E-1 Crede numai, crede numai,
Toate lucrurile sunt posibile, numai...
Cum, acum aceasta în acest fel:
Acum eu cred, acum eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, acum eu cred;
Acum eu cred, acum eu cred,
Toate lucrurile sunt posibile, acum eu cred.
Să rămânem în picioare acum, cu capetele noastre aplecate. Doamne, fie ca acesta să nu fie numai un cântec, ci să fie chiar adâncurile inimii noastre cântând, "Acum eu cred!" Ucenicii au zis odată, după ce Isus a făcut aşa de multe lucrări puternice, ei au zis, "Doamne, acum noi credem."
Isus a zis, "Credeţi voi acum?"

E-2 Ei au zis, "Noi credem că Tu cunoşti toate lucrurile şi nu ai nevoie ca cineva să Te înveţe." Astfel, Tată, în seara aceasta ne dăm seama că Tu nu ai nevoie de învăţătura noastră, dar noi avem nevoie de a Ta. Astfel noi ne rugăm ca Tu să ne înveţi cum să ne rugăm, cum să trăim, şi cum să credem. Acordă-ne aceasta, Doamne, prin acest serviciu din această seară. Dacă ne lipseşte ceva, dă-ne nouă, Doamne. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-3 Eu ştiu că mulţi dintre voi stau în picioare din nou în seara aceasta. Şi, în afară, am întâlnit grupuri care au spus că nu au putut intra înăuntru, şi ei ascultă la radioul lor în diferite maşini. Şi acum noi vom încerca să o facem aşa de repede cum putem în seara aceasta, pe duminică seara, noi dăm acolo să ne rugăm pentru bolnavi, avem un rând de rugăciune aşa cum putem aduce pe unul aici sus. Dar noi dedicăm acest serviciu în seara aceasta pentru rugăciune pentru bolnavi.

E-4 Şi eu vreau ca voi să ajungeţi zidiţi acum în... aceste Preziceri Sfinte ale lui Dumnezeu, în Credinţă, Credinţa din ceasul acesta. Credinţa! Va fi nevoie de mai multă credinţă decât a fost vreodată în oricare epocă, căci aceasta trebuie să fie credinţă de răpire, să fim luaţi sus. Şi deci noi vrem ca voi să credeţi în seara aceasta în tot ce aţi văzut, auzit, Cuvântul care l-aţi auzit predicat, semnele şi minunile pe care le-aţi văzut făcute. Noi vrem ca voi să acumulaţi toate acelea împreună în inima voastră, şi să luaţi seama la aceasta, dacă acela ar fi Dumnezeu sau nu.

E-5 Este ca Elisei din vechime, a zis, "Dacă Dumnezeu este Dumnezeu, atunci slujiţi-L." Şi dacă Isus este centrul tuturor lucrurilor pentru Creştin, atunci eu cred că noi ar trebui să ne dezlegăm de orice alt lucru şi să ne alipim de El. Amintiţi-vă, El este Centrul, El este Steaua Polară, El este Ultimatul, El este Absolutul. Şi dacă El este Steaua Polară... Există numai un singur lucru care va indica spre steaua polară, acela este busola voastră cu care voi navigaţi. Şi Busola cu care eu încerc ca voi să navigaţi este Cuvântul, şi Cuvântul întotdeauna indică spre El.

E-6 Şi noi simţim ca şi cum am trece printr-un timp mare de suferinţe şi încercări, perplexitate a timpului şi suferinţe printre neamuri, şi tot felul de lucruri întâmplându-se, şi uneori eu ajung ca şi înghiţit... Peste tot unde privesc, este ca pe un-într-un vapor afară pe mare. Şi mi s-a dat încredinţarea Corăbiei. Dar cum urmează ca noi să reuşim? Şi aici vine unul cu o şapcă albă, de o sută de ori mai mare decât vaporul meu. Dar noi vom trece, peste fiecare. "Noi suntem mai mult decât biruitori prin El." Căpitanul, Căpitanul Şef, a apucat de sfoara de la capătul vaporului, El îl va trage dincolo. Noi le vom trece pe fiecare din ele.

E-7 Acum, în seara aceasta, aşa ca să ne putem grăbi şi să vă lăsăm să ieşiţi devreme. Noi apreciem condusul vostru îndelungat, şi aşa mai departe, şi cum trebuie voi să conduceţi, şi sacrificiul pe care trebuie să-l faceţi. Şi, vedeţi, aceea mă face până unde mi-ar place doar să stau şi doar să continui să vorbesc şi să fac tot ce pot să vă ajut. Dar când sunt aici eu încerc să presez în tot ce pot posibil, să vă dau un ajutor pentru acel moment în care suntem aici acum. Apoi voi luaţi... Dacă tu le dai oamenilor prea mult o dată ei nu-şi pot aminti. Tu-tu doar trebuie să iei un lucru şi să-l ţii chiar la persoană până când ei îl văd. Şi apoi când ei obţin aceea solid în inima lor, atunci ei vor... atunci îi înveţi altceva. Doar pas cu pas aşa cum mergem.

E-8 Acum, rugaţi-vă şi fiţi curajoşi, şi credeţi acum în seara aceasta pentru vindecare. Eu nu cred că există vreo întrebare în mintea voastră despre timpul în care trăim noi. Eu nu cred că există vreo întrebare în mintea voastră despre faptul dacă Dumnezeu este în mijlocul poporului Său sau nu. Eu cred că voi toţi credeţi asta. Şi eu... Nu există îndoială în mintea mea despre aceasta. Şi eu-eu-eu cunosc poporul meu, prietenii mei, prietenii lui Cristos, copiii lui-lui Cristos, cred asta.

E-9 Şi aceasta îmi dă mare plăcere să ajung să văd când tu ştii că ai un Mesaj de la Dumnezeu, şi tu îl dai oamenilor şi vezi fă oamenii răspund la Acela. Atunci tu priveşti înapoi şi spui, "Iţi mulţumesc, Tată." Oh, ce bucurie este atunci să vezi copiii mâncând Pâinea care le-a fost trimisă! Vă daţi seama că a fost o viziune cu ani în urmă, chiar aici la acest Tabernacol? Asta-i adevărat, "Pâinea Vieţii." Frate Neville, tu ţi-o aminteşti, poate. Timp puternic!

E-10 Acum să deschidem, dacă vreţi să urmăriţi citirea sau s-o însemnaţi jos, doar ... Eu nu cred că ar fi potrivit să avem un serviciu fără citirea Cuvântului lui Dumnezeu şi să dăm câteva comentarii, dacă acesta va fi un serviciu de vindecare sau de orice fel. Noi toţi înţelegem. Nu există străini printre noi, eu presupun. Dar noi toţi înţelegem ce este vindecarea. Nu este nimic că cineva face pentru voi; este ceea ce Dumnezeu a făcut deja pentru voi. Salvarea este pe aceeaşi linie. Singurul lucru, este, să faci oamenii să creadă că acela-i Adevărul. Şi Dumnezeu o învaţă în Cuvântul Lui şi apoi o dovedeşte celor ce Îl vor crede, căci El a zis, "Toate lucrurile sunt posibile celor ce cred."

E-11 Voi ziceţi, "Nu există nimic imposibil cu Dumnezeu." Voi credeţi asta? Nu este nimic imposibil nici cu voi, oricare. "Căci toate lucrurile sunt posibile la acei," (Dumnezeu este o Persoană) "la cei ce cred." Vedeţi? Deci nu există nimic imposibil cu voi, pentru voi, dacă puteţi crede numai.

E-12 Acum în Întâi Împăraţi, al 17-lea capitol, eu vreau să citesc primele şapte versete, cu voia Domnului.
Şi Ilie Tişbitul, care era din locuitorii Galaadului, a zis către Ahab, aşa cum DOMNUL Dumnezeul lui Israel trăieşte, înaintea căruia eu stau, nu va fi nici rouă nici ploaie în aceşti ani, decât la cuvântul meu.
Şi cuvântul DOMNULUI a venit la el, zicând,
Du-te de aici, şi întoarce-te spre răsărit, întoarce-te spre răsărit, şi ascunde-te lângă râul Cherit, care este înaintea Iordanului.
Şi aceasta va fi, că tu vei bea din râu; şi Eu am poruncit corbilor să te hrănească acolo.
Observaţi, "să te hrănească acolo," nu altundeva. "Acolo!"
Astfel el a mers şi a făcut conform DOMNULUI, sau după cuvântul DOMNULUI: căci el a mers şi a locuit lângă râul Cherit, care este înaintea Iordanului.
Şi corbii i-au adus pâine şi carne dimineaţa, şi pâine şi carne seara; şi el a băut din râu.
Şi s-a întâmplat după o vreme, că râul s-a uscat, căci nu a fost ploaie în ţară.

E-13 Domnul să adauge binecuvântările Lui la citirea Cuvântului Său. Şi acum, în seara aceasta, eu vreau să iau un text de-acolo, care este numit, "Hrană spirituală la vremea Ei." Azi dimineaţă noi am avut o-o lecţie despre-despre "A face lui Dumnezeu un serviciu, sau încercând să-I faci un serviciu fără a fi... -fără să fie timpul, vremea, locul, sau persoana." Şi acum acesta este: Hrană Spirituală La Vreme Potrivită.

E-14 Acest profet, Ilie, noi ştim foarte puţin despre el. Dar noi ştim că el a fost slujitorul lui Dumnezeu, şi slujitorul lui Dumnezeu pentru ceasul acela.

E-15 Şi Dumnezeu şi-a folosit Duhul Lui care era peste Ilie, deja de trei ori, şi promite încă de două ori; de cinci ori, pentru har. El L-a folosit peste Ilie; El a venit peste Elisei într-o porţie dublă; a fost peste Ioan Botezătorul; şi se presupune să vină doar să întroducă Mireasa dintre Neamuri; şi să vină cu Moise şi să-i ia pe Iudei acasă. Asta-i adevărat. De cinci ori când Dumnezeu promite să folosească Duhul lui Ilie, şi deja a făcut¬o de trei ori.

E-16 Acum, acest mare profet, noi nu ştim de unde a venit el. Noi ştim că el a fost un Tişbit. Dar cum a venit el...

E-17 Noi ştim puţin despre profeţi. Noi nu ştim de unde vin ei. Foarte rar... Cum, eu nu ştiu de vreunul care a venit din biserică sau a avut vreo genealogie în urma lor. El era doar om obişnuit care era neînfricat, şi, de multe ori, fără pregătire. Şi ei nu au făcut vreo scriere, ei înşişi. Isaia şi Ieremia, doi dintre ei, au făcut ceva scrieri, dar acest mare om Ilie nu a scris niciodată nimic. Mulţi dintre ei nu au scris; poate ei nu puteau scrie. Dar ei erau oameni care erau aspri. Nu există om în Biblie ca acei profeţi din vechime. Ei au sfidat împărăţii, regi, popoare, biserici, şi toate altele, şi au stat ferm pe Cuvântul lui Dumnezeu, şi Dumnezeu i-a dovedit de a fi corecţi. Ei au fost persoane foarte severe.

E-18 Şi acest Ilie a fost unul dintre cei mai severi dintre ei toţi. El a fost un om al pustiului. El a venit din pustie; el a locuit în pustie. Biblia a spus că el era îmbrăcat... era păros, şi el avea piele de oaie înfăşurată în jurul lui, şi o bucată de piele, din piele de cămilă înfăşurată în jurul coapselor lui, foarte... barbă pe faţa lui, şi îmi imaginez că el era un om cu o arătare foarte aspră, şi la care să priveşti.

E-19 Dar noi nu am... ei toţi nu toţi au murit. Ei nu sunt toţi-toţi morţi. În zilele Consiliului de la Niceea... mulţi dintre voi oameni care aţi citit Consiliul de la Niceea a Bisericii Timpurii, când ei au vrut să facă o organizaţie din ea şi a rupt toate celelalte biserici, şi a venit într-una, când ei au avut acel Consiliu de la Niceea, un om aspru ca Elisei a venit înăuntru acolo din pustie, mâncând numai ierburi; om mare sever. Dar demnitarii, cei sus puşi, sub Constantin, şi aşa mai departe, le-a potolit glasul. Pentru că aceia, fiind profeţi, ştiau că bobul de grâu al Bisericii Mirese trebuia să cadă în pământ, la fel ca şi un bob de grâu în Mire a trebuit să cadă în pământ. Şi acolo el a zăcut timp de o mie de ani.

E-20 De-aceea scriu ei în cărţi astăzi, "Unde este acel Dumnezeu tăcut care a putut sta şi privi, să vadă copii mici ucişi, şi femei sfâşiate în bucăţi de lei, şi să stea în cer şi să nu spună nimic despre aceasta?" Ei nu cunosc Cuvântul. Acel bob de grâu trebuie să cadă în pământ. Cum ar putea un Dumnezeu neprihănit să stea şi să privească la Propriul Lui Fiu să moară şi să fie scuipat, şi aşa mai departe? Dar este conform cu Cuvântul, aceasta trebuia să fie. Şi acela-i felul cum este chiar până în ceasul acesta.

E-21 Acest om, el era un om mare. El avea o generaţie păcătoasă înaintea lui. Ahab era Rege, tatăl lui înaintea lui a fost rău. De când era Solomon, a fost chiar un rege rău după altul. Şi acest om, Ahab, care a domnit douăzeci şi doi de ani în Samaria, a fost cel mai rău dintre ei toţi. El a fost un adevărat modernist. El a crezut în religie, cu certitudine. Şi el avea totul într-o tendinţă modernă. El îşi avea cei patru sute de profeţi Evrei, toţi dintre ei bine pregătiţi şi instruiţi. Dumnezeu i-a trimis unul şi el nu a vrut să-l creadă, şi acela era Ilie.

E-22 Dar Ilie, acest Tişbit, era un om al pustiului. Nu un om blajin; el era un om aspru. Şi într-o zi, după ce Ahab a păcătuit până când Dumnezeu nu-l mai putea suporta, El i-a vorbit lui Ilie în pustie. Şi aici vine el în jos pe drum spre Samaria, aşa cum deseori am ilustrat; poate cu barba albă ieşită în afară în jurul feţei, capul pleşuv strălucind în soare, ochii mici bătrâni înguşti, acolo în spate cu un toiag în mână, un zâmbet pe faţa lui, a mers drept sus până la regele Israelului, şi a zis, "Cei... Nici măcar rouă nu va cădea până când o chem eu."

E-23 Dumnezeu să ne dea bărbaţi ca acela, vedeţi, bărbaţi care ştiu ce fac cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-24 Acum, noi aflăm că înainte ca el să facă aceasta, că Dumnezeu l-a chemat. Dumnezeu a vorbit cu el şi, de aceea, lui nu i-a fost teamă de nimic. Lui nu i-a fost teamă de mesajul lui, că nu se va întâmpla; el ştia că se va întâmpla! El ştia că era conform cu Cuvântul Domnului, şi el ştia că el era profetul lui Dumnezeu pentru ceasul acela. De aceea dacă regele i-ar tăia capul, l-ar arunca în temniţă, orice ar face ei, aceasta nu conta pentru el; el avea o însărcinare, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL," chiar în faţa regelui. Ce persoană aspră! Dar înainte ca el să facă aceasta, a prezis această secetă mare...

E-25 Căci Dumnezeu nu va lăsa păcatul să meargă nepedepsit. Acolo trebuie să fie pedeapsă. La ce este bună o lege fără o-o pedeapsă? La ce bun ar face, să zicem, "este împotriva legii să treci semaforul," şi nici o amendă în spatele ei, sau nici o pedeapsă în spatele ei? Aceasta nu ar fi o lege. Deci există o pedeapsă pentru păcat. Şi când Dumnezeu face o lege, şi acea lege-lege este sfidată, atunci acolo trebuie să fie pedeapsă pentru aceea.

E-26 Şi această naţiune a violat toate legile Lui. Oh, ei aveau biserică mare, ei aveau templul. Ei aveau o mulţime de oameni educaţi. Ei aveau profeţi peste tot în ţară, aveau şcoli de-a lor, scoţându-i afară ca o maşină. Şi ei aveau o mulţime de profeţi, ei aveau o mulţime de-de preoţi, ei aveau o mulţime de cărturari, şi ei aveau o mulţime de religie, dar ei erau departe de Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel Dumnezeu a chemat un om în afară de oricare din rândurile lor de fapt, şi l-a trimis înăuntru cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-27 Şi observaţi cum se îngrijeşte El de ai Săi Proprii. Înainte ca El să trimită acest profet cu mesajul, El a zis, "Ilie, du-te jos şi spune-i Regelui Ahab aceste lucruri. Şi acum, când tu o faci, îndepărtează-te repede de la el, căci Eu am făcut un loc pentru tine să mergi în timpul secetei. Eu îţi voi purta de grijă, Ilie, dacă tu doar predici Cuvântul Meu, să faci doar ce Eu îţi spun ce să faci."

E-28 Acum eu voi tipiza această mare slujbă, în seara aceasta, a lui Ilie şi timpul lui Ilie, cu ceasul în care suntem noi acum. Eu cred că este un model perfect. Mă gândesc despre naţiuni... dacă eu... noi aveam timp să mergem înapoi, dar eu vreau să pun mult timp în rândul de rugăciune.

E-29 Deci dacă am putea merge înapoi şi să vedem, Israel a luat Palestina pe aceeaşi bază cum am luat noi aceste State Unite. Noi am venit în aceste State Unite, şi am împins înapoi ocupanţii, care erau Indienii, şi am stăpânit ţara. Şi aşa a venit Israel în Palestina, sub conducerea lui Iosua, sub Dumnezeu, şi i-a împins înapoi pe ocupanţi şi a luat ţara.

E-30 Şi primii lor regi au fost oameni puternici; David, Solomon, şi oameni mari. Primii noştri preşedinţi au fost oameni mari; Washington, Lincoln, şi aşa mai departe. Apoi în final preşedinţii sau regii au devenit să ajungă tot mai stricaţi tot timpul, şi în final ei au sfârşit-o cu acest Ahab. Tocmai modelul, tipic din ziua noastră. Şi oamenii au ajuns aşa de moderni că ei nu au vrut să asculte adevăratul Cuvânt al Domnului.

E-31 Şi vă puteţi imagina, la un popor modern ca acela, cum ar suna pentru ei un slujitor adevărat al lui Dumnezeu. "Păi, el era nebun, el şi-a ieşit din minţi. Nu putea exista un astfel de lucru." Ei erau religioşi, foarte religioşi. Ei aveau oameni sinceri, ei aveau oameni sinceri. Ei erau foarte religioşi.

E-32 Deci el ştia că ar necesita mai mult decât doar o teologie obişnuită, ar necesita mai mult decât-decât ceva mesaj obişnuit, ar necesita mai mult decât doar a predica Cuvântul, să spargă inimile lor împietrite. El ştia că era nevoie de AŞA VORBEŞTE DOMNUL să trimită acea judecată jos peste acel popor, deci el ştia asta atunci când el a plecat afară cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Şi aceasta era AŞA VORBEŞTE DOMNUL. Să dispreţuieşti Aceea, era judecată. Noi vedem aceea în ziua noastră, de-asemeni. Noi vedem asta în orice zi. Nu a mai rămas nimic decât judecată când voi păşiţi peste linia de milă.

E-33 Acum, acel model acolo cu care eu îl voi tipiza pe Ilie, biserica azi, biserica de azi. Chiar înainte de judecată, el a primit acest mesaj. Ilie, el a reprezentat, fiind îngrijit în natural, hrana lui naturală, pentru că nu urma să ploaie acum, după Cuvântul lui Dumnezeu, timp de trei ani şi şase luni, sau până când Ilie o chema. "In orice timp tu spui, Ilie, acela este când va fi." De aceea el a mers sus la rege, şi a zis, "Nu va fi nici măcar rouă să cadă până când o voi chema eu." Aceea este desigur o-o încărcătură, nu-i aşa? Acela este pe deplin un mesaj!

E-34 Şi acum noi vom tipiza aceea cu seceta spirituală de azi. Acum, noi toţi ştim, noi suntem foarte conştienţi, că există o mare secetă spirituală în ţară astăzi, vorbind spiritual. Şi, voi ştiţi, că aceea a fost prezisă de profeţi, chiar înainte să fie a doua Venire a lui Cristos, zicea, "Va veni o foamete în ţară astăzi, şi aceasta nu va fi numai pentru pâine, ci după auzirea Cuvântului lui Dumnezeu." Şi ziua aceea este acum, "a auzi adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu." Acum, aceasta tipizează seceta naturală cu cea spirituală.

E-35 Păcatul şi necredinţa, prin învăţători falşi şi modernişti în biserică, au adus locul la această venire, judecata care vine. Atunci ei s-au întors de la Cuvântul lui Dumnezeu şi profetul Lui, la raporturi moderne teologice ale Cuvântului.

E-36 Voi observaţi aici, este chiar la timpul acela când Dumnezeu întotdeauna ridică ceva. Pentru că, El, întotdeauna, El nu face nimic până când o descoperă oamenilor, şi El întotdeauna o descopere prin slujitorii Lui.

E-37 Acum, dar Ilie, în timpul acesta, avea un loc secret la care Dumnezeu l-a hotărât pentru el să meargă. Acela-i lucrul care vrem să-l vedem acum chiar înainte de-a avea rândul de rugăciune. Ilie avea un loc secret pregătit de Dumnezeu Însuşi. Acum, biserica nu i l-a pregătit, regele nu i l-a pregătit, el nu şi l-a pregătit el însuşi, ci Dumnezeu a pregătit un loc secret pentru Ilie să fie hrănit tot timpul în decursul secetei, unde hrana i-a fost asigurată zi de zi. El nu trebuia să se întrebe ce se va întâmpla mâine sau să se întrebe dacă rezerva se termină. Dumnezeu a zis, "Eu am poruncit corbilor şi ei te vor hrăni." Ce lucru minunat, un model al locului nostru secret în Cristos.

E-38 Când consiliul mondial şi tot ce se petrece azi, care zic, "Zilele minunilor sunt trecute." Marile puteri ale lui Dumnezeu au fost luate afară din biserici. Ele se pare că, mai mult, ele nu au nimic decât "o aramă sunătoare şi un chimval zângănitor." Noi ştim aceea de a fi adevărul. "Şi formă de evlavie, şi neagă Puterea din ea."

E-39 Este chiar acelaşi lucru ce a făcut David azi dimineaţă, cu carul cu boi, s-a îndepărtat de Cuvânt. Când Cuvântul a fost prezentat şi dat lor, ei nu L-au vrut; de aceea, ei s-au îndepărtat de la El.

E-40 Aceea este ce au făcut aceşti oameni în zilele lui Ilie, s-au îndepărtat de la Cuvânt. Ei au gândit că ei aveau Cuvântul, dar ei nu L-au avut. Deci observaţi apoi în...

E-41 În timpul când El urma să pedepsească pe necredincios, El a făcut o cale pentru credincios. Acelaşi lucru El face de fiecare dată. În zilele când El urma să distrugă lumea prin apă, El a făcut o cale de scăpare pentru Noe. În zilele când El urma să înece Egiptul, El a făcut o cale de scăpare peste mare pentru poporul Lui. Cum Îşi face Dumnezeu calea! Şi acolo unde nu există cale, El este Calea aceea. El este Calea aceea!

E-42 Acum ne dăm seama că noi întâmpinăm ceva din cele... unul din cele mai mari ceasuri pe care le-a cunoscut vreodată istoria. Aceasta nu este exact vârful focosului cu racheta luminos strălucitoare, cu un cap pe ea, de care noi să ne temem. Sunt bisericile de care trebuie să ne temem. Este ceasul în care noi trăim pe care trebuie să-l urmărim.

E-43 Acum observaţi, dar Dumnezeu a făcut o cale pentru Ilie să scape de ea. Şi El a făcut o cale pentru copiii Lui credincioşi să scape acum, de mânia şi lucrurile care vor veni.

E-44 Pentru că, Dumnezeu nu ar putea fi drept să judece pe acei oameni şi să le trimită pedeapsă, şi să scufunde Sodoma şi Gomora, şi să scufunde Capernaumul în mijlocul mării, şi să condamne generaţiile acelea, şi Sodoma şi Gomora, şi apoi să ne lase pe noi să facem acelaşi lucru şi să scăpăm cu aceasta. Noi suntem tot aşa de siguri pentru judecată cum erau ei de siguri pentru judecată. Acum noi observăm că...

E-45 Când aceste lucruri apar, tendinţa modernă din ziua aceea, Dumnezeu a ridicat un bărbat în ziua aceea, sau a crescut un bărbat, mai degrabă, să combată forţele, şi ei nu au vrut să-l asculte. Ei au gândit că el era nebun, "El şi-a pierdut mintea. El era doar ceva bătrân fanatic, prost din pustie, un fel de prost tufă." Dar, totuşi, el avea Cuvântul Domnului.

E-46 "Cuvântul nu înseamnă ce spune El," ei spun astăzi. "Oh, păi, Biblia este o carte de istorie." Eu presupun că aţi văzut aceasta, că acum ei pretind, că, "Eva nu a mâncat mărul, ea a mâncat o..." Ce era aceasta? Eu cred... "Aceasta era o caisă," ei spun acum. "Aceasta era o caisă." Şi apoi, că, "Moise nu a adus copiii prin marea Roşie. Era o mare grămadă de trestii, sus pe celălalt capăt al mării, şi el a mers printr-o mare de trestii." Atunci cum de apa, a-p-a, s-a făcut zid de ambele părţi; ei au mers dincolo pe pământ uscat, atunci? Oh, aşa nonsens! Dar, vedeţi, este nevoie de felul acela de zi să aducă mânia lui Dumnezeu jos asupra oamenilor. Aceasta o face.

E-47 Ei spun că nu există un astfel de lucru ca-ca aceste... Chiar oamenii bisericii nu cred în minuni. "Eu îţi voi da o mie de dolari," au zis ei, "arată-mi o minune. Arată-mi o minune!" Ei bine, ei nu au putut s-o vadă chiar dacă au fost făcute zece mii de lucruri înaintea lor. Păi, ei, ei niciodată nu le vor vedea.
Voi ziceţi, "Acela este imposibilul." Oh, nu, nu este.

E-48 Ilie odată a fost jos la Dotan, şi armata Siriană a venit acolo şi a înconjurat cetatea, să-l prindă, pentru că ei ştiau că acolo era unde-stătea puterea naţiunii, era în acel văzător. Păi, regele... Unul dintre oameni i-a spus regelui Siriei, a zis, "Păi, tu ştii, Ilie profetul, Tişbitul, îi spune regelui lui Israel despre ce vorbeşti tu în camera ta secretă."

E-49 A zis, "Mergeţi şi aduceţi pe acel tip! Acela-i insul care ne împiedică." Şi întreaga armată Siriană s-a strecurat în jurul Dotanului. Ei erau toţi în jurul ei.

E-50 Şi Ghehazi, slujitorul profetului, s-a trezit, şi a zis, "Oh, părintele meu, armatele sunt toate în jurul nostru aici. Noi suntem complet înconjuraţi."

E-51 El a zis, "Păi, sunt mai mulţi cu noi decât sunt cu ei." Vedeţi?
Şi Ghehazi s-a uitat în jur, a zis, "Eu nu văd pe nimeni."

E-52 El a zis, "Doamne Dumnezeule, deschide ochii acelui băiat." Şi ochii lui i s-au deschis, şi toate dealurile erau pline de Îngeri şi cară stând în jur, Forţele nevăzute.

E-53 Ilie a umblat chiar acolo afară, şi Biblia a spus, "El i-a lovit cu orbire." El a mers afară la ei; ei au fost orbi faţă de el. A mers afară şi a zis, "Îl căutaţi pe Ilie?"
El a zis, "Da, noi îl căutăm."

E-54 A zis, "Veniţi, vă spun chiar unde este el," şi 1-a condus chiar în ambuscadă, chiar drept unde armatele au păşit drept afară şi i-au prins.

E-55 Acum, Biblia a spus, "El i-a lovit cu orbire." Aceea o stabileşte. Şi oamenii sunt aşa de orbi spiritual astăzi, deşi Domnul Dumnezeu a venit jos în mijlocul poporului şi să facă ceva, şi lucrurile ce El le-a promis, ei totuşi nu pot vedea Aceasta. Ei sunt orbi spiritual; nu cunosc pe Dumnezeu, nu cunosc marea Lui Putere. Acum, noi observăm că ei au făcut aceea în zilele lui Ilie, şi ei încă o fac astăzi. Dumnezeu îi loveşte cu orbire. Ei spun astăzi, că, "Nu există minuni, nu există un astfel de lucru, toată aceasta este emoţie."

E-56 Şi ei au spus acelaşi lucru despre Ilie, pentru că atunci când el a fost luat sus şi Elisei i-a luat locul, un bărbat tânăr, a chelit de tânăr, copiii au alergat afară în urma lui, şi au zis, "Pleşuvule bătrân, de ce nu te-ai dus sus cu Ilie?" Vedeţi, ei nici măcar nu au crezut-O la început, oamenii, după ce s-au făcut aşa de multe lucruri. Şi acest mare om al lui Dumnezeu a fost mutat în Cer de un car de foc, şi oamenii încă nu au crezut Aceasta. Şi au avut copilaşii lor să alerge în urma acestui om şi să zică, "Pleşuvule bătrân, de ce nu te-ai dus sus?" Vedeţi? Şi atunci profetul a blestemat copiii, şi o ursoaică a ucis patruzeci şi doi dintre ei.

E-57 Acum observaţi. Astăzi, aşa cum a fost atunci, ei îşi pun propria lor interpretare la Cuvânt. Acum, dacă ei vor să facă aceea, aceea depinde de ei, dar ei încearcă să ne facă să o credem. Biblia a spus că, "Acest Cuvânt al lui Dumnezeu nu este de interpretare particulară." Dumnezeu îşi face Propria Lui interpretare. Dumnezeu confirmă Cuvântul Lui, şi aceea este interpretarea Lui. Aşa cum am spus de multe ori, El a spus la început, "Să fie lumină," şi a fost lumină. Aceea nu are nevoie să fie interpretată; ea s-a întâmplat. El a spus, "O fecioară va zămisli," ea a zămislit. El a zis că El va "turna din Duhul Lui," El a turnat. Şi El a spus, "în zilele din urmă," lucrurile care El le va face, şi El o face! Aceasta nu are nevoie de vreo interpretare; Dumnezeu face Propria Lui interpretare. Nu contează ce spune omul nesocotit, aceea nu-l opreşte pe Dumnezeu nici un pic.

E-58 Când Isus era pe pământ, El avea aşa de multă necredinţă cu care să se lupte cum avem noi astăzi, şi poate mai multă. Dar aceasta nu L-a oprit; El a mers drept înainte înfăptuind şi împlinind datoria Lui, şi Dumnezeu confirma tot ce a făcut El. El a zis, "Eu nu sunt Singur. Eu şi Tatăl Meu suntem unul; El locuieşte în Mine. Nu sunt Eu cel ce face lucrările, este Tatăl care locuieşte în Mine. Şi dacă Eu nu fac lucrările Lui, atunci să nu Mă credeţi; dar dacă Eu fac lucrările iar voi totuşi nu Mă puteţi crede, credeţi lucrările." Vedeţi? Cu alte cuvinte, ei... "Cercetaţi Scripturile," El a zis, "căci acolo este unde voi credeţi că aveţi Viaţă Eternă, este prin a cunoaşte Scripturile. Iar Scripturile, Însăşi, mărturisesc despre Mine." Amin! Ce afirmaţie! "Ele sunt acelea, Scripturile, care vă spun Cine sunt Eu," Isus a zis.

E-59 Şi este Scriptura care vă spune ora care A o trăim. Şi lucrurile pe care le vedeţi făcute, este Dumnezeu Însuşi printre poporul Lui. Nimic nu poate învia morţii decât Dumnezeu. Nimic nu poate face lucrurile pe care le face El acum decât El. Căci Biblia a zis, "El este acelaşi ieri, azi, şi în veci."

E-60 Acum noi vedem acea tendinţă modernă a oamenilor, atunci, "Oh, zilele sunt trecute, nu există un astfel de lucru ca minuni. Oamenii sunt toţi prelucraţi emoţional."

E-61 Ascultaţi la acel Ilie, profetul, strigând împotriva lor şi a teologilor lor. Observaţi, observaţi, el vorbea ca şi cum el ar fi !ost Dumnezeu Însuşi. Ilie vorbea ca şi cum el era Dumnezeu Însuşi, "Roua nu va cădea din cer până când eu o voi chema." Amin! Da, domnule. Profetul a fost aşa de mult în Prezenţa lui Dumnezeu!

E-62 Profeţii din Vechiul Testament, sau oricând, când ei au trăit în Prezenţa lui Dumnezeu până când ei deveneau Cuvântul, Mesajul lor este Cuvântul Însuşi. Şi, amintiţi-vă, el a zis, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL." Şi când oamenii aceia aveau mesajele acelea de la Dumnezeu, şi ei deveneau aşa de înfăşuraţi încât propria lor gândire... Aceasta ar putea să fie împotriva propriei lor gândiri, ei poate nu au fost în stare să-să o vadă corect. Dar ei vorbeau Cuvântul lui Dumnezeu, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL."

E-63 Nu va fi nici o ploaie până când nu o voi chema eu." Oh, ce afirmaţie! El a fost în Prezenţa lui Dumnezeu şi a fost adeverit aşa de perfect. Şi, amintiţi-vă, aceea de-asemeni urmează Amos 3:7, "Domnul Dumnezeu nu va face nimic până mai întâi El o descoperă slujitorilor Săi profeţii." A zis, "Acolo nu va cădea nici o ploaie! " El mai întâi...

E-64 Ei au râs de el, ei au gândit că el era ne bun, "Acel fana tic!" Dar, vedeţi, el avea AŞA VORBEŞTE DOMNUL că nu va ploua. Şi, Dumnezeu, înainte ca să facă aceea, El a descoperit¬o lui Ilie slujitorul Lui. Şi el a fost adeverit, profet dovedit, deci oamenii ar fi trebuit să se pocăiască. Dar, în loc de aceea, ei au râs de el, zicând, "Oh, noi avem ploaie din belşug! Rezervoarele sunt pline. Râurile curg bine."

E-65 Biblia a spus asta, "Nu a fost nici măcar rouă timp de trei ani şi şase luni." Toate pâraiele şi apele au secat, peste tot. Acela nu era acel om, acela era Dumnezeu vorbind prin acel om. Acela era "Eu" el era. Noi întotdeauna ştim. Deci el...

E-66 Noi aflăm că atunci când un om vine, trimis de Dumnezeu, ordinat de Dumnezeu, cu adevăratul AŞA VORBEŞTE DOMNUL, mesajul şi mesagerul sunt unul şi acelaşi. Pentru că el este trimis să reprezinte AŞA VORBEŞTE DOMNUL, Cuvânt cu Cuvânt, deci el şi mesajul lui este acelaşi.

E-67 Un om denominaţional sub auspicii denominaţionale, el şi biserica este "una." Un teolog sub teologie, făcut prin ceva denominaţiune, el şi mesajul lui sunt una; biserica de teologie, un teolog. Aceasta este corect.

E-68 Apoi când un om vine cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL, el şi Mesajul sunt una. Şi când Ilie a venit cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL, el şi mesajul lui au devenit una. Întocmai ca Isus, când El a venit, El era Cuvântul, Sfântul Ioan 1. Deci Cuvântul lui Dumnezeu şi mesagerul epocii erau unul şi acelaşi lucru, tot timpul. Asta-i adevărat.

E-69 Isus era Cuvântul despre care s-a profeţit. El era ceea ce au spus profeţii că se va întâmpla, "O fecioară va zămisli şi va naşte acest Copil." Acolo departe la început, Dumnezeu le-a spus, zicea, "Sămânţa femeii va zdrobi capul şarpelui, şi el îi va zdrobi călcâiul." Toate aceste profeţii au fost date. David a strigat, tot restul profeţilor în jos prin veacuri, vorbeau despre El. El era acel Cuvânt manifestat! Aleluia!

E-70 Acum vedeţi voi unde încerc eu să ajung? Eu am vorbit cu voi destul de deschis azi dimineaţă. Nu vedeţi voi autoritatea Dumnezeului cel viu în Biserica vie, Mireasa? Bolnavii sunt vindecaţi, morţii sunt înviaţi, ologii umblă, orbii văd, Evanghelia înaintează în puterea Ei, pentru că Mesajul şi mesagerul sunt acelaşi. Cuvântul este în Biserică, în persoană.

E-71 Cuvântul lui Dumnezeu era în Ilie când el a păşit sus acolo cu AŞA VORBEŞTE DOMNUL, şi a zis, "Nu va ploua." Acela nu era Ilie; acela era Dumnezeu în Ilie.

E-72 Am spus de multe ori, ca şi doamna de la Ştiinţa Creştină care mi-a spus odată. Eu am spus de multe ori despre aceasta. Ea a zis, "Dl. Branham, tu pui prea multă laudă pe Isus."
Am zis, "Eu sper că acela-i singurul lucru pentru care eu trebuie să răspund."
Şi ea a zis, "Tu încerci să-L faci Divin."
Am zis, "El a fost Divin."

E-73 A zis, "Oh, El era un profet, El era un om bun, dar El nu era Divin."

E-74 Şi am zis, "Ei bine, arată-mi o Scriptură care spune că El nu era."

E-75 Ea a zis, "În Cartea Sfântului Ioan, zice că El 'a plâns' când El a mers la mormântul lui Lazăr."

E-76 "Ei bine," am zis, "sigur, El a plâns. El era şi om şi Divin. El era un om, plângând; dar El trebuia să fie Dumnezeu să învieze morţii." Asta-i adevărat. Am zis, "El era un om, flămând; dar El era Dumnezeu hrănind cinci mii, cu două pogăcele şi cinci peşti." Asta-i adevărat. "El era un om, dormind în spatele unei corăbii; dar era Dumnezeu în El care a putut linişti apele." Pentru că de ce? El şi Mesajul Lui erau unul.

E-77 El a zis, "Eu şi Tatăl Meu suntem unul. Tatăl Meu locuieşte în Mine." El era plinătatea Dumnezeirii trupeşte.

E-78 Eu cred că a fost aşa de izbitor zilele trecute, când eu aduceam Cele Şapte Epoci Ale Bisericii. De la început, eu-eu nu am putut să pricep Isus stând acolo cu acele... cu acel alb peste El în felul acela, zicea, "Părul Lui era alb ca lâna." Eu nu puteam înţelege cum un om în vârstă de treizeci şi trei de ani ar fi alb ca zăpada.

E-79 Eu am chemat un teolog bun, teolog Penticostal, un bun prieten drag. Ei bine, el era Fratele Jack Moore. El este om înţelept, inteligent. El a zis, "Frate Branham, acela era Isus Glorificat. Aşa-i cum arată El după ce El a fost glorificat." Nu, eu nu puteam crede asta. Nu.
Eu-eu-eu am zis, "Păi, Frate Moore, îţi mulţumesc."

E-80 Eu am intrat în cameră acolo şi am ajuns să vorbesc cu Dumnezeu. Mi-am trecut concordanţa să-L duc înapoi la Daniel, unde zice, "Şi el a venit la cel Îmbătrânit de Zile al Cărui păr era alb ca lâna." Am zis, "Doamne, eu-eu-eu nu ştiu ce să spun, iar eu am responsabilitatea." Acum, aceea a fost înainte de cele şa-... şi amintiţi-vă, înainte ca cele Şapte Peceţi să fie deschise, cam un an sau mai mult, înainte. Eu mă rugam acolo, "Doamne, ce era aceasta?"

E-81 Şi m-am uitat, stând înaintea mea, şi acolo stătea un bărbat şi el era un judecător, şi el avea o perucă albă. Judecătorii vechi din zilele străvechi purtau o perucă albă să arate că el era o autoritate supremă.

E-82 Şi atunci când am văzut pe Isus cu peruca albă, am zis că aceea adevereşte numai adevărul pe care noi îl cunoaştem, că El este Autoritatea Supremă. Dumnezeu a mărturisit acelaşi lucru pe Muntele Transfigurării, zicea, "Acesta este Fiul Meu preaiubit, ascultaţi de El, Suprema Autoritate!"

E-83 Atunci în urmă acolo afară la începutul celor Şapte Peceţi, când acei şapte Îngeri au coborât în acea formă de piramidă, au stat acolo şi mi-a spus să mă reîntorc înapoi aici şi să vorbesc asupra acelor Şapte Peceţi, şi El va fi cu mine. El mi-a arătat ce erau ele, lucrurile pierdute. Eu întotdeauna m-am gândit că ea era pecetluită pe spatele Cărţii şi aceasta ar fi ceva ce nu era scris în Carte, dar a ieşit că a fost făcută cunoscut că El nu poate face aceea. Nu este ceva ce este scris în Carte... Este ceva ce era ascuns în Carte. "Căci oricine va scoate un Cuvânt din Ea sau adaugă un cuvânt la Ea..." Deci aceasta este o taină care a fost în Carte în aceste şapte epoci ale bisericii. Fiecare din ele a produs o-o taină, totul despre botezul în apă şi aceste alte lucruri despre care ei au bolborosit aşa de mult timp.

E-84 Apoi când aceea a mers sus, marile observatoare de acolo departe din California, până jos în Mexico, peste Tucson, peste tot, luând fotografia Acestuia. Aceasta era o privelişte misterioasă. Fratele Fred Sothmann de acolo, şezând chiar acolo în spate, şi eu şi Fratele Gene Norman, stând chiar acolo prezent când aceasta a mers sus. Ei au luat fotografia, totuşi ei nu ştiu ce este cu aceasta. Aici cu un timp în urmă, ţiecare zicea, "Uite aici. Acesta arată ca acesta, şi aripile acelor Îngeri, cum sunt ele strânse acolo."

E-85 Într-o zi, întorcând-o la dreapta, privind, acolo era Isus Cristos tot aşa de perfect cum L-a desenat cândva Hofmann. El stătea acolo cu o perucă albă, uitându-se înapoi în jos spre pământ, arătând că El este Autoritatea Supremă. Cerurile o declară, Biblia o declară, Mesajul o declară. Aceasta este tot la fel. Autoritatea Supremă, cu peruca albă; voi vedeţi barba Lui neagră dedesubt. Mulţi dintre voi aţi văzut fotografia. Noi o avem acolo în spate. Doar întoarceţi-o spre dreapta, într-o parte, priviţi la ea. Acolo este El, tot aşa de perfect cum era, dacă ar fi fost fotografiat de El. Ei se uită la ea din unghiul greşit. Voi trebuie să vă uitaţi la ea în unghiul corect. Şi numai Domnul Dumnezeu poate descoperi care este unghiul corect. Întoarceţi-o la dreapta voastră şi priviţi-o. Acolo este El, tot aşa de perfect, cum ar fi fost fotografiat acolo sus.

E-86 De prima dată când eu L-am văzut, El arăta ca şi Capul lui... Hofmann. Eu nu am văzut aceea mai înainte. Şi în tabernacolul lui Billy Sunday, cu ani mai târziu, eu am văzut¬o. Casa mea nu a mai fost de atunci fără una din fotografii.

E-87 Apoi, aici în ceruri, zicând că tocmai Dumnezeul pe care eu l-am văzut sus în această viziune aici afară, doar un băieţel aici afară pe unde stă această casă a şcolii, El arăta ca acela. Şi aici în Ceruri, cu treizeci şi trei de ani mai târziu, o declară, că este adevărul. Acela-i felul cum arată El; nu ceva mistic ceva din ideea cuiva.

E-88 Ca în Vatican, ei au un-un-un Cristos desenat acolo, cu un cerc de barbă mică albă sau un cerc de barbă în jurul bărbiei Lui, lungă de vreo jumătate de ţol, merge chiar în jur deasupra gurii Lui în felul acesta, şi-l numesc pe acela Cristos.

E-89 Aceea doar îmi pune în gând despre un artist Grec pe care l-am văzut odată în catedrala antică, arătând cum arăta Adam şi Eva; ei arătau ca animale sau ceva. Aceea este ce poate percepe mintea firească despre ceva lucru spiritual. Eu cred că Adam era cel mai chipeş bărbat care a trăit vreodată, şi Eva era o femeie perfectă în tot felul.

E-90 Acum mintea firească înveleşte Lucrul în propriile lor idei, apoi Dumnezeu trimite jos şi desfăşoară Lucrul prin Puterea Lui. Aceea este exact ce a avut loc aici în zilele lui Ahab.

E-91 Acum, noi aflăm că Ilie a putut spune că din cauza Mesajului din ceasul acela şi Cuvântul lui Dumnezeu... Mesagerul, Mesajul-Mesajul, şi Cuvântul, era exact acelaşi lucru. Profetul, Cuvântul, Mesajul; mesager, Mesaj, şi Mesaj, era acelaşi. Isus a zis, "Dacă Eu nu fac lucrările care sunt scrise despre Mine, atunci să nu Mă credeţi." Aceea este bine. Orice om şi mesajul lui este una.

E-92 De aceea astăzi ei nu cred în a face lucrările lui Dumnezeu, pentru că ei nu acceptă Mesajul lui Dumnezeu. Ei nu cred Mesajul.

E-93 Dar acei ce cred ceasul lui Dumnezeu în care noi trăim, aceste lucruri sunt Hrană ascunsă. Doar gândiţi-vă, Dumnezeu aşa a ascuns-O încât ei privesc chiar la Ea şi nu O văd. În acelaşi fel cum a orbit Ilie armata Siriană. În acelaşi fel cum Dumnezeu orbeşte pe cel necredincios de la Hrana adevărată veritabilă a copilului, credinciosul.

E-94 Cum au numit ei pe Noe, "un fanatic," construind o corabie, ochii lui au fost deschişi la Cuvântul lui Dumnezeu şi promisiunea. Tocmai lucrul pe care ei l-au numit fanatism, l-a salvat pe Noe şi familia lui. Vedeţi, tocmai acelaşi lucru. Lucrul de care oamenii râd, este lucrul pentru care noi ne rugăm. Lucrul pe care oamenii îl numesc "nebun," noi îl numim "Mare!" Ce lumea numeşte "mare," Dumnezeu numeşte "Nebunie!" Şi ce lumea numeşte "nebunie," Dumnezeu numeşte "Mare!" Este chiar exact contrastul dintre Corect şi greşit. Isus Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-95 Amintiţi-vă, el a mers în locul lui secret după planul lui Dumnezeu, după chemarea lui Dumnezeu, şi Cuvântul lui Dumnezeu. Ilie a intrat în locul lui secret prin cunoştinţa mai dinainte (planul) a lui Dumnezeu, şi chemarea în viaţa lui, şi conform Cuvântului. Dacă acela nu este felul cum am intrat noi, eu nu ştiu de ce ajungem noi acolo.

E-96 Şi observaţi, înainte ca seceta să înceapă, Ilie a plecat în acest loc secret pentru existenţa lui. Tocmai un model înainte ca judecata să înceapă să lovească pământul, Biserica este deja chemată afară, Mireasa este deja aleasă, şi doar aşteaptă înainte să lovească judecata. Deja aşteaptă, mâncând Hrana lui Dumnezeu, bucurându-se de binecuvântările lui Dumnezeu. Orice om în mintea lui normală ştie că noi suntem îndreptaţi direct, noi suntem chiar în ceasul judecăţii.

E-97 Priviţi! Frate Banks, câţiva dintre voi oameni care sunt aici în seara aceasta, care au stat acolo pe acel munte în dimineaţa aceea.

E-98 Şi eu vreau să vorbesc despre acel munte, următoarea duminică dimineaţa, cu voia Domnului. Am primit o mare descoperire, ceva mai departe ce cu greu pot să o ţin să nu o spun în seara aceasta. Dar eu am... Vedeţi? Şi ea doar constant, tot timpul, un lucru se întâmplă după altul. Vedeţi? Aceasta nu se va opri să se întâmple, căci era AŞA VORBEŞTE DOMNUL.

E-99 Fiecare dintre voi aici, mii de mii de ori pe bandă, m-aţi auzit ridicându-mă şi zicând, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL, aceasta va fi aşa şi aşa." Şi chiar ziarele şi revistele trebuie să o declare de a fi aşa. Ei nu ştiu ce este toată aceasta, dar ei au văzut-o. Ei nu ştiu ce este, dar ei au văzut-o făcând Cuvântul exact adevărul.

E-100 Noi stăteam aici jos la râu, acel Înger al Domnului a venit jos în ziua aceea, treizeci şi trei de ani, sau 1933 a fost, a venit jos şi a vorbit lucrurile care le-a făcut. Am mers afară, şi mulţi oameni stăteau acolo pe mal, au zis, "Ce a însemnat aceea, Billy?"

E-101 Am zis, "Aceea nu a fost pentru mine; aceea era pentru voi. Eu cred; voi nu." Şi doar am plecat mergând înainte.

E-102 Apoi pastorul mi-a spus, el a zis, "Tu vrei să spui că tu, cu o pregătire de şapte clase, o să mergi în toată lumea şi să te rogi pentru monarhi şi potentaţi şi regi şi lucruri? Şi, oh," zicea, "uită Aceasta!"

E-103 Eu nu am putut să uit Aceasta, Ea a fost gravată pe inima mea. Acum aici, cu treizeci şi trei de ani mai târziu, tot ce a spus El s-a împlinit perfect în felul cum El a zis că El o va face. El este Dumnezeu şi nu poate greşi. El întotdeauna îşi ţine Cuvântul Lui. El... Niciodată să nu vă îndoiţi de Aceasta.

E-104 Acum, observaţi, el a mers înăuntru prin planul lui Dumnezeu (cunoştinţa mai dinainte), chemarea lui Dumnezeu, şi Cuvântul lui Dumnezeu, şi a mers înăuntru înainte de a se pune seceta.
Acum, noi ştim că judecata este gata să lovească.

E-105 Stând pe deal în ziua aceea, Fratele Banks Woods stând aici, noi urcam sus pe deal. Poate eu o citez din nou, aşa ca să zidesc credinţa voastră pentru acest rând de rugăciune care urmează să aibe loc în următoarele zece, cinsprezece minute. Eu doar mergeam înaintea Fratelui Banks. El era... Eu cred că el a lăsat pe Sora Ruby când ea a fost bolnavă. Şi el venind în spatele meu, i-am observat faţa, roşie. M-am uitat înapoi. Am gândit că dealul ar putea fi puţin greu pentru el să tragă, astfel cumva am încetinit. Chiar în deşerturile acelea, chiar sus pe dealuri ca acela, chiar unde Îngerii Domnului au apărut. Noi înaintam chiar în direcţia aceea atunci, unde ei au apărut cu câteva luni înainte de aceea.

E-106 Şi aşa cum am mers sus pe deal, Duhul lui Dumnezeu... Când m-am întors în jur, am privit pe vârful muntelui, El a zis, "Ridică acea piatră, şi spune-i lui, 'AŞA VORBEŞTE DOMNUL, tu vei vedea slava lui Dumnezeu în următoarele câteva ore."'

E-107 Eu doar am ridicat piatra, şi am zis, "Frate Banks, eu nu ştiu de ce," am aruncat-o în aer, şi am zis, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL, tu vei vedea Slava lui Dumnezeu."
El a zis, "Aceea a însemnat Ruby?"

E-108 Am zis, "Nu, eu nu cred că avea ceva de-a face cu tine, Banks sau Ruby, oricare. Eu doar cred că El doar spunea, "AŞA VORBEŞTE DOMNUL, ceva urmează să se întâmple."

E-109 Iar dimineaţa următoare când noi stăteam acolo, mulţi dintre oameni, eu nu ştiu câţi şed aici acum, acolo erau doisprezece sau patrusprezece, cinsprezece dintre noi şedeam acolo. Dintr-o dată, un lucrător a urcat sus la mine şi a zis, "Frate Branham," el a zis, "numele meu este Aşa-şi-aşa." A zis, "Eu am fost unul din sponsorii tăi în California."

E-110 Am zis, "Mă bucur să te întâlnesc, domnule." Douglas McHughes. El a zis, "Eu sunt..." Am zis, "Eu sunt bucuros să te întâlnesc." Am dat mâna cu el.

E-111 El a zis, "Ei bine, acum, eu vreau să-ţi pun o întrebare." Zicea... Roy Roberson, administrator de aici; Fratele Woods, Terry şi Billy, şi, oh, Fratele Mc Anally, şi eu nu ştiu care erau toţi ce stăteau acolo. Şi eu... El a zis, "Eu vreau să te întreb ceva." El a zis, "Iţi dă Domnul vreodată viziuni afară în felul acesta?"

E-112 Am zis, "Da, frate, dar eu vin aici afară ca să mă retrag cumva de aceasta, să mă odihnesc."
Şi am privit în jur în felul acesta, şi am văzut un doctor de statură mare privind la el, zicea, "Rev. McHughes, această alergie în ochiul tău îţi va scoate în curând ochiul. Eu te-am doctorit timp de doi ani, şi eu nu pot face nimic privitor la el."
Şi m-am întors în jur la el. Am zis, "Pentru ce m-ai întrebat aceea, doctorul tău ţi-a spus, zilele trecute, 'Că alergia era în ochiul tău."' Era la mijlocul zilei, pe la ora unsprezece, şi el purta ochelari de soare. Şi eu am zis, "Motivul; tu nu-i porţi pentru că este soarele, este din cauza ochiului tău. El ţi-a spus că tu 'urmează să-ţi pierzi ochiul."'
Şi el a început să plângă, a zis, "Asta-i adevărat."
113 M-am întors să umblu în jur din nou, aveam o lopată în mâna mea. (Şi m-am uitat; l-am văzut stând acolo privind la mine, ochii lui tot aşa de strălucitori.) Am zis, "Dar AŞA VORBEŞTE DOMNUL, tu nu vei pierde ochiul acela." Eu am vânat cu el în această toamnă trecută, el poate vedea mai bine decât mine şi oricare din mulţime. El niciodată ...

E-114 Şi eu am văzut o doamnă mai în vârstă trăgându-şi jos ciorapii şi ridicând marginea fustei. Ea a zis, "Fiule, dacă tu îl vezi pe Fratele Branham, spune-i să se roage pentru picioarele mele." Şi m-am uitat acolo jos, şi micul... se părea că atârnau tumori pe picioarele ei, peste tot în jur.

E-115 Am zis, "Mama ta este o doamnă cu părul cărunt, 'Fiul meu,' tu înţelegi. Ea ţi-a spus înainte să pleci, dacă tu m-ai văzut, să-mi spui să mă rog pentru picioarele ei. Ea are tumori mici, parcă, atârna peste tot pe picioarele ei." El aproape că a leşinat.
A zis, "Acela-i adevărul."
Am zis, "Spune-i să nu se îngrijoreze. Va fi în ordine."

E-116 Am început să merg în jur. Apoi am auzit Glasul lui Dumnezeu vorbind, a zis, "Dă-te din cale, repede."
Roy Roberson stând acolo, ştiind că el era un veteran de război, mi-am pus mâna pe umărul lui, am zis, "Frate Roy, ascunde-te, cât poţi tu de repede!"
A zis, "Care-i situaţia?"
Am zis, "Dă-te din cale! Ascunde-te!"

E-117 Şi doar am început să merg în jur, mi-am pus lopata jos, m¬am întors în jur, mi-am scos pălăria. Şi aici a venit El, Slava lui Dumnezeu căzând într-un vârtej de vânt care a rupt afară marginea muntelui în felul acela, şi a explodat şi a zguduit locul astfel, a tăiat vârfurile arbuştilor; chiar cam trei sau patru, cinci picioare deasupra capului meu. A mers înapoi sus ca o pâlnie în felul acela; a explodat din nou. Şi, aici a venit, de trei ori.

E-118 Apoi când El a plecat, a treia oară, Fratele Banks a venit acolo, a zis, "Aceea era despre ce ai vorbit?"
Am zis, "Da."
A zis, "Ce era aceasta?"

E-119 Am zis, "Dumnezeu apare în vârtejuri de vânt." Eu nu am ştiut dacă El a vrut ca eu s-o spun oamenilor sau nu.

E-120 Apoi eu am mers înainte şi m-am rugat un pic. Apoi El mi¬a spus că eu puteam să le spun. Am zis, "Este judecata care loveşte Coasta de Vest." Priviţi la ea astăzi! Priviţi ce s-a întâmplat cu câteva ore după aceea: Alaska s-a afundat. Şi acum întregul lucru merge dedesubt. Noi intrăm în judecată. Mila a fost nesocotită.

E-121 Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, noi avem Hrană ascunsă, Hrană spirituală, când noi trăim din bunătatea şi mila descoperirii lui Isus Cristos în aceste ultime zile, adeverindu-se pe Sine printre poporul Lui. Amin! Ei au mers înăuntru. Ilie a mers înăuntru înainte să se pună seceta. Mulţumim lui Dumnezeu pentru că suntem înăuntru înainte ca judecata să se aşeze. Acum este un timp al ieşirii şi al intrării, ieşirii afară din acele organizaţii şi intrării în Cristos, un timp de ieşire afară şi intrare înăuntru pentru toţi credincioşii adevăraţi.

E-122 Apoi el a fost chemat, şi a stat acolo înăuntru. Amintiţi-vă, el nu a părăsit râul acela până când Dumnezeu nu l-a chemat.

E-123 Şi după ce seceta a fost aproape terminată, El l-a chemat afară de acolo, jos la casa unei văduve. Observaţi, El a chemat la această văduvă. Şi această văduvă nu s-a asociat cu cei necredincioşi; care au luat semnul fiarei în timpul secetei. Deci El a chemat-o afară la... l-a chemat pe Ilie să susţină pe această văduvă. Ei doar aveau o turtă mică, un lucru mic de care ea se ţinea. Şi Ilie a zis, "Dă-mi aceea mie, întâi. Căci, AŞA VORBEŞTE DOMNUL, butoiaşul acela nu se va goli nici ulciorul nu se va usca, până în ziua când Domnul Dumnezeu trimite ploaie peste pământ." Punând pe Dumnezeu mai întâi, Cuvântul Lui întâi!

E-124 Observaţi, acolo era făină în butoiaş. De fiecare dată când ea a mers după făină, acolo era făină în butoiaş. În ulcior era ulei, de fiecare dată când mergea după el. De ce? Făina a reprezentat pe Cristos în jertfa de făină. Pietrele de moară trebuiau să fie aşezate chiar cum trebuie, să macine pe fiecare din ele. Fiecare fărâmă din această făină exact la fel, arătând că El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Acela era Cuvântul, Pâinea Vieţii urmând mesajul, să adeverească Cuvântul.

E-125 Tot aşa este astăzi, prieteni. Aşa este astăzi, că Pâinea Vieţii din care mănâncă copiii, urmează Mesajul lui Dumnezeu, să-i susţină în timpul perioadei de secetă. Cum ar fi dacă El ar sta în prezenţa noastră astăzi? Cum ar fi dacă El ar sta în prezenţa noastră chiar acum! El ar acţiona şi ar face întocmai exact cum El a făcut în zilele când El era în trup aici pe pământ. Mireasa este o parte din Soţ, Biserica este la fel ca şi Cristos. "Lucrările care le fac Eu le veţi face şi voi." Şi Cuvântul este acela care a făcut-o. El ne-a spus că lucrurile pe care El le-a făcut le vom face şi noi.

E-126 Noi observăm aici din nou, că dacă Cuvântul este în noi şi a venit la noi, aşa cum El a venit la Ilie în ziua aceea, El va face acelaşi lucru pe care el l-a făcut, el se va hrăni din Lucrurile secrete ale lui Dumnezeu care sunt ascunse de lume. Oh! Din nou, aceasta face Mesajul şi mesagerul ca una. Hrana spirituală este gata, şi Ea este la vreme acum. Şi fiecare din voi puteţi avea această Hrană dacă voi O doriţi, dacă vreţi să vă furişaţi de la toată necredinţa din ceasul acesta, dacă sunteţi gata să veniţi în Cristos, să veniţi în promisiunea Lui.
Şi amintiţi-vă promisiunile Lui, în Maleahi 4, Luca 17:30, de asemeni în Sfântul Ioan 14:12, şi cât mai multe Scripturi, de a spune, Ioel 2:38, şi tot ce El va face, sau 2:28, mai degrabă, ce va face El în aceste zile din urmă. Şi cum profetul a zis că va fi Lumină în aceste ultime zile, cum va lucra El, şi ce va face El, toate Scripturile indicând spre aceste ultime zile. Şi acela este Cristos! Dacă voi vă puteţi ascunde în Acela acum, în acel Loc secret, voi puteţi mânca şi să vedeţi bunătatea şi mila lui Dumnezeu. Dacă sunteţi bolnavi, acolo există vindecare.

E-127 Vă amintiţi când Elisei, mai târziu, a chemat jos... După acea jertfă de făină, pe care a avut-o el, Cristos, şi a susţinut casa văduvei cu Ea. Observaţi mai târziu când el a chemat foc din cer, şi aşa mai departe, şi a dovedit trimiterea lui, de la Dumnezeu, Duhul profetului.

E-128 Observaţi Î!l pustie, când el s-a întins acolo jos sub pomul de ienupăr, un Înger a venit jos cu acelaşi fel de făină, şi a copt ceva turte şi l-a hrănit. Şi puţin mai târziu El l-a pus să doarmă din nou, şi l-a trezit, şi el avea mai multe turte de făină coapte acolo pentru el. Şi el a mers în tăria acelor turte timp de patruzeci de zile. Qlorie lui Dumnezeu! El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Oh, cum Îl iubim noi, Hrană spirituală la vremea Ei!

E-129 "Nu este potrivit să iei pâinea copiilor şi s-o dai câinilor." Nu a spus Isus acelaşi lucru femeii Sirofeniciene? El a fost trimis la ai Lui Proprii. Asta-i adevărat. Şi aceea este la cine a venit El... El nu a mers la Neamuri.

E-130 Şi acum astăzi El vizitează Neamurile în timpul lor, şi nu este potrivit...

E-131 Voi ziceţi, "De ce este că Mesajul nu merge afară în aceste mari locuri, aceste cruciade mari, ca între denominaţiuni?"

E-132 Acesta nu este Hrana lor. Aceasta nu este biserica, aşa numită, Hrana. Acesta este Hrana Miresei. El este Hrană spirituală în sezon. Acesta i-ar îmbolnăvi la stomac. El este prea bogat pentru ei. Vedeţi? Vedeţi? Voi-voi-voi nu o puteţi face. Dar, pentru copii, El este Pâine, El este Viaţă, El este Isus Cristos acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-133 Noi vom întârzia prea mult dacă nu începem rândul de rugăciune acum, deci să ne plecăm capetele doar un moment.

E-134 Scumpe Dumnezeule, Hrana la vreme potrivită, Hrană spirituală. Ceva despre care lumea nu ştie nimic. Cum îl auzim noi pe Domnul nostru zicând în seara aceea, sau în ziua aceea acolo jos la Samaria, în acelaşi loc unde Elisei a mers sus şi a zis, "Păi, roua nu va cădea până când o chem eu." Aici a stat Isus acolo spunând ucenicilor Lui.
Au zis, "Stăpâne, Tu de ce nu mănânci?"
El a zis, "Eu am Hrană despre care voi nu ştiţi."

E-135 Într-adevăr, Doamne, Hrana Lui era să facă voia lui Dumnezeu, să vadă lucrările lui Dumnezeu manifestate în ora Lui. El era acolo să vadă că aceasta s-a făcut. "Eu nu fac nimic numai dacă Tatăl Meu Îmi arată mai întâi. Ce Îmi arată Tatăl, aceea fac Eu."

E-136 Şi, Tată, tot aşa este astăzi. Biserica, adevăratul credincios, Trupul de credincioşi, are acces la Hrană, Hrană spirituală, despre care cei nominali nu ştiu nimic. Lumea nu ştie nimic despre această Hrană, Tată. Dar Biserica Ta, poporul Tău, Mireasa Fiului Tău, O iubeşte.

E-137 Noi avem acces la vindecarea trupurilor noastre când doctorii au eşuat. Noi avem acces la aceasta. Este una din Mâncările lui Dumnezeu, pe care El a dat-o Bisericii Lui, şi a promis-o în ziua din urmă la copiii Lui credincioşi. Şi, Tată, ajută-ne să fim copii credincioşi, căci toate lucrurile sunt posibile credincioşilor. Admite aceasta, Dumnezeule Scump. Noi o cerem în Numele lui Isus. Amin.

E-138 Eu cred că Billy mi-a spus că ei au dat ceva cartonaşe de rugăciune. Dacă cineva îmi va spune litera care este pe cartonaşul de rugăciune, aceea este tot ce vreau. [Cineva zice, "C." – Ed.] C, în ordine, să luăm C, unul, să începem, până când voi începe rândul nostru. Vedeţi, acum, ei pot fi peste tot. Acum, dacă fiecare... Păi, vedeţi, eu voi încerca aceasta. Eu nu ştiu dacă o putem face sau nu. Sau fie că noi putem avea un rând de chemare; voi şedeţi liniştiţi. Aceasta nu contează pentru mine. Dacă voi mai degrabă aţi veni sus aici la platformă, sau să aveţi un rând de chemare, aceea nu contează, doar în orice fel. Eu doar depind numai de Duhul Sfânt. Eu depind de El să apere acest Cuvânt pe care eu l-am predicat.

E-139 Frate George Wright, eu Îl cred. De când eram un băieţel, venind jos la casa ta cu mulţi ani în urmă, ascultând la acea rândunică de noapte aşezată în pom, eu încă cred acelaşi Mesaj. Eu cred că El este acelaşi.

E-140 În ordine, eu văd că ei eliberează aici pentru un rând de rugăciune. În ordine, cartonaşul de rugăciune C, numărul unu, doi, trei, patru, cinci, vino primul şi stai chiar aici. Dacă nu vă puteţi ridica, dacă vă veţi ridica doar mâinile, careva din ei va veni şi vă va purta. [Cineva vorbeşte Fratelui Branham – Ed.] Ce este aceasta? Da. Aha. Cartonaşul de rugăciune C, unu, doi, trei, patru, cinci. Şi acum observaţi, voi care nu aveţi un cartonaş de rugăciune...

E-141 Acum, eu nu am mai avut un rând de rugăciune de acest fel de mult, mult timp. Câţi vă amintiţi de însărcinarea mea când noi am zidit Tabernacolul de aici? A zis, "Fă lucrul unui evanghelist." Nu a spus că eu eram un evanghelist. A zis, "Fă lucrul unui evanghelist," vedeţi, "căci va veni ceasul când aceea urmează să se schimbe." Ceasul acela soseşte. În ordine. Acum, în aceasta, El...

E-142 Tu nu poţi amesteca două sau trei slujbe diferite împreună, păstor şi evanghelizare, în acelaşi timp. Tu nu poţi fi un-un profet şi poate un păstor, în acelaşi timp, vedeţi, pentru că tu ai lucrări diferite, slujbă diferită.

E-143 Dar Domnul mi-a dat ce trebuie eu să fac în Mesajul meu. Dar apoi El a zis, "Fă lucrarea unui evanghelist, fă dovedire deplină a slujbei tale, căci va sosi ceasul când ei nu vor suporta Învăţătura sănătoasă." Dacă aceea nu a venit acum! Fiecare biserică denominaţiune m-a refuzat. Ei nu vor suporta Învăţătura sănătoasă. "Dar după propriile lor pofte ei îşi vor aduce învăţătorii lor înăuntru, şi ei se vor întoarce la fabule. Şi ei vor face lucruri mari de vitejie ca Iane şi Iarnbre care s-au împotrivit lui Moise, dar nebunia lor va fi descoperită." Vedeţi? Vedeţi? În ordine, imitaţii! Voi vedeţi cum Iarnbre...

E-144 Şi, Dumnezeu în Cer ştie, că aceea stă chiar acolo în colţul acelei pietre a Tabernacolului din 1933, scrisă pe o pagină a unei Biblii, stând chiar acolo. Priviţi cum au făcut-o ei. Priviţi ce s-a împlinit. Imitaţii, chiar exact. A zis, "Lasă-i în pace, nebunia lor va fi făcută cunoscut în acelaşi fel cum erau Iane şi Iarnbre." Aici noi suntem în ziua aceea.

E-145 Am văzut biserica atunci când noi doar am pus piatra de temelie, oamenii atârnând pe pervazuri şi peste tot în jur, stând în jurul pereţilor Tabernacolului. Ia te uită. Şi ei au zis, când aceasta venea sus, oamenii din oraş de aici, au zis, "În interval de şase luni..." Noi cu un dolar şi optzeci de cenţi să zidim un Tabernacol, mulţi oameni ai garajelor deja au decis că acesta urma să fie garajul lor. Dar el încă este un staul de oi pentru Oile lui Dumnezeu.

E-146 Unu, doi, trei, cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece. C, şase, şapte, opt, nouă, zece. În ordine.

E-147 Acum, "Eu Domnul am plantat-o, Eu o voi uda zi şi noapte ca nu cumva cineva să o smulgă din mâna Mea." Priviţi la critică! Nici denominaţiune să O sprijinească. Nici biserici ca Aceasta prin jurul ţării aici. Nici Penticostali în ţară, nimic altceva să O susţină. Fiecare împotriva botezului în apă, fiecare împotriva tuturor celorlalte lucruri. Chiar şi pentru propria mea familie, tatăl meu propriu m-a trimis de la uşă, mi-am luat hainele într-un săculeţ de hârtie şi am mers şi am locuit în New Albany. Corect.
Dar prin multe pericole, curse şi laţuri,
Eu deja am venit;
Harul m-a adus în siguranţă până aici,
Eu sunt în vârstă de cincizeci şi şase de ani, şi curând eu trebuie să trec râul.
Harul mă v-a duce înainte.
Când voi fi acolo zece mii de ani,
Strălucind luminos ca soarele;
Nu vom avea mai puţine zile să-i cântăm laudă lui Dumnezeu
Decât atunci când am început întâi.
Oh, cum îl iubesc pe Isus! El este toată lumea pentru mine!

E-148 Oh, în ordine, cât de mulţi eu am... Unde am rămas, la zece? Putem lua ceva mai mulţi? În ordine. Ce era asta, zece, cinsprezece? În ordine. C, zece la cinsprezece, oriunde sunteţi, dacă vă puteţi ridica şi să intraţi. Ce spui? Ha? În ordine. C, cinsprezece la douăzeci, atunci. Să fie aceea C, cinsprezece la douăzeci. Aceia vor fi încă zece oameni. Noi vedem... Voi vedeţi-vedeţi unde stă rândul acolo, noi să nu-i-să nu-i aglomerăm. Şi noi vom... În ordine.

E-149 Acum acordaţi-mi atenţia voastră neîmpărţită; noi nu vom sta mult. Dar, acum, oh, ce oră, ce timp! Eu-eu doresc ca fiecare să poată iubi pe Domnul. Eu-eu doresc ca noi toţi să putem doar veni la punctul acela să ne dăm seama de potenţialul acestui minut. Să încercăm aceasta. Doar acordaţi¬mi atenţia voastră.

E-150 Ce-ce încercăm noi să facem aici? Noi punem Cuvântul lui Dumnezeu printr-un test. Ilie a făcut acelaşi lucru, a mers afară pe munte după ce a ştiut că el a fost trimis de Dumnezeu să o facă. El a zis, "Acum să dovedim cine este Dumnezeu, lăsaţi ca Dumnezeul care răspunde prin foc să fie Dumnezeu."

E-151 Şi păgânii tăiau, oh, ziceau, "Noi, sigur, nu..." Păgânii ştiau că focul nu va cădea, astfel ei ţipau şi se agitau.

E-152 Dar Ilie ştia că acesta va cădea, pentru că el a avut o vedenie de la Domnul.
Voi ziceţi, "El a avut o vedenie?"

E-153 Da, domnule! Când el avea totul pus în ordine, el a zis, "Doamne, eu am făcut toate acestea la porunca Ta." Şi atunci focul a început să cadă. Când Cuvântul lui Dumnezeu este ţinut la literă, atunci este treaba lui Dumnezeu să poarte de grijă de restul ei. El doar îţi cere să o aşezi acolo afară. Şi fii sigur că tu eşti chemat să o aşezi acolo. Vedeţi? Şi dacă tu eşti, El va purta de grijă de restul.

E-154 Acum, aici vor fi oameni care vin prin acest rând pentru care mă voi ruga... Acum, ei bine, voi sunteţi cam chiar până la perete acum, în ordine, la linia de începere. Acum, întâi, cel puţin pe undeva aici în clădire, unii oameni...
Câţi de aici sunt bolnavi şi nu au un cartonaş de rugăciune, ridicaţi-vă mâna. Vedeţi, doar peste tot. Acum, voi ştiţi că dacă Domnul nostru... Şi eu cred că El va face, dacă El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. El ţinea rânduri de rugăciune. Oamenii veneau la El în mari rânduri, mulţimi, El i-a atins, i-a binecuvântat. Apoi El s-a oprit uneori şi a zis, "Cine M-a atins?" S-a uitat în jur, i-a spus unei femei pentru ce L-a atins ea; şi a spus că scurgerea ei de sânge s-a dus, credinţa ei a făcut-o bine.

E-155 Cum era dacă ea s-ar fi întors şi ar fi zis, "Ei bine, eu nu ştiu, Doamne, eu am avut aceasta de mult timp"? Aceasta nu s¬ar fi întâmplat. Nu, aceasta nu s-ar fi întâmplat. Nu.

E-156 Cum era dacă El spunea femeii Sirofeniciene, "Din cauza acestui cuvânt pe care tu l-ai zis, fiica ta, diavolul a ieşit afară din ea," cum era dacă zicea, "Ei bine, acum, Doamne, eu-eu am vrut ca Tu să o faci în acest fel"? Diavolul încă ar fi fost în fată. Dar ea s-a aşteptat să găsească pe copilul ei în felul cum El a zis că ea o va găsi.

E-157 Acum, El ne-a spus, "Dacă tu poţi crede! Dacă voi puteţi spune acestui munte, 'Mută-te,' şi nu vă îndoiţi în inima voastră, ci credeţi că ceea ce aţi zis se va întâmpla, voi o puteţi avea. Când vă rugaţi, credeţi că aţi primit-o, aceasta vă v-a fi dată." Ce promisiune!

E-158 Acum omul care predică evanghelia socială nu crede asta de loc. El va merge la uşă, priveşte înăuntru, sau stă acolo, şi zice, "Ei bine, doar o altă grămadă de holy rollers," şi pleacă. Vedeţi? Dar el nu ştie că aceasta este Hrana ascunsă. El nu ştie că acesta este Lucrul secret care este ascuns de el. El nu o ştie. Este-este-este compătimitor, o minte care este goală, mizerabilă, oarbă, şi nu o ştie. Vedeţi? Acela-i un lucru rău.

E-159 O Dumnezeule, lasă-mă să mor mai întâi, dar să nu ajung niciodată aşa. Eu mai degrabă aş muri (da, domnule) decât să fac asta. Şi eu cred că fiecare din noi ar vrea, nu-i aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-160 Dar, acum, Dumnezeu ne-a promis aceste lucruri în zilele din urmă. În Maleahi 4, a zis că Isus Cristos va coborâ şi se va personifica pe Sine în trup uman aşa cum El a făcut la Sodoma. Asta-i adevărat. Şi a zis că lumea va fi într-o stare a Sodomei. Şi a zis, "Aşa cum a fost atunci, Fiul omului va fi descoperit în ziua aceea." Vedeţi, acest Bărbat care a venit jos în formă de om, care era "Elohim," lângă Abraham, înainte ca acest fiu promis să vină. Priviţi ce a fost, Abraham a zis că acesta era Dumnezeu. Şi Biblia a zis că acolo erau trei oameni care au venit la el, praf pe hainele lor, călătorind, au şezut jos şi au mâncat ca oamenii. Şi Isus a zis, "Chiar la timpul când lumea ajunge într-o stare a Sodomei, atunci Fiul omului Se va descoperi din nou," nu Fiul lui Dumnezeu. Fiul omului, înţelegeţi, Se va descoperi.

E-161 Acum marcaţi aceea cu ce a spus ultimul profet, "Iată Eu vă trimit pe Ilie profetul, şi el va reaşeza inimile copiilor înapoi la părinţi." Vedeţi? Un Mesaj să-i aducă înapoi la Biblie, şi Fiul omului Se va descoperi în ziua aceea. Şi în ziua aceea a sunetului ultimei epoci a bisericii, al şaptelea înger, tainele lui Dumnezeu se vor face cunoscute în ziua aceea. Cele Şapte Peceţi vor fi rupte. Tainele tuturor acestor biserici şi lucruri, cum s-au întâmplat, şi ce a avu-... cum, ce a avut loc.

E-162 Vedeţi, ei nu O ştiu. Isus a zis, "Voi Farisei orbi!" A zis, "Dacă orbul conduce orbul, nu vor cădea amândoi în groapă?" Vedeţi, acela-i motivul că aceşti oameni nu văd Aceea.

E-163 Taina despre Aceasta, este, acele Peceţi, fiecare din acele biserici au făcut o organizaţie şi au intrat în ea, şi acela este unul dintre lucrurile secrete care au fost greşite înaintea lui Dumnezeu. Tu o vezi, Doctor Lee? Vedeţi, priviţi. Ea este. Acela este lucrul chiar acolo. Acela este unul din secrete. Ei s¬au organizat şi, vedeţi, şi au fost complet în afara vaiei lui Dumnezeu. Şi aceea va fi expusă în zilele din urmă, şi-i va conduce pe oameni, nu la un crez sau o denominaţiune, ci înapoi la Cuvântul adevărat. Şi Cuvântul adevărat va veni la un anumit grup de oameni, şi Fiul omului Se va descoperi în mijlocul lor, "acelaşi ieri, azi, şi în veci."

E-164 Oh, Doamne! Oh, eu iubesc asta. Îmi place-îmi place să mă laud cu El. Îmi place să-să-L fac mare înaintea oamenilor. Eu nu trebuie să-L fac mare; El este deja mare. El este aşa de înalt încât voi nu puteţi ajunge peste El, aşa de adânc încât nu puteţi ajunge sub El, aşa de lat încât nu puteţi să ajungeţi în jurul Lui, şi totuşi voi aveţi loc în inima voastră pentru El. Nu-L veţi primi voi? Cât de minunat este Domnul nostru! În ordine.

E-165 Acum să devenim foarte liniştiţi, fiecare. Acum, noi am vorbit despre Acesta. Şi acum lucrul despre acesta, este, este El adevărat? Acum, ar putea exista ceva străini înăuntru aici. Eu aş putea spune dacă... către voi, dacă Cristos este acelaşi ieri, azi, şi în veci, ce ar face El în acest minut? El ar face acelaşi lucru pe care l-a făcut când El era aici înainte. Este adevărat? Credinţa oamenilor ar atinge haina Lui, şi El s-ar întoarce. Aşa cum a făcut femeii de la fântână, şi El a făcut în alte locuri, şi El le-a cunoscut gândurile.
Acum, voi ziceţi, "Mă poate El vindeca?"

E-166 Cuvântul Lui a zis că El deja a făcut asta. Dar lucrul despre asta este, este, să se facă pe Sine cunoscut că El este aici.

E-167 Acum, dacă El ni s-a arătat într-un trup fizic, arăta exact ca şi Capul lui Cristos la Treizeci şi trei de ani, de Hofmann, şi sângele îi curgea din mâna Lui, şi aşa mai departe, urme de cuie peste tot pe El, eu nu aş accepta aceasta. Nu, nu. Nu, nu. Când El vine, Însuşi, "Fiecare ochi Îl va vedea, fiecare limbă Îl va mărturisi; şi aşa cum vine fulgerul de la Răsărit la Apus, aşa va fi aceasta." Vedeţi? Noi nu credem aceste culte şi clanuri. Noi credem că Dumnezeu este Cuvântul.

E-168 Dar El Se întrupează, luând trupul vostru şi trupul meu, şi vă dă daruri, îmi dă daruri, şi prin aceste daruri El Se face cunoscut. Aceea-i Hrana secretă. Nu contează cât de mult s-ar face El pe Sine cunoscut prin mine, voi trebuie să credeţi Aceasta, voi trebuie să aveţi un dar de credinţă, de-asemeni, să credeţi Aceasta. Voi credeţi asta? [Adunarea, "Amin." – Ed.] Şi acum dacă El se va manifesta pe Sine în felul acela, Îl veţi crede voi? ["Amin."] Cu toată inima voastră, voi Îl veţi crede? Oh, ce minunat, doar aşteptând după El, doar aşteptând să vedem ce spune El.

E-169 Iată un om care stă aici. Eu nu l-am văzut în viaţa mea, din câte ştiu eu. Pare ca un om bine, tare, sănătos, şi el probabil este, eu-eu-eu nu ştiu. Dar el stă acolo. Acum, eu aş putea să merg să-mi pun mâinile peste omul acela şi să mă rog pentru el, să-l întreb dacă ar crede. El ar putea sta aici să-mi spună, zicând, "Eu-eu-eu aş vrea să te rogi pentru Cutare-şi-cutare. Şi eu am-am încovoieri căzute. Eu am o durere de cap, constant. Eu am ulcere în stomacul meu," sau ceva. El-el, eu nu ştiu. El ar putea spune oricare din acele lucruri.

E-170 Eu aş zice, "În ordine, domnule, frate. Eu îmi voi pune mâinile peste tine şi mă voi ruga pentru tine." Aceea ar fi perfect în ordine. Aceea este exact ce am făcut noi de-a lungul veacului. Este adevărat?

E-171 Dar, amintiţi-vă, Isus a zis că va fi diferit chiar la timpul Venirii Lui, aşa cum a fost în zilele Sodomei. Şi Bărbatul care a venit sus, era cu spatele întors spre cortul unde era Sarah, şi El a zis, (nu "Abram," acum) "Abraham."

E-172 Vedeţi, el a fost Abram, cu o zi înainte. Dar el a întâlnit o viziune, şi Domnul i-a spus că, "Eu îţi voi schimba numele."

E-173 Şi aici este Domnul, Însuşi, în forma unui om, mâncând şi bând cu el. A zis, "Abraham, unde îţi este soţia, Sarah?" S-a¬r... r-a-h; nu S-a-r-r-a.
El a zis, "Ea este în cort, în spatele Tău."

E-174 A zis, "Eu te voi vizita, conform cu promisiunea Mea cu douăzeci şi cinci de ani în urmă."

E-175 Şi Sarah cumva a râs în sine. El a zis, "Sarah a râs în cort chiar atunci, zicând, 'Cum pot fi aceste lucruri?"' Este ceva prea greu pentru Dumnezeu? Vedeţi? Nimic. Nu, domnule.

E-176 Acum El a zis, Isus a promis aceea, "El, Fiul omului," care este Cuvântul, (credeţi voi asta?) "va veni în zilele din urmă şi Se va descoperi în timpul când lumea era ca Sodoma şi Gomora." Voi credeţi că aceea este corect?

E-177 Înainte să avem o rugăciune, unii din voi de-acolo afară rugaţi-vă şi vedeţi dacă Fiul omului încă este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Doar cereţi dacă El este, ziceţi, "Doamne, omul nu mă cunoaşte, dar eu ştiu că Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci," vedeţi dacă El vă spune aceea.
Da, domnule. Acum ridicaţi-vă capul doar un moment.

E-178 Acesta este în spatele meu. El este un copil. El arde chiar acum cu o febră. Este o fetiţă. Tu eşti din afara oraşului. Copilul are o boală la stomac. Ea a avut. Doar crede.

E-179 Acum, este asta ceea ce a zis El că El va face? Eu nu am văzut persoana aceea în viaţa mea. Dumnezeu din Cer ştie asta.

E-180 Acest bărbat de aici, el arată foarte tare şi sănătos. Dar vedeţi umbra aceea peste el acolo? Aceea înseamnă, că dacă Dumnezeu nu-l ajută, el nu va fi aici prea mult. El are cancer. El este în plămânul tău.
Acum, Fiul omului este aici.
El are o povară pe inima lui pentru un băieţel, un copilaş. Este adevărat? Tu crezi că Dumnezeu poate să-mi spună ce este rău cu acel copil? [Fratele spune, "Eu ştiu că El poate." – Ed.] El poate. El are mici crize de întunecare ca o formă de epilepsie. El tocmai a avut una doar recent. ["Azi dimineaţă."] Asta-i adevărat, azi dimineaţă. Şi tu crezi că vei trăi să creşti băiatul acela, şi el va fi în ordine? ["Da."]

E-181 Unde este Charlie Cox? Unde este el? Charlie, unde eşti? Am gândit că el a fost aici în seara aceasta. Aici, Charlie. Gary, unde eşti? Larry, este el aici? Băieţelul lui avea acelaşi lucru, exact acelaşi lucru. Unde eşti, Larry? Vino aici un minut. Ei bine, aici sunteţi. Acest băieţel de aici avea acelaşi lucru. Tatăl şi mama lui este un foarte bun prieten de-al meu. Cu ani în urmă am fost acolo jos, şi acest băieţel avea perioade, doar se întuneca şi leşina. Aceasta era epilepsie. Eu am prins-o pe băieţaş, i-am cerut lui Dumnezeu să-l vindece. El nu a mai avut nici una de atunci. Acela este tatăl lui; mama lui şade aici pe undeva; şi aici este băieţelul, însuşi.

E-182 Acum tu crezi, domnule? (Îţi mulţumesc, Larry.) Tu crezi, domnule? Fie ca Dumnezeul Cerului să-ţi acorde acelaşi lucru şi ţie, şi tu să trăieşti să creşti copilul. Dumnezeu să te binecuvânteze.
Să ne rugăm.

E-183 Scumpe Dumnezeule, ajută-l. Mă rog ca mila Ta şi harul să fie peste el şi binecuvântează-l. În Numele lui Isus.

E-184 Mergi înapoi în Louisiana acum, fericit, laudă-l pe Dumnezeu pentru el.

E-185 Oh, da, el era din Louisiana, sigur era, pe lângă Lake Charles. Corect. Vedeţi, eu vă pot prinde gândurile acum. Laudă lui Dumnezeu!

E-186 Ei bine, tu ceri un-un lucru bun, tu vrei să ai un bebeluş. Tu ai avut deja copii, doi copii, dar tu mai vrei unul. Fie ca Dumnezeul Cerului să ţi-l dea, sora mea. Vino aici, eu doar vreau să-mi pun mâinile.

E-187 Scumpe Dumnezeule, dă-i femeii dorinţa inimii ei, pentru că este o cauză vrednică. În Numele lui Isus. Amin.
Acum du-te şi ai copilul.

E-188 Dumnezeu este un Dumnezeu bun. Voi credeţi asta? [Adunarea zice, "Amin."] El cunoaşte tot ce avem noi nevoie. El ne asigură fiecare nevoie dacă noi o credem. El a zis, "Dacă tu poţi crede! "

E-189 Eu am dat mâna cu tine undeva. Eu nu-mi amintesc unde a fost aceasta, dar undeva am dat mâna cu tine. Eu nu-mi amintesc chiar exact, dar noi am fost doar undeva, astăzi pe undeva, dar eu nu ştiu unde a fost. Dar nu aceea este unde, despre ce suntem aici să vorbim. Tu eşti aici să vorbeşti despre, sau să te rogi, vrei să mă rog pentru altcineva. Asta-i corect. El nu este aici. El este în Georgia, bolnav. Nu numai că este el bolnav, fizic, ci spiritual el este bolnav; vărul tău. Tu crezi că Dumnezeu va purta de grijă de acesta pentru că tu ai stat pentru el? Tu crezi? Vino aici şi să ne rugăm împreună.

E-190 Scumpe Dumnezeule, acordă acestui om dorinţa inimii lui, ca el să poată merge şi să găsească pe acest om plângând după Dumnezeu. În Numele lui Isus eu o cer. Amin.
Dumnezeu să te binecuvânteze. Nu te îndoi. Crede cu toată inima ta.

E-191 Cum te simţi? Aceasta nu este că eu nu m-am întins la mâna ta să dau mâna atunci, când ţi-ai întins mâna, eu am observat ceva. Aceasta era o umbră, foarte întunecată şi neagră. Acela-i motivul. Eu ştiu că ţi-am apucat mâna, eu aş afla în felul acela, înţelegi. Dar este un cancer. Tu crezi că Dumnezeu este în stare să-l scoată? Este pe sânul tău, partea stângă. Tu vrei să mergi înapoi în Carolina şi să lauzi pe Domnul pentru că eşti bine, nu-i aşa? Vezi ce vreau să spun? Să ne rugăm.

E-192 Dragă Dumnezeule, în Numele lui Isus Cristos, Acela Care este prezent acum; copiii mănâncă Pâinea lui Dumnezeu, fie ca acest copil de-asemeni să se bucure de credinţă, Pâinea lui Dumnezeu care El i-o dă acum pentru vindecarea lui. Fie ca el să meargă şi să fie bine, în Numele lui Isus. Amin.
Dumnezeu să te binecuvânteze. Crede cu toată inima ta. Cum te simţi?

E-193 Nu este acesta un timp minunat? Doar se pare ca şi cum o veneraţie se aşează peste oameni. Sau, aceasta poate sună parcă, în urechile mele, întocmai cum ceva merge, [Fratele Branham suflă în microfon – Ed.] "Wuu!" Doar face un zgomot, parcă, "Wuu," aşa, vedeţi. Ea este Pâinea copiilor. Vedeţi? Ea este a voastră, Ea este pentru voi. Aceasta nu este pentru mine; aceasta este pentru voi. Eu sunt foarte mulţumitor, chiar în acest timp acum, eu nu ... eu sunt bine, din câte ştiu eu; dar Ea este pâine pentru mine, de-asemeni, când am nevoie de ea. Ea este Pâine pentru voi. Ea este încurajare. Pentru voi care nici nu sunteţi bolnavi, aceasta doar aduce inimile noastre sus înaintea lui Dumnezeu.

E-194 Aceasta este exact la vreme, ce a spus El că El va face. "Şi aşa cum era în zilele Sodomei, tot aşa va fi la venirea Fiului omului, când Fiul omului va fi descoperit." Vedeţi? "Şi, iată, Eu vă trimit pe Ilie profetul înainte de ziua cea mare şi înfricoşată a Domnului. El va reaşeza inimile oamenilor înapoi la Tatăl." Vedeţi? Vedeţi?

E-195 "Şi apoi cei neprihăniţi vor umbla afară pe cenuşa, celor răi." Ei vor arde ca un cuptor, vedeţi, pământul va arde. Noi vedem că urmează să cadă înăuntru acolo. Şi vulcanele se vor întinde peste pământ, şi cerurile vor fi în foc.
O Stâncă de Veacuri, ai milă de mine acum, şi atunci.

E-196 Cum te simţi? Ei bine, un lucru, tu ai o boală de doamne, boală feminină. Ai alte lucruri. Tu eşti agitată, doar vârsta aceea să devii agitată. Complicaţii de toate felurile. Dar tu ai o dorinţă, de-asemeni, aceea este să primeşti Duhul Sfânt. Asta-i corect. Asta-i ceea ce este. Crezi că tu eşti... Ai mărturisit tu totul? Tu crezi că dacă-mi pun mâinile peste tine şi cer lui Dumnezeu să o facă, Duhul Sfânt va veni? [Sora zice, "Da." – Ed.] Tu crezi asta? ["Da, domnule."] Să ne rugăm.

E-197 Scumpe Dumnezeule, eu îmi pun mâinile peste această femeie, în forma A apostolică, şi cer ca ea să primească botezul Duhului Sfânt. În Numele lui Isus Cristos, fie ca ea să-L primească. Amin.

E-198 Să nu te îndoieşti de aceasta. El îţi aparţine, înţelegi. Este al tău. El este-Pâinea copiilor.

E-199 Ai avut un sentiment ciudat când am spus, "boală feminină," nu-i aşa? Deoarece aceea este ceea ce aveai, de-asemeni. Acum tu crezi că vei fi bine acum? Mergi, doar mulţumeşte-i Domnului.

E-20

E-201 Crezi tu că boala de spate te va părăsi şi tu vei fi bine? Ei bine, doar mergi, zicând, "mulţumesc Ţie, Dumnezeule Drag," şi Dumnezeu ţi-o va acorda.

E-202 Crezi tu că poţi fi bine, Domnul te va face bine; şi nu vei mai avea artrită, să fii bine şi sănătos? Crezi tu asta? Mergi, mulţumindu-I, zicând, "Doamne, eu o accept cu toată inima mea, şi eu o cred."
Ce credeţi voi toţi de-acolo afară despre Aceasta?

E-203 Voi chiar aici, puneţi-vă mâna dincolo peste femeia aceea care şade chiar lângă tine acolo, spune-i că venele de varice şi artrita o vor părăsi. Când ea... ? ...

E-204 Dumnezeu să te binecuvânteze. Crezi tu că vei fi bine acum. Mergi acasă şi fii... Dumnezeu să te binecuvânteze. Mergi înainte pe drumul tău, şi zii, "Îţi mulţumesc, Doamne Isuse."

E-205 Cum sunteţi? [Sora zice, "Laudă Domnului." -Ed.] Crezi tu că boala feminină te va părăsi, de-asemeni? ["Eu cred."] Şi tu vei fi bine? ["Îţi mulţumesc, Isuse."] Mergi, şi zii, "Îţi mulţumesc, Doamne." ["Iţi mulţumesc, Isuse."]

E-206 Cum te simţi? [Sora zice, "Au tras un cartilagiu." -Ed.] Păi, vai, vai! ["Totten."] Eu ştiu numele tău. Eu-eu obişnuiam să... ["Totten. "] când am păstorit biserica Baptistă. ["Totten."] Totten. ["Della Totten."] Sora Della Totten. Tu suferi cu boală de spate acum. ["Da."] Aceasta va fi în ordine acum. Tu crezi că El o să te facă bine acum? ["Da."] Tu îţi aminteşti ce s-a întâmplat acolo jos în biserica Baptistă Milltown cu ani în urmă? ["Da, îmi amintesc asta!"] El este încă acelaşi Dumnezeu astăzi. ["Oh, mulţumesc lui Dumnezeu!"] Dumnezeu să te binecuvânteze, sora mea.
George Wright, unde eşti tu? Îţi aminteşti? Doamne, cum...
Tu crezi, dacă doar îmi pun mâinile pe tine, cu această ungere, tu crezi că te vei face bine? Vino aici. În Numele lui Isus Cristos fie ca ea să fie vindecată. Amin. Ai credinţă!
Ei bine, voi toţi credeţi cu toată inima voastră? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.]

E-207 Acum, cât de bine aduce aceea amintiri vechi, să o vezi pe doamna aceea! Eu nu mă pot gândi la numele ei, totuşi, dar eu... [Cineva zice, Totten.] Totten. Totten, asta-i corect. Oh, da, fiica ei era Birdie, asta-i adevărat. Asta-i exact corect. Să nu credeţi că mi-am ieşit din fire, eu sunt doar cumva puţin, ştiţi, este un fel de... nu pot să o explic.

E-208 Dar boala ta de spate s-a dus, doamnă. Mergi, laudă pe Domnul, şi zii, "Îţi mulţumesc, Doamne."

E-209 Crezi că boala ta de inimă va fi în ordine, de-asemeni? [Pacientul zice, "Da." – Ed.] Doar mergi, bucură-te, şi zii, "Mulţumesc Ţie, Doamne Isuse," şi crede-O. În ordine. Ai credinţă acum. Nu te îndoi.

E-210 Vino, doamnă. Crezi tu cu toată inima ta? Tu ai multe lucruri rele cu tine. Tu ai boală de spate, de-asemeni. Tu crezi că Dumnezeu te va face bine? În ordine, doar mergi, bucurându-te. Acela, acela este El care te face să te simţi în felul acela. Mulţumeşte-i Domnului. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră.

E-211 Bună, fiule. [Băiatul zice, "Bună!" – Ed.] Crezi tu că Dumnezeu va vindeca nervozitatea acelui copil şi-l va face bine? Tu o crezi? În ordine. Bună, prietene, lasă-mă să-ţi strâng mâna.

E-212 Dumnezeule drag, ia lucrul acela rău de pe acest băieţaş, şi fie ca el să trăiască şi să fie normal. În Numele lui Isus. Amin.

E-213 Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Crezi tu asta, nu-i aşa? Şi ajungi în ordine. Nu te îndoi deloc.

E-214 Foarte tânăr să ai boală de inimă. Tu crezi că Dumnezeu te va face bine? [Pacientul zice, "Da, domnule." – Ed.] Mergi, zii, "Îţi mulţumesc, Doamne, că m-ai vindecat."

E-215 Crezi tu că Dumnezeu va vindeca boala de stomac şi te va face bine? Mergi înainte, bucură-te, şi zii, "Îţi mulţumesc, Doamne."

E-216 El încă este Dumnezeu, nu-I aşa? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Singurul lucru pe care-l ai de făcut este doar să crezi. Nu este aceea corect? Credeţi voi în Fiul omului din zilele din urmă?

E-217 A fost ceva ce s-a întâmplat aici cu câteva minute în urmă, şi eu nu pot... încerc să aflu unde era aceasta. Cineva a avut credinţă şi a făcut ceva. Sau, poate eu îi voi lua duminica viitoare, sau când pot eu. Sunteţi voi-voi... Acolo este din nou. Tu îţi ai mâna sus. Crezi tu că Dumnezeu poate să vindece boala aceea de inimă, să te facă bine, să vindece pe fiica ta acolo afară cu-cu ... Tu o crezi? D-na Neff, tu crezi că Dumnezeu... Leo Neff. Eu nu te cunosc, dar aceea eşti tu. Tu ai boală de inimă, şi fetiţa ta are o boală de rinichi. Tu crezi că ea se va face bine? Credinţa ta te face bine. Crede cu toată inima ta.

E-218 Tu înapoi acolo în bazin, stând acolo în urmă cu boală de stomac, Isus Cristos te va face bine.

E-219 Voi credeţi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] El este acelaşi ieri, azi, şi în veci. Să ne punem mâinile unii peste alţii acum. Oh, gândiţi-vă la ora la care suntem noi, gândiţi-vă la timp. Gândiţi-vă că noi suntem chiar în Prezenţa lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. El a promis că El va face aceasta în zilele din urmă. Eu am pus mâinile peste aceste batiste.

E-220 Scumpe Dumnezeule, mă rog ca Tu să binecuvântezi aceste batiste pentru vindecarea trupurilor oamenilor, prin Numele lui Isus Cristos.

E-221 Acum, cu mâinile voastre unii peste alţii, fiecare din voi sunteţi mădulare ale Trupului lui Cristos. Acelaşi Duh Sfânt care a promis să descopere secretele inimilor şi să facă aceste lucruri, El este în voi. Voi sunteţi o parte din El, şi El este o parte din voi. Acum, El a zis aceasta, "Aceste semne vor urma pe cei ce cred." Aceia sunteţi voi. "Dacă îşi vor pune mâinile peste bolnavi, ei se vor însănătoşa." Acum, nu vă rugaţi pentru voi înşivă, rugaţi-vă pentru acela pe care v-aţi pus mâinile, pentru că ei se roagă pentru voi. Acum să ne rugăm împreună, şi fie ca acolo să nu fie nici o persoană slăbită în această clădire. De ce să mai aşteptăm, fratele meu drag, soră, iată-L aici, Duhul Sfânt, Dumnezeu, chiar aici, tocmai lucrul despre care am vorbit.

E-222 Dragă Isuse noi recunoaştem Prezenţa Ta. Tu ai adus bebeluşul acela înapoi la viaţă zilele trecute, după ce a fost mort, prin rugăciunea de credinţă. Scumpe Dumnezeule, sunt mulţi aici la care noi nu am putut ajunge, timpul trece, dar ei îşi au mâinile unul peste altul. Ei sunt credincioşi. Noi stăm în Prezenţa Domnului Isus Cristos, înviat din morţi, acelaşi ieri, azi, şi în veci.

E-223 Satan, tu eşti învins! Isus Cristos te-a învins! El a înviat din morţi şi stă printre noi în această seară, adeverind acest Mesaj al zilelor din urmă. Vino afară din aceşti oameni! Părăseşte-i, în Numele lui Isus Cristos! "În Numele Meu ei vor scoate draci," şi tu eşti aruncat afară. În Numele lui Isus Cristos, părăseşte această adunare!

E-224 Fiecare din voi acum care acceptaţi vindecarea voastră, ridicaţi-vă în picioare. Fiecare care acceptaţi vindecarea, ridicaţi-vă în picioare. Ridicaţi-vă mâinile şi daţi-I slavă!
"Eu acum accept vindecarea mea," spuneţi asta lui Dumnezeu. Acum eu accept vindecarea mea. [Adunarea zice, "Acum eu accept vindecarea mea." – Ed.] Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci, Cristos. ["Tu eşti acelaşi ieri, azi, şi în veci, Cristos."] Eu acum Te cred, ["Eu acum Te cred."] Ajută Tu necredinţei mele." ["Ajută Tu necredinţei mele."] Amin. ["Amin."]
Eu Îl voi lăuda, eu Îl voi lăuda,
Laudă Mielul ucis pentru păcătoşi;
Daţi-I slavă, voi toţi oamenii,
Căci Sângele Lui a spălat orice pată.

E-225 Nu-L iubiţi voi? [Adunarea zice, "Amin." – Ed.] Să-L lăudăm atunci. Fiecare, cu mâinile voastre sus, daţi-I laudă, în timp ce fratele vine aici să ne elibereze.