E-1 Filiala aici la-la Yuma, este un mare privilegiu să am această invitaţie să vin iarăşi înapoi. Noi am avut un timp minunat, ultima dată aici. Şi atunci când am înţeles că urma să fiu din nou înapoi, m-a făcut să mă simt foarte bine, să aud mărturiile şi aceste cuvinte minunate de la oameni, şi cumva te încurajează puţin.

E-2 Billy mi-a spus că fratele de la Las Vegas, care a vrut o adunare acolo la filială, să îl văd imediat după ce serviciu este gata aici. Avem un timp, zice el, că ne putem strecura înăuntru, chiar dincolo în Ianuarie, înainte de adunarea din Phoenix, vedeţi, să venim la Las Vegas. Şi astfel noi întotdeauna am vrut să ajungem acolo. Cred că Fratele Art Wilson obişnuia să fie acolo, cu mult timp în urmă, sau el încă poate să fie acolo. Şi el-el mi-a cerut să vin sus, el şi Sora Wilson. Nu am avut ocazia, aşa că poate că acesta va fi timpul să pot veni.

E-3 Voi doar să-l vedeţi pe Billy Paul sau Roy Borders. Cred că el este aici pe undeva. Cineva a spus că Fratele Roy era înăuntru. Fratele Pearry, Lee, sau oricare din ei, vor fi în stare să vă spună. Doar stabiliţi datele pentru noi să venim.

E-4 Acum, am văzut mulţi slujitori aici, cu un timp în urmă, pentru care sunt foarte fericit să-i întâlnesc pe fraţii mei. Doresc să fi avut timp, să merg acasă cu voi, căci ştiu că aveţi cea mai bună bucătăreasă ce există în ţară. Asta-i bine.

E-5 Şi acum, Fratele Pearry are de fapt două, în această seară, asupra lui. El are două însemnări împotriva lui acum. Una din ele, pornind acel microfon, acolo afară. Când, eşti-eşti ţinut vinovat de aceea, Frate Pearry. Nu cred că erai de fapt vinovat. Dar tu... Cineva se pregătea să vorbească. Aceea a fost una bună.

E-6 Şi astfel atunci, din nou, el a mers acolo afară şi vorbea. A spus, "Măi!" Spunând Fratelui Collins sau careva din ei. A spus, "Cina a fost bună. Dar," a spus, "eu îţi spun," a spus, "acel om trebuie că este un Spaniol sau ceva, sau un Mexican. Aceea a fost cea mai iute piparcă care am gustat-o vreodată." Mergând înainte aşa, şi el vorbea cu bucătarul.
El a spus, "Eu sunt bucătarul."

E-7 Acela-i Texasul, pentru voi. Noi o să-l punem la punct, pe aici în Arizona, după o vreme, (nu-i aşa?), dacă stă în jurul nostru.

E-8 Într-adevăr este plăcut să fiu aici! Şi presupun că acelea nu sună a glume, ci simţ al umorului. Care, Domnul Însuşi avea un simţ al umorului, voi ştiţi. A spus, "'Irod,' mergeţi spuneţi acelui vulpoi," vedeţi, "astăzi Eu scot-scot draci; mâine Eu sunt făcut desăvârşit." Astfel, El avea un simţ al umorului. Ei bine, aceasta nu ne va strica, eu nu cred, din când în când.

E-9 Şi acum este puţin târziu. Şi, de obicei, eu-eu predic cam patru ore. Astfel aceasta, cunoscând amabilitatea fratelui şi surorii de aici, filiala, vom scurta aceea cu mult, în această seară. Şi doar... i-am spus lui Terry. Am spus...
El a spus, "Ce este... Punem o bandă de două ore?"

E-10 Am spus, "Nu, Terry. Acesta este un-un banchet." Am spus, "Doar vreo treizeci sau patruzeci de minute, le vorbesc oamenilor despre ceva." Asta, eu încerc, totuşi, de fiecare dată, ştiind aceea.

E-11 Când eram un băieţel, oamenii obişnuiau să vină afară să asculte pentru că eram un băiat predicator, doar un om tânăr, un flăcău. Şi ei spuneau, "Ei bine, Billy Branham, voi ştiţi, doar un copil, nu a mers prin şcoală, şi fără pregătire." Şi ei veneau afară să-mi audă cuvintele mele frânte, Engleza mea din Kentucky, şi¬şi astfel ei... a mele "îs," şi "nu-s," şi "duce," şi "cară."
Ca în una din adunările de aici nu cu mult în urmă, au spus, "Ne vom ridica cu toţii şi vom cânta imnul naţional."

E-12 M-am ridicat şi am spus, "Pentru vechiul meu cămin din Kentucky departe." Aceea a fost singura naţiune de care am ştiut, astfel acesta a fost imn naţional, atât cât mă privea pe mine.

E-13 Deci acum, după ce ai îmbătrânit, totuşi, ei bine, noi, el a intrat, tu trebuie să ai ceva mai mult decât atât. Vedeţi? Noi luăm... Pavel a spus, căci, "Când eram un copil, am vorbit ca un copil şi gândeam ca un copil." Te comporţi ca un copil. Dar cum devi mai bătrân, atunci începi, de la a face primii doi paşi, şi te clatini şi cazi, şi te ridici şi încerci din nou. Atunci tu, după o vreme, ajungi aşa că poţi umbla în linie dreaptă. Şi asta-i ce noi trebuie să facem, ca soldaţi ai crucii. Acum este timpul să umblăm în linie dreaptă, drept în jos pe acea şosea spre Slavă.

E-14 Eu cred că noi trăim în scenele de încheiere a istoriei acestei lumi. Eu cu adevărat cred că Venirea Domnului este mai aproape, poate, decât ne gândim. Deci acum, doar cam pentru vreo treizeci de minute din timpul vostru, sau ceva, mi-ar place să vă atrag atenţia la o Scriptură care mi-ar place să o folosesc pentru un text, şi-şi să mă refer la încă câteva aici. Eu...
Şezând acasă, zilele trecute, cugetam asupra acestui gând.
Apoi m-am gândit, "Ei bine, eu nu ştiu, să vorbesc din toată Scriptura aceasta. Voi lua doar o parte din Aceasta, şi doar pentru aceste micuţe servicii scurte cum ar fi să avem în această seară." Vreau să spun un singur lucru, în timp ce întoarceţi acolo la Psalmi. Primul... Al 27-lea Psalm, vreau primele cinci versete, să citim.

E-15 Mi-ar place să spun aceasta, privind aceste filiale ale oamenilor de afaceri a Evangheliei Depline a Oamenilor de Afaceri.
Fratele meu Pearry vorbea despre cărţi, şi aşa mai departe, şi cărţile noi care le au ei. Câţi îşi amintesc când noi am avut banda, şi am predicat aceasta aici la Phoenix, la una din convenţii, despre Domnilor, Cât Este Ceasul? Acum, acela a fost începutul acelei cărţi, vedeţi, când aceste ... aceasta a avut loc.

E-16 Există prea multă adeverire supranaturală a Cuvântului scris al lui Dumnezeu, de ceasul acesta, ca ceva să nu se apropie de noi acum. Noi suntem doar... Aceasta este prea real. Lucrurile care voi... Ar fi uluitor, pentru voi, doar să vă fac de cunoscut ceea ce de fapt are loc. Mulţi dintre voi, străinii, poate, aud aceşti bărbaţi ce se ridică şi fac-fac aceste afirmaţii, despre, "Un Mesaj din această oră," şi aşa mai departe. La ce se referă ei, este promisiunea lui Dumnezeu pentru ora aceasta, că El a promis ce va face El. Şi Îl vedem adeverind Scriptural chiar exact ce El a spus că El va face, în aceeaşi manieră. Prezis, atinge chiar exact perfect, de fiecare dată, pentru că Dumnezeu este cel ce spune aceasta.

E-17 Dacă un om, nu-mi pasă cine era, va încerca să facă o astfel de prezicere, există o singură şansă din zece milioane. Dacă un om ţi-a spus că un anumit lucru se va întâmpla, se va-se va întâmpla la un anumit timp; unul din zece milioane. Şi apoi locul unde se va întâmpla, ar fi cam o şansă din cam o sută de milioane.
Şi atunci timpul când se va întâmpla, merge în continuare, şi felul cum se va întâmpla, şi ce se va întâmpla, şi aşa mai departe, este doar mai presus de o ghicire. Când noi o vedem aşa de perfect, de fiecare dată, atunci acesta-i Dumnezeu.
Şi atunci ne întoarcem drept înapoi în Scripturi. Aceasta ar putea să ni se pară străin. Dar ne întoarcem drept înapoi în Scripturi, fără ca măcar să ştim unde să căutăm, şi Duhul Sfânt o aduce la iveală şi doar pune întregul Cuvânt împreună, formează tabloul acolo ca să ne arate chiar ceasul în care trăim. Noi schimbăm distribuiri.

E-18 Noi suntem-suntem la o cotitură. Este uşor când cineva face o cotitură, a unui zidar de cărămizi, întoarce un colţ. Începe, fiecare aşează cărămizile drept în jos pe acelaşi rând, cum începe o anumită denominaţiune, şi începe să se ruleze în jos pe rând, este în regulă. Dar, când ajungeţi la acele cotituri, unde trebuie să vă întoarceţi înapoi în direcţia cealaltă!
Acum, Dumnezeu nu clădeşte un zid. El clădeşte o casă, vedeţi, şi există multe întreruperi şi cotituri care El le-a prezis aici în Biblie. Şi cotiturile, oricine ar putea încerca să facă o cotitură, dar aceasta trebuie să fie conform cu schiţa. Dacă nu este, aceasta trebuie să se demoleze din nou.

E-19 Deci noi-noi îl lăudăm pe Dumnezeu pentru bunătatea Lui şi părtăşia voastră oamenilor, şi uşile deschise pe care Domnul ni le-a dat, şi prin aceşti oameni de afaceri. Întotdeauna am susţinut că eu-eu nu am crezut în... eu cred în oamenii din denominaţiuni. Dar eu nu am mult timp să îndemn denominaţiuni, pentru că fiecare zideşte un gard în jurul lui.

E-20 Şi-şi chiar cum, eu cred, că a fost micuţa zicală a Fratelui David, despre cum creştea nişte raţe, şi a spus că râul a crescut. Şi fiecare raţă, voi ştiţi, ele au vrut părtăşie unele cu altele, şi nu au putut s-o facă pentru că ele erau toate îngrădite. Dar când apa a ajuns aşa de sus, doar a plutit raţele afară din ţarc.
Deci eu-eu cred că acela-i felul de a se face. Este doar că apa creşte, vedeţi, şi noi putem ieşi din ţarc şi-şi să ne împărtăşim unul cu altul, voi ştiţi, să avem adevărata dragoste a lui Cristos în inimile noastre.

E-21 Şi aceşti Oameni de Afaceri ai Evangheliei Depline au fost o-o oază pentru mine. Deoarece, de multe ori... eu am fraţi, fraţi buni, eu presupun, în fiecare denominaţiune ce am întâlnit vreodată: Prezbiterieni, Luterani, Baptişti, Penticostali, toate felurile diferite de Penticostali, biserica lui Dumnezeu, şi Nazarineni, Sfinţeniştii Pelerini. Fraţi buni, pretutindeni. Dar, de multe ori, ei nu mă pot avea în comunitatea lor, pentru că, vedeţi, nu pentru că ei nu îl cred, dar, vedeţi, aceasta i-ar desprinde de denominaţiunea lor. Şi când faceţi asta, desigur, aceea-aceea o face.

E-22 Aici nu de mult, a fost un frate Metodist care a venit la mine, eu nu o să-i chem numele. Un om minunat, el scria o teză despre vindecarea Divină, şi a venit la mine pentru ceva-ceva discuţie.Ne-am aşezat jos şi am discutat puţină vreme. El a spus, "Singurul lucru ce-l avem împotriva ta, este că te ţii în preajma acelor Penticostali tot timpul."
Am spus, "Atunci, să o sponsorizeze biserica Metodistă. Eu voi veni."
Aceea era altceva. Vedeţi? El-el a spus, "Ei bine, desigur, eu-eu nu sunt biserica Metodistă. Eu doar aparţin cu ei."

E-23 Am spus, "Asta este. Vezi? Ei sunt aceia, Penticostalii, sunt aceia care îşi deschid uşile. Vezi? Aceia sunt cei la care mă pot duce. Şi atâţi ca aceia care vor deschide, păi, suntem gata să venim înăuntru."
Cum în Apocalipsa, al 3-lea capitol, a spus, "Eu stau la uşă şi bat. Dacă cineva va deschide uşa, Eu voi întra şi voi cina." Şi acela era Isus. Noi toţi ştim că acela era Cristos, şi El este Cuvântul. Aşa este. El este Cuvântul.

E-24 Şi astfel Oamenii de Afaceri ai Evangheliei Depline au fost o oază unde ne putem aduna împreună. Nici o biserică nu o sponsorizează. Ei toţi, împreună, oamenii afară din biserici, şi ne adunăm împreună şi ne împărtăşim, în toată lumea, în jur peste tot.

E-25 Şi am ajutat să stabilească multe, multe, multe filiale prin întreaga lume, a Oamenilor de Afaceri ai Evangheliei Depline. Sunt recunoscător pentru acea oportunitate care mi-a fost dată. Înăuntru acolo, oamenii de afaceri o vor sponsoriza. Atunci, toate bisericile, ele-ele vor să vină, oricum.
Dar, atunci, dacă... nu vreau să încerc niciodată să trag pe cineva de la biserica lor. Doar staţi chiar în biserica voastră şi răspândiţi Lumina. Înţelegeţi? Fiţi un Creştin real. Păstorul vostru vă va aprecia. Un sfânt adevărat, loial, veritabil, orice om care crede în Dumnezeu va aprecia o astfel de persoană. Da.

E-26 Acum, îi mulţumesc fratelui de aici, şi soţiei lui, şi acestei filiale, pentru această oportunitate. Şi fie ca această filială să crească. Fie ca binecuvântările lui Dumnezeu să se odihnească asupra ei, şi să fie o unealtă în mâinile lui Dumnezeu, să salveze sute şi sute de oameni înainte de Venirea Domnului; şi voi toate celelalte filiale sau reprezentanţii de aici de la filiale.

E-27 În Cartea Psalmilor, acum, vreau să vorbesc asupra unui¬unui subiect foarte ciudat, în această seară, doar pentru puţină vreme. Am câteva Scripturi scrise aici. Şi-şi m-am gândit că poate că, în această seară, urma să vorbesc despre ceva diferit. Dar, vedeţi timpul se duce, motiv pentru care, nu am vrut să stau aşa de mult, aşa că am întors aici şi am luat încă ceva Scriptură. Şi vreau să vorbesc asupra subiectului despre: Răpirea. Vedeţi?

E-28 Acum, noi credem că va fi o Răpire. Toţi Creştinii cred asta, care sunt cititori ai Bibliei, cred că acolo va fi o Răpire.

E-29 Iar acum să citim pentru ceva fundal, citim al 25-lea Psalm. Vreau să spun... vă cer scuze. Al 27-lea Psalm, versetele 1 la 5.
DOMNUL este lumina mea şi mântuirea mea; de cine să mă tem? DOMNUL este tăria vieţii mele; de cine să-mi fie frică?
Când cel rău, chiar duşmanii şi vrăjmaşii mei, vin asupra mea să-mi mănânce carnea, se poticnesc şi au căzut.
Chiar dacă oştirea tăbiirăşte în jurul meu, inima mea nu se va teme: chiar războiul să se ridice împotriva mea, în acesta eu voi fi încredinţat.
Un singur lucru am dorit de la DOMNUL, care îl voi căuta; ca să pot locui în casa DOMNULUI toate zilele vieţii mele, să privesc frumuseţea DOMNULUI, şi să cer în templul lui.
Ca în vreme de necaz să mă ascundă în pavilion: şi în taina cortului său mă va ascunde; el mă va aşeza pe o stâncă.
Fie ca Domnul să adauge binecuvântările Lui la citirea Cuvântului Său.

E-30 Acum, astăzi, vorbind asupra acestui subiect, şi acum unii din voi pot fi diferiţi, de-de căile care le iau. Dar câţi dintre voi cred că Biblia învaţă că va fi o Răpire a Bisericii? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Da, domnule. Aşa este, exact, o luare a Bisericii. Fie că eşti un Metodist, Baptist, Prezbiterian, sau orice eşti, Penticostal, acolo va fi o luare la o parte.

E-31 Şi mă gândesc că, în vorbire, eu-eu nu încerc doar să urc aici sus să spun ceva ce mă gândesc că i-ar mulţumi pe oameni. Niciodată nu am fost vinovat de aceea. Vreau să vin aici sus şi să spun ceva aşa cum sunt călăuzit să o spun, care mă gândesc că v-ar fi de ajutor, ceva care să vă ducă mai departe experienţa cu Dumnezeu, dacă sunteţi un Creştin; şi dacă nu sunteţi un Creştin, să vă facă aşa de ruşinaţi de voi înşivă, încât să deveniţi un Creştin. Şi acela este scopul că întotdeauna am încercat să¬mi aliniez gândurile, cum mă va călăuzi Domnul.

E-32 Acum, noi suntem avertizaţi, după cum Doctrina Acestuia în zilele din urmă va fi batjocorită. Dacă aţi vrea, doar să citim Aceea, doar un minut. Aceasta este în Doi Petru, al 3-lea capitol. Să citim doar un moment despre aceasta. Al 3-lea capitol, şi versetele al 3-lea şi al 4-lea. Să vedem dacă aceasta nu este aşa.
Ştiind aceasta mai întâi, că acolo vor veni în zilele din urmă batjocoritori, umblând după poftele lor,
Şi spunând, Unde este promisiunea venirii Lui? ... de când părinţii au adormit, toate lucrurile continuă cum au fost de la începutul creaţiunii.
Căci înadins se fac că nu ştiu despre aceea, că prin Cuvântul lui Dumnezeu cerurile erau din vechime, şi pământul stând afară din apă şi ap-... şi în apă:
Prin care lumile care ... erau, au fost inundate cu apă, au pierit:

E-33 Acum vedem că, motivul că acest subiect este aşa de minimalizat, este pentru că profetul aici a spus că în aceste zile din urmă aceşti batjocoritori vor veni spunând aceste lucruri. Vedeţi? Este prezis, motivul că oamenii acţionează astăzi în felul cum acţionează. Păi, voi cu certitudine vă aşteptaţi la aceasta, pentru că Biblia a spus asta. "În zilele din urmă ei vor fi încăpăţânaţi, închipuiţi, iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu; fără cuvânt, acuzatori falşi, nestăpâniţi, dispreţuitori de cei ce sunt buni; având o formă de evlavie, şi tăgăduind puterea acesteia: depărtaţi-vă de aceştia." Ne putem aştepta la o falsificare a Adevărului? Cu certitudine.

E-34 Când Moise a mers jos în Egipt, să izbăvească pe copiii lui Israel, numai cu un toiag în mână pentru adeverire, cu Dumnezeul Cerului în spatele lui, el a efectuat un miracol. Acolo au venit imitatori în urma lui, şi au făcut acelaşi lucru ca el. Vedeţi? Acum, ei au venit a doilea, după ce el l-a făcut mai întâi. Atunci ei au venit pe acolo, pentru că ei au copiat după ce a făcut el, imitând originalul. Noi aflăm aceea.
Şi acum tu spui, "Bine, aceea a fost în zilele lui Moise."
Dar aceeaşi Scriptură spune că ei vor veni din nou în zilele din urmă. "Cum Iambre şi Iane s-au împotrivit lui Moise, aşa se vor împotrivi aceşti oameni cu mintea depravată privind Adevărul." Vedeţi? Imitaţii, tot felul de lucruri ca să-i tulbure pe oameni. Şi atunci dacă...

E-35 Această Răpire care vine la împlinire, şi orice care Dumnezeu are în linia Cuvântului Său, există întotdeauna ceva să apară ca să tulbure Aceea dacă ei pot. Este-este-este scopul lui Satan să facă aceea.

E-36 Cum fratele de aici, de la adunarea de acolo sus la Las Vegas, a spus, "Satan a spus că lumea era în stăpânirea lui, şi-şi acela era cartierul lui general sus acolo."
Eu ştiu că Satan este dumnezeul acestei lumi. Fiecare naţiune sub cer este controlată de el. Exact. Această lume îi aparţine lui Satan, dar Isus o va prelua. El i-a oferit-o Lui într¬o zi. Şi El l-a refuzat, dar, El a spus, căci El a ştiut că El va fi Moştenitor la aceasta în timpurile care vin.

E-37 "Batjocoritori." Doar să luăm pentru câteva momente despre acel singur cuvânt, înainte să mergem mai departe. Batjocoritori!
Eu citeam un ziar, cam cu două săptămâni în urmă, în Tucson, că unde ceva Englez din Anglia a făcut o afirmaţie. Este în titlurile din ziar, că răstignirea Domnului nostru Isus Cristos era numai trucată, între Filat şi Isus, că El a venit să facă... doar să Se facă ceva. Şi nu există cale ca noi să putem combate aceea faţă de ei, pentru că toate lucrurile lui Dumnezeu sunt să fie primite prin credinţă. Noi trebuie să o credem. Acum, el a continuat să dea o descriere cum că aceea se putea face.

E-38 Aici nu de mult, în acea mare naţiune, Londra, în Anglia, adică, unde acel John Wesley şi Charles, şi mulţi din acei mari predicatori din zilele timpurii, Spurgeon şi aceia, au predicat Evanghelia în pieţele de fân şi peste tot acolo. Ei au refuzat acel mesaj din ziua lor, şi priviţi cum sunt ei în ziua aceasta.
Acolo este unde Fratele Williams şi aceia sunt în seara aceasta. Este una din ţările cel mai josnic degradate din lume. Eu am fost prin toată lumea, dar eu nu cunosc nimic care este aşa de nelegitim ca Anglia. Este... Billy Graham a spus acelaşi lucru. Păi, el a trebuit să-şi scoată soţia din parcuri, cum actele între bărbaţi şi femei se desfăşurau, în public, în parcuri. Când am fost acolo, niciodată nu am văzut să rupă inima unei persoane mai mult decât de ceea ce se petrecea în Anglia; care a avut oportunitatea, şi, odată, a condus lumea în reformare. Doar arată cum poate să cadă.

E-39 Dar, voi vedeţi, ce face aceea, mesajul care a ieşit atunci, Englezii încearcă să ţină acelaşi mesaj pentru astăzi. Acela nu va funcţiona astăzi. Acesta nu va funcţiona. Cum ar ...

E-40 Ce-i dacă Moise ar fi venit, ar fi, adus mesajul lui Noe, "Vom construi o corabie şi vom pluti în jos pe Nil"? Aceasta nu ar fi funcţionat. Şi nici Mesajul lui Isus nu ar fi funcţionat vreodată de către Moise. Şi nici mesajul lui Wesley nu va funcţiona vreodată în Luther; sau al lui Luther Wes-... mesaj, vice versa.
Şi astăzi, noi, ultima noastră reformare mare era Penticostal.
Şi astăzi noi ne mutăm de la aceea. Şi mesajul Penticostal nu se va amesteca cu Acesta, pentru că este o altă zi. Acesta este tot Cuvântul lui Dumnezeu, dar acesta se zideşte. Ca picioarele, braţele, venind în sus, acesta formează o Mireasă pentru Răpire. Vedeţi? Să nu-să nu-i deplasaţi pe acei oameni în urmă acolo; ei au trăit pentru mesajul lor. Toţi aceia vor veni sus, care erau în Mireasă.
Întocmai cum viaţa merge printr-o tulpină de grâu. Ea părăseşte grâul, coaja, dar grâul se formează ca bobul de grâu care a căzut în pământ.

E-41 Aici nu demult, am citit o carte scrisă de ceva German, în mod critic. El a spus, "Dintre toţi din-din fanaticii din lume, William Branham îi întrece pe toţi." A spus, "Păi, el nu e nimic decât un... El este un-el este un magician. El face aceste lucruri." Vedeţi, omul, fără să ştie.

E-42 Şi, atunci, omul era un critic. El nici măcar nu a crezut în Dumnezeu. A spus, "Un Dumnezeu care a putut şedea sus în epocile întunecate, să-Şi ţină mâinile încrucişate peste burta Lui, şi să râdă de o grămadă de Creştini; fiind mame, şi Proprii Lui ucenici, erau presupuşi a fi; mame cu copii mici şi lucruri, şi să lase să-i mănânce leii; şi nici măcar nu a întors o mână." Voi vedeţi unde mintea carnală, unde educaţia şi lucruri, nu pot prinde viziunea? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-43 Acel bob de grâu a trebuit să cadă în pământ. Chiar cum Isus a trebuit să cadă, să învie din nou, aşa a trebuit să cadă biserica de la cincizecime. A trebuit să se ducă în pământ, acele epoci întunecate. Orice bob care... Orice grâu care se duce în pământ, trebuie să zacă în acel timp întunecat, ca să producă.
Dar a început să încolţească în Martin Luther. A venit înainte prin Wesley. Înainte afară în Penticostali. Acum înăuntru, să meargă afară la bob. Şi acum sistemele denominaţionale care ei le-au lăsat în urmă, ele sunt tulpine, asta-i tot. Acesta urmează să ardă, sistemul denominaţional. Dar adevăratul bob de grâu care a ieşit din fiecare din acele reformări vor fi luaţi sus în Mireasă. Aceştia toţi împreună vor alcătui Mireasa.

E-44 Acum noi aflăm, acolo în Anglia, ei au imitat răstignirea, nu de mult, un grup din acei oameni, acei lung... copii cu părul acela lung şi lucruri, şi strigau, l-au numit pe Isus "tati-o" şi toată treaba aceea. Aşa murdărie!

E-45 Acum tu spui, "Aceea este în Londra, Anglia."
Urmăriţi ce a fost în ziar săptămâna trecută, aici în America.
Ceva mare doctor în divinitate, de la o şcoală bună, a spus că răstignirea a fost un truc. A spus că, "Isus doar a încercat să Se facă în felul acela; că El a băut această buruiană de mătrăgună."
Şi noi aflăm aceasta în Genesa, unde se vorbeşte de ea. Este o buruiană ca marihuana sau ceva. Aceasta se află acolo în Orient. Şi dacă o bei, te va pune să dormi. Poate... Şi tu eşti de parcă eşti mort, prăbuşit, totul, pentru două sau trei zile la rând.

E-46 El a spus, "Când ei I-au dat oţet şi fiere, este cu totul posibil că aceea a fost buruiană de mătrăgună. Şi când au făcut, ei I-au dat aceea, şi El s-a prăbuşit de parcă El era mort. Ei L-au pus în mormânt, şi L-au întins acolo. După două sau trei zile, sigur, mergând înapoi, atunci El a fost treaz din nou, era în regulă." A spus, "El a mers sus în India şi a murit pe undeva, o moarte obişnuită, încercând să prefacă o religie."
În primul rând, acel critic, ce se petrece cu oamenii? Vedeţi, este în această zi în care trăim, batjocoritori, vedeţi, ziua ca să împlinească profeţia.

E-47 Dumnezeu a alocat Cuvântul Lui la fiecare epocă, şi fiecare din acele epoci a trebuit să manifesteze aceea. Şi El de asemenea a rânduit mai dinainte bărbaţi pentru acea epocă, să împlinească acel Cuvânt. De fiecare dată când El a alocat Cuvântul Lui, El a alocat un om pentru Acesta. Când El a alocat timpul lui Moise, El l-a alocat pe Moise la Acesta. Când El a alocat timpul ca Fiul lui Dumnezeu să se nască, El l-a alocat pe El la acesta. Fiecare epocă, El a alocat omul Lui, rânduit mai dinainte, cum a spus Biblia. Nimic...

E-48 Dacă Dumnezeu este infinit, Atotputernic, total puternic, omniprezent, atotştiutor, păi, El a ştiut toate lucrurile de la început. Deci, El a ştiut. Nu există nimic afară din ordine. Suntem doar noi care gândim că este. Este că totul funcţionează. Priviţi în urmă în Cuvântul Lui şi vedeţi ce face El, atunci noi vom avea o înţelegere.

E-49 Acum, doar gândiţi. În primul rând, dacă acel slujitor s¬ar fi gândit, când ei au pus acel oţet şi fiere în gura Lui, El a scuipat-o afară. El nu a luat-o, în primul rând. Vedeţi? Doar se ridică batjocoritori! Un alt lucru, cum a făcut acest Isus din Nazaret, cum s-a potrivit viaţa Lui cu fiecare profeţie din Vechiul Testament? Cum a putut să fie? Aceasta nu ar fi putut să fie fără ca să fie rânduită de Dumnezeu. Viaţa Lui s-a potrivit cu fiecare profeţie din Vechiul Testament. Un alt lucru, dacă acei ucenici L¬au trucat în felul acela, de ce a murit fiecare din ei în martiraj?
Şi chiar şi apostolul Petru a spus, "Întoarceţi-mă cu capul în jos. Eu nu sunt vrednic să mor ca El." Cum l-au luat ei pe Andrei şi l-au întors într-o parte pe cruce. Ei, fiecare, şi-au pecetluit mărturia în sângele lor propriu. Ei L-au crezut şi L-au iubit, şi şi-au dat vieţile pentru El. Dacă el era un înşelător, cum ar fi făcut ei asta vreodată? Vedeţi? Aplicarea spirituală, oamenii nu o înţeleg.

E-50 Aici a fost un om mare aici, nu de mult, ceva rabin mare care a scris că, "Moise, în timp ce trecea prin Marea Roşie," a spus, "aceasta nu a fost de fapt apă. Apele nu s-au făcut zid." A spus, "Ceea ce a fost, sus la celălalt capăt al Mării Moarte, acolo erau o grămadă de trestii. Şi el a trecut prin trestiile de apă, trestiile din apă. Nu era apă acolo. Doar o grămadă de trestii, un ocean de-de trestii prin care au trecut." Şi mulţi clerici o cred, ei, şi o acceptă.

E-51 Aici nu de mult, când acest primul astronaut a mers sus, el a venit înapoi, şi el nu a văzut nimic din Dumnezeu. Aceea a întors în jur chiar şi slujitori. Ei gândeau că Dumnezeu locuia acolo sus pe undeva, la o sută şi cincizeci de mile înălţime.

E-52 Păi, vai, cum educaţia şi înţelepciunea din lumea aceasta a schimbat biserica într-o grămadă de ambrozii! Educaţia ei şi sistemul educaţional, ştiinţa şi civilizaţia, este de la diavolul. Este civilizaţia diavolului. Biblia a spus aşa.
Şi Civilizaţia noastră care vine nu va avea nimic de-a face cu această civilizaţie, deloc. Nu este nimic din aceasta, deloc. Acolo va fi o Civilizaţie diferită, decât această civilizaţie şi această lume ştiinţifică care o avem. Mai multă ştiinţă, cu cât devenim mai ştiinţific, cu atât mai departe intrăm în lucrurile morţii, capcane să ucidă, şi de toate. În acea nouă Civilizaţie, nu va exista moarte, nici boală, întristare, sau nici durere. Vedeţi? Nu va exista nici una Acolo. Astfel această civilizaţie va trebui să fie nimicită, pentru că este de la diavolul.

E-53 Noi aflăm, că în Genesa 4, că neamul lui Cain a început civilizaţia, construind oraşe şi cetăţi, şi aşa mai departe, şi instrumente de muzică, şi au devenit în ştiinţă. Şi oamenii s-au îndepărtat mai departe de Dumnezeu, încă religioşi. Dar când neamul lui Set a venit, au început să vină, să cheme Numele Domnului.
Ah, vorbim despre unul viclean!

E-54 Eu nu sunt aici ca să rănesc sentimentele cuiva, să spun ceva despre o biserică. Şi dacă tu eşti aici şi a parţi la această biserică, eu nu spun aceasta ca să îţi rănesc sentimentul; căci tot aşa de mulţi oameni buni sunt acolo, aşa cum sunt în alte biserici. Dar eu am citit în Shreveport săptămâna trecută, unde biserica Catolică a făcut o afirmaţie.
Şi vedem unde ei toţi vin împreună acum la marele consiliu ecumenic, şi aşa mai departe, împlinind chiar exact ce Biblia a spus că vor face. Chiar exact.

E-55 Acum noi aflăm că au spus, "Păi, Biblia..." Unii din Protestanţi vor să se ţină de acea Biblie. "Păi," a spus, "Biblia nu a fost nimic decât o carte, o istorie a bisericii, şi ei nu au avut¬o în literatură până cu vreo două sute cinzeci de ani în urmă. Aceasta întotdeauna a fost biserica." A spus, "A fost biserica, nu Biblia, şi Biblia este doar o istorie despre ce a făcut biserica." Ce minciună vicleană este aceea! Păi, noi am avut Biblia de trei mii de ani. Vechiul Testament a fost scris în Scriptură, de sute şi sute de ani înainte de venirea lui Cristos. Doar un lucru viclean al diavolului!

E-56 Şi noi aflăm în ziua aceasta, când această mare batjocorire şi făcând haz de Biblie, şi încercând să O împingă afară, Dumnezeu trebuie să judece biserica prin ceva. El nu poate fi just...
Ei nu se pot duce în jos pe această stradă şi să mă aresteze, şi să spună că merg cu treizeci de mile pe oră într-o zonă cu douăzeci de mile, fără ca să existe ceva să-mi spună că mi se permite doar să merg douăzeci de mile. Aceasta trebuie să fie acolo.
Şi Dumnezeu o să judece biserica, o să judece oamenii, într-o zi. Noi ştim asta. Vine o Judecată. Astfel dacă El o va judeca prin biserica Catolică, care biserică Catolică? Dacă El o va judeca prin cea Metodistă, cea Baptistă este pierdută. Dacă El o judecă prin cea Unitariană, cea Duotariană este pierdută. Vedeţi? Prin ce o va judeca El? El a spus că o va judeca prin Cristos, şi Cristos este Cuvântul. Astfel este Cuvântul lui Dumnezeu, prin care Dumnezeu va judeca. "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi. Acelaşi ieri, azi, şi în veci." Vedeţi? Deci, El o va judeca prin Cuvântul Lui.

E-57 Şi acum aflăm că în această zi, când ei încearcă să împingă Biblia afară ("Acceptă biserica!" Biblia: nu O vor. "Biserica!") aşa ca ei să poată să facă orice fel de crez sau orice altceva, şi să umble prin acesta.

E-58 Ei bine, aşa cum am vorbit serile trecute la Shreveport. În împărtăşire, când ei ucid acel miel de sacrificiu, acolo urma să nu fie "nici o plămădeală printre ei, prin toate acele şapte zile," fără plămădeală, fără pâine plămădită. Totul trebuia să fie neplămădit. Aceea a reprezentat cele şapte epoci ale bisericii care noi luăm în carte aici, şi acolo nu este plămădeală. Ce? Este ceva amestecat cu Aceasta. Şi noi amestecăm crez şi denominaţiune, toate celelalte, cu Cuvântul, şi încă încearcă să-l numească Cuvântul. "Fără plămădeală, vor fi toate cele şapte zile."

E-59 Şi chiar ce este mâncat astăzi, să nu încercaţi să o păstraţi pentru mâine. "Ardeţi-o cu foc, înainte să vină lumina zilei," căci acolo vine un Mesaj nou, şi un lucru nou. Vedeţi, încearcă să o ţină peste, dar aceea a fost atitudinea bisericii. O trezire merge înainte, şi primul lucru ce-l ştiţi, cam în trei ani, ei încep o organizaţie peste aceasta. Încep o denominaţiune, organizaţie.
Dar aţi observat? Acesta a străbătut timp de douăzeci de ani acum, şi nu este organizaţie. Şi niciodată nu va fi. Acesta este sfârşitul. Grâul a venit înapoi în grâu din nou. Grâul a venit înapoi la bobul lui. Pleava s-a tras la o parte de la acesta. Şi grâul trebuie să zacă în Prezenţa Fiului, ca să fie copt.

E-60 Nu este un lucru ciudat, că, nu de mult, pe Coasta de Est, marea întunecare? Ei nu o puteau înţelege. Texas s-a întunecat, săptămâna trecută. Ei nu o pot înţelege. Nu vă daţi seama că acela este un semn? Nu ştiţi că naţiunile se rup? Israel este în patria lui. Şi aceste semne arată că suntem la sfârşit. Se întunecă în acelaşi timp, nu ştiţi că acela-i un semn care l-a spus profetul? Da. "Dar acolo va fi Lumină pe la timpul serii," că va fi o Lumină să apară în timpul serii, când întunecările şi lucrurile merg în felul cum merg acum.

E-61 Uitaţi-vă doar la felul cum s-a întunecat. Papa tocmai a venit pe aici.
Vă amintiţi, la tabernacol, când acei... Voi aveţi benzi. Eu presupun, că voi toţi le luaţi. Cum că Domnul a arătat acolo în acea zi, în tabernacol, exact unde vor fi acele epoci ale bisericii şi cum vor fi ele! Eu le-am avut desenate pe tablă acolo, acele epoci ale bisericii pe care le vedeţi aici desenate într-o carte. Şi dacă acel Duh Sfânt nu a venit jos într-un mare Stâlp de Foc, şi a mers drept înapoi acolo pe peretele acela şi le-a desenat, El însuşi, în timp ce trei sau patru sute de persoane şedeau, privind la Aceasta!
Şi chiar cum Papa a pornit încoace, luna cumva s-a întunecat. Şi ei au luat fotografiile lor în acelaşi fel cum a fost desenat sus acolo pe platformă. Acum el şi-a făcut călătoria pe aici pe data de treisprezece, a urcat treisprezece trepte, a servit împărtăşirea la treisprezece, la o naţiune care este numărul treisprezece, şi întunecări venind peste tot. Nu vedeţi voi unde suntem? Noi suntem la timpul sfârşitului.

E-62 "Se vor ridica batjocoritori în ziua din urmă, zicând, 'Nu este nici o diferenţă de cum a fost în vremea de atunci, decât când au adormit părinţii noştri."'
Dar când vedeţi că încep să se întâmple aceste lucruri, ridicaţi-vă capul, pregătiţi-vă. Ceva ar putea să se întâmple la orice timp, Cristos să vină după Biserica Lui.

E-63 Acum, ei nu cred aceasta, deoarece este o... este o... Ei, ei se presu-... Ei nu-şi dau seama că ei sunt aceia care împlinesc Scripturile. Oamenii de fapt nu realizează aceea, făcând aceste lucruri şi zicând aceste lucruri, ei împlinesc Scripturile.
Cât de puţin a ştiut Caiafa, marele preot, şi toţi acei preoţi în ziua aceea, care au batjocorit şi au făcut haz de El, nu au ştiut că, tocmai Dumnezeul despre care ei cântau, "Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit Tu?" Al 22-lea Psalm, "Ei Mi-au străpuns mâinile şi picioarele Mele." Cântau aceea în templu, şi El murea acolo afară pe cruce. Puţin au ştiut ei că făceau aceasta. Chiar Isus s-a rugat, "Tată, iartă-i. Ei nu ştiu ce fac." Pentru că, ei erau de fapt prezişi, de Scripturi, să fie orbi.

E-64 Aţi ştiut că biserica Protestantă şi Catolică este prezisă, în zilele din urmă, să fie orbi, acelaşi lucru, faţă de Scripturi, cu Cristos în afară, încercând să intre? "Pentru că tu spui, 'Eu sunt bogată, şi nu duc lipsă de nimic,' nu şti tu că eşti ticăloasă, săracă, nenorocită, goală, şi oarbă, şi nu o şti," Apocalipsa 3. Iată-vă, din nou înapoi la orbire, călcând în picioare lucrurile lui Dumnezeu, de parcă (ele) Acesta nu a însemnat nimic pentru ei, batjocorind şi făcând haz de Acesta. Asta-i ce Biblia a spus.

E-65 Dar, pentru Biserică, Mireasa, Răpirea este o descoperire pentru Ea. Aceasta îi este descoperită Ei. Că, descoperirea, adevărata Mireasă a lui Cristos va aştepta după acea descoperire a Răpirii.

E-66 Acum, aceasta este o descoperire, căci descoperirea este credinţă. Tu nu poţi avea o descoperire fără ca aceasta să fie credinţă. Credinţa este o descoperire, pentru că este ceva care îţi este descoperit. Credinţa este o descoperire. Credinţa este ceva ce ţi-a fost descoperit, aşa cum i-a fost lui Abraham, care putea să numească orice contrar la ce i-a fost descoperit lui, de parcă nu a fost aşa. Acum, credinţa, asta-i ce este credinţa, este descoperirea lui Dumnezeu. Biserica este zidită pe descoperire, Trupul întreg complet.

E-67 Aici cu câteva săptămâni în urmă, eu vorbeam cu un bun slujitor Baptist. El a venit să discute cu mine. A spus, "Îmi place de tine ca om, dar," a spus, "tu eşti cu totul încurcat."
Am spus, "Atunci, te rog ajută-mă să mă îndrept," (a spus...) "cu Scriptura."
A spus, "Noi niciodată nu vom fi în stare, Frate Branham, să punem lucrurile laolată până nu luăm fiecare Cuvânt peste Cuvânt, peste Cuvânt, exact cu Greaca, şi aşa mai departe."

E-68 Am spus, "Oh, domnule, tu şti mai bine decât atât." Am spus, "Chiar şi în Consiliul din Niceea, în urmă de tot aşa departe ca acela, trei sute de ani de la moartea lui Cristos, ei încă dezbăteau care învăţat Grec era corect. Tu poţi să şti. Aceasta-i o descoperire, întregul lucru. Este des-..."
A spus, "Eu nu pot accepta descoperire."
Am spus, "Atunci cum îl poţi accepta pe Cristos?"
A spus, "Păi, Biblia a spus, 'Cel ce crede este... pe Isus Cristos, are Viaţă veşnică."'

E-69 Am spus, "Asta-i adevărat. Ea de asemenea spune că nimeni nu-l poate chema pe Isus Cristosul decât prin descoperirea Duhului Sfânt care i-a descoperit aceasta." Vedeţi? Iată-vă, drept înapoi în jur din nou, cade drept înapoi la descoperire. Aceasta trebuie să fie descoperit, în Biblie.

E-70 Cain şi Abel nu au avut o Biblie să citească, dar i-a fost descoperit lui Abel, prin credinţă, care este o descoperire. Abel i¬a oferit lui Dumnezeu o jertfă mai excelentă decât cea a lui Cain. Care, Dumnezeu a mărturisit că el era neprihănit.
Când Isus a fost întrebat aici, Matei 16:17 şi 18. Noi nu avem timp să o citim, dar dacă vreţi să o notaţi. El a spus, "Cine spun oamenii că sunt Eu Fiul omului?"
"Unul din ei a spus că Tu eşti ,Moise, Ilie, sau aşa mai departe.'"
El a spus, "Dar Cine spuneţi voi că Eu sunt?"

E-71 El a spus, "Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului cel viu."

E-72 El a spus, "Ferice de tine, Simon, fiul lui Iona, căci nu carnea şi sângele ţi-au descoperit aceasta. Tatăl Meu care este în Cer ţi-a descoperit Aceasta. Pe această piatră," descoperirea spirituală despre Cine este Dumnezeu, Cine este Isus. Şi El este descoperirea lui Dumnezeu, Dumnezeu făcut în trup şi descoperit la lume.
"El era în lume. Dumnezeu era în Cristos, împăcând lumea cu Sine, descoperind ce era Dumnezeu, într-un trup de carne."
"Tu eşti Cristosul, Cel uns, Fiul lui Dumnezeu."

E-73 El a spus, "Nu carnea şi sângele ţi-au descoperit aceasta, ci Tatăl Meu care este în Cer ţi-a descoperit aceasta. Pe această piatră voi zidi Eu Biserica Mea, descoperirea Cuvântului în vremea Lui. Eu voi zidi Biserica Mea, şi porţile iadului nu pot izbuti împotriva Ei."

E-74 Cartea Apocalipsei este ultima Carte din Biblie. Ea este sigilată pentru necredincioşi. Înăuntru acolo, Biblia spune, în al 22-lea capitol, "Oricine va lua un Cuvânt din Aceasta, sau va adăuga un cuvânt la Ea, Eu îi voi lua partea lui din Cartea Vieţii." Noi realizăm că, atunci, aceasta a fost cu totul dată pentru credincioşi. Şi Acesta deschide Cartea Apocalipsei şi descoperă Cine este Autorul acestei Cărţi întregi. "El este să fie privit ca Alfa şi Omega," de la Genesa la Apocalipsa, Isus Cristos chiar acelaşi, drept până la capăt. Şi descoperă taina Lui completă despre Sine, şi planurile Lui pentru epocile bisericii Lui care urmează să vină, şi au fost sigilate înăuntru acolo de Şapte Peceţi.

E-75 Acum, Cartea a fost scrisă, dar atunci, reţineţi, Ea a fost sigilată cu Şapte Peceţi. Şi acele Şapte Peceţi erau să nu fie deschise (Apocalipsa 10) până la răsunarea ultimului înger pământesc pe pământ, Apocalipsa 10:7. Vedeţi? "Şi în zilele răsunării Mesajului ultimului înger, al şaptelea înger, taina lui Dumnezeu se va sfârşi în acea epocă." Aceea, şi aceea este epoca în care trăim noi.

E-76 Noi toţi ştim că trăim în Epoca Laodicea. Acolo nu va mai fi o altă epocă la aceasta. Nu poate să fie. Deci, noi trăim în Epoca Laodicea. Şi aceste Şapte Peceţi care au ţinut acea Carte, este o taină pentru oameni, trebuie să fie deschise la ziua aceea. Asta-i ce El a promis. Acum, nu va fi nimic în afara Cuvântului, pentru că tu nu poţi adăuga la Cuvânt sau să iei din Cuvânt. Acesta trebuie să rămână întotdeauna Cuvântul. Dar descoperirea trebuie să descopere Adevărul despre Acesta, ce este Acesta, să-L facă să se potrivească cu restul Scripturii. Şi Atunci Dumnezeu adevereşte aceea a fi Adevărul. Vedeţi?

E-77 Dumnezeu nu are nevoie de tălmăcitor. El este Propriul Lui tălmăcitor. El face Propria Lui tălmăcire prin a aduce la împlinire lucrurile care El a spus că se vor întâmpla. Cum, la început, El a spus, "Să fie lumină," şi a fost lumină. Aceea nu are nevoie de vreo tălmăcire. Aceasta s-a adeverit.

E-78 Acum, El a promis anumite lucruri în aceste zile din urmă, în Scriptură. Păi, acolo au fost.
Aşa-i cum Isus era Fiul lui Dumnezeu. El a promis să-L trimită. Când El a fost în zilele Lui aici pe pământ, şi oamenii nu L-au putut crede, El a zis, "Cercetaţi Scriptura, căci în Ele vă gândiţi că aveţi Viaţă Eternă, şi Ele sunt Acelea care mărturisesc despre Mine. Dacă Eu nu fac lucrările Tatălui Meu, atunci să nu Mă credeţi. Dar dacă nu mă puteţi crede pe Mine, credeţi lucrările care Eu le fac, căci ele mărturisesc Cine sunt Eu."

E-79 Bine, atunci, în epoca lui Wesley, lucrările care le-a făcut el au mărturisit cine era el.
În epoca lui Luther, în reformare, păi, sigur, a mărturisit cine era el.

E-80 În zilele Penticostalilor, reintroducerea darurilor, restaurarea darurilor, vorbirea în limbi şi scoaterea dracilor, şi darurile, păi, aceasta a mărturisit. Nu a existat glumă privitor la aceasta. Oamenii au spus, când aceasta s-a ridicat întâi... Am citit cărţile despre istoria Penticostală. Ei au spus, "Nu poate dura mult. Aceasta va arde jos." Aceasta încă arde. De ce? Este pentru că nu o veţi stinge niciodată. Dumnezeu a spus că aceasta va fi acolo. Este acea parte a Cuvântului, şi nu veţi mai putea stinge aceea.
Şi atunci când Mireasa este chemată afară, cum o să stingeţi voi aceasta? Aceasta este descoperirea manifestării Cuvântului făcut adevărat. Şi noi trăim în acea zi; laudă să-i fie lui Dumnezeu; descoperirea tainei despre Sine.

E-81 Acum, Răpirea este numai... Această Răpire despre care vorbim, este numai pentru Mireasă. Reţineţi, Biblia a spus, "Şi restul din cei morţi nu au trăit timp de o mie de ani." Această mare Răpire! Dacă nu există o Răpire, prieteni, unde ne aflăm? Ce o să facem? În ce epocă trăim? Ce promisiune avem? Va fi o Răpire. Biblia a spus că va fi. Şi va fi numai pentru cei Aleşi, Doamna Aleasă, Mireasa din această zi, care este trasă afară, Biserica.

E-82 Cuv-... chiar cuvântul, biserică, înseamnă "chemaţi afară din." Cum Moise a chemat o naţiune afară dintr-o naţiune, Duhul Sfânt cheamă o Mireasă afară dintr-o biserică; o Biserică afară dintr-o biserică; membri, din fiecare denominaţiune, formând o Mireasă, pom de Mireasă. Aceasta este în-în banda, Pomul Miresei. O mireasă venind afară, chemată, şi aceea este cea care este pomul Mireasă. Mireasa, adică, este Aceea care o să fie în Răpire; aceea, singură, nimic decât Mireasa, cei aleşi cunoscuţi dinainte de Dumnezeu de la început, genele spirituale ale Tatălui.
Să mă opresc aici doar un minut. Şi eu continui să fiu agitat, gândindu-mă că vă ţin, o să vă ţin prea mult.

E-83 Dar, observaţi, priviţi, fiecare din voi oameni. Ştiţi voi că, ani înainte să vă naşteţi, aţi fost în tatăl vostru ca o genă? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Aşa este. Un germen, o sămânţă, era în tatăl vostru; vine de la sexul masculin, nu cel feminin. Vedeţi? Femeia oferă ovulul, un teren de răsad. Dar germenul vine de la ta-... Acum, zici, în tatăl meu...

E-84 Sau, fiul meu şade aici, când eram în vârstă de şaisprezece ani, fiul meu era în mine. Eu nu l-am cunoscut, dar el era acolo. Acum, print-un teren de răsad, prin sfânta căsătorie, el devine în asemănarea mea. Eu îl cunosc. Eu pot avea părtăşie cu el. Şi el vine chiar la timpul când este timpul potrivit.

E-85 Acum, aşa ai fost tu înăuntru, dacă ai Viaţă Eternă, tu erai un... în Dumnezeu înainte ca să fi existat o lume. Tu eşti o parte, un fiu de Dumnezeu, un atribut al lui Dumnezeu. El a ştiut chiar epoca în care tu veneai. El te-a predestinat la acea epocă, să iei acel loc, şi nimeni altul nu-l poate lua; nu-mi pasă câte imitări şi lucruri. Tu trebuie să fi acolo, pentru că El a ştiut că vei fi acolo. Acum tu eşti manifestat. Acum poţi avea părtăşie cu El, şi aceea este ce vrea El. El este doritor de părtăşie, să fie venerat. Dar dacă viaţa ta nu a fost... întotdeauna ca un atribut în Dumnezeu, tu eşti doar un imitator al Creştinătăţii. Înţelegi? Acolo vor fi milioane şi miliarde de ei, ei vor fi doar imitatori ai Creştinătăţii.

E-86 O remarcă care am făcut-o doar recent. Eu îl urmăream pe Fratele Demos Shakarian acolo, când ei aveau încrucişarea vitelor, priveam eprubetele, şi aşa mai departe, fiind aduse înăuntru de către doctori, şi urmăream aceste lucruri.

E-87 În descărcarea literală a masculului, acolo sunt cam un milion de germeni care vin de la mascul de fiecare dată. Şi cam un milion de ovuluri vin de la femelă în-în acelaşi timp. Dar aţi ştiut voi, în toţi acei germeni mici mişcându-se în jur, un milion de ei, există numai unul din ei rânduit la viaţă, şi acolo este numai un singur ovul fertil? Şi acel germen mic se va târî direct sus prin fiecare din acei alţi germeni mici, chiar pe deasupra fiecărui germen micuţ care arată chiar ca el, şi vine pe deasupra aceluia şi vine aici, şi găseşte acel ovul fertil şi se târăşte în acesta. Şi apoi toţi ceilalţi mor. Păi, vorbim despre naşterea virgină, oh, nu este nici pe jumătate de misterios ca o naştere fizică, cum este rânduit mai dinainte, predestinat de Dumnezeu!

E-88 Acum, la început, în urmă de tot, cu mulţi ani în urmă înainte să existe un timp să înceapă, tu, dacă tu eşti un Creştin născut din nou, în seara aceasta, tu erai în Dumnezeu atunci, Tatăl tău. De aceea, când tu vi în această viaţă aici şi pretinzi Creştinătatea, ei bine, totul mergând greşit, te-ai întrebat de ce este aceasta, şi toată aceasta. Aceasta, te-ai întrebat de aceasta. Dar, într-o zi, Ceva te-a izbit. Ce a fost Aceasta? Acea Viaţă care era jos înăuntru acolo, de la început. Şi dacă aceasta...

E-89 Ca mica mea poveste despre vultur, găsindu-l, mama lui găsind vulturul. Voi ma-ţi auzit predicând despre aceea, cum a fost acel vulturaş clocit sub o găină. Dar ea, obiceiurile ei de a încerca să hrănească acei-acei pui, micuţul vultur nu a putut suporta aceasta, deoarece el nu era un pui, în primul rând. Totuşi, el a fost în coteţ cu puii, şi-i urma pe pui. Dar ea râşcâia în curtea grajdului şi lucruri, şi micuţul vultur nu putea suferi aceasta. Dar de fiecare dată când ea cloncănea şi de toate, toţi puişorii se duceau, aşa că mergea şi el. Dar într-o zi...

E-90 Mama lui ştia că ea a ouat două ouă, nu unul. Acolo trebuia să mai fie unul, pe undeva. Ea a mers să-l caute, zburând în jur, roata. În sfârşit a venit deasupra curţii grajdului, şi şi-a aflat puiul, şi a strigat către el. A fost un glas, care, el a realizat că acela era lucrul care se potrivea. Asta-i după ce căuta el, vedeţi, şi şi-a dat seama atunci că el nu era un pui de găină. El era un vultur.
Şi aşa-i felul, cu fiecare Creştin născut din nou, când tu vi.
Mie nu-mi pasă în câte denominaţiuni te-ai înscris, cât de multe nume, ţi-ai pus numele în registre şi lucruri, când acel Cuvânt real al lui Dumnezeu este adeverit şi făcut adevărat înaintea ta în felul acela, îţi dai seama că eşti un vultur, chiar acolo. Pentru că, tot acest cloncănit al găinii, "Înscrie-te la aceasta şi înscrie¬te la aceasta, şi mergi în felul acesta şi felul acela," este nonsens. Acesta este unul veritabil, adăugând Cuvânt la Cuvânt.

E-91 Când un germen vine în uterul de-de femelă, acesta nu ia pe... Tu, tu nu ai devenit un germen uman de la tatăl tău, şi apoi lucrul următor tu devi un germen de la un câine, şi lucrul următor de la o pisică, lucrul următor de la un pui de găină. Acesta a fost tot germen uman.
Şi Trupul lui Isus Cristos, Mireasa, va fi parte din Trupul Lui.
Care va... El era Cuvântul, şi Mireasa va trebui să fie Cuvântul; Cuvânt adăugat la Cuvânt, adăugat la Cuvânt. Justificarea lui Luther, sfinţirea lui Wesley, botezul Duhului Sfânt al Penticostalilor, restaurarea darurilor, şi tot restul din Acesta, merge cu Acesta. Vedeţi? Acesta trebuie să fie Cuvânt peste Cuvânt, germen peste germen, Viaţă peste Viaţă, ca să aducă la iveală statura deplină a Miresei Domnului Isus Cristos. Acum, reţineţi, voi aţi fost un atribut.

E-92 Iar acum, treaba este că, după ce aflăm aceste lucruri, că Cristos vine după Mireasa Lui, acum cum ajungem noi în acea Mireasă? Asta-i întrebarea.
Mulţi spun, "Înscrie-te în adunarea noastră." Unul din ei vrea un anumit fel de botez. Unul vrea să facă aceasta, sau aceea. Unul a zis, "Tu trebuie să vorbeşti în limbi, sau tu nu L¬ai primit." Celălalt a spus, "Tu nu trebuie să vorbeşti în limbi." Acesta unul zice, "Tu trebuie să dansezi în duhul." Acesta zice, "Tu trebuie să strigi." Acesta, "Ai o senzaţie." Este totul în regulă, şi atunci, totuşi, este totul greşit.
Cum ar putea un om care-i... sau o femeie, sau un copil al lui Dumnezeu, care este născut din Duhul lui Dumnezeu, să nege Cuvântul lui Dumnezeu? Când, Dumnezeu Însuşi Îl tălmăceşte şi zice, "Acesta este El. Eu L-am promis.Iată-Laici," arătându-L tot atât de clar cât poate El. Păi, ei sunt destinaţi să-L vadă. Vedeţi? Cum ar putea Cristos să nege Propriul Lui Cuvânt? Şi dacă Cristos este în tine, Acesta nu poate nega Propriul Lui Cuvânt.

E-93 Atunci cum ajungem noi în acest Trup? Întâi Corinteni 12, "Printr-un singur Duh noi suntem toţi botezaţi în acest Trup, printr-un singur botez cu Duhul Sfânt." Că, dacă vreţi să notaţi aceea, este Întâi Corinteni 12:13. "Şi printr-un singur Duh noi suntem toţi botezaţi." Şi Duhul este Viaţa lui Cristos. Este aşa? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Viaţa lui Cristos! Şi viaţa oricărei seminţe... Care, El era Sămânţa Cuvânt, aduce Sămânţa la Viaţă. Voi o pricepeţi? Dacă acea-dacă acea Viaţă zace în Sămânţă, şi acest botez al Duhului Sfânt vine asupra Ei, este destinată să aducă acea Viaţă de Sămânţă.

E-94 Aşa cum v-am spus, aici la Phoenix, nu de mult. Eu vorbeam cu Fratele John Sharrit. Eu eram acolo, şi el mi-a arătat un pom, un citric. El-el a crescut o mulţime de fructe citrice. Şi el mi-a arătat un pom, care avea opt sau nouă feluri diferite de fructe pe el. Şi am spus, "Frate Sharrit, ce fel de pom este acela?"
A spus, "Un portocal."
Am spus, "De ce este lămâia, tangerina, şi tangelo, şi grapefruit?"
El a spus, "Acesta-i tot fruct citric. Ei sunt altoiţi."
"Oh," am spus, "înţeleg. Acum, anul următor, acesta tot va avea portocale deoarec-..."

E-95 "Oh, nu. Fiecare pom va rodi al său propriu. Fiecare ramură va rodi propriul său fruct."

E-96 Mulţi dintre voi crescători de fructe ştiţi asta, aici în această vale de citrice. Acesta îşi va rodi rodul lui. Tu pui o ramură de lămâi într-un pom de portocale, ea va rodi lămâi, pentru că este natura unui fruct citric. Totuşi, acesta nu va rodi fructul original.
Şi asta-i ce noi am făcut. Noi am altoit înăuntru, am luat înăuntru cu crezuri, şi aşa mai departe, şi am altoit în fiecare, Aici. Cum pot Metodiştii să producă ceva în afară de un copil Metodist? Cum poate vreo denominaţiune să producă ceva în afară de un copil denominaţional?

E-97 Dar dacă acel pom creşte vreodată o ramură originală, ea va produce portocale.
Şi atunci dacă Dumnezeu face vreodată ceva în Biserică, aceasta va fi original, înapoi cu Cuvântul din nou. Exact. Aceasta trebuie să fie, căci Viaţa este în Pom, şi Aceasta produce felul Ei propriu.

E-98 Acum, când noi aflăm, acum, acolo-i acea mare biserică s-a mişcat în jos, prin epoci, rodind roada ei. Şi aşa cum ramurile au încetat, ei le taie jos. În Sfântul Ioan 15, niciodată nu a tăiat Viţa afară, acum. El a luat ramurile jos, le-a tăiat afară, pentru că ele nu produceau nici o roadă. Şi-şi noi...

E-99 Isus vrea roadă de, pentru Sine. Soţia Lui trebuie să producă felul de copii care este El.
Atunci, dacă nu produce copii, copii Mireasă, copii Cuvânt, atunci acesta este copilul denominaţional. Atunci, prima ei dragoste, pentru lume şi denominaţiune, ea este dusă înapoi la aceea. Şi nu poate să producă un Creştin real, veritabil, născut din nou, căci nu există nimic acolo ca să Îl producă.

E-100 Chiar cum dacă iei o ramură de lămâi şi o bagi înăuntru acolo, aceasta va produce o lămâie, dar ea nu poate produce o portocală, pentru că aceasta nu a fost acolo la început. Dar dacă a fost rânduită la început, cunoştinţa dinainte a lui Dumnezeu, predestinată şi născută, aceasta trebuie să producă o portocală. Acesta nu poate produce nimic altceva.

E-101 Acela-i felul cu Biserica Dumnezeului cel viu, când vine ceasul. Fiecare... Să lăsaţi ca Dumnezeu să înceapă să facă ceva, toţi au mingea şi sunt duşi. Vedeţi? Întotdeauna a fost aşa.
Eu citeam în istorie, despre Martin Luther, aici nu de mult.
A spus, "Cei... Nu a fost prea greu să crezi că Martin Luther a putut protesta biserica Catolică şi să-i meargă cu aceasta. Dar," a spus, "lucrul ciudat, că el a putut să-şi ţină capul deasupra la tot fanatismul care a urmat trezirea lui, şi încă să stea drept pe justificarea lui." Vedeţi? Chiar totul, imitaţii şi de toate, 1-au urmat.

E-102 Priviţi la D-na Semple McPherson, Aimee Semple McPherson, care avea acest templu pe aici. Fiecare doamnă predicatoare avea acele aripi, şi duceau Biblia în acelaşi fel, doar-doar imitaţii carnale!
Ei nu pot fi originali. Acela-i felul cum nu pot să fie bisericile. Lăsaţi ca o biserică să obţină vreun lucru sau altul în oraş, cealaltă biserică nu o poate suferii. Şi ei o iau. Vedeţi? Ei nu mai sunt originali.
Cuvântul lui Dumnezeu este original. Acesta este Cuvântul, şi El trebuie să producă soiul Lui; soiul Lui la vremea Lui, aleşi, predestinaţi de Tatăl, Dumnezeu.

E-103 Acum cum ajungem noi în această Biserică? "Printr-un singur Duh suntem toţi botezaţi în acest singur Trup, Trupul lui Cristos," care este Mireasa, Cuvântul. "Botezaţi înăuntru acolo de Duhul Sfânt."

E-104 Acum să observăm dacă noi suntem în ultima epocă, sau nu. Acum noi aflăm, dacă ne întoarcem înapoi în Genesa, pe la, oh, pe la al 5-lea capitol, voi puteţi de asemenea întoarce la Luca şi să aflaţi, că Enoh a fost al şaptelea de la Noe. Enoh.
Acolo prinde sămânţa şarpelui. Căci, dacă Cain a fost fiul lui Abel, atunci el ar fi fost al optulea. Vedeţi? Dar nicăieri în Biblie nu se spune că Cain a fost fiul lui Abel... sau Cain-sau Cain a fost fiul lui Adam. Din cauză, că, Biblia a spus, "El a fost de la cel rău." Şi Adam nu a fost cel rău. Înţelegeţi? "El a fost de la cel rău."

E-105 Acum noi aflăm aici că Enoh a fost al şaptelea de la Noe, care a fost un simbol al epocilor bisericii. Acum, toţi ceilalţi şase bărbaţi, înaintea lui, au murit, dar Enoh a fost transmutat. Enoh a fost răpit, al şaptelea, arătând că a şaptea epocă a bisericii este aceea care ia răpirea. Acum, nu există îndoială, că noi suntem în a şaptea epocă a bisericii. Noi toţi o ştim.

E-106 Acum, a şaptea epocă a bisericii este cea care ia răpirea. Toţi ceilalţi şase au murit. Dar Enoh a fost transmutat, deoarece, "El nu a fost găsit. Dumnezeu l-a luat." Dar Enoh, răpit, a fost un simbol al tuturor celorlalţi care au murit. Dar Mireasa din timpul sfârşitului va fi chemată afară din... Răpirea, fără moarte, va fi chemată afară din a şaptea epocă a bisericii, care noi purtăm acum mărturie de acea epocă. Oh, vai! Să aprofundăm acum, foarte adânc. Vedeţi?

E-107 Acum, aici, de asemenea, un simbol al celor şapte epoci ale bisericii, care, în Apocalipsa 10:7, că marea taină a Cărţii urma să fie desfăşurată de Mesajul îngerului al şaptelea.

E-108 Acum, acolo este un Mesager sus, întotdeauna, şi un mesager pe pământ. Cuvântul Englezesc înger înseamnă "un mesager." Şi în Mesajul îngerului al şaptelea, în timp ce el îşi făcea proclamaţia lui, slujba lui, "atunci când el începe să răsune slujba lui," nu când a pornit.
Isus, când El a pornit afară, El a început să vindece bolnavii şi suferinzii. "Oh, acel mare Rabin! El este un Profet." Fiecare L-au vrut în biserica lui.
Dar când El s-a aşezat într-o zi, şi a spus, "Eu şi Tatăl Meu suntem Unul," aceea a fost diferit. Aceea a fost diferit. "Şi dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului, şi să beţi Sângele Lui, nu aveţi Viaţă în voi."
"Păi, El este un vampir!" Vedeţi? Vedeţi? Aceea a fost diferit. El nu a explicat aceasta. Ei deja au văzut manifestarea, adeverirea Cuvântului lui Dumnezeu pentru epoca Lui, făcută real şi le-a dovedit că El era Mesagerul din acea epocă. Şi El nu a trebuit să explice nimic.

E-109 Acei ucenici ar fi putut să nu fie în stare să explice Aceasta. Dar ei au crezut Aceasta, fie că au putut să O explice sau nu. Ei au stat chiar liniştiţi şi L-au crezut. Cum puteau să spună dacă ei urmau să mănânce trupul Lui şi să-I bea Sângele? Păi, era imposibil ca ei să o facă. Dar ei au crezut Aceasta, pentru că au fost rânduiţi. Isus a spus că El "i-a ales dinainte de întemeierea lumii." Vedeţi? Ei au crezut Aceasta. Fie că ei O puteau explica, sau nu, ei totuşi au crezut-O.

E-110 Acum urmăriţi, acum, în a şaptea epocă a bisericii, "Când al şaptelea înger începe să sune, tainele lui Dumnezeu urmau să fie făcute cunoscut chiar acolo," Peceţile.
Că, reformatorii care... au fost ei au avut timp. Luther nu a trăit destul de mult, nici Wesley. Epocile nu au trăit destul de mult, acei reformatori. Ei au avut mesajul lor din acea zi, şi oamenii l-au apucat şi l-au denominat. Şi ce este aceasta?

E-111 Tu nu poţi niciodată birui natura. Natura întotdeauna mărturiseşte. Dumnezeu merge în continuitate cu natura. Aceasta trebuie să meargă.
Ca soarele. Soarele răsare dimineaţa, este un prunc mic născut. El este slab, nu are multă căldură în el. La ora zece, el iasă din liceu. La miezul zilei, el intră în viaţă. La ora trei după masă, devine bătrân. La ora cinci, el moare. Bătrân şi slab din nou, se duce înapoi în mormânt. Este acela sfârşitul lui? El răsare din nou, dimineaţa următoare. Vedeţi?

E-112 Uitaţi-vă la pomi, cum îşi cresc ei frunzele, tot ce fac ei. Acum noi aflăm, frunzele cad jos de pe pom, merg înapoi. Ce?
Viaţa merge jos la rădăcina pomului. Este acela sfârşitul lui? Vine înapoi primăvara următoare, cu viaţă nouă.

E-113 Acum urmăriţi bisericile, cum au făcut acelaşi lucru în Reformare. Aceasta a răsărit. Acel bob de grâu a căzut în pământ şi a murit, sub persecuţia epocii întunecate. Acesta a mers în pământ. El a trebuit să moară. Orice om, spiritual, poate vedea aceea. Că, dacă acea sămânţă nu moare şi putrezeşte, ea rămâne singură. Şi aceasta a trebuit să meargă în pământ, sub epoca întunecată. Ea a zăcut acolo, a putrezit. Şi a apărut în două lamele mici ale bisericii Luterane. Din biserica Luterană, a scos mai multe lamele, Zwingli şi aşa mai departe. Din aceea a venit în sus în floare, care era John Wesley, marea epocă misionară. Aceasta a căzut înapoi. Afară de acolo a venit acea epocă înşelătoare, acea epocă Penticostală. Acel bob de grâu, care...

E-114 Careva vreodată, de aici, a crescut vreodată ceva grâu? Vă uitaţi la grâu când vă uitaţi la acesta. Când te duci acolo afară, zici, "Eu am grâu." Tu se pare că ai un grâu acolo. Deschide-1 foarte atent şi priveşte. Tu nu ai grâu deloc. Tu ai o pleavă. Nu ne-a avertizat Isus de aceea, în Matei 24:22... -patru? "În zilele din urmă, că, cele două duhuri vor fi aşa de apropiate împreună, aceasta va înşela însuşi grâul ales dacă era posibil." Vedeţi? Acum urmăriţi. Acesta este un cărăuş.

E-115 Acum, Viaţa care a venit în sus prin Luther a fost ce la făcut pe Wesley. Viaţa care a ieşit din Wesley este ce i-a făcut pe Penticostali. Viaţa care iasă din Penticostali face grâul. Dar ei sunt cărăuşi. Vedeţi? Adevărata Viaţă merge pe acolo. Mesajul pătrunde, dar El urcă în sus în grâu. Acela-i motivul că grâul vine sus şi aduce întregul lucru în Răpire, sus aici la vârf. Mireasa, Însăşi, vine afară din fiecare epocă. Dar tulpina denominaţională moare, se usucă şi moare. Aţi observat, aceste zile din urmă, cum începe să se tragă la o parte acum? Când acel grâu începe să crească, atunci pleava începe să se retragă de la Acesta.

E-116 Priviţi înapoi la acel grâu mic când vă uitaţi la el. Deschideţi- 1 în felul acesta, şi priviţi în el şi vedeţi. Voi aveţi un mugur mic de grâu înapoi acolo. Tu trebuie să iei un microscop de teizeci¬putere să te uiţi în acesta, să vezi acel mugur micuţ de grâu înapoi acolo. Vedeţi?
El este înapoi de tot acolo, dar El începe să crească. Acum, acea pleavă trebuie să fie acolo, să-l ocrotească pe Acela, ca să¬I dea o şansă să iasă afară. Dar atunci când Acesta începe să crească şi Mesajul începe să se răspândească, atunci pleava se trage la o parte de la Acesta. Şi Viaţa se duce drept afară din acea pleavă, drept în grâu. Merge înainte! Aşa a făcut fiecare epocă. Aceasta doar-aceasta doar nu poate birui natura. Este... Aceea este continuitatea lui Dumnezeu, felul cum face El lucrurile.

E-117 Şi acum aceea este epoca în care trăim noi chiar acum, a şaptea epocă a bisericii. Acum, aceasta toată trebuie să se manifesteze în bobul de grâu la sfârşit, altul vine înapoi. Acum, dacă luaţi Luca al 17-lea capitol şi al 30-lea verset, El a spus, "Cum a fost în zilele Sodomei, aşa va fi la venirea Fiului omului, când Fiul omului începe să Se descopere." Ce este descopere? Îşi face descoperirea Lui despre ce este El în ziua aceasta. Descoperă, afară la oameni, Cuvântul care se face cunoscut pentru această zi. Descoperă, la oameni, prin manifestarea Duhului Sfânt făcându-l pe acel Isus viu printre noi. Şi, reţineţi, El a fost reprezentat acolo într-un om. Un om! El a spus, "Cum a fost..."Acum, El a citit aceeaşi Biblie ce o citim noi, Genesa. Acum, noi observăm în acel capitol din Genesa acolo, când Isus a vorbit despre aceasta.

E-118 Noi aflăm acolo, că, în aceea, cu spatele Lui întors către acel cort, şi Sarah era în cort. El a spus, El a pus o întrebare. Şi ea nu a crezut că ceea ce urma să se întâmple putea să se întâmple. El a spus, "Acum, Abraham, Eu am să te vizitez conform cu timpul vieţii." Vedeţi? Şi Sarah, în cort, a râs de aceasta. El a spus, "De ce a râs Sarah, în cort, zicând, 'Cum pot să fie lucrurile acestea?'"

E-119 Isus a promis. Şi Acela era El. Abraham L-a chemat, "Elohim," cel Atotputernic. Acela era El. Acum, Biblia prezice că aceasta se va reîntoarce din nou în zilele din urmă. Isus a spus aşa. ,,Şi când vedeţi că aceste lucruri încep să vină la împlinire," doar amintiţi-vă, când aceasta începe să aibă loc aşa atunci, că, "voi ştiţi că timpul este aproape la uşă."

E-120 Priviţi la lume însăşi. Priviţi la lume, Sodoma, dacă a fost vreodată o Sodomă. Priviţi la oamenii pervertiţi în aşa o perversiune. Minţile lor sunt pervertite. Ei nu ştiu ce este bunul simţ. Priviţi la proscrişi... [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... sexuali şi de toate.
Şi priviţi la femeile noastre, ce dezlănţuire se face. Priviţi ce dezlănţuire de indecenţă, imoral printre femeile noastre. Şi nu numai a noastre...
Tu zici, "Aceia sunt Metodişti." Aceia sunt Penticostali, de asemenea. Este întregul lucru.

E-121 Priviţi la bărbaţii noştri. Ei se ţin, în loc de Cuvântul lui Dumnezeu, în ceva tradiţie mică de denominaţiune. Ei se ţin de aceasta, în loc să iasă afară când ei îl văd pe Dumnezeu că Se face cunoscut în mod perfect. Motivul, ei sunt orbi. Ei nu pot vedea Aceasta. Ei niciodată nu O vor vedea.
Acum urmăriţi ce are loc aici în aceasta, în timp ce ne grăbim.
Cred că doamna aceea vrea ca noi să plecăm. Am văzut-o să dea din mână, pentru un motiv sau altul ea vrea ca noi să ieşim, aşa că mai bine să ne grăbim.

E-122 Astfel acum observaţi-l pe Enoh, simbolul Bisericii. Aici el este de asemenea simbolizat în a şaptea epocă a bisericii. Vă puteţi gândi la aceea? A şaptea epocă a bisericii! Observaţi. "La sunetul celui..."

E-123 Câţi cred că acolo au fost şapte mesageri pentru cele şapte bise-... ? Oh, noi toţi credem aceasta, dacă credem Biblia. Dacă nu credem Biblia, desigur, vedeţi, noi nu credem aceasta. Dar, acolo au fost.

E-124 Acum noi trăim în a şaptea epocă a bisericii. Şi când Biblia a spus că, această a şaptea epocă a bisericii, "Când mesagerul celei de-a şaptea epocă a bisericii începe să sune Mesajul lui, că tainele tuturor lucrurilor care au fost răsucite, de-a lungul epocii, vor fi descoperite în acel timp." Aici noi vedem aceasta, Fiul omului venind printre poporul Lui şi făcând chiar exact, confirmând Mesajul Lui aşa cum El a spus că El va face. Aici noi aflăm asta în această ultimă epocă acum.

E-125 Şi cele şapte străji, ca straja a şaptea, despre unul care vine. El nu a venit la prima strajă, a doua, a treia, a patra, dar a venit în a şaptea strajă. Acela era Enoh, al şaptelea, care a fost transmutat. Şi Noe, fiind un simbol al rămăşiţei Iudeilor, este să fie dus dincolo. Acum, în timpurile Bibliei, vorbind despre străji. Şi nopţile nu erau împărţite în ceasuri, în timpul Bibliei.

E-126 Acum ascultaţi atenţi. Căci, mă voi grăbi acum, căci ei vor sala. Nu. Biblia nu a fost împărţită, sau-sau...

E-127 Noaptea nu a fost împărţită în ceasuri, în timpul Bibliei. A fost împărţită în străji. Acolo erau trei străji. Acum, prima strajă a început de la nouă până la doisprezece. A doua strajă a început de la doisprezece la trei. Şi a treia strajă din noapte a fost socotită de la trei la şase. Acum noi avem trei, trei treiuri, ceea ce este nouă, număr imperfect. Atunci noi venim înapoi la a şaptea pentru Răpire, care va avea loc, eu cred, între ora şase şi şapte... sau ora şase şi nouă, într-o dimineaţă. "Căci trâmbiţa Domnului va suna."
În acea dimineaţă luminoasă şi fără nori când cei morţi în Cristos vor învia,
Şi vor împărtăşi slava învierii Lui;
Când aleşii Lui se vor aduna la căminele lor dincolo de cer,
Când se strigă sus acolo tabelul, eu voi fi acolo.

E-128 Cuvântul răpire, în Biblie, nici măcar nu este folosit deloc. Noi doar am pus acel cuvânt acolo. Biblia zice, "captat sus; fiind captat sus." Noi citim aici în Doi Tesaloniceni... Sau, Întâi Tesaloniceni, este ordinea despre această mare Răpire care va avea loc în zilele din urmă. Ascultaţi la aceasta aici. Noi o să începem aici cu al 13-lea verset:
... Eu nu vreau să fiţi... neştiutori, fraţilor, cu privire la acei care sunt adormiţi, ca să nu vă întristaţi, chiar ca ceilalţi care nu au nădejde.
Căci dacă noi credem... Cristos a murit şi a înviat din nou, chiar aşa pe cei... care dorm în Isus îi va aduce Dumnezeu cu el.
Căci noi zicem aceasta către voi prin cuvântul Domnului, că noi care suntem vi şi rămânem până la venirea Domnului nu vom preîntâmpina... (Acel cuvânt preîntâmpina înseamnă a "împiedica.")... pe cei care sunt adormiţi.
Căci Domnul însuşi va coborî...
Acum ascultaţi atenţi:
... Domnul însuşi va coborî din ceruri cu un strigăt, şi cu glasul arhanghelului, şi... trâmbiţa lui Dumnezeu: şi cei morţi în Cristos vor învia mai întâi: ...

E-129 Acum eu vreau să observaţi un lucru mare având loc aici acum. Să nu rataţi aceasta. Vedeţi? Acum observaţi. Cuvântul spune aici, în Doi Tesaloniceni, că acolo sunt trei lucruri. Observaţi. De la al 13-lea la al 16-lea verset, acolo sunt trei lucruri care trebuie să se întâmple înainte ca Domnul Însuşi să apară. Repede acum, aşa ca să putem încheia. Vedeţi? Primul lucru se întâmplă... Observaţi: un strigăt, un glas, o trâmbiţă. Să citim Aceasta acum şi să vedem dacă este corect. Vedeţi?
Căci Domnul însuşi (al 16-lea verset) va coborî din cer cu un strigăt, şi cu glasul arhanghelului, şi... trâmbiţa lui Dumnezeu: ...

E-130 Trei lucruri se întâmplă: Un glas... Un strigăt, un glas, o trâmbiţă, trebuie să se întâmple înainte ca Isus să apară. Acum, un strigăt... Isus le face pe toate trei când El-El-El-¬El coboară.
Un strigăt, ce este strigătul? Este Mesajul care merge înainte, întâi, Pâinea vie a Vieţii producând Mireasa.

E-131 Acum, Dumnezeu are o cale de a face lucrurile. Şi El niciodată nu Îşi schimbă tactica. El niciodată nu Îşi schimbă tac-... El este Dumnezeul neschimbător. În Amos 3:7, El a spus că El nu va face nimic pe pământ până când mai întâi El o descoperă slujitorilor Săi profeţi. Şi tot atât de sigur cum El a promis aceasta, El o va face.

E-132 Acum, noi am trecut prin epocile bisericii. Dar ni se promite în zilele din urmă, conform cu Maleahi 4, că acolo va fi o reîntoarcere din nou, un profet pe pământ. Aşa este. Observaţi natura lui, cu ce se va asemăna el. El întotdeauna...
Dumnezeu foloseşte acel duh de cinci ori: o dată în Ilie; în Elisei; în Ioan Botezătorul; cheamă afară Biserica; şi rămăşiţa Iudeilor. De cinci ori, "grace," ["har" – Trans.] J-e-s-u-s, [Isus – Trans.] f-a-i-t-h, [credinţă – Trans.] şi este numărul de har. Vedeţi? În regulă.

E-133 Acum, reţineţi, Mesajul este promis. Şi când toate aceste taine au fost toate aşa de legate de către o grămadă de ecleziastice, va fi nevoie de un-un profet direct de la Dumnezeu ca să descopere Aceasta. Şi aceea este exact ce El a promis să facă. Vedeţi?

E-134 Acum, reţineţi, "Cuvântul Domnului vine la profet," nu la teolog. Profetul, el este un reflector al Cuvântului lui Dumnezeu. El nu poate să spună nimic; el nu poate să-şi spună gândurile lui propri. El poate vorbi numai ce Dumnezeu descoperă. Chiar la profetul Balaam când a încercat să fie vândut, să-şi vândă dreptul, el a zis, "Cum poate vreun profet să spună ceva afară de ce îi pune Dumnezeu în gură?" Acesta este un lucru care Dumnezeu îl face, încât tu nu poţi spune nimic altceva. Şi tu eşti născut aşa. Nici mai mult decât ai putea...

E-135 Dacă ai putea spune, "Eu-eu-eu nu-mi pot deschide ochii," când te uiţi. Vedeţi? Tu nu poţi. Nu-ţi poţi întinde mâna, când tu poţi. Vedeţi? Nu poţi să fi un câine când tu eşti un om. Vedeţi? Tu doar ai fost făcut astfel.
Şi Dumnezeu are întotdeauna, de asemenea, în epoci, prin Isaia, Ieremia şi toţi, Ilie, în epocile care au trecut. Când grupul ecleziastic au avut fiecare lucru cu totul încurcat, El trimetea un profet, îl ridica de nicăieri. El nu a aparţinut la nici una din situaţiile lor, şi vorbea Cuvântul Lui. Chemat jos de pe scenă, şi era dus, doar oameni aspri ai Adevărului lui Dumnezeu. Şi este întotdeauna modul cum îl puteai recunoaşte. El a spus, "Dacă există unul printre voi care este duhovnicesc sau un profet..."

E-136 Acum, profeţi. Există un astfel de lucru ca "dar de prorocie" în Biserică; dar un profet este predestinat şi dinainte rânduit pentru ceasul acela. Vedeţi? Da, domnule. Acum, dacă merge înainte o prorocie, doi sau trei trebuie să şadă şi să judece dacă este aşa sau nu, înainte ca biserica so o poată primii.

E-137 Dar nimeni nu a stat înaintea unui profet, pentru că el era-el era absolut Cuvântul lui Dumnezeu. El era Cuvântul în ziua lui. L-aţi văzut pe Dumnezeu să se reflecte. Acum, Dumnezeu ne-a promis să ne trimită aceea din nou în zilele din urmă, să aducă Mireasa afară din acea încurcătură ecleziastică, în singurul fel cum se poate face.

E-138 Aceasta nu se va face niciodată; biserica nu poate primi pe Cristos. Noi, Penticostalii, nu putem duce acest Mesaj în starea în care este biserica astăzi. Cum o să înfăptuim vremea sfârşitului în starea în care sunt ei astăzi, când fiecare este împotriva celuilalt, şi fiecare alt lucru, şi ecleziastic? Oh, milă! Este o încurcătură. Aceasta deja s-a dus în denominaţiuni. Şi ori când... eu îi cer oricărui istoric să-să-să spună diferit. De fiecare dată când un mesaj a mers înainte pe pământ, şi când ei l-au organizat, a murit chiar acolo. Şi Penticostalismul a făcut acelaşi lucru care l-au făcut ei toţi, Penticostalismul care a venit afară.

E-139 Voi, Adunările lui Dumnezeu, taţii voştri dinainte şi mamele au ieşit din acele organizaţii în urmă acolo, în vechiul Consiliu General, au strigat şi au lăudat pe Dumnezeu, şi au vorbit împotriva acelor lucruri. Şi voi vă întoarceţi, "ca un câine la vărsătura lui, şi un porc la mocirla lui," şi aţi făcut acelaşi lucru care l-au făcut ei. Şi acum atât de ecleziastic, că v-aţi închis inimile de compasiune. Tu trebuie să ai un carnet de părtăşie înainte să poţi măcar să te asociezi cu voi, cu greu.

E-140 Voi, Unitarienii, Dumnezeu v-a dat un mesaj ca acela, şi în loc să mergeţi înainte, şi doar să staţi smeriţi şi să mergeţi înainte, voi a trebuit să vă dezlănţuiţi şi să vă organizaţi grupul. Şi unde sunteţi voi toţi? În aceeaşi găleată. Aceea este exact.
Şi Duhul lui Dumnezeu, merge înainte. "Eu Domnul L-am plantat. Eu Îl voi uda, ziua şi noaptea. Ca nu cumva cineva să..." El a rânduit să fie aceste lucruri, şi El trebuie să-l trimită pe Acesta.

E-141 Primul lucru ce vine, când El începe să coboare din Cer, acolo este un strigăt. Ce este acesta? Este un Mesaj, să adune poporul împreună. Un Mesaj vine înainte, întâi. Acum, timpul de curăţare a lămpii, "Ridicaţi-vă şi curăţaţi-vă lămpile." Ce strajă era aceea? A şaptea, nu a şasea. A şaptea, "Iată, Mirele vine. Ridicaţi-vă şi curăţaţi-vă lămpile." Şi ele au curăţat. Unele din ele au aflat că ele nici măcar nu aveau Ulei în lampa lor. Vedeţi? Dar acesta este timpul de curăţat lampa.
Acesta-i timpul pentru Maleahi 4. Ce El a prom-... Este Luca 17. Este-este Isa-... Toate acele profeţii care Acesta le poate aşeza perfect în ordine pentru această zi, în Scriptură, noi o vedem trăind chiar acolo. Nu există nici...

E-142 Vedeţi aceste lucruri se întâmplă, dragul meu frate, soră. Când, Dumnezeu în Cer ştie că eu aş putea muri pe această platformă chiar acum. Voi-voi doar ar trebui să umblaţi în jur pentru o vreme. Aceasta-i doar... Este straşnic, când îl vezi pe Dumnezeu să vină din Cer, stă înainte la grupuri de oameni, şi stă acolo, Se declară chiar cum El a făcut întotdeauna. Şi acela-i Adevărul, şi această Biblie deschisă. Vedeţi? Corect. Noi suntem aici.

E-143 Şi sistemul denominaţional este mort. Este dus. Niciodată nu se va mai ridica. Va fi ars. Asta-i ce faceţi cu pleava de pe câmp. Fugiţi de la aceasta. Intraţi în Cristos. Să nu ziceţi, "Eu aparţin la Metodişti. Eu aparţin la Baptişti. Eu aparţin la Penticostali." Voi să intraţi în Cristos.
Dacă tu eşti în Cristos, nu există un Cuvânt scris înăuntru Aici fără ca să Îl crezi. Nu-mi pasă ce spune ori care altcineva.
Şi atunci Dumnezeu face lucrul acela manifestat. Căci, tu, când El revarsă Duhul asupra Cuvântului, ce se întâmplă? Chiar cum ai pune apă pe ori care altă sămânţă. Aceasta va trăi, şi Ea va produce din felul Ei.

E-144 Tu zici, "Eu am botezul, Duhul Sfânt." Aceea nu înseamnă că eşti mântuit, nu neaparat.

E-145 Priviţi aici. Tu eşti o fiinţă triunică. Tu eşti. Înlăuntrul acestui ins micuţ aici este sufletul, următorul este spiritul, şi următorul este trupul. Acum, tu ai cinci simţuri în acest trup, ca să contactezi casa ta pământească. Ele nu le contactează pe celelalte din acesta. Tu ai cinci simţuri ale spiritului, aici: dragoste şi conştiinţă, şi aşa mai departe, din acela. Dar înăuntru aici este unde tu trăieşti. Acela este ce eşti tu.

E-146 Nu a spus Isus, "Ploaia cade pe cel drept şi pe cel nedrept"? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Pune un scăiete aici afară, şi un grâu acolo afară, şi toarnă apă pe ele, şi ţine-le sub fertilizare şi lucruri ca acelea, nu vor trăi ele amândouă prin aceeaşi apă? ["Amin."] Sigur. Ei bine, ce este? Unul din ele va rodi un scăiete, căci aceea este tot ce este el. Scăietele îşi va ridica mâinile şi va striga chiar la fel ca grâul.

E-147 Nu zice Biblia, "În zilele din urmă, vor veni Cristoşi falşi"? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Nu "Isus falşi," acum. "Cristoşi falşi," cei unşi, unşi în mod fals la Cuvânt; unşi denominaţional, dar nu la Cuvânt.
Căci, Cuvântul va purta mărturie despre Sine. Acesta nu are nevoie de nimic altceva. Acesta va purta mărturie pentru Sine.
"Şi acolo vor veni unşi falşi." Voi aveţi banda mea despre aceea. Şi acel uns-...
Oh, dacă l-aţi chema pe unul din ei, să spui, "Oh, tu, eşti tu un Isus?"
"Oh, cu certitudine nu." Ei nu ar sta pentru aceea.

E-148 Dar când se ajunge la un "Oh, glorie! Eu am ungerea!" Şi aceasta este ungerea veritabilă. Reţineţi, Caiafa a avut-O, de asemenea, şi a prorocit. Aşa a avut-O şi Balaam, şi a prorocit.
Dar aceea nu are nimic de-a face cu acesta, înăuntru. Dacă aceea nu era sămânţa lui Dumnezeu, geana Lui de la început, predestinată, tu eşti terminat. Mie nu-mi pasă cât de mult strigi, vorbeşti în limbi, alergi, strigi. Aceea nu are nimic de-a face cu aceasta.
Un scăiete poate conta tot atât de mult ca oricare din ceilalţi.
Am văzut păgâni să se ridice, şi să strige, şi să vorbească în limbi, şi-şi să bea sânge dintr-un craniu uman, şi îl cheamă pe diavolul. Vedeţi? Aşa că voi nu... Oricare din senzaţiile acelea şi lucruri, uitaţi-le.
Este inima ta în acel Cuvânt, şi acela este Cristos. Adu înăuntru acolo, şi urmăriţi-L cum Se face cunoscut, chiar cum Se deschide ca ori care altă sămânţă, şi Se declară pentru acea epocă în care Acesta trăieşte.

E-149 Luther nu putea aduce nimic decât lăstar. Ăştialalţi puteau aduce aceste alte lucruri.Noi suntem în epoca grâului acum.
Lutherii veritabili ai lui Luther au trebuit să producă Luther veritabil. Penticostal veritabil trebuia să producă penticostal veritabil. Asta-i tot. Dar noi am trecut de epoca aceea, şi mergem înainte.

E-150 Voi ştiţi, biserica Catolică, a început, cea penticostală? Şi dacă biserica Penticostală ar sta două mii de ani, ar fi în stare mai rea decât cum este cea Catolică acum. Asta-i exact. Eu spun asta către fraţii mei, surorile mele, pe care îi iubesc. Şi Dumnezeu ştie asta. Dar reţineţi, prieteni, eu trebuie să vă întâlnesc acolo la Judecată. Şi aceea poate să nu fie prea mult. Eu trebuie să port mărturie despre ce este Adevărul.

E-151 Când am mers înainte în adunări cu voi, rugându-mă pentru bolnavi, a fost bine. Dar, când am venit cu un Mesaj! Dacă vreun Mesaj merge înainte, este un Mesaj adevărat...
Dacă sunt adevăratele, miracole veritabile a lui Dumnezeu, şi zăbovesc chiar în acea organizaţie, voi ştiţi că nu este de la Dumnezeu, pentru că acel lucru este deja declarat.
Isus a mers şi i-a vindecat pe bolnavi, pentru a le prinde privirea, poporul, apoi Mesajul Lui. Aşa este.
Acesta trebuie să aibă ceva care Dumnezeu urmează să introducă. El doar... vindecare Divină, miracolele Lui în felul acela, doar să prindă privirea oamenilor. Inima principală din Acesta este Mesajul. Acolo-i ce este, ce vine de aici înăuntru. El încearcă să câştige favoarea poporului, aşa ca ei să şadă şi să asculte la El, vedeţi, căci există unii înăuntru acolo care sunt rânduiţi la Viaţă.
Unele dintre boabe, grâul, au căzut pe pământ, păsările le¬au cules. Şi altele au căzut printre spini. Şi unele erau, au mers pe teren pregătit, teren pregătit dinainte, şi au produs.

E-152 Acum, acesta-i primul lucru, este sunetul. Primul lucru este o trâmbiţă şi un... sau un glas... Un strigăt; şi apoi un glas; şi apoi o trâmbiţă.
Strigăt: un mesager îi pregăteşte pe oameni.
Al doilea este un glas al învierii: acelaşi glas, care, un glas puternic în Sfântul Ioan 11:38-44, care l-a chemat pe Lazăr din mormânt.
Aducând Mireasa împreună; şi apoi învierea celor morţi, vedeţi; să fie captaţi sus cu Aceasta. Acum urmăriţi cele trei lucruri să aibă loc. Următorul este ce? Era o trâmbiţă. Un glas... Un strigăt; un glas; o trâmbiţă.

E-153 Acum, al treilea lucru, este o trâmbiţă. Care, întotdeauna, la Sărbătoarea Trâmbiţelor, cheamă poporul la sărbătoare. Şi aceea va fi Cina Miresei, Cina Mielului cu Mireasa, în cer. Vedeţi?

E-154 Primul lucru ce vine înainte este Mesajul Lui, chemând Mireasa laolaltă. Lucrul următor este o înviere a Miresei adormite; cei-cei care au murit, în urmă în celelalte epoci, ei sunt captaţi împreună. Şi trâmbiţa, Sărbătoarea în ceruri, în cer. Păi, acela-i lucrul care are loc, prieteni.

E-155 Noi suntem chiar acolo, pregătiţi acum. Singurul lucru, Biserica venind afară, trebuie să stea înaintea Fiului, să se coacă.
Marea combină va veni pe aici, după o vreme. Grâul va fi ars, tulpinele, dar boabele vor fi adunate în grânarul Acestuia. Vedeţi?

E-156 Voi nu sunteţi oameni orbi. Voi sunteţi-voi sunteţi oameni înţelepţi.
Şi dacă am stat aici şi am spus lucrurile acelea ca prejudiciu?
Eu spun Aceasta pentru că Aceasta este Viaţă, pentru că sunt responsabil faţă de Dumnezeu ca să O spun. Şi eu trebuie să O spun. Şi Mesajul meu... Tot timpul ştiind, în urmă acolo sub vindecare şi aşa mai departe în felul acela a fost doar să prind atenţia oamenilor, ştiind că Mesajul va veni. Şi iată-L aici. Şi acele Şapte Peceţi s-au deschis, tainele acelea, şi arătând că lucrurile acelea erau ce s-a întâmplat. Eu nu am ştiut aceasta.

E-157 Dar există oameni care stau chiar aici acum, au stat chiar cu mine. Când, voi toţi m-aţi auzit predicând acea predică:
Domnilor, Ce Timp Este Acesta? Dimineaţa aceea, exact unde Acesta a spus că El va fi, acolo au stat şapte Îngeri stând chiar acolo, din Cer. Şi cum Ei au mers în sus, şi vârtejul ducându¬i pe Ei sus acolo, noi stăteam, urmărind cum au plecat Ei, ştiinţa a luat fotografie despre Aceasta, peste tot prin naţiuni, jos în Mexic.

E-158 Şi acolo, când am vegheat, într-o zi, când am început să predic aceste Şapte Epoci Ale Bisericii, şi l-am chemat pe Jack Moore, un mare teolog, am spus, "Jack, Cine este această Persoană care stă acolo? 'Acolo este Unul ca Fiul omului stând acolo, părul aşa alb ca lâna.'" Am spus, "El era un Om tânăr, cum a putut El avea păr aşa alb ca lâna?"

E-159 El a spus, "Frate Branham, acela era trupul Lui glorificat." Aceea nu a sunat bine.
Dar când am mers în cameră şi am început să mă rog, El m¬a lăsat să ştiu ce era aceasta. Vedeţi?

E-160 Eu întotdeauna am predicat că El era Divinitate, nu doar un om. El era Dumnezeu manifestat în trup: Dumnezeu, atributul lui Dumnezeu, de dragoste; marile atribute care au coborât, expuse aici pe pământ, din Dumnezeu. Isus a fost dragostea lui Dumnezeu, care a zidit un trup în care Iehova Însuşi a locuit. El a fost plinătatea Dumnezeirii trupeşte. Ce era Dumnezeu, El a manifestat prin acel trup. Acel trup a trebuit să moară, aşa ca El să poată spăla Mireasa cu a Lui-cu a Lui-cu Sângele Lui.

E-161 Şi observaţi, Mireasa nu este numai spălată, iertată, ci Ea este justificată. Vedeţi? Aţi încercat vreodată cuvântul justificat, să vedeţi ce înseamnă aceasta?
Acum, spre exemplu, dacă Fratele Green a auzit că eu am băut, că făceam lucruri rele, apoi el a aflat că nu am făcut aceasta, atunci el vine, să spună, "Eu te iert, Frate Branham."

E-162 "Tu mă ierţi? Eu niciodată nu am făcut-o. Pentru ce mă ierţi?" Vedeţi? Dar dacă sunt vinovat, atunci eu pot să fiu iertat; dar eu încă nu sunt just, pentru că am făcut aceasta.
Dar cuvântul justificat este "de parcă nu ai făcut-o niciodată, deloc." Justificat! Şi atunci Sângele lui Isus Cristos aşa ne curăţă de păcat, încât este pus în Cartea uitării lui Dumnezeu. El este Singurul care o poate face.

E-163 Noi nu putem. Noi putem ierta dar nu uităm. Eu te pot ierta, dar întotdeauna îmi amintesc că ai făct aceste lucruri rele. Atunci, tu nu eşti just; tu eşti iertat.
Dar, în privirea lui Dumnezeu, Mireasa este justificată. Ea niciodată nu a făcut-o, în primul rând. Amin. Stând acolo, căsătorită cu Fiul pur al lui Dumnezeu; niciodată nu a păcătuit, în primul rând. De ce? Ea a fost dinainte rânduită. Ea a fost prinsă în aceasta. Iar acum când Ea a auzit Adevărul şi a venit înainte, Sângele a curăţat-O. Şi Ea stă acolo, pură. Vedeţi? Ea, fără păcat pe Ea, deloc.

E-164 De aceea, Mesajul cheamă Mireasa împreună, vedeţi, strigătul.
Şi trâmbiţa...
Acelaşi Unul, El, cu un glas puternic, El a strigat tare cu acel strigăt şi un glas, şi l-a trezit pe Lazăr. Cu un glas puternic el a strigat, "Lazăre, vino afară." Vedeţi? Şi glasul trezeşte-trezeşte Mireasa adormită, morţii adormiţi.

E-165 Şi trâmbiţa, "cu sunetul unei trâmbiţe." Şi, când o face, aceasta cheamă. Întotdeauna, o trâmbiţă a chemat pe Israel la Sărbătoarea Trâmbiţelor. Vedeţi? Care, a fost o Sărbătoare penticostală, marea Sărbătoare în cer; şi Sărbătoarea Trâmbiţelor. Şi, acum, o trâmbiţă anunţă o chemare laolaltă, "Veniţi la Sărbătoare." Şi acum aceea este-Cina Mielului în cer.
Acum urmăriţi: Strângerea împreună; şi Mireasa; Sărbătoarea Trâmbiţelor; Cina Nunţii. Noi am văzut-o în simboluri. Acum urmăriţi doar un moment înainte să încheiem. Observaţi. Noi am văzut aceasta în simboluri.

E-166 Acum, dacă vreţi să citiţi în Matei 18:16, A spus, "Acolo sunt trei care poartă mărturie," vedeţi, în Sfântul... în Întâi Ioan 5:7, şi aşa mai departe. Trei întotdeauna este un martor. Aşa este? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Este o verificare, ceva care este corect. Trei martori mărturisesc. "În gura a doi sau trei martori, fiecare cuvânt să fie stabilit."

E-167 Acum observaţi. Noi am avut trei martori. Trei este un martor. Acum, noi deja am avut trei răpiri în Vechiul Testament. Aţi ştiut asta? Ca un martor. Acum priviţi. Enoh a fost unul; Ilie a fost celălalt; şi Isus a fost celălalt.
Isus, fiind Cheia de boltă, acum, El a purtat mărturie. Vedeţi?
El a fost Cheia de boltă între Vechiul şi Noul Testament, pentru că El a trebuit întâi să moară şi apoi să fie răpit. El a murit; a venit la viaţă şi a umblat pe aici cu noi; şi apoi a fost răpit sus. Pentru că, El a fost Cheia de boltă care le-a legat pe cele două împreună. După învierea şi răpirea Lui... Priviţi. După ce El a făcut aceea, şi a dovedit aceea, Vechiul Testament acolo. Noi toţi ştim că Enoh a fost transmutat. Noi ştim că Ilie a fost luat sus de un vârtej, aşa este, într-un car de Foc. Şi Isus a murit, îngropat, a înviat şi a trăit aici pe pământ, şi apoi a fost răpit sus, Cheia de boltă. Acolo sunt trei, să poarte mărturie. Este aşa?

E-168 Acum, acolo deja a fost o răpire care a trecut. Voi ştiţi asta? Aceea, să vedem dacă o putem citi, chiar repede. Să luăm Matei, al 27-lea capitol. Şi să luăm pe la al 45-lea verset din Matei, al 27-lea capitol. Să vedem dacă nu putem lua aceea chiar repede, şi să vedem dacă-dacă nu putem să luăm doar un pic din aceasta, ca să ne ajute, chiar repede. 27:45, eu cred, am scris aici jos. Să citim.
Acum de la ceasul al şaselea a fost întuneric peste toată ţara până la al nouălea...
Şi pe la al nouălea ceas Isus a strigat cu un glas tare, zicând, Eli Eli lama sabach-... ? care să zică, ... Dumnezeul meu, de ce M-ai părăsit?
Unii din ei care au stat aproape, ... au auzit aceasta, şi au zis, Acest om îl cheamă pe... Ilie.
Şi îndată unul din ei a alergat, şi a luat un burete, şi l-a umplut cu oţet, şi l-a pus pe o trestie, şi i l-a dat să bea.
Ceilalţi au zis, ... să vedem dacă Ilie va veni şi îl va salva.
Isus, când El a strigat... cu un glas tare, şi-a dat... "Un glas tare." Glas tare! Priviţi.
Când Isus, murea, a strigat cu un glas tare, şi-a dat duhul.
Şi, iată, perdeaua templului s-a rupt în două de sus până jos; şi pământul s-a cutremurat, şi stâncile s-au despicat;
Şi mormintele s-au deschis; şi multe din trupurile... sfinţilor care au dormit au înviat,
Şi au ieşit din morminte după învierea Lui, şi au mers în sfânta cetate, şi s-au arătat multora.

E-169 O răpire este trecută.
Trei s-au întâmplat în Vechiul Testament, a celor pregătiţi, la care a venit Cuvântul Domnului. Vedeţi? Cuvântul Domnului a venit la Enoh. Cuvântul Domnului a venit la Ilie, profetul Său. Vedeţi? Cuvântul Domnului era Isus. Vedeţi?

E-170 Urmăriţi în Vechiul Testament, acei sfinţi ai Vechiului Testament acum, când această răpire a avut loc întâi. Observaţi versetul 50. Glasul lui tare i-a trezit pe sfinţii Vechiului Testament chiar exact cum glasul tare l-a trezit pe Isus... sau l¬a trezit pe Lazăr. Vedeţi? Glasul tare a trezit.
Şi a doua este împlinită în Doi Tesaloniceni, al 4-lea capitol.
Să luăm doar o citire, să o citim. Noi doar am citit, câteva minute în urmă. Vedeţi?
... Eu nu vreau să fiţi... neştiutori, fraţilor, privind pe acei... adormiţi, ca să nu vă întristaţi, chiar ...
Aceea este Întâi Tesaloniceni 4:12 la 18. Aceea, aceea va fi a doua Răpire. A doua Răpire va fi captarea Miresei.

E-171 Sfinţii Vechiului Testament s-au dus în Prezenţa Lui, paradisul a fost desfinţat. Şi sfinţii Vechiului Testament s-au înălţat sus, la glasul Lui puternic, când El a strigat şi şi-a dat duhul; pentru că (de ce?) Jertfa, ispăşirea păcatelor lor, după care ei au aşteptat, crezând că acel Miel desăvârşit venea. Ei au oferit Jertfa, Mielul. Şi când El a murit şi şi-a dat duhul, El a strigat cu un glas tare, şi sfinţii Vechiului Testament s-au trezit.
Urmăriţi strigătul şi glasul aici, acelaşi lucru la Venirea Lui. Vedeţi?
"Şi-a dat duhul." Şi când El şi-a dat, Jertfa a fost perfectă, şi paradisul s-a golit. Şi sfinţii Vechiului Testament au venit iarăşi pe pământ, au umblat în jur pe pământ, şi au intrat înăuntru cu El, la răpirea Lui.

E-172 David a spus, acolo, "Ridicaţi-vă sus, voi porţi veşnice; şi fiţi ridicate." "El a condus robia roabă, a dat daruri oamenilor," şi sfinţii Vechiului Testament au mers înăuntru cu El.

E-173 Ei au spus, "Cine este acest Împărat al neprihănirii?"

E-174 "Domnul Slavei, puternic în oştire." Oştire puternică, iată-i că vin înăuntru, mărşăluind. "sus a condus robia roabă," şi iată¬-L că vine, cu sfinţii Vechiului Testament. Şi au intrat pe porţile noi sus Acolo, şi au spus, "Ridicaţi-vă, voi porţi veşnice; şi fiţi ridicate; şi lăsaţi ca Împăratul Slavei să intre."
Glasul a venit din interior, a spus, "Cine este Împăratul Slavei?"

E-175 "Domnul puternic în bătălie." Porţile s-au deschis repede. "Şi Isus, un Biruitor, a condus robia roabă," cei care au crezut în El, şi Cuvântul a venit la ei. Acolo, sfinţii Vechiului Testament zăcând înăuntru acolo, aşteptând, "El a condus robia roabă, s¬a înălţat la Înălţime," i-a luat pe sfinţii Vechiului Testament şi a mers înăuntru. Acolo este o Răpire, deja a trecut.

E-176 Următoarea Răpire care are loc este (Doi Tesaloniceni) pentru Biserică, Mireasa să fie înviată, să fie răpită în Slavă. "Noi care suntem vi şi rămânem," aceia sunt trupurile rămase pe pământ, "nu o vom lua înaintea sau împiedica pe cei care sunt adormiţi. Căci trâmbiţa lui Dumnezeu va suna mai întâi, şi cei morţi în Cristos vor învia." Vedeţi? Şi noi care suntem vi şi rămânem vom fi captaţi împreună cu ei."

E-177 Zilele trecute, stăteam la colţul străzii. Şi eu-eu stăteam pe¬eu stăteam la colţul străzii şi priveam parada Zilei de Armistiţiu. Şi când a mers în sus, mergând în sus pe stradă, am stat acolo cu fiul meu micuţ, Joseph. Acolo veneau, primele, erau tancurile vechi din primul război treceau, tancuri mici vechi. După acelea veneau marile tancuri Sherman din războiul cel nou, şi tunuri mari cu compensatorul de explozie, un-un compensator de recul, şi aşa mai departe.
După aceea acolo, veneau soldaţii; mamele Stea de Aur. Şi apoi acolo venea un flotor cu... în jos... Ei bine, jos acolo venea un flotor, şi în partea din faţă a acestuia era un mormânt, "pentru soldatul necunoscut." Şi acolo stătea un-un soldat stând acolo, gardă la mormânt. Acolo stătea un marin pe partea cealaltă, şi un marinar de partea cealaltă. Şi acolo era trasă o despărţitură. Şi pe partea cealaltă şedea o mamă Stea de Aur. Ea şi-a pierdut băiatul. Acolo a stat o soţie tânără, cu capul pe o masă, plângând. Un băiat mic zdrenţăros şezând într-o parte; şi lacrimile îi curgeau de pe faţă. El şi-a pierdut tăticul.
M-am gândit, "Ce tristeţe! Eu stau aici şi privesc, îi văd, bătrâni, doar câţiva dintre soldaţi au rămas; mărşăluind în jos acolo, infirmi şi bătrâni, în felul acela, cu uniformele lor, dar expunându-le cu mândrie pentru că ei erau Americani."
M-am gândit, "Oh, Dumnezeul meu!"

E-178 Într-o zi, acolo va veni o explozie din Cer, "Şi cei morţi în Cristos vor învia mai întâi." Acei sfinţi ai Vechiului Testament în urmă acolo, care aşteaptă, vor izbucni înainte şi vor ieşii de acolo întâi, şi vor merge în înviere. Noi vom cădea drept în rând, mergând în cer; aceste trupuri vechi muritoare schimbate şi făcute asemănător cu Propriul Lui trup glorios. Ce-ce paradă va fi aceea când porneşte spre cer, într-una din aceste zile, în acel timp de răpire care stă înainte, oh, expunând cu mândrie Sângele lui Isus Cristos pe piepturile lor, Mesajul lui Dumnezeu din ora în care au trăit. Aceea este ora care noi o aşteptăm, frate.

E-179 Priviţi, doar în încheiere acum. A doua înviere, toţi... Prima a trecut. A doua este aproape, chiar acum, va veni aproape acum.

E-180 Acum, a treia este a celor doi martori din Apocalipsa 11:11 şi 12. Care, aceştia sunt acei care se întorc înapoi, cu Duhul lui Cristos, să mărturisească la Iudei, cum a făcut Iosif fraţilor lui. Şi reţineţi, "Trupurile lor moarte au zăcut în stradă, trei zile şi jumătate. Apoi duhul de viaţă a venit în ei, şi au fost răpiţi, luaţi sus în Cer."
Acolo sunt cele trei răpiri ale voastre din Noul Testament. Trei răpiri din Vechiul Testament; ele toate au trecut.

E-181 Acum noi suntem gata, aşteptând după răpiri, Răpirea sfinţilor. Aceasta s-a vorbit, şi aşa are să fie. Când Dumnezeu spune ceva, "Toate cerurile şi pământul vor trece, dar acel Cuvânt niciodată nu va da greş."

E-182 Când Dumnezeu a spus, în urmă acolo în Genesa 1, El a zis, "Să fie lumină," şi ar fi putut să fie sute de ani înainte să fie vreo lumină. El a zis, "Să fie un palmier. Să fie un stejar. Să fie un deşert. Să fie un munte. Să fie aceasta." El l-a vorbit, vedeţi. Şi atât timp cât a ieşit din gura Lui, într-un Cuvânt, acesta trebuie să fie manifestat. Acesta trebuie să fie. Când ...

E-183 Apoi într-o zi, El a chemat poporul Lui afară. Şi El i-a vorbit unui om numit Moise, printr-un Stâlp de Foc, o Lumină; Sfânt, Foc Sacru. Şi Moise nu a vrut... Poporul nu a vrut să-l creadă pe Moise, aşa că El a spus, "Adu-i afară la acest munte."

E-184 Dimineaţa aceea, muntele a fost tot plin de Foc, şi fulgera şi tuna în felul acela. Şi poporul a spus, "Să nu vorbească Dumnezeu. Să vorbească Moise," vedeţi, "ca să nu pierim."

E-185 Dumnezeu a spus, "Eu nu le voi mai vorbi în felul acesta, dar Eu le voi ridica un profet. Şi Eu voi vorbi prin el, şi ce spune el va veni la împlinire. Atunci, voi să-L ascultaţi, pentru că Eu sunt¬Eu sunt cu el." Acum, El a vorbit aceea. El a spus că va veni la împlinire.

E-186 Priviţi la acest profet, Isaia, stând acolo; un om, om inteligent, un om care era bine, văzut, de către împărat, căci el a locuit cu Ozia. Împăratul, care era un om mare, a încercat să ia locul unui predicator, o dată, şi a mers înăuntru, a fost lovit cu lepră.
Şi asta-i ce le-am spus oamenilor de afaceri. Să nu încercaţi niciodată să luaţi locul unui predicator. Nu, domnule. Să staţi chiar unde vă aflaţi. Vedeţi? Faceţi lucrul vostru, ce Dumnezeu a pus, v-a spus să faceţi. Dacă eşti un deget, nu poţi să fi niciodată o ureche. Dacă eşti o ureche, nu vei fi niciodată un nas, nas sau ochi. Vedeţi? Să staţi în poziţia voastră.

E-187 Aţi auzit acel Mesaj, zilele trecute, la emisiune: Încercând Să Faci Lui Dumnezeu Un Serviciu. David, împărat uns. Tot poporul striga şi ţipa, "A fost bine." Dar el nu l-a consultat pe profetul lui Dumnezeu. Şi un om a murit, şi întregul lucru a fost stricat. Să nu încercaţi să-i faceţi lui Dumnezeu o favoare. Aşteptaţi până când este acordul lui Dumnezeu. Să vină în felul Lui de-a o face. "Eu voi începe acest lucru mare. Eu voi face aceasta." Fi atent, frate.

E-188 Acum, David a ştiut mai bine decât atât. Natan era în ţară, în ziua aceea. El nici măcar nu a fost consultat, deloc. Vedeţi? El a consultat căpitani peste sute şi mii. Tot poporul a strigat, şi a ţipat, şi a dansat. În loc să... Ei aveau toată moţiunea religioasă, dar aceasta nu a fost în linia şi ordinea Cuvântului lui Dumnezeu, şi a dat greş.
Orice altceva, ce nu este în linia şi ordinea Cuvântului lui Dumnezeu, va da greş. Numai Cuvântul lui Dumnezeu va sta pentru totdeauna. "Cerurile şi pământul vor trece, dar nu Cuvântul Meu."

E-189 Observaţi pe Isaia, acel om tânăr inteligent stând acolo. Dintr-o dată, Duhul l-a lovit. El nu putea spune nimic diferit. El era un profet. A spus, "Iată, o fecioară va zămisli." "Nouă un Fiu ni s-a născut; un Copil s-a născut, un Fiu este dat. Numele Lui va fi numit Sfetnic, Prinţ al Păcii, Dumnezeu Puternic, Tată Veşnic. Sfârşitul de... Domnia Lui va fi pe umerii Săi. Sfârşitul de... Stăpânirea Lui nu se va sfârşi." Cum ar putea acel om să spună în mod inteligent că o fecioară va zămisli?
Toţi au aşteptat după aceasta. Aceasta deja a fost vorbit. A fost AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Aceasta a trebuit să vină la împlinire, pentru că era Cuvântul lui Dumnezeu. La fel cum a fost în Genesa, când El a plantat acele seminţe jos sub mare, unde, "a fost fără formă, şi gol; şi apă asupra adâncului." Vedeţi? Aceasta a trebuit să vină la împlinire. Şi într-o zi, cu opt sute de ani mai târziu, pântecele unei fecioare a zămislit Sămânţa lui Dumnezeu, o Sămânţă creată. Ea a născut un Fiu.

E-190 Chiar acelaşi Fiu a stat acolo, într-o zi. El a spus, "Lazăre, ieşi afară." Şi un om care era mort de patru zile, putrezit, nasul i-a căzut înăuntru, duhnea, a ieşit afară. A spus:
Nu vă miraţi de aceasta: căci vine ceasul, (Amin.) când toţi care sunt în mormânt vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu,
Deci, aceasta deja s-a vorbit. Trebuie să se întâmple aşa.
Acolo urmează să fie o Răpire. Oh, vai!

E-191 Îmi amintesc, chiar ultimul meu Mesaj în California, unde m¬am gândit că nu mă voi mai duce înapoi, când am prezis, "Los Angeles se va duce sub ocean. AŞA VORBEŞTE DOMNUL." Se va duce. Este terminat. Este la pământ. Este sfârşit. În ce ceas? Eu nu ştiu când, dar va fi scufundat. Chiar după aceea, cutremurele au început să zdruncine şi să se încovoaie.

E-192 Reţineţi, mulţi dintre voi bărbaţii stând chiar acolo, acea stâncă, în ziua aceea când acel Înger a coborât acolo. Şi acea Lumină şi Foc căzând din Cer, în jurul stâncii unde stăteam noi acolo. Pietre s-au rupt din munte, şi cădeau pe acolo. A explodat de trei ori, tare. Am spus, "Judecata va lovi Coasta de Vest." Două zile după aceea, Alaska aproape s-a scufundat.

E-193 Reţineţi, chiar acelaşi Dumnezeu care a spus aceea, a spus, "Los Angeles este osândit." Şi este terminat. Eu nu ştiu când. Eu nu vă pot spune.

E-194 Nu am ştiut că am spus asta. Dar acest frate de aici, cred că a fost... Nu. Unul din Mosley, eu cred, m-a avut afară pe o stradă afară acolo. Nu am ştiut ce a fost până nu m-am uitat înapoi. M¬am uitat înapoi în Scriptură.
Şi Isus a spus, "Capernaum, Capernaum, de câte ori... Tu care te-ai înălţat..." (adică) "... sus până la Cer, vei fi adus jos în iad. Căci dacă lucrările puternice care s-au făcut în tine, ar fi fost făcute în Sodoma, ar fi stat astăzi." Şi cam vreo o sută cincizeci de ani de atunci, (Sodoma era deja, în pământ) atunci Capernaum este în apă, de asemenea, astăzi.

E-195 Şi chiar acelaşi Duh al lui Dumnezeu care a spus toate aceste lucruri, şi a făcut toate aceste lucruri, El a spus acolo, "Oh, cetate, Capernaum, care te-ai numit cu numele de Îngeri, Los Angeles, cum te-ai înălţat spre cer! Chiar rădăcina şi scaunul Satanei," (Vedeţi?) "tu te-ai înălţat."

E-196 Predicatori, acesta-i un cimitir pentru ei. Oameni buni se duc acolo şi mor ca şobolanii. Ce dezastru!

E-197 "Tu care te numeşti cu numele de Îngeri; dacă lucrările puternice s-ar fi făcut în Sodoma, care s-au făcut în tine, ar fi stat astăzi. Dar ceasul tău a sosit."
Urmăriţi şi vedeţi. Dacă nu este, eu sunt un profet fals. Vedeţi? Iat-o acolo. Ea zace acolo.

E-198 Îmi amintesc seara aceea, înainte să văd aceea, am văzut previzualizarea Miresei. Am stat acolo şi am văzut o doamnă micuţă frumoasă, îmbrăcată chiar corect, şi lucruri, mărşăluind în direcţia asta. Acolo era Cineva stând lângă mine, în vedenie. Şi am văzut. Au spus, "Previzualizarea Miresei." Am văzut-O trecând pe acolo. Au venit pe partea aceasta, şi au mers împrejur.

E-199 Am auzit-o venind în sus, bisericile venind în sus din cealaltă parte. Acolo venea biserica Asiatică. Oh, vorbiţi despre murdărie! Aici a venit biserica Europeană. Oh, vai! Şi atunci am auzit venind un rock-and-roll, şi aceasta era Miss America, biserica, şi ea nici măcar nu avea pe ea ceva haine. Ea avea hârtii, ca ziarele, gri, le ţinea înaintea ei, dansând cu rock-and-roll; Miss America, biserica.

E-200 Am stat acolo în Prezenţa Lui. M-am gândit, "O Dumnezeule, ca slujitor, dacă aceea este cel mai bine ce puteam face? Oh! Oh!" Voi ştiţi cum vă simţiţi. Apoi m-am gândit, "Dumnezeule, ascunde-mă. Dacă puteam doar să mă duc de aici. Dacă tot ce am făcut noi, şi asta-i ce avem să producem, dacă asta-i ce este?"

E-201 Şi atunci când femeile acelea au trecut pe acolo, toate făcând tot felul de legănări şi lucruri, şi păr scurt, şi feţe vopsite. Şi cum au trecut pe acolo aşa, presupuse a fi fecioare pentru Cristos. Şi când a trecut pe acolo aşa, mi-am întors capul, voi ştiţi, cu aceasta ţinând înaintea mea. A fost-a fost ruşinos, spatele lor. Şi acolo erau ele, mergând aşa. Şi mi-am întors capul, să plâng, în felul acela.

E-202 Am spus, "Eu-eu nu am putut suporta acolo. El stând acolo, şi eu să ştiu că eu, un slujitor al Bisericii, şi asta-i ce am produs eu pentru El." Am spus, "O Dumnezeule, nu mă pot uita la aceasta. Lasă-mă să mor. Lasă-mă-lasă-mă să dispar," şi în felul acela.

E-203 Şi de îndată ce s-au dus afară, de fiecare dată când una din ele venea, se duceau afară într-un anumit loc, apoi coborau jos. Eu doar auzeam sunetul acesteia aşa cum se îndepărta.
Apoi am auzit ceva ca Înainte, Soldaţi Creştini. M-am uitat, şi aici a venit acel grup sfinţit de fetiţe chiar exact în felul cum au fost, toate îmbrăcate corect, părul lor atârnând în jos de tot pe spatele lor. Fine, curate, mărşăluind în felul acesta, la pasul Evangheliei. Ea era Cuvântul. Ele arătau ca una din fiecare naţiune. Mă uitam la aceasta aşa cum treceau pe acolo, şi le-am văzut să treacă pe acolo. În loc să meargă în jos, au început să meargă în sus.
Am observat pe una din ele încercând, două sau trei dintre ele încercând, să iese din rând. Am strigat, "Stai în rând!" Şi viziunea m-a părăsit. Şi eu stăteam în cameră, strigând, "Stai în linie!" rând, Aceea.

E-204 Mă întreb, ar putea aceasta să fie deja trecută? Ar putea ca Mireasa să fie deja chemată? Este asta prin ce trecem noi astăzi?
Ea trebuie să fie formată şi făcută în chipul lui Cristos, şi Cristos este Cuvântul. Acela-i singurul lucru. Vedeţi? Aceasta este înăuntru Acolo, în Cuvânt. Este do-... Vedeţi? Acolo nu se poate adăuga nici un lucru. Nu poate să fie o-o femeie cu o mână ca un bărbat, şi cealaltă mână cu o labă ca un câine. Aceasta trebuie să fie exact Cuvântul Domnului, cum El este Cuvântul. Mireasa este o parte din Mire. Femeia este o parte din bărbatul ei, pentru că ea este luată din bărbat. Eva a fost o parte din Adam din coasta lui. Şi aşa este Mireasa, nu luată dintr¬o denominaţiune, ci luată din sânul Cuvântului lui Dumnezeu pentru ziua aceasta.

E-205 Răpirea!
Trâmbiţa Domnului va suna, cei morţi în Cristos vor învia,
Şi slava învierii Lui vor împărtăşi;
Când cei aleşi se vor aduna în Patria lor dincolo de cer.
Când se cheamă tabelul sus acolo, să încercăm toţi să fim Acolo, prieteni. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-206 Aceasta s-a vorbit. Trebuie să vină la împlinire. Va veni la împlinire. Şi puţin... [Porţiune goală pe bandă – Ed.]
Oameni, nimeni nu vrea să moară. Nimeni nu vrea să-să fie pierdut. Daţi-mi voie să vă spun. Orice faceţi... mie nu-mi pasă cât de bine mergeţi la biserică, şi cât de loiali sunteţi faţă de biserică. Asta-i bine; nimic împotrivă la aceea. Voi ar trebui să mergeţi la biserică. Să faceţi asta. Continuaţi să mergeţi la biserică. Dar, indiferent de ce, doar aruncaţi tradiţiile voastre, şi mişcaţi-vă drept înainte sus în Cristos. Căci, are să sune într-una din aceste zile, şi voi o să fiţi prinşi cu semnul fiarei pe voi, şi nu ştiţi ce este acesta până când este prea târziu. Asta-i exact aşa.

E-207 Dumnezeu să vă binecuvânteze. Îmi pare rău că a trebuit să vă ţin. Şi ţineţi minte. I-am ţinut prea îndelungat aici. Aşa este. Şi oferta care aţi strâns-o pentru mine... Care, eu nu v-am cerut să faceţi asta, frate. Asta-i, a mea, asta-i politeţe. Luaţi-i şi plătiţi acest motel pentru timpul în plus, căci l-am ţinut. Eu doar aveam câteva lucruri aici. Eu am încă vreo opt sau zece pagini despre acea Răpire acolo, dar eu-eu doar nu am avut timp să o dau. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-208 Îl iubiţi pe Domnul Isus? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Să stăm doar liniştiţi doar un minut acum, în tăcere, reverenţi, şi ţineţi minte ce am spus. Reţineţi, noi suntem în ultimele ceasuri.
Aceste naţiuni se rup, Israel se trezeşte,
Semnele care Biblia le-a prezis;
Zilele neamurilor numărate, cu chinuri împovărate;
"Întoarceţi-vă, O risipiţilor, la ai voştri."
Ziua răscumpărării este aproape,
Inimile oamenilor slăbesc de frică;
Fiţi umpluţi cu Duhul, lămpile voastre curăţate şi clare,
Priviţi sus, răscumpărarea voastră e aproape.
Voi ştiţi asta?
Profeţii falşi mint, Adevărul lui Dumnezeu îl tăgăduiesc,
Noi ştim că aceea tot este adevărat. Nu-i aşa? [Porţiune goală pe bandă – Ed.]
Eu Îl iubesc, eu Îl iubesc
Pentru că El m-a iubit întâi
Şi a plătit salvarea mea
Pe pomul Calvarului.

E-209 Câţi Îl iubiţi cu adevărat? Ridicaţi-vă mâna. Acum, vreau ca voi, în timp ce cântăm aceasta din nou, să daţi mâinile cu cineva aproape de voi. Ziceţi, "Dumnezeu să te binecuvânteze, pelerinule." Noi suntem pelerini. Nu-i aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Pelerini şi străin.
Eu Îl iubesc,
Asta este, chiar peste masă.
Eu Îl iubesc
Pentru că El m-a iubit întâi
Şi a plătit salvarea mea
Pe lemnul Calvarului.

E-210 Voi vreţi să mergeţi în Răpire? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Câţi sunt interesaţi să meargă în Răpire? Ziceţi, "Dumnezeule, eu vreau să merg, cu toată inima mea."
Ţine-te De Mâna Neschimbătoare a lui Dumnezeu, voi ştiţi cântarea? Tu o şti, soră? Ţine-te De Mâna Neschimbătoare a lui Dumnezeu. Eu nu ştiu ce... În care este aceasta, pentru acea una? Ha?
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Zideşte-ţi speranţele pe lucrurile Eterne,
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Vă place esta?
Când călătoria ne este completată, Dacă ai fost devotat lui Dumnezeu, Frumoasă şi luminată casa ta în Slavă, Sufletul tău răpit va vedea!
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Zideşte-ţi speranţele pe lucrurile Eterne,
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Vreau să vă aplecaţi capul doar pentru un moment acum.
Nu râvni după bogăţiile zadarnice ale acestei lumi,
Care atât de rapid se descompun,
Căută să câştigi comorile Cereşti,
Ele nu vor trece niciodată!
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!
Zideşte-ţi speranţele pe lucrurile Eterne,
Ţine-te de mâna neschimbătoare a lui Dumnezeu!

E-211 Cu capetele voastre aplecate, şi cu aceasta în minte, ştiind că ne aplecăm capetele spre pulberea din care am fost aduşi, cândva ne vom reîntoarce, ştiind că ai un suflet înăuntru acolo care trebuie să răspundă la Dumnezeu. Şi dacă simţi că tu nu eşti chiar gata pentru acea Răpire, dacă Aceasta ar veni în seara aceasta, şi ai vrea să fi amintit în rugăciune, doar ridică¬ţi mâna. Noi nu avem loc să facem o chemare la altar. Altarul tău este în inima ta, oricum. Ridică-ţi mâna. Dumnezeu să te binecuvânteze, pe tine, pe tine. Vai!
ŢSimt că nu sunt gata, Frate Branham. Eu-eu, într-adevăr, eu-eu-eu vreau să fiu un Creştin. Am încercat să fiu, dar întotdeauna este ceva ce lipseşte. Eu-eu ştiu că eu-eu nu sunt chiar unde ar trebui să fiu."
ŢAi milă, Dumnezeule. Eu îmi ridic mâna. Fi milostiv cu mine."
Acum, cam douăzeci sau treizeci de mâini s-au ridicat, deja, în acest grup micuţ. Mai multe se ridică.

E-212 Scumpe Dumnezeule, Tu şti ce este în spatele acelei mâini, jos acolo sub inimă. Mă rog, scumpe Dumnezeule. Există numai un singur lucru pentru care sunt răspunzător, acela este, să spun Adevărul. Şi scumpe Dumnezeule, ei vor să fie mântuiţi. Ei vor, într-adevăr. Ei-ei nu vor acest ceva care este doar ceva emoţie, ceva prelucrare, ceva sistem denominaţional, ceva crez, ceva dogmă care a fost adăugată. Ei înţeleg, Tată, că este nevoie de purul, Cuvânt al lui Dumnezeu neamestecat. Toate celelalte vor trece, chiar cerurile şi pământul, dar Acesta nu va trece. Şi dacă noi suntem acel Cuvânt, pământul va trece de sub noi, dar noi niciodată nu putem trece, pentru că noi suntem acel Cuvânt, Mireasa Mirelui.

E-213 Mă rog pentru fiecare, ca Tu să le acorzi, Tată, este sincera mea rugăciune. Şi scuză-mă, Tată, că am fost aşa de agitat în seara aceasta, sărind aici sus târziu, şi-şi fiind cutremurat, şi spunând cuvinte frânte şi scurtate. Într-un fel sau altul, măreţ Duh Sfânt, îmbină-le împreună în Propriul Tău fel Divin, şi predă-le la inimile oamenilor, de la inima mea, şi motivul şi obiectivul care îl am în inima mea către Tine. Nu ai vrea Tu, Doamne? Şi mântuieşte pe cei ce pot fi mântuiţi. Atrage la Tine, Doamne. Şi fie ca noi să fim gata pentru acea oră de răpire care curând este aproape. Căci eu o cer în Numele lui Isus. Amin.
Dumnezeu să vă binecuvânteze. Acum, preşedintele al-al convenţiei.