E-1 Îţi mulţumesc, Frate Shakarian. Şi bună dimineaţa, prieteni. Desigur este bine să fim aici în Los Angeles din nou în această dimineaţă, înainte de această mare convenţie, şi adunarea care urmează din săptămâna aceasta care vine acolo la Embassy Hotel. Eu mă aştept să vă văd pe toţi acolo. Şi noi suntem cu toţii sub o mare aşteptare să-l întâlnim pe Domnul Isus, să-l vedem acolo. El a promis că El va fi. "Oriunde doi sau trei sunt adunaţi împreună," El va fi acolo.

E-2 Şi eu sunt sigur că eu L-am întâlnit în dimineaţa aceasta aşa cum am venit sus pe trepte în acest auditorium, când toţi oamenii cu mari aşteptări, aşteptând pentru micul dejun şi vorbire. Şi este bine să fiu împreună aici cu voi, şi la audienţa prin radio. Sunt aşa de mulţi aici, sunt... a trebuit să cobor la nivelul următor, şi să le vorbesc la câţiva. Şi am văzut aşa multe cereri, boli de inimă, şi diferite suferinţe ale trupurilor lor, iar noi suntem aici acum să ne rugăm pentru bolnavi şi suferinzi.

E-3 Chiar cum am ajuns la capătul scărilor... Eu mă uit la bătrânul domn acum. El a venit la mine, şi a zis, "Frate Branham, cu ani în urmă..." El a spus că el a avut o boală de inimă atât de rea încât el... ei se gândeau că el are să moară. Şi am avut rugăciune pentru el, şi harul lui Dumnezeu l-a vindecat. Şi aici este el în dimineaţa aceasta, cu mult peste optzeci de ani, doar bucurându-se. Astfel aceasta ne face să luăm o poziţie nouă.

E-4 Şi acum eu desigur că solicit rugăciunile oamenilor afară pe tărâmul radioului, tot atât de bine ca şi aici. După ce eu părăsesc acest miting, mă voi duce în Europa, jos în Africa şi prin prejur, la adunări. Şi aceasta are să fie printr-o vedenie, astfel aceasta are să fie o mare adunare acolo, eu sunt sigur. Şi eu am simţit pentru mulţi ani că Domnul vroia ca eu să vin înapoi. Micuţa umilită, slujbă umilă pe care El mi-a dat-o, eu nu cred că El este tocmai gata cu aceasta deocamdată, acolo. Se părea de parcă acolo ar putea să fie un suflet pe undeva pe care eu aş putea să-l prind în plasa Evangheliei, aceea care El mi-a dat-o să trag pentru oameni, pe calea vindecării Divine, să mă rog pentru bolnavi. Şi eu desigur solicit rugăciunile voastre, şi voi oamenii de aici şi cei care sunt afară în audienţa prin radio.

E-5 Acum eu nu am timp chiar să iau un text şi să predic, ceea ce eu mă aştept după câteva minute aici în-în... acest auditoriu, ci doar să vă vorbesc pentru-pentru voi câteva momente, să ne cunoaştem. Şi către oamenii de afară din ţară, eu am să cer rugăciune pentru cei de acolo, imediat, şi aici de asemenea. Şi eu desigur sunt bucuros să-i întâlnesc pe toţi aceşti prieteni minunaţi pe care eu nu i-am întâlnit niciodată înainte, doar am venit în contact cu ei în dimineaţa aceasta.

E-6 Noi am avut timpuri grozave în aceste servicii în alte locuri. Eu nu mai ies afară prea mult, aceasta este atât de aglomerat. Noi doar încercăm să ţinem legătura între Jeffersonville, Indiana şi Tucson, Arizona, unde noi ne-am mutat acolo cu câţiva ani în urmă, printr-o vedenie de la Domnul, care ne-a trimis acolo, de asemeni, neştiind unde mă duceam. Şi mulţi dintre voi de aici, la Clifton's, eu v-am vorbit puţin înainte să plec din adunarea din Phoenix, despre vedenia care a venit. Eu am văzut şapte Îngeri într-un grup.

E-7 Şi eu ştiu, la audienţa prin radio, probabil că mulţi dintre voi nu sunt în Evanghelia deplină, şi aceasta s-ar părea puţin cam misterios pentru voi. Care, ar fi pentru mine, dar acolo este... Oricine care poate să explice orice, voi nu mai trebuie să acceptaţi aceasta prin credinţă. Acestea sunt lucrurile pe care noi nu le putem explica, pe care noi trebuie să le acceptăm prin credinţă. Noi nu-l putem explica pe Dumnezeu. Nici un om nu poate explica pe Dumnezeu. El este suveran, şi El este măreţ şi puternic. Noi doar noi doar acceptăm aceasta din cauză că noi ştim că El este acolo. Şi atunci prin credinţa noastră, în a accepta aceasta, El aduce răspunsul înapoi la noi, botezul cu Duhul Sfânt.

E-8 Care, eu urmează să vă vorbesc despre, în câteva momente aici, asupra a, ,,Calea lui Dumnezeu, un loc de închinare." Şi singurul loc în care voi puteţi să vă închinaţi Lui, singurul loc în care El vă va întâlni vreodată, acolo trebuie să... Există o biserică, un loc, un timp, un popor, în tot ceea ce Dumnezeu întâlneşte. Şi eu sper că Domnul binecuvântează Mesajul pentru inimile voastre aici.

E-9 Acum, venind la Tucson, aceasta era straniu, acele vedenii vorbindu-vă în Numele Domnului. Nici una dintre ele aşa cum îmi pot eu aminti vreodată, voi întreba pe oricare altul dacă ei îşi pot reaminti oricând, ca El să fi zis vreodată vreun lucru decât ceea ce era Adevărul. Aceasta întotdeauna se întâmplă întocmai în felul în care El spune că se va întâmpla.

E-10 Şi El trebuie ca, conform cu Scripturile, să se reîntoarcă la noi în aceste zile din urmă, în acest fel de slujbă. Aceea va fi după botezul Duhului, şi vorbirea în limbi, şi vindecarea Divină, şi aşa mai departe, aceste lucruri. Încoronarea mesajului penticostal este despre ceea ce noi vorbim astăzi. Această slujbă a lui Cristos Însuşi personificată printre poporul Lui, tocmai cu aceleaşi lucruri pe care El le-a făcut când El a fost aici pe pământ; în Trupul Lui, Mireasa, care este parte din El, făcând aceleaşi lucruri, ca Soţ şi Soţie, sau Rege şi Regină, chiar înainte de ceremonia Căsătoriei.

E-11 Săptămâna aceasta, cu voia Domnului, eu vreau să vorbesc ceva despre aceasta, afară în campania noastră aici, la Embassy Hotel, şi cumva să mă fac cunoscut în felul meu umil de a o face. Timpul şi ceasul în care noi trăim, dacă o persoană nu ştie încotro să meargă, ce să facă sau încotro să o apuce, voi¬voi nu mai umblaţi prin credinţă; voi doar bănuiţi, voi doar presupuneţi. Şi a presupune este să-să "avansezi fără autoritate oficială." Astfel dacă noi nu avem autoritatea oficială reală să ştim ce a zis Dumnezeu că va avea loc în această oră, cum o să întâmpinăm noi vreodată această oră? Şi noi trebuie să-i facem faţă, ştiind, prin credinţă în Cuvântul Lui, lucrurile care trebuie să se întâmple acum; şi condiţia naţiunilor, condiţia poporului, condiţia bisericii, şi aşa mai departe.

E-12 Noi trebuie să cunoaştem aceasta, şi atunci cum să umblăm afară să-i facem faţă. Dacă voi nu ştiţi cum să faceţi aceasta, voi sunteţi doar-doar ceea ce noi obişnuiam să numim, un fel de, întâmplător; doar sărind înăuntru, sperând că aceasta va fi aici, sperând asta şi sperând aceea, şi "va fi aceasta?" Dar Dumnezeu nu vrea ca noi să facem aceasta. El vrea ca noi să cunoaştem ce a spus El despre această zi, şi apoi să o întâmpinăm prin credinţă, deoarece El a zis că aceasta va fi în felul acela. Atunci noi¬noi ştim că noi suntem în Adevăr atunci, deoarece voi nu aveţi cuvântul vreunei persoane pentru aceasta; voi aveţi Cuvântul Lui despre ceea ce noi trebuie să facem. Şi noi sperăm că Tatăl nostru Ceresc va-va admite aceasta pentru noi în săptămâna aceasta.

E-13 Acum, mie îmi pare rău că am întrerupt, despre ceea ce eu ziceam cu câteva momente în urmă, despre venirea la Tucson. Şi mă gândeam, eu însumi, că acesta era sfârşitul vieţii mele. Mă gândeam că nimeni nu putea să suporte vreodată acel şoc al acelei condiţii care s-a întâmplat în acea vedenie în dimineaţa aceea, cam la ora zece acasă, cine ar mai fi în stare să mai trăiască după aceea. Păi, eu am venit la Tucson, făcând pregătiri cu fiul meu, pentru soţia mea şi-şi copiii să meargă cu el după ce eu eram dus, deoarece eu mă gândeam că acesta ar fi fost sfârşitul meu. Şi eu, în Phoenix, şi în multe adunări înainte ca aceasta să se întâmple, eu v-am spus vouă întocmai cum se va întâmpla aceasta.

E-14 Păi, câteva luni după aceea, eu eram sus în Sabino Canyon într-o dimineaţă, care este doar la nord de Tucson. Eu eram acolo sus să mă rog. Şi în timp ce mă rugam, eu mi-am avut mâna în sus în aer, zicând, "Tată, eu Te rog ca Tu să mă ajuţi într-un fel, să¬mi dai tărie, pentru ceasul pe care eu îl întâmpin acum. Şi dacă lucrarea mea este terminată aici pe pământ, atunci eu trebuie să vin la Tine. Şi aceasta nu este că eu regret că vin, însă eu ştiu că Tu te vei îngriji de familia mea. Şi eu-eu cer doar tărie pentru ceasul acesta." Şi ceva mi-a lovit mâna!

E-15 Acum, audienţa prin radio, aceasta ar putea să pară ciudat ceea ce am spus eu, dar acesta este adevărul. Iar Dumnezeu este Judecătorul meu.

E-16 Eu m-am uitat în mâna mea, şi acolo era o sabie, avea un înveliş peste partea mânerului. Şi mânerul însuşi era făcut din perlă, şi se părea că avea un scut ca de aur peste partea mânerului. Şi cuţitul însuşi a arătat mai degrabă de parcă era într-un fel cam lucios, oh, ceva ca şi cromul sau ceva sclipind în soare.

E-17 Acum, aceasta era cam la ora zece sau unsprezece dimineaţa, departe pe vârful unui munte. Vă puteţi imagina cum o persoană (că eu simt că eu sunt în toate minţile) s-ar simţi stând acolo cu o sabie de nicăieri, cu oameni la kilometri şi kilometri, ţinând aceea în mâna ta. Eu am simţit-o, am luat-o şi am avântat lama înainte şi înapoi, şi, păi, aceasta era o sabie.

E-18 Şi m-am uitat în jur. Am zis, "Păi, acum, cum putea aceasta să se întâmple? Iată-mă stând aici, chiar aici, şi nimeni în jur kilometri şi kilometri, şi de unde a venit aceea?" Şi am spus, "Păi, eu-eu presupun că poate aceasta este Domnul care îmi spune că acesta este timpul sfârşitului meu."
Şi un Glas a vorbit şi a zis, "Aceasta este Sabia Domnului."

E-19 Şi mă gândeam, "Păi, o sabie, atunci aceasta este ca un rege, pentru cavaler." Voi ştiţi, cum obişnuia să se facă în Anglia şi în diferite locuri. Mă gândeam, "Iată pentru ce este aceasta, pentru cavaler." Şi mă gândeam, "Păi, poate eu trebuie să-mi pun mâinile peste oameni, sau..." Eu mânuiesc tot felul... Mintea umană poate să fie toată încurcată, ştiţi voi. Voi nu ştiţi. Minţile noastre sunt finite; a Lui este infinită. Astfel, şi cum eram, aceasta... Atunci aceasta mi-a părăsit mâna şi eu nu am ştiut unde s-a dus ea, doar a dispărut. Păi, dacă o persoană nu ar înţelege puţin despre lucrurile spirituale, tu-tu ai înnebuni în felul acesta. Tu ai sta acolo, întrebându-te ce s-a întâmplat.

E-20 Şi El a zis, "Vedenia nu este timpul sfârşitului tău. Aceasta este pentru slujba ta. Sabia aceea este Cuvântul. Cele Şapte Peceţi vor fi deschise, taina celor..."

E-21 Şi apoi două săptămâni după aceea, sau două luni, adică, după aceea, eu eram sus pe munte cu un grup de prieteni când aceasta s-a întâmplat. Şapte Îngeri, tot atât de clar cum staţi voi aici, au coborât repede jos din Ceruri. Pietrele din munţi s-au rostogolit afară şi în jos pe dealuri, şi-şi oamenii stând acolo ţipau şi umblau, ştiţi voi, şi praful zbura pretutindeni. Şi când aceasta a fost, El a zis, "Întoarce-te la casa ta. Acum va fi, fiecare Înger va fi unul din peceţi din cele Şapte Peceţi.

E-22 Care, este pe bandă. Iar cartea va ieşi destul de curând, fiind acum într-un fel de gramatizare. După cum voi ştiţi, gramatica mea nu este foarte bună, iar oamenii nu ar... Voi trebuie doar să fiţi oameni care mă iubesc şi să ştiţi cum să mă înţelegeţi în gramatica mea. Dar vreun teolog o gramatizează pentru mine, şi scoate afară toate... Păi, poate că eu am spus cuvântul greşit acolo. Eu nici măcar nu ştiu. Aşa că, eu am auzit pe cineva râzând, aşa că eu bănuiesc că "gramatiza" nu era corect. Dar ca şi Olandezul, voi luaţi-mă cu ceea ce vreau să spun nu ceea ce zic, într-adevăr.

E-23 Şi sunt doar trei minute acum, mi s-a spus, până la închiderea programului.

E-24 Acum, voi oameni scumpi afară pe tărâmul radioului, şi voi care sunteţi bolnavi şi în nevoie aici în audienţă, aţi vrea voi doar să vă puneţi mâinile unii peste alţii acum în timp ce noi avem acest cuvânt de rugăciune pentru bolnavi. Acum, Isus a zis, ultima Lui însărcinare către Biserică, "Aceste semne îi vor urma pe cei care cred." "Acei," acei care cred! "Dacă ei îşi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor face bine."

E-25 Scumpe Tată Ceresc, noi suntem ca şi copiii astăzi, noi ne supunem la ceea ce Tu ai spus să facem. Noi punem mâinile peste toate aceste cereri prin telefon. Tu îi vezi pe ei afară acolo în ţară, cum sunt ei în nevoi, cei suferinzi. Tu îi vezi pe cei de aici care sunt în nevoie, suferind. Şi noi îi predăm pe ei Ţie, Scumpe Dumnezeule, cu această credinţă în Cuvântul Tău că Tu ai spus, "Aceste semne vor urma pe cei ce cred. Dacă ei îşi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor face bine." Admite aceasta, Doamne, în Numele lui Isus Cristos. Amin. [Porţiune goală pe bandă – Ed.]
[Fratele Branham sfârşeşte prima emisie prin radio]
*******

E-26 Îţi mulţumesc, Frate Shakarian. Acesta este desigur un mare
privilegiu să fiu înapoi iarăşi în emisie, să vorbesc către unii din prietenii noştri de afară în tărâmul radioului, ca şi celor prezenţi aici.

E-27 Şi noi desigur că extindem această invitaţie către voi, să veniţi la Embassy Hotel mâine după-amiază, ca să vi se facă rugăciune. Şi nu numai atât, dar aduceţi pe cei ce sunt păcătoşi şi pe cei care sunt căzuţi. Dacă noi avem doar rugăciune pentru bolnavi, şi noi îl vedem pe Dumnezeu făcând constant minuni mari, însă aceea este secundar. Lucrul important este să fii salvat, umplut cu Duhul lui Dumnezeu, despre care eu am să vă vorbesc doar în câteva momente aici, şi suficienţa de cum că trebuie să fim umpluţi cu Duhul lui Dumnezeu.

E-28 Şi vindecarea Divină de obicei atrage atenţia oamenilor, şi îi aduce în Prezenţa lui Dumnezeu. Când Dumnezeu face ceva care-care ei ştiu că este în-... ei bine, nu este înţeles. Noi nu putem să arătăm mecanic cum se face aceasta. Dumnezeu o face în Propriul Său fel măreţ. Atunci aceasta atrage atenţia oamenilor, să cunoască că acolo este o Prezenţă a unei Puteri pe undeva, care poate să facă ceva care este în afara înţelegerii umane, şi aceea îi face pe ei să se uite la Mielul lui Dumnezeu.
Şi întotdeauna, vindecare Divină; mie mi s-a spus, şi eu cred, eu însumi, că, cam între şaizeci, poate, şi şaptezeci la sută, din slujba Domnului nostru, s-a bazat pe vindecarea Divină. Şi El a făcut aceea ca să-i atragă pe oameni. Atunci când ei erau acolo, El a zis, "Dacă nu credeţi că Eu sunt Acela, voi veţi pieri în păcatele voastre."

E-29 Acum, vindecarea Divină este o carte de atragere mare, să-i faci pe oameni să se uite la Domnul Isus. Şi Doctor F. F. Bosworth, al cărui prieten mulţi dintre voi aţi fost, şi l-aţi cunoscut, şi slujba lui a însemnat aşa de mult pentru mine ca tânăr slujitor. Eu am început în adunările mele, şi eu am dat de Fratele Bosworth. El obişnuia să zică, "Vindecarea Divină," aceasta este o declaraţie cam aspră acum, el a zis, "Vindecarea Divină este momeala în undiţă." A zis, "Tu niciodată nu-i arăţi peştelui cârligul. Tu îi arăţi momeala, şi atunci el merge după momeală şi ajunge pe cârlig." Aşa că aceasta este ceea ce noi încercăm să facem. Aceasta este a noastră... noi... Ţinta noastră este să-i aducem pe oameni la Domnul Isus Cristos. Şi El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Astfel dacă El a fost Vindecătorul în zilele care au trecut, El este Vindecătorul astăzi.

E-30 Doar o mărturisire personală înainte să mă rog pentru bolnavi afară în tărâmul radioului. A fost cu câteva zile în urmă, eu şedeam sus pe un munte unde a avut loc un lucru măreţ înaintea a cincisprezece sau douăzeci de fraţi acolo, unde Îngerul Domnului a venit aşa de jos, şi o Lumină măreaţă zburând ca o cometă, explodând în jur prin munţi, şi pietrele zburând la două sute de picioare, sau mai mult, peste pământ, tăind jos vârful copacilor. Şi eu stăteam drept sub Aceasta. Şi le-am spus lor doar cu câteva momente înainte să se întâmple, că aceasta va fi acolo şi ce se va întâmpla; sincer, aceasta a fost spus cu o zi înainte. Şi toţi aceşti oameni fugind sub camioane şi fiecare lucru, încercând să se ferească. Ei nu ştiau ce a avut loc. Şi El a vorbit şi a zis ce va avea loc chiar imediat după aceea.

E-31 Şezând pe această anumită piatră acolo, chiar unde El a apărut, eu aveam un-un prieten care era cu noi, care a venit jos de sus din Minnesota. Şi ai lui sunt aici în dimineaţa aceasta. Şi eu nu sunt sigur doar că El poate să fie aici pe unul din celelalte nivele. El era Donavon Weerts, şi un om tânăr foarte bun, un Luteran care tocmai şi-a dat viaţa lui Cristos şi a fost umplut cu Duhul. Foarte umil băiat German, cam în vârstă de treizeci de ani, cu familie, doi sau trei copilaşi. El s-a mutat jos în Tucson doar ca să fie vecini cu mine, unde trei sau patru sute s-au mutat ca să fie vecini. Astfel el...

E-32 Şi eu sunt bucuros să am astfel de vecini ca aceştia. Ei mă urmează tot drumul până la Africa de Sud, şi pretutindeni în jur, doar să fie aproape şi să vadă... cu mine, şi să fie cu mine şi să se bucure de plăcerile Domnului.
Aşa un om umil, eu nu l-am observat niciodată prea mult.

E-33 Desigur, oamenii pe care eu îi cunosc şi cu care mă asociez sunt doar ca propriul meu frate, şi soră. Eu îi privesc, şi simt dacă eu cred că ei ies afară din linie, şi îi iau afară la o parte şi discut cu ei, deoarece eu îi iubesc. Noi vrem să locuim în Slavă împreună. Şi uneori poate, în adunări, voi vă gândiţi că eu vorbesc aspru cu voi. Nu este de la asta. Nu este din cauză că eu nu vă iubesc, dar aceasta vine din inima mea, deoarece eu-eu... Aceasta trebuie să fie doar o cale. Există numai o cale să-l slujeşti pe Dumnezeu, şi aceea este... Şi noi trebuie să stăm pe calea Lui, indiferent de care sunt gândurile noastre. Calea Lui!

E-34 Şi eu am observat la Donavon, pe vârful urechii lui drepte, era o umflătură probabil de trei ori mărimea ei, şi arăta foarte roşie. Păi, acum gândindu-mă că poate fiind în deşert de câteva zile, acolo unde eram noi, că poate lui i-a ajuns vreun cactus în ureche. Dar, luându-i mâna, eu am aflat că acesta era un cancer. Astfel eu i-am zis lui Donavon, am zis, "Donavon, tu ai... De când era aceea pe urechea ta?" Doar cumva să-l pun în încurcătură, de parcă eu nu ştiam. Am zis, "De când era aceea acolo, Donavon?"
El a zis, "Frate Branham, cam de şase luni," a zis el. Am zis, "De ce nu mi-ai menţionat aceasta?"

E-35 El a zis, "Oh, văzând că tu eşti aşa de ocupat," a zis, "Eu nu am vrut să-să o fac." A zis, "Eu doar mă gândeam că poate cândva Domnul ar putea să-ţi spună."
Astfel eu am zis, "Îţi dai tu seama ce este aceasta?"
El a zis, "Eu am o idee bună."
Am zis, "Asta este corect."

E-36 Şi a doua dimineaţă. Nimic mai mult de cât atât, să ţin băiatul de mâna; a doua dimineaţă, acolo nu era nici măcar o cicatrice pe urechea lui. Aceasta era toată dusă complet.

E-37 De atâtea ori noi presăm, încercând să ajungem la asta, aceea. Sau... Vedeţi, aceasta este, "Aceste semne vor urma pe credincios." El nu a zis "dacă ei se vor ruga pentru bolnavi." "Dacă ei îşi pun mâinile peste bolnavi, ei se vor face bine!" Noi trebuie să avem credinţă, noi înşine, în ceea ce facem. În ordine.

E-38 Astfel acum Donavon probabil că este aici. Voi îl veţi întâlni. El va fi aici. El va fi aici în dimineaţa aceasta, pe careva din celelalte nivele. Voi îl veţi întâlni, şi el va recunoaşte mărturisirea.

E-39 Şi ce aş putea eu să spun mai mult? Eu cred că Luca, sau Ioan, unul, a zis că lumea nu ar putea să con-... ţină, să conţină cărţile care ar putea fi scrise despre ceea ce El a făcut printre oameni în aceste zile din urmă; cum au fost vindecaţi bolnavii, alcoolicii eliberaţi, cu miile dintre ei, şi tot felul de boli şi nenorociri.

E-40 Acum, voi afară în tărâmul radioului, tot atât de bine ca şi aici, eu ţin aici acum o mâna plină mare de cereri care au venit înăuntru prin telefon în dimineaţa aceasta, sunând constant telefonul de când eram noi aici. Şi astfel noi... O sută şi nouăzeci şi şase de cereri au intrat în dimineaţa aceasta, prin telefon, de când eram noi aici. Astfel să ne unim în rugăciune acum aşa cum fiecare... Oriunde sunteţi voi, afară în ţară, puneţi-vă mâinile unul peste altul, dacă voi sunteţi credincioşi. Dacă nu, puneţi-vă mâna peste Biblie sau ceva acolo afară, în timp ce ne rugăm aici şi acolo.

E-41 Scumpe Tată Ceresc, mica mărturisire despre Donavon Weerts, este numai una dintre mii, Doamne, pe care Tu atât de graţios ai... Eu mă rog ca Tu să te uiţi jos în inimile oamenilor şi de aici şi în tărâmul radioului. Şi fie ca ei, fiecare, să fie vindecat. Fie ca cel rău să-i părăsească, şi fie ca ei să fie eliberaţi de toate nenorocirile lor. Admite aceasta, Tată. În Numele lui Isus Cristos, Fiul Tău, noi cerem aceasta. Amin. "Îţi mulţumesc, Doamne..." [Porţiune goală pe bandă – Ed.]
[Fratele Branham sfârşeşte a doua emisiune radio]
*******

E-42 Păi, aceasta este de trei ori pentru mine aici sus în dimineaţa
aceasta. Doamne! Şi, voi ştiţi, aceasta tocmai s-a spus că noi trebuie să eliberăm clădirea cam în doisprezece, patrusprezece minute, sau aşa ceva. Şi conducerea a zis, care este la celălalt etaj acolo, şi ei nu pot servi ceva mese. Mesele noastre s-au prelungit. Noi avem multe cursuri, voi ştiţi. Astfel noi suntem foarte, foarte bucuroşi că noi am avut acest măreţ jubileu, gastronomic spiritual, aşa cum eu l-aş numi, în dimineaţa aceasta aici cu această mulţime minunată de oameni.

E-43 Mie mi-ar place să-să fac menţiunea că noi suntem... serviciile iarăşi, mâine după-amiază, acolo la Embassy. Acum, noi ne vom ruga pentru bolnavi acolo, şi ne aşteptăm ca Dumnezeu să se întâlnească cu noi. Şi eu am venit să pun înăuntru partea mea, slujba mea, în a face (tot ce noi putem) ca această adunare să fie un succes. Nu un succes deoarece aceasta este adunarea noastră, ci un succes al oamenilor găsind pe Isus Cristos. Acela este succesul. Orice adunări, indiferent cât de mult îl lăudăm noi pe Dumnezeu, cât de multe lucruri măreţe Îl vedem noi că face, de câte ori El ne vorbeşte în Duhul, şi aşa mai departe; doar dacă există ceva înfăptuit, câteva suflete aduse în Împărăţie!

E-44 Şi Fratele Shakarian acum tocmai a făcut o-o declaraţie reală tocmai acum despre ce se gândea el despre aceste zile în care noi-noi trăim. Eu cu adevărat cred aceasta din toată inima mea, că noi trăim tocmai la timpul de încheiere, chiar în... chiar în umbrele serii. Soarele este departe avansat. Şi când noi vedem cum lucrurile au loc în felul în care sunt ele astăzi, păi, este greu de spus ce va aduce o altă generaţie. Câteva zile în urmă...

E-45 Lăsaţi-mă doar să vă dau ceva dinăuntru. Ei au făcut o analiză prin toată Arizona, unde eu locuiesc, despre toate şcolile. Ei le-au dat copiilor, fără ca ei să ştie, un test mintal. Şi ce credeţi? Incluzând liceele şi-şi şcolile elementare, acolo erau optzeci la sută dintre copii suferind de deficienţă mintală. Şaptezeci la sută dintre ei se uitau la televizor. Vedeţi, relele, ele s-au strecurat doar peste noi şi noi nu... Vă miraţi de ce vine aceasta. Voi puteţi auzi Glasul lui Dumnezeu strigând împotriva acestuia, şi totuşi aici noi-noi ne aflăm împăienjăniţi în acesta.

E-46 Lăsaţi-mă să vă dau ceva şocant. Vedeţi, "Nu toţi care¬Mi zic, 'Doamne, Doamne,' vor intra înăuntru; ci acela care face voia Tatălui Meu." Voia Lui este Cuvântul Lui. Noi putem fi întotdeauna aşa religioşi, să avem timpuri măreţe, strigând, sărind, în aceste adunări, care noi suntem... Eu nu-eu nu vreau să fiu critic. Dar eu am o-o datorie să fac pentru Dumnezeu, şi acea datorie este să fiu sincer şi să spun ceea ce El vrea ca eu să spun. Şi eu sunt-eu sunt desigur recunoscător pentru grupul California care a răzbit cu mine în-în convingerile mele. Dacă eu nu spun convingerile mele, eu sunt un făţarnic şi acum eu nici măcar nu aş fi cinstit cu voi. Şi dacă eu nu pot să fiu cinstit cu voi, cum voi fi eu cinstit cu Dumnezeu, deoarece eu vă văd şi discut cu voi. Desigur, noi o facem, către Dumnezeu, de asemenea, însă noi trebuie să fim într-adevăr sinceri şi cinstiţi unul cu altul. Noi desigur că suntem într-o-o oribilă, oribilă epocă. Şi v-aţi oprit voi vreodată...

E-47 Lăsaţi-mă doar să vă dau numai puţină analiză. "Nu toţi care-Mi zic, 'Doamne, Doamne,' vor intra acolo; ci acela care face voia Tatălui Meu." Isus a zis, pe pământ, "Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare Cuvânt." Fiecare Cuvânt! Nu numai acum şi atunci, un Cuvânt, ci prin fiecare Cuvânt.

E-48 Acesta era un Cuvânt necrezut, al lui Dumnezeu... din poruncile lui Dumnezeu, care a cauzat moarte, tristeţe, şi fiecare boală şi necaz, a omite Cuvântul lui Dumnezeu, un Cuvânt! Dacă el a dus rasa umană la moarte, pentru omitere, necrezând un Cuvânt, "desigur," desigur. Dar El a zis că aceasta se va întâmpla. Satan a zis, "Desigur că aceasta nu se va întâmpla." Dar s-a întâmplat.

E-49 Astfel, noi trebuie să păzim fiecare Cuvânt a lui Dumnezeu. Şi dacă omul şi toate aceste suferinţe şi lucruri care au ajuns peste rasa umană, prin interpretare greşită, sau-sau crezând greşit un Cuvânt, cum ne vom întoarce prin a omite Unul, dacă asta a costat aşa un preţ, chiar viaţa Fiului Său?
... mulţi sunt chemaţi, puţini sunt aleşi...
... mulţi sunt chemaţi, puţini sunt aleşi.

E-50 Eu nu pot lua un text din acesta, dar deoarece noi nu avem timp, ci doar să vă las cu ceva. Să ne gândim despre...

E-51 Eu am mers într-o zi cu Fratele Shakarian, unde hibridau ei vitele. Şi eu am văzut... în laborator unde Fratele Shakarian m-a luat înăuntru. Şi ei au băgat în sperma de taur, doar un micuţ... ca un instrument micuţ, un băţ de chibrit, şi au luat sus o grămadă din acea spermă, şi au pus-o sub această lupă care o măreşte de sute de ori. Şi acolo erau germeni micuţi sărind în aceea, în sperma aceea. Care, noi ştim că germenele vine de la mascul, şi ovulul de la femelă. Şi eu l-am întrebat pe chimist acolo, am zis, "Ce este aceea care face pe micuţul acela să sară în felul acesta?"
El a zis, "Aceia sunt-aceia sunt tăuraşi şi viţei." Înţelegeţi?
Şi eu am spus, "În picătura aceea mică?"
El a zis, "Da."

E-52 Am spus, "Probabil că atunci în întreaga spermă acolo ar fi un milion de ei?"
El a zis, "Oh, da." Înţelegeţi? Şi eu am privit de aproape.

E-53 Acum, când acest lucru mare are loc, acolo este un ou care aşteaptă pentru un germene dintr-un milion. Şi nu există nimeni care poate să spună care este germenul acela, sau care este oul acela. Dacă voi aţi privi naşterea naturală, aceasta este mai mult mai tainică decât... decât naşterea prin fecioară. Pentru că, în această spermă, există unul acolo care este predestinat să trăiască, şi restul dintre ei vor muri. Şi acesta nu este primul care-l întâlneşte; acesta este primul care vine împreună cu ovulul. Poate că ovulul poate să se ridice sus din spatele spermei, sau din mijlocul spermei; germenele poate să facă acelaşi lucru, ovulul. Germenele se târăşte în ovul, şi codiţe micuţe cad jos de pe el, şi acolo începe şira spinării. Acolo este numai unul în acea întreagă încărcătură, de un milion, care o să reuşească, numai unul; şi aceasta este determinat de către o Forţă necunoscută, omului. Totuşi voi sunteţi, fiecare, la fel, fiecare din aceşti germeni sunt doar la fel. Acelaşi lucru în animale. Acelaşi lucru în om. Aceasta este determinat dacă el are să fie un băiat, fată, păr roşu, păr negru, sau orice. Aceasta este determinat de către Dumnezeu. Toţi dintre ei arată la fel, natural, dar există unul acolo care este rânduit la viaţă; unul într-un milion, totuşi toţi dintre ei sunt la fel.

E-54 Când Israel a plecat din Egipt, acolo erau aproximativ două milioane de oameni care au plecat în acelaşi timp. Fiecare din ei au auzit mesajul unui profet. Fiecare din ei au văzut Stâlpul de Foc. Fiecare din ei au fost botezaţi de Moise, în Marea Roşie. Fiecare din ei au strigat în-în Duhul, au bătut tamburinele şi au alergat în sus şi-n jos pe mal, cu Miriam, când Moise a cântat în Duhul. Ei, fiecare, au băut din aceeaşi Stâncă duhovnicească. Ei, fiecare, au mâncat Mană proaspătă în fiecare seară. Fiecare din ei! Dar acolo erau doi care au ajuns în ţară, unul dintr-un milion.

E-55 Care era examenul? Ei toţi au băut din aceeaşi Stâncă, ei toţi au mâncat aceeaşi Mană spirituală aşa cum mâncăm noi în dimineaţa aceasta, dar examenul Cuvântului i-a dovedit. Când s-a ajuns la timpul din Cades-Barnea, când ei au pornit acolo spre ţara făgăduită, şi ei nu puteau să treacă până când ei nu au fost încercaţi prin Cuvânt. Şi toţi-ceilalţi zece au venit înapoi, şi au zis, "Noi nu o putem face! Oamenii sunt ca... Noi suntem ca lăcustele, pentru ei, cetatea lor mare cu ziduri. Opoziţia este prea mare."

E-56 Dar Iosua şi Caleb au liniştit poporul. Ei au zis, "Noi suntem mai mult decât în stare să o facem!" De ce? Dumnezeu a zis, înainte ca ei să plece spre ţara făgăduită, "Eu v-am dat vouă ţara. Eu v-am dat-o vouă. Ea este a voastră." Dar acolo erau unul din fiecare milion.

E-57 Există aproximativ cinci sute de milioane de aşa numiţi Creştini în lume astăzi, şi în fiecare zi se sfârşeşte o generaţie. Şi acum, ce ar fi dacă Răpirea ar veni astăzi şi cinci sute de oameni, universal, ar fi luaţi în Răpire? Voi nu aţi şti niciodată sau măcar să vedeţi în ziar, despre ei ducându-se. Şi Venirea Domnului este o Venire secretă. El va veni şi va pleca în taină. Aceasta va fi o aşa minoritate, încât...

E-58 Întocmai cum era în zilele când ucenicii l-au întrebat pe Isus, "De ce zic Cărturarii că-că Ilie trebuie să vină mai întâi?"
El a zis, "El deja a venit, şi voi niciodată nu aţi ştiut-o."
59 V-aţi gândit voi vreodată ce au făcut oamenii? Ei au mers drept înainte crezând că Mo-... că Ilie venea. Şi el era chiar în mijlocul lor, şi ei nu ştiau aceasta.

E-60 Aşa va fi la Venirea Fiului omului! Ei fac cu El întocmai acelaşi lucru. Duhul lui Dumnezeu este aici. Păi, ce vom face noi cu Acesta? O să mâncăm noi Mană, şi aşa mai departe, şi să nu ne mişcăm încontinuu în timp ce creştem?

E-61 Aţi observat voi vreodată o sămânţă, aşa cum Reverend Pitts a spus cu câteva minute în urmă, şi cum intră o sămânţă în pământ? Multe seminţe sunt acolo în pământ. când Dumnezeu s-a mişcat peste apă, cu Lumina, şi Lumina a produs. Prima Prezenţă a lui Dumnezeu, Lumina vorbită a venit prin Cuvântul lui Dumnezeu. Şi Cuvântul lui Dumnezeu este singurul lucru care încă aduce Lumină. Şi când apele au mers înapoi, sămânţa era deja în pământ, şi Lumina a produs numai seminţele care au rămas cu germene în ele, au apărut. Dumnezeu făcând creaţia Lui.

E-62 Şi acum, în dimineaţa Paştelui a fost o altă Lumină care a atins pământul, când a fost dat Duhul Sfânt. Şi El este dat să aducă Lumină la acele Seminţe pe care Dumnezeu, prin cunoştinţa Lui mai dinainte, ştia că va fi aici pe pământ. Aşa cum El a cunoscut prima sămânţă naturală, El ştie unde este Sămânţa spirituală. Trupul vostru era pus aici chiar atunci pe pământ, când Dumnezeu mai întâi a adus pământul în existenţă. Noi suntem o parte din pământ. Noi am fost aşezaţi acolo. Şi prin cunştinţa Lui mai dinainte El ştia exact cine Îl va iubi şi cine Îl va sluji, şi cine nu. Cunoştinţa Lui mai dinainte spune aceea. Dacă aceasta nu o face, atunci El nu este Dumnezeu. El nu poate fi Dumnezeu fără ca să fie infinit. Şi dacă El este infinit, El cunoaşte toate lucrurile.

E-63 Astfel, voi îi vedeţi pe oameni făcând gafele lor. Ei se poticnesc în aceasta. Ei aleargă la aceasta, şi ei se gândesc asta şi aceea, dar aceasta nu lucrează corect, noi o vedem. Dar există o lucrare corectă, aceea este de a găsi voia desăvârşită a lui Dumnezeu în aceasta, pentru ce te-a chemat Dumnezeu.

E-64 Aşa cum Fratele Jack a zis cu câteva momente în urmă despre Piaţa Persian aici jos, toată confuzia. Unul pe aici, şi unul pe acolo; şi despre teologi, şi aşa mai departe, că voi vreţi să cunoaşteţi vreo teologie, duceţi-vă jos acolo.

E-65 Eu presupun că aceasta este întocmai cum este în Hyde Park în Londra. Eu eram jos acolo, fiecare îşi are propria lui idee. Aceasta este o-aceasta este o conglomeraţie de lume a zilei moderne în Babilon.

E-66 Dar aţi observat voi cum-cum Fratele Pitts a continuat cu mesajul lui minunat pentru noi în dimineaţa aceasta? Aşa cum el a început să păşească afară din parc, acolo el a găsit un Crin micuţ. "Prin toată confuzia," aşa cum el ne-a adus-o nouă, "aceasta nu avea cum să zică 'da' sau 'nu'. Aceasta era o viaţă de la Dumnezeu strălucind în ea, prin toată confuzia." Ea era acolo în radierea ei, deoarece Dumnezeu a rânduit-o să fie acolo. Prin tot conflictul, nici unul nu a observat-o. Ei nu au văzut aplicarea spirituală a acesteia.

E-67 Şi aşa este astăzi prin toate marile noastre întâlnirile şi grupuri, şi biserici şi denominaţiuni, şi aşa mai departe. Unul trage pe aici, "Noi trebuie să fim Baptişti, sau să fim Prezbiterieni, trebuie să fim asta, aceea, sau cealaltă." În mijlocul tuturor acestora, există o floare care creşte. Există o putere de la Dumnezeu chiar în mijlocul nostru, fiind crescută în mijlocul nostru al tuturor. Să ne oprim doar şi să o privim, câteva minute, şi să o privim săptămâna aceasta, şi să o vedem desfăşurându-se tocmai înaintea noastră. Noi credem că Dumnezeu o va face. Voi nu? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-68 Eu văd că noi ar trebui să fim jos la parter cam acum. Astfel să ne rugăm, fiecare din noi.

E-69 Scumpe Dumnezeule, când noi ne aplecăm capetele noastre în Prezenţa Ta, noi simţim că noi suntem aşa de necorespunzători să cerem. Dar Tu ne-ai promis nouă că, dacă noi vom veni, Tu nu ne vei refuza. Şi aceste declaraţii dure care tocmai au fost făcute, în nici un fel de a fi o doctrină, "unul dintr-un milion," ci doar cumva să ne reamintim. Căci Tu ai zis:
... strâmtă este poarta, şi îngustă este calea, care duce la viaţă, şi puţini vor fi care o vor afla.
Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.

E-70 O Tată Etern, trimite Lumina Evangheliei peste această cetate, prin această săptămână care vine de convenţie. Şi dacă ar fi acolo vreo Sămânţă, cumva prin Propria Ta providenţă, mare şi înţeleaptă, cum încercam să o ilustrez în sperma masculului şi a femelei, fie ca ei să se manifeste în convenţie. Fie ca Duhul Sfânt să le dea Lumină. Noi ne dăm seama că timpul este mai târziu probabil decât cum ne gândim că este. Noi ne rugăm, Dumnezeule, că aşa cum noi venim aici, crezând doar că poate există ceva aici care poate fi făcut ca să ajute pe oameni, sau¬sau să prindă acea ultimă oaie. Noi ştim, când staulul este plin, atunci Păstorul va închide uşa.

E-71 Aşa cum era în zilele lui Noe, când ultimul membru al familiei a fost adus înăuntru, Dumnezeu a închis uşa. Şi ei au bătut şi au lovit, dar era prea târziu. Scumpe Dumnezeule, ei au avut ocazia.
Tu ai zis, "Eu sunt uşa aceea la staul."

E-72 Şi cât de izbitoare este cântarea poetului, "Nu sunt nouăzeci şi nouă destule pentru Tine? Dar, nu, acolo mai era una." Ea ar putea fi o oiţă neagră, sau el ar putea fi un micuţ neînsemnat, ar putea fi micuţa ea sau el. Noi nu ştim unde sunt ei, dar acea ultima trebuie să vină înăuntru şi atunci uşa va fi închisă. O Dumnezeule, Care cunoşti toate lucrurile, cercetează vieţile noastre în dimineaţa aceasta. Şi trimite-ne oriunde am putea să ne ducem, ca noi să putem să o aflăm pe acea ultima, ca uşa să fie închisă şi Păstorul înăuntru cu oile. Admite aceasta, Doamne. Dacă ar fi acea una aici astăzi, dacă acea una care trebuie să vină înăuntru...

E-73 "Tot ce Mi-a dat Tatăl va veni la Mine. Şi nici un om nu poate veni, dacă nu l-a atras Tatăl Meu."

E-74 Şi dacă acolo ar fi o zvâcnitură, sau simţ mic, că aceasta ar putea fi ora pentru cineva aici în această audienţă, aici sau la parter, sau oriunde ar putea ei fi, fie ca ei să răspundă, "Da, Doamne, eu sunt micuţa aceea rătăcită care s-a rătăcit departe; şi care m-am împotrivit Acesteia, toată viaţa mea. Eu-eu-eu am simţit că eu ar trebui să vin, dar astăzi eu atârn pe partea celor învinşi. Eu nu pot să merg în sus sau în jos. Eu nu pot să merg niciunde." Oh, fie ca marele Păstor să vină, să se întindă în jos cu mâini gingaşe şi să o aducă pe acea una înăuntru în siguranţă, să o aşeze pe umerii Lui şi să o aducă înapoi în siguranţă.

E-75 Poate că există unul aici, Doamne, care este bolnav, într¬o condiţie similară, că doctorul a zis, "Acolo nu se poate face nimic." El a încercat din greu să-l salveze, dar nu a putut să-l salveze. Aceasta este dincolo de atingerea lui. Acolo-acolo nu este nimic ce poate el face. Medicamentul lui sau bisturiul lui nu poate să ajungă la ea. Dar, O Doamne, acolo nu este nimic prea departe pentru măreţul Tău braţ, şi Cuvântul Tău este braţul Tău. Astfel noi ne rugăm, Scumpe Dumnezeule, ca, în această dimineaţă, în timp ce noi îţi vorbim Ţie, ca Tu să te întinzi în jos şi să ridici pe acela care este bolnav şi care nu se poate ajuta pe sine, de neatins de către toate materialele ştiinţifice, departe de doctor, fie ca ei să fie vindecaţi. Admite aceasta, Doamne.

E-76 Aşa cum ne gândim despre David, lui i-a fost dată o însărcinare peste câteva oi, doar câteva. Dar într-o zi a intrat un urs şi a luat oiţa aceea şi a dus-o afară, şi ar fi mâncat-o (cum ar mânca un cancer un trup), sau un leu uriaş. Dar David, nu prea bine echipat cu o-o puşcă, sau, nu un om cu sabia, ci numai cu o praştie, el a mers după oaia aceea. Şi când el a găsit animalul care era gata să o omoare pe micuţa oaie, el l-a omorât cu praştia. Doar o armă micuţă simplă cu o bucată de piele şi o sfoară, şi, dar el avea încredere în aceasta.

E-77 Noi nu avem mare geniu printre noi, Doamne. Noi suntem oameni simpli cu o rugăciune simplă, dar noi venim în această dimineaţă după oile Tatălui. Acea femeie care umbla pe străzi, mizerabilă, fumând ţigări, încercând să afle pacea prin ţigări; omul acela care a mirosit paharul şi a încercat să-l pună înapoi, dar vrăjmaşul îl ţine strâns; acel băiat sau fată care a încercat să facă ce-i drept, care nu pot să găsească putere să se desprindă de lucrul greşit; noi venim în Numele Domnului Isus, ca să pretindem acea oaie în dimineaţa aceasta. Noi îl înfruntăm pe vrăjmaş; deoarece este un lucru simplu, o praştie, o rugăciune, dar noi venim să o aducem pe aceea înapoi la turma Tatălui, ca noi să putem să dăm o socoteală de lucrurile acelea care au fost predate pe mâna noastră. Fie ca puterea lui Dumnezeu acum să atingă credinţă, jos în inimile oamenilor, şi fie ca acel suflet pierdut să se reîntoarcă în această dimineaţă. Fie ca ispitirile acestei vieţi să le îndepărteze, să-l lase să plece. Şi fie ca el să se afle pe sine în siguranţă pe umerii Stăpânului, fiind cărat înapoi în siguranţă iarăşi. Noi o cerem în N urnele lui Isus. Amin.

E-78 Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi. Până când eu vă voi vedea mâine, eu voi întoarce serviciul la Fratele Shakarian. [Porţiune goală pe bandă – Ed.]
[Fratele Branham sfârşeşte a treia porţiune]
*******

E-79 Aceasta, eu-eu sper că voi veţi... că eu am găsit mai mult har în privirea lui Dumnezeu, şi înaintea voastră, să credeţi că eu aş sta aici să vă spun ceva care era greşit. Eu am trecut a cincizeci şi şasea mea zi de naştere, ziua trecută. Acesta nu este doar Mesajul unui om bătrân. Eu am crezut aceasta de când eram un băieţaş. Şi dacă acesta nu este adevărat, eu am fost cea mai proastă persoană pe care Dumnezeu a avut-o pe pământ. Eu mi¬am dat întreaga mea viaţă pentru această Cauză. Şi pot să spun aceasta cu sinceritate: dacă eu aveam zece mii de vieţi, eu nu mi¬aş schimba niciodată opinia.

E-80 Acum, vindecarea este la îndemâna fiecărei persoane. Ţineţi minte, că vindecarea este în voi. Dumnezeu a pus în piersic fiecare piersică care va fi vreodată în el, când El l-a plantat în Grădină. Vedeţi, voi doar... piersicul sau mărul, sau pomul fructifer, trebuie doar să crească, din a bea apa din pământ. Acum fiecare din voi aveţi acest potenţial în voi, să vă elibereze, căci acesta este Dumnezeu, de când voi aţi fost plantaţi în Cristos prin botez (nu botezul în apă), botez spiritual. Voi nu veniţi în Cristos prin botezul în apă. Prin botez spiritual!

E-81 Mâine după-amiază, cu voia Domnului, eu voi vorbi despre aceea, cum şi ce este aplicarea reală a Acestuia. Noi vom avea aceasta după-amiaza astfel că aceasta nu va interfera cu niciuna din serviciile voastre.

E-82 Acum priviţi, fiecare dintre voi de aici stă ca credincios, vedeţi atunci Viaţa care era în Cristos este în voi. Aceasta poate, dacă voi măcar aţi putea vedea aceasta!

E-83 Este treaba Diavolului să vă ţină blocaţi de la Acesta, să vă ţină orbiţi. El poate doar să vă lase să fiţi orbiţi, aceasta este, înţelegeţi, voi nu ştiţi încotro mergeţi atunci. Un om care este orb nu poate să spună unde merge el, el trebuie să caute înţelegerea de la cineva care poate să vadă. Până noi putem înţelege, cineva trebuie să ne spună ce este Adevărul.

E-84 Şi Cristos a murit pentru voi, iar voi sunteţi transplantaţi din lume în Cristos. Şi fiecare lucru de care voi aveţi nevoie este chiar în voi, prin botezul cu Duhul Sfânt. Nu este asta adevărat? Acum singurul lucru pe care voi îl aveţi de făcut este să începeţi doar să beţi din Acela.

E-85 Şi aşa cum pomul bea, el începe să împingă afară frunzele lui, mugurii lui, îşi împinge afară fructele în fiecare an. Fructul nu este în pământ; fructul este în plantă. Câţi înţeleg aceasta, să zică "amin." [Adunarea spune, "Amin." – Ed.] Aşa că, vedeţi, fructul este în plantă, şi fiecare plantă trebuie să bea din izvorul lui. Aşa cum ploaia vine jos, îi dă la acea plantă, viaţă, din care să bea. Şi aşa cum ea bea, ea creşte.

E-86 Şi ea creşte până când ajunge la mugurul deplin, întocmai ca şi Biserica, să înflorească în această epocă.

E-87 Şi, aşa cum noi bem, noi creştem. Dar dacă planta refuză să bea, atunci planta nu poate să crească. Şi dacă voi veţi crede doar aceasta acum, individual!

E-88 Desigur, voi ştiţi cum face Domnul, arată diferite lucruri, de ceea ce voi aţi făcut şi ceea ce voi nu trebuia să faceţi, şi aşa mai departe, în adunări. Noi speram ca Duhul Sfânt să cadă asupra noastră în această dimineaţă şi să facă astfel, aşa cum noi am stat. Însă eu am continuat să aştept.

E-89 Eu mă gândesc că aceasta este partea nervoasă, gândindu¬mă că la parter ei ne vor afară de aici, vedeţi. Dar ei ne vor; noi suntem în întârziere acum.

E-90 Dar credeţi aceasta, cu toată inima voastră. Vă rog faceţi-o. Dacă eu-dacă eu am găsit har înaintea voastră, ca o persoană de încredere, credeţi asta. Acum puneţi-vă mâinile voastre unul¬unul peste altul.

E-91 Acum priviţi, acum, Biblia nu a spus, "Aceste semne vor urma pe William Branham." Nu a spus, "Acestea îl vor urma numai pe Oral Roberts." Nu a zis, "Acestea îl vor urma pe Fratele Kopp," sau pe cineva.

E-92 "Aceste semne îi vor urma," plural, "care cred. Dacă ei îşi vor pune mâinile peste bolnavi, ei se vor face bine." Aceasta este acea Putere a lui Dumnezeu care este în voi, care aduce Viaţa la persoana peste care voi aveţi mâinile, sursa dătătoare de Viaţă a Duhului Sfânt.

E-93 Scumpe Dumnezeule, în Numele lui Isus Cristos, în acest moment crucial când biserica... fie ca ei să stea în această secundă, fără nervozitate, şi fie ca Puterea care l-a înviat pe Cristos din mormânt, însufleţeşte-le chiar acum Adevărul Evangheliei, căci însărcinarea lui Isus a fost, dacă ei "pun mâinile peste bolnavi, ei se vor face bine." Fie ca fiecare putere demonică, fiecare suferinţă, fiecare boală, fiecare nenorocire, fiecare lucru chinuitor care s-a întâmplat oamenilor, fie ca să plece chiar acum prin credinţă. Ca popor credincios, noi o cerem în Numele lui Isus Cristos. Amin.

E-94 Acum ridicaţi-vă mâinile şi daţi-i Lui laudă, dacă voi credeţi că El face aceasta.

E-95 Scumpe Dumnezeule, acest prunc va muri, Doamne, afară doar dacă aceasta se face. Eu condamn acest nod, în Numele lui Isus Cristos. Fie ca acesta să părăsească pe copilul nevinovat. Amin.
Acum, doctorii au încercat, şi ei dau greş. Doar credeţi.