai fost plăcut între oameni. Dar ce eşti tu acum? Un fanatic religios."

E-201 "Aşa este. Eu eram." Vedeţi aceste lucruri încep să se mute împreună? Exteriorul, raţiunea în duhul, muta aceste lucruri împreună. "Aşa este, Satano."
"Şi ai zis tu că El era un vindecător?" "Da. Da."

E-202 Şi tu implorai şi plângeai, şi oamenii îţi spuneau că nu era aşa, că tu eşti cu totul jos de pe linie. Propria ta biserică te-a dat afară, pentru Aceasta. Propria ta biserică Baptistă de acolo jos, te-a dat afară pe uşă, tocmai pentru aceeaşi cauză."
"Da."

E-203 "Tăticul tău îngropat. Fratele tău îngropat. Soţia ta zace acolo, să fie îngropată. Aici este bebeluşa ta, doar încă vreo cinsprezece minute şi ea va fi dusă. Şi El este un vindecător? Carnea şi sângele tău propriu; un cuvânt de la El ar salva viaţa copilului. 'El este un vindecător,' tu ai zis. Oamenii au încercat să-ţi spună. Predicatorul ţi-a spus că ai fost tot încurcat; tu ai fost cu totul nebun; tu ai devenit un fanatic religios. Şi tu ai spus că El te-a iubit. Ar putea El să te iubească?

E-204 "Şi cum ai plâns tu după tatăl tău! Cum, seară de seară, ai postit, şi când tu... în timpul zilei, când tu ar trebui să te rogi, să te urci pe un stâlp, să lucrezi. Şi când El l-a lăsat să moară în braţele tale, un păcătos.

E-205 "Cum soţia ta, ce femeie bună era ea, şi cum ai iubit-o tu!" Mama lui Billy; mulţi dintre voi vă amintiţi de Hope. "Ce fată bună era ea! Cât de fericiţi aţi fost, căsuţa voastră de acolo; cu o mobilă în valoare de vreo şapte sau opt dolari, ce mobilă aţi avut, dar totuşi tu ai iubit-o; şi tu... şi voi v-aţi iubit unul pe altul. Şi tu ai mers şi te-ai rugat pentru alţii; şi, ceva emoţie mintală, ei s-au ridicat şi au plecat şi au zis că ei erau bine. Dar acum propria ta soţie; şi iat-o acolo, moartă, a doua zi acum, zace în grija antreprenorului, jos acolo, Scott and Combs. El este un vindecător? Ha?

E-206 "Şi băieţaşul tău la punctul morţii, Billy Paul, în vârstă de optsprezece luni. Şi fetiţa ta, de opt luni, zace acolo, murind, de meningită. Şi tu tocmai te-ai rugat; şi Dumnezeu a tras un cearceaf jos, zicând, 'Taci'! Nu ascultă, nu vrea să te asculte, deloc! A întors spatele Lui către tine. El este un Dumnezeu bun? Ha? El te iubeşte? Şi fiecare fată cu care ai mers vreodată, fiecare băiat cu care te-ai asociat vreodată, cei mai buni prieteni ai tăi, s-au îndepărtat de tine ca de un fana tic religios."

E-207 Tot ce-mi spunea el era adevărul. Tot ce spunea el, doar cădea chiar în linie, vedeţi, aici. Eu eram chiar atunci aproape gata să spun, "Atunci eu, dacă acela este felul cum El trebuie să acţioneze, atunci eu nu-L voi servi."

E-208 Tocmai cum am zis aceea, acolo a venit Ceva de altundeva, jos de tot înlăuntru. A zis, "Cine eşti tu, în primul rând? Domnul a dat, şi Domnul a luat." Vedeţi, acela-i acel om din lăuntru, care nu judecă deloc.

E-209 Am privit în urmă, şi m-am gândit, "Cum am ajuns pe pământ? Eu am venit dintr-un grup de beţivi. Cum am ajuns aici? Cine mi-a dat viaţă? Cine mi-a dat soţia aceea? Cine mi-a dat bebeluşul acela? De unde a venit soţia mea? De unde mi-a venit viaţa?" Am zis, "Chiar dacă El mă ucide, totuşi eu mă voi încrede în El."
Am zis, "Pleacă de la mine, Satan!"

E-210 Mi-am pus mâna peste bebeluş. Am zis, "Sharon, dulce, eu ţe voi pune pe braţele mamei tale în câteva minute, când Îngerii lui Dumnezeu vin să te ia, dar într-o zi tati te va vedea din nou. Eu nu ştiu cum urmează să fie, scumpa. Eu nu-ţi pot spune cum; când El îşi întoarce spatele Lui către mine, nici nu va asculta pentru tine."

E-211 El a lăsat soţia mea să moară, iar eu o ţineam de mâini, plângând pentru ea. Şi tăticul meu, în braţele lui, a murit pe braţul acesta chiar aici; uitându-se sus la mine, încercând să-şi tragă răsuflarea. Şi eu m-am rugat cât am putut de tare. Cum aş putea să întâmpin din nou publicul, să predic vindecare Divină? Cum aş putea să predic că El era un Dumnezeu bun, şi să lase propriul meu tată să moară, un păcătos? Cum aş putea eu să predic aceasta? Eu nu ştiu cum, dar eu ştiu că El are dreptate.

E-212 Cuvântul lui Dumnezeu niciodată nu va greşi. Eu voi triumfa, nu contează ce este aceea. Apoi eu am ştiut că acolo era Ceva în lăuntrul tuturor raţionărilor, Ceva în lăuntrul tuturor emoţiilor, toate celelalte în felul acela. Acolo era un Om lăuntric, şi acela a ţinut în acel ceas. Nimic altceva nu ar fi putut să o facă; fiecare motiv, totul putea fi arătat, totul putea dovedi că Acesta era greşit, şi eu eram în greşeală. Dar Cuvântul lui Dumnezeu, care a fost predestinat înainte de întemeierea lumii, ţinea în interior.

E-213 Am simţit un Vânt mic care a trecut prin clădire. Duhul ei a mers să întâlnească pe Dumnezeu.

E-214 Frate, soră, lăsaţi-mă să vă spun, Acela-i singurul lucru. Nu încercaţi să-L raţionaţi. Să nu încercaţi să aveţi păr lung pentru că eu am zis aşa. Nu încercaţi să faceţi aceste lucruri doar, deoarece, în firea voastră. Să nu încercaţi să o faceţi, doar cumva să dovediţi. Ci doar aşteptaţi înaintea Domnului, până când Ceva jos de tot în interior!

E-215 Mulţi dintre voi gândesc, pentru că voi aveţi părul lung, aceea înseamnă că veţi merge în Cer. Aceea nu înseamnă aceea. Mulţi dintre ei gândesc, pentru că tu eşti o femeie bună, morală, vei merge la... ? ... Aceasta nu înseamnă aceea. Mulţi dintre ei gândesc, din cauza bisericilor lor, şi că aparţin la aceasta, şi aceste grupuri mari, şi mari doctori în Divinitate. Asta nu înseamnă aceea. Vedeţi?

E-216 Mulţi gândesc, pentru că ei vorbesc în limbi, ei au Duhul Sfânt. Asta nu înseamnă aceea. Deşi, Duhul Sfânt vorbeşte în limbi. Dar până când acel adevărat, Duh Sfânt veritabil înăuntru acolo se va îmbina cu fiecare Cuvânt! Dacă acel Duh Sfânt din voi, care vă face să vorbiţi în limbi, priveşte acolo în urmă şi nu este de-acord cu restul Cuvântului, atunci acesta-i duhul greşit. Vedeţi?

E-217 El trebuie să vină din interior, care este Cuvântul, de la început. "La începutul creaţiunii lui Dumnezeu," când Dumnezeu a început să creeze, să vă aducă în existenţă, înţelegeţi. Voi aţi început acolo în urmă ca o sămânţă, şi aţi lucrat în jos până unde sunteţi acum. Şi, apoi, voi toţi eraţi în Cristos. Şi apoi când Cristos a murit, El a murit să vă răscumpere pe voi toţi. Şi voi sunteţi o parte din acest Cuvânt, şi cum poate... Biblia, toată din Ea! "Poruncă peste poruncă, rând peste rând; aici puţin, acolo puţin." "Nici o iotă sau o liniuţă nu va da greş." Cum în lume puteţi voi, fiind parte din acel Cuvânt, să nu fiţi de-acord cu restul din El, sau vreo parte din El?

E-218 Dumnezeu să vă binecuvânteze. Eu am depăşit timpul acum. Eu nu am vrut să fac aceasta, să vă ţin aşa de mult. Îmi pare rău că v-am ţinut; nu-mi pare rău pentru ce am zis.
Noi suntem chiar la sfârşit de ceva, prieteni.

E-219 Voi toţi de aici, cred eu, sunt doar membri de aici din biserică. Eu nu ajung în jur, în timp, să văd ce membri sunt acolo. Îmi imaginez că voi toţi sunteţi cei care vin constant aici. Lăsaţi-mă să vă spun ceva care s-a întâmplat. Vreţi să mai dispuneţi, să zic, încă şase minute? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-220 Este acel Rev. Mr. O. Walker aici din Oregon, care a fost aici acea-acea duminică când am fost eu aici? Cineva ştie despre aceasta? A fost un lucru mare, ciudat.

E-221 Eu am venit aici jos, acolo erau aşa de mulţi oameni înăuntru, eu-eu aveam... eu aveam o grămadă de interviuri, şi fiecare din ele vrednice; băiatul lor, copii, căsătoriţi, beţivi, şi-şi diferite lucruri, şi doar lucruri care erau vrednice. Fiecare din ei ar fi trebuit să fie văzut. Eu nu pot face toate acelea. Şi eu vă încredinţez lui Dumnezeu, şi îmi ţin mâinile peste ei, în rugăciune. Eu am zis, "O Dumnezeule, eu-eu nu o puteam face. Mergi la ei Doamne, fă... Tu ştii cum să o faci. Eu mă rog pentru fiecare."

E-222 Billy m-a chemat. Şi eu doar am venit înăuntru cu Fratele Banks. El a zis, "Tati, dacă tu..."

E-223 Şi, priviţi, eu văd oameni conducând acolo afară uneori, în alee, privind înăuntru. Şi eu privesc afară la ei, apoi fac cu mâna către ei aşa, şi ei-ei aproape că îşi întorc capul. Eu nu vreau ca voi să faceţi aşa.

E-224 Ziua cealaltă când ei au cumpărat locul acela acolo la Tucson pentru mine în care să locuiesc, Fratele Tony a avut un loc acolo sus el a vrut să-mi cumpere, pentru cam de vreo trei sau patru ori mai mult decât costă acest loc. El chiar a vrut să pună aşa de multe mii de dolari în el, însuşi. Dar singura cale cum ajungeţi acolo, un portar stătea acolo. Unul mare imens... Ei bine, este o adăugare acolo sus. Dar orice... Aceşti oameni care locuiesc acolo, voi trebuie să aveţi o permisiune scrisă, apoi acest portar vă cheamă şi vede dacă este în ordine ca ei să intre.

E-225 Am zis, "Vă puteţi imagina, eu, fraţii şi surorile mele care vin să mă vadă, care vor să dea mâinile cu mine şi să ceară binecuvântările lui Dumnezeu pentru mine, ţi-ai putea imagina ca să mă pun pe mine acolo, Tony?"
El a zis, "Ei bine, tu ai..."

E-226 Eu am zis, "Tony, felul cum biserica şi toţi dintre ei vreau ca oamenii să nu vină în preajmă," am zis, "aceea este pentru oamenii care au tot ce vor ei să fac eu."

E-227 Ei, ei spun, "Ei bine, Domnul mi-a spus. Aleluia! Eu voi sta chiar acolo. Glorie lui Dumnezeu! Domnul mi-a spus că tu trebuie să ţii o adunare aici în grupul nostru. Da, domnule, slavă lui Dumnezeu! Dumnezeu mi-a spus mie asta. Dacă tu nu o faci, Frate Branham, tu sigur ai dat înapoi." Eu înăuntru acolo încercând să studiez, vedeţi. Aceea este, înţelegeţi. Şi multe persoane bune ajung să fie lăsate afară, de a intra, din acea cauză.

E-228 Întocmai ca un om mergând aici afară să vâneze la o fermă. Un fermier zice, "Vino înăuntru. Tu poţi vâna." Şi tu mergi acolo şi-i împuşti una din vacile lui; un iepure fuge sub vacă, şi doar împuşti iepurele, oricum. Tu te urci sus pe gard, în loc să mergi la stâlp şi să urci cum ar trebui să facă un om decent; urci pe gard şi-l rupi jos în felul acela. Vedeţi? Şi apoi el va zice, "Eu voi interzice locul!" Eu nu-eu nu-l învinuesc nici un pic, nici un pic. Ei bine, ce face el? El ţine vânătorul decent să nu vină înăuntru. Este întotdeauna în felul acela. Este răul care ţine binele de a avea întâietatea. Aceasta este întotdeauna.

E-229 Acum, dar oamenii aceia sunt, mii sunt într-adevăr nevoiaşi şi oameni buni, oameni iubitori, plini de harul lui Dumnezeu.

E-230 Acum noi avem aceasta, cum vin aceşti oameni în felul acesta. Noi nu, noi nu vrem aceea, nu.
Dar acest om vine...

E-231 Billy a zis, "Fugi jos acum, foarte repede, tati." Zicea, "D¬na Waldorf este aici jos cu ceva oameni pe moarte; trebuie să-i vezi chiar imediat." Şi eu am alergat înăuntru; am venit aici jos.

E-232 Şi venind înapoi, ei au zis, "Nu este nimeni aici jos decât un om care doarme pe o parte a marginei, acolo afară, pe o pernă în fiecare zi, pe marginea clădirii." A zis, "El vrea ca tu să te rogi pentru el."
Eu am zis, "În regulă." A zis, "Eu îl voi pune înăuntru." Eu am intrat.

E-233 Acolo era, eu cred, un Cadilac şezând aici în spate, sau vreun fel de maşină mare. Eu am mânat înăuntru, era... Şi acel om a zis, "Bună ziua." El nu m-a cunoscut.

E-234 Şi eu am mers înăuntru. Şi Sora Waldorf, sărmana bătrânică, a intrat. Ştiţi, ea era...

E-235 Voi ştiţi cazul ei, nu-i aşa? Vedeţi, ea avea cancer; a murit în rândul de rugăciune, cu vreo oră înainte ca eu să ajung la ea. Doctorul ei a venit, a arătat... Aceea era cu vreo optsprezece ani în urmă, cancer în inimă, vedeţi, şi ea trăieşte astăzi. Şi ea locuieşte jos în Arkansas acum.

E-236 Şi ea era în Phoenix, atunci. Şi ea a zis, "Frate Willie, mi-a fost neplăcut să intru în felul acesta, dar," a zis, "eu nu am avut nici un loc să stau. Ei au... Ei au zis că această pa-... această femeie va muri. Oh, Frate Willie."

E-237 A zis, "Eu am vrut să-ţi aduc o mică ofertă în mâna mea, Frate Willie," zicea, "dar eu nu am putut să o fac. Dar am conservat ceva jeleu de mure."

E-238 Oh, când am mers acolo sus şi am văzut acele borcănaşe de jeleu care ea le avea aşezate acolo, eu... păreau prea sacre pentru mine să le mănânc. Vedeţi? Acea femeie bătrână scumpă, de vreo şaptezeci de ani. Eu am zis, "Soră Hattie..." Eu-eu nu puteam zice nu. Nu. Isus a văzut pe acea văduvă punând înăuntru trei bănuţi, şi El-El-El a lăsat-o în pace. Vedeţi? Nu. Dumnezeu o va răsplăti pentru aceasta. Da.

E-239 Şi astfel Domnul a vindecat femeia, a vindecat tot ce avea ea, i-a descoperit păstorului ei ce el, ea, avea în mintea lui, ce trebuie el să facă, alt lucru. Şi, oh, ei toţi au mers afară, strigând.

E-240 Apoi Billy a alergat înăuntru. El a zis, "Tati, omul acela s-a dus. Eu nu pot..."
Am zis, "Cine este acela acolo afară în maşină?"

E-241 "Oh," el a zis, "ceva om a venit jos din Oregon, a zis că a avut un fel de vis. Şi eu i-am spus, 'Eu nu ţi-aş da nici o speranţă falsă. Sunt trei sute aici, care aşteaptă acum."' Şi a zis, "Şi eu i¬am spus, 'Doar scrie visul.' Am zis, 'Eu am o grămadă de ele aici, aşa de multe, oricum, şi eu doar îl adaug la ele."'
Am zis, "Adu-l înăuntru. Dă-i cinci minute."

E-242 Ei bine, imediat ce omul a intrat, cinci minute? El a zis, "Eu sunt Rev. Walker," eu cred că era numele lui, "din Oregon." Eu cred că el este din vreo altă denominaţiune, eu nu ştiu, Prezbiterian, Prezbiterian ceva.

E-243 El a zis, "Eu te-am întâlnit cu vreo douăzeci de ani în urmă. Eu am venit jos la Grants Pass unde tu..." Sau, nu Grants Pass, ci am uitat numele locului. "Acolo," a zis, "toată ţara, titluri în ziare în fiecare dimineaţă." A zis, "Fiecare ştia despre aceasta." A zis, "Eu nici măcar nu am putut ajunge la clădirea unde erai tu, dar eu te-am văzut mergând sus. Şi într-o zi, pe stradă, am venit sus," a zis, "patru sau cinci oameni în jurul tău, şi eu am dat mâna cu tine. Şi tu... Eu ţi-am spus că eram Fratele Walker, şi tu mi-ai zis cine erai tu." A zis, "Noi am schimbat două cuvinte, şi apoi trei sau patru oameni mari cu tine doar te-au împins înainte." El a zis, "Eu nu am fost criticul tău, şi eu nu eram pentru tine." El a zis, "Eu doar nu am înţeles."

E-244 El a zis, "Aceasta s-a petrecut astfel pentru câţi va ani, şi după o vreme," a zis, "eu... un om mi-a spus să vin să ascult la ceva benzi, cu vreo trei ani în urmă." Şi a zis, "Omul a pornit benzile. Şi, când a făcut-o," el a zis, "eu l-am auzit vorbind." Şi a zis, "Acest om a crezut că tu eşti un-un profet. Eu am zis, eu i-am spus omului, 'Eu nu ştiu despre lucrurile acelea; poate fi, din câte ştiu eu."'

E-245 Deci, a zis, "Apoi un alt om s-a mutat în oraşul nostru, a avut o adunare, şi eu l-am întâlnit. Şi el a zis, 'Eu sunt profetul lui Dumnezeu pentru această zi."'

E-246 El a zis, "'Câţi din voi tipilor sunteţi, oricum?' A zis, Eu¬eu-eu aud unde un om aici jos ascultă la benzi, a zis, "William Branham, înapoi în est, era un profet din ziua aceasta," şi lucruri ca acelea."'

E-247 El a zis, "Acest om..." Eu nu-i voi numi numele lui, căci nu sună corect, aici, vedeţi. "Şi el a zis, 'Eu îl cunosc pe William Branham,' a zis, 'dar el este tot fals în Doctrina lui.' A zis, 'El nu este Penticostal; el nu crede în dovada iniţială.' Şi a zis, 'Un alt lucru, el zice că există profeţi majori şi minori. Nu există un astfel de lucru.' A zis, 'Tu eşti un profet sau nu eşti un profet, şi asta-i tot."'

E-248 El a zis, "'Ei bine, domnule, eu sunt... nu m-am certat cu tine despre aceasta. Eu doar am zis că am auzit acest om să spună că acest om, William Branham... şi că acest om a pretins că el era un profet."' A zis, 'Eu doar m-am întrebat câţi dintre ei existau.'

E-249 "El a zis, 'Dar aş vrea ca tu să ştii aceasta. Eu sunt profetul acestei epoci.'"

E-250 El a zis, "'Ei bine, tu eşti?"' A zis, "'Domnul să te binecuvânteze şi să fie cu tine."'

E-251 El a mers înainte, nu a acordat nici o atenţie la aceasta. Şi a zis că el a pornit înainte, printre fraţii lui, o serie de trei sau patru adunări. Şi el a mers jos la poştă, a zis, "Să nu-să nu-mi schimbaţi corespondenţa. Să o lăsaţi aici până când vin înapoi, cu vreo patru sau cinci zile mai târziu."

E-252 "În regulă," au zis ei. Ei au pus un bilet acolo sus, să nu o schimbe.
El a mers jos şi şi-a văzut fiica.

E-253 Şi pe drum afară, el-el s-a oprit la o biserică. Şi el a avut adunarea din acea seară. Dimineaţa următoare, el a zis că doar s-a întâmplat să se gândească, "Du-te ia distribuire generală." Şi când a făcut-o, o scrisoare s-a strecurat prin oficiul poştal şi a ajuns la fiica lui; fiica lui a trimis acolo, distribuire generală.

E-254 Şi el a deschis-o. Şi a zis că a fost un om, Dl. Hildebrandt, care este un prieten de-al meu, care a fost omul care asculta benzile. A zis că Dl. Hildebrandt a avut un cuvânt de la Roy Borders (şi acela este unul dintre administratori, ştiţi), că eu urma să ţin o adunare înapoi aici, din douăzeci şi opt până la întâi, să vină înapoi şi să se convingă singur.

E-255 El a zis, "Acum, uite aici, acei inşi încearcă să mă tragă în ceva ca aceea!" Vedeţi? Şi el doar a aruncat scrisoarea în coşul de hârtii, şi a mers înainte, vedeţi, în felul acela. A mers înainte şi a ţinut acea adunare în seara aceea. Şi dimineaţa următoare...

E-256 Apoi a început să-şi ţină inima, să plângă, chiar acolo în cameră.

E-257 El a zis, "D-le Branham, eu îmi dau seama că trebuie să stau înaintea lui Dumnezeu." El a zis, "Eu nu ştiu dacă am fost adormit sau ce s-a întâmplat." El a zis, "Am visat. Eu voi spune că eram adormit şi am visat."

E-258 A zis, "M-am gândit că băiatul meu, în piaţă, şi-a vârât mâna într-un-un sac." Şi a zis, "Când a vârât-o, acesta era un sac de mere, şi ele s-au răsturnat toate." A zis, "Când am mers să le culeg, ele erau toate mere verzi cu o muşcătură luată din ele." A zis, "Eu le-am adunat, le-am pus înapoi în sac." A zis, "Unele din ele s-au rostogolit afară, şi s-au rostogolit jos, astfel eu am mers să încerc să le iau, şi sub... pe iarbă." Şi a zis, "Ele s-au rostogolit sub unul din aceste garduri închise cu lanţ. Şi acolo era o autostradă super care mergea înăuntru acolo. Eu am privit înapoi înspre est, şi," el a zis, "lanţul era agăţat de o-o stâncă mare înapoi în est. Şi am mers înapoi acolo, şi m¬am gândit că voi lăsa acest lanţ jos, apoi să merg acolo şi să iau merele pentru om." A zis, "Am început să las lanţul jos."

E-259 A zis, "Un glas a cutremurat tot pământul." A zis, "Pământul s-a cutremurat, de sub picioarele mele." Şi a zis, "După ce a încetat din cutremur, am auzit o voce." Şi a zis, "Frate Branham, aceasta era vocea ta," a zis, "Eu am ştiut; a fost ceva care a spus asta." A zis-a zis, "Ea zicea, 'Eu voi parcurge această cărare încă odată!"'

E-260 Şi a zis, "Am început să privesc sus pe stâncă, în acest fel, şi am privit înainte, dincolo de nori. Şi acolo sus de tot, stând pe o stâncă care a ajuns de la răsărit la apus, într-o formă ascuţită în felul acesta, ca o piramidă, mergând aici înapoi spre răsărit, şi," a zis, "acolo stăteai tu acolo, pe un cal cum niciodată nu am văzut aşa ceva în viaţa mea; cal mare alb, coama albă atârna în jos." Şi a zis, "Tu erai îmbrăcat ca un şef Indian, cu toate lucrurile care le folosesc Indienii." A zis, "El avea o platoşă; acele brăţări pe braţe, şi peste tot în jur în felul acela." A zis, "Tu îţi aveai mâinile ridicate în acest fel." Şi a zis, "Calul acela stând acolo ca un cal militar, cu un mers mândru în acest fel, umblând," eu stăteam liniştit. Şi a zis, "Tu ai tras frâurile, mergeai călărind înspre vest."

E-261 A zis, "M-am uitat jos acolo, şi acolo era o mulţime de oameni de ştiinţă." Şi dimineaţa următoare... Aceea a fost sâmbăta. În dimineaţa următoare, eu am predicat despre oameni de ştiinţă, ştiţi, ca fiind de la diavolul. Şi a zis, "Oamenii de ştiinţă de acolo turnau lucruri în tuburi şi le amestecau." A zis, "Tu ai oprit calul, ţi-ai ridicat mâinile din nou şi ai strigat, 'Eu voi parcurge această cărare încă odată!"' Şi a zis, "Tot pământul s-a cutremurat. Oamenii aceia s-au cutremurat," a zis, "se uitau în sus şi se uitau unul la altul, în acest fel, şi se uitau la tine. Ei doar au dat din umeri, au mers înainte cu cercetarea lor ştiinţifică." Şi a zis, "Tu ai început să mergi înainte spre vest."

E-262 "Şi când s-a făcut," a zis, "Eu l-am văzut pe acest om care s¬a numit pe sine un profet, ştii," a zis, "el a venit sus pe un cal care a fost amestecat alb cu negru împreună." Şi a zis, "El a ajuns sus înapoia acestui cal mare." A zis, "Acesta era," a zis, "cu mult deasupra norilor, şi drumul nu era mai mult decât atât de larg." Şi a zis, "Calul acela a dansat, la vântul care sufla penele şi totul pe-pe îmbrăcămintea ta," şi a zis, "atunci coama calului şi coada şuierau. Mare viteaz, cal mare alb, umblând chiar în linie." Şi a zis-şi a zis, "Acest ins alerga chiar în spatele tău, a venit dinspre Canada," şi omul locuieşte în Canada. Şi el a zis, "Vino înapoi, şi," a zis, "el şi-a luat căluţul lui, încercând să-ţi doboare marele tău cal jos; întorcându-l în jur; făcând şoldurile lui să lovească înspre..." A zis, "El nu a mişcat calul mare; el doar a continuat să meargă."

E-263 A zis, "Atunci, dintr-o dată," a zis, "tu te-ai întors în jur." A zis, "Aceea ar fi a treia oară când ai vorbit, dar a doua oară tu ai zis 'Eu voi parcurge."' Şi a zis, "Tu nu ai vorbit aşa cum ai făcut-o. Tu ai poruncit." A zis, "Tu te-ai întors şi ai chemat omul pe nume, şi ai zis, 'Dă-te jos de aici! Tu ştii că nimeni nu poate călări pe acest drum aici fără ca Dumnezeu să-l ordineze să o facă. Dă-te jos de aici!"'

E-264 Şi a zis, "Omul s-a întors în jur." Şi a zis, "Omul mi-a scris scrisori." Şi a zis, "Pe şoldurile calului lui," acel negru şi gri, şi amestecat împreună, a zis, "pe şoldurile calului lui era scris numele lui, semnătura întocmai exact cum este pe scrisoarea lui. Şi el a plecat călărind spre nord."

E-265 A zis, "Apoi tu ai mers în jos; acel cal mare s-a întors în jur, aşa de departe cât puteai înspre vest." A zis, "Tu te-ai ridicat şi ţi-ai ridicat mâinile astfel." Apoi el a început să plângă. A zis, Frate Branham, să văd acel cal stând acolo; toată boneta aceea de război şi totul în felul acela, şi," a zis, "acea platoşă şi totul strălucea." A zis, "Tu ţi-ai ţinut mâinile sus pentru puţină vreme." Şi a zis, "Tu ai privit în jos din nou, ai ridicat hăţurile, zicând, 'Eu voi parcurge această cărare doar încă o dată!"' A zis, "Tot pământul s-a zguduit înainte şi înapoi, aşa." Şi a zis, "Acolo nu mai era viaţă rămasă în mine; eu doar am căzut jos lângă stâncă. Apoi m-am trezit."
A zis, "Ce înseamnă aceasta, domnule?" Am zis, "Eu nu ştiu."

E-266 Dimineaţa următoare... JuniorJackson, care a visat despre piramidă, voi ştiţi, când am mers spre vest. Vă amintiţi aceea? El m-a chemat, cu o lună sau două înainte de aceea. El a avut un vis care ardea; el a trebuit să-mi spună. Şi am zis, "Billy..."

E-267 Acolo erau vreo douăzeci care stăteau acolo afară. El a zis, "Junior Jackson, de acolo jos, a zis că el trebuie să-ţi spună acel vis."
Eu am zis, "Trimite-l înăuntru, doar vreo cinci minute."

E-268 El şi-a adus soţia înăuntru, şi, el a zis, ca o mărturie. El a zis, "Eu am visat, Frate Branham, că eu şi soţia mea eram afară călărind." Şi a zis, "M-am uitat înapoi în est, şi am văzut, se părea, o pată, ca una dintre farfuriile acelea zburătoare."

E-269 Vedeţi, lumea nu ştie ce este aceea, voi ştiţi. Voi ştiţi că aceasta se desfăşoară. Noi ştim ce este aceasta. Vedeţi? Noi ştim că investighează, Îngerii judecăţii, vedeţi. Şi cum că la Pentagon şi totul, despre cum vine aceasta drept în jos; şi inteligenţa, cum pot ele [Fratele Branham pocneşte din degete o dată – Ed.] merg ca un fulger şi sunt duse, se retrag de la orice au ei. Vedeţi, ei nu-şi dau seama ce este aceasta, vedeţi. Lăsaţi¬i să gândească orice vor ei. Ei le numesc farfurii zburătoare, sau orice. Ei nu ştiu, vedeţi.

E-270 A zis, "Şi eu am văzut-o venind, şi am urmărit-o. Şi ce era aceasta, era un om pe un cal." Şi a zis, "El venea cu viteză fulgerătoare." A zis, "Eu am văzut că el urma să coboare în faţa mea. Şi mi-am oprit maşina, am sărit afară. Când a coborât," a zis, "maşina ... calul stătea în drum, un cal mare militar păşind mândru." Acela-i Cuvântul, desigur, voi ştiţi, umblând mândru.

E-271 A zis, "Acolo era un om care şedea pe el." A zis, "El-el a fost îmbrăcat în îmbrăcăminte vestică; nu era un cawboy, dar," a zis," părea ca un şef peste cavalerişti sau ceva." Vedeţi, toată autoritatea lui de şef, din vest; Indienii peste Indieni; cavaleriştii peste, vedeţi. Şi a zis, "Omul îşi avea pălăria trasă în jos, şi avea... se uita într-o parte." Şi a zis, "Când el s-a întors într-o parte," a zis, "acesta erai tu, Frate Branham." A zis, "Tu nu ai mai vorbit cum vorbeai. Tu ai zis, 'Junior!' L-ai chemat de trei ori. Şi ai zis, 'Eu îţi voi spune ce să faci."' Şi a zis, "Apoi tu ai tras de frâiele acestui cal. Tu ai făcut vreo trei salturi, şi ai luat-o spre ceruri, şi tu ai fost dus spre vest."

E-272 El a zis, "Doar un minut, m-am uitat în jur, şi aici a venit un cal mai mic decât acela, din acelaşi soi, dar mai mic, şi s-a ridicat." A zis, "Am mers în jur, a zis, 'El trebuie că l-a trimis pe acesta înapoi pentru mine."' A zis, "Eu am urcat pe el." (Junior a călărit puţin, de asemenea. El a zis, "Tu ştii cum ţi se potriveşte şaua, Frate Branham, scările şi totul?") A zis, "M-am gândit, 'Ei bine, acestea mi se potrivesc chiar bine.' Deci eu am tras hăţurile, departe prin ceruri." A zis, "Eu am tras hăţurile şi l-am oprit, l-am întors în jur şi am mers înapoi. Vedeţi? Când am mers înapoi," a zis, "am oprit calul, am coborât şi am vorbit cu soţia mea. Calul s-a dus." Şi el a fost trezit.

E-273 Apoi, alaltăieri, cu trei zile în urmă, a venit Leo Mercier, venind în jos exact cu acelaşi vis, fără să ştie nimic despre aceasta; despre a încerca să încrucişeze un mare armăsar alb cu o iapă neagră, şi ei nu au putut s-o facă; nervos. A zis că eu am mers acolo sus, am zis, "'Leo,"' şi i-am spus ce am făcut. Eu nu vreau să o spun aici, vedeţi, dar i-am spus ce am făcut. "A zis, 'Tu nu vezi? Acum, să ştiu aceasta; eu nu am ştiut că Ed Dalton avea un ginere, şi ginerele avea un câine cu numele acesta. Tu vei şti, Leo, căci tu visezi. Dar, când tu te trezeşti, aminteşteţi-1! "' Şi a zis, "Eu niciodată nu am auzit o astfel de comandă."

E-274 Pe la timpul acela, Roy Roberson a venit înăuntru, a zis, "Frate Branham, îţi aminteşti acolo în urmă înainte de a pleca de la biserică de prima dată? Noi eram... Eu te-am văzut şezând, ca în Palestina. Noi eram toţi, comitetul şi totul, şedeam ca la masa cinei Domnului, şi apoi tu ai vorbit. Şi tu... El nu era sigur despre ce vorbeai tu." A zis, "Un nor alb a coborât şi te-a luat, te-a dus departe." Câţi vă amintiţi-visul Fratelui Roy? Şi a zis, "Norul alb te-a dus departe," şi a zis, "apoi tu ai fost dus. Eu am umblat prin străzi, strigând şi plângând."

E-275 Când am venit aici afară, şi acel braţ micuţ infirm, aşa cum era, citind aceasta. El a scăpat jos grebla şi a început să plângă când m-a văzut venind acolo afară. Eu nu l-am văzut ca el să¬mi spună visul. Şi el a zis... Şi el grebla. Am zis...

E-276 "Şi-şi tu ai plecat." A zis, "Eu am mers pe străzi, peste tot, încercând să te găsesc. Eu nu te-am putut găsi, nicăieri. Eu am strigat, 'Oh, Frate Branham, nu pleca!"' A zis, "Un nor alb a venit înăuntru şi te-a luat, şi te-a dus de la noi, înspre vest." Aceea era înainte de piramidă sau ceva. A zis, "Te-a purtat spre vest. "Şi eu am plâns, şi am umblat pe străzi."

E-277 A zis, "După un timp am mers şi am şezut la masă. S-a întâmplat să privesc acolo sus la capul mesei." A zis, "Eu am putut să văd atât de mult din tine, erai alb ca zăpada." A zis, "Tu stăteai acolo." Şi a zis, "Tu ai vorbit cu autoritate. Acolo nu era nici o presupunere la aceasta." A zis, "Fiecare om a înţeles exact ce spuneai tu."

E-278 Oh, fratele meu, soră, acum, fiecare din voi conştienţi, că eu ştiu ce înseamnă aceea. Vedeţi?

E-279 Doar vegheaţi! Staţi aproape de Cristos. Lăsaţi-mă să vă avertizez acum, ca un slujitor al Evangheliei, despre aceasta. Nu luaţi orice nechibzuinţă. Nu vă imaginaţi nimic. Staţi chiar acolo până când acest interior al interiorului este ancorat la Cuvânt, că voi sunteţi chiar în Cristos, căci acela-i singurul lucru care va merge la... Căci, noi suntem în cel mai înşelător veac în care am trăit vreodată. "Ar înşela chiar pe cei Aleşi dacă ar fi posibil," deoarece ei au ungere, ei pot face orice ca restul dintre ei.

E-280 Curăţiţi-vă vieţile. Plătiţi-vă datoriile. "Să nu datoraţi nimănui," a zis Isus. Acum, acum, eu vreau să spun, ca chiria voastră a casei şi lucruri, voi trebuie să o faceţi. Luaţi toate lucrurile voastre de pe mâinile voastre. Faceţi totul corect. Pregătiţi-vă. Fiţi gata. Amintiţi-vă, în Numele Domnului, ceva se pregăteşte să se întâmple.

E-281 Eu merg în munţi în această săptămână, nu exact să vânez veveriţe; desigur, mie îmi place să vânez veveriţe. Dar eu mă duc acolo afară pentru acest scop, zicând, "O Dumnezeule, eu nu ştiu în ce direcţie să merg, şi eu nu vreau să pierd aceasta. Ajută-mă."

E-282 Rugaţi-vă pentru mine. Vreţi să o faceţi? Eu mă voi ruga pentru voi. Eu sper, prin mila lui Dumnezeu, că eu vă voi întâlni pe fiecare din voi, şi ne vom întâlni într-o Ţară mai bună decât aceasta de aici.

E-283 Şi pentru ce venim noi aici? Ce facem noi? Venim noi aici, să jucăm un joc? Venim noi aici, să ne întâlnim ca o lojă? [Fratele Branham bate pe amvon de trei ori – Ed.] Aceasta este, că Cristos nu poate veni până când Biserica aceea este perfect corectă. El ne aşteaptă. Eu cred că noi suntem la sfârşit.

E-284 Priviţi la, în California. Priviţi la răscoale. Priviţi la nouăsprezece oameni fiind ucişi, rasial. Nu v-am spus eu, aici nu cu mult în urmă, că acel Martin Luther King va conduce poporul lui la un masacru? Câţi vă amintiţi aceea? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Nu sunt de vină acei oameni de culoare; sunt liderii aceia care-i aţâţă. Nu este integraţie, segregaţii, şi orice vor ei să le numească; acesta-i diavolul. Aşa este. Nu numai la cei albi, coloraţi; aceştia sunt toţi dintre ei. Acesta-i diavolul.

E-285 Facultăţile mintale şi raţiunile omului sunt stricate. Acolo nu mai sunt speranţe. Este dincolo de speranţă. Toată lucrarea este o bubă putredă. Facultăţile mintale ale omului; ei nu pot face decizii.

E-286 Eu nu sunt un politician. Eu nu sunt, nici Democrat sau Republican. Ele toate Asunt murdare. Eu sunt pentru o Împărăţie, şi aceea este Împărăţia lui Isus Cristos. Asta-i tot.
Dar cum în lume aţi văzut voi vreodată o grămadă de marionete aşa cum avem acum acolo, ca acel grup de Texani care-i avem acolo? "Păi," ei spun, "orice vrea poporul! Dacă ei vor comunism, noi le vom da comunism. Dacă ei vor integrare, le vom da integrare. Vor segregaţie, noi dăm orice." A făcut aceasta... Unde este omul?

E-287 O Dumnezeule! Acela este ca amvonul. Unde este bărbatul, bărbatul care este bărbat, care stă pentru un principiu? Unde sunt femeile care stau pentru un principiu? Unde este o biserică care stă pentru un principiu? Eu nu am un timp în valoare de cinci cenţi pentru un duh fără conţinut, să cedeze, de compromitere. Dacă o femeie este o femeie, lăsaţi-o să fie o doamnă. Dacă un bărbat este un bărbat, lăsaţi-l să fie bărbat.

E-288 Dacă el este un preşedinte... Unde sunt John Quincy Adamsii noştri? Unde sunt Abraham Lincolnii noştri, bărbaţi de principiu? Unde este Patrick Henry al nostru, care a zis, "Daţi-mi libertate sau daţi-mi moarte"?

E-289 Unde este omul care stă pentru ce este drept? Unde este omul care nu-i este frică să vorbească? Chiar dacă, toată lumea este împotriva lui, să vorbească pentru ce este drept; şi să stea pentru aceasta, şi să moară pentru aceasta. Unde este Arnold von Winkelried al nostru din nou astăzi? Unde este omul integrităţii? Unde este omul cu spirit? Ei sunt aşa de fără conţinut şi mânjiţi până când nu ştiu unde stau.

E-290 Dumnezeule, lasă-mă să stau cu principiile unui Om, ca un slujitor, Cuvântul lui Isus Cristos. "Căci cerurile şi pământul vor trece, dar El niciodată nu va da greş. Pe această Stâncă Eu voi zidi Biserica Mea; porţile iadului nu vor birui împotriva ei."
Să ne ridicăm.
Binecuvântată fie legătura care leagă
Inimile noastre în iubire Creştină;
Părtăşia de gândire asemănătoare
Este ca cea de Sus.
Acum daţi mâinile unii cu alţii.
Când ne despărţim,
Ne dă durere lăuntrică;
Dar noi totuşi vom fi uniţi în inimă,
Şi sperăm să ne întâlnim din nou.
Până ne-ntâlnim! până ne-ntâlnim!
Până ne-ntâlnim la picioarele lui Isus;
Până ne-ntâlnim! până ne-ntâlnim!
Dumnezeu fie cu voi până ne-ntâlnim din nou!

E-291 Să ne aplecăm capetele acum, în timp ce Fratele Neville ne eliberează, într-un cuvânt de rugăciune.

E-292 Fiţi înapoi deseară, acum. Noi aşteptăm un serviciu mare deseară, aici la tabernacol. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Şi rugaţi-vă pentru mine; eu mă voi ruga pentru voi.

E-293 Să nu gândiţi că eu sunt un fanatic, prieteni. Să nu gândiţi că eu încerc să împing ceva peste voi. Eu vă iubesc. Şi eu am un principiu, acela-i Biblia. Nici un Cuvânt nu poate fi scos din Ea. Nici un cuvânt nu poate fi adăugat la Ea. Şi eu O cred în felul cum este scrisă Ea.

E-294 Să ne aplecăm capetele acum, şi pastorul nostru loial, bun va elibera adunarea. Dumnezeu să te binecuvânteze, Frate Neville.