E-1 Mişcător mesajul pe care Fratele Pearry tocmai ni l-a dat atunci din Cuvîntul lui Dumnezeu. Cît de adevărat este că "Noi îl limităm pe Dumnezeu şi cronometrăm pe Dumnezeu; şi El este Etern, noi nu putem face asta." Astfel în această seară noi întîmpinăm altceva acum, este împărtăşirea.

E-2 Trei ani am aşteptat pentru ca o biserică să vină în Tucson, dar ea este aici. Da, noi sîntem-noi sîntem aici. Astfel noi mulţumim Domnului, El ne-a lăsat doar să aşteptăm pînă cînd noi putem aprecia aceasta acum.

E-3 Acum, există un lucru pe care eu vreau să-l spun chiar înainte ca noi să începem împărtăşirea, este acesta, că eu cred că noi am văzut destul în ziua noastră în care trăim noi, încît noi s-ar cuveni cu adevărat să dăm (fiecare) toată fiinţa noastră lui Dumnezeu. Noi-noi ar trebui cu adevărat să slujim pe Dumnezeu. Eu cred că El ne-a binecuvîntat cu răspunsul direct la Scriptură. Precum Fratele Pearry l-a dat cu cîteva momente în urmă, că noi-noi sîntem-noi sîntem la timpul acela. Noi nu sîntem orbi, noi-noi-noi vedem că sîntem aici, noi-noi am ajuns.

E-4 Şi noi deasemeni putem privi în jur şi să vedem felul în care mintea omenească îi părăseşte pe oameni. Că, noi-noi nu mai putem sta prea mult, noi am fi într-un ospiciu de nebuni deplin, lumea întreagă ar fi. Vedeţi? Astfel noi-noi sîntem la timpul sfîrşitului.

E-5 Acum, aşa cum Fratele Pearry a încheiat acolo, văzînd că aceste lucruri sînt adevărate, vedem că ele sînt adevărate, ele nu sînt legendă. Ele nu sînt doar ceva ce ne imaginăm. Ele sînt ceva ce ne-au fost date direct prin Cuvîntul lui Dumnezeu şi manifestate public înaintea noastră, ca noi să ştim că ne aflăm aici. Noi-noi nu ştim acum cît de mult, deoarece iarăşi ne întoarcem la o strajă, vedeţi voi, ce timp este acesta. Dar noi sîntem... noi ştim că noi-noi sîntem aici, noi sîntem la timp. Dacă timpul lui Dumnezeu, mi-aş imagina...

E-6 Cineva a dat o mică analiză o dată care spunea că dacă Dumnezeu l-ar suferi conform... dacă El urma să repartizeze timp, o-o mie de ani este doar o zi. Deci dacă un om trăieşte
vîrsta de şaptezeci de ani, aceasta ar fi doar zece minute din timpul lui Dumnezeu. Vedeţi? Păi, se zice că a fi de patruzeci de ani, aceea nici măcar nu ar însemna timp, deabea că, El ar putea să-şi clipească ochiul Lui. Vedeţi? Vedeţi, doar aceea este cît de repede este, întregul lucru, dacă-dacă ar fi timp alocat; care, El nu are vreun timp. Astfel El doar este Etern.

E-7 Eu cred că Sara era acolo în urmă... sau, nu, Iosif, cealaltă seară, a spus către mine şi Fratele Pearry, spunea, "Tăticule, unde, cînd a venit Dumnezeu pe scenă? De unde a venit El?" Vedeţi? "El trebuia să aibe un început, nu trebuia El? Nu trebuia El să înceapă?"

E-8 Am spus, "Nu. Orice are un început are un sfîrşit, dar aceasta este aceea ce nu are un început nu are sfîrşit." Dar, desigur, el este în vîrstă de zece ani, aceea era cumva într¬adevăr o-o vorbă mare pentru el. Vedeţi? Şi cum ar fi putut el primi aceea, ştiind că ceva nu a început niciodată? Nu numai pentru el, aceasta este pentru mine. Acum, vedeţi, aceasta este doar o doză mare pentru mine, cum a început aceasta vreodată.

E-9 Acum ne pregătim să ţinem ceva aici care cu adevărat este sacru.

E-10 Am fost chemat cu cîteva zile în urmă, la ceva foarte minunat Creştin nobil, care-care nu a avut niciodată aceasta, şi el a înţeles că noi am luat literar împărtăşirea. Ei o iau ceea ce ei numesc, "împărtăşirea spirituală." Şi care, cît priveşte împărtăşirea, eu aş spune că este în regulă, deoarece a împărtăşi este "a vorbi cu", vedeţi. Şi fratele mi-a dat această Scriptură, spunea, "Frate Branham, nu crezi tu acum..."

E-11 Acum, motivul că eu spun aceasta... Aceasta este în ordine, Frate Pearry? [Fratele Pearry Green răspunde, "Sigur." – Ed.] Vedeţi, acela-i motivul că eu spun aceasta, aşa ca voi să înţelegeţi ceea ce faceţi. Voi să nu... dacă voi intraţi în ceva orbeşte, voi nu ştiţi unde, ce faceţi voi. Voi nu puteţi nici măcar să aveţi încredere dacă voi nu ştiţi ce faceţi. Dar voi trebuie să înţelegeţi ce faceţi şi de ce o faceţi.

E-12 El a spus, "Acum dacă noi luăm Cuvîntul lui Dumnezeu, nu este acela Dumnezeu pe care noi îl luăm?"

E-13 Am spus, "Exact corect, domnule, aceasta este adevărat. Dar noi citim aici că ei de fapt... Pavel a învăţat să se ia literar cina Domnului. 'Faceţi aceasta spre pomenirea Mea,' a spus Isus. 'De cîte ori o luaţi în amintirea Mea, voi arătaţi moartea Domnului pînă cînd El vine."' Vedeţi? Acum, noi trebuie să o luăm.

E-14 Noi înţelegem că Sfîntul Pavel, care a rînduit aceasta în Biserică, fiind profetul Noului Testament. Petru, Iacov, Ioan, ei toţi, ei au scris (păi, Matei, Marcu, Luca) ce a făcut Isus, ca scriitori. Dar Pavel a aşezat lucrurile în ordine, el a fost-el a fost profetul Noului Testament. Precum Moise a mers în pustie să primească inspiraţia să scrie cele-cele cinci Cărţi ale¬ale... primele cinci Cărţi ale Bibliei, ei bine, Pavel deasemeni s-a dus în pustie şi a primit inspiraţie de la Dumnezeu, să aşeze Biserica Noului Testament în ordine şi să o tipizeze pe Ea cu Vechiul Testament.

E-15 Sub acela ei aveau mielul de jertfă, pe care Israel îl ţinea ca un memorial. Acesta de fapt a fost folosit odată, la ieşirea din Egipt. Dar apoi ei au păstrat aceea ca un memorial pînă jos de¬a lungul epocilor. Păi, "dacă legea era o umbră a lucrurilor viitoare," vedeţi voi.

E-16 Acum, eu cred că împărtăşirea ( ceea ce noi numim "împărtăşire," acum) este să... este "cina Domnului."

E-17 Acum, noi avem numai trei ordine fizice Divine lăsate nouă: unul dintre ele este-este împărtăşirea; spălarea picioarelor; botezul în apă. Acelea sînt singurele trei lucruri. Aceea este perfecţiunea, celor trei, vedeţi. Şi acestea sînt singurele trei ordine pe care le avem. Ne dăm seama că acela a fost deznodămîntul dat de Sfîntul Pavel în Noul Testament.

E-18 Acum, dacă noi am spune, "împărtăşirea ar trebui să fie doar luarea Cuvîntului," eu nu cred că cineva are dreptul să ia cina Domnului pînă cînd el a luat Cuvîntul Domnului în inima lui. Vedeţi? Pentru că eu urmează... eu voi citi ceva pentru voi în cîteva momente şi veţi vedea. Acum, observaţi. Atunci, de ce atunci noi am-noi am...

E-19 Pe aceleaşi baze noi am putea absolut justifica Armata Salvării. Ei nu cred în nici o formă de botez în apă, spuneau, "Noi nu avem nevoie de aceasta." Acum, dacă noi nu avem nevoie de botez în apă, de ce sîntem botezaţi? Spuneau, "Apa nu poate să te mîntuie, Sîngele te mîntuieşte."

E-20 Eu voi fi de acord cu aceea. Aceea-aceea este corect, Sîngele vă mîntuieşte, nu apa. Dar noi trebuie să luăm apa ca o emoţie exterioară că o lucrare interioară de har s-a făcut. Vedeţi? Tot aşa noi trebuie cu împărtăşirea!

E-21 Cînd noi l-am luat pe Domnul, Jertfa noastră, în noi, ca o chestiune de Naştere duhovnicească în noi, şi Trupul Lui, noi trăim prin El prin Cuvînt, noi deasemeni trebuie să simbolizăm aceasta pentru că aceasta este o poruncă. "Pocăiţi-vă, fiecare din voi şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor voastre."

E-22 Pavel a spus, "Am primit de la Domnul ceea ce eu v-am dat şi vouă, 'Că Domnul Isus în aceeaşi noapte în care El a fost trădat a luat pîine, şi a frînt-o şi a dat-o ucenicilor, şi-şi a spus, "Luaţi şi mîncaţi, faceţi aceasta în amintirea Mea." Căci ori de cîte ori luaţi această pîine, voi arătaţi moartea Lui pînă va veni El."' Acum noi aflăm că, în aceea, ei aveau oameni care veneau şi...

E-23 Acest frate preţios, un foarte scump frate, el a venit şi a spus, "Eu niciodată-eu niciodată nu am luat-o, Frate Branham, eu nu înţeleg ce este aceasta." Spunea, "Eu am fost învăţat partea cealaltă."

E-24 Am spus, "Dar aminteşte-ţi, noi vom admite că Sfîntul Pavel a pus aceasta în rînduială în Biserica Creştină timpurie. Ei au mers de la biserică... din casă în casă, frîngeau pîinea cu unitate de inimă, şi aşa mai departe. Acum," am spus, "el a pus-o în Biserică. Galateni 1:8, el a spus, 'Dacă un înger din cer vine şi spune orice altceva, să fie anatema,' voi vedeţi, vedeţi, acelaşi care i-a făcut să fie rebotezaţi din nou de la botezul lui Ioan, să fie botezaţi în Numele lui Isus Cristos."

E-25 Voi vedeţi, există trei lucruri pe care noi trebuie-trei lucruri pe care noi trebuie să le facem ca simboluri: cina Domnului, spălarea picioarelor, botezul în apă. Vedeţi? Există...

E-26 Voi spuneţi, "Păi..." Acum, Armata Salvării o ia de la punctul, "Tîlharul pe moarte, cînd el a murit el încă nu era botezat, Isus a spus că el va fi în Cer." Acesta este exact adevărul. Aceea este exact. Dar, voi vedeţi, el-el-el l-a recunoscut numai pe Isus chiar în ceasul în care a murit. Vedeţi? Aceea a fost singura-aceea a fost singura ocazie pe care a avut-o. El-el a fost un hoţ, el era departe, el era afară. Şi el, de îndată ce el a văzut Lumina aceea, el a recunoscut-O, "Doamne, aminteşte-ţi de mine!" Şi Isus... Aceea era adevărat.

E-27 Dar pentru tine şi mine care ştim că noi trebuie să fim botezaţi, şi refuzăm s-o facem, atunci aceea va fi între tine şi Dumnezeu. Acelaşi lucru în împărtăşire!

E-28 Acum, cînd noi luăm această împărtăşire, aceasta nu este doar lucrul să zicem, "Eu vin aici sus şi voi mînca ceva pîine, şi eu voi crede că sînt un Creştin." Dar, dacă aţi observat, Biblia a zis, "Cel care mănîncă şi bea în chip nevrednic va fi vinovat de Sîngele şi Trupul Domnului. Vedeţi? Voi trebuie să trăiţi o viaţă care-care... înaintea oamenilor, care... şi înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, care arată că voi sînteţi-că voi sînteţi sinceri.

E-29 Acum, doar încă un moment. Acum, în Vechiul Testament cînd jertfa a fost făcută o-o lege sau o poruncă. Şi aşa este botezul în apă o poruncă; aşa este spălarea picioarelor o poruncă; aşa este cina Domnului o poruncă. "Binecuvîntat este cel ce face toate poruncile Lui, păstrează toate legile Lui, toate poruncile Lui, ca el să poată avea un drept să intre în Pomul Vieţii."

E-30 Acum, observaţi în aceasta acum, că în aceea întîi, cînd aceasta a fost întîi o poruncă a lui Dumnezeu să aducă o jertfă la biserică, şi la templu şi la altar, şi oferiţi darul vostru, şi-şi pentru păcatele voastre, jertfa unui miel. Ei bine, eu pot doar să-mi imaginez văzînd vreun frate Iudeu venind în jos pe drum, ştiind că el era vinovat, şi el se duce la altar; sau îşi aduce boul sau tăuraşul lui gras, sau orice avea el, sau un berbec, miel, ceva. El l-a adus în jos pe drum pe cît de sincer a putut el veni, el a păşit acolo sus, ţinînd ordinul lui Dumnezeu cît de sincer putea el.

E-31 Apoi îşi punea mîinile pe el, mărturisindu-şi păcatele, şi preotul aşezînd acestea (păcatele lui) asupra mielului, şi gîtul mielului era tăiat, şi-şi apoi a murit pentru el. Aşa cum el zăcea acolo, mieluşelul zbătîndu-se şi sîngerînd, mîinile lui fiind pline de sînge, şi împroşcîndu-1 peste tot pe el, (mieluşelul behăind, murea), el îşi dădea seama că a păcătuit şi ceva a trebuit să moară în locul lui. De aceea, lui i s-a oferit moartea acestui miel pentru moartea lui. Vedeţi, mielul a murit în locul lui. Atunci omul o făcea cu sinceritate, din adîncul inimii lui.

E-32 În final, iarăşi şi iarăşi s-a dus din nou, iarăşi şi iarăşi a continuat să meargă pînă cînd în final aceasta a ajuns o tradiţie. Porunca lui Dumnezeu a devenit o tradiţie pentru oameni. Şi atunci el coboară aici jos, "Păi, să vedem, aceasta este aşa-şi-aşa astăzi, poate îi mai bine să merg jos. Da, eu mai bine să ofer un-un tăuraş." El a coborît, "Păi, Doamne, aici este boul meu." Vedeţi, nu există sinceritate în aceasta, nu există înţelegere pentru aceasta.

E-33 Acum, noi nu vrem să luăm împărtăşirea astfel. Aceea este acelaşi lucru cum noi venim la masa Domnului.

E-34 Isaia 35... nu, vă rog să mă iertaţi, Isaia 60... Lăsaţi-mă să iau aceea înapoi. Eu-eu-eu cred că este Isaia 28, este unde găsim aceasta. Eu sînt destul de sigur că acela este capitolul corect. El a zis, "Învăţătură trebuie să fie peste învăţătură; şi rînd peste rînd peste rînd; aici puţin, acolo puţin. Ţineţi tare de ceea ce este bun. Cu buze bîlbîitoare şi alte limbi voi vorbi Eu acestui popor. Şi aceasta este Odihna."

E-35 El a spus, "Toate mesele Domnului au devenit pline de vărsătură. Pe cine pot să învăţ Eu Învăţătură? Pe cine pot Eu să-l fac să înţeleagă?" Vedeţi? Eu cred că aceea era Scriptura potrivită, Isaia 28. "Pe cine pot Eu să fac să înţeleagă Învăţătură?" Vedeţi, "mesele."

E-36 Acum, noi aflăm astăzi că lucrul acesta măreţ pe care ne pregătim să-l facem în această seară, în comemorarea morţii Lui şi a Trupului Lui pe care noi credem că îl mîncăm zilnic, sau, tocmai l-am terminat de mîncat aşa cum fratele nostru ne-a predicat. Luînd Cuvîntul lui Dumnezeu, noi Îl credem cu toată inima noastră. Noi Îl vedem manifestat; noi Îl vedem dat nouă; noi Îl vedem adeverit; noi Îl simţim în vieţile noastre. Şi noi trebuie să venim la aceasta cu o adîncă conştiinţă despre ceea ce facem, nu doar pentru că este o poruncă.

E-37 Voi mergeţi în biserică, şi de multe ori ei dau un biscuit subţire vechi sau un fel de un-un lucru, îl frînge, şi pîine albă sau-sau ceva, şi-şi o frînge; şi oameni care fumează, beau, şi toate celelalte, pentru că ei sînt membri ai bisericii ei vin şi iau cina Domnului. Păi, aceea este murdărie înaintea lui Dumnezeu!

E-38 Chiar jertfa, a zis, "Zilele voastre sfinte şi jertfele voastre au devenit o duhoare în nasul Meu." Totuşi El i-a ordinat să facă jertfa aceea. Dar felul în care ei au tratat-o, ea devenise o duhoare, putoare în nasul Lui (nările Lui), tocmai jertfa pe care El a rînduit-o.

E-39 Acesta este felul în care noi luăm Cuvîntul lui Dumnezeu, prea mulţi Creştini astăzi (aşa numiţi) fac aceasta. Noi stăm sus aici şi învăţăm acest Cuvînt, şi spunem, "Isus Cristos nu este acelaşi ieri, azi şi în veci," şi învăţăm lucrurile pe care El ni le-a promis că El le va onora, şi spunem, "Oh, păi, aceea a fost pentru altceva," închinarea noastră solemnă a devenit o putoare în nasul Lui. El nu o va primi, sub nici o formă. Acela este motivul, prin obiceiurile noastre tradiţionale!

E-40 Voi nu luaţi cina Domnului printr-o tradiţie. Voi o luaţi pentru că aceasta este dragostea lui Dumnezeu în inima voastră, în ţinerea poruncilor lui Dumnezeu. Vedeţi, asta este de ce o luaţi voi.

E-41 Deci dacă voi nu o luaţi în sinceritate, este doar o tradiţie, "Păi, biserica noastră ţine împărtăşirea o dată în fiecare Duminică, sau o dată în fiecare lună, sau de două ori pe an," şi voi mergeţi sus, spuneţi, "Păi, acesta este timpul meu," şi-şi apoi luaţi împărtăşirea, păi, aceasta este o putoare pentru Dumnezeu! Vedeţi, aceea este doar o tradiţie.

E-42 Întocmai ca orice altceva, voi-voi trebuie să fiţi sinceri. Dumnezeu vrea adîncurile inimilor voastre. Amintiţi-vă, că tocmai Dumnezeul care va adus aici pe pămînt este Acela pe care îl slujiţi. Vedeţi?

E-43 Voi faceţi aceasta pentru că El a spus aşa, pentru că acesta este ordinul Lui. Apoi noi vrem să venim sus cu adîncimea sincerităţii, ştiind că prin harul lui Dumnezeu noi am fost mîntuiţi. Şi noi-noi Îl iubim şi noi simţim Prezenţa Lui, şi noi-noi Îl vedem schimbîndu-ne vieţile. Fiinţa noastră¬noastră întreagă este schimbată. Noi-noi-noi sîntem oameni diferiţi. Noi nu trăim cum obişnuiam, noi nu gîndim aşa cum obişnuiam.

E-44 Ca în Carte aici, şi locul acolo despre care noi am vorbit¬cele două Cărţi fiind Una, Cartea Vieţii. Prima Carte a vieţii venind sus, era cînd voi eraţi născuţi, aceea a fost naşterea voastră naturală. Vedeţi? Dar apoi odată, departe în urmă acolo, acolo era un grăunte micuţ de Viaţă aşa cum am explicat la unele din surorile tinere acasă în această după-masă. Vedeţi, acolo este un grăunte mic de Viaţă zăcînd acolo, încît v-aţi întreba, "De unde a venit El? Ce-ce sînt aceste lucruri ciudate?"

E-45 Eu spuneam aceasta, luînd pentru mine însumi, de parcă voi urma să spuneţi, "William Branham, păi, cu patruzeci de ani în urmă, William Branham, el nu este acelaşi în această seară." Dacă cineva acolo în urmă ar spune, "William Branham, el a fost un pungaş de rînd," vedeţi, pentru că am fost născut din Charles şi Ella Branham. În natura lor eu eram un păcătos, eu am venit în lume, un mincinos, şi toate obiceiurile lumii zăceau chiar în mine. Dar jos înăuntru acolo, deasemeni, era prezentă o altă Natură, vedeţi, predestinată, era acolo înăuntru prin Dumnezeu. În acelaşi trup, vedeţi, două naturi acolo înăuntru.

E-46 Păi, eu am îngrijit numai de una. Aşa cum creştea, eu gînguream ca un bebeluş, "Dad-da." Primul lucru pe care îl ştiţi, am devenit un mincinos, am devenit toate celelalte ce este un păcătos, pentru că am fost crescut în felul acela. Dar jos acolo înăuntru a fost un bob micuţ de Viaţă tot timpul.

E-47 Obişnuiam să-mi amintesc, ca un băieţel... (eu sper că nu vă ţin prea mult. Dar ştiind...) Şezînd afară în... pe-pe malul pîrîului, şi stăteam acolo şi priveam în jur în timpul nopţii. Tata şi mama, ei sînt duşi acum la odihna lor. Şi în zilele acelea ei erau păcătoşi, nu a existat deloc Creştinism în căminele noastre. Şi, oh, doamne, se bea, şi chefuri, şi petreceri; aceasta m-a îmbolnăvit, îmi luam a mea-a mea lanternă şi cîinele şi mergeam în pădure, să stau toată noaptea. În timpul iernii eu vînam pînă se găta cheful, poate pînă la lumina zilei dimineaţa. Veneam acasă, dacă nu era gata, mă întindeam pe acoperişul şurii şi dormeam, aşteptînd să se crape de ziuă.

E-48 Apoi mă gîndeam la timpurile acelea, atunci fiind afară acolo în timpul verii, îmi luam beţele şi le puneam jos ca adăpost de vînt, dacă a plouat; şedeam acolo şi aveam undiţele băgate în apă, pescuiam; cîinele meu bătrîn de raton stătea culcat acolo. Eu ziceam, "Uite aici. Tu ştii, iarna trecută eu am poposit chiar aici o noapte, am făcut chiar aici un foc cînd am aşteptat după cîinele meu bătrîn aici la copac, şi am avut aici un foc. Era îngheţat cinci ţoli adînc în pămînt. [Aproximativ 13 cm – Trans.] Dar, floricică, tu de unde ai venit?" Vedeţi? "Păi, şi de unde ai venit tu? Cine a venit aici afară şi te-a plantat? Şi din ce seră te-au scos ei? Sau-sau cum este cu asta, de unde ai venit tu?" Vedeţi? Acea floare micuţă, eu ziceam, "Păi, era îngheţat, şi totul, şi eu am făcut un foc aici deasupra. Pe lîngă elementul de îngheţ, acolo era un element de căldură aşezat aici pe o buturugă veche unde l-am ars. Şi totuşi tu eşti aici, tu eşti vie. De unde ai venit tu?"

E-49 Ce era aceasta? Acolo era un alt William Branham. Vedeţi? O pată mică de Viaţă Eternă acolo jos, din genele lui Dumnezeu, Cuvîntul lui Dumnezeu care a fost aşezat înăuntru acolo. Fiecare dintre voi se poate gîndi la lucruri similare. Vedeţi, El lucra.

E-50 Apoi mă uitam sus către copaci, şi mă gîndeam, "Frunză, te-am văzut căzînd jos anul trecut, şi ce eşti tu iarăşi acolo înapoi? De unde ai venit tu? Ce te-a adus aici?" Vedeţi, Aceasta era acea Viaţă Eternă lucrînd în trup.

E-51 Acum, apoi într-o zi aşa cum am păşit înainte, Glasul acela a vorbit, "Niciodată să nu fumezi, să nu bei, şi aşa mai departe." Şi băieţii tineri şi toţi au îmbătrînit. Vedeţi, acolo era Ceva care se mişca.

E-52 Dar totuşi cu totul dintr-o dată am privit în sus, şi am spus, "Eu nu sînt fiul lui Charles şi Ella Branham. Acolo este Ceva care mă cheamă." Ca micuţul meu vulturaş, "Eu nu sînt un pui. Există Ceva acolo sus, pe undeva. O Mare Iehova, Oricine eşti Tu, deschide! Eu vreau să vin acasă. Există Ceva în mine, care mă cheamă."

E-53 Apoi am fost născut din nou. Acea Viaţă micuţă zăcea acolo, viaţa apei a fost turnată peste Ea, apoi Ea a început să crească. [Fratele Branham îşi pocneşte degetul de trei ori – Ed.] Acum, viaţa aceea veche a fost iertată, pusă în marea uitării a lui Dumnezeu, ca niciodată să nu mai fie reamintită împotriva mea. Vedeţi? Acum noi stăm justificaţi (de parcă nu am fi păcătuit niciodată) în Prezenţa lui Dumnezeu.

E-54 Apoi cînd noi venim la masa Domnului, noi trebuie să venim în reverenţă, dragoste şi respect, despre "Uite unde am fi fost dacă nu era El." Vedeţi? Priviţi unde era aceasta dacă nu ar...

E-55 De aceea, Pavel, eu cred, spunînd aceasta, "Ori de cîte ori, cînd vă adunaţi laolaltă să mîncaţi, aşteptaţi-vă unul pe celălalt." Aceasta este, cu alte cuvinte, aşteptaţi doar cîteva minute, rugaţi-vă, cercetaţi-vă pe voi înşivă. Şi dacă ştiţi că este acolo înăuntru un frate, doar pe cale să facă ceva care este greşit, sau ceva, şi rugaţi-vă pentru el, deasemeni. Vedeţi? Vedeţi, "aşteptaţi-vă unul pe altul," aşteptaţi doar un minut, rugaţi-vă. Dacă există ceva simţăminte între voi sau ceva, să nu-să nu o faceţi, mergeţi şi îndreptaţi aceasta mai întîi. Vedeţi? Mergeţi şi îndreptaţi asta mai întîi, pentru că ei vor să vină aici tot atît de curaţi cît putem noi fi, şi gîndurile noastre unul despre celălalt şi faţă de Dumnezeu, şi unul faţă de celălalt, şi apoi noi venim în părtăşie în jurul mesei Domnului. Vedeţi?

E-56 Şi noi facem aceasta pentru că noi îi dăm mulţumiri Lui, şi între unul cu altul. Mîncînd pîinea unii cu alţii, bînd vinul unii cu alţii, ca Sîngele Lui şi Trupul Lui.

E-57 "Dacă nu mîncaţi Trupul Fiului omului şi nu beţi Sîngele Lui, voi nu aveţi Viaţă în voi." Vedeţi? Voi vedeţi, aceasta-i ceea ce spune Biblia. Dacă nu o faceţi, nu există Viaţă. Voi vedeţi? Atunci voi sînteţi, mai mult sau mai puţin, arătaţi că vă este ruşine să vă indentificaţi pe voi înşivă ca un Creştin, din cauza vieţii pe care o trăiţi. Şi atunci aceasta este cu adevărat expunerea. Apoi dacă voi nu o faceţi, voi nu aveţi Viaţă. Dacă o faceţi în chip nevrednic, voi sînteţi vinovaţi de trupul Domnului.

E-58 Acelaşi lucru în botezul în apă. Dacă noi spunem, "Noi credem în Isus Cristos, El ne-a mîntuit din păcat, şi noi sîntem botezaţi în Numele lui Isus Cristos," păi, noi aducem-noi Îi aducem dizgraţie, noi facem lucrurile care sînt greşite şi noi-noi va trebui să plătim pentru aceasta. Şi un alt lucru, că atunci cînd facem aceasta, noi încercăm să mărturisim un lucru şi facem altul.

E-59 Acela este necazul cu noi astăzi. [Fratele Branham îşi bate palmele împreună o dată – Ed.] Ce eu cred... eu spun "noi," eu, şi biserica la care Domnul Dumnezeu m-a lăsat să-i vorbesc în aceste ultime ceasuri, că noi credem că sîntem la timpul de încheiere. [Fratele Branham bate pe amvon o dată.] Noi credem că Dumnezeu ne-a dat un Mesaj. Acesta a fost rînduit de Dumnezeu, Acesta a fost dovedit de Dumnezeu, Acesta a fost arătat de Dumnezeu. Acum noi trebuie să venim la El cu reverenţă şi iubire, şi cu-cu curăţie de inimă şi gîndire şi suflet.

E-60 Voi ştiţi, curînd se va ivi ceasul cînd-cînd chiar între noi va fi... Duhul Sfînt va vorbi cum a făcut El cu Anania şi Safira. Ţineţi minte, vedeţi, ceasul acela soseşte. Vedeţi? Şi noi sîntem... Acum, voi doar amintiţi-vă asta, vedeţi, că Dumnezeu o să locuiască printre poporul Lui. Aceea este ceea ce vrea El să facă acum.

E-61 Noi puteam primi Mesajul ca spunînd... Dacă eu eram un tînăr şi-şi căutam o soţie, şi eu puteam să găsesc o soţie, am spus, "Ea este doar perfectă. Ea este o Creştină. Ea este o doamnă. Ea este toate acestea, eu am încredere." Nu contează cît de multă încredere, cît de mult cred eu că este drăguţă, eu trebuie să o primesc, ea trebuie să mă primească pe mine; vedeţi, asupra acestor legămînte.

E-62 Păi, acesta este acelaşi lucru care îl găsim că este Mesajul. Noi vedem că Acesta este corect. Noi vedem că Dumnezeu adevereşte că El este corect. El este cu desăvîrşire corect. An după an, an după an, El continuă corect, continuă corect. Tot ce spune El, se întîmplă întocmai exact în felul în care El a spus. Acum, noi ştim că Acesta este corect, dar, vedeţi, să nu o faceţi de pe o poziţie intelectuală. Dacă o faceţi, voi aveţi o religie de mîna a doua. [Fratele Branham bate pe amvon de şase ori – Ed.] Vedeţi? Noi nu vrem o religie de mîna a doua, ceva ce altcineva a experimentat şi noi trăim din-din mărturia lor.

E-63 După cum eu cred că Isus i-a spus lui Filat, ceva, un cuvînt la care mă gîndeam, şi El a spus acolo doar cu cîteva momente în urmă, "Cine ţi-a spus asta?" Sau, "Ţi-a fost descoperit? Cum ai ştiut tu aceste lucruri?" cu alte cuvinte. Eu nu ştiu chiar acum care este cuvîntul, este mult timp de cînd l-am citit, dar, "Cum ai-cum ai observat ce... Cum... Cine ţi-a descoperit aceasta?" Despre El ca fiind Fiul lui Dumnezeu. "Cine ţi-a descoperit aceasta? Ţi-a spus vreun om aceasta? Sau," aşa cum a spus Isus, "acesta este Tatăl Meu din Cer care ţi-a descoperit ţie aceasta?" Vedeţi? Vedeţi? "Cum ai învăţat tu aceasta, este aceasta de mîna a doua sau este o descoperire desăvîrşită de la Dumnezeu?"

E-64 Este această împărtăşire doar ceva pentru care mă duc sus, o poruncă, spuneţi "Păi, restul dintre ei o iau, o voi lua şi eu"? Aceasta este o descoperire că eu sînt o parte din El şi eu sînt o parte din voi, şi eu vă iubesc pe voi şi eu îl iubesc pe El, şi noi luăm aceasta împreună ca un simbol al dragostei noastre către Dumnezeu, şi dragostea şi părtăşia noastră unul către celălalt.

E-65 Acum eu vreau să citesc ceva din Scriptură. Şi apoi eu presupun... Unde tu... În oricare fel Fratele Pearry doreşte astăzi. Eu doresc ca voi să citiţi cu mine, dacă aveţi Biblia voastră. 1 Corinteni, capitolul 11, şi începem cu versetul 23.

E-66 Şi apoi deasemeni, la tabernacolul nostru, noi întotdeauna am ţinut aceasta şi spălarea picioarelor, întotdeauna, deoarece ele merg mînă în mînă împreună. Eu cred că fratele a anunţat că "Miercuri seara" din cauza mulţimilor şi voi nu aveţi suficient să... loc să primiţi oamenii înăuntru pentru spălarea picioarelor, ei urmează să ţină-ţină aceasta Miercuri seara.

E-67 Acum, al 23-lea verset al capitolului al 11-lea din 1 Corinteni, ascultaţi la Pavel acum. Acum amintiţi-vă, şi ţineţi în minte aceasta, Galateni 1:8, "Dacă noi sau un înger din cer predică vreo altă evanghelie către voi," (decît această Evanghelie pe care el a predicat-o) "el să fie anatema." Vedeţi?
Căci am primit de la Domnul ceea ce eu deasemeni v-am dat vouă, Că Domnul Isus în aceeaşi noapte în care a fost vîndut a luat pîine:
Şi după ce a dat mulţumiri, El a frînt-o, ... a zis, Luaţi şi mîncaţi: acesta este trupul Meu, care este frînt pentru voi: să faceţi aceasta în amintirea Mea.

E-68 Acum, lăsaţi-mă să mă opresc chiar aici, să zic: dar luînd trupul Domnului Isus Cristos în această împărtăşire, nu înseamnă că acea împărtăşire este literar trupul lui Cristos. Aceea este Catolic. Eu nu cred că aceasta este corect. Eu cred că aceasta este numai o poruncă pe care Dumnezeu a făcut-o cu noi, vedeţi, acesta nu este de fapt trupul. Acesta este... Acum, acesta este cu adevărat o bucăţică de pîine kosher. Aceasta este doar o poruncă.

E-69 Nici nu cred eu că botezul lui Isus Cristos (în Numele lui Isus Cristos) în apă vă iartă păcatele. Eu nu cred că voi... Eu cred că puteţi fi botezaţi cît este ziua de lungă... Acum, eu ştiu că există probabil oameni care şed aici care vin de la biserica Apostolică, vreau să zic, sau biserica Penticostală Unită, în care ei învaţă aceasta. Dar, voi vedeţi, eu-eu nu cred că apa iartă păcatele. Sau, dacă aceasta iartă, atunci Isus a murit în zadar. Vedeţi? Eu cred că aceasta este numai o poruncă de la Dumnezeu, vedeţi, să arate că voi aţi fost iertaţi. Dar să fiţi botezaţi pentru regenerare, nu, eu-eu-eu nu cred asta. Eu nu cred că apa iartă păcatele.

E-70 Nici nu cred eu că pîinea aceasta şi vinul au ceva de a face cu voi, doar ţinînd o poruncă pe care Dumnezeu a ordinat ca noi să o facem. Vedeţi? Asta-i adevărat. Eu cred că botezul în apă este acelaşi lucru. Eu cred că pentru noi este obligatoriu să o facem, că El a făcut toate acestea pentru exemplul nostru. Şi El a făcut aceasta pentru exemplul nostru. Şi El a spălat picioarele pentru exemplul nostru.

E-71 Acum, "În acelaşi fel deasemeni," al 25-lea verset:
În acelaşi fel deasemeni El a luat paharul, şi cînd El a cinat, zicînd, Acest pahar este testamentul nou în sîngele Meu: voi să faceţi aceasta, ori de cîte ori veţi bea din el, spre pomenirea Mea.
Pentru că ori de cîte ori... (Acum amintiţi-vă!) ...
Pentru că ori de cîte ori mîncaţi din pîinea aceasta, şi beţi din paharul acesta, voi vestiţi moartea Domnului pînă cînd vine El. (Cît timp? "Pînă vine El!" Vedeţi? Vedeţi?)
De aceea oricine mănîncă pîinea aceasta, şi bea acest pahar al Domnului, în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sîngele Domnului.

E-72 Lăsaţi-mă să mă opresc doar un minut. Motivul că el a zis aceasta, voi aţi observat într-un alt verset aici, un alt capitol, că el a spus, "Eu înţeleg cînd voi-cînd voi veniţi laolaltă voi mîncaţi, chiar vă îmbătaţi la masa Domnului." Ei au înţeles aceasta greşit, vedeţi voi. Ei doar se îmbuibau, vedeţi. Întocmai cum fac oamenii astăzi, doar trăiesc orice fel de viaţă şi o iau. Vedeţi? Şi el a spus, "Voi aveţi case în care să mîncaţi, vedeţi. Dar, aceasta este o poruncă pe care noi trebuie să o ţinem, vedeţi." Acum:
Dar fiecare om să se cerceteze pe sine, şi aşa să mănînce el din pîinea aceasta, şi să bea din paharul acesta.
Căci cel care mănîncă şi bea în mod nevrednic, îşi mănîncă şi bea osînda lui însăşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului. (Vedeţi?)

E-73 Ce sînteţi voi? Voi sînteţi un Creştin, voi trăiţi înaintea tuturor ca un Creştin. Şi dacă voi luaţi aceea şi nu trăiţi ca un Creştin, voi nu deosebiţi trupul Domnului. Voi puneţi o piatră de poticnire în calea altcuiva, vedeţi, aşa cum ei vă văd încercînd să faceţi asta şi apoi fără să trăiţi ceea ce ar trebui să trăiţi. Vedeţi, voi nu deosebiţi trupul Domnului. Acum priviţi ce acesta... ce este blestemul pentru aceasta:
Din cauza aceasta mulţi sînt slabi şi bolnăvicioşi printre voi, şi mulţi sînt adormiţi. (Traducerea corectă a cuvîntului acela, Frate Pearry, este "mort." Vedeţi? Vedeţi, "mulţi sînt morţi.")
Căci dacă noi-căci dacă ne-am judeca singuri, noi nu am fi judecaţi. (Vedeţi, dacă noi ne judecăm singuri noi nu am fi judecaţi. Vedeţi?)
Dar cînd noi sîntem judecaţi, noi sîntem pedepsiţi de Domnul, ca noi să nu fim condamnaţi cu lumea. (Vedeţi, nici o legătură cu lumea.)
Aşa că, fraţii mei, cînd vă adunaţi să mîncaţi, aşteptaţi-vă unul pe altul. (Vedeţi?)
Şi dacă vreun om flămînzeşte, el să mănînce acasă; ca voi să nu veniţi împreună spre osîndă. Iar restul eu voi aşeza în ordine cînd vin eu. (Vedeţi?)

E-74 Acum, cu alte cuvinte, nu veniţi doar să o luaţi ca o... După cum am spus cu puţin timp în urmă, despre ce Iudeii, jertfa lor, ei... Aceasta a fost minunată, ea a fost dată de Dumnezeu, dar ea a ajuns într-un loc unde ei nu au făcut-o din sinceritate şi reverenţă şi în ordine, atunci ea a devenit doar o... a devenit o-o putoare în nasul Lui.

E-75 Acum, acelaşi lucru este prin venirea noastră să luăm cina Domnului, că, noi trebuie să venim ştiind ceea ce facem. Întocmai ca atunci cînd voi intraţi în apă să fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos, voi ştiţi ce faceţi, voi arătaţi bisericii ceea ce Dumnezeu a pus în voi, Cristos.

E-76 Cînd noi luăm asta, aceasta arată bisericii că "Eu cred fiecare Cuvînt al lui Dumnezeu. Eu cred că El este Pîinea Vieţii care a venit de la Dumnezeu din Cer. Eu cred că fiecare Cuvînt pe care El îl spune este Adevărul. Şi eu trăiesc prin El după cea mai bună cunoştinţă a mea, Dumnezeu fiind Judecătorul meu. De aceea, înaintea fraţilor mei, înaintea surorilor mele... eu¬eu nu jur, eu nu blestem, eu nu fac aceste lucruri, deoarece eu îl iubesc pe Domnul, şi Domnul cunoaşte aceasta şi îmi ţine cont de aceasta. De aceea, înaintea voastră, eu iau părticica din trupul Lui, să ştiu că eu nu sînt osîndit cu lumea." Vedeţi, acolo vă aflaţi, atunci aceasta este o binecuvîntare.

E-77 Şi, amintiţi-vă, eu aş putea să dau multe mărturii despre aceasta, unde eu am luat aceea şi am explicat-o într-o infirmerie, şi i-am văzut vindecaţi.

E-78 Amintiţi-vă, cînd Israel a luat modelul despre aceasta, ei au călătorit patruzeci de ani în pustie şi hainele lor nu s-au uzat, şi ei au ieşit afară fără unul-unul slăbit printre ei, cu două milioane de oameni ca un model al acestuia. Păi, ce va face Anti-modelul? Dacă trupul unui animal de jertfă a făcut aceea pentru ei, ce va face Trupul lui Isus Cristos, Emanuel, pentru noi? Să fim doar reverenţi cînd noi venim. Să fim doar aşa reverenţi aşa cît noi ştim, să venim.