E-1 Bună dimineaţa! Bucuros să fiu aici în această dimineaţă.
Şi suntem bucuroşi, ne bucurăm de această mare părtăşie în jurul acestor vechi cântări de credinţă. Ne place asta. Nu-i aşa? Corul Amin. Asta e ceea ce este El, Aminul, vedeţi. El are ultimul cuvânt de spus.

E-2 Stăteam acolo şi vorbeam cu vechiul meu prieten, fratele Brown, în timp ce se cântau cântările. Şi el a spus, "Frate Branham, nu am înţeles până ieri, despre ce vorbeai." A spus, "Dacă oamenii ar putea doar să intre în ceea despre ce vorbeşti," a spus, "orice obstacol s-ar da la o parte." Exact aşa este. Aşa este. Este exact aşa. Dacă doar aţi putea să înţelegeţi Asta, să O prindeţi. Vedeţi?

E-3 Vorbind cu micul meu prieten, Ernie Fandler. Presupun că unii dintre voi, cei care sunteţi la conexiuni, vi-l amintiţi pe Ernie, cum a fost convertit, cum a fost călăuzit la Domnul. Nu vorbeşte bine Engleza, altfel aş vrea să vină el să spună un cuvânt. Şi îşi încurcă we-urile şi W-urile. M-a întrebat dacă îmi amintesc de timpul, de la Shawano, unde locuieşte. Omul a murit chiar în timpul adunării, a căzut mort pe scaun, Luteran. I-am rugat pe toţi să stea liniştiţi. Am rostit Cuvântul Domnului peste el, şi-a revenit la viaţă şi s-a întors imediat la lucru. Um-hum. Nu au uitat niciodată asta, vor să ne întoarcem din nou.

E-4 Am înţeles că în Franţa, în această dimineaţă, sunt mai bine de două mii de francezi care ţin un post de câteva zile, ca să mergem să ducem Mesajul în Franţa, în Franţa, întreaga naţiune protestantă, partea protestantă a naţiunii franceze. Şi astfel suntem...

E-5 Doar ce a început să înflorească acum, doar ce a început, pleava se trage deoparte aşa ca grâul să poată fi expus acolo acum. Vedeţi? Aşa că doar rămâneţi reverenţi, continuaţi să vă rugaţi. Vedeţi? Amintiţi-vă, "Cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea."

E-6 Acum, există... Eu eram... devin destul de bătrân, şi mă gândeam, "Voi fi... Va mai fi o altă trezire, voi vedea o altă dată?" Şi doar amintiţi-vă, din vest va veni un călăreţ pe cal alb. Noi vom călări din nou pe acest traseu. Aşa este. De îndată ce suntem pregătiţi. Este o făgăduinţă, vedeţi.

E-7 Acum, vreau să-i spun fratelui Leo... Vorbeam aseară despre fratele Wood, despre fratele său fiind aici. Frate Leo, dacă tu şi grupul mic care este conectat acolo sus în această dimineaţă; Sora Mercier, tatăl tău este aici. L-am văzut aseară. El este pe aici, pe undeva prin clădire, şi arată foarte bine.

E-8 În dimineaţa în care a fost vindecat, la tabernacol, au fost două cazuri majore de cancer, cu adevărat pe moarte, şi amândoi au fost vindecaţi. Şi tatăl ei, un bărbat în vârstă care a suferit un atac de cord, a fost eliberat spre slava lui Dumnezeu. Şi el este pe aici pe undeva în adunare. Nu-l pot vedea printre mulţimea de acum, dar era aici seara trecută.

E-9 Salutări tuturor celor de peste tot din ţară; aici, în acest loc minunat, la Life Tabernacle, aici, la Shreveport, cu o mulţime întreagă înghesuită pentru o şcoală duminicală. Ştiţi, dacă aş locui la Shreveport, nu ca să spun ceva împotriva cuiva dar acesta ar fi locul în care aş veni la biserică, chiar aici, la Life Tabernacle. Aceasta nu este o denominaţiune. Life Tabernacle, este astăzi, este un tabernacol interdenominaţional. Au ieşit din denominaţiune pentru că m-au acceptat pe mine şi acest Mesaj pe care îl predic. Fratele Jack Moore, fratele şi prietenul meu, a fost scos din denominaţiune pentru că s-a asociat cu mine. Şi astfel cred că merită să-i acordăm credit. Aşa este. Dumnezeu să-l binecuvânteze. Şi ţineţi-i mâinile sus în rugăciune şi credeţi cu el.

E-10 Şi acum sora Moore, nu o văd nicăieri, ea, da, aici în spate, arată ca o fetiţă stând acolo în această dimineaţă, toată îmbrăcată aşa, nouă, în acesta, arată ca un costum de Paşte. Şi se pare că... nici măcar fratele Jack nu o mai cunoştea. Acum, acum sora Moore!

E-11 Cu siguranţă ne este dor de Anna Jeanne şi Don, şi de toţi. Mă bucur să-l cunosc pe fratele Nolan, ... unul dintre asociaţii de aici.

E-12 Şi pe fratele Ernie, l-am întrebat ieri dacă vrea să cânte acel Amin. Îl am pe un disc şi l-am uzat doar ascultându-l, Amin. Cred că are voce pentru asta; mai bine decât oricine altcineva. Şi pe micuţa Judy, am observat-o; cei doi, arată exact ca frate şi soră. Nu-i aşa? Sunt soţ şi soţie. Uitaţi-vă la fiecare în parte, vedeţi, păi ei sunt doar seamănă perfect. Vedeţi? Şi într-adevăr un cuplu mic şi drăguţ. Acesta este, ştiţi, acesta este... Fratele Palmer care doar ce a urcat treptele de aur, aceasta este fiica şi ginerele său. Şi este... Ea este cu siguranţă o recunoaştere la buna lui creştere a unui copil. Şi mai are şi alţii, slujitori căsătoriţi, de asemenea, şi aceştia sunt evangheliştii şi pe câmpul lor, şi alţii. Aşa că este chiar minunat.

E-13 Nu am văzut-o pe sora Palmer. Sincer, dacă aş vedea-o nu ştiu dacă aş recunoaşte-o sau nu. Ea este, poate, undeva (desigur) în adunare. Înapoi în spate de tot; Dumnezeu să te binecuvânteze, sora Palmer.

E-14 Îmi tresaltă inima de fiecare dată când mă gândesc la asta. Fratele Palmer urcase treptele doar de câteva minute, înainte să primesc mesajul că a plecat. Nu-mi venea să cred. Billy m-a sunat şi cineva luase legătura... şi ei ştiau. Eram nişte prieteni atât de buni şi să aflu că a fost dus, a fost cu adevărat cutremurător. Dar toţi trebuie să plecăm, indiferent cine suntem, trebuie să plecăm rând pe rând. Dar este un singur lucru, "Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui, aceasta este datoria oricărui om," Eclesiastul 12.

E-15 Acum, nu am prea mult timp pentru această lecţie de şcoala duminicală şi sunt răguşit.

E-16 Ascultaţi, fratele Pearry Green a făcut un lucru nobil. El m¬a auzit spunând, aseară, "că îmi lipseşte bucăţica mea de păr care să-mi ţină..." A sunat acolo şi a încercat să mi-o aducă cu avionul. I-am spus, "Aţi ajuns prea târziu, sunt deja răguşit." Am încercat ani de zile să am vreo reuşită, dar când am cumpărat asta, am rezolvat problema. Dar am uitat-o de data asta, aşa că sunt puţin răguşit. Aşa că fiţi îngăduitori cu mine, dacă vreţi, în vorbire.

E-17 Acum, la câţi dintre voi le place şcoala duminicală? Oh, Doamne, aşa este. Este un lucru bun la care să vă trimiteţi copiii. Nu, daţi-mi voie să corectez, un lucru bun la care să vă aduceţi copiii. Aşa este, să vă aduceţi copiii; veniţi şi voi. Câţi ştiu cum a luat naştere la început şcoala noastră duminicală? Unde a luat naştere? În Anglia. Cum s-a numit prima dată? Şcoala pentru zdrenţuiţi. Aşa este, se numea "Şcoala pentru zdrenţuiţi." Aşa cum am uitat acum numele omului care a înfiinţat-o. Cum îl chema? [Cineva spune, "Robert Raikes." – Ed.] Aşa este, exact. Şi i-a luat pe micuţii de pe stradă (erau zdrenţuroşi, nu aveau unde să se ducă şi foarte rău), şi i-a adus înăuntru şi a început să le dea lecţii despre Biblie. Şi a ajuns una dintre cele mai mari orânduiri ale bisericii, aproape, astăzi, şcoala duminicală. Este bine să mergem. Nu uitaţi să veniţi, aduceţi-vă copiii. Cred că tabernacolul de aici are învăţători, săli amenajate, pe vârste şi aşa mai departe. Iar voi, noii convertiţi care aţi venit de curând la Cristos, conitnuaţi să urmaţi Mesajul; veniţi aici, la Tabernacolul Life, şi vă vor fi de folos.

E-18 Acum, în seara aceasta vom avea un rând de rugăciune de modă veche. Ne vom ruga doar pentru bolnavi aşa cum făceam noi, fratele Jack şi fratele Brown.

E-19 Îmi amintesc că l-am văzut pe fratele Brown încercând să împartă acele cartonaşe de rugăciune, şi cum el însuşi fiind un păstor, şi în acele zile, într-o organizaţie care ar fi pus presiune pe el, ştiţi, "Eu-eu sunt fratele tău în treaba asta," ştiţi, "trebuie să mă ajuţi să ajung acolo." Oh, cu siguranţă i-a fost greu, dar a rămas cât se poate de loial. Fratele Brown este un om bun. Şi astfel noi îl iubim.

E-20 Şi aşa cum ne văd pe noi toţi, pe noi trei, că devenim, ne apropiem de bătrâneţe, spre sfârşit. Ar fi un lucru foarte trist dacă nu am avea aşezat în noi acel lucru măreţ, ceea ce ştim că este Adevărul. Ne pregătim să ne întoarcem într-una din aceste zile, să ne întoarcem din nou la tinereţea noastră de bărbaţi, să nu mai... trupurile noastre transformate, făcuţi după asemănarea Lui pentru a rămâne. "Pentru că atunci când se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, este una care deja ne aşteaptă."

E-21 Şi partea pentru care sunt recunoscător, dragă prietene, că dragul de Domnul Isus... Voi, care aveţi încredere în mine că vă spun Adevărul; dragul de Domnul Isus, într-o dimineaţă, pe la ora opt, m-a lăsat să văd acea Ţară. Acum, nu a fost-nu a fost o vedenie; dar nu vreau să spun asta. Orice a fost, a fost la fel de real cum eu vă vorbesc vouă aici. Acum, am văzut feţele acelor oameni, şi nu i-am putut recunoaşte, au redevenit tineri din nou. Şi erau la fel de reali ca... le strângeam mâinile şi alte lucruri. La fel de real...

E-22 Şi m-a ajutat, pentru că înainte aveam o idee: când o persoană moare, doar sufletul ei se ducea. Dar atunci când El mi-a citat asta, că "Dacă se desface această casă pământească a cortului nostru... avem deja una." Vedeţi? Şi trebuie să avem totul în trei, pentru a face o desăvârşire. Vedeţi? Şi este un trup aici, apoi acel trup de acolo, care este trupul ceresc, şi apoi trupul glorificat la înviere. Vedeţi, asta îl face complet. Vedeţi? Aşadar, este un... Nu este un mit, nu este o idee, nu este un duh. Este un bărbat şi o femeie cum sunteţi voi, exact aşa.

E-23 Şi apoi, cu ani în urmă, am văzut tărâmurile celor pierduţi, şi am fost acolo. Îţi spun, prietene, ca un om batrân, lasă-mă să te conving de acest lucru, în toată naţiunea în această dimineaţă, nu vreţi să vedeţi niciodată acel loc. Nu există nici un fel deloc în care aş putea... dacă aş fi un artist cu o pensulă, nu aş putea picta tabloul. Ca slujitor, nu aş reuşi să vă descriu. Vorbiţi despre iad că este un loc care arde, este de un milion de ori mai rău decât atât, ororile care merg cu el.

E-24 Şi Raiul... sau acest loc, oriunde ar fi fost, nu ştiu cum să-1 numesc. El s-a referit la acesta acolo ca "suflete sub altar." Dar când s-a întâmplat asta, niciodată nu am... Nu există nici o modalitate de a explica cât de minunat este. Există... Acum, trebuie doar să mă credeţi pe cuvânt, sunt doar un om. Vedeţi? Dar aceste vedenii care s-au împlinit întotdeauna exact aşa cum v-am spus, şi ştiţi că fiecare dintre ele a fost adevărată, şi aceasta este adevărată. Orice aţi face, dacă pierdeţi orice altceva (sănătatea, puterea, vederea, orice ar fi), nu pierdeţi Aceasta. Nu există nimic care să se poată compara cu asta. Este... Nu există-nu există cuvânt în limba engleză, pe care să-l ştiu eu, care să poată exprima lucrul acesta. Dacă ai spune "perfect," este dincolo de asta; "superb," este-este dincolo de asta; "sublim," ... Nu există-nu există cuvinte pe care le ştiu care să poată exprima asta, pentru că a fost atât de... Şi apoi, să te gândeşti, aceea nu este încă sfârşitul. M-am gândit, "Să-mi fie frică să ajung la asta?"

E-25 Am spus: "Mâncaţi?"

E-26 Au spus, "Nu aici. Nu mâncăm aici, dar când ne vom întoarce pe pământ vom primi un trup în care vom mânca."

E-27 Ei bine, îi puteam simţi. Erau exact aşa. Vedeţi? Şi ei... Am spus, "Ei bine, aveţi..." Oh, da, au un trup. Doar că nu este un mit, este un trup. Ne cunoaştem unii pe alţii. Toţi mă cunoşteau, mă îmbrăţişau, milioane dintre ei.

E-28 Şi am spus, "Ei bine, vreau să-L văd pe Cel Care m-a adus aici."

E-29 El a spus, "Nu-L poţi vedea acum, trebuie să aştepţi."

E-30 Am spus, "De ce m-ai pus pe... aici sus?"

E-31 A spus, "Ai fost un conducător în viaţă."

E-32 Şi am spus, "Vrei să spui că ei sunt toţi Branhami?"

E-33 El a spus, "Nu! Aceştia sunt convertiţii tăi la Cristos." Vedeţi?

E-34 M-am uitat în jur, şi atunci toate acele nopţi grele şi încercările au trecut, când am putut să le văd feţele. O tânără a alergat acolo, una dintre cele mai frumoase femei, şi doar şi-a aruncat braţele în jurul meu şi a spus, "Frate preţios." Şi când a trecut pe acolo... Acum, ea era o femeie. Aşa că... Dar acolo, acolo nu va fi niciodată păcat. Vedeţi, glandele noastre sunt schimbate acolo. Nu vor mai creşte copii, acolo. Vedeţi? Vedeţi, toţi la fel.

E-35 Ceea ce face diferenţa, senzaţia. Iată motivul pentru care nu cred în a merge pe pista de dans şi a dansa. Nici un bărbat... Eu, în faţa lui Dumnezeu şi a Bibliei mele, am trăit curat, în acel fel toată viaţa mea, de când eram mic, prin toată tinereţea mea. Orice fată cu care am ieşit vreodată, pot chiar să mă întorc cu ea la Judecata de Apoi. Vedeţi? Dar nu există bărbat, nu¬mi pasă cine eşti, care să poată lăsa o femeie (cu aparenţa unei femei) să te îmbrăţişeze strâns; dacă eşti un bărbat cu adevărat sănătos, există o senzaţie. Dar acolo nu era; nu există glande. Sunteţi toţi cu aceeaşi glandă. Vedeţi? Doar dragoste pură, de soră şi frate necontaminată, mai mult decât ar fi pentru... chiar şi pentru... îmbrăţişarea propriei tale fetiţe. Vedeţi? Propria ta fiică, şi totuşi ea este făcută... ea este femeie, iar tu eşti bărbat. Vezi, ar putea crea ceva; dar Acolo nu se poate, s-a terminat cu păcatul, totul este terminat. Vedeţi? Adevărată... doar Dragoste adevărată, sfântă.

E-36 Şi m-am uitat la femeia aceea. Erau... parcă erau milioane acolo, şi toate aveau părul lung, şi haine albe lungi. Şi-şi Acesta care vorbea cu mine, a spus, "Nu o recunoşti?"

E-37 Am spus, "Nu."

E-38 A spus, "Avea peste 90 de ani când ai condus-o la Cristos."

E-39 "Uimitor har, ce dulce sunet." Vedeţi? Doar că nu ai cum să explici vreodată ce este. Doar luaţi-mă pe cuvânt dacă mă credeţi. Asiguraţi-vă să faceţi... ardeţi fiecare pod al lumii în urma voastră.

E-40 Cred că biserica începe să asculte Mesajul şi începe să înţeleagă. Dar, prieteni, ascultaţi, trebuie să stăm în Prezenţa Fiului, trebuie să fim copţi. Credinţa noastră-credinţa noastră nu este coaptă. Din punct de vedere intelectual, ascultăm Mesajul pe care Dumnezeu ni l-a dat şi vedem semnele pe care El ni le-a arătat, şi îl dovedim prin Biblie, este acolo, dar, oh, cât de mult are nevoie biserica să se stea în Prezenţa Lui până când se înmoaie, ştiţi, şi se îndulceşte în Duhul, ca să se poată scălda. Uneori, vorbind despre Mesaj, devii aspru trebuie să intraţi cu forţa aşa, pentru că trebuie să strângi un cui ca să se ţină bine. Dar de îndată ce Biserica Îl primeşte, Aleşii sunt chemaţi afară şi separaţi, atunci în Prezenţa lui Dumnezeu, ştiu că va fi ceva asemănător cum erau oamenii Acolo când are loc Răpirea Sa.

E-41 Voiam să vorbesc în această dimineaţă despre Răpirea, dar pur şi simplu nu am suficient glas pentru a o face, aşa că aveţi puţină răbdare cu mine. Ceea ce vreau să vorbesc, subiectul de: Singurul Loc De Închinare Prevăzut De Dumnezeu.

E-42 Acum, este un text foarte mare. Aşa că haideţi să ne rugăm acum. Şi, în această dimineaţă, peste tot pe aceste meleaguri, oriunde v-aţi afla, plecaţi capul doar câteva momente. Fiţi foarte sinceri acum, ne apropiem de Cuvântul lui Dumnezeu, care este Dumnezeu sub formă de slovă.

E-43 Marele Autor al acestei Cărţi, "Este o Sămânţă," suntem învăţaţi, "pe care un semănător a semănat," aşa a spus Autorul. Acum, ne dăm seama că o sămânţă va creşte dacă se află în pământul potrivit. Aşadar, Tată, vrei Tu în această dimineaţă să scoţi toţi mărăcinii şi ciulinii, şi necredinţa şi gândurile sceptice din inimile noastre; pentru ca Cuvântul lui Dumnezeu să crească liber, udat de Duhul în inimile noastre, ca să devenim poporul lui Dumnezeu. Îngăduie, Tată. Iată ce doresc inimile noastre. Nu numai nouă, celor care am recunoscut acest lucru, ci să fie şi alţii din toată ţara, inima fiecăruia, să ardă de dragoste şi tandreţe, să meargă să încerce să-l câştige pe fratele pierdut, pe sora pierdută. Îngăduie asta astăzi, Doamne. Privim întru totul la Tine, căci Tu eşti Călăuza şi Domnul nostru. Aşa că ne rugăm ca Tu să ne îndrumi astăzi în Cuvântul Tău şi să ne dai din binecuvântările Tale. Prin harul Tău şi în Numele Tău cerem aceasta. Amin.

E-44 Acum, să luăm ca text al nostru... Vreau să citesc din Cartea Deuteronomului, din Vechiul Testament, doar ca fundal al Scripturii. Am câteva notiţe pe care le-am scris rapid după ce m-am întors de la micul dejun cu fratele Vayle.

E-45 Nu am apucat niciodată să-i mulţumesc omului de la acel hotel... acel restaurant de seara trecută, care a plătit pentru¬pentru cina noastră. Eu, soţia şi fetiţa mea am fost acolo şi, când m-am dus să plătesc nota de plată, cineva o plătise. Oricine ar fi fost, vă mulţumesc. A spus, "Omul care a şezut la capătul băncii." Bineînţeles că era un grup întreg acolo pe care îl cunoşteam. Acum, eu... un fel de Kickapoo, ceva de genul acesta, locul de aici, restaurantul în care eram. Mulţumesc, oricine a fost cel care a făcut asta. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe fiecare dintre voi.

E-46 Acum, în al 16-lea capitol din Deuteronom, este vorba despre ţinerea Paştelui. Aşa că dorim să citim primele câteva versete, primele patru sau cinci, şase versete de aici.
Păzeşte luna Abib şi prăznuieşte sărbătoarea Paşte lui... (Asta înseamnă "aprilie.") ... DOMNULUI Dumnezeului tău: căci în această lună Abib te-a scos DOMNUL Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea.
Să jertfeşti Paştele în cinstea DOMNULUI Dumnezeului tău, jertfele tale de oi şi boi, în locul pe care-l va alege DOMNUL ca să-Şi aşeze Numele acolo ...
Să mănânci azimele în acesta; şapte zile să mănânci azimi, pâinea-pâinea cu care, ... ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: ... să-ţi aduci aminte toată viaţa ta de ziua în care ai ieşit din ţara Egiptului.
Şi să nu se vadă... aluat la tine pe toată întinderea ţării tale timp de şapte zile; şi nici o parte din vitele pe care le-ai jertfit în seara celei dintâi zile, să nu fie păstrată peste noapte până dimineaţa.
Nu vei putea să jertfeşti Paştele în oricare din poţile tale pe care ţi le dă DOMNUL, Dumnezeul tău:
Ci în locul pe care DOMNUL Dumnezeul tău l-a ales în care să-Şi aşeze numele, acolo să jertfeşti Paştele seara, la apusul soarelui, pe vremea când ai ieşit din Egipt.
Acum, Domnul să adauge binecuvântările Sale la citirea Cuvântului Său.

E-47 Acum, microfoanele au un şuierat în ele? Aseară am auzit că au avut. Puteţi auzi bine, peste tot?Nu se aude. [Fratele Branham reglează microfonul – Ed.] Este mai bine? Este mai bine aşa, să vorbesc cu microfoanele în jos aşa? Sunt puţin răguşit, aşa că stau aproape în această dimineaţă din acest motiv, şi sper că fratele Pearry poate-poate să audă acolo. Puteţi auzi bine acum? Cred că au rezolvat-o. În regulă.

E-48 Acum, loc-... Lucrul despre care vreau să vorbesc în această dimineaţă este că Dumnezeu are un singur loc în care închinătorul Îl poate întâlni pe Dumnezeu, un singur loc. De-a lungul veacurilor, mulţi au căutat acest loc tainic al lui Dumnezeu, de-a lungul tuturor veacurilor. Chiar şi Iov a vrut să ştie unde locuieşte El, "Dacă aş putea să mă duc la casa Lui şi să bat la uşa Lui." Iova vrut să găsească locuinţa lui Dumnezeu, pentru că acolo Dumnezeu şi familia Lui se închină împreună.

E-49 La fel ca ieri, în mesajul de ieri dimineaţă, aflăm că există posibilitatea ca o persoană să se închine lui Dumnezeu în zadar, cu o închinare sinceră. Dumnezeu a stabilit toate aceste lucruri pentru noi, dar problema este că trebuie să cercetăm să aflăm unde sunt. Pavel i-a spus lui Timotei să cerceteze şi să-să fie la timp şi ne la timp, gata să spună un-un-un cuvânt sau... despre nădejdea care era în el.

E-50 Acum, toate aceste lucruri sunt acolo. Şi aflăm... Cândva aş vrea să vin la Shreveport, unde să avem doar vreo două sau trei săptămâni doar pentru a lua treizeci de minute în fiecare seară şi doar pe o învăţătură, vedeţi, să rămânem chiar în Cuvânt, aceste pasaje secrete, vedeţi, unde am putea afla chiar cum să intrăm. Şi voi doar urmăriţi, urmaţi direcţia lui Dumnezeu, există doar o singură cheie pentru fiecare uşă. Aşa este. Şi nici o altă cheie, oricât de mult ar părea, Dumnezeu nu are o cheie universală; are doar o singură cheie. Şi acum, trebuie să aveţi acea cheie, altfel uşa nu se va descuia. Nu contează cât de sinceri aţi fi, tot nu puteţi descuia uşa aceea.

E-51 Acum, câţi au fost la micul dejun de ieri, de dimineaţa trecută? În regulă, cred că majoritatea, cel puţin nouăzeci la sută dintre voi, sau chiar mai mulţi. Ca să fac un fundal la asta, la ceea ce voi spune, David a fost uns împărat (uns de Dumnezeu), cel mai mare împărat pe care l-a avut Israelul vreodată, în afară de Domnul Isus (care este Dumnezeu) Unsul. David este fiul Său, sau, Isus era Fiul lui David, conform descendenţei, trupul. Şi El va fi aşezat pe tronul lui David ca unul care moşteneşte, aşa cum prinţul moşteneşte întotdeauna tronul împăratului.

E-52 Observaţi, acum, că David fiind uns, totuşi, cu ungerea a făcut, a ieşit din voia Domnului cu acea ungere; şi tot poporul, nu au luat calea Scripturii sau cheia acestei descoperiri, toţi unşi şi ei, ei toţi, împreună, strigând şi lăudând pe Dumnezeu pentru un lucru care părea exact corect: să aducă Cuvântul lui Dumnezeu înapoi în casa lui Dumnezeu. Dar David era împărat, nu profet. Vedeţi? El... Era un profet în ţară prin care să facă asta, iar Dumnezeu a dezonorat întreaga mişcare pentru că nu au folosit niciodată cheia potrivită. Uşa nu s-a descuiat. Şi acum trebuie să ne amintim asta şi să ţinem asta în minte. Există... Fiecare lucru al lui Dumnezeu, un anumit mod în care trebuie să fie făcut, şi asta o stabileşte. Acum, acolo Dumnezeu are o anumită Biserică în care îi întâlneşte pe oameni, şi El te va primi în acea Biserică şi în nicio altă biserică.

E-53 Am spus acest lucru pentru că am fost de atâtea ori înţeles greşit, iar oamenii mi-au spus...
Eu spun, "Eşti un Creştin?"
"Sunt Baptist."
"Eşti un Creştin?"
"Sunt un Metodist."
"Eşti un Creştin?"
"Sunt un penticostal."

E-54 Acum, vedeţi, asta nu înseamnă nimic pentru Dumnezeu. Tu doar încerci cu cheia greşită. Dar există o cheie corectă, există una unde Dumnezeu... Dumnezeu nu a promis niciodată să te întâmpine ca Metodist, sau ca Baptist, sau ca Penticostal, sau ca nici o altă denominaţiune. El nici măcar nu ia în considerare denominaţiunile, ele sunt împotriva Lui.

E-55 În acel Mesaj lung, îl voi aduce la tabernacol foarte curând. Şi apoi fratele Jack Îl va asculta, iar apoi puteţi vedea ce vreţi să faceţi în legătură cu el, pentru că va fi înregistrat.

E-56 Acum, oamenii se comportă ca şi cum Dumnezeu ar fi obligat să le vină în întâmpinare doar pe baza teologiei lor. Acum, oamenii se comportă aşa. Ei nu se vor asocia nici măcar unii cu alţii. Trinitarienii Penticostali nu se vor asocia cu Unitarienii, nici Unitarienii nu se vor asocia cu Trinitarienii. Metodistul nu se va asocia cu Baptistul, pentru că unul este legalist şi celălalt este un Calvinist, aşa că nu au nici un fel de părtăşie. Şi învăluiesc minţile oamenilor atât de rău încât şi ei sunt unul împotriva celuilalt.

E-57 M-am dus să mă rog, cu ceva timp în urmă, într-o salon de spital. Era o doamnă care era întinsă acolo foarte bolnavă, care urma să fie operată, se aşteptau să moară. O altă doamnă care zăcea acolo (am fost chemat să mă rog pentru ea.), i-am spus, "Vă supăraţi dacă mă rog un moment?"

E-58 Şi ea a spus, "Trageţi perdeaua aceea!"

E-59 Iar eu am spus, "Îmi pare rău." Am spus, "Voiam doar să fac o rugăciune."

E-60 Ea a spus, "Trageţi perdeaua aceea!"

E-61 Am spus, "Da, doamnă." Ea şi fiul ei stăteau acolo, cu un aspect tipic de Ricky. Şi am spus, "Ei bine, nu sunteţi creştină?"

E-62 A spus, "Suntem Metodişti!"

E-63 Am spus, "Ei bine, nu v-am întrebat asta, v-am întrebat dacă sunteţi o 'creştină."' Vedeţi?

E-64 Şi atunci ea a spus, "Trageţi perdeaua aceea!"

E-65 Vedeţi, pentru că cineva care nu era Metodist avea de gând să se roage pentru o femeie pe moarte, ceea ce şi ea era. Dar pentru că nu era asociat în organizaţia ei, ea nici măcar nu a vrut să audă sau să aibă ceva de-a face cu asta. Dacă asta nu este un Fariseu, nu am văzut niciodată unul!

E-66 Aşteptaţi să auziţi Urma Şarpelui. Aha. Bine. Acum, ei cred acum că denominaţia lor este singura care este recunoscută de Dumnezeu: "Dumnezeu nu vă va auzi decât dacă sunteţi Metodist, sau Baptist, sau un-un Trinitar, sau un Unitarian," sau ceva de genul acesta. Este greşit!

E-67 Şi acesta este obiectivul meu; dar dacă există o-o astfel de dorinţă în minţile şi inimile oamenilor de a fi corecţi... Nu cred că femeia a făcut-o pentru că... sau oricine altcineva. Un Metodist nu s-ar ridica şi nu ar lua atitudine pentru biserica metodistă pentru că el-el ştie că ar fi greşită. Omul crede că este corectă. Nu cred că un Trinitar ar condamna un Unitarian, sau un Unitarian, un Trinitar, din Penticostali, pentru că vrea să fie diferit, el crede că are dreptate, şi trebuie să-i respectaţi ideile. Ştiţi, pătura se întinde în ambele sensuri. Dar, ţineţi minte, în toate acestea, dacă există ceva în inima unui bărbat sau a unei femei care au crezut că este "corect," atunci trebuie să fie undeva unde este corect. Aşa cum am spus de multe ori, "Când adâncul cheamă adâncul, trebuie să existe un adânc care să răspundă la această chemare."

E-68 Ştiţi, ni s-a spus că-că o focă cândva mergea pe malul mării, cu picioare. Dar acum nu mai are picioare, ele s-au transformat în înotătoare, pentru că putea... avea nevoie de înotătoare când a fost dusă de pe uscat, un animal cu blană, în mare; natura i-a format nişte înotătoare în loc de picioare, pentru că putea înota mai mult decât să meargă.

E-69 Nu-mi pot aminti acum de acest mare om care s-a dus la Polul Sud. Cum îl chema? Byrd. Se spune că a cerut să se facă haine pentru nişte vite, în această expunere; că luase vitele pentru lapte. Şi a făcut haine de blană pentru ca vitele să nu moară de frig. Dar când a ajuns acolo, nu mai aveau nevoie de nicio haină de blană, natura a făcut să le crească una. Vedeţi? De ce? Înainte de a exista o înotătoare pe spatele unui peşte, trebuia să existe o apă în care să înoate, altfel nu ar fi avut niciodată înotătoare. Acolo... Înainte de a exista un copac care să crească în pământ, trebuia să existe mai întâi un pământ în care să crească, altfel nu ar fi existat niciun copac.

E-70 Aşadar, vedeţi, atâta timp cât există ceva în inima omului care cere ceva, trebuie să existe ceva acolo care să răspundă, care să satisfacă acea cerere.

E-71 O femeie... A fost făcută o autopsie aici, cu ceva timp în urmă, la o femeie care a murit. Şi motivul, ei-susţin ei, care a ucis-o, ea mânca ceapă pur şi simplu în mod regulat, tot timpul. Dacă nu mânca ceapă, o mânca capul, şi toate celelalte; nu reuşeau să înţeleagă. Deci, la autopsie, au găsit o excrescenţă în femeie de un tip de celule; aveau o-o denumire pentru asta. Şi au putut lua acea excrescenţă şi au pus-o într-un bol cu ceapă, iar aceasta a dizolvat ceapa peste noapte. Vedeţi? Ce era? Era ceva în femeie care cerea ceapă, şi dacă nu ar fi existat ceapă nu ar fi fost nicio exercscenţă.

E-72 Cu alte cuvinte, trebuie să existe mai întâi un Creator, înainte de a putea exista o creaţie. Vedeţi?

E-73 Acum, dacă în inima omului există o dorinţă... Ca Metodistul, Baptistul, Presbiterianul, la Catolic, toate aceste altele, încearcă să găsească acea cale adevărată, şi li se spune de preotul şi păstorii lor, şi aşa mai departe, că, "Aceasta este calea adevărată." Ei spun, preotul spune, "Nu există mântuire în afara bisericii Catolice."

E-74 Ei bine, fiecare biserică îşi ia... propria idee. Unii dintre ei nu vor să recunoască, dar o fac prin acţiunile lor. Acţiunea voastră vorbeşte mai tare decât cuvântul vostru. Este doar o... Cu alte cuvinte, ei sunt chiar mai făţarnici decât este Catolicul. Catolicul mărturiseşte direct, "Cred că acesta este singurul lucru," dar ei nu vor face asta. Ei o ascund, dar acţiunile lor dovedesc ceea ce gândesc. Vedeţi?

E-75 Acum, trebuie să existe atunci un singur loc, pentru că există o dorinţă în inima omului să Îl găsească. Şi cred că Cuvântul lui Dumnezeu are răspunsul la tot ceea ce avem nevoie. Aşadar, Dumnezeu are răspunsul şi haideţi să îl căutăm acum în Scripturi. Şi apoi, dacă Dumnezeu ne va arăta în Scripturi singurul loc, singurul temei (singura denominaţiune, dacă este aşa), singurul mod în care Dumnezeu va întâlni un om, atunci ar trebui să ne ţinem de asta pentru că am găsit Adevărul Bibliei, ce spune Aceasta.

E-76 Acum, cuvântul Deuteronom, cuvântul însuşi înseamnă "două legi," cuvântul Deuteronom. Şi Dumnezeu are două legi. Cele două legi: una dintre ele este neascultarea de Cuvânt şi muriţi; iar cealaltă este ascultarea de Cuvânt şi trăiţi. Acestea sunt cele două legi, iar Deuteronomul înseamnă aceste două legi. Ambele ne-au fost arătate în mod absolut în Scriptură. Una dintre ele este moartea, cealaltă este Viaţa; Viaţa şi moartea. Dumnezeu se ocupă numai de Viaţă, Satan numai de moarte. Şi acestea au fost arătate lumii în mod public, deschis, în faţa tuturor ochilor, şi nu există nicio scuză pentru noi. Una dintre ele a fost arătată pe Muntele Sinai, când a fost dată legea, care a osândit întreaga rasă umană la moarte; cealaltă a fost dată pe Muntele Calvar, care a adus întreaga rasă umană la Viaţă, când pedeapsa a fost plătită în Isus Cristos. Cele două legi ale Deuteronomului au fost împlinite în aceste două, mari lucruri.

E-77 Vreau să observaţi din nou că au fost, de asemenea, două legăminte date. Un legământ a fost dat lui Adam, care era cu condiţii, ca o lege: "Dacă nu te vei atinge de asta, atunci vei trăi; dar dacă te atingi de asta, vei muri." Aceasta era o lege.
Apoi a fost o altă lege dată lui Abraham, care a fost prin har, necondiţionat: "Te-am mântuit pe tine şi sămânţa ta după tine." Amin! Acesta este un tip al Calvarului, nu tipul de-de-de legământ al lui Adam, este un legământ Abrahamic.

E-78 Dar acum Îl auzim spunând că există un singur loc în care El se va întâlni cu omul pentru închinare. L-am citit chiar aici, în text. Ne vom referi la asta, din nou, în câteva minute.

E-79 Atunci, dacă există doar un singur loc în care Dumnezeu îl întâlneşte pe om, ar fi bine să fim foarte atenţi. Acum, să lăsăm deoparte tradiţiile noastre în această dimineaţă, şi... în această lecţie de şcoală duminicală, şi să fim foarte siguri că vom găsi acel singur loc. Pentru că, Dumnezeu a spus aici, că El nu vă va primi în niciun alt loc. În nici o altă biserică, El nu vă va primi. Doar în Biserica Sa, este singurul loc în care vă va primi.

E-80 Acum, "Ce ai spus, frate Branham? Dacă sunt sincer?" Nu.

E-81 Amintiţi-vă, Isus a vorbit cu nişte oameni sinceri, închinătorii din vremea Lui, şi a spus, "Degeaba vă închinaţi Mie." Adevărată, închinare autentică din adâncul inimii lor. "Degeaba vă închinaţi Mie, învăţând ca învăţături poruncile omeneşti," sau crezul lor denominaţional. Sincer, cu respect, cât se poate de religios. Şi asta nu era ceva nou doar la Farisei. Cain şi Abel, primii doi închinători care s-au născut, naştere naturală aici pe pământ, au venit absolut în aceeaşi atitudine.

E-82 Cain era la fel de religios ca şi Abel. Amândoi au zidit altare. Amândoi L-au iubit pe Dumnezeu. Amândoi au făcut jertfe. Amândoi s-au închinat. Amândoi au plătit zeciuiala. Amândoi au făcut totul la fel. Dar Abel, prin credinţă care este "descoperirea," Cuvântul lui Dumnezeu descoperit, făcut clar, prezentat şi adeverit. Glorie! Cain a făcut o jertfă, dar Dumnezeu nu a adeverit-o. Dumnezeu a cerut închinare, iar Cain a făcut jertfa, dar Dumnezeu nu a adeverit-o. Dar prin adevăratul mijloc...

E-83 Voi spuneţi, "Ei bine, biserica mea este. A mea..."

E-84 Aşteptaţi doar un minut. Dumnezeu Îşi tălmăceşte propriul Cuvânt prin termenii Săi în care a vorbit. Vedeţi, Cain a spus, "Eu sunt religios. Sunt un iubitor al Creatorului meu. Îţi ofer Ţie acest altar frumos. Îţi ofer Ţie acestă jertfă. Am zidit toate aceste lucruri, Doamne, pentru că Te iubesc." Abel a spus acelaşi lucru. Acum, cel care este adeverit este cel care este dovedit. Şi Dumnezeu s-a pogorât şi a primit jertfa lui Abel, pentru că, prin descoperire, el a atins adevăratul mijloc al lui Dumnezeu care a fost acceptat.

E-85 Acum urmăriţi acel duh al lui Cain cum a coborât prin toată Scriptura, drept până în această ultimă zi. Fundamental? La fel de fundamental cum a fost şi celălalt.

E-86 Uitaţi-vă la profetul Balaam şi la profetul Moise. Amândoi cu şapte altare, altarele lui Iehova, cu sânge pe fiecare dintre ele; şi nu numai atât, ci şi berbeci pe fiecare. În numerologie, exact numărul potrivit, şapte, "desăvârşit," şapte berbeci. Exact la fel, ambele altare. La fel de fundamental cum era unul, era şi celălalt. Dar pe cine a adeverit Dumnezeu? Vedeţi? Vedeţi? Pe cel care era în Cuvântul Său. Fundamental nu înseamnă prea mult; este descoperirea lui Dumnezeu.

E-87 Acum gândiţi-vă! Aceşti oameni, de ce au fost chemaţi şi puşi în această condiţie (aceşti farisei) de către Isus, a spus, "Degeaba vă închinaţi Mie"? Închinaţi-vă Lui: închinare autentică, închinare adevărată, din inima lor. "Voi... Degeaba vă închinaţi Mie." De ce? Învăţând ca învăţătură tradiţia lor omenească. "Şi aşa faceţi ca poruncile lui Dumnezeu să nu aibă niciun efect asupra oamenilor."

E-88 Dacă v-aş învăţa un mesaj Metodist, nu ar avea niciun efect asupra voastră, acesta este timpul Miresei. Dacă Moise învăţa mesajul lui Noe, nu ar avea niciun efect. Dacă Isus învăţa mesajul lui Moise, nu ar avea niciun efect. Pentru că sămânţa predestinată este aşezată acolo care va fi udată doar de acel tip de apă care este dat pentru acea sămânţă. Vedeţi? Nu va creşte în alte condiţii. Trebuie să fie condiţiile care o creşte.

E-89 Acum, puteţi lua un ou de găină şi să-l puneţi într-un incubator, care ar trebui să fie sub o găină, dar se va cloci oricum. Dacă îl pui sub un căţeluş, va cloci. Este căldura, condiţia care îl face să clocească. Deci trebuie să aibă condiţia. Poţi lua un ou viu şi bun şi să-l pui sub o găină moartă, nu va cloci. Vedeţi? Vedeţi, este vorba de condiţie.

E-90 Ei bine, aşa stau lucrurile în această epocă în care trăim, trebuie să afli care este modul în care Dumnezeu o face pentru această epocă. Asta a aflat Martin Luther, asta a aflat John Wesley, asta au aflat Penticostalii în epoca lor. Epoca şi timpul lui Dumnezeu să o facă.

E-91 Acum, Penticostalii. Acel frate, unul... cred că... unul dintre ochi îi era dus, un frate de culoare care a început cu adevărat mesajul Penticostal în California, vechea stradă Azusa. Au râs de el, pentru că era un negru. A fost luat în râs, dar a adus un mesaj pentru acea epocă. Doar un trup mic, un ins care abia îşi putea semna numele, dar Domnul i-a descoperit că aceasta era epoca pentru restabilirea acelor daruri, şi au venit. Nu contează ce s-a spus, a venit. Dar toată lumea care a intrat în atmosfera acesteia şi a văzut că era acea epocă, şi au văzut că Dumnezeu adeverea că acei oameni puteau vorbi în limbi, şi aşa mai departe, s-a întâmplat asta. Dar apoi, când s-a dus şi a stabilit definitiv că "aceasta este singura dovadă," asta a ucis-o. Vedeţi? Merge chiar mai departe, vedeţi. Asta a făcut-o. Apoi au început să separe aceasta, aceea, şi să facă denominaţiuni; şi unul vine pe un nor, iar celălalt vine într-un rug. Şi, vai, iată.

E-92 Asta fac denominaţiunile. Vedeţi? Dumnezeu nu este un autor al denominaţiunilor, pentru că denominaţiunea este Ba bilonul, iar El nu este autorul confuziei. O vedem pe toată... Nu trebuie să fii nici măcar intelectual ca să vezi asta. Este Babilonul! Vedeţi? Tradiţie (gândiţi-vă la asta), oameni sinceri. Acum, totuşi, pentru că ei cred asta, tot trebuie să existe un loc sincer unde Dumnezeu se întâlneşte.

E-93 Acum observaţi versetul 2. "Închinaţi-vă în locul pe care 1- am ales Eu." Jertfa, desigur, unde se închinau asupra jertfei. "Locul pe care l-am ales Eu; nu care l-aţi ales voi, care l-a ales omul. Ci care l-am ales Eu, în acest loc să vă închinaţi." Acolo arată că există atunci un singur loc, altele sunt deşarte. Nu trebuie să fie din alegerea voastră, ci trebuie să fie alegerea Lui.

E-94 "Ei bine, eu nu trebuie să merg la biserică." Sau, "Eşti atât de îngust la minte! Ei bine, te cerţi chiar cu femeile în legătură cu predicarea, şi... sau cu femeile care îşi scurtează părul, şi cu bărbaţii în legătură cu aceste alte lucruri. Păi, eşti atât de îngust la minte!"

E-95 Bine, nu trebuie să luaţi calea lui Dumnezeu în această privinţă, mergeţi acolo unde se face asta. Vedeţi? Şi veţi afla că este în Scriptură, aşa că, ,,Degeaba se închină ei la Mine." Isus a vorbit despre acelaşi lucru. Vedeţi?

E-96 Că fiecare iotă, în fiecare lucru, trebuie să fiţi credincioşi. Intotdeauna este mica-viţa mică, mica-vulpea mică care strică viţa. Uneori lăsaţi... Nu sunt lucrurile mari care le faceţi, ci lucrurile mici care le lăsaţi nefăcute. Amintiţi-vă, un lanţ este numai atât de puternic pe cât veriga lui cea mai slabă. "Ferice de cei ce păzesc toate poruncile lui Dumnezeu, că ei vor avea dreptul să intre." Faceţi tot ce a spus Dumnezeu.

E-97 Dacă a spus ca femeile să aibă părul lung, voi spuneţi... un om mi-a spus nu demult, mi-a spus, "Eu nu predic o religie despre sârma de rufe."

E-98 Am spus, "Atunci nu predici Evanghelia." Da.

E-99 Dumnezeu a pus totul acolo, a spus ce trebuie făcut. Şi tu ori faci... Aceasta este lucrul vostru normal, natural. Ce lucru mărunt... ce... un lucru mic nesemnificativ. Isus a spus, "Ferice de cei care vor lua toate lucrurile mici, să facă lucrurile mici." Şi o femeie să-şi lase părul să crească, asta e doar un... păi, e doar ceva ce ea poate face, şi nici măcar nu vrea să facă asta. Ea nici măcar nu vrea să facă asta.

E-100 "Oh, învaţă-ne lucrurile mari."

E-101 Cum puteţi învăţa lucrurile mari când voi nu vreţi să faceţi lucrul simplu, obişnuit? Pentru că, vedeţi, motivul şi obiectivul vostru sunt greşite.

E-102 Este dragostea voastră faţă de Dumnezeu, "Doamne, nu-mi pasă ce vrei să fac, sunt dispus să o fac." Atunci ajungeţi undeva, dar dacă nu o faceţi aşa, aşa cum a spus El să o faceţi...

E-103 Este alegerea Lui, "Locul pe care l-am ales Eu." Acolo te închini cu jertfa ta.

E-104 Puneţi... Cain şi-a adus jertfa lui, Abel şi-a adus-o pe a lui, depinde în ce loc o duceţi. Dacă o duceţi în locul pe care El l-a ales, va fi în regulă, El o va accepta; dacă nu, nu o va accepta. Nu contează, este aceeaşi jertfă, oricare ar fi ea, este tot ne-... respinsă, dacă nu este adusă în acel loc anume.

E-105 Acum vrem să aflăm unde vrem să aducem această jertfă. Am putea afla... Cu toţii vrem să mergem în Cer. Nu-i aşa? Şi cu toţii ştim că am greşit. Toţi credem că Isus este Jertfa. Acum vrem să ştim unde să Îl ducem, va fi-va fi acceptat. Vedeţi? Aşa este. Biblia ne spune unde să îl ducem, vedeţi, şi va fi acceptat; în afara acelui loc, nu va fi acceptat.

E-106 Să observăm aici şi locul pe care l-a ales El unde să fie aşezată jertfa, locul în care a ales El să aşeze jertfa. Nu o puteţi aşeza pe niciuna dintre aceste porţi; ci în locul pe care l-a ales El să o aşeze, El a pus şi Numele Său în acel loc. Asta a spus El aici. El a ales să aşeze Numele Lui în acel loc. Acum să cercetăm Scripturile despre acest loc, pentru că acesta este locul unde El Şi-a aşezat Numele.

E-107 Acum să citim din text. Şi am avut un bileţel pus aici, pe care eu... în această dimineaţă, a venit la mine. Să luăm versetul 2 al acestui capitol. Acum, nu vreau să vă reţin prea mult, din pricina oamenilor, la aceste conexiuni de aici. Acum versetul 2 al acestui capitol 16:
Să jertfeşti Paştele în cinstea DOMNULUI Dumnezeului tău, cu jertefele tale de oi şi boi, în locul pe care-l va alege DOMNUL ca să-şi aşeze Numele acolo.

E-108 Acum, nu puteţi lua această... sinceritatea voastră şi tot ceea ce vreţi să mărturisiţi, chiar nu puteţi să o duceţi la altarul Metodist, la un altar Baptist, la un altar Penticostal, ci există un al tar undeva pe care El l-a ales ca El... în care să-Şi aşeze Numele, şi El vă va întâlni în acel loc. Acum, dacă faceţi ca totul să meargă cum trebuie, va merge; totul este pus în ordine. Dacă există un scurtcircuit în acel fir, acea lumină nu se va aprinde; pentru că a fost împărnântată. Şi când veţi lua unul dintre Cuvintele lui Dumnezeu sau unul dintre locurile Sale, şi în inima voastră veţi avea obiective egoiste, asta va împământa puterea lui Dumnezeu chiar acolo. Dacă o faceţi pentru că vreţi să fiţi deştepţi, vreţi să fiţi diferiţi de altcineva sau altceva, chiar acolo este împământată, va arde siguranţa. Sunteţi greşiţi. Trebuie să veniţi cu sinceritate, cu toată inima voastră, cu motivele şi obiectivele voastre aşezate direct pe Dumnezeu. Apoi căutaţi locul Lui, găsiţi unde a spus El şi duceţi-o acolo. Vedeţi?

E-109 Priviţi la Marta şi Maria. Când Isus s-a întors, după ce le-a învăţat această Evanghelie (Lumina din Ziua Sa, El fiind Mesia), El a fost urât, respins. Oh, Fariseii şi bisericile L-au dispreţuit. Dar Lazăr murise, fratele care Îi era un prieten apropiat. L-a lăsat să zacă acolo; şi au trimis după El, El nici măcar nu a venit.

E-110 Dar priviţi-o pe Marta, atitudinea ei. Ea a spus, "Doamne, dacă Tu ai fi fost aici." I-a dat titlul Lui de drept: Domnul, cu majusculă D-o-m-n-u-1, Yahweh, Iehova. Glorie! "Dacă Tu ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit." Viaţa şi moartea nu se pot asocia în acelaşi canal, sau în aceeaşi locuinţă. "Tu ai fi... El nu ar fi murit."

E-111 Isus i-a spus, "Eu sunt învierea şi Viaţa," zice Dumnezeu. Vedeţi? Când El a spus, mai întâi, "Fratele tău va trăi din nou."

E-112 Ea a spus, "Da, Doamne, cred cu adevărat asta. Ca israelită, cred că va fi o înviere generală a morţilor; şi cred că fratele meu a fost la fel de loial şi de sincer în închinare. Şi cred că Tu eşti acel Mesia, despre care este spus în Biblie, pentru că Dumnezeu, adeverindu-Şi Cuvântul în Tine, arată că Tu eşti Mesagerul acestei orei. Tu eşti acel Mesia. Eu cred că Tu eşti acel Cristos care trebuia să vină, pentru că lucrările Tale mărturisesc că Dumnezeu Te-a trimis aici ca să fii acel Mesia." O, Doamne! Priviţi cum încep să se aşeze rotiţele la locul lor. Vedeţi?

E-113 Acum, ea avea dreptul să spună, "De ce nu ai venit să-l înviezi pe fratele meu? De ce nu l-ai vindecat? Tu i-ai vindecat pe alţii. Cel mai bun prieten al tău, iar acum uite ce s-a întâmplat." Nu, nu, genul acesta de obiectiv nu duce nicăieri.

E-114 "Eu cred că Tu eşti exact ceea ce eşti identificat în Scriptură să fi. Cred că aceasta este ziua în care trebuie să vină Mesia; noi îl aşteptam. Nu-mi pasă ce spun ceilalţi. Cred din toată inima mea, din ceea ce am văzut şi am auzit din Cuvânt, că, Cuvântul este adeverit în Tine, că Tu eşti acel Mesia." Vedeţi, în adâncul ei, ea¬ea avea ceva de cerut, dar trebuia să vină la canalul potrivit.

E-115 Ce-ar fi fost dacă ar fi alergat acolo şi ar fi spus, "Şi atunci Tu îmi spui mie că eşti acel Mesia! Şi nici măcar n-ai avut politeţea, amabilitatea să ne răspunzi măcar la cererea noastră; când Te¬am hrănit şi Te-am adăpostit, şi totul, şi Te-am susţinut, şi am părăsit bisericile noastre, aşa cum ne-ai poruncit Tu să ieşim din acele denominaţiuni." Vedeţi? "Şi iată că am părăsit-o, şi acum suntem socotiţi proscrişi şi renegaţi. Şi tot ce am făcut pentru Tine, şi apoi nici măcar bunul simţ de a răspunde la chemarea mea?" Acum, de fapt, ea avea acest drept.

E-116 Aşa cum spuneţi voi despre părul vostru scurt, "Sunt cetăţeană americană. Pot să port pantaloni scurţi, să fac tot ce vreau, nu este ilegal." Astea sunt drepturile tale, dar o oaie renunţă întotdeauna la drepturile ei. Aha. Dacă eşti un miel! Nu are nimic altceva în afară de lână, el renunţă la aceea. Astea sunt drepturile pe care i le-a dat Dumnezeu, dar renunţă la ele.

E-117 "Am dreptul să mă alătur oricărei denominaţuni." Exact aşa este, dar renunţaţi la asta. Vedeţi?

E-118 Ea a renunţat la toate drepturile pe care le avea, pentru a recunoaşte Cuvântul lui Dumnezeu manifestat chiar acolo, în faţa ei.

E-119 El a spus, "Eu sunt învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, totuşi va trăi. Oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?" Vedeţi, era încă o mică rotiţă cu care ea nu se alinease. Vedeţi?

E-120 "Da, Doamne! Cred că Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!" O, frate, totul era gata să se declanşeze chiar atunci. Vedeţi?

E-121 "Unde l-aţi pus?" Vedeţi? Şi ştiţi ce s-a întâmplat.

E-122 Vedeţi, trebuie să ajungeţi în acel loc potrivit înainte ca El să vă primească jertfa. Vedeţi, trebuie să intraţi în acesta. Acum, urmăriţi.
... în locul pe care-l va alege DOMNUL ca să-Şi aşeze Numele acolo.
Să nu mâncaţi pâine dospită în acesta; ...

E-123 Ce simbolizează lucrul acesta în jertfă? Să nu-l amesteci cu niciun crez, trebuie să fie Cuvântul. "Nici un aluat." Aluatul este... Ştiţi ce este un aluat în orice lucru. "Puţin aluat face să se dospească toată plămădeala," toată plămădeala este Trupul. Nu puteţi pune în Cristos nici o fărâmă de denominaţiune sau de crez. Nu, domnule, nu va funcţiona.

E-124 Vă amintiţi mesajul din seara de joia trecută? Vechiul vostru soţ trebuie să moară. Aşa este. Noul vostru Soţ este Cuvântul.
... şapte zile să mănânci azimi în acest loc, ...

E-125 "Şapte zile," ce tipizează acest lucru? Cele Şapte Epoci Ale Bisericii complete, şapte zile. De ce trebuiau să o mănânce şapte zile? Înainte de ce? Înainte să iasă. Şi întreaga epocă a bisericii, de la început şi până la sfârşit, trebuie să trăiască numai din Cuvântul lui Dumnezeu din acea epocă. Deci crezul vostru Roman, Metodist, Baptist şi crezul Penticostal este tot mort.

E-126 Acum urmăriţi.
. . . în acest loc, chiar pâinea întristării; ...
Persecutati pentru ea; Luther, Wesley, penticostalii; toţi au fost persecutaţi, la fel şi voi.
... căci ai ieşit în grabă din ţara Egiptului: ... să rămâi de ziua când... să-ţi aduci aminte de ziua când ai ieşit din ţara Egiptului toată viaţa ta.
Şi să nu se vadă aluat în... la tine pe toată întinderea ţării tale timp de şapte zile; ...

E-127 În frumoasa Mireasă a lui Cristos, după moartea Ei în timpul Epocilor Întunecate din pricina Imperiul Roman, că Ea trebuia să moară, "Dacă un grăunte de grâu nu cade în pământ." trebuia să vină Mirele, Capodopera desăvârşită a lui Dumnezeu. Aţi auzit cu toţii mesajul meu despre asta.

E-128 Am stat acolo, în Los Angeles, la Forest Lawn, într-o zi, şi inima mea a tresărit. Câţi au fost vreodată în Forest Lawn? Acolo este o... statuie a lui Moise de-de... -angelo, cred că este, Michelangelo. Şi este o statuie perfectă, cu totul în afară de genunchiul drept; există o crestătură de aproximativ o jumătate de centimetru adâncime. Şi ghidul... mă uitam, şi el mi-a arătat-o. A spus, "Michelangelo a petrecut o viaţă întreagă încercând să-să facă... Era sculptor şi încerca să facă imaginea lui Moise. Partea din spate a minţii lui, avea în minte cum ar fi trebuit să arate Moise. Avea asta în inima lui, cum ar fi trebuit să arate Moise. Şi apoi şi-a petrecut toată viaţa; dăltuieşte puţin aici, şi freacă, dă-te înapoi şi uită-te la ea. An după an, după an, a lucrat la asta. În cele din urmă, când a fost terminată, şi a făcut un pas înapoi şi a lăsat jos cârpa şi ciocanul, el s-a uitat la statuie. Era atât de perfectă imaginea lui Moise pe care o avea în inima lui, încât atât şi-a ieşit din fire, el a luat ciocanul şi a lovit-o, a strigat, 'Vorbeşte!'" Se numeşte Capodopera lui Michelangelo. Acel ceva măreţ din sculptorul acela, acea viziune pe care o avea despre ceea ce trebuia să fie Moise, nu făcea decât să îl înfăţişeze în tipul marelui Dumnezeu Tatăl.

E-129 El avea în inima Sa, înainte de întemeierea lumii, un Fiu, pentru că El este Tată. Dar era încă în genele Cuvântului Său. Şi El a creat un om, şi trebuia să-l pună la liberul arbitru moral, dar acel om a decăzut. Dar marele Sculptor, Dumnezeu, care l¬a făcut pe om din pulberea pământului, nu s-a oprit la asta, a început să facă din nou pe om. Şi a făcut un Noe, care a murit beat. A făcut un Moise care nu a reuşit să păzească Cuvântul Său. A făcut profeţi care au fugit la vreme de necaz. Şi El a continuat să construiască şi să modeleze până când, după un timp, a vrut o-o capodoperă, care să-L reflecte pe El, natura Sa, ceea ce era în inima Sa, ceea ce trebuia să fie un fiu.

E-130 Într-o zi, jos, la Iordan, după ce acea Capodoperă fusese formată şi realizată, iată-L coborând în jos, într-un... pe aripile unui Porumbel, a spus, "El este!" El era atât de entuziasmat de această Capodoperă, încât L-a lovit la Calvar, ca El să moară pentru noi restul care suntem imperfecţi; astfel încât prin vărsarea Sângelui Său, să aducă multe capodopere (fiind o Mireasă) Fiului Său. Capodopera este marcată din pricina entuziasmului lui Dumnezeu la vederea unei astfel de Capodopere, L-a lovit pentru noi toţi. Vedeţi? Acolo a murit, ca să ne desăvârşească pe noi, cei nedesăvârşiţi. Capodopera.

E-131 Observaţi, aici El a spus:
... şapte zile să mâncaţi aceste azimi...

E-132 Acum, pâinea este tipizată. Isus a spus, "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare Cuvânt." Nu doar-doar un Cuvânt aici şi acolo, aşa cum v-ar face denominaţiunile să¬-L credeţi. Ci Cuvântul lui Dumnezeu este desăvârşit! Este Dumnezeu Însuşi sub formă de slovă, numită o "Sămânţă." Şi felul corect de credinţă necontaminată în acel Cuvânt va aduce acea Sămânţă la Viaţa sa.

E-133 Asta-i exact ceea ce vedeţi în serile de discernământ şi în toate aceste alte lucruri, pentru că este o făgăduinţă pe care Dumnezeu a făcut-o. Şi El a stat lângă mine şi mi-a spus asta, şi mi-a spus că aceşti "imitatori se vor ridica, dar stai neclintit." Eu cred Asta. Şi fără niciun motiv egoist, ca să rănesc pe cineva, ci ca să fiu reverent faţă de Dumnezeu şi ca să fac lucrarea pe care El m-a chemat să o fac, de aceea spun aceste lucruri. Şi Dumnezeu o confirmă înapoi şi primeşte oferta şi jertfa, prin adeverirea ca fiind Adevărul. Nici o îndoială referitor la Aceasta! Acum priviţi acest Cuvânt!

E-134 Acum, observăm aici, "Şapte zile," asta este pentru fiecare epocă a bisericii. Acum, aşa cum acea Capodoperă a trebuit să moară, pentru a fi înviată ca să ne răscumpere pe noi toţi. Apoi El a avut o biserică rânduită la Cincizecime, dar acea Biserică a trebuit să treacă printr-un sacrificiu; şi lumea Romană a ucis-o, a pus-o în pământ.

E-135 Aşa cum autorul acestei cărţi, nu-mi pot aminti de ea acum, m-a batjocorit atât de mult, şi a spus, "Dintre toţi diavolii, este William Branham." Vedeţi, asta-i ce încearcă diavolul să spună. El a spus "Vedenii şi lucruri," a spus, "sunt de la diavolul," a spus, "sau, este un fel de hipnotizator, sau lucrează în percepţia suprasenzorială." Lumea intelectuală încearcă mereu să-L priceapă.

E-136 Acolo au încercat să-l înţeleagă pe Isus. "Cum faci Tu aceste lucruri? Ce a făcut asta?"

E-137 El a spus, "Am să vă pun Eu o întrebare. A fost slujba lui Ioan Boteză torul... A fost de la Dumnezeu ori de la oameni?" Vedeţi?

E-138 Au spus, "Nu putem spune."

E-139 A spus, "Nici eu n-am să vă spun." Aşa este. Au mers mai departe. "De atunci încolo nimeni nu L-a mai întrebat nimic." Vedeţi? Le-a închis gura, nu le-a spus nimic despre Aceasta; nu era treaba lor. El avea o lucrare de făcut şi a îndeplinit-o.

E-140 Dumnezeu să ne ajute să facem acelaşi lucru. Nu trebuie să răspundem la întrebările diavolului, aşa este, "Dacă tu eşti, fă aşa şi aşa." Eşti responsabil pentru acea Evanghelie, un predicator este, şi asta este tot; nu cum este scrisă, este responsabil doar să O spui.

E-141 Şi ca slujitor, dacă eşti profet, eşti responsabil în faţa lui Dumnezeu. Şi dacă vedenile care vin luminează această Scriptură şi arată ce este, eşti responsabil pentru fiecare Cuvânt care se află în această Biblie, pentru că a fost scrisă toată de acelaşi fel de oameni ca şi tine. "Dumnezeu din vechime s-a mişcat, prin profeţi, şi a scris Sf-... Sfânta Biblie." Vedeţi? Şi niciun profet autentic al lui Dumnezeu nu ar putea tăgădui un singur Cuvânt din Aceasta, ci crede fiecare Cuvânt şi predică acelaşi lucru. Şi atunci Dumnezeu este obligat ca din acel canal să facă să se împlinească acel Cuvânt exact aşa cum a fost făgăduit, Sămânţa va creşte.

E-142 Acum, observaţi din nou, rapid, găsim aici că toate cele şapte zile în care această pâine trebuia să fie mâncată, prin Şapte Eoci ale Bisericilor. Acum, când trebuia să moară şi să intre în pământ.

E-143 Şi acest critic care a vorbit despre mine, a spus, "De un Dumnezeu pe care voi îl veneraţi, care a putut sta în Epocile Întunecate şi să vadă cum mamele, însărcinate, unele dintre ele cu copilaşi în braţe, oameni sinceri, să fie aruncate în arenă şi leii să le facă bucăţi, iar ele urlau; să le atârne pe cruci şi le ardă; dezbracau femeile, fecioare tinere, şi se aruncau înapoi aşa, şi dădeau drumul la lei asupra lor." A spus, "Un Dumnezeu care ar putea sta în Cer, presupus a fi pe tronul Său, şi să privească în jos şi să spună că-I face plăcere," a spus.

E-144 Atunci, vedeţi, aceasta este concepţia intelectuală, care este a diavolului. Dacă omul ar fi fost duhovnicesc, ar fi ştiut că acel bob de grâu trebuie să moară, trebuia să fie îngropat într-o catedrală romană.

E-145 Dar apoi a apărut primul mic mugurel de Viaţă în reformă, prin Martin Luther, că, "Cel drept nu va trăi printr-o pâine kosher binecuvântată ce o face un preot, ci prin Cuvântul lui Dumnezeu. 'Cel neprihănit va trăi prin credinţă!'" El a dat două rămurele. Bobul de grâu a început să crească.

E-146 Apoi a venit John Wesley şi a adăugat la asta. (Au fost mulţi dintre ceilalţi, care... Zwingli şi ceilalţi au ieşit şi au negat naşterea din fecioară, şi totul s-a stins). Dar a venit metodistul, spicul, polenul, ziua misionară. Şi ei au predicat sfinţirea; au adăugat spicul.

E-147 Apoi au venit penticostalii, în pleavă, atât de mult, ca să¬i înşele pe Aleşi. Pare un bob de grâu adevărat, deschideţi-l, nu este deloc grâu. Dar Viaţa trece prin pleavă.

E-148 Acum, aţi observat, la fiecare trei ani, după o-o mare adunare, ce are loc? O denominaţiune. Aceasta este de douăzeci de ani şi nicio denominaţiune. Dragă Mielule muribund, fie ca niciodată să nu facă asta. Dacă mă duc în această generaţie, fie ca oamenii care cred în acest Mesaj să nu stea niciodată pe loc pentru o denominaţiune! Dumnezeu va... Veţi muri chiar unde sunteţi! Ţineţi minte asta! În clipa în care menţionaţi denominaţiunea printre voi, nu-mi pasă cât de sinceri sunteţi, luaţi un om drept conducător în locul Duhului Sfânt pentru a confirma acest Cuvânt, aceea este clipa în care veţi muri! Sămânţa autentică nu poate, pentru că nu mai este nimic după sămânţă, este acelaşi lucru care a fost la început. Este Mireasa care a căzut în pământ ca să aducă din nou bobul de grâu.

E-149 Observaţi:
... şapte zile să mâncaţi azime...

E-150 Şi acolo va fi cu Mireasa...

E-151 Acum, voi, cei care aţi avut acea mamă metodistă bătrână care striga, şi aşa mai departe, care v-aţi gândit "Dacă nu a vorbit în limbi, nu va fi acolo." Asta este o minciună! Ea era acelaşi Duh Sfânt pe care îl aveţi voi astăzi, dar era sub formă de spic, nu restabilirea darurilor. Dar toate cele şapte zile, mâncaţi doar azimele, Cuvântul. Ei, în trecut, cei care s-au denominat, sunt morţi. Sunt tulpini, vor fi doar adunate şi arse. Dar Viaţa merge drept înainte. Şi ce se întâmplă? Toată Viaţa care a fost în tulpină, în spic, în pleavă, se acumulează toată în grâu. Şi acelaşi Duh Sfânt care l-a adus pe Luther, l-a adus pe Wesley, i-a adus pe Penticostali, sfârşeşte în Mireasă la înviere.

E-152 "Şapte zile, mâncaţi azime." Să nu se găsească niciun fel de aluat printre Mireasă, niciun-niciun cuvânt adăugat, nimic. Amintiţi-vă, un singur cuvânt a cauzat fiecare moarte care este pe pământ; fiecare copil nelegitim s-a născut pentru că Eva, prima biserică, mireasa primului Adam, a tăgăduit Cuvântul lui Dumnezeu şi a acceptat o excepţie denominaţională, sau intelectuală, sau de şcoală a Acestuia; pentru că a fost argumentat, că, "Cu siguranţă, Dumnezeu este un Dumnezeu bun." Dumnezeu este un Dumnezeu bun, dar este şi un Dumnezeu drept. Noi trebuie să păzim Cuvântul Său! Şcoala, ea a acceptat asta.

E-153 Iată unde unii dintre voi, băieţi seminarişti, fără îndoială cu o chemare în viaţa voastră, dar fugiţi la vreo şcoală biblică ca să vi se injecteze această doctrină, şi acolo-i unde muriţi ... Rămâneţi cu Dumnezeu şi cu Cuvântul Său. Nu vă vor lăsa; sau, nici măcar nu puteţi face parte din adunarea lor, nu vă acceptă pe platformă. Aşa că lăsaţi-i pe ei să o aibă, lăsaţi morţii să-şi îngroape morţii, noi să-L urmăm pe Cristos Cuvântul.

E-154 Acum, şapte zile să nu fie niciun aluat amestecat în Mireasă, în Biserică, şapte zile.

E-155 Acum observaţi. Acum, ca să nu ...
Şi să nu se vadă aluat la tine pe toată întinderea ţării tale timp de şapte zile; ... (Jertfa de aici este o tipizare: Mireasa care ia naştere din Jertfa care este Cristos) ....
şi nici o parte din vitele pe care le-ai jertfit în prima zi seara, ...

E-156 Şi amintiţi-vă-vă amintiţi cum am trecut prin Epocile Bisericilor? Mesagerul bisericii vine întotdeauna chiar la moartea celeilalte epoci bisericeşti, întotdeauna. Moartea Penticostalilor aduce răpirea Miresei. Vedeţi? Moartea lui Luther l-a adus pe Wesley. Vedeţi? Moartea lui Wesley a adus Penticostalii. Moartea Penticostalilor aduce Mesajul acum. Aici, este chiar aici, şablonat în toată Scriptura. Nu există nicio scriptură în Biblie care să nu se lege una cu cealaltă. Vedeţi? Toate aceste simboluri. Eu nu am educaţie, dar am Duhul Sfânt care îmi arată printr-un alt canal să o învăţ din, din natură; şi asta-i prin Cuvânt. Trebuie să fie Cuvântul, lucrurile care sunt făgăduite.
carne, ... jertfa celei dintâi zile... măcar, să rămână toată noaptea până dimineaţa.

E-157 Acum, chiar şi Luther, care avea Adevărul şi a învăţat biserica „cel neprihănit va trăi prin credinţă." Nu vreţi să vă ţineţi de asta ca fiind învăţătura completă, în epoca metodistă. Ce să faceţi? O ardeţi cu foc. Ce simboliza? Denominaţia care iese din acel Cuvânt este o pleavă, tulpina, cojile, trebuie arse cu foc. Acea parte denominaţională prin care a trecut nu trebuie să rămână, trebuie să moară. Nu o lăsaţi până la apariţia unei alte-alte epoci, ardeţi-o! El vorbeşte acum cu Mireasa aici, doar cu Mireasa, care vine prin fiecare epocă.

E-158 Observaţi ce frumos, "Sângele mielului." Acestea sunt Trupul lui Cristos, Jertfa: sângele mielului pe uşă. Acum, amintiţi-vă, mielul a fost înjunghiat, care era un simbol al lui Cristos.

E-159 Sau am putea să luăm mult timp, dar nu mai am... doar câteva minute să mai stau aici. S-ar putea să trebuiască să mă opresc şi să încep din nou diseară, vedeţi, pentru că durează prea mult. Este... Am douăzeci de pagini despre asta aici, de notiţe, pe acest subiect.

E-160 Observaţi acum, referitor la asta, mielul era Cristos în formă figurativă. Sau am spus eu asta corect? Simbol; Cristos era Mielul. El trebuia să fie un mascul, primul din vechea mamă oaie; sau oaie, cum vreţi să-i spuneţi. Trebuie să fie întâiul ei. Şi trebuie să fie testat mai întâi pentru a vedea dacă există vreun cusur pe el.

E-161 Acum, Cristos a fost pus la încercare; mielul cel dintâi de la mama oaie, Maria, fecioara. Şi a fost pus la încercare prin ce? Satan împotriva Cuvântului. Când a izbit-o pe Eva, ea a căzut; când l-a izbit pe Moise, el a căzut; dar când s-a avânturat împotriva lui Cristos şi a încercat să-i citeze greşit Scriptura, aha, a aflat că acela nu era Moise. Vedeţi? El a fost pus la încercare. Ce a făcut... el s-a întors, a spus, "Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Acum mi se spune că Tu faci minuni, şi mi se spune că Mesia trebuie să facă asta. Acum, dacă-i aşa, Eşti flămând, n-ai mâncat, transformă aceste pâini în, sau, aceste pietre în pâini, şi mănâncă."

E-162 El a spus, "Este scris, 'Omul nu va trăi numai cu pâine."' Crezul vostru, şi aşa mai departe. Dar cu ce? Fiecare cuvânt! O parte din Cuvânt? "Fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu." Prin asta trăieşte omul. Vedeţi? Mielul a fost pus la încercare, să vadă dacă era vreun loc unde era decăzut.

E-163 Fariseii, "O, Rabi, Tu, tânăr Profet, credem că eşti minunat. Eşti bun."

E-164 "De ce Mă numiţi bun? Există doar Unul singur bun, şi acela este Dumnezeu. Credeţi acest lucru?"

E-165 "Oh, da. Dumnezeu."

E-166 "Ei bine, atunci Eu sunt El." Aha. "Aţi spus că decât Unul singur este bun. De ce Mă numiţi ,bun', când nu credeţi că Eu sunt Dumnezeu?" Aha. "Atunci de ce Mă numiţi bun? Ce vă face să faceţi asta? Ce v-a inspirat să spuneţi asta, când ştiţi că există decât unul singur bun, şi acela este Dumnezeu?"

E-167 "Ştim că Tu nu respecţi demnitatea omului şi nici cuvântul poziţiei lor. Noi ştim asta." Încercaţi... El îl cunoştea pe acel făţarnic. Vedeţi?

E-168 El a fost pus la încercare ca să-I vadă poziţia, vedeţi, pus la încercare în toate felurile, puşi la încercare aşa cum suntem şi noi puşi la încercare. Dar nu a fost nici o cedare, în El, deloc. Nu, domnule! Acela era Fiul lui Dumnezeu.

E-169 Şi mielul era pus la încercare şi era ţinut paisprezece zile. Asta însemna două Sabaturi, sau două vremuri. Una este pentru Iudei, care au oferit mielul ca simbol; una este pentru Neamuri, care au Mielul adevărat, şi toţi au fost făcuţi desăvârşiţi pentru că au crezut că acest Miel are să vină. Dar El a fost ispitit paisprezece... sau examinat paisprezece zile, El era Cuvântul.

E-110 Şi puteţi examina Vechiul Testament, să spuneţi "că îl condamnă pe cel Nou." Vă înşelaţi! Vechiul Testament doar poartă mărturie despre cel Nou.

E-171 Un om avea de gând să mă provoace nu demult, a spus, "Ce se întâmplă cu el?" A spus, "Ei bine, el chiar învaţă din Vechiul Testament." Un predicator creştin, gândiţi-vă la asta. A spus, "Vechiul Testament este mort şi dus." Oh, nu! Oh, nu! E doar un învăţător, ca să ne arate ce este scris pe perete. Vedeţi? Aşa este.

E-172 Acum, vedeţi, paisprezece zile a fost pus la încercare, acela era Cristos. Acum observaţi, apoi a fost ucis la timpul serii, trebuia să fie ucis, mielul era. Cristos a murit la timpul serii, după-amiaza. Şi apoi, observaţi, atunci el a fost şi...

E-173 Sângele trebuia pus pe stâlpii uşii, vedeţi, sângele fiind viaţa animalului. "Să-i mănânci carnea; dar sângele, care este viaţa, să-l verşi." Vedeţi? Trebuia să fie... Sângele trebuia pus pe pragul de sus al uşii casei în care era acceptată jertfa. Slavă! Ce este Viaţa? Numele. Care... El a pus numele persoanei... Mergeţi la uşă şi vă uitaţi, vedeţi ce nume este pe uşă înainte de a suna la sonerie. Vedeţi? Sângele era pus pe pragul de sus al uşii ca un simbol a ceea ce era jertfa înăuntru.

E-174 Acum vom găsi locul de închinare, chiar pe acolo, venind prin acel Sânge. Observaţi, sângele de pe uşă spunea numele a ceea ce se întâmpla... era înăuntru, ei erau înăuntru acolo. Locul nostru de închinare, Mielul, este Cuvântul. Noi ştim asta.

E-175 Acum, versetul 4, observaţi, "Să nu lăsaţi nimic din azimi, nu lăsaţi nimic din jertfă," sau, să luaţi de la o epocă la alta.

E-176 Să încercaţi să vă întoarceţi şi să spuneţi, "Ei bine, acum, noi suntem Luterani, vrem să venim aici," trebuie să muriţi faţă de epoca luterană ca să vă naşteţi în epoca Wesley. Trebuie să muriţi în epoca Wesley ca să vă naşteţi într-o epocă penticostală. Şi trebuie să muriţi în epoca penticostală, să nu mai lăsaţi nimic din ea, să o ardeţi cu foc, pentru că va fi arsă ca tulpina din care iese grâul. Tulpina, denominaţiunea, trebuie să fie arsă. Aşa că nu-ţi aduce denominaţiunea în noul Mesaj. Acesta este Cuvântul acum. Asta-i ce sa denominat, tulpina; L-a purtat, aşa este; dar a ajuns aici, apoi tulpina a murit. A fost un purtător, denominaţiunea, dar Cuvântul merge mai departe. Da, Cuvântul merge mai departe.

E-177 Acum luaţi versetul 5 şi 6. Observaţi, "Nu..."Acum să luăm al 5-lea şi al 6-lea verset.
Nu vei putea să jertfeşti Paştele în oricare din porţile pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău:

E-178 Acum ţineţi minte, "Nu în oricare din aceste porţi." Domnul vă permite să aveţi aceste denominaţiuni, vedeţi, "aceste porţi."
ci în locul pe care DOMNUL... Dumnezeu va alege ca să-şi aşeze Numele în el, ...

E-179 Aceea este Poarta, singurul loc. "Nu în oricare dintre aceste porţi." Ci Dumnezeu are o Poartă.

E-180 Tu spui, "În fiecare dimineaţă intru pe poarta Metodistă." Aceasta este biserica. "În fiecare dimineaţă intru pe poarta Catolică." Aha. Ei bine, Domnul Îşi lasă poporul Său să intre şi să iasă pe acele porţi. Dumnezeu are oameni în biserica Catolică, în biserica Metodistă, în biserica Prezbiteriană, în toate, în cea Penticostală. Sigur, dar nu... nu vă închinaţi Domnului în acea poartă. Vedeţi? Ci Domnul are o anumită poartă. Slavă! El are o poartă.
Ci în locul care DOMNUL, Dumnezeul tău... alege ca să-şi aşeze Numele în El, acolo... să jertfeşti Paştele seara, ...

E-181 Când l-a găsit Rebeca pe Isaac? Când a chemat-o Eliezer să fie mireasă? În timpul de seară!
Va fi Lumină pe la timpul serii,
Calea spre Slavă cu siguranţă o vei găsi;
Pe acea cale de apă este astăzi Lumina,
Îngropat în Numele preţios al lui Isus;
Tânăr şi bătrân, pocăiţi-vă de toate păcatele voastre,
Duhul Sfânt cu siguranţă va intra; Luminile serii au venit,
Este un lucru cert că Dumnezeu şi Cristos sunt Una.

E-182 Acesta a fost începutul, acum ea a intrat treptat în Lumina Miresei. Înţelegeţi ce vreau să spun?

E-183 Mai bine închid aici, o iau de la capăt diseară, pentru că nu vreau să lăsaţi asta, vedeţi. Nu, nu, este-este ora cinei. Bine, bine, am prea multe notiţe scrise aici. Oh, vai! Ce ziceţi de diseară, ar fi mai bine aşa? [Adunarea spune, "Nu. Acum." – Ed.] Huh? Ei bine, dacă... Vreţi să încercăm să continuăm puţin? ["Da. Amin."] Bine, atunci să mergem puţin mai departe, ne grăbim repede. Ce ziceţi de asta?

E-184 Acum, intraţi pe ce? "Să nu intri pe oricare dintre porţile pe care ţi le-a dat Domnul Dumnezeu, ci pe poarta în care Domnul îşi va aşeza Numele Lui." Să nu intri în casa-porţii care este uşa. Aşa este? Dumnezeu va pune Numele Său la uşă, şi voi să nu... Aceasta este poarta prin care se intră în locul de închinare, în sanctuar. Nu intraţi acolo cu jertfa voastră pe oricare dintre aceste porţi, ci pe poarta în care Domnul Dumnezeu alege să-Şi pună Numele. Vedeţi?

E-185 Acum, a făcut El asta? Unde este acea Poartă? În Sfântul Ioan 10, Isus a spus, "Eu sunt Poarta, Uşa. Eu sunt Uşa Casei lui Dumnezeu. Eu sunt o Uşă la stâna de oi." Nu stâna de capre, stâna de oi. Vedeţi? "Eu sunt Uşa la stâna de oi. Un om poate intra pe această Uşă, şi să fie în siguranţă."

E-186 Şi acum am putea zăbovi mult timp asupra acestui subiect. Dar, pentru a economisi timp, El este Uşa la acea stână de oi. Acum, vrem să observăm aici, umbrele şi tipurile sunt într¬adevăr evidente chiar aici, dar... dacă aş lua această pagină, aş... vă va reţine o vreme.

E-187 În regulă, observaţi, acest lucru Îl evidenţiază perfect, pe Isus Cristos. Pentru că tot Vechiul Testament este un simbol al Lui, toate sărbătorile, toate închinările şi totul. Şi am scris jos aici, sub acest rând de Scripturi, "Explică." Aici este locul unde ar lua mult timp. Explică cum toate sărbătorile... Chiar şi oferta de făină era un simbol al lui Cristos. Hai să-l luăm pe acesta.

E-188 Cândva exista o-o şcoală numită şcoala a slujitorilor sau şcoala prorocilor. Ei pregăteau, instruiau proroci. Şi era un profet autentic, chemat de Dumnezeu, care s-a dus odată să-i viziteze. Ei bine, au vrut să-i arate bătrânului profet un pic de amabilitate, aşa că unul dintre ei a ieşit şi a cules o grămadă mare de ceea ce el credea că era mazăre; dar erau curcubeţi otrăviţi, şi avea de gând să-i hrănească pe toţi cu asta.

E-189 Oh! Câte poale pline de seminar am avut! Vedeţi? Da. Ei gătesc ceva. Vedeţi? Au poale Metodiste, poale Baptiste, poale Penticostale. Dar, vedeţi, ei sunt a doua creştere, genul care pot fi tăiate din pom. Vedeţi, nu în Viţa principală. Rodesc lămâi, grapefruit şi aşa mai departe; nu portocale, dar care pretind a fi citrice.

E-190 Observaţi din nou. Acum, în aceasta-în aceasta, când Ilie s-a apropiat şi s-a uitat la acelea, şi a văzut că erau curcubeţi otrăviţi care i-ar fi ucis pe fiecare dintre ei, au spus: "Vai, avem moartea în oală! "

E-191 El a spus, "Aduceţi-mi un pumn de făină." Şi a aruncat făină în ea, a spus, "Acum este în regulă, mâncaţi ce vreţi." A schimbat moartea în viaţă.

E-192 Şi jertfa de făină care i-a fost dată lui Cristos... El era jertfa de Făină, iar jertfa de făină trebuie măcinată cu o anumită piatră de moară care făcea ca fiecare bucăţică de făină să fie la fel, arată că El este acelaşi ieri, azi şi în veci. El este acelaşi lucru care trebuie pus în denominaţiunea voastră şi va trăi:
Cuvântul! Cristos este Cuvântul, toate simbolurile a fiecărui lucru: cortul, pâinea punerii înainte, totul. Pâinea kosher frântă de sub farfurie era trupul Său frânt, pe care Iudeii nu pot explica încă de ce o fac. Vedeţi? Şi toate aceste alte lucruri Îl simbolizau pe El.

E-193 Acum, deci, cu El la vedere, noi vedem acum toate denominaţiile şi crezurile lăsate în urmă; pentru că El este Cuvântul pur şi neschimbat al lui Dumnezeu, care este azima, Sfântul Ioan 1. Aşa este, El este Azima. Deci, când adăugaţi aceasta sau adăugaţi aceeea, este un aluat adăugat la Ceea ce v-a fost dat deja iniţial.

E-194 Priviţi aici. Ce ucide rasa astăzi? Ei iau şi hibridează lucruri. Şi când îl hibridezi, îl omori. "Oh, arată mai frumos." Desigur! Porumbul hibrid: fulgi de porumb, toate celelalte cereale care provin din porumb. Porumbul hibrid: tulpini foarte mari, lungi şi frumoase, şi ştiuleţi mari, arată de două ori mai bine decât ceilalţi. Dare moarte! Chiar ştiinţa a descoperit asta. Vedeţi? Nu¬l încrucişaţi, vă va ucide.

E-195 Acum, aici, daţi-mi voie să vă arăt. Zilele trecute udam nişte flori în curte mea. Şi doamna avea nişte flori hibride care erau în ghiveciul mic de aici, sau în lădiţa mică de lângă casă. Trebuie să udăm aceste lucruri de cel puţin trei ori pe săptămână, sau patru, altfel vor muri. Şi acolo era planta originală în curte. Nu mai plouase acolo de şase luni, la fel de uscat... Dacă plouă, în zece minute poţi sufla praful. Dar acea micuţă care zăcea acolo, chiar mai frumoasă şi mai strălucitoare decât hibridul cu toată apa. Dacă îl lăsaţi fără apă, va muri. Dar de unde şi-a luat ăsta apa? Şi încă ceva, trebuie să le stropiţi tot timpul în fiecare zi sau două, ca să ţineţi păduchii departe de ele. Dacă nu, păduchii îl vor mânca, e atât de fraged şi moale. Dar nu există niciun păduche care să se urce pe acel original. Nu, nu! Se va târî până la el şi va pleca. E original! Vedeţi ce a făcut hibridarea?

E-196 Acelaşi lucru se întâmplă şi în biserică. Ei încearcă să amestece denominţiunea cu Cuvântul, să facă... să încerce să facă Cuvântul să spună ceea ce spune denominaţiunea. Şi când faceţi asta, trebuie să îi stropiţi, să-i cocoloşiţi, şi-şi să le dai steluţe aurite ca să vină la şcoala duminicală, şi toate celelalte. Aşa este. Pe când, un Creştin autentic, născut din nou, născut cu Cuvântul lui Dumnezeu, este rezistent. Aşa sunteţi voi. Păduchii şi lucrurile din lume nu-l deranjează. El este un vultur, el zboară drept dincolo de acestea. Vedeţi, se înalţă în ceruri. Vedeţi? Este adevărat. Nimic...

E-197 Observaţi. Acum, trebuie să înţelegem că aici, denominaţiunea, crezurile şi tot ceea ce se adaugă din pâinea dospită nu se poate amesteca cu azimele. Şi Biblia prefigurează aici la împărtăşire, de intrarea în închinare, că nu puteţi lua nici o azimă cu voi, iar Dumnezeu o va primi.

E-198 Tu spui, "Sunt Metodist." Mori chiar acolo! "Sunt Penticostal." Mori!

E-199 Eu sunt a lui Cristos. Aşa este. Trebuie să stai pe ceva. Aşa este. Voi-voi trebuie să vă luaţi poziţia pe ceva.

E-200 Churchill a spus odată, a ridicat două degete şi a spus, "Noi suntem-avem victoria." Şi Anglia a luat poziţie pentru asta, 1-au crezut pe Churchill.

E-201 Şi credeţi sau nu, în această dimineaţă, voi aţi luat poziţie pentru ceva. Există un singur lucru prin care puteţi trăi şi pe care să luaţi poziţia, şi acela este Cristos, Cuvântul. Adevărat!

E-202 Observaţi, nimic în Biblie nu tipizează denominaţiunile, decât Babilonul. Şi Babilonul a fost fondat de Nimrod, iar Nimrod era un renegat. Şi avea o grămadă de femei acolo, se presupunea a fi împărătesele lui, care erau prorociţe. Ei cred chiar că şi bătrânul Balaam provine din acea parte, aveau rădăcini şi aşa mai departe. Ei se închinau, ştiţi (mulţi dintre voi cititori care citiţi cartea lui Hislop, Cele Două Babiloane, şi aşa mai departe, şi istoria bisericii), şi cum ei-ei făceau. Şi aveau femei care făceau asta, şi femei... o zeiţă, şi fiecare lucru, şi era o religie forţată. Toată lumea, fiecare oraş din jurul Babilonului era obligat să vină în Babilon să se închine sub Nimrod la turn. Vedeţi? Aşa este. Erau forţaţi să o facă, la Babel. De aici vine confuzia.

E-203 Şi exact asta este biserica de astăzi, "Dacă nu participi la şcoala duminicală, dacă nu faci asta, şi trebuie să te angajezi să faci asta şi să faci asta şi să faci aceea, eşti scos din peisaj."

E-204 Acolo, în Tucson, ne ascultă în această dimineaţă, m-am întrebat odată... Întotdeauna am constrâns oamenii, "Mergeţi la biserică, nu contează unde mergeţi." Şi am văzut cum oamenii se cam retrag, şi merg în direcţia asta. Şi m-am gândit: "Ce s-a întâmplat?"

E-205 M-am dus la câteva dintre ele, "În prima zi în care eşti acolo, te vor aborda, 'Alătură-te bisericii noastre.' Dacă nu o faci, nu eşti binevenit." Vedeţi? Vedeţi? Este un lucru forţat, este forţat pe tine, vedeţi, şi acesta este Ba bilonul. Dar în Cristos, intri prin alegere; nu prin forţă, inima ta te trage înăuntru.

E-206 Dumnezeu nu Şi-a pus Numele atunci în Babilon. Atenţie acum. El nu poate să-Şi pună Numele în Babilon, în biserici. Oh, ei, ei pun Numele Lui acolo, dar El niciodată. Nu.

E-207 Voi spuneţi, "Ei bine, acum, frate Branham!" Staţi, staţi, staţi liniştiţi doar un minut. M-aţi rugat să mai stau puţin. Nu vedeţi? Acum observaţi, ei au pus numele Lui acolo, dar El nu.

E-208 Acum, El a spus, "Locul în care vă voi întâlni şi vă voi primi jertfa este acolo unde Eu aleg să-Mi aşez Numele. Intraţi pe această poartă, această uşă unde Eu aleg să pun Numele Meu. Acolo-i unde veniţi."

E-209 Ei bine, ei au pus, "Aceasta este biserica lui Cristos." Dacă este ceva greşit în această declaraţie, au omis un cuvânt: "anti." Aha, tot ceea ce a învăţat El, ei nu sunt de acord cu aceasta. Farisei moderni.

E-210 Dar noi trebuie să aflăm unde Şi-a pus El Numele, căci în Aceasta este singura Lui poartă prevăzută. Amin! Glorie! Observaţi! Unde Şi-a pus El Numele? În Fiul Său.

E-211 "Oh," spuneţi, "acum aşteaptă un minut, frate Branham. Acela era Fiul, nu Tatăl."

E-212 Fiul ia întotdeauna numele tatălui său în fiecare caz. Eu am venit pe acest pământ în numele unui Branham, pentru că numele tatălui meu era Branham.

E-213 Isus a spus, "Eu am venit în numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi." Vreţi Scriptura pentru asta? Sfântul Ioan 5:43. Vedeţi? "Eu-Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi." Atunci Tatăl Şi-a pus Propriul Nume, care este "Isus," în Fiul. Şi El este Calea, El este Uşa, El este Casa, El este locul unde Dumnezeu a ales să Îşi pună Numele. Dumnezeu nu Şi-a pus niciodată Numele în mine, El nu L-a pus niciodată în biserică, nu L-a pus niciodată în cea Metodistă, Baptistă, Catolică, ci L¬a pus în Cristos, Unsul Emanuel.

E-214 Şi Numele este în Cuvânt, pentru că El este Cuvântul. Amin! Ce este El atunci? Cuvântul interpretat este manifestarea Numelui lui Dumnezeu. Nu este de mirare. "Nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în Ceruri ţi¬a descoperit asta ţie, Cine sunt Eu. Şi pe această piatră voi zidi locul Meu de închinare, iar porţile iadului nu o vor birui." Amin! O, Biserică vie a lui Dumnezeu, staţi în temelie fermă doar pe Isus Cristos. Puteţi cânta cântarea, dar dacă nu sunteţi pe Cristos Cuvântul, sunteţi nisipuri mişcătoare şi nestatornice. "Dar pe această Stâncă," Cristos, "Cuvântul Meu."

E-215 El a clădit mesajul Luteran şi ei l-au denominat. Era în creştere, piedestalul. Apoi a tcrescut în partea picioarelor, Metodistul, şi aşa mai departe. Acolo-i unde a clădit El Biserica Sa, pe Cuvântul Său! Acum, El nu este numai picior sau numai coapsă, El este un trup; şi acum este partea de căpătâi. Aţi observat în piramide? Ceea ce, eu nu predic o religie a piramidelor, acum.

E-216 Dar prima Biblie care a fost scrisă vreodată, a fost scrisă în cer, în zo-... [Porţiune goală pe bandă – Ed.] Aţi observat? Începe cu fecioara, prima figură din zodiac. Ultima figură este Leo, leul. El a venit mai întâi prin fecioară, după aceea El vine ca Leul din seminţia lui Iuda. Chiar înainte de asta, o epocă a cancerului, un peşte încrucişat, toate celelalte epoci. Dacă am avea timp să analizăm asta; care avem, la tabernacol.

E-217 Şi pira-... piramida fiind acele temelii, pînă în odaia împăratului. Şi chiar înainte de a ajunge la al şaptelea zid, există o mică platformă de introducere acolo, unde un mesager iese să vă ducă la împărat. (Mesagerul, Ioan Botezătorul, care a introdus, la Împărat.) Dar Piatra de căpătâi a fost respinsă. Şi ei nu ştiu, Piatra Scone, sau ce-o fi, ei nu ştiu unde este, pentru că este o piatră respinsă. Dar aceea este piatra care încheie totul, care o face piramida, prin cele şapte epoci complete ale bisericii. Adăugaţi har, adăugaţi asta, adăugaţi asta, sunt şapte adăugări, ultimul este Cristos. Adăugaţi asta la caritate, adăugaţi har, la harul vostru adăugaţi altceva, şi încă ceva, până când se ajunge la Cristos care este Piatra de căpătâi, "Şi Eu sunt Uşa."

E-218 Acum, un fiu vine întotdeauna în numele tatălui său. Orice fiu vine în numele tatălui său. Şi Isus a spus, "Am venit în Numele Tatălui Meu." Atunci care este Numele Tatălui? Care este Numele Fiului? Şi El a spus, "Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea." Da, El a venit sub forma Duhului Sfânt, Numele Lui este Isus. Acesta era motivul pentru care se închinau, "O, Isuse!" Vedeţi? Vedeţi? Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh: Este Domnul Isus Cristos. Asta e tot. "Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi."

E-219 Acum, amintiţi-vă, El a mai adăugat aici şi ne avertizează, "va veni un altul," o denominaţiune, un crez. "Vor veni în numele lor şi voi îi veţi primi. Nu Mă veţi primi pe Mine, Cuvântul adeverit şi dovedit înaintea voastră."

E-220 Aşa cum a fost El atunci, aşa este şi astăzi. Nu pierdeţi asta, oameni din toată această naţiune! "Va veni un altul, o biserică, şi veţi crede asta, pentru că puteţi face orice. Eu nu o voi adeveri." El niciodată (în orice timp, niciodată) nu a adeverit nimic (în nicio biserică) în afara Mesajului care a fost dat: a lui Luter, justificarea; Wesley, sfinţirea; Penticostalii, restabilirea darurilor. După... Şi imediat ce au făcut o denominaţiune din asta, acolo a murit. Cercetaţi Scripturile.

E-221 Dar El a spus, "Eu voi alege locul în care să-Mi aşez Numele." Şi Numele a fost Isus. Şi Isus este Cuvântul, Sfântul Ioan 1. Aşa este? Acesta este locul de închinare, în Cristos Cuvântul. "Eu vin în Numele Tatălui Meu."

E-222 Profetul a spus, "Îi vor pune Numele Emanuel." Este Matei 1:23, dacă vreţi notaţi asta. Isus, Iehova, Mântuitorul.

E-223 Acum, versetul 5 arată că El este Uşa. Până acum, multe alte dovezi invizibile, această Poartă, şi Numele, şi locul poate fi dovedit ca fiind un singur loc în care Dumnezeu se întâlneşte cu omul pentru închinare, şi anume atunci când este în Cristos.

E-224 Acum, acum întrebarea este, "Cum intrăm în El?" Acum, acest lucru ar putea să ne ciupească puţin; dar, ştiţi, ca şi cum ai lua medicamente, dacă nu vă face rău, nu vă face nici un bine. Vedeţi?

E-225 Acum, Luteranii au vrut să intre într-un fel, alăturându¬se bisericii Luterane. Metodiştii au vrut să intre strigând. Penticostalii au vrut să intre prin vorbirea în limbi. Tot nu este asta! Vedeţi? Nu, acelea sunt daruri şi aşa mai departe. Dar 1 Corinteni 12 spune, "Printr-un singur Duh." Duhul lui Dumnezeu, care este dătătorul de Viaţă Cuvântului (Sămânţa), ca să adevrească acea Sămânţă pentru acel timp. Vedeţi?

E-226 Iată sămânţa din epoca Metodistă care zace acolo, a fost nevoie de Duhul Sfânt ca să facă ca acea sămânţă să prindă viaţă şi să cură... curăţească biserica prin sfinţire; Luter nu a predicat asta, pentru că nu ştia. Penticostalii au vrut să vorbească în limbi pentru restabilirea darurilor. Fiecare declară, "Asta e! Asta e!" Vedeţi?

E-227 "Dar, printr-un singur Duh, noi toţi suntem botezaţi într-un singur Trup," şi acel Trup este o familie, familia lui Dumnezeu. Şi aceasta este Casa lui Dumnezeu, iar Casa lui Dumnezeu este Numele lui Isus Cristos. "Numele Domnului este un Turn tare, cel neprihănit fuge în El, şi stă la adăpost."

E-228 Acum, cum vei intra printr-un titlu? Cum va fi primit cecul vostru spunând, "Plătit la ordinul lui-lui Reverend, Doctor, Slujitor"? Vedeţi? Vedeţi? Poţi fi reverend, doctor, slujitor. Dar numele Domnului este "Isus Cristos." Vedeţi?

E-229 "Eu am ales să aşez Numele Meu la uşa casei închinării Mele, pentru că familia Mea va fi adunată acolo, sub Sânge; aşa cum era în Egipt, tot ce era afară murea. Şi înăuntru acolo nu există pâine dospită! Nu există nici un amestec denominaţional în Aceasta, nicăieri, casa Mea! Copiii Mei, născuţi din genele Mele!" Amin! Slavă lui Dumnezeu! "Genele Mele sunt în ei! Al Meu... Am pus Cuvântul Meu în ei. Le voi scrie pe tăbliţele inimii lor. Aceasta este familia Mea, familia Trupului lui Isus Cristos; familia. Şi pe această uşă veţi intra, nu Metodistă, Baptistă sau Penticostală, ci pe uşa unde am pus Numele Meu." Nu este Metodistă. Numele lui Dumnezeu nu este Metodist. Numele lui Dumnezeu nu este Penticostal. Numele lui Dumnezeu nu este Baptist. Numele lui Dumnezeu nu este Catolic. Rămâneţi în afara acelor uşi atunci. Vedeţi? Vedeţi? Vedeţi?

E-230 "Dar într-un loc în care Eu aleg să aşez Numele Meu." Acum, nu există un alt loc în Biblie unde Dumnezeu să-Şi fi aşezat vreodată Numele Lui, numai în Isus Cristos, pentru că El este Fiul lui Dumnezeu, care ia Numele lui Dumnezeu şi Numele uman al lui Dumnezeu. "Şi nu este un alt nume dat sub Cer prin care trebuie să fiţi mântuiţi." Nu-mi pasă, Metodist, Baptist, Presbiterian, catehism sau orice vreţi voi să faceţi; numai prin Numele lui Isus Cristos, unde fiecare genunchi se va pleca şi fiecare limbă Îl va mărturisi, El este Domnul. Iată cum se intră.

E-231 Şi dacă aţi fost doar botezaţi în apă, corect-corect, şi apoi tăgăduiţi Cuvântul, atunci sunteţi nelegitimi; naşterea voastră nu a fost corectă. Declaraţi că L-aţi crezut atunci şi Îl tăgăduiţi.

E-232 Cum aş putea să-mi neg familia? Când... Cum aş putea nega că Charles Branham este tatăl meu? Un test de sânge pe uşă o arată. Aha.

E-233 Acţiunea mea şi adeverirea Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa mea arată dacă sunt un copil al lui Dumnezeu sau nu. Acum, acolo este singurul loc al lui Dumnezeu. Vedeţi? Singurul loc în care Dumnezeu va primi jertfa voastră (nu-mi pasă cât de sinceri sunteţi) este în Cristos.

E-234 Şi ţineţi minte... Voi spuneţi, ,,Ei bine, am crezut; am intrat şi eu." Ţineţi minte, Biblia spune... Spuneţi, "Ei bine, Biblia a spus, 'Oricine crede că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, este mântuit, va fi mântuit.'?'

E-235 Spune asta, dar ţineţi minte că este scris, de asemenea, este scris, de asemenea, "Nimeni nu poate numi pe Isus Cristosul, numai prin Duhul Sfânt." Vedeţi? Aţi putea spune "El este," dar El nu este până când Însuşi Duhul Sfânt, care dă Viaţă Cuvântului, dovedeşte prin adeverire că eşti fiul lui Dumnezeu. Aceasta este Scriptura.

E-236 "Locul pe care Eu l-am ales să aşez Numele Meu. Să nu te închini în nicio altă poartă, ci în poarta în care Mi-am pus Numele; atunci te voi primi, eşti în familia Mea."

E-237 Acum, familia lui Dumnezeu se supune poruncii Tatălui familiei. "Şi El este Prinţul Păcii, Dumnezeul cel Puternic, Părintele veşniciilor; şi stăpânirea şi domnia Lui nu va avea sfârşit, guvernarea va fi pe umerii Lui." Şi El fiind Domnitor, Împărat, Emanuel, Cel dintâi, Cel de pe urmă, Prinţ al Păcii, Dumnezeu cel Puternic, Părintele veşniciilor, fiecare dintre copiii Săi ascultă de fiecare Cuvânt la poruncă, pentru că sunt parte din El.

E-238 Noi trăim în casa noastră aşa cum trăiesc Branhamii. Voi trăiţi în casa voastră, Joneşii, aşa cum trăiesc Joneşii.

E-239 Şi în Casa lui Dumnezeu trăim după Cuvântul lui Dumnezeu şi după fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu; şi pe oricare altul, impostor, nu-l vom asculta. Vedeţi? ,,Vei mânca azimă, în fiecare epocă a bisericii, exact aşa cum ţi-O dau Eu." Dar nu încercaţi să vă întoarceţi şi să injectaţi aceea în Asta, pentru că a devenit o tulpină. "Să luaţi oasele şi lucrurile care au rămas de la jertfă şi să le ardeţi!" S-a dus, epoca bisericii a murit, a mers mai departe; acum suntem în alta. Amin!

E-240 "Locul în care Eu aleg să aşez Numele Meu." O, Doamne! 1 Corinteni 12.

E-241 Observaţi, Efeseni 4:30.
... să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi până la... (următoarea renaştere?) ... până în ziua răscumpărării voastre.
... să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi până în ziua răscumpărării voastre.

E-242 Acum observaţi. Să aplicăm asta la lecţia noastră din Scriptură. Apoi am face bine să plecăm; cred că îi obosesc pe oameni. Vedeţi? [Cineva spune, "Nu, nu, frate Branham." – Ed.] Uitaţi-vă aici, oamenii se ridică şi se duc acasă, vedeţi, aşa că ei au-ei trebuie să gătească cina şi pe cineva cu care vor să se întâlnească. Nu se aşteptau să vină aici să asculte toată ziua. Vedeţi? Dar, uitaţi, ştiţi...

E-243 [Fratele Ben Bryant a spus ceva – Ed.] Ben, oh, ar trebui să mai lucrez cu tine! Fii binecuvânat! Mulţumesc, frate Ben. Te iubesc, frate Ben.

E-244 Dacă aţi şti ce a suferit băiatul acesta pentru noi în acel război; a fost împuşcat în toate părţile, a fost aruncat în aer, şi orice alt lucru. I s-au întâmplat de tot felul în viaţă, dar Dumnezeu l-a binecuvântat. El a rămas credincios. Soţia lui l¬a părăsit, a fugit şi s-a recăsătorit şi i-a luat copiii. Oh, vai, nici măcar nu mă pot gândi la asta.

E-245 Dar, oricum, Dumnezeu să te binecuvânteze, Ben .

E-246 El zace chiar acum plin de schije, care-i apasă nervii şi toate celelalte. Care, trebuie să cunoşti trecutul lucrurilor, vedeţi. Dumnezeu să-l binecuvânteze pe băiatul acesta. Da.
... prin care sunteţi pecetluiţi până în ziua răscumpărării voastre.

E-247 Observaţi! Acum, asta s-ar putea să vă pişte un pic, dar observaţi. Nu vă certaţi cu mine. Doar ţineţi minte.

E-248 Când Israel a privit odată la uşa aceea, cu sângele acela pe uşă, numele (sângele, viaţa), şi a intrat înăuntru sub acel sânge, nu a mai ieşit niciodată până când a ieşit din Egipt .
... să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care intraţi şi nu mai ieşiţi până în ziua când voi sunteţi răscumpăraţi afară. (Vedeţi?)

E-249 Ştiţi, Biblia are întotdeauna dreptate. El pune Cuvinte Acolo, trebuie să le aşezi acolo unde trebuie, pentru a face, pentru a face întreaga imagine a răscumpărării. Vedeţi? Vedeţi?
... să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care sunteţi pecetluiţi până la răscumpărarea voastră. (Până când sunteţi răscumpăraţi.)

E-250 Sunteţi pecetluiţi înăuntru acolo, sunteţi sub Sânge. Nu mai ieşiţi afară. Şi atunci ce sunteţi? Fiul lui Dumnezeu în familia lui Dumnezeu, sigilat înăuntru prin Duhul Sfânt. Diavolul nu te-ar putea prinde dacă ar trebui; pentru că eşti mort, partea ta de la vechiul soţ este moartă; şi eşti îngropat, iar viaţa ta este ascunsă în Dumnezeu prin Cristos, şi sigilată prin Duhul Sfânt. Vedeţi? Cum ar putea să vă prindă? Cum veţi ieşi afară? Sunteţi acolo! Glorie! Acum voi lăsa asta; este suficient cât să ştiţi despre ce vorbesc.

E-251 Atunci o făptură nouă, nu faţă de o denominaţiune, ci faţă de Cuvânt. Sunteţi o făptură a Cuvântului. Pentru că piatra de temelie a fost aşezată în voi înainte de întemeierea lumii, predestinaţi să fiţi fii şi fiice ale lui Dumnezeu.

E-252 Şi peste aceasta a venit piatră peste piatră, în fiecare epocă, ca să adeverească acel Cuvânt care vine, exact aşa cum a făcut Isus în epoca Sa, care este Piatra de căpătâi la toate acestea. În El stătea fiecare epocă. În Isus a fost Moise. În Isus a fost David. În Isus au fost profeţii. Nu-i aşa? Uitaţi-vă la Iosif, vândut pentru aproape treizeci de arginţi, aruncat înăuntru, presupus a fi mort, scos afară, s-a dus şi a ajuns la dreapta lui Faraon. Priviţi, exact, Isus era... Iosif era în Isus.

E-253 Şi când El a venit, El era plinătatea împăraţilor, a profeţilor (aleluia), dumnezeirea trupească se odihnea în El. El a venit să răscumpere de acolo o Mireasă, o Capodoperă. O Capodoperă care îi spune lui Satan că...

E-254 Când el spune, "Zilele miracolelor au trecut. Nu există aşa ceva ca aceste lucruri despre care vorbeşti."

E-255 "Înapoia mea, Satano." Vedeţi? Vedeţi, o Capodoperă care stă şi păzeşte.

E-256 Cândva, Piatra de căpătâi se va întoarce, căpetenia la toate acestea, şi va primi Mireasa la Sine; care femeia este luată din bărbat, o parte a bărbatului. Fiecare... Gene din bărbat sunt în femeie, ceea ce face femeia. Şi aşa este Cuvântul lui Dumnezeu în Biserică, ceea ce face din Biserică Mireasa. Nu o denominaţiune, aceea este de la diavolul, fiecare dintre ele. Nu-i numesc aşa pe oamenii de acolo; sunt nişte bieţi oameni înşelaţi, cum a spus Isus, "Orbul călăuzeşte pe orb." Şi El nu i-a putut chema afară.

E-257 Şi ei au spus, "Ei bine, tu eşti născut din curvie! Cine ţi-a spus să, vine la tine? Ce şcoală, ce seminar te-a recunoscut?" Au spus, "Îl avem pe Moise. Noi ştim..."

E-258 El a spus, "Dacă l-aţi fi cunoscut pe Moise, M-aţi fi cunoscut şi pe Mine."

E-259 Pentru că Moise L-a scris în cele patru cărţi ale sale, "Domnul Dumnezeul tău va ridica un Dătător al Cuvântului, sau, un Profet, ca mine, şi cine nu va asculta de Profetul acela va fi nimicit cu desăvârşire din mijlocul norodului." Asta e tot. Şi ce este El? Cuvântul. Şi ce este Acesta? Să nu laşi niciun strop de aluat rămas în... Chiar să nu amesteci nici un pic de aluat cu Acesta. Nu adăugaţi nici un crez, nici o denominaţiune, pentru că este poluat chiar acolo, jertfa voastră este terminată.

E-260 Să ne grăbim acum, chiar repede, ca să puteţi merge să mâncaţi.

E-261 Atenţie! Acum, deci, eşti un fiu al lui Dumnezeu, în casa lui Dumnezeu, faci parte din economia lui Dumnezeu. Romani 8:1, "Acum dar nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în Cristos Isus." Pentru că ei sunt morţi faţă de lume, vii în El, şi trăiesc în ziua de azi, făcând Cuvântul pe care Dumnezeu i-a folosit, sau i-a predestinat, punându-le numele în această Carte a Miresei. Şi când Apele vin peste acea sămânţă care este în inimă, o creşte până ajunge Mireasa lui Cristos. O, Doamne! Pe cât de desăvârşită poate fi. În fiecare epocă a fost aşa.

E-262 Luteranii, sub justificare, picioarele, au crescut-o aşa; Wesley, sub sfinţire. Penticostalii, sub braţe, lucrări şi fapte şi aşa mai departe, trebuiau să fie Calvinişti... sau trebuiau să fie Arminieni, trebuiau să fie legalişti. Dar acum ajungem la cap, la piatra de căpătâi. "Harul! Harul!" a strigat piatra de căpătâi.

E-263 Piatra de căpătâi ce strigă? "Har! Har!" Trecut din moarte şi crez, într-un Cuvânt viu al Dumnezeului celui viu. Singurul plan prevăzut de Dumnezeu pentru epoca Sa, fiii Săi din epoca Cuvântului, însufleţiţi de Duhul ca o scânteie care se aprinde de la ceva pentru a-l face viu; şi aşezaţi acum în locurile cereşti (la timpul prezent), deja vii şi supuşi fiecărei făgăduinţe din Cuvânt. Atunci ce face asta? Tu fiind o parte din gena lui Dumnezeu, o parte din Cuvânt, alţi oameni o parte din Cuvântul lui Dumnezeu, aşezaţi împreună, manifestă întregul Trup al lui Cristos, pentru că nu există niciun aluat printre voi. (Vezi despre ce vorbeşte El, frate Brown?) Niciun aluat printre voi, doar Cuvântul, aşezaţi în locurile cereşti, în uşa în care El Şi-a pus Numele: Cristos Isus.

E-264 Niciun aluat printre voi, asta aduce întreaga plinătate a dumnezeirii trupeşti printre voi. Nu s-a putut face în epoca lui Luther, nu s-a putut face în epoca lui Wesley, nu s-a putut face în epoca Penticostală; dar în ziua în care Fiul omului va fi manifestat, descoperit, a adus înapoi Biserica împreună cu întreaga Dumnezeire a lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său, arătând aceleaşi semne vizibile, manifestându-Se pe Sine însuşi aşa cum a făcut-o la început, când S-a manifestat pe pământ sub forma unui Dumnezeu-Profet. Oh! Glorie! Făgăduită de Maleahi 4, făgăduită de restul Scripturilor. Unde vă închinaţi? La casa lui Dumnezeu, aşezaţi (la timpul prezent).

E-265 Acum, repede, să ne uităm foarte repede acum şi apoi să continuăm cu... În zece minute vom ieşi, cu voia Domnului.

E-266 Acum să ne uităm la unii care au fost aduşi la viaţă în această casă a lui Dumnezeu, în epoca lor.

E-267 Enoh! (În zece minute vom pleca, dacă mai puteţi avea răbdare atât.) Uitaţi, Enoh era Cuvântul viu al lui Dumnezeu din epoca sa, a fost un profet.

E-268 Un profet este un reflector al lui Dumnezeu. Câţi ştiu asta? Reflectorul nu se reflectă pe sine, reflectorul nu este reflecţia. Trebuie să existe ceva care să lovească reflectorul-reflectorul ca să-l facă să reflecte. Deci un profet este un vas ales al lui Dumnezeu care nu poate reflecta absolut nimic ci este în linie directă cu acea reflecţie, Dumnezeu, ca să reflecte chipul lui Cristos, Cuvântul. Vedeţi, nimic altceva nu poate face asta. Eşti un reflector, acesta este motivul pentru care profetul a trebuit să mănânce cartea. Acesta este motivul pentru care a trebuit să mănânce sulul. El trebuia să reflecte acel Cuvânt pentru acea epocă. Aţi înţeles?

E-269 Observaţi-l pe Enoh, reflectorul desăvârşit al lui Dumnezeu în simbol. Când Dumnezeu a terminat-a terminat cu el, pur şi simplu l-a strămutat, l-a luat sus. Mecanica pe care el a reflectat¬o a devenit dinamică cu Duhul şi l-a luat sus.

E-270 La fel şi în zilele lui Ilie. Ilie, până la oasele lui, unde acea reflectare... Reflector al lui Dumnezeu în trupul lui fiind manifestat Cuvântul lui Dumnezeu. Au aşezat un mort peste el a scânteiat din nou la viaţă. Suntem carne şi oase din El, atâta timp cât suntem Mireasa lui Cristos. Credeţi acest lucru? În regulă. El a murit pentru noi, iar noi am murit faţă de noi înşine şi suntem îngropaţi în Numele Lui, pentru ca noi "să nu mai fim ai lumii, ci în El," din care şi familia din Ceruri poartă numele Isus Cristos. Aceasta este Efeseni 1:21. Pentru că atât Cerul... familia din Ceruri. Cum se numeşte familia din Ceruri? Isus. Cum se numeşte familia de pe pământ? Ei bine, este casa lui Dumnezeu, unde este Sângele. Aşa este? Asta este uşa, asta este poarta, acesta este locul în care El Şi-a pus Numele, iar Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi. Este Cuvântul care reflectă şi dă scânteie epocii în care trăiţi. Iată ce era El, iată ce era Moise, iată ce era Iacob, iată ce erau restul, dând scânteie acelui Cuvânt al lui Dumnezeu, reflectorul în care se reflecta Dumnezeu Însuşi. Şi a ajuns la acea imagine desăvârşită al lui Dumnezeu, Isus Cristos, Capodopera lui Dumnezeu, Care a fost lovit ca El să-i poată lua pe ceilalţi ca Mireasă cei care au fost reflectoare.

E-271 Moise era în El. Iosua era în El. Şi dacă eşti în El, ai fost în El înainte de întemeierea lumii, familia lui Dumnezeu; ai suferit cu El, ai murit cu El, ai mers pe cruce cu El, ai înviat cu El; şi acum eşti încă cu El, stând în locurile Cereşti, reflectând Mesajul epocii la lume, Lumina lumii. "Voi sunteţi Lumina lumii," dar, dacă este ascunsă de un coş de baniţă denominaţional, cum o vor vedea? Pentru tradiţiile voastre, faceţi ca Lumina să nu aibă niciun efect! Încercând... Voi, cei denominaţionali, încercaţi să ţineţi Lumina departe de biserica voastră; nu veţi intra voi şi nu¬i lăsaţi nici pe ei. Amin.

E-272 Haideţi să ne oprim. Vai, am prea multe aici. Noi-noi am putea continua... O, Doamne! Avem cinci minute.

E-273 Vedeţi cine este uşa? Unde şi-a pus Dumnezeu Numele? În Isus. Cum intraţi în Numele Lui? Cum intraţi acolo? Prin a fi botezaţi! Cum? Prin apă? Prin Duhul Sfânt! ,,Un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez." Acesta este botezul cu Duhul Sfânt.

E-274 Botezul în apă doar vă pune în părtăşie cu oamenii, că aţi recunoscut că L-aţi acceptat pe Cristos. Acesta este Adevărul. Dar este botezul Duhului. Pot să chem Numele lui Isus peste tine şi să te botez, asta nu înseamnă că este aşa.

E-275 Dar când, odată ce acel Duh Sfânt cu adevărat... Cuvântul autentic intră în tine (Cuvântul, Isus), atunci, frate, Mesajul nu mai este o taină pentru tine atunci; Îl recunoşti, frate, este tot luminat înaintea ta. Aleluia! Lăudat să fie Dumnezeu! Amin!
Îl iubesc, Îl iubesc
Că-ntâi El m-a iubit
Şi-a câştigat salvarea mea-...
Dragă Dumnezeu mă rog să îi vindeci pe aceşti oameni, Doamne, şi să îi faci pe fiecare dintre ei sănătoşi. În numele lui Isus Cristos. Amin.

E-276 Oh! Dragoste! Oh!
De când, prin credinţă, am văzut acel pârâu pe care rănile Tale sângerânde la produs, (din acea Capodoperă)
Dragostea răscumpărătoare a fost tema mea,

E-277 Cum poţi... Dumnezeu este Dragoste. "Cel ce iubeşte este de la Dumnezeu," dragoste divină, sfântă, nu dragoste murdară; dragoste curată, pură, sfântă, dragoste de Dumnezeu Cuvântul. "Legile Tale le-am strâns în inima mea, să nu păcătuiesc împotriva Ta," O, acel David care a strigat. Nu este El minunat? Nu Îl iubiţi?

E-278 Acum, există o Cale, o Cale pură, sfântă, un singur loc de întâlnire în care Dumnezeu vă va întâlni. Nu pentru că spuneţi, "Doamne, acum, eu sunt un bun Metodist. Sunt un bun Baptist. Sunt un bun Penticostal." Nu! Pentru că sunteţi în Isus Cuvântul, partea din Cuvânt care se manifestă astăzi, Mesajul acestei zile; nu cel al lui Luter, Wesley, sau cel penticostal; ci Isus al vostru, reflecţia, care a ajuns în aceasta. Nu vă puteţi întoarce la aceea, ar înseamnă să adăugaţi aluat la Pâinea voastră sfântă, că, "Omul ca trăi cu fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, la vremea Lui."

E-279 O, vino, Doamne Isuse, marea Piatră de căpătâi. Uitaţi-vă acolo, la ţărâna acelor Luterani care au murit acolo, în martiraj; uitaţi-vă la acei Metodişti.

E-280 Acei Penticostali şi aşa mai departe, care vin acum, acea adevărată tulpină care a ieşit.

E-281 Voi, Adunările lui Dumnezeu, v-aţi dus şi v-aţi organizat, când chiar lucrul din care Dumnezeu v-a scos, v-aţi întors înapoi ca scroafa în mocirla ei.

E-282 Voi, Unitarieni, Uniţi, vechiul J.C. al... Adunărilor Penticostale ale lui Isus Cristos. Unul pentru cei de culoare, şi v-aţi separat din cauza segregării. Voi care aţi făcut asta, şi apoi v-aţi unit şi o numiţi "Uniţi." Şi apoi v-aţi organizat, şi v¬aţi certat la Adunări: "Ca un câine care se întoarce la vărsătura lui." Dacă vărsătura a îmbolnăvit câinele la început, nu-l va îmbolnăvi din nou? Schimbaţi-vă dieta de la denominaţiunea voastră la Cuvânt, şi trăiţi cu Cristos. Să vă fie ruşine!
Eu am un Tată acolo,
Eu am un Tată acolo,
Eu am un Tată acolo,
Pe celălalt ţărm.
Într-o frumoasă zi voi merge şi-L voi vedea,
Într-o frumoasă zi... voi merge şi-L voi vedea,
Într-o frumoasă zi voi merge şi-L voi vedea,
Pe celălalt ţărm.
Oh, nu va fi o întâlnire fericită,
Nu va fi o aceea ... (Cuvântul merge la Cuvânt!) întâlnire,
(Când Mireasa se va înălţa, Cuvânt cu Cuvânt.) ... întâlnire fericită,
Pe celălalt ţărm.
Oh, acea zi frumoasă poate fi mâine,
Acea zi frumoasă poate fi mâine,
Acea zi frumoasă poate fi mâine,
Pe celălalt ţărm.

E-283 Voi spuneţi, "Chiar aşa, frate Branham?"

E-284 Da, domnule! Când Luteranii din acea epocă, a lui Wesley din epoca lor, penticostalii din epoca lor (cei adevăraţi, nu cei denominaţionali); Penticostalii, cei care au adăugat aluat (denominaţiunea lor), au murit. Dar acest Cuvânt adevărat merge mai departe, vedeţi. Exact cum a spus Isus, "În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine, şi Eu în voi şi voi în Mine." Este tot Cuvântul!
Oh, nu va fi o întâlnire fericită-... (când fiii Lui se vor aduna la poarta Lui) ... întâlnire ferici tă,
Nu va fi o întâlnire fericită,
Pe celălalt ţărm.

E-285 Acum, biserică, noi învăţăm acum. Dar, ţineţi minte, când plecaţi de aici, începeţi să ieşiţi acum din pleavă; intraţi în bob, dar staţi în Prezenţa Fiului. Nu adăugaţi, la ce am spus; nu scoateţi la ce am spus. Pentru că, eu spun Adevărul, atât cât îl ştiu, aşa cum mi l-a dat Tatăl. Vedeţi? Nu adăugaţi nimic, spuneţi doar ceea ce am spus.

E-286 Ideea este să le spuneţi doar oamenilor să vină să-L caute pe Domnul Isus. Şi apoi voi înşivă staţi doar în Prezenţa Lui, doar faceţi dragoste cu El, "O, Doamne Isuse, Fiul lui Dumnezeu, Te iubesc. Înmoaie inima mea, Doamne. Îndepărtează toată murdăria şi dragostea pentru lume şi fă-mă să trăiesc sfânt în această lume prezentă înaintea Ta."

E-287 Să ne plecăm capetele pentru rugăciune. Acum, să vedem, avem pe cineva ales să ne elibereze în rugăciune? Sau, o voi face eu, atunci. Fiţi cu cu adevărat reverenţi.

E-288 Dragă Dumnezeu, Îţi mulţumim că am avut dieta noastră spirituală. Îţi mulţumim, Doamne, că vitamina Cuvântului creşte fii ai lui Dumnezeu. Nu are efect asupra niciunui alt tip de caracter, ci doar asupra fiilor şi fiicelor lui Dumnezeu. Aşa că Îţi mulţumim pentru Aceasta. Şi ne rugăm, Doamne, să profităm de aceasta, va noi nu doar să Îţi mulţumim. Îţi mulţumim pentru Aceasta, dar să ne folosim puterea pentru a încerca (prin Dragoste) să-i convingem pe oameni să creadă în Dumnezeul nostru; pe cei rătăciţi, pe cei păcătoşi, pe femeile, pe bărbaţii, pe băieţii, pe fetele din această epocă.

E-289 Văzând, Doamne, că starea mentală, epoca nervoasă în care trăiesc oamenii, îi scoate din minţi; ca să se împlinească exact ceea ce a spus şi făgăduit Scriptura, lucrurile mari şi hidoase care vor veni pe pământ; ca nişte lăcuste, ca să bântuiască femeile care îşi taie părul, vor avea părul lung ca o femeie. Şi diferite arătări hidoase pe care vor putea să le vadă, Doamne, în acele condiţii mentale, de amăgire în care se află, şi apoi să strige la stânci şi munţi. Femei care se vor îngriji de câini şi pisici, şi nu vor creşte copii pentru a Te onora. Celor cărora Tu le-ai dat copii şi care i-au conceput, le dau drumul pe străzi ca să facă ce vor. Nu e de mirare că ai spus, Doamne, când Te duceai la cruce, "Atunci vor începe să strige la stânci şi la munţi să cadă peste ei."

E-290 Vedem fiecare alt lucru că se apropie de acest timp. Vedem Scriptura adeverită, dovedită. Şi chiar aşa cum vedem Aceea, Doamne, cum Tu înaintea ochilor noştri (Te-ai manifestat), într¬o zi va fi o Răpire şi vom vedea manifestarea acelui Cuvânt, "Căci Fiul omului va veni pe norii de slavă, cu sfinţii Săi Îngeri împreună cu El, şi noi vom fi răpiţi ca să-L întâmpinăm în văzduh." Va fi atunci... Auzim despre aceasta acum, atunci o vom vedea cu ochii noştri.

E-291 Fă să fim găsiţi în El, Doamne, singurul loc prevăzut. Şi El este Jertfa. Îl aducem pe El, despre ce am auzit, Isus Cristos, în casa lui Dumnezeu prin botezul Duhului Sfânt, prin Numele lui Isus Cristos. Şi acolo Jertfa noastră este acceptată şi suntem aduşi în familie; pentru că, deşi rătăciţi în lume, am fost rânduiţi fii şi fiice ale lui Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Îţi mulţumim pentru asta, Tată. Oh, cum ar putea cineva să se întoarcă vreodată înapoi la aşa ceva, când a aflat Adevărul, că Dumnezeu l-a selectat din lume? Erau milioane de oameni pierduţi, în ziua în care eu am fost mântuit.

E-292 O, Miel muribund, cum aş putea să-Ţi mulţumesc vreodată? Cum poate inima mea să fie vreodată suficient de reverentă în faţa Ta? Ajută-mă, dragă Doamne, să trăiesc credincios. Ajută¬i pe oamenii mei să trăiască credincioşi. Mă rog pentru ei, Doamne, pentru fiecare dintre ei, ca Tu să-i ajuţi, Doamne, cumva, nu ştiu... Nu aş şti cum... Nu ştiu cum, chiar cum să cer, Doamne; şi poate că nici măcar nu cer asta în modul potrivit. Dar Tu iartă-mi nepriceperea, Doamne, şi priveşte doar la inima mea. Mă rog ca niciunul dintre ei să nu se piardă, niciunul dintre ei, Tată. Îi pretind, pe fiecare dintre ei, pentru Tine. În Numele lui Isus Cristos. Amin.
Îl iubesc, eu...
Şi dacă Îl iubiţi, vă iubiţi unii pe alţii. Daţi mâna unii cu ceilalţi.