E-1 Mulţumesc foarte mult. Sunt foarte fericit să fiu înapoi, în Numele Domnului. Doar puţin răguşit, de la început, dar Domnul mă va lăsa să intru în viteza a doua, după puţin timp. Astfel, am vorbit mult în această săptămână, la adunare. Şi ei mi-au pus multe întrebări la care le-am răspuns. Apoi am ieşit afară din clădire înfierbântat. Şi aceea... nu m-am răcit tare. Nu am simţit mai bine, în viaţa mea. Astfel, eu doar mă simt bine, dar gâtul meu este doar suprasolicitat. Şi el va fi bine. Astfel aş vrea să mulţumesc la fiecare din voi, pentru tot ce aţi făcut.

E-2 Am încercat să aflu... În timp ce conduceam, cu câteva minute în urmă, Billy şi unii dintre ei erau afară, încercând să găsească mica familie care a rămas fără bani, şi nu se mai poate întoarce acasă. Dacă mai sunt în clădire, aş dori cineva... dacă îşi vor ridica mâna, sau ceva. Eu am vrut să fac ceva referitor la aceea. Şi astfel mica familie care este din Michigan, sau pe undeva, care a rămas fără benzină sau ceva, sau bani. Dacă voi mai sunteţi aici în oraş... Dacă îi vedeţi după adunare, aduceţi-i la casa mea. Vedeţi? Aş vrea să fac ceva cu aceea. Aceea este... De aceea suntem aici, să dăm o mână de ajutor, la oricine putem. Astfel, acum, Domnul Isus ne binecuvântează, rugăciunea noastră.

E-3 Acum, aceasta a fost o săptămână neobişnuită, şi am avut nişte lucruri neobişnuite. Dar voi spune că niciodată nu am văzut un timp când Duhul Sfânt să se mişte mai liber decât a fost în această săptămână, în serviciu, a fost doar perfect minunat, pentru mine. Şi în timpul nopţii când am intrat, uneori este ora unu dimineaţa înainte de a merge la culcare. Eu doar mă bucur la gândurile Domnului Isus fiind aşa de bun cu noi. Şi acum eu...

E-4 Oricare dintre voi oameni care sunteţi pe aici, în oraş, sau în vecinătatea dimprejur, care nu aveţi până acum o biserică de domiciliu, sunteţi bineveniţi aici, să veniţi oricând şi faceţi-vă din aceasta casa voastră. Amintiţi-vă, noi nu avem calitate de membru aici, doar părtăşie pentru toţi. „Noi nu avem,” aşa cum obişnuia să spună Howard Cadle, „nici o lege, decât dragoste; nici crez decât Cristos; nici o carte, decât Biblia.” Şi astfel sunteţi întotdeauna bineveniţi la acest mic tabernacul.
Care, aşteptăm, dacă va voi Domnul, cât de repede putem, să zidim o biserică mai bună, un loc mai substanţial. Nu prea mare, că noi credem că Isus va veni în curând, şi nu vrem un lucru prea complicat. Noi doar vrem ceva... Acesta este aproape să se prăbuşească. El şi-a slujit scopului, şi suntem foarte mulţumitori pentru el.
Niciodată nu voi uita. Chiar unde stă acest amvon acum, cu vreo douăzeci şi ceva de ani în urmă, am îngenunchiat într-o mlaştină veche şi buruiana coadacalului sus până peste capul meu. Şi Domnul a zis: „Zideşte-ţi biserica aici.” Pe un teren mic, şi ne-am dus la Ingram şi l-am cumpărat cu o sută şaizeci de dolari, dacă îl vom acoperi. Acesta era un lac de gheaţă unde patinau toţi.

E-5 Fratele Jes Spencer ar trebui să-şi amintească, acesta era un lac aici, el şi Sora Spencer. Cred că vă amintiţi de aceea. Ei aduceau echipele acolo, şi conduceau în jurul lui pe această direcţie, să nu intre în lac.
Eu eram un băieţel aici la şcoala Ingramville. Aceasta era o baltă; ieşeam aici afară şi patinam, şi mă jucam lovindu-ne la picioare şi orice altceva, pe baltă. Fratele Mike, îşi aminteşti când aceasta era o baltă? [Fratele Mike zice: „Da.” - Ed.] Da, domnule. Frate Roy, acolo în urmă.
Şi acum, unde stătea balta, a rămas doar o partedin ea, care este aici în spate. În apa aceea botezam oamenii în apă pentru iertarea păcatelor. Şi acum aceasta...

E-6 Ştiţi, când aduceţi întrebările, şi unde voi aveţi ceva ce vreţi să le prezentaţi, şi aceea este o problemă deoarece aveţi o adunare amestecată. Oamenii au fost învăţaţi într-un fel sau altul. Dar când puteţi explica lucrul, chiar contrar cu ceea ce am fost învăţaţi, şi dulceaţa duhului lor curgea înapoi, acela este un lucru evlavios, pentru mine.
Nu vreau să dau vreun nume. Dar un doctor anumit din afara oraşului, doar m-a întâlnit în cameră acolo; un medic, presupun. Şi, a zis, de mulţi ani a fost încurcat în aceea. El a citit o carte care a fost scrisă referitor la aceea, contrar cu ceea ce învăţam eu. Dar, a zis că, de când a stat în adunare, şi a văzut faptele Scripturii stabilite, aceea a stabilit-o pentru totdeauna.

E-7 Cu un timp în urmă, m-am întâlnit în cameră, cu câţiva oameni din afara oraşului, din Ilinois. Şi acolo au fost vreo patru predicatori, trei sau patru predicatori. Şi au zis: „Frate Branham, noi am fost învăţaţi contrar, toată viaţa noastră, dar am prins viziunea acum şi vedem ce este de fapt Adevărul. Noi ne-am întrebat ce este acela.” Vedeţi? Şi acum, aceea, vedeţi, de aceea suntem acum...

E-8 Chiar ceea ce este, frate, nu credeţi că aceea degradează vreo biserică sau vreun popor. Aceea doar ridică Biserica. Vedeţi? Şi apoi, împreună, trebuie să stăm. Noi trebuie să stăm împreună. Când acei...
Când Dumnezeu s-a divizat la Cincizecime, frângând Stâlpul de Foc, în bucăţele, stâlpişori de Foc, şi s-au dus şi a atârnat peste oameni, şi Duhul Sfânt a venit peste ei. Dacă Dumnezeu s-a divizat Însuţi între noi, de fiecare dată acela ni se adaugă, aceea acumulează mai mult acel Stâlp, tot timpul. Şi împreună, când va fi toată marea Biserică a lui Dumnezeu răscumpărată, adunată împreună, vom merge în călătoria aceea prin cer, mai sigur ca orice lucru.

E-9 Niciodată nu am încercat să separ sau să seamăn discordie între fraţi. Am încercat din câte ştiu mai bine să fiu cât pot de bun, să înţeleg. Şi alţi oameni, dacă ei... adunările care-mi sponsorizează adunarea. Apoi dacă ei sunt... Ei sunt diferiţi unul de celălalt, dar ei mă iubesc, şi vor sponsoriza adunările mele. Şi eu vin între oamenii lor, eu cu siguranţă nu voi spune nici un lucru. Un domn nu ar face aceea, dar un creştin. Cu siguranţă nu o va face.
Şi apoi dacă am avut cândva adunări în cort; şi îmi imaginez că voi mai avea, cu voia Domnului, într- o zi. Apoi eu vreau, înainte de a învăţa ceva despre aceste învăţături, întâi vor fi servicii de dimineaţă cu păstorii, pentru câteva zile, ca ei să ştie ce mi-am propus să învăţ. Şi apoi dacă fratele acela nu o vede şi nu este de acord, orice frate, atunci să-şi ia adunarea, să zică: „Acum, nu vreau să o ascult. Vom sta de-o parte în timp ce el o învaţă.” Vedeţi? Să le acordăm privilegiul. Noi vrem întotdeauna să fim în armonie cu Dumnezeu şi cu copiii Lui, cu fiecare.

E-10 Astfel, acum, am o întrebare de răspuns în această seară, cu voia Domnului. Şi m-am gândit că poate voi răspunde la această întrebare, chiar înainte. M-am gândit că am avut-o pe alta aici, dar acela a fost un vis pe care l-a dat cineva, şi a vrut să mă rog peste aceea şi să dau interpretarea. Că, Domnul a fost aşa de milostiv cu noi, să o facă, de foarte multe ori.

E-11 Acum, aş vrea să ştiţi, înainte de a începe serviciul, că toţi sunteţi invitaţi cordial din nou la orice adunare, de fiecare dată când vom avea una. Şi din Louisville, din afara oraşului, din oraş şi dimprejur; aceşti predicatori buni; fratele din Sellersburg; cântăreţii; doamna aceea, oricine a fost ea, care a cântat acolo, cu un timp în urmă, şi acel ins mic. Noi doar îţi mulţumim, foarte mult. Eu am vorbit cu câţiva fraţi acolo în urmă, şi nici nu am avut o şansă să văd cine a fost, şi ce a fost, dar cu siguranţă am auzit-o. Şi aceea a fost frumoasă, şi cu siguranţă apreciez efortul acela. Acum vom...

E-12 Am pierdut-o seara trecută. Fiul meu mi-a pus-o în buzunar. Ceva persoane scumpe a scris-o. Şi acum amintiţi-vă, aceste întrebări nu sunt ca să fim diferiţi. Uneori, poate, apoi ei au scris-o, ele sună ca şi cum ar fi alt fel, dar o inimă sinceră încearcă să afle. Vedeţi? În acel fel ar trebui să ne apropiem întotdeauna de aceea, o persoană foarte cinstită încearcă să afle ce este corect.

E-13 Acum, aici cu un timp în urmă, am fost jos la o casă, având o adunare de rugăciune. Şi Fratele Junior Jackson, l-am auzit cu un timp în urmă, sau mă gândesc că l-am auzit, el a fost cu mine. Şi el a predicat. Şi acolo a fost un predicator din altă biserică. Şi nu am ajuns bine la podea, el a sărit şi a pornit, vrând să se certe cu mine. Ei bine, acolo din întâmplare erau cinci predicatori, şi ei au vrut toţi să sară pe acel bărbat deodată. Am zis: „Nu. Să nu o faceţi. Acum, el m-a provocat, astfel lăsaţi-l să vorbim noi doi împreună.”
Ei bine, el a început: „Noi vorbim unde vorbeşte Biblia; tăcem unde Ea tace.” Şi aşa mai departe. Şi a plecat. Şi doar după câteva momente... Am continuat să marchez Scripturile ce le cita greşit, le plasa greşit. A zis: „Acolo nu a fost decât... Nu au fost decât doisprezece bărbaţi care au primit Duhul Sfânt. Aceia au fost apostolii. Şi vindecarea Divină a fost dată numai celor doisprezece,” şi altele. Astfel, vedeţi, el doar a pierdut semnul, la un milion de mile. Astfel după... după ce eu... După ce a vorbit vreo jumătate de oră, l-am întrebat... Şi el a zis că eu sunt Diavolul.

E-14 Şi astfel atunci, după ce am vorbit, am zis: „Acum, primul lucru ce aş vrea să-l spun, frate, te iert pentru aceea, deoarece tu nu ai vrut să o spui. Ştiu că nu ai vrut. Că, dacă eşti un slujitor şi eu sunt un slujitor, noi ar trebui să fim fraţi.” Vedeţi? Apoi am zis: „Acum, dacă înţelegem greşit Scripturile unul sau altul, aceea este ceva diferit.”

E-15 Astfel apoi am început să iau Scriptura. Şi sărmanul ins a fost aşa de pierdut, într-un minut, el nu a ştiut unde să stea sau ce să facă. Apoi, s-a obosit aşa de tare, el nu a ştiut ce să facă. Şi el, când a ieşit din clădire, totuşi în seara aceea, el a zis: „Voi spune un singur lucru, Frate Branham. Tu ai Duhul lui Cristos.” Vedeţi?
Şi m-am gândit: „'Diavolul,' cu câteva minute în urmă, şi acum 'Duhul lui Cristos.'” Există doar o singură cale de a te apropia de acela. Aceea-i tot. Cristos nu trebuia să se certe.

E-16 Acum, omul, pentru că a făcut aceea, lucruri teribile care i s-au întâmplat; aproape şi-a pierdut mintea. Dintr-un spital de nebuni sau ceva, a sărit pe un geam, şi aproape să moară. Şi acum vine înapoi la ceva prieteni buni ai mei. El caută, în fiecare zi, botezul Duhului Sfânt. Doreşte să vină la casa mea, să-mi pun mâinile peste el, să primească Duhul Sfânt; un predicator al unei denominaţii mari. Vedeţi?

E-17 Foarte cinstit cu inima am răspuns întrebărilor, cu tot ce ştim răspunde.

E-18 Şi acum răspund această întrebare, scrisă frumos.
1. Frate Branham, ai vrea să explici de ce oamenii din Fapte 2:4 au vorbit în alte limbi, sau limbaje, chiar în faţa publicului care s-au adunat în Fapte 2:6?
Aceea este prima întrebare. Da. Aceea este aceeaşi persoană, presupun, la fel. Da, aceea este aceeaşi persoană.

E-19 Ei bine, acum, dacă veţi observa, frate, soră, oricine a scris-o. Nu a spus nici un cuvânt despre aceia că au coborât. Şi audienţa nu era la etaj. Dar când au coborât în curţi unde s-a adunat mulţimea, acolo i-au auzit vorbind în limbi. Vedeţi? Vedeţi?

E-20 Acum, aţi putea spune: „Ei bine, ei au vorbit acolo sus.”
Şi dacă aceea a fost o contrazicere sau o ceartă, voi aţi avea tot aşa de mult drept să spuneţi, ei nu au vorbit până când nu au ajuns acolo jos, deoarece, „Apoi aceasta s-a răspândit în jur.” Vedeţi?

E-21 Acum, celelalte lucruri aici, aceea merge chiar cu aceea.
2. Ai vrea să explici de unde ştia Simon că Duhul Sfânt a fost dat în Fapte 8:18? Aceea este la Samaria.
Ei bine, există un singur lucru, el nu ştia că ei aveau Duhul Sfânt din cauza vorbirii în limbi, sau Biblia nu spune că ei au ştiut. Doar au văzut rezultatele. Nimeni nu poate primi Duhul Sfânt fără să li se întâmple ceva. Este corect. Dar aceea nu a zis că au vorbit în limbi acolo, astfel ar fi trebuit să fie altceva ce au văzut în afară de vorbirea în limbi, deoarece aceea niciodată nu a menţionat că ei au vorbit în limbi.
3. Şi explică de unde ştim că unii dintre oameni din Ziua Cincizecimii au vorbit Galileana.

E-22 Cea mai mare parte dintre ei au fost Galileeni. Şi toţi... Acum, aşa cum am zis în această dimineaţă... Acum, există două lucruri, două facultăţi. Acum, voi sta de partea oamenilor care au vorbit în limbi; oamenii vorbeau în limbi; oamenii nu vorbeau în limbi, ci în limbaje, când au coborât din camera de sus şi au început să întâlnească oamenii. Dar dacă veţi citi Scriptura, ascultaţi atenţi acum.
Nu sunt toţi aceştia Galileeni care vorbesc?
Şi cum auzim fiecare bărbat vorbind în limba noastră proprie, în care ne-am născut?
... nu sunt toţi aceştia Glileeni care vorbesc?

E-23 Ei vorbeau Galileeana, dar ei i-au auzit într-o altă limbă. Se poate că ei vorbeau într-o altă limbă, în limba lor proprie. Oricum, nu contează; încă aceea nu face concepţia penticostală a fi corectă. Vedeţi? Căci... Ascultaţi. Aici este motivul. Nu pentru a spune ceva diferit, dar numai să o corectez. Dacă observaţi, de ce s-a ridicat Petru atunci şi a vorbit întregii mulţimi, şi ei fiecare l-au auzit în limba în care a vorbit. Căci, trei mii au fost convertiţi, fiind Evrei rigizi care au fost cât se poate de rigizi în religia lor. Dar ei trebuie că s-au ridicat, au înţeles fiecare cuvânt, a lui Petru predicând despre profeţi, şi altele, aducându-i până la Cincizecime. Că ei au strigat, şi au zis: „Bărbaţi şi fraţi, ce putem face să fim salvaţi?”
Petru a zis: „Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi fiecare din voi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor voastre.”

E-24 Acum, daţi-mi voie să spun aceasta, cu... toată inima mea, pentru ca să vedeţi... ce încerc să vă aduc. Eu cred într-adevăr în vorbirea-n limbi. Cred că acela este un dar al bisericii. Cred că există o limbă. Eu am vorbit în limbi, de multe ori, însumi.

E-25 Să vă dau un mic exemplu, ceea ce cred că a fost Cincizecimea. Şi apoi voi... ceva în acel fel, acum, sau ceva de acest fel. Am fost în Dallas, Tex-... Huston, Texas, chiar înainte de a se lua această poză, cam cu o zi. Aş fi putut avea sala de muzică; noi puteam cuprinde opt mii. Oamenii nu puteau intra, astfel ne-am dus la tabernaculul lui Raymond Rickey. Am uitat doar... Acela a fost un tabernacul uriaş, mare. Şi noi l-am umplut. Şi am predicat şi m-am rugat pentru bolnavi, aici. Apoi, în timp ce ei i-au scos afară, m-am dus pe acolo, şi am predicat şi m-am rugat pentru cei de aici, la Raymond Rickey dincolo de râu.

E-26 Apoi când am fost pe acolo, mi-am propus să vin înapoi la Sala de muzică. Eu... Howard doar mi-a dat voie să merg atât cât am putut merge. Şi el m-a atins pe umăr, m-a bătut pe umăr. [Fratele Branham se bate pe umăr - Ed.]
Dacă aţi observat, în cameră, când ungerea era peste noi, ei m-au bătut pe umăr, în acest fel. [Fratele Branham se bate pe umăr - Ed.] Aceea înseamnă: „Este timpul să închei. Nu mai spune: Veniţi înainte.” Şi Howard, era, eu stăteam acolo, el doar mi-a luat mâna, m-a aruncat peste umărul lui şi a ieşit afară. Vedeţi? Că el ştia că am avut suficient timp.
Ei bine, am pornit să plec de la platformă când m-a bătut pe umăr. Am zis: „Bine, frate.” Am pornit să plec de la platformă, şi o fată, o fetiţă, şedea aici, plângând. Fetiţa mexicană, arăta a fi cam de doisprezece, patrusprezece ani, doar adolescentă. Şi m-am uitat la ea, şi am zis: „Care este problema, dragă?” Am zis: „Ea plânge, Howard, că...”
A zis: „Tu ai avut suficient. Tu ai alt grup pe acolo, care te aşteaptă.”
Şi am zis: „Aduceţi-o aici sus.” Şi doar m-am întins spre ea, m-am mişcat în acest fel. Şi ea a urcat la platformă. Cred că Fratele Woods şi ceilalţi erau prezenţi, acum. Ei au fost la adunare. Nu ştiu dacă erau de data aceea sau nu. Frate Woods, unde eşti, în seara aceasta? [Fratele Woods zice: „Aici.” - Ed.] Da... Este corect? [„Corect.”] Da, tu ai fost acolo. Şi am zis: „Aduceţi-o la platformă.”
Ei bine, am zis: „Iată, dragă. Crezi că Dumnezeu este în stare să-mi spună care este necazul tău?” Şi ea a continuat să-şi ţină căpşorul jos. „Ei bine,” am gândit: „ea poate este surdo-mută.”

E-27 Astfel, m-am uitat din nou. Am văzut că vorbeşte. Am zis: „Oh, ea nu poate vorbi engleza.” Ea nu putea vorbi nici un cuvânt în engleză. Astfel ea era din Mexic. Astfel ei au chemat un translator. Şi am zis: „Crezi, dragă, că Domnul Isus îmi poate spune care este necazul tău?”
Ei bine, ea a răspuns prin translator, a zis: „Da. Ea a crezut-o.” Şi am zis: „Nu poţi vorbi engleza, deloc?” Şi translatorul i-a zis.
Ea a zis: „Nu.” Ea nu cunoştea nici un cuvânt în engleză. Ea era din Mexic. Şi astfel când eu...

E-28 Apoi viziunea a început. Am zis... ei nu au tradus viziunea, vedeţi, că vorbeam în mod constant. Nu au interpretat nici o viziune, astfel, până când aceea se termină, apoi ei le spuneau ceea ce s-a întâmplat. Astfel, atunci, când am început să vorbesc, am văzut o viziune. Am zis: „Văd o fetiţă cam de şase ani. Ea este îmbrăcată cu o rochie din stofă scoţiană, părul în codiţe negre pe spate, şi legături de cauciuc la el. Ea stă lângă un şemineu demodat. Acolo este o oală mare, şi ea mănâncă porumb galben din ea. Astfel ea a mâncat aşa de mult încât a devenit bolnavă violent. Ea cade, şi mama ei o pune în pat, şi ea are crize de epilepsie. Şi aceea i s-a întâmplat. Vedeţi?” Am zis: „Tu ai avut epilepsie de atunci.”
Şi repede, înainte de a spune cineva ceva, ea s-a uitat la translator, ea a zis, în limba ei proprie:
„Am gândit că el nu ştie vorbi în spaniolă.”
Şi translatorul a zis: „Ai vorbit spaniola?” Am zis: „Nu, domnule. Eu vorbesc engleza.”
El a zis: „Ei bine, ea a zis că tu ai vorbit spaniola.”
Am prins-o. Am zis: „Opriţi înregistrarea.” Acolo au fost multe casetofoane, poate treizeci din acelea mergând în zilele acelea.
Fratele Roy Roberson, tu nu ai fost acolo? [Fratele Roy Roberson zice: „Da.” - Ed.] Da. Fratele Roy Roberson, şi Sora Roberson şi aceia, au fost acolo.

E-29 Astfel am zis: „Opriţi înregistrarea. Ascultaţi-o din nou.” Şi aceea a fost de fapt în engleză. Dar, vedeţi, atunci când am început...
Atât timp cât viziunea continua, eu am vorbit engleza dar ea a auzit în spaniolă. „Cum auzim toţi în limba noastră proprie, în care ne-am născut?” Vedeţi? Şi, dar, imediat ce am început vorbirea, însumi, atunci ea nu a mai auzit nici un lucru ce am zis. Dar în timp ce venea inspiraţia...

E-30 Acum aplicaţi-o la Cincizecime, doar odată. Vedeţi? Prietene, Dumnezeu este judecătorul meu. Duhul Sfânt a făcut-o. Acum să o aplicăm la Cincizecime, pentru înţelegere. Duhul Sfânt nu ar face ceva doar să zică că a făcut-o. Trebuie să fie o cauză şi un motiv. Vedeţi?

E-31 Acum, în acea Zi: „Cum am auzit fiecare în limba noastră proprie, în care ne-am născut? Nu sunt toţi aceştia, vorbind, Galileeni?” De unde ştim că erau Galileeni, dacă nu vorbeau Galileana? Toţi erau îmbrăcaţi la fel. De unde au ştiut că ei au fost Galileeni? „Nu sunt toţi aceştia care vorbesc, Galileeni? Şi cum auzim orice om, în limba noastră proprie, în care ne-am născut?”

E-32 Apoi, se ridică un alt bărbat, un Galilean, Petru, şi începe să le predice. Şi cumva într-un fel, în acea mulţime de oameni, trei mii de suflete l-au înţeles, şi au venit şi au fost convertiţi, şi şi-au dat vieţile lui Cristos.

E-33 Acum ascultaţi. Daţi-mi voie să iau o altă Scriptură, vă rog. Să mergem la marele Sfânt Pavel, şi apoi să citim al 12-lea capitol din 1 Corinteni. Şi apoi să coborâm în al 13-lea capitol la 1 Corinteni, când Pavel a vorbit despre: „Dacă urechea va zice nasului, 'Nu am nevoie de tine.'” Şi aşa mai departe, mădularele Trupului. Apoi în al 13-lea capitol, ascultaţi ce a zis el acum.

E-34 Acum, ştim că există două feluri diferite de limbi menţionate în Biblie. Una din ele este o limbă, aceea este un dialect de pe pământ. Acum, cealaltă este o limbă necunoscută.

E-35 Acum, mulţi dintre cei mai scumpi prieteni ai mei... V-am spus că sunt Penticostal. Acum, mulţi dintre oamenii mei o cred, că, atunci când primesc Duhul Sfânt, ei doar se ridică şi vorbesc într-o limbă necunoscută. Aceea este exact contrar cu Scriptura. Apoi oamenii nu ştiu ce spun. Dar, în Ziua Cincizecimii, fiecare ştiau ce ziceau. Aceea era înaintarea, la orice naţiune. Vedeţi? Isus a zis:
„Evanghelia trebuie să fie predicată la toată lumea, începând la Ierusalim.” Acolo trebuia să fie în acel fel.
Acum observaţi. Pavel a zis, că: „O limbă, care, dacă ai vorbit-o, o limbă necunoscută care este darul limbilor, dacă nu este tradusă sau prin descoperire, aceea nu foloseşte la nimic.”
Apoi aflăm, că, în al 13-lea capitol, el a zis: „Chiar dacă vorbesc în limbi omeneşti,” acelea sunt dialectele de pe pământ: „sau Îngereşti. Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti sau Îngereşti, şi nu am dragoste, nu sunt nimic.” Astfel puteţi vorbi şi în limbi veritabile omeneşti şi Îngereşti, şi încă nu ai Duhul Sfânt.

E-36 Nu am avut-o noi deja, în Evrei 6? „Ploaia cade peste grâu şi neghină.” Nu a zis Isus: „Ploaia vine peste drepţi şi nedrepţi”? Vedeţi? Aceeaşi ploaie care face grâul să crească, este aceeaşi ploaie care face să crească. Dar, prin roada aceluia, o cunoaşteţi.

E-37 Şi primul rod al Duhului este dragostea. Ce a zis Pavel: „Dacă am toate, pot vorbi în tot felul de limbi, şi nu am dragoste, îndelungă răbdare, bunătate, credinţă, răbdare, şi altele, nu-mi foloseşte la nimic.” Vedeţi?
Şi apoi observaţi referitor la daruri. Voi ziceţi: „Oh, acela-i un om mare al lui Dumnezeu. Oh, el înfăptuieşte miracole.” Aceea încă nu-l face corect.

E-38 „Chiar dacă am darul miracolelor,” Pavel a zis la 1 Corinteni, ceva în acel fel: „chiar dacă am credinţă să mut munţii, şi nu am acea roadă a Duhului, dragostea, eu încă nu sunt nimic.” Vedeţi? Căci credinţa va face orice.
De aceea spun întotdeauna: „Voi nu sunteţi vindecaţi prin ceva merite a salvării voastre, meritul vostru. Vindecaţi prin meritele credinţei voastre, 'Dacă poţi crede.'”

E-39 Acum, vedeţi: „Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi Îngereşti, şi nu am dra-... ,” chiar dacă ar putea-o face: „eu nu sunt nimic.” Astfel, vedeţi, nu puteţi spune nimic.

E-40 Acum, pentru prietenul meu scump Metodist. Eu am doi care stau chiar aici, şi peste tot. Eu îi am aici, mulţi dintre ei. Biserica Metodistă credea, în urmă în ziua de la început, începătoare, că: „Când un om are suficientă religie, sfinţit, să strige, el L-a avut.”
Penticostalii au zis: „Când a vorbit în limbi, L-a avut.”
Şi în zilele noastre, el va zice: „Dacă aveţi o slujbă de vindecare, voi L-aţi primit.” Dar acolo nu este nici unul dintre...

E-41 Ascultă, prietene. Nu încerca să depinzi sau să cauţi vreo senzaţie. Dimpotrivă, bazaţi-vă pe realităţi, vedeţi, nu senzaţii. Strigarea este bună. Vorbirea în limbi este bună. A lăuda pe Domnul este bine, credinţa pentru miracole este bună, toate lucrurile acelea.

E-42 Şi simţurile acelea, unii dintre ei spun: „Oh, L-am simţit ca un vâjâit de vânt.” Altul va zice: „Am simţit Foc în sufletul meu.” Ce? Aceea nu-l face corect, în nici un fel. Acela este ceea ce eşti după ce l- ai primit, vedeţi, aceea contează. Vedeţi? Astfel voi nu-L puteţi ţintui la vreo senzaţie.

E-43 Acum, aceea este aşa de cinstit şi cât ştiu mai bine. Acum, aş putea fi greşit; dacă sunt, atunci eu înţeleg greşit Scriptura. Şi dacă este contrar, ei bine, eu nu vreau să fiu contrar. Vedeţi? Dar eu numai îmi dau versiunea mea despre ceea ce cred că este adevărat.

E-44 Acum, vă luăm mult din timpul vostru la aceasta, înainte de a începe serviciul obişnuit. Şi acum, nu menţionăm aceste lucruri să mergem deseori în jurul tabernaculului, uneori. Aceasta a fost de prima dată, cred eu, de mult timp, pentru vreun an sau doi, sau ceva. Şi apoi poate unii dintre oamenii noştri intră, şi spun: „Ei bine, Frate Branham, eu am avut buze bâlbâitoare. Şi am făcut aceasta. Am făcut aceea?”
Am zis: „Ei bine, bine. Aceea este foarte bună.”

E-45 Acum, dacă vreţi să vorbiţi într-o limbă necunoscută, cred că Dumnezeu vă va lăsa să o faceţi. Dar după cum spune Scriptura, voi încă sunteţi nimic până când va veni Duhul Sfânt.
Apoi, după ce vine Duhul Sfânt, apoi puteţi vorbi în limbi şi să aveţi... Dumnezeu doar va scoate acea natură care o aveţi, şi o taie de la voi, şi vă face cel mai bun slujitor ce puteţi fi. El vă poate face să predicaţi Evanghelia. Vă poate face să aveţi un dar de vorbire în limbi. Vă poate face un profet. Vă poate da duhul profeţiei. El poate. Greu de spus, ce va face pentru voi. Sau, El poate face toate aceste lucruri pentru voi. Dar primul lucru, este să fiţi siguri, că: „Printr-un...” Nu o senzaţie. „Printr-un singur Duh noi toţi suntem botezaţi într-un Trup.” Şi apoi darurile vin din acel Trup, vedeţi, vorbind în limbi şi orice lucru.

E-46 Ceea ce este, dacă Nazarinenii vin la mine. Veţi spune: „Frate Branham, acum, există un Nazarinean şi Metodiştii. Ei spun că au primit Duhul Sfânt când au strigat. Ei au spus că au primit Duhul Sfânt.” Eu nu spun că ei nu l-au primit.
Dar aici este un lucru care îl urmăresc: „Prin roada lor.”
Când Adevărul este descoperit, unii din ei se întorc împotriva Lui, cu amărăciune: „Acela-i Diavolul.” Apoi, roada arată de unde vine aceea. Vedeţi? Aceea arată că ei nu L-au primit. Dar cei ce vor să umble în Lumină, primesc Cuvântul.

E-47 Aici cu un timp în urmă am predicat jos la Kentucky. Şi în afara adunării, acolo a fost un bărbat care aparţinea de o altă biserică care cred că zilele miracolelor au trecut. El ţinea o lanternă în mână. Şi a zis: „Eu doar te-am aşteptat, predicatorule.” Un unchi bătrân şi cu mine, acela este plecat acum.
Şi am zis: „Da, domnule.”
El a zis: „Eu sunt cutare şi cutare.”
Şi am dat mâna cu el. Am zis: „Sunt foarte bucuros să te întâlnesc, fratele meu.” Şi a zis: „Aş vrea să-ţi spun că eu cred că tu eşti absolut greşit.”
Am zis: „Ei bine, ai un drept să o faci, deoarece eşti un american.” Şi a zis... Ei bine, vezi, şi noi avem... Am zis: „Greşit în ce? Ai vrea să spui despre vindecare?” Am zis: „Ce spui despre fetiţa desculţă care tocmai a umblat ieri, seara trecută, care a avut un bebeluş?”
Ea nu era peste cam vreo patrusprezece ani, însăşi, desculţă. Micuţa... Cum o numiţi aceea? Gingham, stambă, sau un fel de rochie. Eu nu cunosc materialele. Şi ea a avut un bebeluş în mână, şi a venit sus la mine Şi oamenii se înghesuiau în win-... Şi aceasta era biserică Metodistă, biserica Metodistă White Hill, chiar afară din Burkersville, Kentucky, unde am fost născut. Şi ea a avut acest bebeluş. Şi am zis: „Soră...”
Am întrebat: „Cineva este bolnav?”
Şi ea a venit sus pe acolo, mică ruşinoasă, cu capul aplecat. Şi ea a zis: „Da, domnule, copilaşul meu.” Şi micuţul mergea în acel fel.
Am zis: „Care este problema cu el, soră?” Ea a zis: „Are convulsii.”
Şi am zis: „Convulsii?”
„Da, domnule.”
Am zis: „De cât timp are aceste convulsii?”
Şi ea a zis: „Ei bine, chiar de când s-a născut, şi aceea este aproape de un an.”
Şi am zis: „Ai vrea să-mi dai să ţin copilul acela? Acolo sus în munţi trebuie să aveţi grijă cu aceea.” Şi ea a zis: „Da, domnule.” Ea mi-a dat copilaşul în mâini.

E-48 În inima mea doar am stat liniştit, un minut. Am zis: „Dumnezeule, dacă mă vei lăsa să câştig aceşti oameni, atunci fă ceva pentru mine acum.”
Şi în timp ce-l ţineam în mână, el s-a oprit din convulsii. M-am uitat la el. L-am pus sus, ţinut de mâini, m-am jucat cu el, şi el a gângurit şi a râs cu mine. M-am uitat jos la ea. Şi ea s-a ridicat... Avea capul jos, cu părul despărţit, şi atârna pe spatele ei şi avea cosiţe. Ea şi-a ridicat capul, şi lacrimile curgeau pe obrajii ei. Oameni duri stăteau acolo, cu perciuni pe feţe, aşa de lungi, şi lacrimile curgeau pe feţele lor. M-am uitat în jur. Am zis: „Iată copilul tău, soră. Isus Cristos l-a făcut sănătos.” Şi femeile acelea bătrâne au început să leşine şi să cadă pe podea, să toarne apă pe faţa lor, şi să le ventileze.
Şi, păi, am zis: „Ce a făcut aceea?”
El a zis: „Dl. Branham, eu nu pot accepta nimic până când o voi vedea în întregime.”
Am zis: „Ei bine, o idee bună, presupun. Dar,” am zis: „vreau să te întreb, unde locuieşti?”
El a zis: „Acolo în spate dincolo de acest munte, departe. Vino acasă cu mine pentru cină diseară, şi îţi voi da unt din lapte şi mămăligă.”
Am zis: „Mi-ar place să merg, şi sunt foarte flămând, dar,” am zis: „Nu pot merge. Trebuie să merg acasă cu unchiul meu.” Şi el... Am zis: „Ei bine, aş vrea să te întreb. Vreau să te întreb ceva. De unde ştii că vei ajunge acasă?”
El a zis: „Ei bine, voi trece muntele acela.” Am zis: „Se poate vedea casa ta?”
El a zis: „Nu.”
Am zis: „Atunci de unde ştii că vei ajunge acolo?” El a zis: „Există o cărare care duce acolo.”
Am zis: „Dar, încă, nu o poţi vedea. Şi tu mi-ai spus că nu poţi accepta nimic până când nu vezi, total.”
„Oh,” a zis el: „voi lua lanterna şi voi umbla cu lanterna.” Am zis: „Chiar aceea încerc să te aduc să faci.”
„Chiar aşa cum lanterna îţi dă lumină, şi umbli în lumină, tu mergi în Lumină aşa cum El este Lumina.”
Noi vom ajunge acolo cu bine. Chiar dacă nu se vede sfârşitul, clar, dar ştiu că aceea va fi acolo.
Să ne rugăm acum.

E-49 Tată Ceresc, Îţi suntem mulţumitori pentru bunătatea lui Isus Cristos, care este centrul dragostei. Şi eu mă gândeam că Tu eşti supărat pe mine, dar Isus mă iubea. Dar am aflat acum că Isus este chiar inima lui Dumnezeu, astfel eu ştiu că Tu mă iubeşti şi ai suferit pentru mine.

E-50 Şi, Tată, Dumnezeule, mă rog pentru această lume astăzi, şi pentru ţara noastră. Mă rog, Doamne, pentru iertarea greşelilor mele şi pentru greşelile poporului meu, oamenii care mi i-ai dat să-i păstoresc. Şi mă rog ca Tu să-i binecuvântezi, şi fiecare dintre oameni, care au fost în această clădire, care au pus întrebări. Sau, poate am zis ceva contrar cu ceea ce cred ei. Doamne, eu nu o pot explica, însumi. Eu nu sunt în stare. Dar lasă... Ai vrea doar să le permiţi să cunoască, Tată, ce este în inima mea, ceea ce vreau să spun? Te rog. Mă rog ca Tu să o faci. Binecuvântează-i, împreună.

E-51 Binecuvântează-ne în timp ce aşteptăm asupra Cuvântului Tău, doar câteva momente înainte de serviciul de botez. Ajută-ne să vorbim ceea ce este corect. Ajută-ne, în acest Mesaj în seara aceasta, gâtul meu fiind cam răguşit. Te rog ca Tu să mă ajuţi, Dumnezeule drag, şi Tu, chiar vei vindeca bolnavii şi chinuiţii care sunt în mijlocul oamenilor. Că o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-52 Acum, dacă vreţi, pentru următoarele câteva momente, să deschidem prin cartea Romanilor, al 6-lea capitol.
Oh, aşteptaţi. Eu cred eu am... Ziceţi, eu mai am multe între-... Zic, le voi răspunde miercuri seara, dacă este în ordine. Eu sunt terminat, foarte târziu acum. Nu le-am observat pe acelea care erau puse acolo până doar acum.
Acum, Romani al 6-lea capitol, să citim.
Ce vom spune atunci? Să continuăm să păcătuim, ca harul să se înmulţească?
Ferească Dumnezeu. Cum vom face noi care suntem morţi faţă de păcat, să mai trăim în păcat?
Nu ştiţi, că toţi aceia care... noi care am fost botezaţi în Isus Cristos am fost botezaţi în moartea lui?
De aceea suntem îngropaţi cu el în botez spre moarte: aşa cum Cristos a înviat din morţi prin gloria Tatălui, tot aşa şi noi ar trebui să umblăm în înnoirea vieţii.
Căci dacă ne-am făcut una împreună printr-o morte asemănătoare Lui, tot la fel ar trebui să fim în asemănarea învierii Lui.

E-53 Dacă aş lua un text în seara aceasta, pentru vreo douăzeci de minute, aş spune aceasta: „Identificare,” Identificat cu Cristos.

E-54 Ştiţi, există în ţară astăzi, foarte mulţi oameni nemulţumiţi. Şi este uimitor, când mergeţi în jur şi aflaţi atâta nemuţumire. Oamenii abia mai ştiu ce vor să facă. Ei coboară pe stradă la vreo şaptezeci şi optzeci de mile pe oră, într-o zonă de treizeci de mile; frânează şi se întorc după colţ, şi pornesc cu o aşa viteză încât îşi ard jumătate din cauciucuri, să meargă pe o distanţă de un bloc, să şadă şi să vorbească puţin. Se pare că oamenii nu ştiu ce vor să facă.

E-55 Unii dintre ei ajung aşa de conturbaţi încât se duc jos la farmacie şi îşi cumpără o sticlă de arsenic, un acid sulfuric sau ceva, şi se sinucid. Ei sunt găsiţi zăcând morţi. Unii îşi vor deschide robinetele de gaz în cameră, sau stau în automobilele lor cu o ţeavă de gaz de monoxid de carbon, încercând să scape de viaţă. Unii dintre ei se urcă sus pe pod, şi scriu un bileţel şi îl pun pe haina lor, şi se aruncă în râu să moară; sărind de pe munţi, din turnuri înalte. Şi unii vor lua un pistol şi îl vor pune în cap, şi îşi vor exploda creierii. Ei sunt doar nemulţumiţi.

E-56 Spitalele sunt pline de oameni nemulţumiţi. Spitalele de nebuni sunt supraaglomerate. Nemulţumiţi! Ei nu ştiu ce vor. Se pare că există ceva ce încearcă să ajungă, dar niciodată nu ajung la aceea.

E-57 Şi de asemenea am aflat, case, care este şira spinării a naţiunii şi biserica, noi aflăm case frânte, şi tribunalele de divorţ doar supraaglomerate cu divorţuri. Deligvenţe juvenile, de mame părăsindu-şi copiii cu îngrijitoare şi ieşind, afară să lucreze şi undeva, când soţi lor au servicii bune, dar ele nu sunt mulţumite să fie o mamă şi să rămână acasă. Ele nu sunt mulţumite să se îmbrace ca doamnele. Ele vor să se îmbrace ca bărbaţii. Bărbaţii vor să fie ca femeile. Şi ele doar... Se pare că există ceva greşit, pe undeva. Şi oamenii caută ceva, şi nu o pot afla. Aceea este o stare dureroasă în care sunt.

E-58 Se uită peste tot, să afle ceva, să facă un exemplu. Luăm femeile zilelor noastre, ele se uită la televizor până când găsesc o stea de cinema anumită. Sau, ea va ieşi afară, îmbrăcată într-un anumit fel, şi toate femeile vor să se îmbrace ca ea, sau să se comporte ca ea, să o facă un exemplu. Ceva fete frumoase, doar în floarea vieţii, vor încerca să se modeleze, şi vor încerca să facă vreo stea de film un exemplu prin care să meargă. Şi în final se vor afla prinse într-o cuşcă a păcatului din care nu mai pot ieşi. Ce păcat! Văzându-le venind la adunare, lacrimile curgând pe obrajii lor, dar ei caută ceva.

E-59 Luăm bărbaţii. Bărbaţi, voi îi prindeţi pe stradă sau în afacerile lor. Omul bătrân vrea să fie un adolescent. El îşi va tăia părul, cu un vârf plat, şi va face o coadă de raţă în spate. El vrea să fie un adolescent. Adolescentul vrea să fie ca unul dintre aceşti regi ai Rock-and-roll-ului. Unde sfârşesc ei? În păcat şi în ruşine.

E-60 Se pare că omul este nemulţumit. El aleargă pretutindeni. Vor merge înainte, vor asculta la radio, glume şi alte lucruri, pe care le trag aceşti glumeţi. Şi vor ieşi şi vor încerca să imite sau să se comporte ca oamenii aceia.

E-61 Luaţi băieţelul de pe stradă. Cum îl cunosc! Şi el trebuie să fie un Paladin, sau un Hapalong Cassidy.
Sau... Şi lumea comercială îl apucă şi face milioane de dolari din aceea. Ei trebuie să fie un Roy Rogers, sau un Mr. Dillon, sau ceva costum de program de televizor.
Ei încearcă să imite persoana aceea. Îi pun ca exemplu. Ei i-au pus ca exemplu. I-au pus pentru standardul lor de viaţă. Şi ce găsesc la capătul drumului? Acei inşi mici devin gangsteri şi tâlhari. Femeile devin prostituate, şi femei de stradă, şi oameni criminali. Bărbaţii devin jucători de noroc, şi: „Iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu.” Bisericile încearcă să imite cealaltă biserică, biserica mare.

E-62 Se pare că vedem, nu există satisfacţie între oameni. Ce fac ei...
Ce îi face să o facă? Aceea este pentru o cauză. Aceea este o natură. Dumnezeu le-a dat natura aceea. Au o natură care îi face să aibă ceva cu care să se identifice. Trebuie să aibă ceva cu care să se asemene, un obiectiv în viaţă.
Vor să fie o stea de film, sau un cowboy, sau ceva de acel fel.

E-63 Am auzit la radio, venind acasă, unde ceva om mare italian, la Denver, încercând să joace Hopalong Cassidy, ceva, cu o puşcă încărcată. Şi în loc de aceea, el urma să fie un Chester, tot restul vieţii sale. El şi-a împuşcat rotula. Ia te uită.

E-64 Dar ei încearcă să afle ceva cu care să se identifice. Motivul pentru care o fac, este deoarece există ceva în ei. Şi Dumnezeu i-a făcut aşa.
Dar Dumnezeu le-a făcut un exemplu cu care să se identifice, şi acela a fost când El L-a făcut pe Isus Cristos să devină Salvatorul nostru. Acela este exemplul. Aceea vor oamenii, ar trebui să vrea să fie identificaţi cu Isus, să fie ca El.

E-65 Dacă toţi băieţii care vor să fie Hopalong Cassidy sau unii dintre aceşti ceilalţi; sau fetiţele, Annie Oakley's şi altele; dacă ar vrea măcar să fie ca Isus, tot aşa de mult cât doresc să fie ca acelea, şcolile duminicale ar fi pline, peste tot. Dacă femeile care vor să fie ca ceva stea de film, ar vrea să fie ca Isus; biserica, păi, ele niciodată nu ar trebui să ia vreo ofertă. Desigur.

E-66 Dumnezeu a făcut omul să dorească să aibă un exemplu. Şi Dumnezeu i-a dat un exemplu. Acel exemplu este Isus Cristos, să fim identificaţi cu El.

E-67 Acum, dacă am fi mai mult ca El, atunci nu ar fi aşa de mulţi oameni mari în lume. Nu ar fi nici un copil flămând în lume. Nu ar fi nici un whisky, sau băutură, sau jocuri de noroc. Dumnezeu ne-a dat un exemplu cu care să ne asemănăm, dar noi refuzăm să fim ca El. Acum, aceea este problema cu lumea. Ei au dorinţa, Dumnezeu le-a dat-o, dar ei au întors-o în direcţia greşită. Este timpul să ne întoarcem înapoi să luăm strada corectă, şi să facem faţă Calvarului. Natura o dovedeşte.

E-68 Acum, dacă oamenii din această zi, cu dorinţa aceea mare şi marea ambiţie să fie ca cineva, ca un exemplu. Dacă se uită la Cristos ca exemplul lor, atunci vom avea... Am putea concedia orice poliţie ce există, în naţiune. Fiecare ar fi blând şi smerit. Fiecare ar fi bun şi ar avea dragoste frăţească, unii pentru alţii. Niciodată nu ar fi vreun caz de divorţ cerut în ţara noastră. Niciodată nu ar fi ceva boli. Noi am putea dărâma spitalele noastre, dacă fiecare ar încerca să-l facă pe Isus Cristos exemplul lui. Nu am avea nevoie de nimic altceva.

E-69 Astfel, acea natură este în om, dar el o pune în lucrul greşit. El face unii oameni... Şi ştiţi, Biblia a zis, că: „Noi suntem blestemaţi când ne vom încrede în om. Când veţi face din fire modelul vostru, sau vă puneţi încrederea în fire,” Biblia a zis: „sunteţi blestemaţi.”
Ce bine ştiu! Este prea uşor să o faci.

E-70 Iată ce cauzează multe din acelea, este standurile noastre de ziare pline de revistele vulgare; casele noastre pline de poze cu femei frumoase. Ecranele ştirilor noastre nu mai sunt cenzurate; ele sunt larg deschise, pot arăta orice fel de glume, sau să facă lucruri care sunt teribile. Nu există curăţie între noi, în continuare. Ştiu căci credeţi că sunt prea dur la aceea. Dar aceea este ... Cineva trebuie să fie dur cu aceea. Aceea doar trebuie făcută.

E-71 Când eram un băieţel, am citit cartea lui Tarzan şi Maimuţele. Mama a avut un ţol de blană vechi pe care Doamna Wathen i l-a dat, l-a pus înaintea bufetului de bucătărie. Eu l-am tăiat şi mi-am făcut un costum Tarzan, şi am dormit în pom o săptămână. Am vrut să fiu Tarzan. Apoi când am citit cartea The Lone Star Ranger, am călărit cu mătura afară, pe post de cal ca hobby, încercând să fiu ca Lone Star Ranger.

E-72 Nu este altceva decât ceea ce vor face oamenii. Este ceea ce citiţi, muzica ce o ascultaţi.
Mergeţi într-un restaurant, şi acest vechi rock-and-roll, nu-i de mirare că oamenii înnebunesc. Aceea este suficientă să înnebunească fiinţa umană.

E-73 Dar, oh, eu voi fi mulţumitor, prin toată Eternitatea, pentru acea zi când am citit despre Isus. Aceea m-a mulţumit. Aş vrea să fiu ca El. Aceea este dorinţa mea, să întorc cealălalt obraz, sau să mă duc a doua milă. Să fiu în stare să iert, când toţi cei ciudaţi sunt împotriva ta, să nu ţin nimic împotriva nimănui. Chiar dacă vă tratează greşit pe drept, sau pe nedrept pentru ceea ce aţi făcut bine, dar încă să-i iubesc. În acel fel aş vrea să fiu. Aş vrea să fiu acel fel de persoană. Aş vrea să fiu în stare, ca, atunci când sunt batjocorit să nu răspund cu batjocură. Acel fel de exemplu ni l-a dat Dumnezeu în Isus Cristos. Noi ar trebui să fim identificaţi cu El. Noi suntem.

E-74 „Cum devenim identificaţi cu El,” veţi spune: „Frate Branham? Acum, ajunge... voi trebuie să vă îmbrăcaţi ca stelele de Holywood şi să faceţi celelalte lucruri. Dar cum deveniţi identificaţi cu Isus Cristos?”
Întâi, vă pocăiţi de ceea ce aţi făcut deja. Şi apoi sunteţi identificaţi cu El, aici în bazin. Fără îndoială că mulţi se vor identifica cu El, în câteva minute. În bazin, sunteţi identificaţi cu El în botez. „Că dacă suntem îngropaţi în Cristos, suntem identificaţi cu moartea, îngroparea şi învierea Lui.” De aceea suntem botezaţi. Noi mergem jos în apă, venim sus să mărturisim că noi credem în moartea, îngroparea şi învierea lui Isus Cristos. „Şi dacă am fost plantaţi în asemănarea Lui, în moartea Lui”, Dumnezeu ne-a dat o promisiune, „vom fi ca El, în înviere.”

E-75 Identificaţi-vă cu ceva regină de film, şi vedeţi unde veţi fi. Identificaţi-vă cu ceva cowboy, sau ceva adolescent, şi vedeţi unde veţi fi.
Dar vă provoc, în seara aceasta, identificaţi-vă cu Isus Cristos, în moartea Lui, în învierea Lui, şi vedeţi unde veţi fi la înviere. „Că dacă vom suferi cu El, vom domni cu El.” Dumnezeu ne-a dat promisiunea. Toată dorinţa mea este să fiu ca El.
Ia-mă, Doamne, şi modelează-mă şi fă-mă. Formează-mă din nou. Ca şi profetul care s-a dus la casa olarului, sparge-mă şi remodelează-mă.

E-76 În Vechiul Testament, când un bărbat vrea să fie identificat la casa lui Dumnezeu, el lua cel mai nevinovat lucru ce îl putea afla, un miel. El ştia că mielul nu avea păcat, că el nu cunoştea păcat. Şi s-a dus, şi a luat un miel, şi îşi punea mâinile pe capul lui, şi îşi mărturisea păcatele. Şi prin credinţă, îşi transfera păcatele pe miel, şi inocenţa mielului peste el. Apoi mielul murea, deoarece acela era un păcătos. Şi omul trăia, prin faptul credinţei, de supunere la ceea ce a zis Dumnezeu. Dar ce a făcut el? El s-a dus drept înapoi în templu, cu aceeaşi dorinţă ce a avut-o când a intrat. Deoarece, când acea celulă de sânge se sparge... că, viaţa începe într-o celulă de sânge. Şi când acea celulă de sânge se spărgea, viaţa mielului nu coincidea, sau nu venea înapoi peste viaţa umană, deoarece aceea era o viaţă de animal. Omul ieşea cu aceeaşi dorinţă ce a avut-o, astfel de aceea el făcea păcate în continuare, tot timpul, din nou.

E-77 Dar a venit un timp când Dumnezeu ne-a făcut un exemplu, şi ni l-a dat pe Domnul Isus. Şi când un păcătos îşi pune mâinile pe capul Lui scump, şi îşi mărturiseşte păcatele, şi păcatele lui sunt transformate sau transferate de la păcătos la Isus; şi inocenţa lui Isus transferată, prin Duhul Sfânt, înapoi la persoana aceea. „El este o creatură nouă în Cristos Isus.” Acolo aş vrea să fiu identificat. Biblia a zis: „El care nu a cunoscut păcat, a fost făcut păcat pentru noi.” Motivul pentru care a suferit a fost pentru păcatul nostru. Şi este foarte adevărat că, aceea nu este mai mult decât datoria noastră, să ne uităm la aceste lucruri să vedem aceste dorinţe ce le avem, pe care Dumnezeu le-a pus în noi, să creeze în noi, să ne facă să vrem să fim ca El.

E-78 Şi acum, dacă o puteţi vedea, prin credinţă, înainte de a atinge cândva adevărata dorinţă, să veniţi înainte, să fiţi identificaţi cu El în botez. Apoi în timp ce sunteţi plantaţi în asemănarea morţii Lui, de asemenea veţi împărtăşi asemănarea Lui, în înviere. Că atunci când a ieşit din mormânt, El a fost acelaşi Isus care s-a dus în mormânt. „Şi dacă suntem în Cristos...” Cum intrăm? Prin botezul Duhului Sfânt. „În ziua aceea vom veni şi vom împărtăşi învierea Lui.”
Exista o mică cântare ce o cântam, de mulţi ani.
Să fim ca Isus, să fiu ca Isus,
Pe pământ doresc să fiu ca El;
Prin toată călătoria vieţii, de pe pământ în Glorie,
Eu cer numai să fiu ca El.
Din ieslea Betleemului a venit un Străin, (Străin pentru lume)
Pe pământ doresc să fiu ca El;
Prin toată călătoria vieţii, de pe pământ în Glorie,
Eu cer numai să fiu ca El.

E-79 Împărtăşind blândeţea Lui, veţi împărtăşi şi puterea Lui. Împărtăşind supunerea Lui, veţi împărtăşi învierea Lui. Faceţi aşa cum a spus Dumnezeu să faceţi. În inima mea, cel mai mare lucru la care mă pot gândi, este să fiu ca Isus Cristos, să fiu identificat cu El. De aceea botez oamenii în Numele lui Isus Cristos, deoarece El este identificarea noastră. Noi purtăm identificarea. „Orice faceţi cu cuvântul sau cu fapta, faceţi-o în Numele lui Isus Cristos, dând laudă lui Dumnezeu pentru aceea.” Şi noi suntem identificaţi cu El în botez.

E-80 În seara aceasta vom boteza, doar în câteva minute, oamenii aici în cameră, care sunt aici să fie botezaţi. Şi dacă există vreo dorinţă în inima voastră, că vreţi, aveţi vreo ambiţie lumească, pocăiţi-vă de acelea chiar acum. Spuneţi-i lui Dumnezeu că vă pare rău că aţi vrut să fiţi o persoană lumească mare. [Pete pe bandă - Ed.] Ziceţi: „Doamne, toată ambiţia mea este să fiu ca Isus.” Veniţi blânzi, smeriţi, apoi, când vă puneţi mâinile pe Capul Lui, şi prin credinţă vă mărturisiţi păcatul. Ziceţi: „Doamne, îmi pare rău că am făcut-o.” Apoi ce se va întâmpla? Dumnezeu va transfera toată vina voastră asupra Lui, şi va lua nevinovăţia Lui şi o va pune înapoi peste voi. Şi staţi neprihăniţi, în Prezenţa lui Dumnezeu, deoarece aţi crezut în Isus Cristos, Fiul Său. Ce plan de salvare! Apoi voi împărtăşiţi gloria Lui. Bunătatea lui Dumnezeu va veni în inima voastră. Puterea învierii Lui vă va face o persoană nouă. Aceea va satisface orice dorinţă.

E-81 Când am fost un băiat, am încercat să fac orice lucru. Eu am făcut orice se putea face la vârsta mea. Şi multe lucruri nu am fost suficient de mare să le fac, am încercat. Îmi plăcea, îmi plăcea să vânez. Am gândit că aceea este. M-am gândit la aceea. Tatăl meu a fost un călăreţ. M-am gândit: „Dacă pot ajunge cândva în vest să le îmblânzesc caii lor!”
Dar, frate, odată acolo sus în calea mea în munţii din Arizona, coborând cu o ciurdă de vite, într-o seară. Şedeam acolo. Şi un băiat cu numele de Slim avea un piaptăn vechi cu o bucată de hârtie peste el. El cânta. Alt ins stând acolo, din Texas, cu o chitară, cânta. Şi ei au venit la un imn. Mi-am descălecat calul; mi-am pus-o la cap, folosind-o ca perină. Şi pătura mea peste mine, şi eu stăteam acolo, şi încă cu cizmele în picioare, o pereche de pinteni înfipţi în pământ. Şi el a început să cânte.
Jos la cruce unde Salvatorul meu a murit, Acolo jos am plâns pentru curăţirea păcatului; Acolo s-a aplicat Sângele inimii mele;
Glorie Numelui Său!

E-82 Am încercat să trag pătura sus, să-mi astup urechile. M-am uitat sus, şi stelele se păreau că coboară. Şi acei pini şoptitori din munţi se păreau că strigă: „Adame, unde eşti?”
Oh, creşterea vitelor era lucrul secundar. Am vrut să-l aflu pe Dumnezeu. Acolo în spate, atârnat pe o pereche de pinteni din aceia, am zis: „Domnule, nu ştiu cine eşti, dar nu mă pedepsi până când pot găsi lucrul real.”

E-83 După două zile de atunci, jos în oraş, stând acolo, şi după câteva zile de atunci, după strângerea vitelor. Stăteam acolo pe o bancă veche în parc. O fetiţă spaniolă a venit pe acolo. Şi eu stăteam acolo, gândindu-mă la Dumnezeu: „Ce ar putea fi Acela?” O fetiţă veche a venit pe acolo, şi eu doar un băieţel de vreo optsprezece ani. Ea şi-a scăpat batista şi a trecut mai departe. Am zis: „Femeie, ţi-ai scăpat batista.” Doar dorinţa lui Dumnezeu mi-a schimbat dorinţa. [Fratele Branham bate pe amvon de patru ori - Ed.] Inima mea sărmană irlandeză flămânzea. Vroiam ceva, ceva care satisface.

E-84 Dumnezeu mi-a dat privilegiul de a vâna, în toată lumea, Africa, India, dincolo de mulţi, Canada, şi una dintre cele mai mari excursii, şi am prins recordurile mondiale. Acelea sunt în ordine. Dar nu există nimic ce ar putea lua locul acelei Puteri a Dumnezeului cel viu, să o trimită în sufletul vostru.

E-85 Când am ajuns acolo, iubeam munţii. Îmi plac apusurile de soare. Eu doar înfigeam priponul, şi legam calul. Porneam sus, pe vârful munţilor, şi stăteam câteva zile. Doar priveam soarele răsărind şi apunând, auzeam vulturul ţipând. Acela este bun. Îmi place să fiu acolo. Dar, frate, inima mea începe să salte şi să bată, când mă gândesc la:
Necurat, necurat, duhurile necurate l-au frânt. Totul este bine când Isus vine să rămână.
Am început să mă gândesc la oamenii bolnavi, şi la chemarea aceea. Şi există ceva în mine, care strigă: „Coboară-te de pe aceşti munţi foarte repede. Du-te acolo la oameni.”
Aş vrea să mă identific ca slujitor al Său în mijlocul poporului Său. Oh, cum îmi place să mă identific cu El. Apoi, cu privire la aceea, El se întoarce între noi şi se identifică cu noi. El este aici în seara aceasta, prietene.

E-86 Este timpul acum pentru serviciul de botez să înceapă, în vreo zece minute. Şi aş vrea să spun acest singur lucru înainte de a face aceea, înainte de a începe. Isus Cristos Fiul lui Dumnezeu... Doar multe comentarii aş vrea să spun, dar n-am timp.
Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, S-a identificat în Cuvântul Lui. Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a identificat Însuşi în această dimineaţă, în adunare, prin a da discernământul. Se identifică în a aduce păcătosul din căile păcatului, la un om nou, o creatură nouă. A luat cea mai josnică femeie sau cel mai josnic bărbat, beţiv, alcoolic, şi orice este, şi să-i îndrepte, să-i cureţe, şi să facă un domn sau o doamnă din ei. Acela-i Domnul meu. Luaţi omul care este bolnav şi chinuit, şi nu este speranţă pentru el, şi îl învie la o viaţă nouă ca a lui Isus, să cunoască chiar gândurile inimii noastre. Stând în mijlocul nostru, în poporul Lui, Dumnezeu în poporul lui, identificându-Se. El este aici acum, acelaşi Duh Sfânt.

E-87 Înainte de a începe adunarea aceea pentru botez, în timp ce fraţii se pregătesc, mă întreb aceasta.
Mă întreb dacă există cineva aici pentru care nu ne-am rugat, în această dimineaţă, şi sunteţi bolnavi. Să văd mâna voastră ridicată. Ridicaţi-vă mâna dacă sunteţi bolnavi şi în nevoie, şi nu aţi fost la rugăciune în această dimineaţă. Nu sunt bilete de rugăciune sau nimic; doar bolnavi şi suferinzi. Bine.
Să ne aplecăm capetele doar un moment.

E-88 Doamne, cu acest gât încordat, glas ţipător, oh, mă rog ca Tu să adânceşti în inimă, Sămânţa, oricum, în inima oamenilor că trebuie să fim identificaţi cu Tine. Că există un proverb vechi aici pe pământ: „Păsările se cunosc după pene, şi omul după compania ce o ţine.” Şi, dragă Tată Ceresc, ne rugăm ca Tu să fii compania noastră. Doamne, lasă să Te avem, chiar dacă ne-ar costa orice avem pe acest pământ. Lasă-ne să fim identificaţi, ca: „Omul acela într-adevăr trăieşte cu Dumnezeu. Compania lui este Dumnezeu.”

E-89 Să se spună ca şi despre Petru şi Ioan, după ce au trecut prin poarta numită Frumoasa, şi au zis: „Nu am bani; dar ceea ce am, îţi dau.” Şi ologul s-a făcut sănătos. Şi când au fost în faţa tribunalelor, oamenii au zis că ei şi-au dat seama că erau neştiutori şi neînvăţaţi. N-aveau educaţie, dar şi-au dat seama că au fost identificaţi cu un fel corect de companie. Ei au fost cu Isus. Dumnezeule, aceea este dorinţa inimii mele, să fiu identificat cu Tine, ca unul dintre slujitorii Tăi, ca unul care Te iubeşte, ca unul care este corect cu Tine, şi ţine ceea ce spune Cartea Ta, şi să fac tot ce ştiu să fac, ce este corect.

E-90 Acum, Tată, vrei Tu din nou în seara aceasta să te identifici cu noi, ca oamenii să poată şti că aceasta nu este numai ceva, oh, ceva timp special, sau ceva de acel fel, Doamne. Să se facă cunoscut în seara aceasta că Tu eşti acelaşi Dumnezeu care a fost aici în această dimineaţă. Tu ai aceeaşi Putere. Şi aceleaşi lucruri ce ai făcut în această dimineaţă, le poţi face din nou în seara aceasta. Tu ai promis că ele vor fi în ultimele zile.

E-91 Mulţi de aici nu au suficientă credinţă. Ne rugăm ca Tu să le dai credinţă acum. Şi lasă ca Duhul Tău să fie identificat cu noi, că Tu ai zis: „Lucrările ce le fac Eu, le va face şi acela care crede în Mine.” Astfel ne rugăm, Dumnezeule, ca Tu să identifici că Tu eşti aici cu noi în seara aceasta, şi încă ne iubeşti. Şi Tu vrei ca fiecare persoană de aici, care nu a fost botezată, să vină şi să fie identificată cu Tine. Ca ei să poată fi părtaşi al acestui har minunat care se poate transfera; de la noi la El, şi de la El la noi; vina noastră la El, şi harul Lui la noi. Acordă aceea, Doamne. Ascultă-ne rugăciunile, în timp ce îţi cerem în Numele lui Isus Fiul Tău. Amin.

E-92 Noi stăm în umbra dreptăţii juste a lui Dumnezeu. De fiecare dată când doi sau trei sunt adunaţi în Numele lui Isus Cristos, El a promis că va fi în mijlocul lor.

E-93 Acum, eu nu ştiu, cred că parte dintre biletele de rugăciune au fost luate. Unii dintre voi încă mai aveţi câteva. Mulţi dintre voi nu au un bilet de rugăciune. Nu contează dacă aveţi sau dacă nu aveţi. Dacă sunteţi bolnavi, sunteţi bolnavi. Şi dacă... Acest Dumnezeu care a scris Biblia, Îl credeţi solemn? [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Dacă se va reîntoarce în mijlocul nostru, să Se dovedească, alături de predicarea Cuvântului, că El este aici, convingând păcătoşii că El este aici; dacă El este aici să vindece bolnavii, şi va descoperi cauza, aşa cum a făcut când era aici pe pământ, vă veţi accepta cu bucurie vindecarea? Dacă vreţi, ridicaţi-vă mâna doar peste tot. Noi nu vom merge la... nu avem nici... Eu nu ştiu ce bilete de rugăciune le-a dat. Nu vom avea bilete de rugăciune. Doar, rugaţi-vă, şi credeţi.

E-94 Şi dacă El va face astfel, şi Se va identifica, voi ar trebui să nu vă ruşinaţi să vă identificaţi cu El atunci. Voi nu trebuie să o faceţi. Acum aici este o provocare directă. În biserică în această dimineaţă am dat bilete de rugăciune, şi i-am chemat la altar, şi ne-am rugat pentru ei. Şi Duhul Sfânt ne-a scuturat cu aşa bucurii, încât i-am simţit trăgându-mă de toate părţile, era timpul să plec, deoarece am fost slăbit. Şi acum, aici spun, voi care nu aveţi bilete de rugăciune, sau oricum sunteţi, stând în audienţă, vă provoc. Vă provoc să faceţi aceasta, să credeţi că povestea ce v-am spus-o despre Isus Cristos este Adevărul. Şi rugaţi-vă, dacă sunteţi bolnavi. Nu contează...

E-95 În această dimineaţă, am încercat să văd dacă pot afla oameni care nu au fost la tabernacul. În seara aceasta, nu contează de unde sunteţi. Doar rugaţi-vă. Apoi dacă acel mare Duh Sfânt al lui Dumnezeu, al cărui poză o avem acolo, dacă El va veni în mijlocul nostru! Voi m-aţi auzit predicând aşa de mult, că El ne-a promis lucrurile, ce le va face. Şi apoi când El a fost pe pământ, când a venit din nou în carne, El va face acelaşi lucru. Acum, dacă sunteţi bolnavi, rugaţi-vă. Vă provoc!

E-96 Provocaţi-l pe Dumnezeu, ziceţi: „Dumnezeule, Fratele Branham nu mă cunoaşte. El nu ştie nimic despre mine. Dar dacă îl vei lăsa să se întoarcă spre mine, lasă-mă să-Ţi ating haina, apoi vorbeşte-mi, eu ştiu că Tu eşti în legătură cu această biserică.” Biserica sunt credincioşii. „Apoi voi cunoaşte că Tu eşti acelaşi ieri, astăzi, şi în veci.” Şi rugaţi-vă.

E-97 Eu doar mă simt condus să o fac. Nu ştiu de ce am făcut-o, dar mă simt condus să o fac. Acum, dacă vă veţi ridica capul.

E-98 Chiar aici, acea femeie care se uită la mine, are mâna ridicată în acest fel, rugându-se, doar cu câteva minute în urmă. Şi ea se roagă pentru altcineva în afară de ea. Niciodată nu am văzut femeia în viaţa mea, din câte ştiu. Ea este o străină total faţă de mine. Dar ea se roagă pentru fiica ei, care este gata pentru o operaţie. Tu nici nu eşti măcar din această ţară. Tu eşti din Texas. Aceea este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Aveţi un bilet de rugăciune? Nu aveţi? Nu aveţi nevoie de nici unul. Credeţi cu toată inima.

E-99 De unde ştiu pentru ce te rugai? Nu puteţi vedea? Dumnezeul Cerului descopere secretele inimii. Nu a zis Daniel aceea în ziua lui? Dumnezeu descopere secretele inimii.

E-100 Există o doamnă care stă alături de tine acolo. Ea s-a bucurat foarte mult de aceea. Ea a avut boală la inimă, şi vrea să ne rugăm pentru ea. Astfel dacă îţi vei pune doar mâinile peste ea. Bine. Acum, mergeţi înapoi în Chicago şi fiţi sănătoasă. Amin. Nu o cunosc nici pe femeia aceea, măcar, nu ştiu nimic despre ea. Dar Dumnezeu vă cunoaşte. Vedeţi?
El Se identifică cu noi. „Dacă puteţi crede, toate lucrurile sunt posibile.”

E-101 Această femeie mică, evreică care stă aici, ea se ruga, la fel. Este corect. Tu te rugai pentru mine să spun ceva despre tine. Am văzut necazul tău în dimineaţa aceasta, dar nu l-am numit. Dar picioarele acelea care te-au deranjat, se vor face bine. Astfel nu te îngrijora despre aceea.

E-102 Crezi şi tu, domniţă care stai aici? Mă crezi a fi profetul Lui, slujitorul Lui? Eu nu te cunosc. Dumnezeu te cunoaşte. Dar dacă El este Duhul lui Dumnezeu cu noi, atunci El va face cum a făcut Isus. Tu te rugai şi se pare că am fost atras. Acolo este Îngerul Domnului asupra ei. Dacă vei crede, boala ta de inimă va înceta, şi artrita. Numele tău este Domnişoara Wisdom. Este corect. Du-te înapoi şi fii vindecată, Domnişoară Wisdom. Niciodată nu am văzut femeia în viaţa mea.
Dar, El este Dumnezeu, dacă veţi crede numai.

E-103 Aici, priviţi aici. Vedeţi acea domniţă stând acolo cu mâna sus în acest fel, la gura ei? Acolo este...
Nu vedeţi acea Lumină care atârnă chiar peste femeia de acolo? Acum, priviţi, coboară chiar peste ea. O văd rupându-se. Ea are boală la ficat, are dureri la ficat. Aceea este o sângerare de fiere. Ei bine, tu eşti Doamna Palmer. Aceea este. Acum îmi amintesc cine eşti. N-am văzut numai viziunea ci te văd stând alături de Fratele Palmer. Este corect, soră. Acum, du-te şi fii sănătoasă. Crede, cu toată inima ta.

E-104 Există o domniţă care şade în spatele ei, la fel, care s-a uitat sus, cam uimită, chiar în spatele ei.
Crezi că boala amigdalelor ale celor doi copii va pleca, soră, şi tu la fel? Apoi du-te în drumul tău, acasă, şi bucură-te şi fii fericită. Pune-ţi mâna peste copii, peste cei doi cu boli. Şi boala ta te-a părăsit, la fel. Eşti vindecată în Numele Domnului Isus, voi toţi veţi fii vindecaţi, fiţi sănătoşi.

E-105 Îl puteţi vedea pe Dumnezeul viu trăind astăzi? El este tot aşa de mare, oriunde. Nu-i aşa? [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Nu aţi vrea să fiţi identificaţi cu El? [„Amin.”] Desigur, vreţi. Sigur, voi vreţi.

E-106 Acum să ne aplecăm capetele doar un moment. Înainte eu... aceea mă slăbeşte foarte mult. Câţi aţi vrea să fiţi amintiţi în rugăciune chiar acum, zicând: „Dumnezeule, ai milă de mine. Acum vreau să-l cred pe Domnul Isus. Eu vreau toate necazurile mele să fie îndreptate acum”? [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Dumnezeu să fie cu voi.

E-107 Domnul, care L-a adus înapoi pe Isus din morţi, Dumnezeul Cerului, mă rog Ţie, în locul lor, ca aceasta să fie ora când vor crede; să vină înainte dacă nu au venit niciodată, şi să fie identificaţi cu Isus Cristos, aici în acest bazin, în seara aceasta. Că Scriptura a zis, că: „Dacă suntem îngropaţi cu El în botez, şi am avut parte cu El în moartea Lui, vom împărtăşi şi învierea cu El.” Aceea este o promisiune. Şi marele sfânt Petru, din vechime, ne-a zis: „Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.” Toată săptămâna aceasta...

E-108 Aici stă nora mea, Doamne, mica Loyce, flămânzind, şi însetând, şi postind, şi aşteptând. Acolo stă sora mea, în spate, flămânzind şi însetând şi postind şi aşteptând. O Doamne, trimite Duhul Sfânt chiar acum cumva, în această clădire, şi atinge sufletele cu Puterea învierii. Şi fie ca ei să se ridice în picioare, într-o Putere de înviere, să fie identificaţi cu Isus Cristos în învierea Lui. Acordă aceea, Doamne.

E-109 Iartă orice păcat. Omite orice este rău, Tată, şi dă-ne harul Tău, în timp ce ne rugăm în Numele lui Isus Cristos.

E-110 Vindecă toţi bolnavii şi pe cei în suferinţă. Doamne, Tu eşti aici. Tu eşti Dumnezeu. Tu, Tu Te dovedeşti, Dumnezeu. Şi ne rugăm ca, cunoscând natura Duhului Tău, că Tu ai înfăptuit câteva lucruri şi apoi ai dispărut de la ei, ai plecat altundeva în alt oraş, şi ai plecat. Dar Tu ai lăsat semnul în urmă, că Dumnezeul viu trăieşte. Şi mă rog, Doamne Isuse, ca aceasta să fie o impresie peste inimile oamenilor, să nu uite niciodată că Duhul Sfânt este prezent să vindece, şi să salveze, şi să umple cu bunătatea Lui. Ne rugăm în Numele lui Isus. Amin.

E-111 Acum, câţi de aici sunt de botezat? Vreţi să vă ridicaţi mâna, care aveţi lucrurile pregătite. Vă puteţi pregăti pentru apă, doar în câteva momente.

E-112 Şi acum în timp ce aşteptăm Duhul Sfânt, doar pentru câteva momente. Câţi de aici nu au primit Duhul Sfânt până acum, şi doresc, rugându-se cinstit, să primească Duhul Sfânt?
Teddy, dacă vrei, sau cineva dintre voi, la pian, imediat. Vom cânta câteva imnuri chiar acum.
Între timp, femeile care se vor pregăti pentru botez, mergeţi dincolo în această cameră. Şi bărbaţii mergeţi în această cameră, cei care se pregătesc pentru botez. În timp ce ne pregătim, la fel, pentru eveniment.
Şi apoi vom aştepta după Duhul Sfânt să vină peste noi, şi să ne descopere lucrurile ce vrea să le facem.
Apoi vom aprinde luminile, în auditoriul principal. Predicatorul va fi în apă aici afară, şi apoi vom avea ceremonia botezului.
Doar un moment, chiar înainte de stingerea luminii, Frate Evans. Aş vrea să citesc câteva Scripturi în timp ce aşteptăm, doar pentru un moment, dacă vrei. În timp ce încep ei să se pregătească. Aş mai vrea să citesc câteva Scripturi aici.

E-113 Câţi credeţi că Dumnezeu este infinit? Sigur. El este aici chiar acum. Singurul lucru ce îl aveţi de făcut, să primiţi Duhul Sfânt, este să vă ridicaţi şi să-L acceptaţi. Păi, Puterea Lui a dovedit că El este aici. Cum putem avea o umbră de îndoială? Prezenţa Sa binecuvântată doar ne îmbăiază sufletul! Simt că pot striga, cât pot de tare, despre bunătatea Lui. „Şi îndurarea Lui rămâne în veci de veci.” El este aici. Inima mea arde, şi este plină de bucurie şi veselie nespus de mare, din cauza Prezenţei Lui.

E-114 Înainte de a aprinde luminile, aş vrea să citesc din Fapte, primul capitol.
Şi eu cred că orice om, predicator, sau persoană de aici, evanghelist, sau orice altceva, ştie că acolo este aceasta, că, Dumnezeu este infinit. Dumnezeu nu poate face un lucru într-un fel, şi apoi să se întoarcă şi să facă aceasta, să o facă altfel. El trebuie să o facă pe aceeaşi cale, de fiecare dată. Nu-i aşa?
Aceasta a fost proclamarea care a ieşit de la Dumnezeu.
22... Voi bărbaţi ai lui Israel, ascultaţi aceste cuvinte; Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu între voi prin... minuni şi semne, pe care Dumnezeu le-a făcut prin el în mijlocul vostru, aşa cum ştiţi şi voi înşivă:
Ce fel de semne a făcut El, să se dovedească că El era Mesia? Prin a cunoaşte gândurile inimilor lor. Este corect? [Adunarea zice: „Amin.” - Ed.] Ce a zis Petru: „Prin semne şi minuni, Dumnezeu a dovedit că El era cu El.”
El, fiind dat prin sfatul hotărât, cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi l-aţi luat, şi prin mâinile celor răi l-aţi răstignit şi l-aţi omorât:
Dar Dumnezeu l-a înviat, dezlegându-i legăturile morţii: deoarece nu era posibil să fie ţinut de ele.
Căci David zice despre el, Eu aveam întotdeauna pe Domnul înaintea feţei mele,... el este la dreapta mea, şi eu nu voi fi mişcat:
De aceea mi se bucură inima, şi limba mea se bucură; şi mai mult... carnea mea se va odihni în pace:
Căci tu nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei suferi ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.
Mi-ai făcut cunoscut căile vieţii, şi îmi vei umplea faţa de bucurie.
Oameni şi fraţi, daţi-mi voie să vorbesc liber despre patriarhul David, că el este îngropat şi mort, şi mormântul lui este cu noi până în ziua de astăzi.
De aceea fiind un profet,... ştiind că Dumnezeu a jurat cu un jurământ pentru el, că roada coapselor lui, după carne, el îl va învia pe Cristos să-l pună pe tronul său.
Văzând aceasta mai înainte a vorbit despre învierea lui Cristos, că sufletul lui nu va fi lăsat în iad, nici trupul lui nu va vedea putrezirea.
Pe acest Isus Dumnezeu l-a înviat, de aceea suntem noi toţi martorii lui.
Oh, Aceea doar mă cutremură! Noi încă îi suntem martori. El a înviat dintre cei morţi. El trăieşte în seara aceasta.
De aceea fiind înălţat la dreapta lui Dumnezeu,... primind promisiunea Duhului Sfânt a Tatălui, a revărsat aceasta, pe care o vedeţi acum şi o auziţi.
Căci David nu s-a suit în cer, ci el singur zice, DOMNUL a zis Domnului meu, Şezi la dreapta mea, Până voi pune pe toţi vrăşmaşii tăi sub picioarele tale.
De aceea să ştie toată casa lui Israel cu siguranţă, că Dumnezeu l-a făcut pe acest Isus, pe care voi... răstignit, şi Domn şi Cristos.
Acum, în ce limbă vorbea el, ca toate limbile acelea ale lumii l-au auzit?
Acum când ei (oamenii) au auzit aceasta, au fost străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli, bărbaţi şi fraţi, ce să facem?
Cu un timp în urmă ei erau „nebuni,” pentru ei. Acum, după acea predică puternică care s-a dat la orice naţiune care stătea acolo: „Bărbaţi şi fraţi, ce putem face?” Apoi a venit reţeta. Apoi răs-...
Apoi Petru le-a răspuns, Pocăiţi-vă, şi fiţi botezaţi fiecare din voi în Numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatului, şi veţi primi darul Duhului Sfânt.
Căci promisiunea este a voastră,... a copiilor voştri, şi a celor ce sunt foarte departe, chiar pentru oricât de mulţi va chema Domnul Dumnezeul nostru.
Şi cu multe alte cuvinte a mărturisit el şi a îndemnat, zicând: „Salvaţi-vă din mijlocul acestei generaţii ticăloase.”
Dacă aceea nu este aceeaşi Evanghelie care o predicăm astăzi! „Salvaţi-vă din această generaţie ticăloasă.” Multe semne şi minuni s-au făcut, Prezenţa lui Isus Cristos arătându-Se viu. Şi acelaşi botez care a fost însărcinat chiar aici, este însărcinat aici la amvon, la fel, în seara aceasta.
Apoi cei care au primit cuvântul lui cu bucurie au fost botezaţi: şi în aceeaşi zi s-au adăugat la numărul lor vreo trei mii de suflete.

E-115 Dumnezeule drag, aceia, camerele stau pline de oameni fiind identificaţi în botez cu Tine. Mă rog Ţie,
Doamne, în locul lor, dacă ai vrea doar cu bunătate, Doamne, în această oră, când ies din apă, să se întâmple ceva, ca sufletele lor să fie umplute cu Duhul Sfânt. Fie ca ei să iasă afară din apă, să meargă să Te manifeste în predicarea Evangheliei, învăţând în şcoala Duminicală, vorbind în limbi, interpretând limbile, făcând semne, minuni şi miracole, şi deasupra fiecărui lucru, dragostea lui Dumnezeu să ardă în sufletele lor, cu blândeţe, şi bunătate, şi răbdare, şi smerenie.

E-116 Doamne, eu Ţi-i predau. Ei sunt trofee ale acestei treziri. Şi mă rog ca Tu să-i ţii în grija Ta. Şi într-o zi, aşa cum stau aici rugându-mă peste Biblia Ta, după ce am predicat din Ea, şi am declarat cu toată inima mea ceea ce cred eu a fi Adevărul, aşa cum Tu mi l-ai descoperit.

E-117 Şi, Doamne, noi aşteptăm după botezul lor, doar în timp ce suntem toţi în audienţă aici aşteptând după înviere. Şi într-o zi, Doamne, în timp ce şedem împreună în locurile Cereşti, fie ca să vină un sunet din Cer. Trompeta va suna, şi morţii în Cristos vor învia, întâi. Fie ca noi să fim transportaţi sus cu El, să- L întâlnim pe Domnul în văzduh, şi veşnic cu El. Acordă aceea, Tată.

E-118 Păstrează-ne sănătoşi, şi fericiţi, şi plini de zel. Noi nu cerem bani. Nu cerem lucruri uşoare. Noi doar cerem să fim ca Isus. Noi vrem să fim identificaţi cu El, cu felul de duh care era în El, blânzi, gingaşi, întotdeauna în afacerea Tatălui.

E-119 Doamne, în ora încheierii acestei treziri, şi această identificare a multora dintre oamenii scumpi, oh, continuă să-i identifici cu Tine, dându-le Duhul Sfânt. Acordă aceea, Tată.

E-120 Binecuvântează acest tabernacul mic, binecuvântează orice predicator, orice persoană care a participat la ea, fiecare biserică care este aici.

E-121 Doamne, mă rog ca Tu să trimiţi o trezire în fiecare biserică prin lume. Şi le vedem venind împreună cu o inimă şi un acord, pentru harul de răpire a lui Isus Cristos să fie dat între noi. Ţi-o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-122 Acum luminile se vor stinge, în auditoriul principal, pentru puţin timp. Peste aceste batiste s-a făcut rugăciunea. Şi acum luminile se vor stinge pentru puţin timp, şi apoi doar fiţi liniştiţi. Şi păstorul va boteza, doar unul după altul, până ce i-am terminat.

E-123 [Fratele Branham şi fraţii rearanjează platforma aranjând, pregătirea pentru serviciul de botez - Ed.] Acum fiecare poate vedea.

E-124 Acum, şi microfonul acela, trage microfonul acela din partea de jos a rezervorului acolo. Da. Este corect. [Cineva aranjează suportul microfonului - Ed.] Arată mai bine. Da. [Un frate zice: „Este pentru a putea înregistra foarte bine.”] Aceasta este la casetofon? [„Da.”] Bine. Ia-l şi ţine-l!... ?...

E-125 Am vrut să o fac eu însumi, în seara aceasta. Este foarte cald. Şi Fratele Neville s-a odihnit, astfel vrem ca păstorul să facă ceva cu acesta, la fel, un frate foarte bun.

E-126 Doar un moment, luminile se vor stinge, în auditoriu, apoi veţi putea vedea, printr-un geam mare care este în spatele lui, vă uitaţi chiar jos în bazin unde vor veni ei, să se aplece, imediat ce sunt gata.

E-127 Şi de fiecare dată, când se fac botezuri, ei vor... bătrânii vor trage cortina. Aceea va ţine de la femei, în timp ce se ridică din apă. Şi astfel când ele vor veni, una după alta. Veţi pronunţa numele, spuneţi cine sunteţi, şi le botezăm în Numele lui Isus Cristos.

E-128 Acum, amintiţi-vă, aşa doar un slujitor, responsabil pentru această Evanghelie care mi-a fost încredinţată. Voi recomanda la oricine nu a fost botezat în Numele lui Isus Cristos să fie rebotezat. Aceea este ce a zis Pavel. Chiar când au fost botezaţi într-un fel, fără Nume, el a zis că trebuie să se boteze din nou, în Numele lui Isus Cristos.

E-129 El a zis: „Dacă un Înger vine, să înveţe altceva, să fie blestemat.” Aceea se află la Galateni. Galateni, primul capitol, versetul 8. „Chiar dacă noi, sau un Înger din Cer, predică vreo altă Evanghelie, să fie blestemat pentru voi.”
[Cortina baptistierului se deschide - Ed.]

E-130 Acum, chiar înainte de începerea ceremoniei, poate vedea fiecare? [Adunarea zice: „Amin.” Fratele Neville botează oamenii - Ed.]