Ani în urmă, ca un copil, aşa cum sunteţi voi toţi, aici, fermă de vite sus aici, deasupra de Phoenix. Eu am citit un articol, de explorare, un ziar despre un explorator. Atunci, nu erau drumuri pe aici atunci, doar poteci mici de nisip. Ei încă fac o mulţime de explorări înăuntru aici, voi ştiţi.

Dar acest explorator a venit înăuntru, şi el a găsit o mulţime de bani, şi a dat de o mulţime de aur. Şi pe drumul lui înăuntru, el a stat într-o cabină ce a găsit-o. Şi el avea un câine cu el, şi, câinele, legat pe afară. Şi noaptea aceea, acolo era un proscris urmărindu-l, să-i ia aurul. El l-a cules în minele vechi Spaniole, şi el venea înăuntru cu acesta. Şi câinele a început să latre.

Şi omul nu a vrut să fie deranjat cu câinele acela. El a spus, "Ţacă-ţi gura." A zis, "Mâine, eu voi duce aceasta înăuntru, la-la oraş." Morala povestirii era aceasta. "Şi eu îl voi avea cântărit, şi eu voi fi un om bogat. Şi am să cumpăr maşini mari. Şi eu voi avea tot felul de femei şi chefuri mari. Şi eu voi fi un om bogat, pentru că eu deja am dat de pretenţie. Eu am aurul aici, mult din el."

Şi în timp ce el încerca să meargă să adoarmă, câinele a continuat să latre, pentru că câinele l-a văzut pe proscris venind sus, strecurându-se sus, aşteptând ca exploratorul să adoarmă.

El s-a ridicat iarăşi sus, şi a ţipat la câine din nou, a spus, "Ţacă-ţi gura." Şi sărmanul câine a scheunat şi a încercat să-l avertizeze pe stăpânul lui că pericolul pândea-pândea.

Data următoare când câinele a început să latre, exploratorul avea o puşcă. El nu a vrut să fie deranjat, aşa că el doar s-a ridicat şi a împuşcat câinele. Şi exploratorul a fost ucis în noaptea aceea, de către proscris. Toate visele lui frumoase nu i-au ajutat la nimic. De ce? El a amuţit glasul care îl avertiza.

Nu există nimeni să poată încerca să facă ceva, voi copii, niciodată nu aţi fi în stare să faceţi ceva rău, după ce aţi fost crescuţi în felul cum sunteţi, fără ca să simţiţi ceva să vă spună să nu o faceţi. Acum, să nu amuţiţi niciodată glasul acela care vă avertizează.

Şi întotdeauna amintiţi-vă, acceptaţi Glasul acela care a spus, "Urmează-Mă," şi voi întotdeauna o veţi sfârşi bine. Eu cred că o veţi sfârşi. Eu am încredere în voi. Dar amintiţi-vă doar întotdeauna că Isus, acel Glas, este viu pe pământ în seara aceasta.

William Branham, predica «Vino, Urmează-mă»
https://ro.branham.ru/sermons/63-0601