E-1 Mulţumesc, frate Neville. Bună dimineaţa, prieteni. Mă bucur să fiu aici în această dimineaţă şi pot să transmit acelaşi comentariu despre fratele nostru. I-am promis să particip la emisiune şi eu-eu am ratat o săptămână, iar în săptămâna următoare am uitat. Aşa că m-am gândit că a treia oară ar trebui să fie o-odată cu adevărat, ar trebui să o fac.

E-2 Aşa că am fost acolo, timp de un minut, doar un minut. Şi fratele Snyder era afară, aşa că ne-am strecurat foarte repede şi-şi în sfârşit am intrat în emisiune. Şi cred că i-am deranjat, asta am făcut, când am intrat aşa, doar un pic. Aşa că...

E-3 Şi am fost aici, în timp ce veneam, m-am gândit la un text din care să predic, ştiţi. Şi de obicei, la mine, durează cam o oră şi jumătate. Şi am început cam de vreo cincisprezece, optsprezece minute, apoi m-am uitat în sus, iar ceasul indica că era timpul să plec. Aşa că vom continua sâmbăta viitoare, sau cândva. Aşa este.

E-4 Duminica trecută, eram la capitolul 10 din Evrei, am început de la primul verset şi nu am mers mai departe.

E-5 Nu uitaţi de slujbele din Indiana polis de săptămâna aceasta. Dacă vreunul dintre voi, sau dacă aveţi prieteni pe acolo, ei bine, scrieţi-le şi spuneţi-le. Slujbele vor începe mâine seară la ora şapte, la Cadle Tabernacle din Indianapolis. Şi este destul loc, aproape unsprezece mii de oameni vor-vor avea loc. Şi este o convenţie mică, este o-o organizaţie mică. Chiar nu ştiu cum se numeşte organizaţia. Ei organizează un-un miting acolo, sau o convenţie.

E-6 Şi în acestă convenţie m-au rugat să fiu vorbitorul de seară. Aşa că... Cred că asociaţia în sine, biserica, organizaţia, are doar foarte, foarte puţini membri. Şi aşa... Şi apoi, noaptea, am serviciul de vorbire în fiecare seară, de luni până vineri. Vineri seara este sfârşitul convenţiei. Aşa că, dacă aveţi prieteni prin Indianapolis, păi, veniţi acolo.

E-7 Şi pe data de 23, în dimineaţa zilei de 23, dacă se întâmplă să fie cineva care călătoreşte pe aici, doar în vacanţă; pentru că este luna vacanţelor, de obicei, iunie. Minneapolis, Christian Business Men Internationally îşi ţine convenţia la Minneapolis. Şi serviciul deschis este în 23, micul dejun. Micul dejun de dimineaţă este în 23 iunie. Voi vorbi la micul dejun de dimineaţă, la începerea serviciului.

E-8 Apoi, pe data de 24, voi fi tot în Minneapolis, şi voi fi la Heart's Harbor Tabernacle, împreună cu reverendul Gordon Peterson. Şi programul va fi transmis la televizor acolo. Aşa că, dacă sunteţi-sunteţi prin preajmă, ei bine, treceţi pe acolo.

E-9 Şi apoi, pe data de 24, sau mai degrabă 25, începe convenţia, iar noi vom fi acolo. Este un program foarte deosebit. D-l Roberts, domnul Hicks, eu însumi, mulţi alţi slujitori, vor fi acolo. Şi nu există niciun program stabilit. Oamenii De Afaceri Creştini, fiind Oameni De Afaceri Creştini ai Evangheliei Depline, ei au vrut să lase totul deschis, la orice ar spune Duhul Sfânt să facem; să fim cu toţii acolo. Aşa că nu au mai avut niciodată aşa ceva şi nu au anunţat niciun vorbitor. Singurul discurs-discurs anunţat este-este în dimineaţa zilei de 23. Ar trebui să vorbesc la micul lor dejun, şi asta este anunţat. În rest, vom fi cu toţii acolo, aşteptând pe Duhul Sfânt. Ar trebui să fie destul de bine, nu-i aşa? Dacă putem să ne supunem cu toţii Duhului Sfânt, asta este, şi să-L lăsăm să ne folosească aşa cum El ar vrea-El ar vrea să ne folosească. Acum...

E-10 Şi apoi următorul serviciu programat, de care ştiu eu, este Adunarea de pe vechea stradă Azusa. Este o... Care este pe 15 septembrie. Deschid serviciul de acolo pentru adunarea internaţională de pe strada Azusa; cincizeci de ani de penticostalism în Statele Unite. Se împlinesc cincizeci de ani, în septembrie anul acesta, când Duhul Sfânt a căzut pentru prima dată în Misiunea Azusa Street. Vechea... Cred că era o veche misiune baptistă, sau pe Azusa Street din Los Angeles, California, este locul unde Duhul Sfânt a căzut pentru prima dată, acum cincizeci de ani, în septembrie anul acesta.

E-11 Şi când am fost la Cow Palace, vreo doi ani în urmă, am spus... Ei bine, cincizeci, cuvântul pentecost înseamnă "cincizeci," aşa că de ce să nu facem o adunare mare. Şi, ştiţi, asta a luat amploare, şi au o adunare internaţională. Şi va avea loc în Templul Angeles. Şi cu cinci zile înainte de asta, voi face un mic tur panoramic în locuri diferite. Oh, jos, la Poarta de Est şi... sau adică la Poarta de Sud, şi mai departe în oraşul... Oh, câteva dintre acele mici oraşe, cinci oraşe diferite, pentru a face o mică panoramă, un serviciu de o seară, apoi să mergem direct la-la adunarea mare.

E-12 Şi dacă sunteţi prin California, sau acolo, unii dintre voi din California, ţineţi minte asta. Ne aşteptăm la un mare timp de părtăşie cu oamenii lui Dumnezeu în acea perioadă.
Acum să ne rugăm.

E-13 Tatăl nostru Ceresc, Îţi mulţumim, în această dimineaţă, pentru marele şi gloriosul privilegiu pe care îl avem să venim în prezenţa Ta, cu inimile pline de bucurie şi cu mulţumiri, pentru că Isus, Fiul lui Dumnezeu, ne-a îngăduit să facem acest lucru. Şi harul Său ne-a condus până la acest moment. Şi suntem bucuroşi să ne aflăm astăzi aici.

E-14 Ne bucurăm că avem acest mic loc de adunare. Este un loc deschis, o Biblie deschisă şi inimi deschise ca să primească Cuvântul lui Dumnezeu şi Mesajul Său. Şi ne rugăm ca Duhul Sfânt să vină şi să umple fiecare fisură a inimii noastre cu bunătatea Sa, în timp ce citim Cuvântul Său. Căci este scris, "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu." Deci, O Doamne, deschide-ne astăzi gura, ca să fi Tu cel care vorbeşti, şi inimile noastre, ca să fie Duhul Sfânt cel care aude. Căci noi o cerem în Numele lui Isus, Fiul Tău. Amin.

E-15 Duminica trecută, în Cartea Evreilor, am început cu capitolul 10, şi apoi am intrat pe un alt subiect, neştiind exact unde ne va conduce Duhul Sfânt din care să-să învăţăm, nimic premeditat, doar aşteptând mişcarea Lui. Ne-am întors la cunoaşterea dinainte, de la aceasta.

E-16 Spuneţi, apropo, mă bucur să o văd pe sora Hooper şezută acolo, în această dimineaţă. Sora Flo, cu siguranţă mă bucur să te văd. Mulţi dintre voi poate că nu o cunoaşteţi, unii dintre voi. Şi ea a fost bolnavă de tuberculoză ani şi ani de zile, ţintuită la pat, şi a străbătut toată naţiunea, încercând să obţină eliberare. Şi, astăzi, ne bucurăm să o avem prezentă în tabernacol, arată bine, astăzi. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu!

E-17 Acum, scriitorul Scrisorii către Evrei se presupune că a fost Pavel, pentru că sună ca şi cum ar fi scrisă de el. Şi Scrisoarea către Evrei era adresată iudeilor, evreilor. Şi era Pavel care încerca să separe legea de har, arătând diferenţa dintre ceea ce era legea şi ceea ce este harul, pentru că evreii erau sub lege. Şi apoi Pavel încerca să le arate ce era harul. Şi cred, eu însumi, că capitolul 10 de aici, şi primul verset, ar fi o cheie perfectă pentru întregul lucru.

E-18 Acum avem capitolul 1, care începe. "Dumnezeu, în diferite timpuri, în multe chipuri a vorbit părinţilor noştri prin profeţi, dar în această ultimă zi prin Fiul Său, Cristos Isus."

E-19 Am ajuns la capitolul 7, apariţia lui "Melhisedec."

E-20 Am ajuns în capitolul 9, despre "preoţie," cum că Cristos devine Marele nostru Preot, ca să ia locul vechiului mare preot.

E-21 Apoi continuând în capitolul 10, am ajuns la, "Legea fiind umbra lucrurilor viitoare."

E-22 Trecem la capitolul 11, şi totul este despre umbrele minunate ale credinţei, despre eroii credinţei, cum "prin credinţă" au făcut cutare-şi-cutare lucru. Şi cum, "Fără noi nu puteau fi desăvârşiţi," pentru că ei sunt din umbra acestuia ce va veni. Şi apoi mergem în capitolul 11, iar Pavel...

E-23 Sau, capitolul 12, Pavel spune, "Văzând că suntem înconjuraţi de un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice povară, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, ca să alergăm cu răbdare în alergarea care ne stă înainte."

E-24 Capitolul al 13-lea, capitolul final, a spus, se încheie cu asta, spre sfârşit, că Isus Cristos este totul-în-toate, că, "El este acelaşi ieri şi azi şi în veci." Vedeţi? Arătând că a fost Cristos înainte de lege, a fost Cristos în lege, a fost Cristos în zilele harului şi va fi Cristos în veci. "Isus Cristos acelaşi ieri, şi azi şi în veci." Ce tablou frumos ne pictează Scrisoarea către Evrei.

E-25 Acum, începând din nou acum cu primul verset, să ne întoarcem. Duminica trecută, am crezut că vom ajunge la subiectul Desăvârşire, dar apoi Dumnezeu ne-a mutat înapoi şi am luat cunoştinţa mai dinainte, arătându-ne unde că înainte ca lumea să fi fost întocmită... Câţi au fost aici duminica trecută? Să vă vedem mâinile. Aţi prins asta? Înainte ca lumea să fi fost întocmită vreodată, noi am fost aşezaţi în Cristos. Gândiţi-vă la asta.

E-26 Dumnezeu, fiind infinit, Care nu poate minţi, nu poate spune nimic contrar, ştie totul, la fel de desăvârşit la început cum este El la sfârşit, şi la fel de desăvârşit la sfârşit cum a fost El la început. Dumnezeu este nesfârşit, ca şi Eternitatea. Nu poţi găsi niciodată colţul unui cerc perfect. Ai putea alerga şi alerga prin veacuri, şi prin Eternitate, şi nu ar exista niciodată, niciodată, niciodată un sfârşit. Şi aşa este Dumnezeu. Şi când El a fost primul, era... Dumnezeu, care a fost întotdeauna, El era infinit, desăvârşit, de la început, şi El va fi mereu la fel. El nu se poate schimba niciodată. El este desăvârşit acelaşi.

E-27 Acum, acest mare lanţ al desăvârşirii a fost întrerupt de spaţiu-timp. Timpul a apărut, din cauza păcatului. Să desenăm o imagine a timpului. Să vedem un cerc perfect, la nesfârşit, infinit. Şi apoi, dintr-o dată, a apărut păcatul şi a pus o¬o mică... Cum îi spune soţia mea, o mică "bulă," sau o mică picătură în lanţ. Aşa că, asta coboară acum. Eternitatea continuă, dar nu este în starea ei desăvârşită. Iată un mic decalaj vine în jos, se rupe pe aici, merge afară în acest fel. Dumnezeu a trebuit să facă asta, pentru că Satan a cauzat-o. Şi a coborât într¬un spaţiu de timp, pentru încercarea, şi desăvârşirea şi pentru curăţarea celor pierduţi. Ca, Dumnezeu, prin harul Său suveran, să poată într-o zi să ridice acea mică bulă, sau decalaj, înapoi în cercul perfect, apoi ea se roteşte înainte la fel. Îl vedeţi?

E-28 Timpul! Acum, timpul este această mică buclă; se înfăşoară în jos. Isus a fost din Eternitate în Eternitate, dar a păşit în spaţiul timpului şi s-a făcut trup, şi a venit pe aici pentru a sfinţi, sau să pună o dâră de Sânge peste tot în acest loc, pentru a-l răscumpăra şi a-l conecta cu Dumnezeu din nou, pentru toată Eternitatea. Vedeţi asta? Asta este tot ceea ce înseamnă timpul.

E-29 Apoi, Dumnezeu, când a început aici, la capătul micii îndoituri din cercul perfect, aceasta a cauzat o mică îndoitură în el. Când Dumnezeu a început acolo, El era desăvârşit. Tot ce a spus El a fost desăvârşit. Tot ceea ce El a făcut, face, este desăvârşit.

E-30 Deci, atunci, Biblia a spus că, "Cristos Isus a fost Mielul înjunghiat de la," începutul micii îndoituri, "începutul lumii." Cristos a fost înjunghiat la început. Acum, El nu a fost înjunghiat cu adevărat decât patru mii de ani mai târziu. Dar, motivul pentru care El a fost înjunghiat atunci, pentru că, "La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu." Înţelegi, frate Egan, ce vreau să spun? Vedeţi? El era Dumnezeu, la început. Şi când...

E-31 Acum, Satan ar putea... nu a-nu a creat această mică buclă, această bulă mică. El nu a creat asta. Satan nu poate crea. Satan poate doar să pervertească ceea ce Dumnezeu a creat.

E-32 Priviţi, spun asta ca să înţelegeţi. Aceasta este clasa de adulţi, iar noi suntem în mare parte toţi oameni căsătoriţi, probabil nouăzeci la sută. Şi sper că femeile şi bărbaţii tineri îşi înţeleg glasul, ceea ce eu... Mă înţelegeţi, doar ca să vă explic ceva.

E-33 Dacă un bărbat îşi ia o soţie, o femeie, şi ea devine soţia lui, şi trăiesc împreună ca soţ şi soţie timp de cincizeci de ani; sunt la fel de curaţi şi puri şi neadulteraţi ca şi cum nu s-ar fi cunoscut niciodată. Acesta, acesta este programul lui Dumnezeu. Dar ca acel bărbat sau acea femeie să meargă şi să trăiască cu un alt bărbat sau femeie, asta perverteşte, face să se nască copii nelegitimi. Dar dacă ei trăiesc împreună în acea armonie desăvârşită, aceasta este calea lui Dumnezeu. Dar Satan vine şi pune poftă în bărbat sau în femeie, şi trăiesc contrar acelor jurăminte de căsătorie, iar asta este pervertire. Este aceeaşi relaţie sexuală, dar este pervertită.

E-34 Deci asta face Satan cu lucrul corect al lui Dumnezeu, îl perverteşte. Asta face Satan astăzi cu cel real, autentic (Ascultaţi!), cu Mesajul real al lui Dumnezeu: îl perverteşte, face altceva, îl face să pară ceva ce nu este.

E-35 În lumea de astăzi, constatăm că există oameni, Biblia a prezis-o, trei clase de oameni.

E-36 Una dintre ele este una rece, ţeapănă, formală, indiferentă, ei merg doar înainte, nu este mai mult decât apartenenţa la o lojă. Merg la biserică, vorbesc puţin despre, aceasta, aceea şi despre Domnul şi aşa mai departe, se întorc, dar nu au o experienţă reală a naşterii din nou. Oh, unii dintre ei declară asta, dar viaţa lor dovedeşte că nu este aşa. Acum, asta e de o parte, foarte departe.

E-37 Şi acum, aici, pe partea cealaltă, fanaticii şi biserica adevărată, reală, adevărată, Isus a spus aşa, "Vor fi atât de apropiate, încât i-ar înşela chiar pe cei aleşi."

E-38 Acum, mulţi oameni, de îndată ce văd fanatismul amestecat cu cea reală, "Ah," spun, "nu e nimic," merg mai departe. Vedeţi, e acelaşi lucru pe care l-au făcut fariseii. Satan, nu se încumetă cu încercarea de a perverti aceea. El încearcă să pervertească acest Adevăr. Şi acest fanatic de aici încearcă să imite acest Adevăr. Vedeţi? Acolo se află linia voastră de pericol, chiar acolo.

E-39 Acum, se cuvine să rămânem spirituali, să citim Cuvântul. Şi orice se ridică, în afară, contrar Cuvântului, atunci aruncaţi-l la o parte. Acesta este motivul pentru care, de multe ori, eu sunt...

E-40 Se spune că sunt prea dur cu femeile predicatoare. Biblia spune ca ele să nu vorbească în biserică. Biblia le interzice să vorbească în limbi, sau orice altceva, în biserică. Eu trebuie să rămân cu Cuvântul, să urmăresc unde este, să mă uit la Acesta.

E-41 În lumea de astăzi, unde apar toate aceste isme, priviţi, la toate cultele care nu mănâncă carne. Şi legaliştii, care, "trebuie să fac aşa şi aşa. Dacă nu vorbesc în limbi, dacă nu fac asta, dacă nu strig, dacă nu dansez, este ceva în neregulă cu mine." Acesta este legalism.

E-42 "Suntem mântuiţi prin har, prin credinţă." Nimic din ceea ce ai făcut tu; este ceea ce a făcut El. El a făcut ceea ce tu nu puteai face. Dacă te-ai fi putut mântui singur, atunci El nu ar fi trebuit să moară. Dar El a murit, ca să te mântuiască pe tine, pentru că tu nu te puteai mântui singur.

E-43 Acel vechi proverb care îl dezonorează pe Dumnezeu, spune, "Dumnezeu îi ajută pe cei care nu se pot ajuta singuri..." Sau, "Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri," spun ei. Asta e chiar invers. Dacă te poţi ajuta singur, Dumnezeu se aşteaptă să o faci. Dumnezeu îi ajută pe cei care nu se pot ajuta singuri. Iar tu nu te poţi ajuta pe tine însuţi, să fi mântuit, aşa că Dumnezeu, prin harul Său, te-a mântuit.

E-44 Acum, observaţi cât de frumos. Legea, măreaţă în Eternitate, cum Dumnezeu a prevăzut această buclă. Şi dacă El este infinit, şi nu poate-nu poate fi nimic altceva. Permiteţi-mi să iau asta, cam cinci minute, ca să o ţinuiesc bine, strâns, în cuie, ca să nu vă mai scape niciodată din minte. Fie ca Duhul Sfânt să vină apoi şi să o sudeze împreună cu dragoste, ca să nu o mai lăsaţi niciodată.

E-45 Acum priviţi. Dumnezeu, Care nu poate minţi; Dumnezeu, Care este infinit. Şi spun asta din nou pentru oamenii care se pare că nu se pot centra pe vindecarea Divină. Dacă Dumnezeu a făgăduit, Dumnezeu trebuie să aibă grijă de făgăduinţa Sa. Nu poate să o lase.

E-46 Acum priviţi. Înainte ca El să pună vreodată Cuvântul tipărit, şi, Acesta este gândul lui Dumnezeu. Iată-l aici. Acesta este gândul lui Dumnezeu, ce a gândit El înainte ca temelia lumii să fie pusă vreodată. Aşa este. Acesta este motivul pentru care El a putut să Îl pună în Cuvântul tipărit şi să spună ce va fi, pentru că El L-a văzut înainte de întemeierea lumii şi a ştiut exact ce va fi, şi L-a rostit.

E-47 Şi apoi El a transmis cunoştinţa Sa la profeţi, iar ei au scris¬o. Şi an de an, şi secol de secol, vedem că se împlineşte întocmai. Dumnezeu, dând o umbră din Vechiul, pentru a prefigura Noul. Şi Îl vedem, Cuvânt cu Cuvânt, împlinindu-se. Ce credinţă ar trebui să avem stabilită în Dumnezeu!

E-48 Acum, priviţi-L, "Cristos fiind omorât înainte de întemeierea lumii."

E-49 Când Dumnezeu a privit în jos şi a văzut singurul lucru care ar putea mântui omul pierdut, El a spus... Nu ştiu dacă acestea sunt cuvintele, dar trebuia să fie ceva de genul acesta. "Omul nu poate fi mântuit, pentru că va păcătui. Dar mă uit în jos pe acolo, şi văd zeci de mii de inimi sincere care vor dori să vină. Văd mii de oameni care vor dori să fie mântuiţi, şi nu vor dori să meargă în această distrugere îngrozitoare pe care va trebui să o fac pentru diavol şi îngerii lui, pentru că ei trebuie să meargă în pedeapsa veşnică. Şi oamenii cu inimă sinceră vor vedea asta. Şi Eu voi-voi face să se nască un om cu numele Esau; va fi unul, Iacob. Şi Iacob nu va fi atât de bun, la început, dar în inima lui va iubi lucrurile lui Dumnezeu, aşa că îl voi alege pe Iacob."

E-50 El te-a văzut pe tine şi El a ştiut că vrei să fii mântuit. Aşa că a spus, "Singurul lucru pe care îl pot face este să cobor, Eu însumi, şi să am un Fiu născut, sau un trup de carne, şi să fiu făcut ca ei." Antidotul este ca Dumnezeu Însuşi să devină păcat, ca El să plătească preţul. Pentru că, ar fi nevoie de cel mai înalt lucru care există, pentru a ridica omul din starea de pierdere.

E-51 Şi, priviţi, El este mai presus de orice Înger, de orice Arhanghel. Cel mai înalt care a existat, a coborât aici pe pământ şi a trăit printre oameni. Şi a mers în cel mai de jos oraş de pe pământ, Ierihon. Şi a fost atât de jos, încât cel mai mic om din oraş a trebuit să privească în jos la El; Zacheu. Şi, apoi, a murit pentru păcatele omului. A venit printr-un grajd, sărac. Cel mai bogat... Oh, sper că înţelegeţi asta. Cel mai bogat devine cel mai sărac.

E-52 Chiar şi într-o noapte furtunoasă, a spus, "Păsările au cuiburi, şi vulpile au vizuini, dar Eu nu am nici măcar un loc unde să-Mi odihnesc capul." Cel mai înalt dintre toate cerurile Cerului, a devenit cel mai de jos dintre toţi. Chiar şi viaţa animală, a fost privilegiată, în comparaţie de El, mai presus de El, în ceea ce priveşte confortul vieţii.

E-53 Nu numai atât, dar, în moartea Sa, El a suferit o moarte cum nimeni nu a suferit vreodată; niciodată, între oameni, nimeni nu a suferit vreodată cu inima atât de zdrobită până când Sângele şi apa Lui s-au separat înainte de moarte.

E-54 Cel mai sărac; de la cel mai bogat, la cel mai sărac. De la cel mai binecuvântat, la cea mai cumplită suferinţă. Şi apoi, pe lângă asta, a coborât în adâncurile cele mai de jos ale celui mai de jos iad, purtând păcatul nostru. Şi a luat capătul sfoarei, sau capătul frânghiei, de la îndoitură. Acolo, a ridicat-o în înviere şi a conectat-o cu cealaltă parte a Eternităţii, şi a făcut un Drum al sfinţeniei, pe care cei necuraţi puteau să vină şi să fie curăţaţi.
Prin fântâna plină de Sânge,
Tras din venele lui Emanuel,
Când păcătoşii sunt scufundaţi în şuvoi,
Îşi pierd toate petele de vină.

E-55 Veniţi pe Drum. Şi într-o zi, Cel care a fost la începutul timpului, va sta ca un îmbătrânit de zile, şi va trage marea coardă a Evangheliei. Şi tot ce se află pe acel Drum, de la începutul timpului, până la antichitate, până la sfârşitul timpului, va fi ridicat; în timp ce El trage timpul din existenţă, într-o Eternitate. Vedeţi? Acolo este El, "Singurul adevărat Potentat; Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor."

E-56 Cum a făcut-o? Prin cunoştinţa de mai dinainte. El a ştiut. Apoi El a spus că, "El era Mielul înjunghiat." Apoi, dacă El a fost, patru mii de ani mai târziu chiar a venit, timpul s-a scurs. S-a născut, I-au făcut ceea ce El a spus că vor face, apoi a fost răstignit şi omorât. Dar, în mod corect, "El a fost înjunghiat înainte ca lumea să înceapă," pentru că Dumnezeu L-a văzut mai dinainte şi a spus ce va avea loc. Şi când Dumnezeu vorbeşte, trebuie să fie aşa. Aţi înţeles? O, Doamne! Dumnezeu L-a văzut mai dinainte pe Cristos şi trebuie să fie. De aceea a fost deja isprăvit. Când Dumnezeu a rostit Cuvântul, asta a încheiat. Iată motivul pentru care El a fost efectiv prefigurat, omorât, când Dumnezeu a rostit Cuvântul înainte de lume.

E-57 Observaţi! Nu numai că Cristos a fost omorât, ca să ia păcatul, dar şi numele vostru a fost scris în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii. Dumnezeu a scris numele vostru, asociat cu al Lui, înainte de întemeierea lumii.

E-58 Acum, Satan, fă-i să se sperie acum, fă-i să se îndoiască de asta?

E-59 "Înainte ca lumea să fi început vreodată, Dumnezeu v¬a chemat numele vostru, voi, creştinii, şi l-a scris în Cartea Vieţii Mielului, înainte ca lumea să fi început vreodată," spune Biblia. Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, El a rostit în urmă acolo, şi l-a dezvăluit prin slujitorii Săi, profeţii, şi noi ne bucurăm de binecuvântarea odihnei şi aşteptăm Venirea Domnului. Aşteptând, cu răbdare. Totul s-a terminat. Oh!

E-60 Nu e de mirare, boala, primejdia, moartea, nimic nu ne poate despărţi de dragostea lui Dumnezeu care este în Cristos! Pentru că, de la întemeierea lumii... El ne-a pus pe acel mare Drum, a urcat pe curcubeul orizontal, a mers din nou la vârful începutului timpului, ţinând frânghiile în mâna Lui. Şi într-o bună zi, spune, "Urcaţi!" Noi, cei care suntem în viaţă şi rămânem până la Venirea Domnului, nu-i vom împiedica pe cei care au murit pe Cale, pentru că trâmbiţa lui Dumnezeu va suna şi cei morţi în Cristos vor învia. Şi noi vom fi răpiţi împreună, pentru a-i întâlni pe ei, în timp ce lanţul este ridicat înapoi în ciclul Eternităţii. Şi atunci, pe măsură ce veacurile se vor derula, vom cânta laudele Lui.

E-61 Ce face El? Acolo sus, ne construieşte o casă. "În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri; dacă n-ar fi fost aşa, v-aş fi spus. Şi am coborât aici, dar am de gând să pregătesc unul, să îl aranjez. Şi dacă voi pleca, voi veni din nou, ca să vă primesc la Mine." O, Doamne! Şi El pregăteşte o casă.

E-62 Când această negură muritoare, care este aici, pe pământ, va fi... vom fi separaţi de aceasta, va fi aruncată în afara lanţului Eternităţii. Va fi pe dinafara prăpastiei, pe care nici un om nu o poate traversa, nici nu a făcut-o vreodată, nici nu o va face vreodată. Şi când această verigă de aici jos, va fi ridicată la acea parte, acela este Drumul sfânt, pavat, despre care Dumnezeu a spus, la început, "unde nu era nimic să pângărească; nu este nimic să distrugă." Şi păcatul a cauzat această buclă. Apoi, când această buclă este continuată, chiar aici jos, pentru a duce delegaţii, şi când ea este trasă sus împreună, ca să se unească la fiecare capăt, Eternitatea va continua mai departe. Cei care sunt răscumpăraţi vor umbla în mijlocul ei. Aţi înţeles? [Adunarea spune, "Amin." – Ed.]
Oh, aş vrea să pot cânta. Aş vrea să cânt acea cântare veche:
Există o casă frumoasă departe, dincolo de mare,
Sunt locaşuri de fericire pentru tine şi pentru mine!
Turnurile sclipitoare, mai tare ca soarele... vor străluci,
Acel locaş ceresc într-o zi va fi al meu.
Deci, un cort sau o căsuţă, de ce mi-ar păsa?
Acolo îmi construiesc un palat!
Cu rubine şi diamante, cu argint şi aur,
Visteriile Lui sunt pline, El are bogăţii nespuse.
Oh, har măreţ! Cât de dulce este sunetul,
Care a salvat un netrebnic ca mine!
Am fost pierdut cândva, dar acum sunt găsit,
Am fost orb, dar acum văd. (Nu am făcut nimic eu.)
Harul a fost cel care mi-a învăţat inima să se teamă,
Acesta era harul care mi-a uşurat temerile;
Cât de preţios s-a dovedit acest har
În ceasul în care am crezut prima dată!

E-63 Să ştiu că nu a fost nimic ce puteam sau voiam să fac, sau aveam o idee, sau aveam privilegiul de a face. Este ceea ce a făcut El pentru mine. El a coborât şi m-a răscumpărat, m-a aşezat pe Drum; şi a stat la celălalt capăt, ca să tragă ambele capete împreună, pentru a face ca Eternitatea fără lanţ să continue să deruleze. Eu am dreptul să intru în acea Eternitate pentru că El a murit şi, în locul meu, mi-a luat păcatul. Minunat!
... legea care are o umbră-o umbră a bunurilor viitoare...

E-64 Ce este o umbră? O umbră este previziunea unui obiect.Ştiţi, de multe ori oamenii citează Psalmul 23. "Da, chiar dacă ar fi să umblu prin umbrele întunecate ale văii morţii." Este greşit. A spune că ei... Acolo, "Da, chiar dacă ar fi să umblu prin umbra," nu umbra întunecată. Dacă ar fi întuneric, nu ar face o umbră. Trebuie să existe un anumit procent de lumină, pentru a proiecta o umbră.

E-65 Aşadar, legea a oferit suficientă lumină pentru a vedea umbra lucrului real care va veni. Cristos era reprezentat în acea lege, a umbrei.

E-66 El a fost reprezentat, văzut mai dinainte, în Iosif, sub lege. Iosif, fiind o umbră a lui Cristos, iubit de tatăl său, pentru că era un om duhovnicesc. El vedea vedenii, tălmăcea vise. Foarte duhovnicesc, şi dispreţuit de fraţii săi. Corect, cu Cristos. Vedea vedenii de tatăl şi era un om duhovnicesc. Şi fratele său îl ura, fără motiv. Şi se presupune că a fost omorât, o haină însângerată pusă înapoi în faţa tatălui.

E-67 Oh, ce frumos! Oh, dacă mă apuc de asta, nu voi mai ajunge niciodată la această lecţie. Haina, dusă înapoi la tată, însângerată, reprezentând că fiul său era mort; Isaac. Şi astăzi, haina Domnului Isus, viaţa Sa sfinţită şi Sângele Său vărsat pentru păcătoşi, stă fnaintea lui Dumnezeu ca o aducere aminte că preţul este plătit. Înţelegeţi asta?

E-68 Şi el a fost vândut pentru aproape treizeci de arginţi, aşa cum a fost Cristos. A fost scos din şanţ, din groapa unde a fost aruncat. Şi Cristos a fost, de asemenea, luat din mormânt. Şi a fost aşezat la dreapta lui Faraon. Nimeni nu putea să meargă la Faraon, decât prin Iosif. S-a făcut o proclamaţie, ca, atunci când Iosif va ieşi, că ei au ieşit, oameni înaintea lui, strigători, ziceau, "Toţi plecaţi genunchiul! Vine Iosif."

E-69 Acum, Biblia a spus, că, "Fiecare genunchi se va pleca şi fiecare limbă va mărturisi, la Numele Domnului Isus."

E-70 El putea să lege pe robul lui Faraon după dorinţa sa. Avea toată puterea şi autoritatea Egiptului dată în mâinile sale. Şi când carul trecea pe stradă; toată lumea, când venea strigătul, fiecare egiptean, nu contează cât de mult l-ar fi urât ei, şi-au plecat genunchiul în faţa lui Iosif.

E-71 Într-o zi, prieten păcătos, nu contează cât de mult ai vrea să numeşti Asta "fanatism," nu contează cât de mult ai vrea să spui că este greşit, oricât de mult ai vrea să te strâmbi şi să trăieşti în lume, şi să dispreţuieşti Biserica şi lucrurile lui Dumnezeu, într¬o zi îţi vei pleca genunchiul, fie că vrei sau nu.

E-72 Dar cât de glorios ar putea fi pentru cei care îl iubesc pe Iosif. Cum îl iubeau ei, au spus, "Oh, iată că vine marele prinţ, Iosif." Şi şi-au plecat genunchiul şi au spus, "Oh, Iosif, ne-ai salvat viaţa. Am fi murit de foame, dacă..."

E-73 Dar, ceilalţi, fără să aprecieze: "Ah, nonsens!" Nerecunoscători. Avem astfel de oameni în lume azi. Nu vă daţi seama că pâinea pe care o mâncaţi şi însuşi aerul pe care îl respiraţi, vine de la Dumnezeu. Şi ei i se închinau lui.

E-74 Aici, cu ceva timp în urmă, când d-l Baxter era managerul meu. Când Regele Angliei... când noi eram acolo în vizită. Când a ieşit regina, o doamnă încântătoare, îmbrăcată cu veşmântul ei frumos, părul ei cărunt. Şi regele şedea, atât de bolnav în acel moment, încât abia putea să reziste. Avea probleme cu stomacul şi scleroză multiplă. Asta a fost chiar înainte de a se face rugăciune pentru el. Dar abia se putea ţine pe picioare. Dar, totuşi, sângele regal din el, şi-a scos pieptul mic pe care îl avea, în afară, şi a mers pe stradă în trăsură.

E-75 D-l Baxter stătea acolo. Şi când a trecut, m-am uitat la el. Buzele îi tremurau, iar lacrimile îi curgeau pe obraz. Şi-a pus braţul lui mare în jurul meu şi a spus, "frate Branham!"
Am spus, "Da, frate Baxter?"
A spus, "Şti, eu sunt-sunt canadian." ,,Da."

E-76 A spus, "Omul care stăpâneşte ţara noastră, regele, el şi frumoasa lui mireasă şi soţie, trece pe aici. Aici nu-mi pot stăpâni emoţiile. Trebuie să dau frâu liber."

E-77 Mi-am pus braţul în jurul lui, am spus, "Frate Baxter, ca un creştin, alături de tine, ce va fi într-o zi glorioasă, când Regele va veni cu Mireasa Sa! "

E-78 Dacă un om ar putea gândi aşa ceva când vede un rege pământesc, care este muritor ca şi noi, ce va fi atunci când îl vom vedea pe Regele regilor venind în Slavă? Ce timp glorios va fi!

E-79 El a fost prefigurat în Iosif. El a fost prefigurat în David. Legea L-a prefigurat pe Cristos. David... Cristos fiind Fiul lui David. Şi apoi, când... Cristos fiind în David, ca o umbră, l¬a făcut pe David, când a fost detronat, respins de proprii săi fraţi; nu numai de proprii săi fraţi, ci şi de propriul său sânge, Absalom, şi de proprii săi copii. Iată. Şi-au dispreţuit propriul lor tată, şi au cerut sângele lui şi l-au detronat. Şi el s-a urcat pe deal, pe muntele Măslinilor, privind înapoi, plângând peste Ierusalim.

E-80 Cum că El, Dumnezeu, L-a prefigurat pe Cristos în David. Pentru că atunci când a fost detronat, respins, şi proprii Săi delegaţi, poporul Său, iudeii, au strigat după Sângele Lui. "La moarte cu o astfel de Persoană!" El s-a suit pe muntele Măslinilor, a privit spre Ierusalim şi a plâns, zicând, "Ierusalime, O Ierusalime, cum te-aş fi strâns cum îşi strânge găina puii, dar tu n-ai vrut."

E-81 Cristos a fost prefigurat şi în Melhisedec, în preoţie, în capitolul 9... în capitolul 7 din Evrei. Cum că Melhisedec... şi Abraham a prefigurat, tot acolo în trecut, tot lucrul bun, doar o umbră. Şi cum acel Melhisedec, în capitolul 7, citim despre El aici. Îl vom citi doar pentru o clipă.
Căci acest Melhisedec, împăratul Salemului, preot al Dumnezeului celui Preaînalt, care l-a întâlnit pe Abraham întorcându-se de la înfrângerea împăraţilor, şi l-a binecuvântat;

E-82 Amin! Abraham! Lot, vărul său, decăzuse. Vedeţi, adevăratul Duh real al lui Cristos? Sper că înţelegeţi. Nu contează cât de mult ar fi decăzut; când a fost în necaz, iată că Abraham a venit la el, cu o armată. Străinii din jur, prin văile Sodomei, au coborât şi au luat Sodoma şi pe împăratul ei. Şi au luat, acolo, l-au luat pe Lot cu el.

E-83 Şi Abraham, unchiul lui, ruda lui de sânge, copiii fratelui. Şi s-a uitat în jos şi a văzut că vrăjmaşul îi luase ruda lui de sânge. Şi-a format o armată din slujitorii lui, a mers după el.

E-84 Aceea reprezenta pe Cristos. Când a văzut că Biserica Dumnezeului celui viu a fost îndepărtată, în rătăcirea diavolului, El a format o legiune de Îngeri şi a venit pe pământ, ca să-l urmărească pe diavol, l-a ajuns din urmă. Aleluia! Îl risipeşte pe vrăjmaş! O, cât Îl iubim pentru asta! L-a ajuns din urmă pe duşman. Şi a ucis duşmanul şi l-a jefuit de tot ce avea; l-a aruncat la o parte.

E-85 Şi care a fost primul lucru pe care l-au făcut, Abraham întorcându-se înapoi cu Lot, nevasta sa, copiii săi, şi cu toată averea, mergând triumfător înapoi pe vechile meleaguri natale din nou? El l-a întâlnit pe Melhisedec.

E-86 Melhisedec era împăratul Salemului. Salem este Ierusalim. Când iudeii au intrat în Ierusalim, ei îl numesc "I-... -u¬salem," Ierusalim. Salem, care înseamnă, "oraşul păcii." El era împăratul... Ascultaţi. Haideţi să citim.
Căruia... Abraham a dat a zecea parte din toate; întâi fiind... tălmăcit Împărat al neprihănirii, ...

E-87 Cine era acest Împărat care l-a întâmpinat? Întorcându-se cu triumful, cu biruinţa, aşa cum este Biserica astăzi, de la Calvar.
... apoi... Împărat al Salemului, care este, Împărat al păcii;
Fără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii; ...

E-88 Cine era acest Împărat al Salemului? "Marele Împărat al Ierusalimului," nu cel pământesc, ci cel Ceresc. Ierusalimul pământesc este un simbol al celui Ceresc. "Şi iată că a venit Împăratul Salemului, care este mai întâi Împăratul neprihănirii, Împăratul păcii; El nu a avut nici tată, nu a avut nici mamă; El nu a avut nici început de viaţă, nici sfârşit de zile." O, Doamne! "Fără spiţă de neam." Nimeni altul decât Cristos Însuşi! Iată pe Cine va întâlni Biserica atunci când se înalţă la cer.

E-89 Şi când Abraham L-a întâlnit, I-a dat zeciuiala din tot ce poseda.

E-90 Ştiţi ce au făcut? Primul lucru pe care l-au făcut a fost să se aşeze. Mă simt foarte emoţionat. S-au aşezat şi au frânt pâinea şi au băut vin şi au luat împărtăşirea, după ce s-a terminat bătălia.

E-91 Şi Biblia ne spune, Isus Cristos a spus, că nu vom... "Mai mânca din rodul viţei, până când nu-l voi mânca din nou cu voi în Împărăţia Tatălui Meu."

E-92 Că, atunci când ultima bătălie se va da şi victoria va fi câştigată, şi cei rătăciţi vor fi fost aduşi înapoi în Împărăţia lui Dumnezeu, ne vom aşeza în Împărăţia lui Dumnezeu şi cu Melhisedec al nostru, Care nu are început de zile şi nici sfârşit de ani. Oh, Doamne! El este Cel fără lanţuri, Cel Etern, vom mânca din nou împărtăşirea cu El.

E-93 Oh, ce imagine frumoasă le oferă acest minunat Vechi Testament credincioşilor Noului Testament. "Legea având o umbră a lucrurilor viitoare, şi nu..." Ascultaţi. "Legea având o umbră a lucrurilor bune care vor veni, şi nu adevărata înfăţişare a acelor lucruri." Era o umbră a înfăţişării.

E-94 David a domnit peste întreaga lume, în epoca de aur a Israelului. Ce era el? Umbra. David aşezat pe tron, cu lumea întreagă la picioarele lui, la ce era asta o umbră? Prefigura Ceva, învăluind pe Fiul lui David, Care este Fiul lui Dumnezeu, Care este Melhisedec, "al cărui început al zilelor şi sfârşit al anilor, El nu are." Umbra de, în timpul Mileniului, El va şedea pe Tronul lui David şi va domni peste toate naţiunile.
"Umbra lucrurilor bune."

E-95 Ce este astăzi? Ne uităm şi vedem umbra, bărbaţi şi femei care pretind că sunt creştini şi trăiesc ca lumea. Ei spun, "Oh, eu aparţin la biserică. Ce mai contează?" Este o umbră a înşelătorului, din grădina Edenului, care se pretindea a fi bun, care se pretindea a avea Lumină, care se pretindea a avea înţelepciune, dar era un înşelător. Şi aşa procedează bărbaţii şi femeile astăzi care invocă Numele lui Isus Cristos şi nu se depărtează de păcat, prefigurând pedeapsa pe care o vor primi împreună cu cel care este un înşelător. Isus le-a spus acelor farisei religioşi, "Voi sunteţi din tatăl vostru, diavolul." Sper să găsiţi asta. Sper să pătrundă foarte adânc. O umbră a înşelă ci unii.

E-96 Atunci ce face acel creştin adevărat, roial, sută la sută, care este născut din nou din Duhul lui Dumnezeu, al cărui nume a fost scris în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii? Cine... Fie ce-o fi, ei se ţin de mâna neschimbată a lui Dumnezeu. Ce este în inima lor care flămâzeşte după ceva de acolo de sus? "Pentru aceia," spune Biblia, "care fac acest lucru, mărturisesc clar prin mărturia lor şi prin viaţa lor, că ei caută o Cetate viitoare, al cărei Ziditor şi Făcător este Dumnezeu."

E-97 Ce este acea foamete din inima ta, în această dimineaţă, de a dori să stai în prezenţa Lui? Ce este acea foamete din inima ta, în această dimineaţă, acea tânjire cu tot ce ai în tine? Tot sufletul şi viaţa ta strigă după ceva, până când spui, "Nu-mi pasă ce vine sau pleacă."

E-98 O, Doamne! Ceva în tine, privind lumea, şi lacrimile curg în inima ta. "O, frate pierdut!" Vezi femeile în felul lor degradat, demoralizat. Şi vezi bărbaţii care beau şi fumează şi înjură şi joacă jocuri de noroc; şi merg la biserică. Ce este în inima ta care strigă, "Fratele meu pierdut, rătăcitor"?

E-99 Ai atins Ceva Aici sus. Ai fost conectat cu celălalt capăt al firului. Ai atins un-un lanţ, un Drum, care a înlănţuit Eternitatea la început. Când numele tău a fost pus acolo, şi văzut de acel mare atribut, sau caracteristica cunoaşterii lui Dumnezeu, a privit în jos şi a văzut că tu vei veni Acasă. Şi, totuşi, orbit de lucrurile lumii de aici jos, ai o concepere. Când Duhul Sfânt curge în jos pe acest lanţ de sânge şi îţi prinde inima, vorbeşte despre o Ţară mai bună, şi un Loc mai bun, şi un Oraş mai bun. Astfel, poţi spune:
Această lume nu este casa mea,
sunt doar în trecere;
Comoara mea este toată pusă,
Departe, dincolo de albastru.

E-100 Dumnezeu vorbeşte. Să fie ce-o fi; mima ta este încă centrată. Este o umbră, umbra este în faţa ta. Asta-i ce face umbra. "Legea având o umbră" a botezului cu Duhul Sfânt. "Legea având o umbră." Acesta este motivul pentru care El a spus, în Biblie, tu trebuie să iei şi să compari Scripturile cu Scripturile şi să le faci să se completeze. Şi dacă apare, o crestătură în aceasta, aminteşte-ţi, ai ieşit din rând. Rămâi în acea cale, acea-acea linie a Scripturii.

E-101 Acum, "Legea având o umbră, nu-l poate face niciodată desăvârşit pe închinător, nu-l poate face niciodată desăvârşit pe cel ce se apropie. Astfel..." Ascultaţi, versetul al doilea. Vom încerca, în următoarele cinci minute. Priviţi.
Astfel n-ar fi încetat ele oare să fie aduse? ...

E-102 Dacă sângele taurilor şi al ţapilor şi al oilor şi al junincilor, şi dacă marele preot ar fi fost o rânduială corectă, atunci lumea ar fi continuat. Moartea ar fi încetat sub aceasta. Aţi înţeles? Lăsaţi să pătrundă doar un minut. Dacă Caiafa, marele preot, sacrificarea vieţii animale, ar fi desăvârşit omul şi i-ar fi dat Viaţa Eternă, atunci nu mai era niciun motiv să mai aibă loc altceva. Asta ar fi continuat. Viaţa Eternă s-ar fi instalat şi ar fi continuat să crească. Dar trebuia să existe o umbră a adevăratului Miel al lui Dumnezeu care urma să vină să înlăture păcatul lumii, despre care a vorbit Dumnezeu mai înainte.

E-103 Şi bărbaţii şi femeile de astăzi, care au fost cunoscuţi mai dinainte de Dumnezeu înainte de întemeierea lumii, numele lor au fost scrise în Cartea Vieţii Mielului. Dacă strigă, bine. Dacă nu strigă, în regulă. Dacă fac asta, în regulă. Dacă nu o fac, în regulă. Căci, Dumnezeu a spus deja acest lucru. Trebuie să se întâmple. "Nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă." Alegerea lui Dumnezeu, nu a noastră.

E-104 Acum observaţi. ,,Astfel n-ar fi încetat acele jertfe să fie? Că ele nu ar fi încetat să fie aduse? fiindcă..." De ce? Aici ne apropiem de concluzie acum; şcoala s-a terminat. "Fiindcă închinătorul..." De ce? "Fiindcă..." Oh, mă simt ca un copil mic cu o jucărie de Crăciun acum. Sunt atât de fericit pentru Asta. Cât îmi place să dau Asta Bisericii, vouă, credincioşilor, ca să vedeţi care este Adevărul! Dacă ar fi fost în regulă, nu ar fi încetat niciodată; ar fi continuat, Viaţă Eternă. "Fiindcă închinătorul..." Acum citiţi cu mine, "Închinătorul o dată..." Nu la fiecare trezire, până în fiecare duminică dimineaţa.
... ci închinătorul fiind curăţit odată n-ar mai fi trebuit să mai aibă... conştiinţă de păcate.

E-105 Ce? "Închinătorul fiind curăţit odată." Curăţirea cu Sângele Mielului, de îndată ce îl mătură în întregime, îl curăţă pe închinător, însăşi conştiinţa păcatului a dispărut. Gândiţi-vă la asta.

E-106 Cuvântul conştiinţă, în traducerea corectă pe care am folosi-o aici. Aceasta este versiunea King James. În Anglia, înseamnă o conştiinţă. Aici, ar însemna "dorinţa." "Închinătorul curăţit odată," prin curăţirea lui Cristos la Calvar, "nu mai are dorinţă de păcat. Lucrurile vechi au trecut; toate lucrurile au devenit noi."

E-107 Acum, poţi să cânţi ca o ciocârlie şi să ai în continuare ură, răutate şi ceartă în trup, în suflet. Poţi să strigi ca nu ştiu ce, tot o ai. Poţi să dansezi în Duhul, ai putea vorbi în limbi, poţi proroci, poţi predica, oricare dintre aceste lucruri, şi să ai în continuare răutate, invidie, ceartă în inimă.

E-108 Dar atunci când reala, adevărata predestinare a Cuvântului Etern al lui Dumnezeu, când numele tău a fost scris acolo, iar Sângele curăţă vreodată acea persoană; chiar şi gândurile despre asta, îl osândesc pe urmele pe care se află.

E-109 A spus, "Nu mă osândeşte. Eu merg în aceste locuri; nu mă simt vinovat." De ce nu? Tu, ca închinător negativist, nu ai fost niciodată curăţat de Sângele lui Isus Cristos.

E-110 Şi legaliştii au preluat această idee, "Aleluia, voi purta rochiile mele lungi aşa, şi rochiile mele lungi în felul acesta. Îmi voi lăsa părul să crească lung şi voi fi bine." Este o minciună. Şi arată cu degetul spre femeia cu părul scurt şi cu rochiile scurte, spun, "Se duce în iad." Nu pot să spun asta. Dar cred că acele lucruri sunt în regulă. Nu le condamn. Dar atunci când îţi bazezi speranţele şi mântuirea Eternă pe această doctrină, eşti osândit cu asta.

E-111 Bărbatul sau femeia, nu contează dacă eşti aceasta, aceea sau cealaltă, vino la fântâna plină cu Sângele tras din venele lui Emanuel, şi lasă ca curăţirea Sângelui Domnului Isus Cristos să¬ţi cureţe păcatele.

E-112 Frate, nu va conta, puteţi avea în continuare rochii atât de lungi, puteţi şi să nu purtaţi o cămaşă cu mânecă scurtă, voi, bărbaţii, şi aceste lucruri, sau orice vreţi voi; dar dacă încă mai aveţi răutate, invidie şi ceartă. Aţi fi putut să alergaţi, să dansaţi, să vorbiţi în limbi, să strigaţi, să propovăduiţi Evanghelia, sau orice altceva, dar sunteţi pierduţi până când Sângele acela nu va curăţat şi nu a aşezat dragostea divină a Domnului Isus Cristos, în inima voastră, şi să lase în urma voastră urmele Vieţii lui Cristos. Amin.

E-113 "Acolo unde sunt limbi, vor înceta. Unde este prorocie, va eşua. Unde este cunoştinţă, va dispare. Dar când va veni ceea ce este desăvârşit, ceea ce este în parte se va sfârşi."

E-114 Şi noi ne odihnim astăzi, ca legalişti, pe vreun lucru legal pe care l-am făcut. Ei bine, când eram păcătos, eram un leopard. Cu cât încercam mai mult să renunţ la asta şi să renunţ la cealaltă, nu făceam decât să-mi fac petele mai luminoase. Eram un făţarnic cu asta, la fel şi tu. Dar în ziua în care vi la Calvar, la curăţire, unde adevăratul Miel...

E-115 În Vechiul Testament, ei aduceau un miel. Ei ieşeau şi comiteau adulter. Se înfuriau, se agitau, se băteau şi înjurau. Şi, când o făceau, aduceau un miel, îl aduceau la preot şi spuneau, "O, preote al lui Dumnezeu!"
"Da?"

E-116 "L-am blestemat pe vecinul meu. Eu-eu am comis adulter. Am spus o minciună. Am furat." Punea mâinile pe acest miel muribund, fără cusur. Preotul îl examina; trebuia să fie păstrat, ca să vadă dacă era în regulă. Puneau mâinile pe el şi îi tăiau gâtul. Şi sângele curgea pe mâinile lui, iar mieluşelul sângera, lovea cu picioarele şi murea.

E-117 Şi închinătorul care stătea acolo, spunea, "Da, acela ar trebui să fiu eu, dar mielul îmi ia locul." Dar se întorcea afară cu aceeaşi dorinţă. O făcea din nou de îndată ce avea ocazia.

E-118 Şi aşa procedează oamenii din ziua de azi. Ei intră şi se mărturisesc, spun, "Am asta, aceea sau cealaltă," şi ies înapoi; şi se întorc, fac acelaşi lucru din nou. Se alătură unei biserici, o alta; dacă aceasta începe ceva mic, ei bine, se duc la aceasta şi la cealaltă.

E-119 Dar umbra cărui lucru era aceasta? Era imperfectă. Asta nu putea niciodată să înlăture păcatul, dar era o umbră a adevăratului leac dublu care urma să vină.

E-120 Şi când Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit şi a murit la Calvar, şi închinătorul îşi pune o dată mâinile pe capul Domnului Isus, şi ştiind că strigătul şi plânsul de la cruce, acea moarte, acea suferinţă substitutivă, ar fi trebuit să o plătească el însuşi, în acel adânc al iadului unde ar fi trebuit să meargă. Ştia că Cristos a plătit locul de mărturisire a păcatului său.

E-121 Şi atunci ce s-a întâmplat? Ce a făcut diferenţa? Ce a ieşit din miel, din sânge? A ieşit viaţa. Şi celula de sânge era pe mâna lui. Viaţa se învârtea în jurul altarului, dar viaţa mielului nu se putea întoarce asupra închinătorului; deşi el a mărturisit că a greşit, iar mielul i-a luat locul. Pentru că, un închinător are un suflet, şi nu putea trăi ca un animal. Aşa este.

E-122 Dar, O Doamne, trage înapoi ambele declanşatoare la puşcă şi fă ca ambele ţevi să se îndrepte spre această biserică, este rugăciunea mea. Dar când închinătorul...

E-123 "Cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are Viaţa veşnică, Duhul Sfânt. Nu vine la judecată ci a trecut din moarte la Viaţă."

E-124 Când închinătorul îşi pune mâinile pe capul Mielului muribund de la Calvar, şi îşi mărturiseşte păcatele, iar Dumnezeu recunoaşte că este sincer din inima lui. El îşi mărturiseşte păcatul. Acea Viaţă care se roteşte, numită Duhul Sfânt al lui Isus Cristos, se întoarce înapoi în închinător. Şi el este curăţat şi nu mai are nici o dorinţă de păcat. Pentru că este condus de Duhul lui Dumnezeu, şi nu de propria lui viaţă, de atunci înainte. Va face greşeli, cu siguranţă, dar acea Viaţă îl va susţine.

E-125 Priviţi. Să mergem în jos la al patru-... al 14-lea verset. Nu avem timp să îl terminăm. Să luăm versetul 12.
Dar acest om, (nu mielul) ... Cristos! Dar acest om...

E-126 Vorbeşte acum de rânduiala marelui preot. Cum intra preotul în templu, şi aşa mai departe; închinarea. Cum închinătorul ieşea din nou cu aceeaşi dorinţă. Un om vine la altar şi spune, "Da, nu vreau să merg în iad." Predicatorul predică despre cât de arzător este iadul, şi altarul este plin de oameni. "O, Doamne, nu vreau să merg în iad." Dar ei nu sunt niciodată dispuşi să cedeze la acel egoism, să spună, "Da, Doamne. Nu voia mea, de acum încolo, ci a Ta."

E-127 Să realizezi cu adevărat ceea ce faci. Spui, "Doamne, ai milă de mine." Sângele lui Isus este pe mâinile tale atunci. Să nu te duci şi să începi să trăieşti aceeaşi viaţă pe care ai trăit-o. Acel Sânge te va osândi la sfârşit, la Judecată. Ai grijă să ai Viaţa care este în acel Sânge, să se întoarcă în sângele vieţii tale, să se întoarcă în inima ta şi să te facă să trăieşti un alt Creş-... o persoană diferită. "Închinătorul odată curăţat." Urmăriţi aici.
Dar acest om, după ce a adus o singură jertfă pentru păcat pentru ( cât timp?) totdeauna, (acea Eternitate fără lanţ) ... pentru totdeauna, S-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu; (La capătul drumului.)

E-128 Unde se află El? La capătul drumului. Vă amintiţi, duminica trecută, duminica în care am predicat şi am ilustrat sicriaşul lui Moise, care cobora printre stufărişuri şi toate cele? Vă amintiţi cum voi, bătrânii, v-aţi apucat să plângeţi şi să strigaţi, când le predicam copiilor? Am avut toţi acei ochişori, negri şi albaştri, aşezaţi aici, în primul rând, spunându-le, "Dacă vă pierdeţi viaţa, o veţi găsi. Dacă vă păstraţi viaţa, o veţi pierde." Vă amintiţi asta, biserică?

E-129 Vă amintiţi, când eram la ilustraţie, am dat ilustraţia acelei dimineţi când Iochebed şi când Amram, Aaron şi Miriam, cu mult înainte de lumina zilei, cu mâinile ridicate în aer, spunând, "Doamne, Tu ne-ai dat copilul, acum noi ţi-l dăm înapoi. Tu ni L-ai dat nouă. Nu era al nostru; era al Tău. Tu ni l-ai dat, iar acum noi Ţi-l dăm înapoi." [porţiune goală pe bandă – Ed.] "Dacă îl păstrăm, vrăjitoarele iadului îl vor ucide. Bătrânele alea cu nasul lung şi cârn vin acolo şi îi iau căpuşorul şi îl sparg de perete. Îl vom pierde dacă îl păstrăm. Dar dacă îl dăm înapoi Celui care ni l-a dat, îl vom păstra."

E-130 Acelaşi lucru este şi în corăbioara voastră, în această dimineaţă, frate, soră. Aveţi o încărcătură acolo, cea mai preţioasă încărcătură care a existat vreodată. Se numeşte sufletul vostru. Mergeţi înainte, păstraţi-l, trăiţi aşa cum vreţi, îl veţi pierde la fel de sigur cum stau eu aici. Şi dacă îl daţi înapoi lui Dumnezeu, şi vă predaţi voinţa, îl veţi păstra. Îl veţi găsi. Aşa a spus Isus. Amintiţi-vă.

E-131 Şi când au împins asta, comoara inimii lor, când au împins¬o în râu, crocodilii mari se apropiau. Îl pot vedea pe Dumnezeu, aşa cum am spus, ridicându-se de pe Tronul Său.

E-132 Ştiţi, sunt multe încercări care se petrec aici jos. Dar este Cineva care se uită la ele, tot timpul. "Nu şi-au iubit viaţa chiar până la moarte."

E-133 Când bietul bătrân Amram, cu singurul şi iubitul lui copilaş. Micuţa Iochebed doar ce îl alăptase la sân, şi apoi a trebuit să- 1 pună în sicriaş şi să-l împingă în stufăriş, unde aligatorii s-au îngrăşat cu bebeluşi. Acolo, când ea stătea acolo, şi lacrimile îi curgeau pe obraji, Dumnezeu a spus, "Vino aici. Gabriele, vino aici un minut. Vreau să-ţi arăt ceva. Am pe cineva care Mă crede cu adevărat." Amin.

E-134 Doamne, lasă-mă să fiu acel tip de persoană care poate spune, "Dumnezeu a spus aşa. Este adevărat." Şi să fie atât de mort faţă de orice altceva, până când va deveni o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.

E-135 A spus, "Vino aici, Gabriele. Toţi îngerii veniţi aici. Vreau să vă arăt ceva. Îl vedeţi pe omul acela de acolo cu mâinile ridicate? Şi-a împins propriul copil afară. Eu i l-am dat, acum el îl dă înapoi. Voi avea grijă să-l păstreze." Amin. A spus, "Gabriele, cheamă zece mii de Îngeri, la ordin de marş. Îi vreau aici."

E-136 Gabriel a sunat dintr-o mică trâmbiţă şi a traversat coridoarele Eternităţii. Zece mii de Îngeri înarmaţi au coborât.

E-137 A spus, "Înşiraţi-vă în sus şi în jos pe râu. Aveţi grijă ca niciun aligator, nimic altceva, să nu atingă vreunul dintre ei. Mi¬a fost dat înapoi."

E-138 Gabriel a spus, "Doamne, Căpitan Şef, unde vei fi Tu?"

E-139 "Voi fi la capătul rândului. Îi voi întâmpina jos acolo."

E-140 Este acelaşi lucru pe care El îl face şi astăzi. Când un om îşi pune încrederea în Domnul Isus, îşi mărturiseşte păcatul, Duhul Sfânt pune stăpânire pe acel om, iar Cristos stă la capătul de recepţie. Trecem prin multe vârtejuri, şi aligatori, şi fantome înfricoşătoare, şi toate celelalte prin care am trecut.
Prin multe pericole, osteneli şi capcane, Am trecut deja;
Este harul care m-a adus în siguranţă până acum,
Este harul care mă va duce Acasă.

E-141 Cine este la capătul de recepţie? Ascultaţi.
. . . pentru totdeauna, S-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu;
De acum (acolo sus, la capătul drumului) aşteaptă ca vrăjmaşii Lui să-i fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.

E-142 Sunteţi gata? Iată-l aici. Aici este ultima răsucire a şurubului. Iată ultimul punct cu torţa. Iată ultima lovitură cu ciocanul pe cui. Acesta este Cel care încleştează Eternitatea în Eternitate. Şi, acolo, Sabia eliberării lui Dumnezeu a trecut prin inimă, prinzându-Şi delegaţii, la Duhul Sfânt. Iată, Evrei 10:14. Ascultaţi. Nu cuvântul meu; ci Cuvântul lui Dumnezeu, Care l-a rostit înainte de întemeierea lumii. Trebuie să fie aşa.
Căci printr-o singură jertfă a (d-e-s-ă-v-â-r-ş-i-t) desăvârşit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfinţiţi.

E-143 Desăvârşiţi pentru cât timp? Până data viitoare când te vei certa cu vecinul tău? Până data viitoare când vei vedea pe cineva, un bărbat sau o femeie care pofteşte? Până data viitoare când vei prinde ocazia să spui o mare minciună? Până data viitoare când vei vedea unde poţi să prinzi pe cineva şi să-l jigneşti şi să- 1 îndepărtezi de biserică, aşa ca într-o zi să poţi critica pe cineva?

E-144 "El a sfinţit pentru totdeauna, a desăvârşit pentru totdeauna. Unde Duhul Sfânt..." Câteodată, s-ar putea să spui ceva, ce este greşit. Aşa este. Câteodată s-ar putea să faci ceva, ce este greşit. Aşa este. Dar de îndată ce o faci... Priviţi următorul verset.
Pentru care Duhul Sfânt...

E-145 Oh, Doamne, chiar nu mai pot predica. Priviţi.
... Duhul Sfânt ni-l adevereşte: (Vai!)
. . . Duhul Sfânt ni-l adevereşte: căci după ce a zis,
Iată legământul pe care-l voi face cu ei în acele zile, zice Domnul, voi pune legea Mea în inima lor şi le voi scrie în mintea lor;
Şi nu-mi voi mai aduce aminte de păcatele lor nici de fărădelegea lor.

E-146 O, Doamne! "Fiecare om care are nădejdea aceasta se curăţeşte, după cum Dumnezeu este curat."
Să ne rugăm.

E-147 Tată ceresc, Îţi mulţumim, în această dimineaţă, pentru curăţirea Duhului Sfânt, pentru harul Dumnezeului celui viu. Eram păcătoşi, nedrepţi, nelegiuiţi, de neiubit; fără Dumnezeu, fără nădejde, înstrăinaţi în lume, iar Cristos a venit şi ne-a luat locul. Prin cunoştinţa mai dinainte, Dumnezeu ne-a văzut în această stare, ştiind că suntem flămânzi şi însetaţi. Nu e de mirare că Isus a spus, "Vor fi săturaţi." Nu "vor deveni membri." Nu "se vor alătura." Ci, "Vor fi săturaţi; flămânzi şi însetaţi după neprihănire." Cu alte cuvinte, "flămânzi şi însetaţi," ştiind că nu putem face nimic prin noi înşine, indiferent de ceea ce facem.

E-148 Diavolul ar putea să ne facă să imităm orice dar. Ar putea să ne facă să ieşim şi să punem mâinile pe cei bolnavi, şi ei s¬ar însănătoşi. Ar putea să ne facă să vorbim în limbi. Ar putea să ne facă să tălmăcim limbile. Ar putea să ne facă să avem înţelepciune, cunoaştere. Dar asta nu-i de ajuns, Doamne.

E-149 Tu ai spus, "Mulţi vor veni în ziua aceea şi vor zice, 'Doamne, Doamne, nu am făcut eu aceste lucruri în Numele Tău?'" El a spus, "Depărtaţi-vă de la Mine, voi care lucraţi fărădelegea. Niciodată nu v-am cunoscut."

E-150 O, Doamne, atunci fă ca speranţele noastre să fie clădite pe nimic altceva decât pe Sângele lui Isus cu neprihănire.
Când totul în jurul sufletului nostru cedează,
Atunci El este toată nădejdea şi susţinerea noastră.
Pentru că pe Cristos, Stânca solidă, eu stau,
Toate celelalte terenuri sunt nisipuri mişcătoare.

E-151 "A-L cunoaşte pe El este Viaţa," nu a cunoaşte rânduielile. "A-L cunoaşte pe El," Persoana.

E-152 Mă rog, Tată, pentru fiecare păcătos din clădire astăzi, ca Tu să-i mântuieşti chiar acum. Şi fie ca ei, fără nici o emoţie, fără nici o contradicţie din partea diavolului; ci fie ca ei, cu o credinţă adevărată, neîntinată, să creadă ceea ce au auzit predicat, şi să accepte pe Duhul Sfânt care a adus Aceasta. Acordă, Doamne, căci în Numele Lui cerem asta.
Şi cu capetele plecate.

E-153 Mă întreb dacă este cineva aici, în această dimineaţă, ... Acum vreau a voastră... adevărată, cinstită, sinceră; indiferent ce aţi făcut, indiferent câte încercări aţi făcut, sau cât timp aţi aparţinut bisericii. Sunteţi sinceri, din adâncul inimii voastre, de lucrul acesta, că ştiţi că lucrurile lumii s-au dus de la voi? Să ştiţi că, zi după zi şi an după an, aceasta continuă, ancora voastră rezistă? Există Cineva, acolo, prefigurat la capătul drumului, unde această mare îndoitură va fi scoasă afară. Există Cineva acolo care vă îndeamnă inima, ştiind că într-o zi veţi fi înălţaţi. Dacă aceea nu s-a dus din inima voastră, prieten, concetăţean, pelerin...

E-154 Biată, turmă mică, Dumnezeu să-ţi binecuvânteze inima. Vă văd stând aici, cu părul cărunt şi cu umerii aplecaţi. Îi văd pe bieţii copilaşi, care poate au fost nevoiţi să lipsească de la masă. Şi aş sta eu aici şi v-aş spune ceva rău? Asta, ei bine, Doamne fereşte! Aş fi un... Ar trebui să cobor şi să mă pocăiesc înainte să predic vreodată. Eu vă iubesc. Şi asta cu o dragoste creştină adevărată.

E-155 Fiţi sinceri acum cu Duhul Sfânt. S-au dus toate aceste lucruri de la voi? Sau, v-a înşelat Satan şi trăiţi o viaţă doar pe jumătate? Uneori vă gândiţi, "Păi, bine," şi data viitoare, de ce, tu, "Păi, nu ştiu"? Şi se întâmplă lucruri, pe care le ştiţi. Şi dacă aceasta este starea voastră, şi în această dimineaţă, vreţi să predaţi totul lui Cristos.

E-156 Amintiţi-vă ce a spus El. "Cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis pe Mine are, chiar acum, Viaţă veşnică." Judecata s-a terminat. Din acel moment, lucrul va fi mort. Dacă îl acceptaţi cu adevărat, se va dovedi.

E-157 Acum priviţi. Nu vă lăsaţi înşelaţi. Vă amintiţi aici, cu mulţi ani în urmă, când aveam biserica în rânduială? Vă vorbesc, iar voi vă rugaţi; capetele aplecate. Vă amintiţi când aveam biserica în rânduială? Când se dădea un mesaj în prorocie, sau în limbi şi tălmăcire, când îl scriam şi îl puneam aici, pe platformă, cu mărturia a trei oameni. Eu dădeam mesajul de pe platformă. Dacă nu se împlinea, aveaţi un duh rău printre voi. Veneaţi aici şi îndreptaţi lucrurile.

E-158 Dacă o persoană făcea ceva greşit, o soră sau un frate care îi vedea făcând ceva greşit, se ducea la ei. Când veneau în biserică, îi luau de braţ, se duceau în spate aici, în camera mică, îi spunea, "Frate, te-am văzut în locul greşit. Nu am să o spun în faţa bisericii, pentru că te iubesc. Ai greşit. Hai să ne rugăm acum." Vedeţi?

E-159 Acum fiţi sincer cu voi înşivă. Dacă dragostea lui Cristos este în inima voastră, mai presus de orice altceva, Dumnezeu să vă binecuvânteze; sunteţi în regulă. Dar dacă nu este, nu vă lăsaţi înşelaţi. Acele duhuri sunt cât se poate de înşelătoare. Ele vă înşală. Asta-i ce a făcut acela cu Eva, i-a spus o mulţime de adevăruri noi. "Oh, da, Dumnezeu a spus. Aha." Dar există un mic defect în asta. Asta-i ce... Asta-i ce ne-a separat în această dimineaţă; vedem micul defect din lanţ. Asta este ceea ce crează toate problemele.

E-160 Frate, dacă nu merge perfect cu inima lui Dumnezeu, vrei să ridici mâna acum către Dumnezeu şi să spui, "Doamne, prin aceasta, chiar vreau să fiu în regulă"? Nimeni să nu se uite decât eu. Ridicaţi mâna. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Mai este cineva? Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, şi pe tine, şi pe tine, şi pe tine, pe tine. Dumnezeu să te binecuvânteze. Acum, El vă cunoaşte. Vă cunoaşte pe fiecare dintre voi. El ştie exact care este dorinţa voastră.

E-161 Acum, metoda noastră de modă veche (în timp ce aveţi capetele aplecate) este ca oamenii să vină la altar. Este în regulă. Mie îmi place asta. Asta nu este o chestiune Biblică. Este doar o doctrină a bisericii.

E-162 "Dar tuturor celor ce L-au primit, le-a dat puterea de a deveni fii şi fiice ale lui Dumnezeu." Chiar în timp ce staţi jos, şi aţi ridicat mâna, o duzină sau mai mulţi dintre voi aici, veţi accepta acum, în adâncul inimii voastre, după ce ziceţi că simţiţi că ar trebui? Vreţi voi, acelaşi grup care a ridicat mâna, vreţi să ridicaţi mâna, să spuneţi, "Voi accepta acum acest lucru, frate Branham. Îl voi accepta acum pe Isus. Indiferent ce am făcut, acum Îl accept ca Iubitul şi Mântuitorul meu"? Dumnezeu să te binecuvânteze, d-le. Dumnezeu să te binecuvânteze, d-le. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. "Acum Îl voi accepta pe El. Ceva în inima mea îmi spune că-eu-eu-eu vreau. Este Ceva care îmi spune că trebuie, chiar acum. Aceasta este ziua mea. Poate data viitoare voi fi prea departe." Dumnezeu să te binecuvânteze, d-le. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Dumnezeu să te binecuvânteze, d-nă. Vă văd mâna. "Acum simt că trebuie să o fac."

E-163 Prieteni, biserica se răceşte. America va fi judecată destul de curând. Fiecare naţiune a primit asta. Ce veţi fi peste o sută de ani? Veţi fi undeva. Cândva, între acest minut şi o sută de ani de acum încolo, veţi pleca din această lume. Ar fi bine să fiţi siguri. Nu vă jucaţi cu asta. Cuvântul este predicat de Duhul Sfânt şi este Adevărul care vine din Cuvântul lui Dumnezeu. Există Cineva care vă iubeşte.

E-164 Acum, nu puteţi ridica mâna, dacă Cineva nu v-a chemat să ridicaţi mâna. Acela este Duhul Sfânt. ,,Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage mai întâi Tatăl Meu." Şi dacă El te iubeşte suficient de mult încât să-ţi bată la inimă şi să-ţi spună, "Da, mă refer la tine. Acesta este momentul. Vreau să intru, înainte de a fi nevoit să te iau de pe acest pământ, prematur. Îţi voi cere acum să ridici mâna." Deci nu vrei să o faci?

E-165 Încă unul să spună, "Eu acum, din adâncul sufletului meu, accept"? Acum mă voi ruga pentru voi. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Tocmai am simţit, sora dragă, că tu erai. M-am uitat acolo în spate... Desigur, vă daţi seama cu toţii că mai am doar câteva zile, câteva ore, până la întâlnirea de acolo. Stau mult în camera mea acum, rugându-mă. Serviciul de vindecare; Îngerul Domnului este aproape. Lucruri mari vor avea loc. M-am uitat în spate şi am văzut Ceva stând în picioare în încăpere, Era peste o femeie tânără. Am văzut pe alţii ridicând mâna. Am simţit o mărturie că era adevărat. M-am gândit, "Dacă mai fac o singură chemare, dacă acea femeie va ridica mâna." Şi a făcut-o. Şi asta a fost tot.

E-166 Acum, Doamne, Iubitul sufletului nostru, cine suntem noi, oricum? Ei bine, înainte ca lumea să fie formată vreodată, Tu ştiai fiecare ţânţar ce va fi pe pământ, fiecare furnică, fiecare gărgăriţă. Tu eşti infinit. Şi Tu ai ştiut că, în această dimineaţă, că oamenii vor ridica mâna. Tu ai ştiut asta. Ei bine, Tu i-ai văzut înainte ca lumea să înceapă. Tu ai ştiut-o, dintotdeauna. Şi ai ştiut că acest lucru va avea loc, pentru ca Tu să-Ţi exprimi dragostea faţă de poporul Tău. Ai spus că l-ai ridicat pe Faraon şi i-ai împietrit inima, ca să-Ţi arăţi puterea, cu cât mai mult Îţi vei exprima dragostea! Satan, cel rău care a pervertit binele în rău, Tu l-ai lăsat să facă acest lucru, pentru că astfel Tu îţi poţi exprima dragostea faţă de poporul Tău. Şi, O Doamne, noi Te iubim atât de mult! Noi Te apreciem.

E-167 Şi mă rog, Doamne, ca aceşti oameni să trăiască o viaţă creştină, smerită, de azi înainte, aşa cum Te-au acceptat pe Tine. Şi dacă mai sunt şi alţii, poate că nu i-am văzut pe toţi, poate că nu mi i-ai arătat, dar Tu ai vorbit cu ei. Dacă mai sunt şi alţii, binecuvântează-i şi pe ei. Căci o cerem în Numele lui Isus Cristos. Amin.
Există un Izvor umplut cu Sânge,
Tras din venele lui Emanuel,
Şi păcătoşii cufundaţi sub acel şuvoi,
îşi pierd toată vinovăţia... (Încet acum, soră.)

E-168 Ştiţi, ieri, fratele Roberson a fost până la fratele Wood. Eu am dat o fugă. Aşteptam să vină un păstor în vizită. El ne-a arătat o fotografie, iar fotografia era... Ne uitam la multe, dar, una dintre ele, când biserica ieşea pe uşă. Şi m-am văzut ieşind acolo, şi m-am uitat, "Oh, Doamne! Băiete, cum, ce ţi-au făcut câţiva ani!" Şi m-am uitat din nou. Asta mi-a venit în minte, în această dimineaţă.

E-169 Doar încă câteva zile mai avem din aceste osteneli şi păcate. Şi mă gândesc la momentele în care auzeam cântecul acela începând, văzându-i cum îşi făceau cale aici, stând în jurul altarului ca să se împărtăşească. Şi am auzit roţile sicriului scârţâind, în timp ce mergea prin încăpere în jos, acolo, luându¬i afară.

E-170 Amintiţi-vă, predicarea acestui Cuvânt va fi un... Se va ridica la Judecată. Şi eu va trebui să stau cu Acesta, să stau acolo. Va trebui să fiu martor la asta. Nu pot să îl iau înapoi. L-am spus deja. Trebuie să rămân cu asta. Mă va întâmpina la Judecată, la fel cum Dumnezeu a spus Cuvântul Său şi nu-l poate lua înapoi. Vedeţi?

E-171 Şi cântăresc fiecare cuvânt, mai întâi în inima mea, şi văd dacă vreau să îl spun, eu însumi. Dacă mi se pare greşit, nu-l spun. Îl las pe El să spună. Dacă-dacă El spune ceva, contrar, deşi eu nu aş crede, aş spune oricum, pentru că este El. Vreau să fiu sigur, pentru că nu vreau nici o greşeală în ziua aceea.

E-172 Ştiţi, va fi îngrozitor de întuneric, jos la râu, în ziua aceea. Nu va fi nimeni acolo să ajute. Nu vei lua niciun ban acolo. Prietenii tăi vor fi în aceeaşi stare ca şi tine; va fi îngrozitor de întuneric. Trebuie să traversezi. Vreau să fiu sigur că biletul meu e în regulă. Vreau să fiu sigur că, atunci când mă uit pe el, văd Sângele roşu al Stăpânului meu. Apoi, când voi auzi, după un timp, vechiul Vapor şuierând, atunci va fi totul bine. Dar nu vreau nici un necaz acolo jos atunci. Vreau să le rezolv acum. Dacă sunt probleme, vreau să le rezolv acum. O să am nevoie de tot harul de care pot avea parte, în acea zi.

E-173 Voi fi sincer. Aşa cum a spus un mare învăţător, zilele trecute, el nu a vrut să fie popular, a vrut să fie sincer. Îmi exprim părerea cu el. Vreau să fiu sincer. Vreau să spun Adevărul, aşa că în acea zi, când va veni, când voi auzi strigătele de-a lungul ţărmului, vreau să privesc în jos şi să fiu sigur.

E-174 La fel ca şi copiii evrei, când au văzut acele aripile negre ale morţii trecând peste, băieţelul îi spunea tatălui, "Eşti sigur că sângele este pe pragul de sus?"
Tatăl se uită afară, "Da, fiule, sângele este acolo." "Bine, atunci este în regulă. Suntem în siguranţă." Nu este Acesta acolo, în dimineaţa asta, prietene? Fii sigur.

E-175 Acum, Ora May, ştiu că ai venit să ne rugăm pentru tine, soră. Această sărmană fetiţă, cum a stat aici în rând, ca o făptură mică acolo. Micuţa Shirley stă aici, plângând, tocmai a venit din Arizona. Mă gândesc la acele copile. Vă amintiţi cu toţii de ele, aici, într-o-o căsuţă veche şi neîncăpătoare, tatăl lor bătrân şi sărac stătea alături în spatele bisericii de aici, pentru ele. Vă amintiţi, acele micuţe, cum eu... cum le cunoaştem cu toţii. Cum biata micuţă Ora May... E nevoie de doi pentru a creşte o familie. O, Doamne, acest lucru oribil al căsătoriei şi al divorţului. Şi cum Curtis a făcut tot ce a putut, pentru ele. A muncit din greu. Dar, un copil, indiferent cine este, are nevoie de dragostea unei mame. Cineva care să-i iubească. E în natură, pentru a-ţi linişti sentimentele.

E-176 Sunt un vânător. Studiez viaţa sălbatică. Asta e doar... Şi ies afară şi doar o studiez. O ursoaică bătrână, când intră, în perioada toamnei, este iar însărcinată să fie mamă din nou. Îşi alungă toţi puii. Are de la unul la doi; îi alungă, îi face să hiberneze singuri, ca să se obişnuiască cu asta.

E-177 În anul următor, când ea iese afară, mai are doi pui, încă unul sau doi. Îi îngrijeşte toată vara. Apoi, toamna, îi alungă din nou.

E-178 În vara următoare mai are încă doi. Dar dacă nu are niciun pui în acel an? Ştiţi ce face? Se duce afară şi încearcă să găsească acei pui, ei sunt la fel de mari ca şi ea. Dacă nu-i găseşte, ia doi lupi mici. O să ia doi coioţi. Ar lua, de fapt, un bebeluş uman. Sigur, s-a întâmplat deja. Ar lua acel micuţ sau orice altceva şi l-ar creşte. Este pur şi simplu natura. Nu se poate abţine.

E-179 Observaţi o fetiţă cu păpuşa ei, păi, nu are nici trei ani. Am văzut-o pe micuţa mea Sarah, noaptea trecută. M-am dus în cameră. Micuţă neliniştită, şi era acolo, dormea cu păpuşa ei pe braţ. Stăteam acolo şi m-am uitat în jos. M-am gândit, "Sărăcuţa de tine! Ştii, nu va mai dura mult, mulţi ani, tata va îmbătrâni, după o vreme. Sunt acum; încărunţesc şi mă duc." Dar asta prefigurează, într-o zi, un-un copilaş adevărat, care se află acolo. Este chiar în tine. Şi dacă nu-i iubeşti pe aceşti micuţi, altceva îi va lua locul.

E-180 Dacă un om nu îl venerează pe Dumnezeu, el va venera maşina lui, se va duce la bar, el-el va face altceva, va alerga dintr-o parte în alta. Pentru că, ceva trebuie să ia acel loc.

E-181 Acum, sora noastră, nu vreau să fiu... să o emoţionez. Dar, neavând grija unei mame, în mod corect, altceva i-a luat locul. Şi biata de ea suferă, în această dimineaţă, de o cădere nervoasă; doi copilaşi. Ea a făcut greşeli; şi eu la fel, şi cine altcineva nu a făcut? Dar încerc să spun că există Cineva care a iertat-o deja. Ea a ridicat mâna mai devreme; a trecut totul. Aceea a venit dintr-o inimă adevărată, ceea ce vreau să cred că aşa a fost; doar priveşte ce se întâmplă. Când va fi o bătrână căruntă, încă va sta în picioare. Aşa este. Dar, ea este agitată.

E-182 Nu există nici un medicament în lume care să ajute nervii. Dacă iei medicamente, ca să-ţi linişteşti nervii, te vor face de două ori mai rău când te vor lăsa.

E-183 Nu există un remediu pentru nervozitate, dar sunt aşa de bucuros că există un leac. Ştiţi, şi eu am suferit de asta. Există un leac, nu un remediu; un leac, dublu leac!

E-184 La predica mea de ieri, la radio: Săgeata Eliberării. Predicatorii trag atât de puţin, cum a făcut Ioas. El ar fi trebuit să tragă mai multe.
Dar, uite, fratele meu, sora mea. Remediul este Cristos.

E-185 Sau, permiteţi-mi să spun asta, în amvon, în spatele acestei lădiţe vechi construită aici; dar este la fel de sacru ca orice amvon pentru Evanghelie. A fost dedicat lui Dumnezeu. Noi suntem oameni săraci. Poate că nu are un strat de aur deasupra, dar Duhul Sfânt a venit aici şi a făcut lucruri mari pentru noi.

E-186 Sora mea, dragă, Dumnezeu să-ţi binecuvânteze inimioara. Ca mamă şi ca copil, dacă vei accepta ceea ce ţi-a spus fratele Bill... sau îţi spune acum, te asigur, dragă, că vei ieşi de aici, vei fi bine.

E-187 Acum, când ai ridicat mâna mai devreme, atunci L-ai acceptat pe Cristos. Vreau ca, în câteva minute, vreau să vii aici sus. Şi pot să-ţi dovedesc, prin... Tu, fii tu judecătorul. Prin harul lui Dumnezeu şi prin Duhul Sfânt care stă acum aici, pot face ca asta să te lase. Aşa este. Nu am văzut niciodată să eşueze. Dar apoi se va întoarce la tine când vei pleca de aici, vezi, dacă îi vei permite. Dar dacă nu o vei mai primi, indiferent cum te simţi; continuă să spui, "Isus Cristos mă vindecă."

E-188 Vezi, ai căzut, Ora May, de sus de aici, unde cândva erai fericită şi mergeai pe acea bicicletă, şi alergai în sus şi în jos pe strada de aici. Erai fericită atunci. Nu aveai sentimentele pe care le ai acum, nu-i aşa? Vezi? Acum ai căzut aici, pentru că nu mai era nimic acolo care să te ţină, dragă. Ai căzut aici. Dar acum trebuie să crezi că eşti aici sus, şi să crezi asta. "Şi credinţa fără fapte este moartă." Dacă crezi, atunci poartă-te ca şi cum ai fi acolo sus, şi atunci Dumnezeu doar te va ridica din nou acolo sus.

E-189 Iat-o pe mătuşa ta Meda stând acolo în spate. Şi ea avea acelaşi lucru. Şi eu am avut acelaşi lucru. Ştiu ce este, dar Dumnezeu este leacul.
Vei crede în dimineaţa asta, Ora May?

E-190 Vreau să vii aici. Oricare dintre voi, bolnavi, să fie unşi. Bine.
Să ne aplecăm capetele doar un moment.

E-191 Biserică, toţi îl cunoaşteţi pe Curtis. O cunoaşteţi pe Ora May. Doar uitându-vă la Ora May, puteţi vedea că s-a întâmplat ceva. Este obosită şi supărată. Ora May, acesta este momentul de a pune capăt.

E-192 Vreau să te întreb ceva. De multe ori, Ora May, ai spus, "Dacă aş putea găsi un loc de unde să pornesc. Dacă aş putea începe în acest moment să mă simt mai bine, cred că m-ar putea ajuta să îmi revin." Vezi, aşa este, nu-i aşa? Ei bine, acum eşti în locul potrivit, Ora May. Eşti în cel mai bun loc din lume, la altar, unde singura Persoană din lume care te poate ajuta, vrea să o facă, adică Dumnezeu.

E-193 Vreau să vă plecaţi capetele, toată lumea, să vă uniţi cu mine în rugăciune.

E-194 Dragă Tată Ceresc, aşa cum această sărmană fetiţă... Viaţa este atât de scurtă. Acum ea este o mamă tânără. Ştiu că, mai devreme, când a ridicat mâna, orice păcat a fost îndepărtat. Doamne, Biblia Ta este mărturia acestui lucru. Tu ai spus lucrul acesta din Ceruri, că, "Cel care va crede, va primi."

E-195 Acum, ea are o luptă îngrozitoare înaintea ei, Doamne. Şi Satan ar arunca-o, acolo, şi i-ar lua copiii, şi ar pune-o într-un azil de nebuni, ca să se dea cu capul de perete. Dar ea a venit la locul potrivit, astăzi, la altar. Ea a venit la casa Dumnezeului viu. Ea stă aici, aşa cum a fost, singură, la altar, dar nu singură. Îngerii lui Dumnezeu sunt tăbăraţi în jur. Şi Duhul Sfânt este aproape. Şi ea este martoră că a văzut multe lucruri care s-au întâmplat şi ştie că Tu eşti Dumnezeu. Şi mă rog ca, din toată inima mea, din tot sufletul meu, ca, în această zi, să o ajuţi pe Ora May.

E-196 Acum, Tată, iau de pe acest altar, care este aşezat aici, în acest loc sacru, unde Duhul Sfânt a prea umbrit... Se numeşte ulei de măsline, sau untdelemn, ulei de ungere. Este după specificaţia Ta, uleiul din măslinele din ramură. Şi acum, în timp ce merg înainte să o ung pe sora mea cu acest ulei, Tu ai spus, "Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav." După ce am predicat Evanghelia...

E-197 Ştiind că urmează această mare slujbă, facă-se voia Ta, aici în Indiana polis, unde mulţi nevrotici, surzi, muţi, orbi şi de toate, vor sta acolo. Dar noi nu ne temem nici un pic. Tu ai vorbit, înainte de începerea lumii. Avem o atingere a Cerului, acolo, care ne spune că este Adevărul. Mergem înainte, atunci, pentru a-l provoca pe acel diavol. Poporul nostru este în necaz, aşa cum a fost Lot, în predica din această dimineaţă, iar Abraham s-a dus după el.

E-198 Satan, suntem pe urmele tale, în această dimineaţă. Sora noastră sărmană şi părăsită este în necaz, şi noi suntem pe urmele tale. Cu untdelemnul şi cu botezul Duhului Sfânt, cu Cuvântul divin al lui Dumnezeu şi cu Evanghelia, mergem să ne punem mâinile peste ea, în Numele lui Isus Cristos. Şi te alungăm de la ea. Isus a spus, "Duceţi-vă," şi nu poate da greş; a spus, "În Numele Meu vor scoate dracii." Şi tu eşti un drac. În ascultare de porunca Lui, te alungăm de la ea, micuţa mea... mijlocim acum, aparent o părăsită. Sângele lui Isus Cristos o curăţă de tot păcatul. Astăzi ea devine curată şi sfântă în faţa lui Dumnezeu, prin mărturisirea păcatului ei, prin curăţirea Evangheliei. Lepădăm, această nervozitate. Oh, da, o chemai, dar nu te poţi atinge de ea. Noi pledăm pentru Sânge între ea şi acesta. Ei stau ca un mijlocitor. Şi acum lasă fata. Las-o să plece liberă. Şi de azi înainte, să fie fericită. Pentru acei copilaşi care stau acolo.

E-199 Pentru, acel soţ, fie ca şi el să vină şi să fie creştin. Fie ca toţi ai ei, şi într-o zi în Glorie, marele cerc al familiei să fie neîntrerupt acolo. Fie ca mama ei, tatăl ei, toţi ai ei, fiecare, să fie Acolo. O, Doamne, acordă asta.

E-200 Fie ca ea să fie liberă din această clipă. Noi o eliberăm, prin dragostea desăvârşită, şi poruncim prin Biblie; şi prin moartea, îngroparea şi învierea lui Isus Cristos; prin Sângele Său şi Duhul Sfânt. O aducem la Tine, în N urnele lui Isus Cristos. Amin.

E-201 În regulă, du-te acum. Lucrurile vor reveni la normal. Te simţi bine acum? Nu-ţi face rău acum; te simţi bine acum.

E-202 [Porţiune goală pe bandă – Ed.] ... să fie aşa tot timpul, ar fi bine. Sigur. Amin. Acum s-a terminat, surioară. Asta te face să te simţi uşurată? Acum poţi să ieşi de aici, să ieşi, să fii din nou Ora May, doar că, o nouă Ora May, o fată fericită în Cristos. Fie ca totul să se termine. Vi aici din nou, cam peste un an, cu voia lui Dumnezeu; intră şi spune, "Frate Branham, îţi aminteşti dimineaţa în care te-ai rugat pentru mine acolo sus la altar? Asta a rezolvat totul." Dumnezeu să te binecuvânteze. Laudă Domnului.
Să ne aplecăm capetele acum.

E-203 Tatăl nostru Ceresc, în ascultare faţă de însărcinarea Domnului şi Mântuitorului nostru, Isus Cristos, Te iubim astăzi, cu o dragoste curată, sfântă, neadulterată. Şi lasă ca bunătatea şi mila Ta să se odihnească peste fiecare dintre noi. Îţi mulţumim pentru străinii din poarta noastră. Şi ne rugăm ca Tu să-i binecuvântezi pe fiecare dintre ei.

E-204 Binecuvântează-l pe dragul nostru păstor iubit, pe fratele nostru Neville, care stă cu noi în hamul Evangheliei; nu înjugat cu lumea, ci înjugat cu Cristos; toate hamurile lui Dumnezeu pe el, trăgând mai departe vechiul car al Evangheliei, înainte, înjugat împreună ca cetăţeni şi slujitori ai lui Dumnezeu.

E-205 Binecuvântă toţi diaconii, administratorul, trezorierul, toţi cei care sunt implicaţi, toţi membrii, laicii, străinii. Doamne, urmează o întâlnire acolo, la Indianapolis. Doamne, eu nu sunt vrednic să fiu binecuvântat, dar vrei Tu să binecuvântezi poporul, prin predicarea Cuvântului! Fără îndoială că sute de oameni vor sta în picioare.

E-206 De asemenea, o ungem pe această doamnă, în Numele lui Isus Cristos, ca Tu să o ajuţi şi să-i îndepărtezi necazul, în timp ce ne punem mâinile peste ea, în Numele lui Isus Cristos. Acum, Tată Ceresc, îngăduie ca mila Ta să-i fie acordată, în Numele lui Cristos.

E-207 Acum, cu capetele noastre aplecate, mă întreb acum dacă este cineva aici care ar-ar vrea să vină la altar, ar vrea să vină şi să îngenuncheze pentru un cuvânt de rugăciune, care L-a acceptat pe Cristos, sau simte că ar vrea doar să se roage puţin după vizitarea Duhului Sfânt. Nu vă simţiţi foarte bine în această privinţă? Nu vă simţiţi bine?
Vino aici, frate Neville.

E-208 Câţi ar ridica doar mâna, să spună "Aş vrea să vin la altar doar pentru o mică rugăciune." Aţi ridica mâna, să spuneţi, "Aş vrea doar să mă curăţ, puţin." Oh, Dumnezeu să vă binecuvânteze. În regulă.

E-209 Acum, vedeţi, fratele nostru Neville, cred, l-am observat în toţi paşii lui, a fost un om adevărat. Îl găsesc la fel în fiecare zi. Indiferent dacă bătălia merge bine sau merge rău, fratele Neville rămâne acelaşi. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta. Fratele Neville nu ar putea face în sine; trebuie ca Dumnezeu să o facă. Şi mă bucur că această turmă de oi are un păstor ca fratele Neville. Mă rog ca Duhul Sfânt să-l ajute şi să-l binecuvânteze. Îl iubesc. Şi eu iubesc poporul Lui. Şi pe voi toţi oamenii vă iubim şi ne rugăm ca Dumnezeu să vă binecuvânteze.

E-210 Dar acum, în timp ce ne plecăm din nou capetele, voi cere ca cei care vor să ne rugăm pentru ei, şi vor să îngenuncheze şi să se cureţe, să vină cu smerenie la altar.

E-211 Acum, frate Neville, oferă o rugăciune pentru ei, dacă vrei. Vreau să participi şi tu la asta. Toată lumea să se roage.
[Fratele Neville începe să se roage – Ed.] Dacă vreţi să vă îndreptaţi spre al-...